Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializare: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor Anul: II, grupa I Nume: Barariu

Iuliana Gina Profesor coordonator: Elisabeta Rosca

Serviciile turistice Continut, caracteristici si clasificare

Introducere
Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour (cltorie), sau to tour, to make a tour (a cltori, a face o cltorie), termen creat n Anglia, n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de voiaj n Europa n general si n Frana n special. La rndul su, acest termen englez deriv din cuvntul francez tour (cltorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de cltorie de agrement. Din termenul turism a derivat si cel de turist, adic persoana care efectueaz cltoria pentru plcerea proprie. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost definit n variante dintre cele mai felurite: ,,arta de a calatori pentru propria plcere (M. Peyromaure Debord); ,,activitate din timpul liber care consta n a voiaja sau locui departe de locul de resedin, pentru distracie, odihna, mbogirea experienei si culturii, datorit cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute (Jan Medecin); ,,fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitii de refacere a sntii si de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al dezvoltrii comerului, industriei si al perfecionrii mijloacelor de transport (Guy Freuler). Cel care a elaborat o definiie a turismului acceptat pe plan mondial, a fost profesorul elveian dr. W. Hunziker, acesta apreciind c: Turismul este ansamblul de relaii si fenomene care rezult din deplasarea si sejurul persoanelor n afara domiciliului lor, atta timp ct sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanent si o activitate lucrativ oarecare (1940). ns definiia acceptat de crile autohtone de specialitate este urmtoarea: Turismul se refer la activitile unei persoane care cltoreste n afara mediului su obisnuit, pentru mai puin de o perioad specificat de timp si al crei scop principal de cltorie este altul dect exercitarea unei activiti remunerate la locul de vizitare. Turismul, care implic ideea alegerii deliberate a destinaiilor, a itinerariilor, a perioadei si duratei sejurului de ctre fiecare turist n parte are ca scop satisfacerea anumitor necesiti de ordin social, cultural, spiritual, medical etc. si n ultim instan, satisfacerea nevoilor de consum turistic. innd seama de aceste considerente, n literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificri ale formelor de turism practicate, n funcie de criteriile urmrite pentru o ct mai omogen grupare a lor. In economia contemporana, turismul se manifesta ca un fenomen economico- social complex, aparut ca rezultat al integrarii mai multor subdiviziuni(activitati distincte) din economie si anume:hoteluri si restaurante, transporturi, agreement-divertisment, tratament, agentii de voiajsi touroperatorietc., angajate direct in servirea turistilor si din alte activitati, cum sunt telecomunicatiile, cultura si arta etc., ale caror prestatii deservesc turismul indirect si in mai mica

masura. Ca activitate specifica sectorului tertiar, turismul are unele trasaturi comune cu celelalte activitati din sector, dar si caracteristici care il individualizeaza, comparative cu alte servicii din economie.

Cap. I Continutul si caracteristicile serviciilor turistice


Serviciile turistice prezinta o serie de trasaturi distincte, care rezulta din modul particular de desfasurare a activitatii, din natura specifica a productiei si a muncii. Asa cum am aratat, unele sunt trasaturi comune cu cele ale altor activitati cuprinse in sectorul tertiar, altele sunt trasaturi specifice numai serviciilor turistice, determinate de caracteristicile ofertei si cererii turistice, de modul in care celelalte doua componente se intalnesc si se regleaza pe piata. Caracterul nematerial al prestatiilor turistice, serviciul turistic existand in forma potentiala si concretizandu-se numai in contact cu cererea; Nestocabilitatea care decurge din caracterul material al prestatiilor turistice. Simultaneitatea productiei si consumului serviciilor turistice, care decurge din caracterul nematerial, ceea ce face ca realizarea lor efectiva sa necesite prezenta in acelasi loc a prestatorului si beneficiarului, respective concomitenta executiei si consumarii lor. Serviciile turistice sunt inseparabile de persoana prestatorului, ele incetand sa existe in momentul in care se incheie actiunea acestuia. Efectuarea serviciilor turistice presupune o pondere mare a cheltuielilor cu munca vie, mai mare decat in alre ramuri componente ale sectorului tertiar. Serviciile turistice sunt intangibile, aceasta trasatura semnificand faptul ca acestea nu sunt percepute cu ajutorul simturilor, ceea ce genereaza un complex de facilitate privind organizarea productiei si comercializarea lor. Personalizarea serviciilor, individualizarea lor la nivelul grupului sau chiar a persoanei. Aceasta trasatura este determinate de motivatiile variate ale cererii si de comportamentul diferit al turistilor fata de fiecare componenta a prestatiei turistice, acestia percepand in mod diferit serviciilor prestate. Caracterul dinamic al prestatiilor turistice, care se manifesta , in primul rand, datorita caracterului lor variabil, flexibil in raport cu celelelte componentei ale ofertei, dar si datorita sensibilitatii ridicate ale serviciilor turistice la mutatiile intervenite in dezvoltarea economico-sociala, in schimbarile comportamentale ale consumatorului de turism;

Puternica fluctuatie (variatie) sezoniera,rezultat al oscilatiilor cererii turistice, al concentrarii acestuia in anumite perioade ale anului calendaristic; Complezitatea prestatiilor turistice, acesta fiind rezultatul combinarii elementelor de portential turistic natural si antropic specifice fiecarei destinatii si serviciile (transport, cazare, alimentatie, agreement) furnizate de organizatori;

Caracterul substituibil al serviciilor turistice, determinat de marea varietate a elementelor de potential turistic si a serviciilor turistice, ceea ce determina existenta unei multitudini de posibilitati de combinare si substituire, in scopul diversificarii ofertei si stimularii interesului pentru consumul turistic;

Eterogenitatea (variabilitatea) serviciilor turistice este determinate de continutul complex al acestora si de necesitatea participarii unui numar mare de prestatori la realizarea lor;

Participarea unui numar mare de prestatori(producatori) la realizarea produsului final; Serviciile turistice sunt solicitate si se consuma intr-o ordine riguroasa, determinata de specificul prestatiei, locul si momentul actiunii, forma de turism etc.

La caracteristicile prezentate se pot adauga si altele, atat generale, cat si specifice, ceea ce permite o buna delimitare a serviciilor turistice in raport cu alte activitati din economie si din cadrul sectorului tertiar.

Cap. 2 Clasificarea seviciilor turistice


Industriei turismului ii sunt proprii doua categorii principale de servicii: servicii legate de efectuarea calatoriei (a voiajului propriu-zis) si serviciilor prestate la locul de sejur. In cea mai simpla forma,se poate spune ca o calatorie turistica implica deplaserea unei personae (sau a unui grup) din localitatea (tara) de resedinta in localitatea (statiunea) aleasa ca destinatie de petrecere a timpului de vacanta. Serviciile de transport solicitate intr-o asemenea calatorie se caracterizeaza prin trasaturi specifice care decurg: forma de organizare a calatoriei,durata timpului necesar pentru parcurgerea distantelor si pentru opririle intermediare, preferintelor fata de conditiile oferite de diverse mijloace de transport. Serviciile privind sejurul reprezinta un complex eterogen, incluzind ca elemente principale prestatii destinate satisfacerii necesitatilor fiziologice ale omului, care prin natural or nu sunt specifice turismului, ca si prestatii de servicii pentru petrecerea agreabila a timpului liber.

In functie de structura produselor turistice deosebim doua tipuri de servicii si anume: servicii turistice specifice si servicii turistice nespecifice. Serviciile specifice se clasifica,la randul lor, in servicii de baza si servicii complementare(suplimentare). In categoria serviciilor turistice de baza se include:serviciile de transport, serviciile hoteliere,servicii de alimentatie prestate de diversele tupuri de unitati turistice. In categoria serviciilor turistice complementare sunt incluse serviciile prestate pentru asigurarea petrecerii agreabile a timpului de vacanta:agrement, sport, excursii, manifestari cultural-artistice, inchirieri de obiecte sportive sau de uz personal, alte servicii auxiliare prestate direct sau prin intermediul organizatorilor de turism, serviciile cu character special prestate in cazul turismului balneo-medical, de congrese, in actiunile de vanatoare si pescuit sportive etc., serviciile pentru pregatirea consumului turistic (legate de organizarea calatoriilor turistice, de promovarea si informarea clientelei potentiale, elaborarea programelor de calatorie , rezervarea de servicii, procurarea documentelor de calatorie etc.). Sunt considerate servicii nespecifice acelei servicii cu character general, oferite de catre prestator, la care pot apela deopotriva turistii si populatie rezidenta (frizerii, saloane de cosmetica, posta si telecomunicatii, spectacole culturale etc.). Un al treilea criteriu de clasificare abordeaza prestatiile turistice din punctul de vedere al gradului de urgenta cu care se manifesta cererea populatiei pentru astfel de servicii, comapartiv cu cererea pentru marfuri, de exemplu. Dupa acest crietriu serviciile turistice se impart in servicii care satisfac necesitati relativ putin urgente, procurarea lor putand fi amanata in timp, astfel de necesitati putand fi substituite cu altele mai urgente si servicii care satisfac necesitati relative urgente, fara alternative de amanare, dictate de limite impuse de tumpul in care sunt luate concediile calificate si vacantele scolare, pe anumite perioade in care se practica unele forme de turism, in special datorita sezonalitatii activitatii turistice, de anumite date calendaristice ferme ale unor manifestari turistice, de necesitati de ingrijire a sanatatii etc. Un al patrulea criteriu de clasificare grupeaza ansamblul prestatiilor in functie de momentul in care se manifesta cererea si,respectiv in funtie de momentul in care are loc comercializarea sau consumul. Dupa acest criteriu distingem: servicii turistice ferme, caracterizate prin faptul ca cererea se manifesta anterior calatoriei turistice, fiind decalata in timp si spatiu fata de efectuarea propriuzisa a serviciului si servicii turistice spontane, caracterizate prin aceea ca cererea se manifesta in momentul in care turistul ia contact cu oferta de servicii. Dupa modalitatile de achitare a prestatiilor, serviciile turistice se clasifica in servicii cu plata si servicii apparent gratuite.In grupa serviciilor cu plata se includ: Serviciile achitate avans (inaintea inceperii consumatiei turistice), care cuprind serviciile de baza si serviciile auxiliare incluse in pretul global al programelor pentru

formele de turism organizat si semiorganizat si abonamentele procurate pentru utilizarea unor facilitate de baza materiala(de ex: piscine, instalatii de transport pe cablu etc.); Serviciile achitate in momentul consumatiei(servicii de cazare, de alimentatie, de transport etc.), care cuprind serviciile effectuate pentru turistii pe cont propriu si pentru cererile complementare de servicii din partea celor cu aranjamente organizate si semiorganizate; Servicii achitate ulterior consumatiei(de ex, plata serviciilor prin carti de credit); Servicii cu plata in rate, constand in aranjamente oferite de agentiile de turism clientelei lor cu resurse financiare modeste, pentru facilitarea participarii la consumul turistic. In grupa serviciilor apparent gratuite se includ: Serviciile prestate apparent gratuit de unele firme turistice, in vederea atragerii sau mentinerii unui cerc constant de clientele, cheltuielile recuperand-use din tarifele de baza(de exemplu, accesul gratuity al clientilor la mijloacele de agrement ale hotelului, utilizarea gratuita a parcarilor hotelului, oferirea unui cocteil de primire cu ocazia cazarii in unitatea etc.); Servicii prestate apparent gratuit din partea birourilor de informatii turistice din statiuni, al caror cost se suporta din cotizatiile unitatiilor turistice din statiunea respective. Din clasificarile prezentate, rezulta ca acestea au in caracter conventional, reluand intr-o forma sau alta aceleasi elemente care determina caracterul predominant al unui produs turistic sau al unei forme de turism.

Bibliografie: Ioan Cosminescu- Fenomen complex contemporan Elisabeta Rosca- curs