Sunteți pe pagina 1din 9

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU SCARLATINA 3.1.

ROLUL PROPRIU Este cunoscut faptul c examenul medical - actul prestat de medic - nu epuizeaz imensul volum de practici i aciuni care constituie ngrijirea bolnavului. "Medicul trece, asistenta rmne. Medicul prescrie, asistenta execut" - iat de ce ndeplinirea obligaiilor care-i revin, la un nivel superior de nelegere i interpretare, ca urmare a pregtirii sale de baz i tehnico-profesionale, constituie aportul remarcabil al asistentei medicale. Pregtirea de baz a asistentelor medicale, nivelul lor ridicat de cultur general le permit, pe de o parte, nsuirea mai profund i mai rapid a unor cunotine i practici de specialitate i mai mult receptivitate fa de tiin i fa de nou, iar pe de alt parte, un orizont mai larg, o orientare mai rapid la patul bolnavului. Asistenta medical, a crei sarcin de baz este asigurarea condiiilor optime de ngrijire a bolnavilor, are atribuii: de ngrijire medical propriu-zis, igienico-sanitare, organizatorice, educative i gospodreti. Locul su de munc poate fi spitalul, policlinica sau circumscripia medicosanitar. Este lesne de neles c, pentru a-i duce activitatea n bune condiii, trebuie s cunoasc bine instituia n care lucreaz, sub toate raporturile: structur, organizare etc. n cadru! policlinicii sau al circumscripiei medicale, asistenta medical are sarcina de a aplica toate cunotinele dobndite n anii de studiu pentru ngrijirea bolnavilor ambulatori, de a executa toate tehnicile i actele medicale care se pot efectua ambulatoriu n unitatea sanitar respectiv sau la domiciliul bolnavului, de a contribui la aciunile de depistare a bolilor, la aciunile profilactice i de educaie sanitar, pe scurt, de a contribui cu toate posibilitile sae la vindecarea bolnavilor, la mbuntirea strii de sntate a populaiei. Ele asigur toate ngrijirile prescrise, particip la examinarea bolnavului, la supravegherea lui, preleveaz produsele biologice i patologice, pregtesc bolnavii pentru examinrile radiologice, endoscopice, asigur tratamentul, pstreaz i ntrein mobilierul, vesela, aparatura, instrumentarul etc., conferind totodat bolnavilor cele mai bune condiii de igien i de confort. Avnd obligaia de a supraveghea bolnavii i de a urmri toate complicaiile i accidentele afeciunilor i tratamentelor aplicate, trebuie s le tie bine i s le recunoasc la nevoie. Iat de ce trebuie s aib temeinice cunotine de patologie i terapie, s cunoasc semnele i simptomele bolilor, contraindicaiile i incompatibilitile medicamentelor. Dac asistenta nu are rolul de a recomanda tratamente, n schimb are obligaia s semnaleze toate modificrile aprute n starea bolnavului. Asistenta medical trebuie s-i cunoasc bine atribuiile, s-i ndeplineasc obligaiile planificat i organizat, pentru ca timpul de munc s fie pe deplin folosit. Organizarea raional a muncii sale asigur un randament mai mare, o economie de fore, de timp i de materiale. Exist, totui, un sector de activitate n care factorul timp nu are importan: linitirea bolnavului. Atenia acordat de ctre asistent este foarte important, dac ne gndim c patul constituie universul restrns al bolnavului, timp de zile i, uneori, sptmni. Bolnavul care solicit asisten medical i ncredineaz sntatea, i uneori viaa, n minile celor care l ngrijesc

Ingrijirea bolnavilor cu boli infecto-contagioase trebuie sa se adapteze la particularitatile speciale ale acestor boli. Astfel: -bolile infecto-contagioase acute evolueaza cu o stare febrila, care epuizeaza si astenizeaza organismul, reducand fortele lui de aparare; -ele actioneaza asupra intregului organism provocand tulburari in functionarea celor mai variate organe si aparate in cursul aceleiasi boli, care de multe ori necesita interventii cu caracter de urgenta; -evoluand relativ rapid, boala trece in scurt timp prin diferitele ei faze, fiecare reclamand ingrijiri speciale; -din cauza reducerii capacitatii de aparare, organismul acestor bolnavi prezinta o receptivitate crescuta si fata de alte infectii; -bolnavul contagios reprezinta osursa de infectie pentru anturajul lui, personalul de ingrijire si restul bolnavilor. Particularitatile bolilor infecto-contagioase determina sarcinile asistentei in ingrijirea acestei categorii de bolnavi. 3.1.1. Asigurarea conditiilor de spitalizare Bolnavii infectiosi trebuie spitalizati in saloane mici cu 1, 2 maximum 4 paturi, in conditii de perfecta curatenie, cuprinzand numai mobilierul strict necesar. Perdelele si covoarele reprezinta un rezervor de praf infectat, deci nu se vor mentine in saloanele unde se ingrijesc bolnavii cu boli invectioase acute. Saloanele trebuie sa fie luminoase si cu o ventilatie ireprosabila, pentru a se putea realiza o aeratie permanenta. Patul trebuie sa asigure bolnavului o odihna perfecta. Este bine daca se vor utiliza invelitori de lana, care absorb mai bine transpiratia decat cele de bumbac. Sub bolnav se vor aseza saltele sau perne pneumatice compartimentate sau umplute cu apa, eventual colaci de cauciuc, inveliti si presarati cu pudra de talc pentru a preveni escarele de decubit. Bolnavul va fi schimbat din decupit dorsal in cel lateral stang si drept si eventual, sau la nevoie, in pozitia drenajului postural la intervale regulate. Bolnavii trebuie antrenati pentru miscari active sau la nevoie asistenta le va mobiliza articulatiile in mod pasiv. Bolnavul in stare grava trebuie servit la pat cu plosca si urinar. Daca are incontinenta urinara sau de materii fecale, asistenta ii va schimba cat mai des lenjeria. Se va avea grija ca, atat plosca, cat si urinarul sa fie dezinfectate. Fiecare trebuie sa aibe plosca si urinar propriu. Perioada de spitalizare a acestor bolnavi trebuie de multe ori prelungita. Bolnavii, ajung in canvalescenta, se simt bine , insa continua sa elimine germeni. Ei nu vor parasi spitalul pana la sterilizare. In aceasta perioada, multi bolnavi isi pierd calmul, devin nervosi si vor neaparat sa plece. Asistenta, printr-o munca sustinuta de educatie sanitara, trebuie sa-i lamureasca asupra necesitatii prelungirii perioadei de spitalizare. 3.1.2. Supravegherea bolnavilor si recunoasterea precoce a complicatiilor Asistenta trebuie sa urmareasca functiile vitale ale organismului. Modificarile constante reprezinta de obicei simptomele de debut ale complicatiilor, caracteristice pentru bolile infectioase. Alaturi de datele care se noteaza in foaia de temperatura, asistenta trebuie sa urmareasca emisiunile de urina, si materii fecale si sa se ingrijeasca

de evacuarea lor in caz de retentie. Mai departe stand in permanenta la patul bolnavului, ea poate sa observe mai inainte decat oricine unele simptome alarmante ca: dispneea, contractiile, convulsiile, paraliziile, tulburarile de vorbire, de deglutitie si de vedere etc., care prevestesc sau tradeaza instalarea complicatiilor. Bolile infecto-contagioase pot atinge oricare organ sau aparat, inclusiv sistemul nervos central. Meningitele, encefalitele, precum si manifestarile nervoase din cursul bolilor febrile, fazele cu debut nervos ale hepatite epidemice si ale altor boli infectioase, precum si starile de excitatie psihomotorie in perioada de debut a starilor comatoase, supun bolnavii la acte necontrolate, din care motiv ei necesita o supraveghere permanenta si deci nu pot fi parasiti nici un moment. Se va avea grija ca pe langa acesti bolnavi sa ramana in permanenta o asistenta, o infirmiera sau eventual o alta persoana. 3.1.3. Prevenirea diseminarii infectiei Capacitatea de aparare a organismului fiind diminuata, el este expus la diferite infectii secundare. Alaturi de asigurarea ireprosabila a conditiilor de igiena ale mediului este necesar ca asistenta sa vegheze asupra igienei corporale a bolnavului. Bolnavii trebuie sa se spele si sa faca baie in mod regulat, fie singuri fie cu ajutorul asistentei sub forma baii partiale la pat. Dupa uscare ei vor fi pudrati cu talc. Lenjeria de corp trebuie sa fie totdeauna curata, schimband-o daca este necesar chiar de mai multe ori pe zi. Daca bolnavul prezinta leziuni cutanate, ca stafilocicii, vezicule de varicela sau dupa boala vaccinala etc. Lenjeria trebuie sa fie sterila, pentru a preveni suprainfectia acestor leziuni. Asistenta trebuie sa acorde in cursul bolilor infectioase o atentie deosebita ingrijirii mucoaselor, caci neglijarea acestor regiuni duce prin infectii secundare la otite, stomatite septice si micotice, gangrena obrazului, parotidite septice, conjunctivite purulente etc., a caror evolutie poate sa fie tot asa de grava ca si aceea a bolii de baza. Ingrijirea mucoaselor are o deosebita importanta in cursul tuturor bolilor infectioase grave, dar in special in pojar, scarlatina, difterie, febra tifoida etc. 3.2. ROLUL DELEGAT

3.2.1. Rolul asistentei medicale in examinarea clinica Participarea asistentei la examenul cilnic medical al bolnavului este o obligatie profesional . Ajutnd medicul i bolnavul la examenul clinic , asistenta contribuie la crearea unui cliumat favorabil pentru relaia medic bolnav . Pentru aceasta asistenta are urmtoarele sarcini : - pregtirea psihic i fizic a pacientului : - asistenta anun bolnavul i l lmurete asupra caracterului inofensiv al examinrii - se ajut bolmavul s ia poziiile indicate de medic pentru examinare - se ajut la dezbrcare i mbrcare - pregtirea materialelor i a instrumentelor necesare examinrii : termometru , tensiometru , stetoscop - se verific starea de funcionare a instrumentelor - se nmneaz medicului instrumentele solicitate - pregtirea documentelor medicale (fi , foi de observaie , rezultatul analizelor)

- asistenta trebuie s asigure linitea necesar desfrrii examenului - se noteaz toate indicaiile i prescripiile medicului din timpul examinri (medicaie , doze , modul de administrare , alimentaie , hidratare , examene de laborator i examene paraclinice) In scarlatina examenul clinic obiectiv evidentiaza: faringe intens congestionat (plin cu sange) "ca flacara", amigdale hipertrofice (crescute in volum) cu depozite purulente sau nu, limba saburala (cu aspect alb-galbui, nisipos), adenopatii dureroase la palpare. Perioada de stare corespunde aparitiei enantemului si exantemului cu persistenta simptomatologiei de debut si are o durata de 3 - 5 zile. Exantemul (eruptie aparuta pe piele) are urmatoarele caracteristici: -este micropapuloeritematoasa (basicute pe piele alaturi roseata), aspra la pipait, dispare la presiune -apare intr-un singur puseu (izbucnire) la 24-48 h de la debutul bolii -este de obicei la nivelul gatului, toracelui, abdomenului, feselor si fetei interne a membrelor -respecta fata - la copil se descrie "masca Filatov": buze carminate (vopsite in carmin), paloare circumorala (in jurul gurii), pometi si obraji hiperemici (umflati cu sange) -respecta palmele si talpile; -nu este pruriginos (nu provoaca mancarimi) -paleste dupa 24 - 48 h iar dupa 4 - 5 zile incepe descuamarea (cojirea) -descuamarea (cojirea) este mai importanta la nivelul palmelor si talpilor (in lambouri), mai ales in cazurile netratate corespunzator Enantemul este prezent intotdeauna si se caracterizeaza prin: -faringe intens congestionat "ca flacara" (plin cu sange) -amigdale hipertrofice (marite de volum), uneori acoperite de depozite purulente -mucoasa palatina si uvula sunt intens hiperemice (umplute cu sange) -ciclul lingual - obligatoriu: -prima zi - limba este saburala (cu aspect alb-galbui, nisipos), acoperita de depozite albicioase care se detaseaza usor: "limba de portelan" -a doua zi - descuamarea (cojirea) de la exterior spre interior a limbii: "limba cu margini rosii" -a treia zi - ca urmare a descuamarii progresive: "limba in 2V" - unul la varf si altul la baza limbii -a patra zi - limba este total dezepitelizata: "limba zmeurie" -a cincea zi limba incepe sa se reepitelizeze -dupa 7 zile limba este epitelizata: "limba lacuita" sau "de pisica" -dupa doua saptamani limba devine de aspect normal)

3.2.2.

Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica

Colaborarea i examinarea clinic a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei . Ajutorul acordat medicului i bolnavului n cursul examinrii clinice degerveaz pe aceasta din urm de eforturi fizice i previne o serie de suferine inutile , contribuie la crearea unui climat afectiv favorabil ntre bolnav medic asistent , face accesibil medicului exporarea tuturor regiunilor organismului , servindu-l i cu instrumentarul necesar , toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului n stare fizic i psihic precar la traumatismul examinrilor i recoltarea produselor biologice n vederea examinrii. Bolnavul trebuie pregtit pentru recoltare , pentru buna reuit a examenelor de laborator , n primul rnd trebuie s i se explice ce urmeaz s i se fac . Pentru aceasta ar trebui s se foloseasc metode ct mai blnde i mai puin traumatizante , alese de la caz la caz . Bolnavii mai suspicioi sau agitai vor trebui linitini prin cuvinte potrivite sau , la nevoie , chiar pe cale medicamentoas . Li se va explica bolnavilor necesitatea analizelor . Ei trebuie s fie convini c recoltarea se face n interesul lor , c aceasta contribuie hotrtor la stabilirea diagnosticului i tratamentului . Rezultatele bune se vor obine numai dac aceast munc de lmurire este nsoit de manopere ct mai puin dureroase i neplcue , respectndu-se , pe ct posibil , pudoarea bolnavului . Avnd n vedere c de multe ori aceleai recoltri trebuiesc repetate pe cursul bolii , bolnavii bine pregtii vor ajuta ei nsi asistenta n efectuarea lor . Pe lng pregtirea artat , mai sunt necesatre i alte precauii pentru fiecare recoltare n parte . Unele recoltri se fac pe nemncate , tiut fiind c alimentaia provoac secreie de suc gastric , influeneaz numrul globulelor albe i modific compoziia chimic a sngelui. Aceste recoltri vor fi deci executate dimineaa cnd bolnavul nu s-a ridicat din pat . Pn la luarea probelor resprctive bolnavii nu trebuie s fac micare , s nu se spele cu ap rece , s nu fumeze , s fie ferit de influena impresiilor noi ale zilei , condiii care pot falsifica n mare msur analiza respectiv . Nerespectarea normelor de pregtire atrage dup sine rezultate false de laborator , cu urmri foarte grave pentru bolnav . Din acest motiv , asistenta trebiue s aib o eviden a bolnavilor care vor fi pregtii pentru examene de laborator i s i supravegheze nainte de recoltare . Recoltarea se face dup ce tot materialul necesar a fost pregtit. Vasul n care se face recoltarea trebuie s fie curat , uscat , i sterilizat , seringile s fie de unic folosin . nainte de recoltare vasele se vor eticheta , indicndu-se numrului bonului nsoitor . Bonul nsoitor trebuie s cuprind numele i prenumele bolnavului , numrul salonului i al patului , diagnosticul clinic , natura produsului , analiza cerut , data recoltrii i numele celui care a fcut recoltarea . n unele cazuri este bine dac se indic i scopul pentru care se cere examenul. Etichetarea vaselor trebuie fcut cu mare grij , asistenta s se asigure c eticheta este bine lipit , nu s-a ptat cu produsul recoltat fcnd invizibile cele scrise. Produsele biologice vor fi recoltate n cantitate suficient pentru analiza cerut , dup normele indicate pentru fiecare produs i analiz n parte .

Investigatiile care ajuta la confirmarea suspiciunii de scarlatina sunt: - teste de laborator pentru evidentierea sindromului biologic inflamator: leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogenemie crescuta. - teste bacteriologice: evidentierea, prin culturi de la poarta de intrare, a streptococului beta hemolitic (neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului);exudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu ajutorul unui tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva); la purtatorii sanatosi se recolteaza exudat nazofaringian si nazal; dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor transporta in maximun doua ore la laborator - teste serologice: reactia ASLO deceleaza anticorpii anti streptolizina-O. Titrul ASLO creste in urmatoarele conditii: - inconvalescenta dupa scarlatina creste peste 200u/ml (titrurile normale ASLO suntcuprinse intre 166-200 u/ml (metoda clasica); mentinerea crescuta a titrului ASLO exprima evolutia catre sindrom postst reptococic sau catre complicatii tardive - infectie streptococica in antecedentele recente ale pacientului, cand se inregistreaza o crestere in dinamica a titrului; dupa o angina streptococica, titrul ASLO crestein 2-3 saptamani, atinge nivelul maxim la 5 saptamani si scade apoi lent, panala 6-12 luni (in cazul in care boala se vindeca) - instalareasau agravarea unei complicatii postst reptococice (cu exceptia coreei, cand ASLOeste normal) - eficienta tratamentului: antibioterapia instituita precoce face ca titrul ASLO sa creasca mai putin, iar corticoterapia determina revenirea mai rapida la valori normale; in infectiile streptococice netratate titrurile ating valori maximale (pana la2500 u/ml) - starea depurtator sanatos de streptococ beta-hemolitic. 3.2.3. Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului Antibioticele sunt substante medicamentoase dintre cele mai larg utilizate. Alegerea medicamentului cat si ritmul de administrare se face de catre medic asistenta trebuie sa cunoasca principial, criteriul de alegere. Dozele de medicament trebuie strict respectate. Antibioterapia nu este lipsita de pericol. Pentru prevenirea acestora, inaintea inceperii penicilinoterpiei, se testeaza sensibilitatea pacientului fata de acest antibiotic prin metoda intradermoreactiei executata cu o solutie de penicilina 1000 u/ml. testul de sensibilitate, rezultatul acestuia, precum si persoana care a executat-o sunt notate in foaia bolnavului. Tratamentul standard al scarlatinei se face cu Peniciclina G: La copil: 2 x 400 000 U/zi pana la varsta de 8 ani, altfel 2x 800 000 U/zi, la interval de 12 ore La adult: de 2 x 1-2 mil. U/zi. Durata tratamentului cu Penicilina G: 7 zile. Dupa acest interval, se administreaza Moldamin (flacon a 600 000 U la copilul peste 5 ani sau a

1 200 000 U la adult), un flacon pe saptamana,i.m., timp de 21 zile. In caz de alergie la Penicilina, se administreaza timp de 10-14 zile, un Macrolid (Eritromicina: 30 - 40 mg/kgc/zi sau Claritromicina 2 x 250 mg/zi); in acest caz se prelungeste durata tratamentului pana la 14 zile, deoarece, nu se poate administra Moldamin (existand alergia la Betalactamine). 3.3. Descrierea a doua tehnici

3.3.1. Recoltarea sangelui pentru VSH Asistenta medicala pregateste materialele necesare: -seringa de 2ml de unica folosinta; -ace sterile de unica folosinta; -solutie de Citrat de Na 3,8%; -perina, musama, eprubete, tavite renale, garou, vata, alcool 70o. Se pregateste pacientul psihic, explicandu-i cu 24h inainte necesitatea efectuarii examinarii. Se pregateste pacientul fizic. Se anunta sa nu manance si sa pastreze repaos fizic. Efectuarea tehnicii a) prin metoda clasica: -asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun; -imbraca manusile sterile; -aspira in seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%; -aplica garoul pacientului pentru a pune in evidenta vena; -punctioneaza vena si desface garoul; -aspira sange pana la 2ml (1,6ml); -retrage acul si aplica un tampon cu alcool; -scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent; -aseaza eprubeta in stativ; -ingrijeste pacientul dupa punctie; -pregateste produsul pentru laborator, completand buletinul; -eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor; -reorganizeaza locul de munca. b) prin metoda vacutainer: -asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza; -imbraca manusile sterile; -monteaza acul dublu la holder prin insurubare; -indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara; -aplica garoul; -punctioneaza vena si desface garoul; -fixeaza tubul vacutainer destinat recoltarii V.S.H. -umple pana la semn recipientul cu sange; -retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool; -exercita o presiune asupra tamponului de 2-3 min;

-agita lent tubul vacutainer; -ingrijeste pacientul dupa punctie; -pregateste produsul pentru laborator, completand buletinul; -eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor; -reorganizeaza locul de munca. 3.3.2. Recoltarea exudatului faringian Exudatul faringian lichid produs n procesul inflamator faringian. Recoltarea secreiilor faringiene se realizeaz n cazul anginelor (inflamaia faringelui i amigdalelor) i n boli declanate de infecia faringian (reumatism articular acut, nefrite, etc.). Scopul recoltrii exudatului faringian este de a depista germenii patogeni la nivelul faringelui, n vederea stabilirii tratamentului, precum i depistrii persoanelor sntoase purtatoare de germeni. Recomandari : - este indicat ca bolnavul s fie a jeun sau la cteva ore dup mas. -recoltarea se realizeaz naintea administrrii antibioticelor. Materiale necesare: tvi renal, spatul lingual sterilizat, eprubet steril prevzut cu port tampon cu vat (sterile), lamp de spirt, chibrituri. Etape de lucru: a) Pregtirea materialelor necesare : Dup pregtirea materialelor enumerate mai sus, acestea se transport lng pacient. b) Pregtirea fizic si pshic a pacientului : - se anun bolnavul i i se explic necesitatea analizei; - se recolteaz naintea nceperii unui tratament cu antibiotice sau cu sulfamid; - se anun bolnavul c nainte de recoltare s nu mnnce, s nu bea ap sau alte lichide, s nu fac gargar, s nu-i instileze picturi n nas, iar dac este fumtor s nu fumeze; - se invit pacientul pe scaun, nefiind o pregtire fizic special a acestuia. Tehnica: - splarea pe mini cu ap curat i spun; - se aprinde lampa de spirt, se flambeaz gura eprubetei, fr s scoatem port tamponul; - se invit pacientul, se deschid gura, cu spatula lingual steril se apas limba; - se scoate port tamponul din eprubet i se terge depozitul de pe faringe i amigdale;

- se flambeaz gura eprubetei fr port tampon; - se introduc n eprubet port-tamponul cu produsul recoltat; - se flambeaz din nou gura eprubetei; - se eticheteaz cu urmtoarele date: numele i prenumele pacientului, locul recoltrii, data recoltrii; - se completeaz biletul de trimitere ctre laborator, care se trimite imediat cu produsul recoltat; - se spal minile cu ap i spun. Reorganizarea locului de munc: Instrumentarul folosit se cur i se spal cu ap curent i spun, se introduce n soluie dezinfectant i se pregtete pentru sterilizare. Observaii: naintea recoltrii, se observ atent zona de unde urmeaz s se fac recoltarea; n timpul recoltrii, tamponul nu trebuie s se mbibe cu saliv i nici s ating dinii, care, avnd flor microbian ar putea influena rezultatul.