Frunze de dor

Ion Dru

Ion Drut s-a nscut la 3 septembrie 1928 n satul Horodite raionul Dondueni. A lucrat la ziarele ranul sovietic. Moldova socialist i la revista Femeia Moldovei. Primul volum de schie i nuvele, La noi n sat, apare n anul 1953, urmat de alte lucrri de proz scurt i de romanele Frunze de dor,Povara buntii noastre. n

anul 1969 se stabilete cu traiul la Moscova, publicnd i n limba rus mai multe volume de proz, eseistic i dramaturgie. Este decorat cu Ordinul Drapelul Rou de Munc (1960), Ordinul Lenin (1988), Ordinul Republicii (1993). Membru de Onoare al Academiei Romne (1990). Membru activ al Academiei de tiine a Moldovei (1992). Doctor Honoris Causa al Universitii de Stat din Moldova (1999). Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova n domeniul literaturii (2008).

Departe in Euuropa , isi mai poarta ecourile sinistre ultimele salbe de tun ,razboiul e pe sfirsite,dar in valea Razesului mai continua sa vina scrisori cu colturi aurii ,frunze de dor, asteptarea si infrigurare la marginea satului , instientari de sanatate celor dragi sau vesti negre ,dupa ce satul se umplea de asteptare infigurata,compasiune,lacrimi ,De-i frig , de ploua de bate vintul , la marginea satului rasar doi copii.Veneau copiii sa imparta asteptarile si durerile satului din asprile zile de razboi, cind chiar si geanta postasului mirosea a Aceasta a fost si soarta lui Trofimas si a celorlalti copii si tineri pe care ii invoca Ion Druta.transee, a praf de pusca,a iod ne vin in memorie.

Scris n 1955 aprut n ediie aparte n 1957 modificat ntr-o nou versiune n1964, povestirea ntrunete i adncete cteva trsturi specifice ale poeziei lui Dru .Un liric duios ,o fraz cu muzica-n surdin , o miestrie anazis psihologic duioia relatrii , mult dragoste pentru eroi i pentru arbori i case pentru fiinele plpndei mici , pentru locuri i mai ales pentru oamenii tritori n acest sat de cmpie , un exemplude dragoste duioas , colorat scptri galnice.Aadar prin ce s-a impus lucrarea ateniei cititorului i criticii literare? Prin fondul ei liric prin scenele plastice de via prin umorul specific ,prin miestriea analizei psihologice , prin stilul i formula narativ i mai ales prin frumuseea i bogia luntric a eroilor . Fundalul lor Frunze de dor se impune ca o lucrare deosebit de uman , mbrind o ogam larg de statuite-de la comic pn la tragic.

Povestirea Frunze de dor cuprinde o perioad scurt din primvar pn n toamn anului 1945 ultimile luni de rzboi i primele luni de pace . E un rstimp bogat n evenimente de importan cardinal pentru om i pentru ar; sfritul rzboiului , ntoarcerea la munc panic, cicatrizarea unor rni sufleteti , timpurile snt grele dar viaa i tinereea triunf tinerii de 16-17 ani muncesc n ogoare, triesc primele iubiri i drame , danseaz la club ,i primesc viaa.

Dac e s ne gndim la cele mai puternice triri pe care le poate simi n viaa sa un om, cred c arputea fi vorba de dragoste Dar puterea acestui sentiment nu este destul pentru a trece barieradintre nou i vechi. Pe baza romanului Frunze de dor putem demonstra acest lucru i anume prinintermediul personajelor principale: Rusanda i Gheorghe, aflate n opoziie, dac le privim din acest punct de vedere. Dragostea dintre ei e evident la nceputul romanului: a scos repede o batist, a pornit cu ea spre buze, dar mna n-a ndrznit s tearg arsura primei dragoste; ambele personajedein acelai statul social cel neschimbat de timpcopii de rani. Dar odat cu zidul pus de inovaie, adic posibilitatea Rusandei de a deveni intelectual profesoar, dragostea lor trece la scara descendent, fiind speriat de acel nou n care ar trebui s intre n timp ce Gheorghe rmne acelai om al rnei:Era ran nscut n zodia ranilor i visa s ia n cstorie o fiic de ran, dar nvtoare? Pentru ce-i trebuie lui nvtoare la cas? i cum poi face cstorie cu ea? tu cu plugul, ea cu creionu? idac i face un bor care nu-i place, cum i spui? Spre deosebire de ali scriitori care ncercau s se impun prin multitudinea problemelor abordate nlucrri, Dru se limiteaz de obicei la aspecte ceva mai nguste, dar sap n adnc. Privit larg, tema romanului este viaa satului basarabean din ultimele luni de rzboi i primele zile de pace. n prim-plan, totui, autorul a scos relaiile intime, dragosteai prin aceast modalitate a descoperit tainele sufleteti i

luptele spirituale care se dau n raiunea unui om pentru a accepta sau a nu accepta viitorul schimbat Exist, astfel, dou probleme care vin prin personajele menionate. Prin Rusanda Dru a abordatproblema creterii tinerii intelectualiti basarabene, iar prin Gheorghe, relaia om-pmnt.Intelectualitatea i rnimea, privite i ca niveluri sociale, se afl n opoziie i promoveaz diferiteaspecte alte vieii, care prin Rusanda i Gheorghe devin chiar incompatibile.Nu pot spune cine pierde i cine ctig Rusanda care trece n rndul celor cu carte sau Gheorghe care rmne cu pasiunea sa pmntul? Dar e evident c n cazul lor dragostea e cea care pierde n totalitate lupta care se d ntrevechi i nou.

Frunze de dor interpretata in permanenta ca un poem de dragoste, mai este un cald poem despre pamint, despre legatura omului cu pamintul bastina si vatra, despre pamintul-suflet. Acum sa ne referim la un aspect principal important pentru intelegerea intregii povestiri-spotiul universului drutian. Liviu rebreanu afirma opera nu valoreaza prin materialul rural sau urban ci numai prin realizarea estetica. Dar estetica nu exclude predominanta unui spirit specific care da o anumita culoare si autenticitate operei Spiritul acesta i-l da operei drutiene oriuontul rustic, lumea taraneasca vazuta si resimtita in toata frumusetea si complexitatea ei. Perimetrul geografic al creatiei drutiene este satul, un sat care vine dintr-un paragraf estetic si moral stabilizat de sute de ani, vine cu legile lui de frumos si omenie, cu dragostea lui de pamint. Daca am convenit ca un motiv axial al creatiei drutiene este crezul in pamint, apoi vom observa ca majoritatea eroilor ai scriitorului vin in subiect cu acest cult al pamintului vin cu un deal si o casa inaltata de minele dragastoase ale Pastorului sau ale Plugarului Onache, cu o Cimpie a Sorocii si o Cale a cucoarelor, viu cu Pamintul. Casa e centru universului lor,pamintul fiind acest univers. Scriitorul evoca momente si valori ce prefigureaza Patria e universul geografic si spiritual ce-l mosteneste eroul, sint cele doua hectare din hirtoape si Valea Rautului, este o tara de cucostirci si clopotnite , cu biserici albe si paduri Un univers concretizat prin zeci de amanunte vazute de aproape pe care putea sa le retina tn toata poezia lor - doar un om care vine din acest univers pomenit lucrulrile acestea pentru ca intre omul si spatiul drutian exista o asemanare de rudenie spirituala, tnemurirea cu stramosii este la ei nu o doar o legatura de singe, ci si unade loc:Gheorghe munceste un pamint mostenit si care este al mostenitorilor lui un pamint care mai poarta vibratiile de inima ale tatalui sau, dar care-i simte si pe carei viu. In asa legatura cu locul intra devotamentul, grija de a pastra si a transmite , dar mai intii si legatura cu traditiile, cu datinile mostenite cu obiceiurile si ritualurile de munca ale pamintului.

Pornind la drum cu atita soare si poezie in suflet, cu primavara in inima eroilor scriitorul n-a rezistat pina la urma temperaturii, acestea inalt-umane, l-a apucat si pe el dorul de trcut, de toamna si nu de primavara vietii si i-a lipsit pe eroi de roada semintei aruncate in brazda,iar pe cititori de roadele si bucuriile vietii noi Concluziile sint pretintioase si naive scriitorul nicin-a intentionat sa prezinte roadele vietii noi el a vrut sane prezinteexact ceea ce ne-a prezentat: o dragoste tinarasi in cadrele ei, si a izbutit s-o faca cu multa subtilitate si spirit de patrundere. Ca nu mobilizeaza nu-e adevarat. Druta fiind unul din scriitorii care educa prin putere. El are o viziune dramatica asupra vieti si faptului asa se simte la toate nivelile, inclusiv la cel al conflictului.Aceasta cunoaste intetiri si relascari ce cristalizeaza pe indelete, de la episod la episod, de la scena la scena, astfel incit despartirea din final nu este o surpriza pentru cititori, autorul l-a si pregatit sufletesti pentru un astfel final. In ariea densa a subiectului a incaput inmugurirea, unei iubiri, zbaterile ei primavaratice, dar finalulnu descurajeaza, dimpotriva ne pune pe ginduri.

Vesnicia s-a nascut la sat (Lucian Blaga)