n funcie de locul de origine i, implicit, de condiiile n care s-au nscut aceste plante se cunosc 2 tipuri de cactui: cactui de deert

cactui de pdure Cactuii de deert: sunt originari n majoritate din ntinderile uscate ale Mexicului i Americii de Nord. Tulpina acestor plante este mult ngroat, suculent, transformat ntr-un adevrat rezervor de ap pentru a le permite s reziste la perioade lungi de secet. Ea prezint totodat pigmeni clorofilieni pentru a ndeplini funciile frunzelor care sunt transformate n spini. Simpl sau ramificat, tulpina are forme i mrimi foarte diferite de la specie la specie: globuloas, columnar, cilindric, aplatizat etc. Epiderma tulpinii este groas i acoperit de un strat ceros care mpiedic transpiraia. Unele dintre specii prezint un nveli de periori. Toate aceste modificri morfologice au drept scop mrirea suprafeei de asimilare i a puterii de aprare mpotriva soarelui. Ct privete sistemul radicular acesta este profund la Lobivia, Mammillaria, rmuros cu dezvoltare mai mult la suprafaa dect n profunzime la Cereus, Echinopsis, Opuntia, fasciculat la alte specii. Ghivecele folosite pentru cactuii de deert vor fi mici, stabile i solului nu i se vor administra prea des ngrminte. Pentru ei umezeala excesiv poate fi fatal, de aceea ritmul de udare trebuie adaptat cu grij la condiiile de mediu i la perioada din an respectiv. n perioada de var ei se ud cam o dat pe sptmn, primvara i toamna o dat la trei-patru sptmni, iar n luna decembrie nu se ud deloc. Dintre cactuii deertici mai cultivai sunt: Opuntia, Cereus, Aporocactus, Cleistocactus, Echinocactus, Echinopsis, Mammillaria, Gymnocalycium, Aylostera, Astrophytum, Espostoa, Lobivia, Notocactus, Parodia, Rebutia etc. Cactuii de pdure: sunt originari din pdurile junglei americane. Cresc agai pe ramurile arborilor, prezentnd rdcini adventive. Au tulpini cu cretere vertical sau pendent, fr spini, pronunat articulate, asemntoare frunzelor. Areolele sunt situate pe marginea lor i n vrf. Contrar celorlali cactui, sunt mult mai tolerani n privina luminii, necesitnd locuri uor umbrite cu umiditate ridicat n aer. Ei au nevoie de ghivece mai mari i sol care s rein ceva mai mult umezeal. Pmntul de gradin, amestecat cu turb i nisip este perfect pentru ei. Aceti cactui sunt foarte decorativi cnd sunt aezai n couri suspendate. nflorirea este strict legat de ngrijirea plantei, iar n momentul n care le dau boboci ei trebuiesc ferii de micare i de curenii de aer rece. Cei mai cultivai sunt: Epiphyllum, Phyllocactus, Rhipsalis, Rhipsalidopsis.

Aporocacrus("coada-obolanului"): Originar din pdurile de altitudine din

Mexic; cactus epifit cu port pendent, trece de 1 m lungime, deosebit de estetic n vas suspendat. epii scuri sunt rspndii pe toat lungimea tulpinilor cilindrice, subiri, verde-gri. 8-10 coaste mici, dizolvate n proeminene; Florile roz-aprins sau roii-purpurii, apar primvara pe lstarii din anul precedent. La exemplarele tinere, nflorirea este masiv la extremitatea plantelor. (Pentru a stimula nflorirea tiai o treime din lungimea tulpinilor!) Borzicacrus Originar din Peru, Chile, Ecuador; cactus ciudat, cu tulpini cilindrice, erecte ori trtoare, verde sau nuane de verde. Sunt ncadrai sistematic n Oreocereus. epii glbui, de 1-4 cm lungime, sunt purtai de areole. Sunt aproximativ 8-40 radiari i 1-3 centrali. Flori de 5-8 cm diametru, diurne, estivale, roii sau roz, uneori tubulare. Coryphanta gen nrudit cu cele mai multe mamilarii) sunt plante de mrime mic, medie sau scurt columnar, unele cu lstari laterali, rspndite n Mexic i sudul Statelor Unite. Corpul lor nu este caracterizat de coaste, ca n cazul majoritii cactuilor, ci prin nite tuberculi, aranjai n spirale. Mamilele sunt proeminente, spinii de diferite culori i mrimi. Flori n general galbene sau nuane de galben, mai rar albe, roz sau roii. Numele vine din limba greac i semnific apariia florilor n centru, la partea superioar, n partea nou crescut n anul respectiv, ntr-o zon de regul cu foarte mult puf.

Echinocereus Originar din Mexic i din sudul Statelor Unite. Are tulpini globuloase sau cilindrice, columnare sau formnd buturugi, erecte sau trtoare. Lstresc abundent, formnd n general colonii mari. Coaste n numr variabil, de obicei 10, mai mult sau mai puin proeminente. epi rari sau foarte numeroi, cei mai muli de culoare alb, avnd uneori o tent roie sau roz, la exemplarele tinere. Flori diurne, n form de stea, atingnd uneori 15 cm n diametru, galbene, roz, roii sau portocalii, n vrful tulpinilor, la nceputul verii. Notocactus (dup unii autori aparine genului Parodia): Origine: Argentina,
Uruguay, sudul Braziliei, Paraguay, pn la 2000 m altitudine; este un cactus globulos sau cilindric, cu coastele puternic marcate de mamile largi. Prezint spini numeroi, lungi, galben-maronii i flori mari, n partea de sus a plantei, solitare sau grupate cte 2-3, cu petale alungite, de culoare galben, cu stigmatul rou. Thelocactus Originar din Mexic, din pdurile umede. Cactus globulos sau scurt cilindric de talie mijlocie, cu coaste divizate n mamile, avnd n vrf areole alungite. Florile, divers colorate de la alb la rou nchis, sunt dispuse n partea de sus a plantei, puse n valoare de un buchet de stamine galben-aurii.

Mucata
Muscata este una dintre cele mai iubite plante de apartament, att datorita culorii florilor ei, deosebit de vii, ct si datorit faptului c nu necesit foarte mult ngrijire. Este o plant de apartament rezistenta si foarte uor de ngrijit, chiar si pentru amatorii grdinritului. Efectul decorativ deosebit al mucatei se datoreaz contrastului puternic intre verdele viu al frunzelor si roul sau rozul puternic al petalelor.

Caracteristicile mucatei
Denumirea tiinifica pentru mucat este Pelargonium si se pare c planta este originar din Africa de Sud, fiind adus in Europa in secolul al XVII-lea. Tulpina plantei este foarte crnoasa, iar frunzele au forma de potcoava, fiind uor rotunjite pe margini. Culoarea reprezentativ a petalelor florilor este roul aprins, dar cu toate astea planta este rspndita intr-o larga varietate de culori de la alb la roz si liliachiu.

Perioada de nflorire
In general, mucata nflorete doar primvara si vara, dar in cazul in care sunt pstrate si iarna intr-un loc foarte luminos si cu o temperatura constanta de 15 grade Celsius, este posibil s nfloreasc si iarna. La mijlocul verii, cnd se termina perioada de nflorire, este bine ca plantele sa fie lsate in repaus timp de 5-6 sptmni, fr sa li se mai adauge ngrmnt si rrind frecvena udrii la o dat la dou zile. Dup ce florile trecute au nceput s se usuce, pentru a asigura o nou nflorire trebuie ca florile trecute sa fie curate si tiate imediat sub frunza unde a fost fcuta nflorirea.

ngrijire
Iarna, mucata nu are nevoie de o atenie deosebit, fiind o plant deosebit de robust. Temperatura in timpul iernii nu trebuie s scad sub 5 grade Celsius, iar pmntul este bine s fie meninut aproape uscat. Prin urmare, mucata se va uda in timpul iernii cu o frecven de o dat pe sptmn. Luminozitatea nu conteaz foarte mult pentru aceasta plant de apartament. Mare atenie insa! Mucata nu rezist la expunerea la ger si prin urmare trebuie mutat in cas ncepnd cu primele temperaturi sczute din luna Noiembrie. Pmntul din ghiveciul sau jardiniera mucatei este bine s fie un pmnt foarte bogat in nutrieni. Este bine ca pmntul utilizat s fie pmnt de gradin, amestecat cu nisip si turb. Se poate folosi pentru mbogirea pmntului si ngrmnt artificial lichid, care se gsete in comer, dar cu precauie in privina cantitii. O cantitate prea mare poate ataca rdcina plantei. Mucata trebuie pstrata intr-un loc aerisit, potrivit de luminat. Mare atenie trebuie acordat umiditii. Umiditatea solului trebuie meninut constant, dar in acelai timp umiditatea aerului trebuie sa fie ct mai ridicat. Se va uda planta in timpul verii si primverii cu o frecvent de o dat pe zi. Dac planta este udat excesiv, poate aprea un tip de parazit la rdcina plantei si tulpina si rdcina mucatei pot putrezi. Atunci cnd planta ncepe sa creasc prea mult sau prezint frunze din abunden este bine sa fie tunsa cu grija

nendeprtnd frunzele, ci ciupind vrfurile.

nmulire
Mucata se nmulete prin butai pui la nrdcinat in ap. Putei pune butaii si direct in amestec de pmnt cu turba si mrani, eventual si cu nisip. Este bine totui s avei grija s meninei acest substrat ud in permanen la lumin puternic si temperatur constant.

Hibiscus
Cunoscut si sub denumirea de trandafir chinezesc sau trandafir japonez, Hibiscus este o plant lemnoas , nalta de 1,5m 2 m, care provine din Orientul ndeprtat China,Japonia, India. Este foarte apreciat ca plant de apartament att datorita aspectului decorativ al frunzelor care sunt strlucitoare, de culoarea verde-nchis, de forma oval-prelungita, zimate pe margini, ct si al florilor care, in funcie de specie, sunt mari, simple sau duble si culori variate : alb, rou, roz, portocaliu. Hibiscus nflorete, cu excepia iernii, aproape ntreg anul. Planta crete si nflorete bine la temperaturi de 18 20gr.C, dar iarna temperatura nu trebuie s scad sub 10 gr. C. Hibiscus are nevoie de mult lumin si umiditate a solului, nu suport ocurile de frig si nu suport aerul uscat. Dezvoltare plantei este favorizat de aezarea in ncperi orientate spre sud. In timpul verii, substratul trebuie sa fie permanent reavn, motiv pentru care Hibiscus trebuie s fie udat des, iar pentru o nflorire susinut trebuie asigurat hrnirea plantei prin fertilizare cu substane hrnitoare de 2 ori/luna. Iarna, udarea trebuie redusa pentru ca planta sa intre ntrun uor repaus. Deoarece aerul uscat provoac cderea frunzelor, pe frunze trebuie s se pulverizeze apa pentru asigurarea umiditii necesare. Vara, planta se poate scoate afar din ncperi, in locuri semiumbrite, iar la sfritul verii si in timpul toamnei, planta se poate ine in plin soare pentru a favoriza dezvoltarea si maturizarea lstarilor. Primvara sau toamna trziu , cnd activitatea plantei e sczuta si cnd Hibiscus atinge o nlime apreciabil (cca. 2 3 ani), coroana se definitiveaz tind ramurile laterale astfel nct s nu aib o lungime mare ( 15 20 cm. ), iar apoi se "ciupete" vrful si rmurelele tinere(cu unghia se rup muguraii de frunze care urmeaz s se dezvolte din vrful crenguelor). Substratul pentru Hibiscus trebuie s fie un amestec format din 3 pri mrania, o parte pmnt de elina si puin nisip. In fiecare an trebuie nlocuit pmntul de la suprafa cu altul proaspt. Primvara, la intervale de 3 5 ani, in funcie de mrimea plantei se va efectua transplantarea plantei in vase mai mari, dar in fiecare an se va nlocui pmntul de la suprafa cu altul proaspt. Hibiscus se nmulete, de preferina primvara sau in timpul verii, iulie sau august, prin butai( poriuni de lstari lungi de 8 12 cm ) trecui uor de faza erbacee ( cu cteva frunze ). Se poate face nmulire prin butai si in celelalte perioade ale anului, dar nu ntotdeauna cu succes. In partea de jos butaul de Hibiscus se taie sub locul de prindere a frunzei (la cca. 1 mm sub nod ), frunzele de la nodul bazal se ndeprteaz, astfel ca pe o poriune de 1,5- 2 cm, tulpina s rmn goal. Pentru nrdcinare, se planteaz lstarul de Hibiscus intr-un ghiveci, care sa aib ca prim strat nisip si apoi se completeaz cu pmnt amestecat cu nisip, acoperindu-se frunzuliele ramase afara cu un borcan de sticla sau plastic si se pstreaz aa pana cnd mai apar 5 6 frunze. Dup nrdcinare, Hibiscus se muta intrun pmnt uor. Pentru a se ramifica, lstarii se tund scurt de cteva ori.

FICUS Cultivare i ngrijire

Cu excepia formelor panaate de ficus elastica si ficus pandurata, care sunt mai delicate, ficuii sunt plante rustice, uor de cultivat. Vara, plantele se menin in locuri umbrite, se uda moderat, adugnd ngrminte minerale solubile, foarte diluate si se pulverizeaz ap pe frunze. Iarna, temperatura cea mai favorabil este intre 12-14 grade Celsius si 18-22 grade Celsius pentru formele cu frunze panaate. Se recomanda lumin maxim si reducerea udatului in perioada zilelor scurte, dar se menine permanent umiditatea atmosferica. Cderea frunzelor, care se manifesta adesea, se datoreaz excesului de umiditate in sezonul rece, dar si uscciunii excesive. In cursul vegetaiei, trebuie evitate toate aceste neajunsuri. Cderea frunzelor este

ireversibila la Ficus elastica si Ficus pandurata, dar este mai puin grava la Ficus benjamina si Ficus diversiflora. Ficuii trtori - prefera expunerea in locuri semiumbrite in vara si o temperatura de 12-14 grade Celsius in timpul iernii. Transplantarea plantelor se face la sfritul lunii aprilie, in ghivece mai mari, intr-un amestec din doua pri pmnt bogat in humus, 1/2 turba si 1/2 nisip. Rennoirea (regenerarea) plantelor degarnisite la baza se poate face prin tierea tulpinii in apriliemai, deasupra celei de-a patra sau a cincia cicatrice lsat dup cderea frunzelor, pornind de la sol. Noii lstari emii sunt viguroi si se dezvolt bine. Stimularea creterii se realizeaz prin aportul ngrmintelor minerale.

nmulire
nmulirea se face prin marcotaj aerian si butire. Se fac butai de vrf cu 2-4 frunze sau din fragmente de tulpina cu 1-2 frunze, care se in in apa calda 10-15 minute, pentru oprirea latex-ului. Pentru reducerea suprafeei de evaporare, frunzele se ruleaz si se prind cu aa sau un inel de cauciuc. Butaii nrdcineaz in circa 4-6 sptmni, fie in amestec de turba si nisip, fie in sticle cu apa.

Boli si duntori
Bolile frecvent ntlnite sunt: - Ptarea neagra - care se manifesta sub forma de pete neregulate, necrotice, pe marginea frunzelor. - Ptarea bruna - care apare pe ambele fete ale frunzelor, sub forma de pete circulare sau neregulate, bine delimitate. - nnegrirea, uscarea si cderea frunzelor - boala fiziologic datorat excesului de umiditate din amestecul de pmnt, curenilor de aer, temperaturii sczute asociat cu lumina redus, pe timpul iernii. Duntorii care atac des plantele de ficus sunt: - pduchele lnos - adulii sug seva frunzelor si provoac o ofilire rapida; - pduchele estos - care se fixeaz de-a lungul nervurilor frunzelor si pe tulpina; - pianjenul rou - neap frunzele si acestea capt o nuana cenuie si apoi cad. Combaterea se face prin tamponarea cu soluii de spun, ruperea si distrugerea frunzelor atacate, stropiri cu insecticide.

Specii si varieti
Ficus elastica este cea mai cunoscut specie, foarte utilizat ca planta de interior. Poate avea o singur tulpin, dreapta, cu frunze mari, foarte rotunjite, de 30 cm lungime, pieloase (coriacee), verzi-lucioase la suprafa si rocate pe partea inferioara. Lstarii terminali sunt nfurai intr-o bractee cu tenta roz, care la nceput mbrac frunza noua si care cade la scurt timp dup ce aceasta s-a desfcut complet. Ficus elastica este o planta viguroas capabil s ating dimensiuni mari. Exista mai multe varieti: - F. elastica decora - frunze mari, late; - F. elastica rubra - frunze mari, roiatice; - F. elastica schrijverieana - frunze marmorate; - F. elastica tricolor - frunze delicate, panaate cu alb sau galben. Ficus benjamina (ficusul plngtor) este foarte diferit de ali ficui, pentru c tulpina sa poarta numeroase ramificaii secundare, laterale, cu frunze mici, ovale, cu vrfuri ascuite, de aproximativ 10 cm lungime si 4-5 cm lime. Aceste frunze, uor ondulate si atrntoare, au culori verde-luminos pana la verde-glbui. Iarna, frunzele cad adeseori, pentru ca in primvara sa creasc din nou. Acest ficus creste foarte rapid si poate atinge dimensiuni mari.

Ficus diversifolia are o forma de arbust, dar se dezvolta mai lent. Frunzele sunt mici, ovoide, verde-fone; acest tip de ficus iese in eviden prin numeroasele fructe rotunde, de culoare galbena, apoi roie, prinse de peioli lungi si care persist mult in timp. Ficus pandurata (Ficus lyata) are frunze in forma de vioara, cu un desen original; baza lor este ngust si se lrgete ctre extremiti, atingnd 30-35 cm lungime.

Ficus pumila (Ficus stipulata var. reprens) este total diferit fa de celelalte specii. Are frunze foarte mici, in forma de inima, care nu depesc 2-3 cm lungime/1 cm lime; sunt extrem de numeroase, ascunznd practic ramurile. Ficus pumila prezint un port grimpant analog cu cel de iedera si se aga de supori prin rdcinile adventive. Ficus radicans, alta specie crtoare, are cu frunze mai mari, in forma de lance, de 7-8 cm lungime. Prezint o varietate panaat cu alb-crem. Ficus pumila si Ficus radicans pot fi utilizate pentru mpodobirea suporilor verticali.

Magnolia
Magnolia (Magnolia L)este un gen de plante care aparine familiei Magnoliaceae. Genul Magnolia este originar din Asia, America de Nord i America Central i cuprinde circa 77 de specii de arbori sau arbuti.

Descriere
Frunzele sunt simple cu marginea ntreag sau rar-lobat, acute, scurt-peiolate, alterne, caduce sau persistente. Florile sunt mari, solitare, hermafrodite (cca. 12 foliole, numr mare de stamine i pastile), de culoare roz, alb, purpur, albastru sau verzi-glbui. Fructul este compus, n form de con.

nmulire
Se nmulete prin semine i pe cale asexuat (marcotaj, altoire), n soluri fertile.

Utilizare
Ca plante ornamentale, se folosesc n parcuri i grdini (ca exemplare izolate sau grupate, pe alei). Ramurile unor specii se pot folosi i n aranjamente florale.

Specii
Cuprinde cca. 77 specii: Magnolia acuminata Magnolia campbellii Magnolia denudata Magnolia grandiflora Magnolia kobus Magnolia macrophylla Magnolia obovata Magnolia salicifolia Magnolia sargentiana Magnolia sieboldii. Magnolia x soulangiana Magnolia stellata Magnolia tripetala Magnolia virginiana

Yucca
Yucca este un gen de circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Central i vestul Indiei. Yucca are o tulpin caracteristic, lemnoas, groas i aspr, la extremitatea creia se formeaz una sau mai multe rozete de frunze. n mediul natural atinge chiar 12 m nlime.

Istoric
Originar din America Central (Mexic i Guatemala), Yucca era folosit de populaia maya n urm cu 2000 de ani ca medicament i hran. Indienii consider Yucca cel mai frumos arbust al pustiurilor, l idolatrizeaz de veacuri i, datorit efectelor sale miraculoase, i-au dat denumirea de "arbore al vieii". Yucca a devenit din anii '60 foarte popular ca plant de apartament. Dei adesea sunt asociate cu zona arid a deerturilor, unele specii sunt originare din sud-estul SUA i din insulele caraibiene, ceea ce face ca mai multe locuri s-i poarte numele :

Yucca Valley, din California Yucca Mountain, n Nevada Yucca House National Monument

Caracteristici
Frunze ntregi, persistente, liniar-ascuite, prelungite, lungi, pieloase. Flori (perigon cu ase petale crnoase, ase stamine, stil gros cu ase stigmate, ovar lunguie) albe sau galbene, campanulate, parfumate, n panicule mari, ramificate, piramidale (circa un metru nlime), ramuri florifere erecte. Fruct, capsul, semine mari cu coaj subire.

Specii i varieti
Yucca aloifolia Yucca angustissima Yucca angustifolia Yucca arkansana Yucca baccata Yucca baileyi Yucca brevifolia Yucca confinis Yucca constricta Yucca decipiens Yucca elata Yucca elephantipes Yucca endlichiana Yucca faxoniana Yucca filamentosa Yucca filifera Yucca flaccida Yucca glauca Yucca gloriosa Yucca grandiflora Yucca harrimaniae Yucca intermedia Yucca jaliscensis Yucca kanabensis Yucca lacandonica Yucca madrensis Yucca nana Yucca pallida Yucca periculosa Yucca recurvifolia Yucca rigida Yucca rostrata Yucca rupicola Yucca schidigera Yucca schottii Yucca standleyi Yucca thompsoniana Yucca thornberi Yucca torreyi Yucca treculiana Yucca valida Yucca whipplei Yucca yucatana

Folosire
Yucca este folosit ca element decorativ n parcuri, n sol uor, nisipo-argilos, expus la soare, ca floare tiat, n vaze, ca aliment pentru animale i la mpletirea courilor.

Yucca este folosit i n medicina alternativ pentru coninutul ridicat n substane care au un efect de curire a toxinelor din organismul uman.

nmulire
Reproducerea se face prin divizare, desprirea drajonilor i prin semine. Yucca se nsmneaz n februarie-martie la 0,5 cm adncime, ntr-un pmnt bine amestecat i umed, format din dou pri compost i o parte nisip grosier. Se introduce totul ntr-o ldi care se menine la umbr i la 21C. Cnd seminele au ncolit se aez plntuele ntr-un loc luminos. Cnd acestea vor avea nlimea de 5-8 cm (adic dup circa 3 luni), se replanteaz separat n ghivece de 13 cm coninnd cioburi de teracot la baz, pentru favorizarea drenajului, i un compost obinuit. Dac plantele ajung prea mari i i pierd forma, se pot multiplica prelevnd fragmente de tulpin primvara-vara. Se scoate vechea plant din ghiveci, se aeaz tulpina lemnoas pe o suprafa plat i stabil i se taie n segmente de lungimi diferite( minim 10 cm). Se trateaz suprafaa tiat cu pulbere de hormoni rizogeni i se planteaz segmentele ntr-un amestec constituit din pri egale de turb i nisip grosier, ngropndu-le suficient de adnc pentru a le menine verticale. Se acoper ghiveciul cu un clopot de plastic transparent i se menine protejat de lumina direct a soarelui, la o temperatur de 24-27C. Se menine umiditatea compostului la un nivel adecvat. Se ndeprteaz nveliul de plastic dup trei sptmni, cnd vlstarele tinere s-au dezvoltat, i se transfer n alte ghivece separat sau n grupuri de 2-3.