Academia de Studii Economice Economia Agroalimentara si a Mediului

Elaborarea programului de productie intr-o exploataie agricola

Bucuresti, 2010

Cuprins Cap.1. Functia de previziune a managementului Cap.II Diagnosticul economico-financiar al exploataiei agricole I.1. Prezentarea exploataiei agricole I.2. Analiza potenialului tehnico-productiv I.3. Analiza forei de munc I.4. Rezultatele economico-financiare I.5. Analiza SWOT I.6. Piaa II. Elaborarea programului de producie II.1. Prognozarea produciilor medii II.2. Optimizarea structurii de producie III. Programul de comercializare IV. Programul financiar

DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL EXPLOATAIEI AGRICOLE I.1.Prezentarea exploataiei agricole Societatea agricol S.C AXXA. S.R.L s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 1992.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floareasoarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Olt. Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb). In vederea cresterii dimensiunii, societatea va arendeza teren in conditiile legii 65/1998.Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar. Arendatorii sunt persoane fizice din zona. care nu-si pot lucra pamantul din diferite motive. Arendarea se face prin incheierea unui ontract de arendare conform legii 16/1994, legea arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendari iar plata arendei se poate face in produse sau in bani. Suprafata societatii: Nr crt 1. 2. 3. 4. 5.
Suprafata ce va fi arendata 14% Membrii asociati 14%
Suprafata initiiala 72%

Specificare UM Suprafata initiala ha Membrii asociati pers Suprafata adusa in ha folosinta Suprafata ce va fi ha arendata Total ha

Cantitate 500 100 100 600

I.2 Analiza potenialului tehnico-productiv ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiecivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si 4

raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.

AGA
Comisia de cenzori

Consiliul de administratie

Director economic

Compartiment de marketing

Director tehnic

Compartiment Economico-financiar

Compartiment de productie

F2- vegetala

F1- vegetala

Dintr-un total de 80 de salariati 55 sunt permanenti, in timp ce restul de 25 lucreaza sezonier. Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta. STRUCTURA DE PRODUCTIE Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata. Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza: Nr crt Cultura Suprafata %

Ha 1 Grau 150 30 2 Porumb 200 40 3 Floarea-soarelui 50 10 4 Mazare 100 20 Total 600 100 Porumbul reprezinta cultura cea mai intens cultivata,deoarece este folosita si aceasta ocupa o suprafata 200 ha dintr-un total de 600.Cultura care foloseste cea mai mica suprafata este floarea soarelui, reprezentand 10% din totalul de 100%.Mazarea si graul ocupa si ele respectiv 20% si 30% din totalul suprafetei agricole.

POTENTIALUL MATERIAL Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine: 1. S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole; 2. sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie; 3. sa amelioreze conditiile de munca 4. sa sporeasca productivitatea muncii 5. sa amelioreze conditiile de munca 6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei. Mijloace fixe existente Nr crt 1. 1.1 1.2 2. 3. 4. 5. 6. 7. Specificare Tractoare, din care: U 650 U 800 Plug PP 3-30 Semanatoare SUP 29M6 Semanatoare SPC 8M Disc GD 3.2 Remorca 2RB5A Combina Sema 140 Numar 15 9 6 9 6 8 6 9 7

I.3. Analiza forei de munc: Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Economist Sef de ferma Ecanizatori agricol Tehnician Conducator auto Agronom

Structura fortei de munca:

Nr. crt 1 2 3 Specificare Numarul feminin 36 15 8 Total salariati 76 Salariati cu studii 28 superioare Salariati aflati 15 peste limita de varsta Sex masculin 40 13 7

Dintr-un total de 76 de salariati doar 28 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei 15 iar barbati 13.Cei aflati peste limita de varsta sunt 15 din care 8 de sex feminin si 7 de sex masculin. I.4. Rezultatele economico-financiare Date privind activitatea financiara a societatii: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori Valoare 2008.. 9229996 13819511 13819511 29743843 16 657 398 13086445 15843753 14420002 14420002 0 14420002 0 0 0 14420002 12105323 1947583 0 0 12105323 2 314 679 103854 2 210 825

200.7. Stocuri 71183089 Active circulante 98164046 Active curente 98164046 TOTAL ACTIVE 216 733 692 Capitaluri proprii 126 346 281 Total datorii 90387411 Pasive curente 75835824 Cifra de afaceri 128658245 Productia vanduta 128658245 Venituri din vanzarea 0 marfurilor Venituri din exploatare 128658245 Prestari servicii terti 0 9 Venituri financiare 0 10 Venituri exceptionale 0 Total venituri 128658245 11 Cheltuieli pentru 109534224 exploatare Cheltuieli cu servicii 38053853 prestate 12 Cheltuieli financiare 0 13 Cheltuieli exceptionale 0 Total cheltuieli 109534224 14 Profit brut 19 124 021 15 Impozit pe profit 2736957 16 Profit net 16 387 064 Datele au fost preluate din bilantul contabil al firmei.

2009.. 10501394 16901173 16901173 35 803 346 20 131 766 15671580 18737252 9650705 9650705 0 9650705 0 0 0 9650705 7434407 769343 0 0 7434407 2 216 298 101846 2 114 452

15000

10000
2007 2008 2009

5000

0 Profit net Total cheltuieli

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari: 1) Indicatori de lichiditate Rata lichiditatii imediate=(active circulante-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor totale=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri 2) Indicatori de gestiune Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante 3) Indicatori de rentabilitate Marja de profit= (profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100 Anul 2004: Rata lichiditatii imediate=(98164046-71183089)/ 75835824=0,35 Rata lichiditatii curente=98164046/75835824=1,29 Rata datoriilor totale=(90387411/216733692)x100=41,7% Solvabilitatea financiara=126 346 281/128658245=0,98 Viteza de rotatie a activelor=128658245/98164046=1,31 Marja de profit=(16387064/128658245)x100=12,73% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(19124021/109534224)x100=17,45% Anul 2005 : Rata lichiditatii imediate=(13819511-9229996)/15843753=0,28 Rata lichiditatii curente=13819511/15843753=0,87 Rata datoriilor totale=(13086445/29743843)x100=43,99% Solvabilitatea financiara=16 657 398/14420002=1,155 Viteza de rotatie a activelor=14420002/13819511=1,043 Marja de profit=(2 210 825/14420002)x100=15,33% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 314 679/12105323)x100=19,121% Anul 2006 : Rata lichiditatii imediate=(16901173-10501394)/ 18737252=0,34 Rata lichiditatii curente=16901173/18737252=0,90 Rata datoriilor totale=(15671580/35 803 346)x100=43,77% Solvabilitatea financiara= 20 131 766/ 9650705=2,086 Viteza de rotatie a activelor=9650705/16901173=0,57 Marja de profit=(2 114 452/9650705)x100=21,90% Rata rentabilitatii resurselor consumate=(2 216 298/7434407)x100=29,81%

Nr crt I 1.

Indicatori Anul 200.. INDICATORI FINANCIARI Indicatori de lichiditate -rata lichiditatii imediate -rata lichiditatii curente Indicatori de solvabilitate -rata datoriilor totale -solvabilitate financiara Indicatori de gestiune -viteze de rotatie a activelor Indicatori de rentabilitate -marja de profit -rata rentabilitatii resurselor consumate

Valoare Anul 200..

Anul 200..

0,35 1,29 41,7% 0,98 1,043 12,73% 17,45%

0,28 0,87 43,99% 1,155 1,043 15,33% 19,121%

0,34 0,90 43,77% 2,086 0,57 21,90% 29,81%

2.

3. 4.

Analizand evolutia indicatorilor se constata urmatoarele: -capacitatea societatii de a-si achita datoriile a avut o evolutie constanta in perioada analizata. Avand in vedere faptul ca rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, in toti cei trei ani, firma a avut o capacitate nesatisfacatoare de a-si plati datoriile; -rata lichiditatii curente, indicator ce ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente, a oscilat de-a lungul anilor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in anul 2005; -rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalul fondurilor, asigurat de creditori;creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata, cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii;cea mai mica valoare a acestui indicator s-a inregistrat in anul 2004; -marja de profit, indicator ce arata profitabilitatea agentului economic, are cea mai mare valoare in anul 2006. I.5.Analiza SWOT

OPORTUNITATI -tendintele pietei; -cunoasterea concurentei din toate punctele de vedere -cunoasterea nevoilor clientilor PUNCTE FORTE -raportul calitate-pret; -amplasament pe un teren agricol fertil -personal cu un nivel de pregatire profesionala bun -echipament agricol modern - suprafee agricole ntinse

AMENINTARI -veniturile tot mai mici ale populaiei -concurenta tot mai mare -pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n valorificarea produselor agricole PUNCTE SLABE -nu este cunoscuta decat pe plan local -atragerea de clienti numai din zona -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

I.6.Piata Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol. Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos. Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt. Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute. Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb). Nr crt 1 2 3 4 Total Cultura Grau Porumb Floarea-soarelui Mazare Ha 150 140 90 120 600 Suprafata % 30 28 18 24 100

Am ales sa reorganizez structura de productie inlocuind productia culturii de mazare cu cea de rapita pentru a corespunde cerintelor pietii. Acest lucru se datoreaza faptului ca pe piata din zona cererea de rapita a crescut semnificativ in ultima perioada. Nr crt 1 2 3 4 Total Cultura Grau Porumb Floarea-soarelui Rapita Ha 150 140 90 120 600 Suprafata % 30 28 18 24 100

Nr crt 1.

Furnizorii de materiale: Furnizor Agrosem SA

Produsul Samanta -grau -porumb floarea-soarelui -mazare -rapita Erbicide, fungicide, insecticide Ingrasaminte Combustibil Piese de schimb

Cantitate (%) 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Pret de vanzare (lei/kg) 5500 6000 6000 6000 5000 4500 5100 4900 5500 38000 2000

2. 3. 4. 5.

Agricola Impex SRL Agroplant SRL Petrom SA Safkar Rom SRL

100% 100%

Clientii: S.c Romex S.r.l S.c Prosp S.r.l S.c Alfa. S.a

Concurentii S.c Agros S.r.l S.c Sales S.r.l

Clientii Piata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola AXXA SRL este formata din societati comerciale de prelucrare in zona. Acestea sunt: 1Sc Romex Srl este o moderna fabrica de biscuiti dotata cu linii de fabricatie de mare capacitate organizate pe un flux tehnologic cu productivitate inalta. In scopul sporirii rigurozitatii controlului produselor finite si al ingredientelor utilizate in procesul de fabricatie al biscuitilor , in anul 2006 s-a infiintat laboratorul de incercari fizico-chimice , dotat cu aparate de ultima generatie si personal cu pregatire corespunzatoare. In luna mai - 2007, organizatia a obtinut acreditarea de catre Renar, conform cerintelor SR EN ISO / CEI 17 025 :2005 pentru analizele efectuate la produsul finit. 2. Sc Prosp Srl detine centre de productie in mai multe judete ale tarii. Principalele activitati ale companiei sunt in industriile de panificatie si morarit, acesta fiind liderul pietei romanesti a prosuselor de panificatie si un jucator important in domeniul productiei si distributiei de specialitati, biscuiti, napolitane, paste fainoase, specialitati de cofetarie si patiserie si produse de morarit. 3. SC Alfa SA Complexul, cu o capacitate de productie semnificativa pentru acea vreme e revolutionat piata de profil din Romania prin dezvoltarea si lansarea unor produse noi pentru consumatorii romani: fulgi de porumb, sticksuri, pufuleti, panetone, cozonac Pandoro.Dupa trei decenii de activitate, aceasta a devenit lider de piata in domeniul moraritului si panificatiei, transformandu-se intr-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor.

Produsul Grau porumb Floarea-soarelui mazare

Pret vanzare lei/kg 5700 6900 6500 8000

Capitolul 3 Elaborarea programului de productie

Programul de productie, respectiv produsele care se obtin , constituie o componenta a unui plan de afaceri. Ele se alatura altor componente ale acestuia, cum ar fi: cea de marketing, vnzarea si promovarea produselor sau componenta financiara. Planul de afaceri poate fi elaborat de o societate, atestnd redresarea situatiei economice, sau cnd se demareaza o afacere noua. El reprezinta un element util n relatii cu institutiile financiare. Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). Elaborarea si aplicarea lui presupune, de fapt, si actiuni foarte precise n domeniul productiei (structura culturilor, dimensiunea si structura efectivelor de animale, fixarea nivelului randamentelor pe hectar si pe cap de animal), ceea ce vine n ntmpinarea atingerii obiectivelor din planul strategic si, implicit, a materializarii strategiei. Metodele de prognozare se utilizeaza n diferite domenii. Unul dintre acestea are n vedere prognozarea nivelului productiei medii la hectar. Aceasta intervine, cu un rol foarte important, ntre altele, n elaborarea programului anual de productie al unei exploatatiei, si, n general, a planului de afaceri al acesteia, sau cnd se demareaza o investitie ntr-o activitate agricola o noua afacere orice ntreprinzator si pune problema nivelului productiei pe care l poate si pe care trebuie sa -l obtina, de el depinznd, mai departe, rezultatele economice finale. Productia medie influenteaza, ntre altele : structura culturilor (o productie medie mai mare permite obtinerea aceleiasi productii totale de pe o suprafata mai mica, diferenta fiind repartizata altor culturi); nivelul cheltuielilor de productie pe hectar, acestea urmnd sa se coreleze, cu productia care se a va obtine; volumul si structura factorilor de productie ce trebuie alocati - cresterea nivelului productiei determina, desigur, modificari ale acestora; rezultatele de productie si economico-financiare (o productie ridicata va determina un volum total al acesteia mai mare, iar la un anumit nivel al pretului de vnzare si al costului, venituri si profituri crescatoare fata de perioada precedenta). 3.1 Prognozarea productiei medii Trebuie sa existe o corespondenta intre nivelul productiei medii in perioada anterioara efectuarii prognozei si metoda de pronozare. Metoda mediilor mobile 3

Se foloseste atunci cnd seria de timp a productiei medii prezinta o evolutie oscilanta. n acest caz, se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani. Acest numar se poate stabili: fie prin ncercari succesive, oprindu-ne la acel numar de termeni pentru care seria productiilor medii obtinute prin calcul prezinta o evolutie continua, crescatoarea sau descrescatoare; fie prin numararea perioadelor de timp dintre doua punctede maxim sau de minim, rezultate din graficul seriei dinamice a productiei medii.

3.1. Prognozarea productiilor medii Metoda mediilor mobile Anii 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Grau 3038 1924 1429 3403 2965 2746 Porumb 3066 2902 2993 4441 3952 3565 Floarea-soarelui 1029 1105 1268 1595 1381 1540 Rapita 1848 1266 1249 2364 1776 2002

Pentru grau:

3038 2881

1924

1429 2416

3403 3184 2800

2965

3952 2855,5

1676,5

2078,75 2062,5

2046,25

3019,75

2423,125

2909,875 2666,5

2242,8125 2454,62

Pentru porumb:

3066 2984

2902 2947,5

2993 3717

4441 4196,5

3952

3565

3758,5 3977,5

2965,75 3149

3332,25 3956,75 3644,5

3967,13

3396,75

3805,82

3601,29

Pentru Floarea soarelui:

1029 1067

1105

1268

1595

1381

1540

1186,5 1309

1431,5 1488

1460,5

1126,75

1459,75 1474,25 1384,38 1476 1425,69

1277,88

1301,73

1363,41

Pentru rapita:

1848

1266

1249

2364 1806,5

1776 2070

2002 1889

1557

1257,5

1407,25 1532

1938,25

1979,5

1469,63 1735,13 1958,88 1602,38 1847,001

1724,69 6

Prognozarea productiei medii pentru anul 2009 Grau 2454,62 Porumb 3601,29 Floarea-soarelui 136,41 Rapita 1724,69

3.2 Optimizarea structurii de productie Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi: - suprafata totala detinuta - resursele totale disponibile - forta de munca disponibila. Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode. Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse , restrictii de nenegativitate si restrictii de asolament.

Structura de productie a unei exploatatii agricole desemneaza domeniul sau de activitate, iar n cazul elaborarii unei strategii este o componenta a acesteia, influentnd sub multiple aspecte rezultatele ce se vor obtine. De fapt, structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale si /sau zootehnice, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia n activitatea exploatatiei. Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei lamediul ambiant, privit in sens managerial, in care functioneaza. Datorita complexitatii sale, determinata de multimea componentelor, a raporturilor dintre acestea si de impactul pe care l genereaza asupra economiei exploatatiilor agricole, structura de productie are o ncarcatura decizionala deosebita. n acest context, structura de productie poate fi privita ca o combinare de optiuni, adica ceea ce urmeaza a obtine unitatea putnd fi facut n diferite moduri. Astfel, o anumita cantitate de produse poate fi realizata pe o suprafata mai mare sau mai mica de teren, n functie de gradul de intensivitate a culturilor. Productiile la unitatea de suprafata si structura acestora sunt rezultatul cantitatii factorilor alocati. Din acest punct de vedere, prezinta interes proportiile care se stabilesc ntre ramuri, dar si ntre exploatatiile care desfasoara aceleasi activitati agricole. Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite, putand sa evoluaeze de la inlocuirea unei culturi cu alta, pana la modificarea structurii in ansamblul sau.

Metoda bugetului partial n ceea ce priveste metodele utilizabile pentru optimizarea proceselor amintite, lucrurile evolueaza de la simplu la complex, adica de la nlocuirea unei culturi cu alta, mergnd pna la optimizarea de ansamblu a structurii de productie, cu modificari substantiale n sistemul de productie. Se recurge, ca urmare, la metode cum sunt: bugetul partial, matricea de cstig, metoda variantelor (normativ-constructiva) si programarea liniara. Bugetul partial se utilizeaza n cazul n care o cultura se nlocuieste cu alta, fara sa fie puse n discutie sistemul si aparatul de productie (cheltuielile fixe ramn la acelasi nivel).

Indicatori Prod medie Pret vanzare Ch de prod/ha

Simbol q p ch

U.M Kg Lei/kg Lei/kg

Cultura inlocuita (rapita) 2300 1,5 3200

Cultura anterioara 2800 0,5 100

n cazul bugetului partial elementele care au intervenit sunt privite static: un anumit nivel al pretului produsului nlocuit si un nivel dat al randamentului culturii care se introduce n structura. Dar aceste elemente, fara a le mai avea n vedere si pe altele, este firesc sa nregistreze diverse evolutii n perioada urmatoare. Sunt posibile situatii variate n procesul de nlocuire, interesul pentru o cultura sau alta modificndu-se potrivit nivelului nregistrat de elementele luate n calcul.

Pentru ca inlocuirea mazare-rapita sa fie convenabila, trebuie ca in urmatoarele relatii sa se respecte: PIERDERI CASTIGURI A. 100 C. 1400 B. 3450 D. 3200 TOTAL 4450 TOTAL 4600

Unde : A = cheltuieli de la cultura care se introduce in structura (mazare) B = venituri de la cultura inlocuita (mazare) C = veniturile de la cultura noua ( rapita) D = cheltuieli de la cultura veche (mazare) (C+D) (A+B) > 0 (3200+1400) ( 3450+100) >0 (A) castiguri > pierderi (C+D) > (A+B) (1400+3200) > (100+3450) (A) inlocuirea mazare rapita este avantajoasa

3.3 Comercializarea produselor Programul de comercializare cuprinde de fapt vanzarea produselor obtinute in exploatatia agricola, la pretul pietei si rezultand in urma acestui proces un venit.

Produs Grau Porumb Floarea-soarelui Rapita TOTAL

Cantitate 500 300 260 140 -

Beneficiar

Pret vanzare Venit (lei) (lei/kg) Vel Pitar 0,55 275 000 FratiiJianu SRL 0,6 180 000 SC Rombas SRL 0,6 156 000 SC Corsa SRL 0,5 70 000 681000

Din totalul veniturilor, cea mai mare pondere o detine productia de grau cu un venit de 275.000 , aceasta fiind influentata de cantitate sau pret. Din total de 100% venituri, 40,38% sunt venituri de la cultura grau.

3.4 Bugetul de venituri si cheltuieli

Conditiile in care sunt organizate si functioneaza diferitele tipuri de exploatatii agricole fac necesara reconsiderarea activitatii economice a acestora in termeni de profitabilitate si competitivitate. Implementarea acestor doua concepte, ca elemente ale performantei economice, este favorizata de cunoasterea realitatilor si valorificarea posibilitatilor determinate de conditiile naturale, materiale, economice si a celor referitoare la cererea manifestata pe piata fata de anumite produse. In tabelul de mai jos este evidentiat necesarul de samanta pentru fiecare cultura din structura proprie, dar si necesarul de ingrasaminte pentru cultura planificata la hectar Estimarea cantitativa a resurselor de productie Nr crt 1 2 3 9 Grau Porumb Fl soarelui 150 140 90 Cultura Suprafata Necesar de seminte(kg) La Ha 250 30 6 Total 37500 4200 5400 Necesar de ingrasaminte N 90 140 60 P 25 45 30 K 30 60 40

Rapita

120

15

1800

35

24

40

Estimarea cheltuielilor Nr Crt 1 1.1 1.2 1.3 1.4 Indicatori Total cheltuieli din care: Cheltuieli cu seminte Cheltuieli cu ingrasaminte Chetuieli cu combustibilul Cheltuieli cu arenda U.m lei lei lei lei lei Sume 61314,5 48900 3404,5 760 8250

Plata arendei : 100 ha x productie grau 100 ha x prod medie la ha grau 100 ha x 150 ha = 15000 15000 x 0,55 = 8250 lei

Rezultatele economico-financiare estimate ale exploatatiei agricole Nr Crt 1 2 3 4 Indicatori Cheltuieli totale Venituri totale Profit Rata profitului Um Lei Lei lei % Sume 61314,5 681000 619685,5 10,10

10