Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Partea a III-a

MANAGEMENTUL EXECUTIEI LUCRARILOR DE CONSTRUCTII


CONDUCATOR PROIECT PROFESOR UNIV. DR. ING. MIHAIL TOMA

ABSOLVENT MORARIU EUGEN

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

CUPRINS CAPITOLUL 1
DOCUMENTIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ
1.1) Antemasuratoarea pentru doua stadii fizice

1.2) Deviz oferta pentru un stadiu fizic Lista cuprinzand cantitatile de lucrari C5 1.3) Lista cuprinzand consumurile de resurse

1.3.1) Lista cuprinzand consumurile de resurse material C6 1.3.2) Lista cuprinzand consumurile cu mana de lucru C7 1.3.3) Lista cuprinzand consumurile de ore functionare utilaje - C8 1.3.4) Lista cuprinzand consumurile privind trasporturile C9

CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR
2.1) 2.2) 2.3) Determinarea populatiei santierului si a structurii sale Stabilirea dotarilor social administrative Proiectul de organizare de santier

CAPITOLUL 3
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
3.1) 3.2) 3.3) Aspecte generale Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca Fisa individuala de instruire

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

CAPITOLUL 1 DOCUMENTATIA TEHNICO-ECONOMICA DE DEVIZ


1.1)
1.2)

Antemasuratoarea pentru doua stadii fizice

Deviz oferta pentru obiectivul de constructie Centralizatorul cheltuielilor pe obiecte de constructive C2 1.3) Deviz oferta pentru obiectul de constructive Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari C3

1.4) Deviz oferta pentru un stadiu fizic Lista cuprinzand cantitatile de lucrari C5 1.5) Lista cuprinzand consumurile de resurse

1.3.1) Lista cuprinzand consumurile de resurse material C6 1.3.2) Lista cuprinzand consumurile cu mana de lucru C7 1.3.3) Lista cuprinzand consumurile de ore functionare utilaje - C8 1.3.4) Lista cuprinzand consumurile privind trasporturile C9

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Antemasuratoare
01. REALIZARE SUPRASTRUCTUR 01.01.CL.03.B1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura SC conform listei de materiale avand intre 12...24 tone. U.M. - tone M01.01 = 4*19.287 = 77.158 tone Rotund 77.2 tone 01.02.CL.03.B1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura SM S1 conform listei de materiale avand intre 12...24 tone. U.M. - tone M01.02 = 8*13.55 = 108.40 tone Rotund 109 tone 01.03.CL.03.A1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura SM S2 conform listei de materiale avand intre 6...12 tone. U.M. - tone M01.03 = 8*11.82 = 94.56 tone Rotund 94.6 tone 01.04.CL.03.A1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura SM S3 conform listei de materiale avand intre 6...12 tone. U.M. - tone M01.04 = 8*8.97 = 71.44 tone Rotund 71.8 tone 01.05.CL.03.B1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura AR S1 conform listei de materiale avand intre 12...24 tone. U.M. - tone M01.05 = 4*14.85 = 59.40 tone Rotund 59.4 tone

01.06.CL.03.B1 ASIMILAT

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura AR S2 conform listei de materiale avand intre 12...24 tone. U.M. - tone M01.06 = 4*23.355= 93.42 tone Rotund 93.5 tone 01.07.CL.03.B1 ASIMILAT Stalpi din otel gata confectionati pentru hale industriale, livrati in tronsoane asamblate prin sudura AR S3 conform listei de materiale avand intre 12...24 tone. U.M. - tone M01.07 = 2*11.07= 22.14 tone Rotund 22.2 tone 01.08.CL.04.A1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate RC conform listei de materiale de pana la o tona. U.M. - tone M01.08 = 27*2*0.4785= 25.839 tone Rotund 25.9 tone 01.09.CL.04.B1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GI HEA600 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.09 = 26*8*1.64= 341.12 tone Rotund 342 tone 01.10.CL.04.B1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GF HEA600 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.10 = 26*2*2.33= 121.16 tone Rotund 122 tone 01.11.CL.04.B1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GF HEA500 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.11 = 26*2*2.03= 105.56 tone Rotund 106 tone

01.12.CL.04.B1 ASIMILAT 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GF HEA450 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.12 = 26*4*1.27= 132.08 tone Rotund 133 tone 01.13.CL.04.B1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GF HEA400 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.13 = 26*4*1.13= 117.52 tone Rotund 118 tone

01.14.CB.46.B1 Esafodaje de sustinere E75 de forma dreptunghiulara cu inaltime peste 3 m. U.M. metru liniar L01.14 = 26*8*3.01 = 626.08 ml Rotund 627 ml 01.15.CL.04.B1 ASIMILAT Grinzi cu inima plina din otel gata confectionate, livrate complet asamblate GP HEA360 conform listei de materiale avand intre 1...3 tone. U.M. - tone M01.15 = 26*22*1.09= 623.48 tone Rotund 624 tone 01.16.CB.12.I1 Cofraje pentru beton armat n perei i diafragme, inclusiv sprijinirile, din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcii avnd nlimea intre 60 si 80m inclusiv, cu planee din beton monolit. U.M. - mp S01.16= (14.50+2*5.70+2*1.30+2*1.00+2*1.20+2*2.30+7.50+2*2*1.90+2*2*2.40+2*2*2.50 +2*2*2.40+2*5.00+2*2.50+2*2.50+2*2.00)*2*27*(3.5-0.14) = 19196.352 mp Rotund 19200 mp

01.17.CB.23.D1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Cofraje-ram din tabl neagr, pentru crearea golurilor n perei de beton cu limea ramelor peste 15 cm, cu ghermelele necesare montrii tmplriei. U.M. - mp S01.17 = [4*(1.00*0.4*2+2.10*0.4*2)+2*(1.00*0.5*2+2.10*0.5*2)]*2*27 = 870.48 mp Rotund 871 mp 01.18.CC.02 L1 Montarea armturilor din oel-beton, tip PC52 n elemente de construcii, exclusiv cele din construciile executate n cofraje glisante, cu distanieri din mase plastice, la constructii executate la o inaltime intre 61 si 80m, din bare fasonate, in pereti si diafragme cu distantieri din mase plastice. U.M. - kg M01.18 = 2*209273 = 418546 kg Rotund 419000 kg 01.19.CA.02.R1 Turnarea betonului armat n elementele construciilor, exclusiv cele executate n cofraje glisante, clasa C40/50 la construcii cu nlimea intre 60 si 80 inclusiv n perei i diafragme. U.M. mc V01.19 = 24.18*3.36*27 = 2193.61 mc Rotund 2200 mc 01.20.CB.44 A1 Susineri cu popi metalici extensibili de inventar folosite pentru montarea plcilor prefabricate cu i fr bucl, a predalelor de planeu, la turnarea planeelor monolite cu grinzi sau la grinzi monolite cu planee prefabricate, cu popi metalici extensibili tip PE 3100 R. U.M. - buc. B01.20 = (2*2+4*2+2*4)*27+16*4*26 = 2204 buc. Rotund 2210 buc. 01.21.CB.45.G1 Susineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite izolate, a planeelor cu grinzi monolite i a plcilor drepte cu sarcin total asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m2 la construcii avnd intre 60 si 80m, grinzile rezemnd direct pe pereti sau pe panourile de cofraj ale pretilor. U.M. - buc. B01.21 = (2*5*2)*27= 540 buc. Rotund 540 buc. 01.22.CB.45.H1 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Susineri din grinzi metalice extensibile de inventar pentru turnarea grinzilor monolite izolate, a planeelor cu grinzi monolite i a plcilor drepte cu sarcin total asupra cofrajelor de cel mult 500 daN/m2 la construcii avnd intre 60 si 80m, grinzile rezemnd pe popi metalici extensibili. U.M. - buc. B01.22 = (4+2+2)*27= 432 buc. Rotund 432 buc. 01.23.CB.13.O1 Cofraje pentru beton armat n plci, grinzi i stlpi, exclusiv susinerile, din panouri refolosibile cu placaj de 15 mm grosime la construcii avnd nlimea intre 60 si 80 m la placi si grinzi. U.M. mp S01.22 = [(2.4*2.5*2+2.4*1.9*2+2.00*2.50)*2+13.3*3+2*0.25*7.50+2*0.5*7.5+2*0.36*7.5 +2*0.6*3+2*2*0.86*3]*27+(4*2*3.14*0.4*3.36+8*1*1*3.36+2*34.80*0.75+2*33 .3*0.75)*26 = 7545.74 mp Rotund 7550 mp 01.24.CL.21.A1 ASIMILAT Confectii metalice diverse din profile laminate, tabla, tabla striata, otel beton pentru sustineri sau acoperiri, inglobate total sau partial in beton tabla cutata MD 60-V2. U.M. - kg M01.23 = 915.68*12.45*27 = 307805.832 kg Rotund 308000 kg 01.25.CC.02.M1 Montarea armturilor din oel-beton, tip PC52 n elemente de construcii, exclusiv cele din construciile executate n cofraje glisante, cu distanieri din mase plastice, la construcii executate la o nlime intre 61 si 80 m, din bare fasonate, in grinzi, stalpi si placi (inclusiv scri i podeste). U.M. - kg M01.24 = (2*276.93+2*244.13)*27+(4*248.20+8*545.82)*26+4578.4*26+2898.15*27 = 364769.05 kg Rotund 365000 kg

01.26.CA.02.S1 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Turnarea betonului armat n elementele construciilor, exclusiv cele executate n cofraje glisante, clasa C40/50 la construcii cu nlimea intre 60 si 80 m planee, grinzi, stlpi, placi etc. U.M. mc V01.25 = 27*27+(97.70+14.30)*26+(2*1.548+2*0.675)*27+(4*1.677+8*3.358)*26=4633.92 mc Rotund 4640 mc 01.27.CZ.03.02. E1 Confecionarea armturilor din oel-beton, pentru beton armat n elemente de construcii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante, fasonarea barelor pentru perei, grinzi, stlpi i diafragme la construcii obinuite, n ateliere centralizate, PC52, = 10-16 mm. U.M. kg M01.27 [2*137113+(2898.15+2*143.83+2*66.59)*27+(4578.4+4*51.7+8*152.82)*26]*1.01 = 525240.89 kg Rotund 526000 kg =

01.28.CZ.03.02. F1 Confecionarea armturilor din oel-beton, pentru beton armat n elemente de construcii turnate n cofraje, exclusiv cele executate n cofraje glisante, fasonarea barelor pentru perei, grinzi, stlpi i diafragme la construcii obinuite, n ateliere centralizate, PC52, >16 mm. U.M. - kg M01.28 = [2*72160+(2*177.54+2*133.10)*27+(4*196.50+8*393)*26]*1.01 = 265907.31 kg Rotund 266000 kg

01.29.TRA.01.A20 Transportul rutier al elementelor metalice cu autoremorcher cu remorc trailer cu capacitatea de pn la 20 t la distana de 8 km. U.M. - ton M01.29 = 77.158+108.40+94.56 +71.44 +59.40 +93.42 +22.14 +25.839 +341.12+121.16+ 105.56+ 132.08+117.52 +623.48 = 1993.267 tone Rotund 2000 tone 01.30.TRA.06.A08 Transportul rutier al betonului clasa C40/50 cu autobetoniera la distana de 8 km. 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

M01.30 = V01.25*2.4 tone/mc = 6882.15*2.4 = 16517.16 tone Rotund 16600 tone 01.31.TRA.01.A08 Transportul rutier al armturii fasonate cu autoremorcher cu remorc trailer cu capacitatea de pn la 20 t la distana de 8 km. U.M. - ton M01.31 = (M01.26+M01.27)/1.010*1/1000 = (525240.89+265907.31)/1.010 * 1/1000 = 783.32 tone Rotund 784 tone 01.32.TRA.02.A20 Transportul rutier al tablei cutare cu autocamionul la distana de 20 km. U.M. - ton M01.32 = M01.23/1000 = 307805.832/1000 = 307.806 tone Rotund 308 tone

02. PARDOSELI 02.01.CG.01.D1 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Strat suport pentru pardoseli executat din mortar de ciment marca M100-T de 3 cm grosime, cu suprafaa fin dricuit. U.M. mp S02.01 = (34.80*10.2*2+14.4*10.15*2+(2.50*2.40*2+2.40*1.90*2+2.00*2.50)*2 +13.3*3.00)*26 = 28452.32 mp Rotund 285000 mp 02.02.CG.03.D1 Pardoseli din materiale plastice inclusiv pervazurile, curate i ceruite, cu covor din policlorur de vinil (PVC) pe suport textil lipit cu prenandez, n ncperi cu suprafee peste 20 m2, cu pervaz din PVC. U.M. mp S02.02 = (34.80*10.2*2+14.4*10.15*2)*26 = 26058.24 mp Rotund 26100 mp 02.03.CG.14.A1 Pardoseli din granit de Macin de 4 cm grosime lustruite pe fata inclusiv protectie anticoroziva. U.M. - mp S02.03 = [(2.50*2.40*2+2.40*1.90*2+2.00*2.50)*2+13.3*3.00]*26 = 2395.64 mp Rotund 2400 mp 02.04.CG.16.A1 Plinte si borduri din placi de marmura granit de Macin fixate cu mortar de ciment marca M100-T, inclusiv curatarea si spalarea. U.M. ml L02.04 =[ (2*2+2*2.5+2.4*2*2+2.5*2*2+2.4*2*2+1.90*2*2)*2+1.3*2*2+1.2*2*2+1.5*2] *26 = 2719.6 ml Rotund 2720 ml 02.05.CZ.02.09 A1 Mortar de ciment pentru tencuieli M100-T preparat cu ciment M30, n instalaii centralizate, fr adaos de var. U.M. mc V02.05 = S02.01*0.031 = 28452.32*0.031 = 881.99 mc Rotund 882 mc 02.06.TRA.06.A 08 Transportul rutier al mortarului cu autobetoniera la distana de 8 km. U.M. - ton M08.06 = V02.05*2.2 = 33.923*2.2*26 = 1940.38 tone Rotund 74.7 tone 1.2) Deviz oferta pentru obiectivul de constructie

Centralizatorul cheltuielilor pe obiecte de constructive C2

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

1.3) Deviz oferta pentru obiectul de constructive


Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari C3
1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

1.4) Deviz oferta pentru un stadiu fizic


Lista cuprinzand cantitatile de lucrari C5
1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

1.5) Lista cuprinzand consumurile de resurse

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

1.3.1) Lista cuprinzand consumurile de resurse material C6 1.3.2) Lista cuprinzand consumurile cu mana de lucru C7 1.3.3) Lista cuprinzand consumurile de ore functionare utilaje - C8 1.3.4) Lista cuprinzand consumurile privind trasporturile C9

CAPITOLUL 2
1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

ORGANIZAREA DE SANTIER PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR 2.1) 2.2) 2.3) Determinarea populatiei santierului si a structurii sale Stabilirea dotarilor social administrative Proiectul de organizare de santier

2.1)

DETERMINAREA POPULATIEI SANTIERULUI SI A STUCTURII SALE


1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

A.

STRUCTURARE DUPA DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nc = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in constructii Ni = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in instalatii NM = personal muncitor ce isi desfasoara activitatea in montaj utilaje si echipamente

N=25 muncitori (numarul maxim de muncitori din graficul fortei de munca) Nc = N*1.11= 25*1.11=27.75 persoane =28 persoane Ni = 0.3*N*1.22=9.15 persoane =10 persoane NM = 0

STRUCTURARE DIN PUNCT DE VEDERE AL CALIFICARII PERSONALULUI


A.

N1 = personal muncitor cu calificare superioara (categoria de incadrare >4) N2 = personal muncitor cu calificare medie si necalificati (categotia de incadrare <4) N3 = personal TESA N1= 0.5*Nc+0.62*Ni+0.71 *NM = 0.5*28+0.62*10+0 = 20.2 persoane N 1 =21 persoane

N2 = 0.4*Nc+0.2*Ni+0.15*NM = 0.4*28+0.2*10+0 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

= 13.2 persoane N 2 =14 persoane N3 = 0.1*Nc+0.18*Ni+0.14*NM = 0.1*28+0.18*10+0 = = 4.6 persoane

N3 = 5 persoane

B.

STRUCTURARE DUPA DOMICILIUL STABIL

Personal localnic (60%) N11 = 12 persoane N21 = 8 persoane N31 = 3 persoane

N11 = 0.6*N1 =12.6 N21 = 0.6*N2 = 8.4 N31 = 0.6*N3 = 3.0

Navetisti (30%) N12 = 7 persoane N22 = 4 persoane N32 = 1 persoane

N12 = 0.3*N1 = 6.3 N22 = 0.3*N2 =4.2 N32 = 0.3*N3 = 1.5

Nefamilisti (10%) N14 = 2 persoane N24 = 2 persoane N34 =1 persoane

N14 = 0.1*N1 = 2.1 N24 = 0.1*N2 = 1.4 N34 = 0.1*N3 = 0.5

Nr. Persoane

Structura dupa domiciliu stabil

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Localnici(60%) N1=21 N2=14 N3=5 NT0=40 Nmf=O P=40 N11=12 N21-8 N31=3 NT1=23 P1=23

Navetisti(30%) N12=7 N22=4 N32=1 NT2=12 P2=12

Persoane din alte localitati Familisti(0%) N13=0 N23=0 N33=0 NT3=0 P3=0 Nefamilisti(10%) N14=2 N24=2 N34=1 NT4=5 P4=5

PERSONAL NELOCALNIC

PERSONAL DIN IMPREJURIMI


R

>

60

KM R < 60

PERSONAL LOCALNIC
KM

SANTIER

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

2.2)

ALEGEREA DOTARILOR SOCIAL-ADMINISTRATIVE


Obiecte social administrative adoptate Tip obiect proiect Unitate de folosinte 7 4 6 2 birouri 20 2 x 14.77 2

Obiecte social administrative necesare Nr. crt. Numar persoane aferente 4 N3 = 5

Denumirea obiectului 1 Birouri

U.F. (prs) 2 1

Indice de suprafata 2 (m /pers.) 3 3

Suprafata necesara (m) 5 =3x4 15

Numar bucati 8

Suprafata efectiva 9

Amplasament santier 10

0 1

6 Container 2.435 x 6.065 Container 2.435 x 6.065 Container 2.435 x 6.065 Container 2.435 x 6.065

Vestiar

0.65

N, + NZ = 35

22.75

persoane 40 persoane 3 8 patui

2 X 14.77

Grup sanitar Dormitoare

0.3

(Ni + N )/2 = 18 NT4 = 5

5.4

1 x 14.77

8.69

43.5

2 X 14.77

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

2.3)

PROIECTUL DE ORGANIZARE DE SANTIER

Organizarea si conducerea executiei lucrarilor de constructie-montaj, in vederea realizarii produsului de constructie, reprezinta o componenta a sistemului de management a oricarui operator economic ce executa lucrari de constructii, constituind o cerinta esentiala a desfasurarii normale si of ciente a intregului sistem productiv de construire. Organizarea executiei lucrarilor si a santierului de constructii se materializeaza la nivel conceptual in cadrul "proiectului de organizare a executiei si lucrarilor P.O.E. " (sau a proiectului de organizare de santier P.O.S.). Proiectul de organizare a executiei lucrarilor-P.O.E. reprezinta o documentatie tehnicoeconomica ce se aliniaza principiilor generale de concepere si de realizare a proiectelor de profil din domeniul constructiilor, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezoiva problemele tehnologice si organizatorice din cadrul santierului de constructii. Proiectul de organizare de santier se elaboreaza de catre proiectant, la nivelul fazei de studiu de fezabilitate si de proiectul tehnic. P.O.S., se completeaza apoi, in functie de dotarile de care dispune ofertantul. Organizarea executiei lucrarilor si implicit a santierelor de constructii trebuie astfel conceputa, realizata si planificata astfel incat sa respecte termenele contractuale de predare si punere in functiune a obiectivelor de investitii, sa asigure conditii adecvate de munca si viata personalului, o calitate corespunzatoare a lucrarilor si o deplina securitate si sanatate in munca. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor de constructii reprezinta principalul "instrument de coordonare " a tuturor actiunilor implicate in realizarea obiectivului sau obiectului de constructie. 0 organizare de santier de calitate creaza premisele pentru:

asigurarea conditiilor optime de muna pentru personal reducerea duratelor de executie utilizarea cu maximum de randament a resurselor disponibile cresterea pmductivitatii munca limitarea risipei in cadrul santierului cresterea ca 'tatii executiei lucrarilor limitarea riscurilor accidentelor de munca reducerea costurilor de productie

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Realizarea corespunzatoare a proiectului de organizare a executiei lucrarilor si implicit a unei calitati adecvate organizarii de santier, creeaza premizele pentru:

reducerea duratelor de executie utilizarea eficienta si cu maxim de randament a tuturor resurselor disponibile asigurarea unor eonditii optime de munca si viata pentru personal cresterea productivitatii muncii imbunatatirea calitatii executiei lucrarilor limitarea riscurilor de producere a accidentelor de munca diminuarea risipei de materiale in cadrul santierului reducerea costurilor de productie Proiectul de organizare a executiei lucrarilor de constructii se elaboreaza in doua etape independente:

Proiectul de ansamblu al organizarii lucrarilor sub forma "proiectului de organizare faza I", care se intocmeste de catre proiectantul lucrarilor de baza.
I. II.

Proiectul de organizare al executiei lucrarilor, sub forma "proiectului de organizare faza II", care se elaboreaza de catre operatorul economic executant.

PROIECTUL DE URGANIZARE A EXECUTIEI LUCRARILGR - faza I Este un proiect ce trateaza conceptia de ansamblu a organizarii lucrarilor. Pornind de la documentatia aferenta, proiectantul, in cadrul desrierii lucrarilor din capitolul 1 al proiectului tehnic, face o serie de referiri asupra unor aspecte legate de organizarea de santier axandu-se pe urmatoarele elemente: descrierea sumara a organizarii de santier descrierea amplasamentului si a termenelor de finalizare a executiei curatenia in santier si serviciile sanitare protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier In capitolul 2 se elaboreaza caietele de sarcini pentru executia lucrarilor, se face descrierea scrisa a lucrarilor, ordinea de executie a acestora, descrierea solutiilor tehnice si tehnologice folosite, care sa asigure exigentele de performanta calitative pretinse. In capitolul 3 al `proiectului tehnic" sunt prezentate "listele cantitatilor de lucrari ", necesare euantificarii valorii si duratei estimative a executiei lucrarilor, iar in capitolul 4 se reda "graficul general de realizare a lucrarilor".

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

"Devizul general", elaborat de proiectant in capitolul 5 (cheltuieli), subcapitolul 5.1 "Organizarea de santier", cuprinde cheltuieli estimate ca fiind necesare contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj. Aceste cheltuieli se estimeaza de catre proiectant in baza unui deviz ce tine seama de tehnologia de executie si de graficul de lucre aferent lucrarilor de baza, de amplasamentul obiectivului, de posibilitatile de bransare la utilitati, de caile de acces auto si caile ferate, de spatiile, terenurile sau amenajarile existente ce pot fi utilizate de constructor. Cheltuielile estimate pentru organizarea de santier suet structurate in devizul general in subcapitolele: - 5.1.1 "Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier 5.1.2 "Cheltuieli conexe organizarii de santier"

Organizarea de santier pentru executia lucrarilor de constructii-montaj aferente achizitiilor publice este supusa procedurii de licitatie-ofertare atat sub aspetul desfasurarii acesteia cat si sub aspectul costului lucrarilor de organizare. In aceste conditii "Proiectul de organizare a executiei lucrarilor" si implicit organizarea de santier, revin spre elaborare si detaliere operatorului economic executant de lucrari de constructii caruia i s-a adjudecat contractul de lucrari.

PROIECTUL DE ORGANIZARE A EXECUTIEI LUCRARILOR - faze II Organizarea de santier se materializeaza la nivel conceptual in cadrul proiectului de organizare de santier. Acesta trateaza organizarea de santier in ansamblu, tinand seama de specificul, volumul, natura, valoarea si durata lucrarilor de constructii montaj, aferente obiectivului de investitie sau obiectului de constructie ce urmeaza a fi executat. Proiectul de organizare de santier este o documentatie tehnico-economica ce corespunde oricarui proiect de profil constructii, cuprinzand un ansamblu de piese scrise si piese desenate ce rezolva problemele organizatorice din cadrul santierelor de constructii.

Proiectul de organizare de santier trateaza si cuprinde urmatoarele aspecte: 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

1) Aspecte generale obiectele de constructie la nivelul obiectului procedee tehnologice adecvate pentru executia lucrarilor in concordanta cu proiectul tehnologic precum si dotarile si organizarea corespunzatoare a acestor procedee

plant carea executiei lucrarilor in succesiunea logzca, tehnologica si organizatorica a desfasurarii acestora se pun in evidenta duratele optime de executie a lucrarilor, tinand seama de termenele contractuale si de caracteristicile reale ale lucrarilor si santierului

2) Aspecte legate de forta de munca


necesar de forta de munca precum si asigurarea dotarilor social administrative racolarea fortei de munca din zona de munca, posibilitatea asigurarii fortei de munca cat si posibilitatea cazarii personalului nelocalnic, transportul local pentru muncitorii din imprejurimi

3) Resurse materiale
necesarul de materiale (extrasul de resurse) precum si amenajarile impuse de depozitarea si conservarea materialului, eventual constructii pentru depozitare (magazii, soproane) sursele de aprovizionare si modalitatile in care se realizeaza aceasta conform furnizorului declarat in oferta grafice diferentiale si integrarea de aprovizionare-consum-stoc pentru principalele materiale

4) Asigurarea mijloacelor mecanice necesarul de utilaje precum si utilajele de transport, dar si amenajarile privind parcarea, intretinerea si repararea lor

5) Alte necesitati sursele de utilitati si retelele aferente acestora (apa, energie, canalizare, drumuri) retelele de utilitati provizorii si definitive L caile de circulatie pentru transport intern si extern unitatile de productie auxiliare, necesare desfasurarii lucrarilor sistemul propriu de control in vederea asigurarii calitatii lucrarilor de constructii a trateaza probleme legate de protectia si igiena muncii trebuie sa cuprinda si sa prevada masurile si dotarile pentru prevenirea si stingerea incendiilor

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

salubritatea santierului paza si siguranta santierului lista obiectelor de organizare de santier (disponibile si necesare) planificarea executiei lucrarilor de organizare de sander documentatia de deviz privind supervizarea costurilor privind lucrarile de organizare de santier.

Proiectul de organizare de santier se intocmeste pe baza:


proiectului tehnic si a caietelor de sarcini autorizatiei de construire si a cerintelor certificatului de urbanism avize, acorduri intre executant si autoritatile locale autorizatiei de organizare de santier caracteristicilor cadastrale ale amplasamentului raportului de constatare pe teren in zona santierului listei cu disponibilitati de obiecte pentru organizarea de santier documentatiei legislative sau interne a firmei

Deschiderea lucrarilor de constructii trebuie anuntata Inspectoratului de Stat in Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.

Organizarea de santier aferenta obiectului de constructie analizat Imobli birouri 3S+P+25E+ET este redata in planul de organizare de santier anexat Plansa III.

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

CAPITOLUL 3 SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA


3.1) 3.2) 3.3) Aspecte generale Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca Fisa individuala de instruire

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

3.1)

Aspecte generale

Securitatea si sanatatea in munca constitute un ansamblu de activitati institutionaiizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Securitatea si sanatatea in munca este reglementata prin Legea nr. 319 din 14 iulie 2006. Legea securitatii si sanatatii in munca, transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru securitatea si sanatatea in munca. Legea axe ca scop instituirea de masuri privind imbunatatirea securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor si se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate publica si privata, deci si in sectorul de constructii (cu exceptia fortelor armate, politiei, cazurile de dezastre, inundatii si protectiei civile).

Legea stabileste principiile generale referitoare la: prevenirea riscurilor profesionale protectia sanatatii si securitatii lucratorilor eliminarea factorilor de risc si accidentare informarea, consultarea si participarea echilibrata potrivit legii instruirea lucratorilor si a reprezentatilor Lor precum directiile generale pentru indeplinirea acestor principii.

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale, legea stabileste obligatii specifics atat pentru angajatori cat si pentru lucratori. Normele de securitate si sanatate in munca Normele, reglementarile si raspunderile stabilite prin. lege privind securitatea si sanatatea in munca reprezinta un sistem unitar de masuri aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Normele de prevenire a riscurilor, precum si de protectie a sanatate si securitatii lucratorilor se axeaza atat pe aspectele referitoare la asigurarea securitate in munca cat si la cele de sanatate in munca. Normele de securitate si sanatate in munca au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidente si/sau de imbolnavire profesionala, existenti in sistemul de munca pentru fiecare din componentele acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca).

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

In domeniul securitate si sanatatei in munca se delimiteaza si se definesc urmatoarele categorii de norme: a) norme generale de securitate si sanatate in munca b) norme specifice de securitate in munca c) instructiuni proprii de securitate in munca d) norme privind sanatatea si igiena muncii a) Norme generale de securitate si sanatate in munca Cuprind reguli, principii si masuri generale de prevenire a accidentelor in munca si a bolilor profesionale aplicabile in toate sectoarele de activitate ale economiei rationale. Normele generale de securitate si sanatate in munca se detaliaza pe activitati sau grupe de activitati distincte in cadrul normelor specifice de securitate si sanatate a muncii si al instructiunilor proprii de securitate a muncii. b) Norrne specifice de securitate si sanatate in munca Cuprind reguli si masuri pentru fiecare sector de activitate din economia nationala (inclusiv pentru sectorul de constructii). Normele specifice de securitate a muncii se emit de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in baza unei metodologii distincte. c) Instructiuni proprii de securitate in munca Au ca scop detalierea si particularizarea prevederilor din normele generale, a celor specifice, a standardelor si a altor acte normative in domeniu, in functie de caracteristicile proceselor de munca. Instructiunile proprii de securitate in munca se elaboreaza, in mod obligatoriu, de catre angajator (persoane fizice sau juridice, romane sau straine, ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei). d) Norme privind sanatatea lucratorilor in munca Se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, avand caracter obligatoriu si urmaresc asigurarea sanatatii salariatilor in procesul de munca. Normele generale, normele specifice, standardele si instructiunile proprii de securitate precum si normele de sanatate in munca se revizuiesc periodic, in concordanta cu modificarile de natura legislativa sau a celor datorate procesului tehnic. Clauze privind securitatea si sanatatea in munca, conform legii, trebuie prevazute obligatoriu in toate documentele oficiale ce se refera la procesele de munca: in contractele colective de munca incheiate la nivelul agentilor economici; in contractele individuals de munca; in conventiile civile; in conventiile internationale; in contractele bilaterale incheiate intre persoane juridice romane si parteneri straini.

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

3.2)

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca

Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru. Perioada in care se desfasoara instruirea este considerata timp de munca. Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materials corespunzatoare unei instruiri adecvate. La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator. Angajatorui trebuie sa dispuna de un program de instruire, testare, pe meserii sau activitati. Instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca trebuie sa se faca in deplina stare de sanatate a lucratorilor, fiind interzisa instruirea persoanelor in stare de oboseala, de ebrietate, sau a persoanelor bolnave. Este strict interzisa introducerea in munca a persoanelor neinstniite. Instruirea lucratorilor se va efectua atat in baza documentelor legislative cat si a normelor specifice si a instructiunilor proprii. Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si corespunzatoare domeniului securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau. Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde conform HGR nr. 1425/ 11 octombrle 2006 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006) trei faze:

Instruirea introductiv-generala Instruirea la locul de munca Instruirea periodica

INSTRUIREA INTRDUCTIV-GENERALA Instruirea introductiv-generala se face: la angajarea lucratorilor; lucratorilor detasati de la o unitate la alta; lucratorilor delegati de la o unitate la alta. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general. 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Instruirea introductiv-generala se face de catre:


angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatei si sanatatii in munca; lucratorul desemnat; un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; serviciul extern de prevenire si protectie. Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de maxim 20 de persoane.

Durata instruirii introducti-generale depinde de specificul activitatii si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general. Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica de instruire aprobata de catre angajator. In cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate in munca b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca; c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii d) masuri la nivelul unitatii privind acordarea primului ajutor in caz de accidentare, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. e) masuri caracteristice firmelor de constructii-montaj si a tematicii de instruire: importanta insusirii regulilor sanatatei si securitatei muncii in constructii-montaj; importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la securitatea si sanatatea in munca; drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor in vigoare; reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistand asupra locatiilor de trecere periculoase precum si asupra folosirii numai a tailor de acces amenajate; respecterea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare; interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante, si a utilajelor in functiune; reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutatilor admise; pericolul pe care it reprezinta fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri; reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice; necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului individual de protectie prevazut in HGR nr.1048/9 august 2006;

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de sanatate si de securitate si interzicerea improvizatiilor; interdictia muncitorilor de a lucra in alt loc decat acela in care a fost repartizat sa lucreze; se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutajul la repararea utilajelor; interzicerea executarii de reparatii sau lucrari de intretinere a utilajelor in timpul functionarii for (ungere, curatire); notiuni generale de electrosecuritate, ventalatie si iluminat; interzicerea aglomerarii de materiale pe cai de acces, schele si platforme de lucru; notiuni generale de igiena a muncii, insistandu-se asupra igienei individuale.

Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea riguroasa pe baza de teste, a insusirii cunostintelor predate in timpul instruirii. Rezultatele verificarii vor fi consemnate in Fisa individuala de instruire cu datele prevazute in imprimat si cu semnarea documentului de catre cel instruit, de cel care a efectuat instruirea si de cel care care a verificat insusirea cunostintelor. In cazul in care, la verificarea cunostintelor, se constata ca lucratorii nu sunt suficient de instruiti se repeta instructajul pana la asimilarea cunostintelor. Lucratorii nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca stop prezentarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor, inclusiv la schimbarea locului de munca sau in cadrul intreprinderii si/sau unitatii. Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, individual sau in grupe de maximum 20 de persoane. Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatei in munca; lucratorul desemnat; un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; serviciul extern de prevenire si protectie.

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor de instruire intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatei in munca si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. Instruirea la locul de munca va cuprinde: a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru; b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru; c) masuri la nivelul locului de munca si/ sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor; d) instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor; e) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specifice ale locurilor de munca din sectorul de constructii-montaj si ale firmelor de profit, cuprinse in tematicile specifice de instruire: descrierea echipamentului de protectie a muncii si de lucre specific meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligatsvitatea folosirii acestora in timpul munca; organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinei, curateniei si a disciplinei intimpul lucrului; corectitudinea executarii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii for pentru asigurarea deplinei securitati a muncitorilor in timpul procesului de munca, insistandu-se asupra celor dificile si periculoase, si in mod special a celor executate la inaltime; evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnaviri profesionale si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existence; obligarivitatea folosirii tailor de acces amenajate, a pastrarii for libere, interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai; interdictia de a executa alte lucrari decat cele pentru care muncitorul este calificat si are instrucatjul facut; interdictia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decat cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit; necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie inainte de inceperea lucrului, aratandu-se pericolul pe care it reprezinta pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protectie a muncii defecte; modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilzate; mijloace de prim a juror in caz de acidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul uncle sunt amplasate acestea si accesul la ele; reguli stabilite prin proiectele de executie. La terminarea instructajului se face o verificare riguroasa pe baza de teste, a cunostintelor si a deprinderilor insusite si formate in timpul instruirii. Instructajul ca fi consemnat in fisa individuala de instruire cu datele cuprinse in imprimat, si cu semnarea documentului de cel instruit, de cel care a efectuat instructajul si de cel care a verificat insusirea cunostintelor. 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful iearhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza si se semneaza in fisa de instruire individuala, la rubrica "Admis la lucru". INSTRUIREA PERIODICA Instruirea periodica se realizeaza in urmatoarele forme: 1) Instruirea periodica programata; 2) Instruirea periodica suplimentara; 3) Instruirea zilnica nereglementata. 1) INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatsi si sanatatii in munca in perioada considerata. Instruirea periodica se face de catre conducatorul locului de munca. Intervalul intre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru, si nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 12 luni. Instruirea periodica se va completa obligatoriu si cu demonstrate si cu demonstrate practice. Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si- a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca si vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. Validarea insusirii se face prin completarea rubricilor din 7isa de instruire individuala" a lecarut lucrator si prin semnarea cestora de catre cei instruiti, cel care a efectuat instruirea si cel care a verif cat instruirea. Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care a efectuat instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator. 2) INSTRUIREA PERIODICA PROGRAMATA Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri:

cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitats specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor propril, inclusiv aparitiei de not riscuri in unitate. la reluarea activitatii dupa accidente de munca; 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

la executarea unor lucrari speciale; la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucre; la introducerea orcarei noi tehnologii sau a unor noi proceduri de lucru. Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul lucului de munca respectiv, impreuna cu:

angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; lucratorul desemnat; un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; serviciul extern de prevenire si protectie. Instruirea periodica suplimentara se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atzibutiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator si care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. Rezultatele instruirii periodice suplimentare se consemneaza prin completarea rubricilor din Fisa de instruire individuala" a lucratorilor, iar validarea se va face pin semnarea fisei de cel instruit, cel care a instruit si de catre cel care a verificat instruirea. 3) INSTRUIREA ZILNICA NEREGLEMENTATA Intruirea zilnica nu este reglementata grin legislatia in vigoare, dar este recomandata pentru reimprospatarea cunostintelor si masurilor de securitate si sanatate in munca referitoare la activitatea zilei de lucru, fiind o instruire implicita activitatii productive. Inainte de inceperea programului zilnic, conducatorul punctului de lucru va efectua odata cu transmiterea sarcinilor de producde, un scurt instructaj privind lucrarile care urmeaza a se executa in ziva respectiva. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistandu-se asupra fazelor de lucre periculoase, a dispozitivelor de protectie necesare si se vor face atentionari asupra masurilor si mijloacelor de prevenire a accidentelor de munca ce trebuie adoptate si respectate. Acest instructaj se va efectua pe echipe si meserii cu sefii formatiilor de lucru si muncitorii components. Durata acestei instruiri nu va depasi 10-15 minute, exceptie facand lucrarile cu grad ridicat de risc si periculozitate, unde durata poate sa fie majorata pana la stabilirea detaliata a masurilor de prevenire si protectie. Instructajul zilnic nereglementat nu se consemneaza in fisele de instruire individuala ale lucratorilor.

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

3.3)

Fisa individuala de instruire

Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in Fisa de instruire individuala", cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. Completarea fisei de instruire individuala se va face cu un pix cu pasta sau cu stiou, imediat dupa verificarea instruirii, in toate rubricile, fara corecturi sau omisiuni. Dupa efectuarea instruirii, Pisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si verificat instructajul. Fisele de instruire care nu contin semnaturile in original, duplicatele, copiile dupa fise sau fisele care au mentiunea "indescifrabil" sunt lipsite de validitate. Pentru persoanele aflate in intrepridere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate. Pentru lucratorii intreprinderii si/ sau unitatii din exterior, care desfasoara activitati de baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitatea si sanatatea in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general. Instruirea prevazuta in aliniatele precedente se consemneaza in Fisa de instruire colectiva ", conform modelului prezentat in anexa nr.12 din HG 1425/2006 . Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastr de catre angajato lucrator desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
y

Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatatea in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi Fisa de instructaj. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca este structurata astfel:

datele personale ale lucratorului; instruirea la angajare (instruirea introductiv-generala, instruirea la locul de munca, admis in lucru); instruirea periodica; instruirea periodica suplimentara; rezultatele testelor; accidente de munca sau imbolnaviri profesionale suferite; sanctiuni aplicate pentru nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca; 1

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

Infiinata n anul 1864

controlul medical periodic; testarea psihologica periodica; reglementari legislative (obligatiile angajatorilor si obligatiile lucratorilor prevazute in Legea 319/2006).

Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completate de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare.