Sunteți pe pagina 1din 12
 
Istoria Bucureştiului
 
Preistorie
ș
i istorie veche
Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află
Bucure
ș
tiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (a
ș
chii tăioase dincremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de
nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-
Vodă
ș
i Radu-
Vodă
). Au fost scoase la
iveală numeroase a
ș
ezări neolitice; din perioada culturii Dude
ș
ti s-au descoperiturme la Dude
ș
ti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Dinperioada culturii Boian s-
au găsit urme la Glina, Dude
ș
ti, Că
ț 
elu, Bucure
ș
tii-Noi,Giule
ș
ti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-
a găsit una din cele mai mari
necropole din Europa din perioada Boian. În morminte s-au descoperit
ș
i „perle”
din minereu de cupru, cele mai vechi din
ț 
ară
ș
i printre cele mai vechi din Europa.Din perioada culturii Gumelni
ț 
a s-
au găsit a
ș
ezări la Glina, Jilava, Măgurele
ș
.a. La Chitila s-a desc
operit o bră
ț 
ără de aramă, cu capete în formă de
ș
arpe.
Acest tip de bră
ț 
ară stă la originea altor bră
ț 
ări cu capete de
ș
arpe realizate însămai târziu. Se confirmă astfel părerile istoricilor Vasile Pârvan
ș
i Nicolae Iorga că
arta traco-dacilor are origini în milenii anterioare.S-
au descoperit urme din cultura Tei (a doua etapă a bronzului): securi de
bronz, cu
ț 
ite, ace, vârfuri de săge
ț 
i etc., din epoca fierului, în special din partea adoua a epocii, care coincide
ș
i cu începutul culturii geto-daci
lor. La Bălăceanca s
-
au descoperit două a
ș
ezări cu zece bordeie
ș
i
ș
ase locuin
ț 
e de suprafa
ț 
ă. Urme ale
unei locuiri îndelungate s-
au găsit sub mănăstirea Mihai
-
Vodă. S
-au descoperit:cuptoare de ars oale, ce
ș
ti dacice, o monedă din timpul împăratului roma
nGalienus, cosoare, râ
ș
ni
ț 
e rotative etc.Descoperirile din secolul al IV-
lea confirmă coexisten
ț 
a în zona Capitalei aunor popula
ț 
ii dacice cu go
ț 
ii
ș
i sarma
ț 
ii de ramură alanică
ș
i faptul că existau
rela
ț 
ii cu romanii. Din secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei
ș
iDâmbovi
ț 
ei semibordeie cu o cameră, cu cuptor de gătit
ș
i unelete casnice,
ceramică. În secolele X
-XIV urme de a
ș
ezări s
-
au găsit pe malurile tuturor apelor din zonă, bordeie cu cuptoare de gătit
ș
i încălzit, ceramică fină, mone
zi, urme aleculturii Dridu La Pipera, în Bucure
ș
tii Noi, în Pia
ț 
a de Flori, la Crânga
ș
i
ș
i laGiule
ș
tii-Sârbi au fost descoperite a
ș
ezări ale popula
ț 
iei vechi române
ș
ti dinsecolele X-
XI, iar în pădurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, a
ș
ezări din
secolele XII-XIV. Începând cu secolul al XV-
lea, mărturiile arheologice secompletează cu izvoare scrise.
 
Întemeierea ora
ș
ului
 
Tradi
ț 
ia spune că întemeierea ora
ș
ului s-a realizat în vremea lui Bucur, pecare unii îl cred cioban, al
ț 
ii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris aacestei tradi
ț 
ii este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.
 
O altă tradi
ț 
ie, din secolul al XVI-lea, vorbe
ș
te despre Negru Vodă ca
 întemeietor al Bucure
ș
tiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul
Luccari, după o călătorie prin
Ț
ara Românească în timpul lui Mihai Viteazul.
Printr-
un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucure
ș
tiul este
numit „Cetatea noastră”
 
Prima atestare documentară certă a Bucure
ș
tiului datează din 1459, când
prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad
Ț
epe
ș
scute
ș
te de dări
ș
i
întăre
ș
te dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul, foarte deteriorat, afost descoperit în jurul anului 1900. Vlad
Ț
epe
ș
petrece patru din cei
ș
ase ani de
domnie „în cet
atea Bucure
ș
ti”, preferându
-l re
ș
edin
ț 
ei Târgovi
ș
te.În timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad
Ț
epe
ș
, 18 din cele25 de documente care au înscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetateade Scaun Bucure
ș
ti.Mircea Ciobanu în timpul
domniei sale ridică un palat domnesc numit mai
tîrziu Curtea Veche; în 1558-
1559 în curtea domnească se construie
ș
te o biserică,
cea mai veche construc
ț 
ie păstrată în forma sa originală iar în 1562 se ridică
ș
i
 biserica Sf. Gheorghe cunoscută ca Sf. Gheor 
ghe-
Vechi sau „cel românesc” după
ce Constantin Brâncoveanu construie
ș
te în 1707 Sf. Gheorghe-
 Nou sau „celgrecesc”.
 Ora
ș
ul se dezvoltă continuu iar din secolul al XVII
-lea se întinde
ș
i pe maluldrept al Dâmbovi
ț 
ei; în partea de vest se întinde până în zo
na Ci
ș
migiu iar în est
 până la intersec
ț 
ia Căii Mo
ș
ilor cu Hristo Botev de astăzi. În 1563 este men
ț 
ionat
„pazarul” (de la turcescul bazar), pia
ț 
a Bucure
ș
tiului situată în apropierea Cur 
ț 
iidomne
ș
ti. Zece ani mai tîrziu, în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înfiin
ț 
ează lamănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din Bucure
ș
ti.În septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al
Ț
ării Române
ș
ti iar în
1594 începe lupta antiotomană. La 15 august 1595 Capitala este ocupată de turci;
Sinan Pa
ș
a întăre
ș
te ora
ș
ul săpînd un
ș
an
ț 
lat de circa 6 metri
ș
i tot atât de adânc
ș
i
întărituri la marginea
ș
an
ț 
ului din două rânduri de trunchiuri de copaci îngropa
ț 
icare aveau spa
ț 
iul dintre ei umplut cu pământ. Bisericile au devenit Moschei. La
retragerea turcilor din Bucure
ș
ti, în octombrie 1595, Sinan Pa
ș
a a prădat
ș
i aincendiat ora
ș
ul.
Perioada prefanariotă
 
Noul domnitor, Radu
Ș
erban, preferă Târgovi
ș
te ca cetate de scaun dar nu
neglijează Bucure
ș
tiul
ș
i construie
ș
te în 1631 podul
Ș
erban-
Vodă, amenajează
 
hele
ș
teul
Ș
erban-
Vodă (astăzi parcul Carol). Radu Mihnea ridică mănăstirea Radu
-
Vodă care de
ț 
inea câteva mahalale
ș
i în jurul căreia se grupează câteva prăvălii.
Locuitorii mahalalelor sunt scuti
ț 
i de dări cu condi
ț 
ia ca ace
ș
tia să lucreze numai pentru mănăstire. În
timpul domniei lui Matei Basarab, Bucure
ș
tiul se bucură de prosperitate; se reface Curtea domnească cu mult bun gust, se ridică mănăstireaTârnov în locul unei biserici din lemn, se ridică Biserica Catolică din Bucure
ș
ti.
Începând cu 1640, domnitorul mută
capitala înapoi la Târgovi
ș
te.Pentru Bucure
ș
ti urmează o perioadă neagră: ora
ș
ul este devastat în urma
răscoalei seimenilor din 1655
ș
i a incendiului din 1658. Un an mai târziu este
 prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o
foamete
cumplită se abate asupra
ț 
ării.
 Bucure
ș
tiul devine Capitala
Ț
ării Române
ș
ti în 1659 în timpul domniei luiGheorghe Ghica
ș
i începe o perioadă de refacere
ș
i de dezvoltare. Apar marile
hanuri, se ridică biserici, atelierele me
ș
te
ș
ugarilor se grupeaz
ă pe uli
ț 
e separate:
Ș
elari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani etc. În 1679 este men
ț 
ionată
func
ț 
ionarea unei fabrici de postav. În acela
ș
i an, domnitorul
Ș
erban Cantacuzino
întemeiază prima
ș
coală românească,
Ș
coala domnească de la mănăstirea Sf.Sava
din Bucure
ș
ti
ș
i începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.
 
În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în
Bucure
ș
ti
ș
i vorbind despre această perioadă Radu Popescu spune „însă răută
ț 
i ces-
au făcut într 
-
o lună, c
e au
ș
ezut, limbă nu poate să spuie: bătăi, cazne, legături;
egumenii
ș
i unii boiari lega
ț 
i cu
ș
treanguri de gât, pentru făină
ș
i orz,
ș
i carne
ș
i
altele ca acestea nenumărate”. În 1692 domnitorul porunce
ș
te construirea unuidrum, Podul Mogo
ș
oaiei (Calea V
ictoriei de astăzi), care să lege PalatulBrâncovenesc cu proprietă
ț 
ile de la Mogo
ș
oaia. Spătarul Mihai Cantacuzino,
fratele domnitorului
Ș
erban Cantacuzino, a fondat Spitalul Col
ț 
ea în 1695, a început construirea bisericii Col
ț 
ea iar în 1699, în nord-estul ora
ș
ului ridică
Biserica Fundenii Doamnei.
Perioada fanariotă
 
În veacul fanariot, în întreg secolul al XVIII-lea, via
ț 
a Capitalei se află sub o puternică influen
ț 
a orientală: costumele boierilor 
ș
i ale dregătorilor, protocolul,mâncărurile, băuturile, t
ermenii turce
ș
ti sau turco-grece
ș
ti (caldarîm, palat, papuci,
ciorbă, musaca, peruzea, pafta, filigran, cataif,
ș
erbet). În 1716 sunt fixate pentru
 prima dată coordonatele Bucure
ș
tiului
 – 
 
44°22' latitudine nordică
ș
i 23°48'
longitudine estică – 
 
de către Hr 
isant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului.Din ini
ț 
iativa domnitorului Nicolae Mavrocordat începe ridicarea mănăstiriiVăcăre
ș
ti, ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, descrisă drept cel mai marecomplex arhitectonic mânăstiresc din secolul al XVIII
-lea din sud-estul Europei

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505