Stargate

biblioteca rao
Lynn Picknett & Clive Prince
CONSPIRA}IA STARGATE
Dezv\luirea adev\rului aflat `n spatele contactelor cu extratere[trii, a spionajului militar [i a misterelor Egiptului antic
Traducere din limba englez\ [i note
TUDOR DUMITRESCU I RINA RI
Lynn Picknett [i Clive Prince s`nt scriitori, cercet\tori [i lectori specializa]i `n paranormal, ocultism [i misterele istoriei [i religiilor. Colaboreaz\ din 1989, iar rezultatele cercet\rilor `ntreprinse au dus la apari]ia lucr\rilor Turin Shroud: In Whose Image? (Giulgiul de la Torino: Al cui s\ fie chipul?) [i The Templar Revelation: Secret Guardians of the True Identity of Christ (Misterul templierilor: p\zitorii secre]i ai adev\ratei identit\]i a lui Hristos). Am`ndoi locuiesc `n Londra.
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei PICKNETT LYNN, PRINCE CLIVE Conspira]ia Stargate / Lynn Picknett & Prince Clive trad.: Irina Tudor Dumitrescu. Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005
Lui Philip Coppens
ISBN 973-576-820-8
I. Picknett, Lynn II. Prince, Clive III. Dumitrescu, Tudor Irina (trad.)
821.111-31=135.1
RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMNIA
Lynn Picknett & Clive Prince The Stargate Conspiracy Copyright Lynn Picknett and Clive Prince, 1999 All rights reserved
RAO International Publishing Company, 2005, pentru versiunea `n limba romn\
Tiparul executat de R.A. Monitorul Oficial Bucure[ti, Romnia
2005
ISBN 973-576-820-8
Mul]umiri
Aceast\ carte nu ar fi fost posibil\ f\r\ contribu]ia, `ntr-un fel sau `n altul, a numeroase personalit\]i. Le s`ntem `ndatora]i tuturor pentru `mp\rt\[irea experien]ei [i cercet\rilor lor sau, `n anumite cazuri, pur [i simplu pentru c\ [i-au f\cut timp s\ discute ideile noastre. Dar s`ntem singurii responsabili pentru rezultatul final: trebuie s\ subliniem c\ ei nu `mp\rt\[esc `n mod necesar concluziile finale ale c\r]ii. S`ntem recunosc\tori mai ales lui Philip Coppens, editor al revistei Frontier, pentru sprijinul deosebit pe care ni l-a acordat. Nu numai c\ a `ntreprins cercet\ri `n folosul nostru, dar ne-a [i pus `n contact cu persoane-cheie, greu accesibile, ale acestei istorii, la care nu am fi ajuns f\r\ leg\turile lor deosebite. Keith Prince, ca de obicei, ne-a ajutat enorm cu cercet\rile, intui]iile [i viziunea lui unic\ asupra vie]ii. Craig Oakley a fost acela[i serviabil [i intuitiv sus]in\tor: ì mul]umim pentru dicu]iile `n am\nunt [i pentru diagrame. Simon Cox a fost generos `n a-[i `mp\rt\[i experin]a referitoare la Egipt [i, mai ales, `n a ne oferi nepre]uite materiale pe acest subiect sau pe altele. A fost [i un pl\cut tovar\[ de drum, care ne-a ferit de multe probleme prin Cairo. S`ntem, ca `ntotdeauna, recunosc\tori agentei noastre, Lavinia Trevor, pentru munca ei asidu\ la proiect [i pentru sus]inerea intereselor noastre.
8 CONSPIRA}IA STARGATE 9
LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE
Mul]umiri lui Alan Samson, de la Little, Brown, [i colegilor lui, Caroline North, Andrew Wille [i Linda Silverman, pentru sprijinul entuziast [i `ncrederea `n carte. S`ntem `ndatora]i urm\torilor, pentru c\ ne-au ajutat cu materiale despre Egipt pentru capitolele 1 [i 2: Chris Ogilvie-Herald, a c\rui cunoa[tere asupra evenimentelor actuale din Egipt [i a c\rui list\ de dicu]ii pe Internet, Egyptnews, ne-a ajutat s\ ne ghid\m prin acest subiect derutant; Jacqueline Pegg, de la Quest Research, pentru oferirea de materiale nepre]uite; Niklas Rasche, pentru discu]iile lungi pe temele complexe din carte; Andrew Collins, `n special pentru informa]iile referitoare la Edgar Cayce [i Bimini; Rudolf Gantenbrink pentru revela]iile sale; Ralph Ellis; David Elkington; Ian Lawton; Thomas Danley; Yuri Stoianov [i David Ritchie. Pentru materialul despre enigma mar]ian\ din capitolul 3, le s`ntem recunosc\tori lui Ananda Sirisena, Mark J. Carlotto [i Stanley V. McDaniel pentru c\ au r\spuns la `ntreb\rile noastre. {i, de asemenea, mul]umiri lui Nick Pope pentru materialele despre Marte [i extratere[tri `n general, pe l`ng\ faptul c\ a fost atent la alte informa]ii utile [i surprinz\toare. Pentru c\ ne-au ajutat s\ preg\tim problemele de astronomie, le dator\m recuno[tin]\ [i lor: dr. Martin Barstow, lector de astrofizic\ la Leicester University; dr. Michael Perryman, de la European Space Agency; dr. Malcolm J. Coe, de la Southampton University. De asemenea, mul]umiri pentru biblioteca Royal Astronomic Society. Pentru asisten]a acordat\ cercet\rilor legate de Consiliul Celor Nou\, din capitolele 4 [i 5, dorim s\-i mul]umim lui Dick Farley pentru generoasa `mp\rt\[ire a g`ndurilor [i experien]elor sale; lui Terry L. Milner, pentru permisiunea de a utiliza cercet\rile sale legate de strania carier\ a lui Andrija Pucharich; lui Ira Einhorn, pentru informa]iile sale de cunosc\tor al evenimentelor-cheie din anii 1970; [i lui Jack Sarfatti, pentru informa]iile sale at`t de utile. De asemenea, lui Palden Jenkins, David S. Percy [i Kim Farmer, de la Academy For Future Sciences, pentru timpul acordat r\spunsurilor la `ntreb\rile noastre. Dorim s\-i mul]umim lui Rob Irving pentru informa]iile legate de cercurile ap\rute `n lanurile de la Barbary Castle. Georgina Bruni ne-a oferit informa]ii utile pe parcursul discu]iilor prelungite t`rziu `n noapte [i r\m`ne aceea[i gazd\ `nc`nt\toare. Pentru materialele legate de grupurile esoterice, le s`ntem `ndatora]i: lui Theo Paijimas, pentru larga palet\ a cuno[tin]elor sale [i pentru c\
este un companion fermec\tor; lui Steve Wilson [i lui Caroline Wise, pentru `nv\]\turi, secrete [i sus]inere, ca s\ nu mai amintim de prietenie [i entuziasm; lui Mark Bennett, pentru diverse informa]ii, `n particular pentru cele ce ne-au condus c\tre opera Christinei Stoddard; lui Dawn Zeffert; lui Gareth Medway. Dorim s\-i mul]umim lui Uri Geller pentru c\ a pierdut timpul s\u pre]ios ca s\ ne `mp\rt\[easc\ din munca sa cu SRI. Mul]umiri, de asemenea, pentru Shipi Shtrang. Dr. Vanessa Hill ne-a ajutat cu unele concepte matematice, drept care ì s`ntem recunosc\tori. Jane Lyle, ca `ntotdeauna, a fost un izvor de cunoa[tere, `ndeosebi despre astrologie, [i este o bucurie prezen]a ei. Mul]umim, Jane! Pentru asisten]a acordat\ `n p\trunderea universului [amanic, pentru Epilog, le s`ntem `ndatora]i: lui Jeremy Narby, pentru expunerea ipotezei sale deschiz\toare de noi direc]ii de cercetare; lui Michael Carmichael, pentru discu]iile despre [amanism [i acumularea cunoa[terii; [i lui dr. Benny Shanon de la Jerusalem University. Dorim, de asemenea, s\ le mul]umim urm\torilor pentru ajutorul acordat `n diverse feluri, inclusiv pentru sus]inere [i `ncuraj\ri, [i pentru c\ au fost l`ng\ noi: Vida Adamoli, Marcus Allen, David Bell, Robert [i Lindsey Brydon, Jim Cochrane, Nic Davis, Susan Davies, Christy Fearn, Geoff Gilbertson, Moira Hardcastle, Herman Hegge, Robin Crookshank Hilton, Mick [i Loraine Jones, Michle Kaczynski, Gopi Krishnadas, Sarah Litvinoff, Karine Esparseil Lpez [i Samuel Lpez, Kevin McClure, Loren McLaughlin, John [i Joy Millar, Jack Miller, Hugh Montgomery, Francesca Norton, Catherine Ormstrom, Steve Pear, Trevor Poots, Lily [i David Prince, Stephen Prior, Magdy Radwan, Mary Saxe-Falstein, Paul Sievekink [i Bob Rickard, de la Fortean Times, Gemma Smith, Nikki Stockley, Sheila [i Eric Taylor, Greg Taylor, Richard Taylor, Salah El Din Mohamed Tawfik. ~n fine, mul]umiri personalului de la British Library, de la Science Reference and Information Service [i de la Newspaper Library.
Introducere
Oric`t de ciudat ar p\rea, nu aceasta este cartea pe care inten]ionam s\ o scriem. ~ntr-un sens, s`ntem de-a dreptul surprin[i, chiar pu]in [oca]i, de a fi ajuns pe poteca dificil\ ce ne-a dus, `ntr-un t`rziu, la Conspira]ia Stargate*. Inten]ionasem s\ scriem o continuare a lucr\ri noastre din 1997, Misterul templierilor, `n care argumentam c\ religia cre[tin\ este descendenta vechiului cult egiptean al zeilor Isis [i Osiris cultura noastr\ nefiind a[adar deloc iudeo-cre[tin\, ci egipteano-cre[tin\. Implica]iile erau surprinz\tor de ample, dar divulgasem [i cel mai bine ascuns dintre toate secretele ereticilor cavaleri templieri, `n cea mai controversat\ dezv\luire a c\r]ii Ioan Botez\torul fusese adev\ratul Mesia, iar Iisus un fel de uzurpator. Dorind s\ afl\m mai mult despre r\d\cinile egiptene ale culturii noastre, am cercetat mai departe religia antic\ [i ne-am trezit examin`nd textele piramidelor [i originile scrierilor hermetice. Cu c`t avansam mai mult, cu at`t realizam c\ Egiptul antic poseda o cunoa[tere uluitoare, mult peste nivelul acceptat de cercet\torii moderni. Am descoperit c\ ace[ti oameni dintr-un trecut `ndep\rtat aveau o `n]elegere a cosmologiei ce nu a mai fost egalat\ p`n\ `n prezent [i poate c\ am mai avea [i azi c`te ceva de `nv\]at de la ei. P`n\ la urm\, nici cunoa[terea secretelor pierdute ale geniului egiptenilor antici nu a constituit subiectul c\r]ii. Ca nespeciali[ti `n studierea Egiptului antic nu puteam r\m`ne indiferen]i fa]\ de interesul cresc`nd ar\tat Egiptului alternativ al lui Andrew Collins, Colin Wilson [i al altora, ale c\ror c\r]i concurau autocomplacerea egiptologiei clasice `n afirmarea certitudinilor. ~n
* Cum Stargate (Poarta Stelar\) este, evident, un nume de cod, am preferat s\ p\str\m aceast\ denumire [i `n traducerea romneasc\. (n.red.)
dar, `n mod mai pu]in evident, mul]i al]i presupu[i membri, de la guru New Age la fizicieni, oameni de [tiin]\ [i multimilionari. Exploat`nd cu cinism setea pentru minuni [i semne a acestui sf`r[it de epoc\, dar [i pasiunea noastr\ pentru misterele Egiptului antic, conspiratorii s`nt pe cale s\ creeze pe nev\zute un sistem de credin]\ ce hr\ne[te febra milenarist\, de[i este probabil c\ el nu va `nflori cu adev\rat dec`t `n primii ani ai secolului dou\zeci [i unu. Doar pentru c\ a fost exploatat cu cinism [i pe scar\ larg\ faptul c\ omul modern este ahtiat dup\ contactul cu inefabilul, cu misteriosul, nu `nseamn\ c\ nu au existat niciodat\ fenomene paranormale sau experien]e mistice autentice. Nici nu suger\m c\ n-ar mai exista secrete legate de istoria `ndep\rtat\ a omului sau de locul lui `n univers. Dar avem o pozi]ie critic\ fa]\ de anumite credin]e ce afirm\ c\ au rezolvat aceste mistere nu pentru c\ avem o atitudine sceptic\, ci pentru c\ am sesizat o serie de erori. Cel mai mult ne deranjeaz\ modul `n care s`nt exploatate credin]e [i concepte altfel inofensive. Chiar [i vie]ile celor care nu manifest\ nici un interes fa]\ de aceste subiecte vor fi afectate de prezenta campanie [i oamenii vor fi manipula]i s\ g`ndeasc\ `ntr-un anumit fel. Am ajuns s\ realiz\m, cu inimile grele, c\ parte a scenariului are menirea de a ne preg\ti s\ accept\m idei altfel inacceptabile, poate chiar resping\toare. N-au f\cut nici o gre[eal\ `n aceast\ sp\lare de creiere pe scar\ larg\. Povestea este at`t de provocatoare `nc`t nu putem s\ v\ cerem altceva dec`t s\ renun]a]i pentru o clip\ la ne`ncredere [i s\ urm\ri]i pas cu pas ancheta, abandon`nd ideile preconcepute [i prejudec\]ile. La final, poate c\ ve]i ajunge la `ntrebarea [i dac\ au dreptate? Dac\ exist\ cu adev\rat o conspira]ie a por]ii stelare ce devoreaz\ inima democra]iei, independen]a oamenilor [i con[tiin]a de sine? Dac\ s`ntem preg\ti]i pentru acceptarea a ceva anume pe care, `n condi]ii normale, l-am respinge? Cartea nu este o `ncercare de a mobiliza masele sau de a crea o contralovitur\ politic\ `mpotriva conspira]iei. Oricum, cei interesa]i s-ar asigura imediat ca o astfel de `ncercare s\ fie sortit\ e[ecului. {i totu[i, credem c\ o opozi]ie este posibil\, primul pas fiind, a[a cum poarta stelar\ `ns\[i o face, acela de a lupta `n mintea noastr\.
LYNN PICKNETT CLIVE PRINCE Londra, iunie 1999
special trei autori au r\mas asocia]i `n con[tiin]a public\ cu ideile noi, radicale, despre cultura antic\, mai ales despre Egipt: Robert Temple, autorul fecundei The Sirius Mystery (1976); Robert Bauval, coautor cu Adrian Gilbert al The Orion Mistery (1994); [i Graham Hancock, al c\rui succes dincolo de orice limite a fost stabilit cu The Sign and the Seal (1992). De atunci, Hancock a c\p\tat o audien]\ la scar\ mondial\ cu Fingerprints of the Gods (1995), cu lucrarea semnat\ `mpreun\ cu so]ia sa, Santha Faiia, Heavens Mirror (1998), cu aceea scris\ `n colaborare cu Robert Bauval, Keeper of Genesis (1996) [i cu cea realizat\ `mpreun\ cu John Grisby, The Mars Mistery (1998). Aceste c\r]i acoper\ o palet\ vast\ de idei noi, fascinante [i radicale, multe at`t de `ncet\]enite printre cititorii fideli, `nc`t au `nceput s\ fie considerate adev\ruri. {i, asemenea majorit\]ii cititorilor lor, am devenit [i noi admiratori entuzia[ti. Dup\ multe luni de cercet\ri [i de scriere a acestei c\r]i, `nc\ mai admir\m energia [i angajamentul acestor autori, dar f\c`nd un pas `napoi fa]\ de operele lor am perceput o imagine nou\ [i mult mai cuprinz\toare. Fie c\ ace[ti autori s`nt sau nu con[tien]i de existen]a ei, opera lor face parte intrinsec\ din frontul pe care l-am deschis. {i lucrurile nu se opresc aici. Controversa `nver[unat\ `n jurul ideii unei civiliza]ii mar]iene, de mult disp\rute, a fost [i ea atras\ `n lupt\ [i, asemenea misterelor egiptene, a fost utilizat\ pentru a transmite un mesaj regizat cu mult\ grij\. Esen]ialmente, ea afirm\ c\ zeii antici erau extratere[tri [i c\ ei s-au `ntors. Dar subtextul este limpede: doar unii ale[i aud cuvintele lor [i doar ace[ti ale[i vor participa la a[teptata apocalips\. Ne-am putea hazarda s\ ghicim identitatea ale[ilor, dar a]i fi surprin[i. Este bine cunoscuta tactic\ divide et impera cu un substrat cvasireligios, amenin]\tor. {i nu este o sect\ obscur\, minuscul\, ci un fenomen masiv, care, `n form\ sau con]inut, s-a infiltrat `n cultura [i `n via]a spiritual\ occidental\. Dar cine se afl\ `n spatele ei? {i ce anume sper\ oare s\ ob]in\ prin ea? Desigur c\ am luat `n considera]ie varianta c\ am fi devenit paranoiaci, g`ndul ne-a b`ntuit de mai multe ori pe m\sur\ ce ne ad`nceam `n investiga]ii, dar dovezile r\m`neau, erau izbitoare, [i nu ne mai `ndoiam c\ o enorm\ conspira]ie `ncearc\ s\ ne fac\ s\ g`ndim `ntr-un anumit fel. {i pentru ca un asemenea scenariu global s\ func]ioneze, este nevoie de mase mari de conspiratori, fie c\ ei o fac sau nu `n cuno[tin]\ de cauz\. Aceste grupuri, vom descoperi, nu numai c\ includ, cum era previzibil, servicii de informa]ii precum CIA [i MI5,
PROLOG
Cei Nou\ Zei

La `nceputuri au fost Cei Nou\ Zei ai Egiptului antic, Marea Enead\, `n care erau personificate toat\ frumuse]ea, magia [i puterea. De[i mai mul]i, ei erau cu adev\rat Unul, to]i fiind `nf\]i[\ri ale marelui zeu creator, Atum. Textele piramidelor, hieroglifele descoperite pe pere]ii interiori a [apte piramide dat`nd din Dinastiile a V-a [i a VI-a, ì invocau pe cei nou\ ca Unul:
O, tu, Mare Enead\, ca Unul [Heliopolis] ([i anume) Atum, Shu, Tefnut, Geb, Nut, Osiris, Isis, Seth [i Nephtys, o voi fiii lui Atum, binecuv`nta]i acest copil...1
Misterele Marii Eneade erau celebrate de genera]ii de ini]ia]i la Heliopolis. Rug\ciunile lor se aflau `n centrul vie]ii miilor de b\rba]i [i femei, identit\]ile lor abstracte fiind f\cute cunoscute credincio[ilor a[a cum s`nt sfin]ii pentru catolicii contemporani, `n timp ce misterio[ii zei sus]ineau inefabilul. Cei Nou\, `ntr-o form\ sau alta, au domnit timp de secole, p`n\ c`nd lumea egiptean\ s-a schimbat pentru totdeauna `n urma sosirii popoarelor cuceritoare, grecii [i, mai t`rziu, romanii. Schimbarea p\rea definitiv\ o dat\ cu apari]ia noii religii a zeului-om sacrificat, Yeshua (Iisus). Dar chiar [i atunci se credea c\ Cei Nou\ s-au retras `ntr-un regat ceresc sau, cum mul]i ar spune azi, `ntr-o alt\ dimensiune. Cei Nou\ plecaser\ poate pentru ca, `ntr-o bun\ zi, s\ se re`ntoarc\ `n plin\ glorie. Oricum, Cei Nou\ nu mai erau dec`t o simpl\ curiozitate a unei religii de mult apuse, iar lucrarea preo]ilor fusese la fel de efemer\ ca
nisipul scurs printre degetele timpului. Ora[ul lor sacru, Heliopolis, ascundea secrete p\strate cu mare grij\ [i o incredibil\ cunoa[tere de abia azi redescoperit\. Utiliz`nd cunoa[terea antichit\]ii, ini]ia]ii construiser\ piramidele, construc]ii `nc\ neegalate [i ale c\ror mistere continu\ s\ provoace [i s\ captiveze. Cei Nou\ `[i educaser\ bine preo]ii, iar ciudata [i secreta lor cunoa[tere s-a `ntors ca s\ ne b`ntuie.
~ngropate `n apropierea suburbiilor ora[ului Cairo, cel mai populat ora[ african, cu 16 milioane de locuitori [i un trafic aiuritor, minunile anticului Heliopolis s`nt marcate azi doar de un singur obelisc. Fusese odat\, neoficial, o minune a lumii antice, ce glorifica prin numele s\u, derivat din traducerea `n limba greac\ pentru ora[ul regelui soare, faptul c\ era centrul credin]ei `n Ra, a c\rui trecere str\lucitoare br\zda cerurile. Numele egiptean era Ounu, men]ionat ca On `n Vechiul Testament, [i ar putea `nsemna ora[ul cu coloane, de[i nimeni nu este sigur. Uneori era numit Casa lui Ra, `n timp ce arabii `l numeau Ain-Shams, adic\ Ochiul Soarelui sau Prim\vara Soarelui.2 Nu se [tie cu c`t timp `nainte de prima sa men]ionare `n cronici fusese fondat Heliopolis, dar era deja centrul religios suprem al Egiptului cel pu]in de la `nceputurile Vechiului Regat (circa 2700 `.Hr.).3 Chiar dac\ puterea [i influen]a altor centre de cult rivale au crescut `n timp, Heliopolis [i-a p\strat mereu statutul [i a fost profund stimat pentru vechimea sa. Heliopolis era principalul centru religios `n epoca piramidelor, iar teologia sa, primul sistem organizat de religie [i cosmologie cunoscut `n Egipt, a inspirat [i motivat ridicarea marilor monumente de la Giseh. Pentru oamenii din acel timp [i din acele locuri, teologia reprezenta suma tuturor cuno[tin]elor. Tot ceea ce exista era Zeul, totul era o manifestare a Lui/Ei [i totul era animat de sc`nteia divin\. Orice studiu era `n sine un act religios, glorificator. A `nv\]a `nsemna s\ venerezi [i `n acela[i timp s\ te apropii de dumnezeire. Heliopolis este legat pentru totdeauna de Giseh, platoul aflat la dou\zeci de kilometri spre sud-vest. ~ntr-adev\r, primele trei piramide s`nt pozi]ionate ca s\ marcheze drumul c\tre Heliopolis.4 Ca s\la[ al zeilor [i loc de na[tere al zeilor, Heliopolis era cel mai sacru loc din Egipt. Cuprindea temple `nchinate zeului creator Atum, lui Ra, zeul soare `nsu[i, [i lui Horus, ca [i lui Isis, Thot [i zeului
Nilului, Hapi. Una dintre cl\dirile cele mai celebre era hwt-psdt, Palatul Marii Eneade. O alt\ construc]ie era Templul lui Phoenix, `n care se afla piatra sacr\ ben-ben, cea mai sf`nt\ relicv\ egiptean\, probabil de origine meteoritic\. Preo]imea din Heliopolis era faimoas\ pentru `n]elepciunea [i `nv\]\turile sale. Dou\ mari cuceriri fuseser\ f\cute `n domeniul medicinei [i astronomiei, iar preo]ii de rang `nalt de]ineau titlul de Mare Vizionar, cu `n]elesul de Astronom {ef.5 Preo]ii de aici `nc\ mai erau privi]i ca mari `nv\]a]i [i `n]elep]i ai Egiptului `n timpul lui Herodot (secolul V `.Hr.) [i `nc\ erau aminti]i `n zilele lui Strabo, primul secol d.Hr. Preo]ii erau faimo[i printre greci [i se spune c\, printre al]ii, Pitagora, Platon, Eudoxos [i Thales au mers s\ studieze la Heliopolis. {i chiar dac\ [tim pu]ine nume ale marilor profesori egipteni, [tim c\ Imhotep, geniul care a proiectat prima piramid\, Piramida Pa[ilor, a lui Djoser, din Saqqara, [i care era venerat ca un zeu pentru cuno[tin]ele sale medicale, a fost Mare Preot aici.6 Lucru semnificativ, preo]imea includea probabil [i femei. O inscrip]ie din Dinastia a IV-a, aproximativ contemporan\ cu piramidele de la Giseh, f\cea referire la o femeie din Templul lui Thot ca de]in`nd titlul de St\p`na Casei C\r]ilor.7 Este posibil s\ punem la un loc principalele elemente ale credin]elor religioase din Heliopolis cu ajutorul textelor din piramide. Cel mai vechi text, din piramida de la Unas, dateaz\ din jurul anului 2530 `.Hr., cam la dou\ secole dup\ ce se consider\ c\ fusese ridicat\ Marea Piramid\ a lui Keops de la Giseh. De fapt, majoritatea egiptologilor s`nt de acord c\ textele s`nt mult mai vechi dec`t cele mai vechi inscrip]ii ce au supravie]uit [i c\ ele, la fel ca ideile religioase [i cosmologice, existau la `nceputul Primei Dinastii, na[terea oficial\ a civiliza]iei egiptene, `n jurul 3100 `.Hr.8 Textele piramidelor s`nt cele mai vechi scrieri religioase p\strate pe glob.9 De obicei `mp\r]ite `n scurte capitole, numite enun]uri de egiptologi, aceste texte antice descriu ritualurile funerare [i via]a de dup\ moarte a regelui (strict vorbind, faraon este un termen ap\rut mult mai t`rziu). Dar avem toate motivele s\ credem c\ textele nu au numai caracter funerar [i c\ `n]elepciunea s\dit\ `n ele nu este relevant\ numai pentru regii unei civiliza]ii de mult apuse.
Tema central\ este via]a de dup\ moarte, sau astral\, c\l\toria `n care regele, identificat cu Osiris, urc\ spre ceruri pentru a deveni o stea. El `nt`lne[te diver[i zei [i alte entit\]i [i este `n cele din urm\ acceptat `n r`ndurile lor. Pe urm\ se re`ncarneaz\ `n propriul s\u succesor, sub forma fiului lui Osiris, Horus, ceea ce asigur\ la modul propriu caracterul divin al dinastiei [i men]inerea continuit\]ii culturii egiptene. Textele piramidelor s`nt, f\r\ nici o `ndoial\, opera preo]imii heliopolitane10 [i reprezint\ unica expresie nealterat\ a religiei acestora, precum [i, probabil, singurele scrieri religioase aflate `n afara Heliopolisului `n acea vreme. Dup\ acela[i principiu s`nt interpretate inscrip]iile funerare mai t`rzii, precum textele Coffin (scrise `n interiorul sarcofagelor Regatului de Mijloc, 2055-1650 `.Hr.) [i a[a-numita Carte a Mor]ilor, de[i acestea au fost influen]ate de alte sisteme religioase rivale. Textele piramidelor de]in cheia pentru reconstituirea credin]elor anticului Heliopolis. O alt\ problem\ apare atunci c`nd textele au fost scrise `ntr-un scop anume, nu ca o dizerta]ie teologic\ general\. Se poate face o analogie cu serviciul funerar cre[tin de azi. De exemplu, o referire la Iisus r\stignit pe cruce pentru m`ntuirea noastr\ este u[or de `n]eles pentru un cre[tin, `n timp ce un str\in de aceast\ religie va pierde [irul. Textele piramidelor, `ntr-un mod asem\n\tor, nu s`nt echivalentul unei biblii heliopolitane, ci mai mult o carte de rug\ciuni. Un studiu al credin]ei ascunse `n texte dezv\luie o teologie [i o cosmologie extraordinar de sofisticate, dar [i foarte economic exprimate, ce pot fi citite la mai multe niveluri. Mai multe concepte complexe s`nt exprimate simultan `n aceast\ viziune. Exist\ mai multe interpret\ri academice ale g`ndirii heliopolitane, dar aceea despre care consider\m c\ are mai mult sens apar]ine profesorului american de istoria religiilor Karl W. Luckert, a[a cum o red\ `n cartea sa Egyptian Light and Hebrew Fire (Lumina egiptean\ [i Focul evreiesc 1991). Conform acesteia, sistemul este de o simplitate dezarmant\, ascunz`nd o bogat\ [i uimitoare complexitate. Ajungem s\ realiz\m c\ aceste credin]e heliopolitane referitoare la natura universului, con[tiin]\, via]\ [i moarte s`nt `n acela[i timp mistice [i practice, `ncorpor`nd de asemenea o cunoa[tere ce rivalizeaz\ cu cuceririle de v`rf ale [tiin]ei moderne. S-a recunoscut cu mult timp `n urm\ c\ textele con]in materiale astronomice. Lucr\ri recente afirm\ c\ aceste idei nu s`nt nici primitive [i nici supersti]ioase, a[a cum mul]i cercet\tori mai cred, ci
demonstreaz\ o `n]elegere detaliat\ [i sofisticat\ a mi[c\rii corpurilor cere[ti. }in cont chiar [i de fenomenul cunoscut ca precesia echinoc]iilor, ce are un ciclu de 26 000 de ani, considerat a fi fost descoperit de greci `n secolul al doilea `.Hr. (care chiar [i atunci au interpretat gre[it).11 Iar civiliza]ia egiptean\ exista cu cel pu]in cinci mii de ani mai `nainte. La aceast\ scar\ a timpului, supersti]iosul nostru Ev Mediu, `n care lumea era considerat\ plat\, pare a fi fost ieri. Cea mai important\ dezv\luire referitoare la textele piramidelor este aceea c\, `n ciuda ideilor noastre preconcepute, religia heliopolitan\ era, `n fond, monoteist\. Nenum\ra]ii ei zei, adeseori cu cap de animal, erau `n]ele[i ca reprezent`nd multele fe]e ale unui aceluia[i zeu creator, Atum. Religia heliopolitan\ includea [i conceptul uniunii mistice cu un zeu de rang superior, sau chiar cu sursa `ntregii crea]ii. Aceast\ uniune era adev\ratul obiectiv al procesului descris `n texte, destinul final al c\l\toriei sufletului. Interpretarea comun\ este c\ uniunea era rezervat\ regelui dup\ moarte, dar credem c\ nu era un drum rezervat regilor, nici m\car mor]ilor. Textele descriu de fapt o tehnic\ secret\ ce permite unui b\rbat sau unei femei s\ `nt`lneasc\ zeul [i, mort sau aflat `n afara corpului, s\ descopere pentru sine o parte din cunoa[terea acestuia. Atum st\ `n centrul Marii Eneade, a celor nou\ zei primari ai Egiptului. Exemplific`nd conceptul un zeu, mai multe `nf\]i[\ri, Cei Nou\ s`nt considera]i Unul, ceilal]i opt fiind diferite `nf\]i[\ri ale lui Atum12, similar cu ideea Treimii cre[tine. A[a cum spune profesorul Luckert: ~ntregul sistem teologic poate fi vizualizat ca un fluviu de vitalitate creatoare eman`nd din divinitate [i care se sub]iaz\ pe m\sur\ ce se dep\rteaz\ de izvor.13 ~nainte de crea]ia lui Atum, universul era f\r\ form\, un vid numit Nun. Din acest vid s-a ivit o form\ falic\, colina sacr\ a lui Atum. De[i o metafor\, se credea c\ acest punct de reper are o existen]\ fizic\, este adev\ratul punct al originii tuturor lucrurilor. Templul lui Atum din Heliopolis era construit probabil pe aceast\ colin\ sau, cum sus]in unii egiptologi, ea se afla pe Platoul Giseh. Al]ii sugereaz\ c\ piramidele `nsele inten]ionau s\ reprezinte Colina Primar\.14 Scrierile egiptologilor victorieni sau chiar cele mai recente au fost pudibonde `n leg\tur\ cu actul de crea]ie al lui Atum. ~n fond,
el a ejaculat universul masturb`ndu-se p`n\ la un orgasm exploziv. Putem face glume pe tema Big Bang, dar este o imagine corect\. Energia d\t\toare de via]\ a lui Atum a `ns\m`n]at vidul Nun, `mping`ndu-i grani]ele pentru a face loc formelor materiale. ~n povestea originar\, Atum era considerat androgin: falusul reprezenta principiul masculin, `n timp ce m`na reprezenta principiul feminin. Ceea ce define[te principiul fundamental al sistemului heliopolitan [i toat\ g`ndirea egiptean\, `n special eternul [i esen]ialul echilibru `ntre masculin [i feminin, `ntre polii yin [i yang, f\r\ de care, credeau ei, ar domni haosul. Din s\m`n]a suprem\ a lui Atum a `nceput s\ fie dezv\luit universul, c\p\t`nd treptat o exprimare fizic\, material\, lumea `n care tr\im, dar numai dup\ ce s-a trecut prin mai multe etape. Din actul crea]iei s-au ivit dou\ fiin]e, Shu [i Tefnut, prin divizarea principiului fundamental. Shu era b\rbat, reprezent`nd puterea crea]iei, iar Tefnut femeie, reprezent`nd principiul ordinii ce limita, controla [i d\dea form\ puterii lui Shu. Tefnut mai este reprezentat\ ca zei]a Maat, st\p`na justi]iei eterne.15 Shu [i Tefnut s`nt numi]i uneori Ruti, fiind reprezenta]i fizic de doi lei sau de un leu [i o leoaic\. Din unirea `ntre Shu [i Tefnut au ap\rut Geb (zeul p\m`ntului) [i Nut (zei]a cerului), reprezent\ri ale universului vizibil, cu forme mult mai concrete dec`t cele ale p\rin]ilor. Geb [i Nut, la r`ndul lor, au dat na[tere la dou\ perechi de gemeni frate-sor\, faimosul cvartet Isis, Osiris, Nephtys [i fratele-consort, Seth. Ei exprimau principiul dualit\]ii `n dou\ moduri: b\rbat-femeie [i pozitiv-negativ/luminos-`ntunecat. Nephtys este sora `ntunecat\ a binef\c\torului Isis, `n timp ce Seth este for]a distructiv\, obstructiv\, care se opune caracterului civilizator [i creator al lui Osiris. Aceste patru zeit\]i au fost considerate ca fiind mai aproape de noi [i de lumea material\ dec`t predecesorii lor, de[i locuiesc tot `n lumea spiritelor, dincolo de cortin\. Luckert spune c\ exist\ suficient de aproape pentru a participa la experien]a uman\ a vie]ii [i a mor]ii [i c\ ac]ioneaz\ pe o scar\ mai mic\ [i mai vizibil\ dec`t p\rin]ii lor.16 ~mpreun\, ace[ti nou\ zei alc\tuiesc Marea Enead\, dar r\m`n forme de exprimare ale lui Atum, `ntinz`ndu-se prin toate nivelurile crea]iei, de la prima ivire din vid p`n\ la lumea material\ `n care tr\im. ~ntr-un sens, Osiris este Geb, [i Shu, [i Atum, a[a cum Isis este Nun, [i Tefnut/Maat, [i Atum. Chiar [i Seth este perceput mai
complex dec`t o simpl\ `ntrupare a r\ului arhetipal, a[a cum este diavolul pentru cre[tini. Sistemul continu\. Marea Enead\ `ns\[i conduce la alte serii de zei, Mica Enead\. Leg\tura este Horus, fiul magic al lui Isis [i Osiris. Privit ca zeu al lumii materiale, rolul s\u este un ecou al rolului jucat de Atum `n univers. Cei mai de seam\ zei ai Micii Eneade, considera]i a exercita o influen]\ direct\ asupra umanit\]ii, s`nt zeul `n]elepciunii, Thot, scrib al Marii Eneade, [i Anubis, zeul cu cap de [acal, cel care p\ze[te poarta dintre lumea viilor [i aceea a mor]ilor. Acest nivel este s\la[ul multor altor zeit\]i, fiecare `ndeletnicindu-se cu aspecte specifice ale vie]ii omului. Probabil c\ s`nt `ncorpora]i aici zei [i zei]e locale, venera]i `n Egipt `nainte de instaurarea religiei heliopolitane. Luckert `l nume[te limanul `ntoarcerii, punctul de contact `ntre lumea material\ [i celelalte dimensiuni, rezervate zeilor, `n care procesul reversibil poate fi experimentat de individ, fie prin moarte, fie prin experien]\ mistic\ o c\l\torie interioar\ `napoi, la unirea cu creatorul. Acest proces este tema principal\ a textelor din piramide care, departe de a fi primitive, dep\[esc religiile mai noi prin autoritate [i sublim, fiind frapant de asem\n\toare cu tradi]iile [amanismului. {i alte semnifica]ii pot decurge din acest sistem elegant. Viziunea apari]iei colinei primare din Nun a fost echivalat\ cu r\s\ritul soarelui, sursa vie]ii `n lumea material\. Este [i motivul pentru care Atum este asociat cu Ra, zeul soare, numit uneori Ra-Atum. Dar [i cel pentru care Horus, ca st\p`n al acestei lumi, este asociat cu, sau uneori personificat ca, soarele. Na[terea zilnic\ a soarelui este un microcosmos al exploziei creative originare ce a dat na[tere universului, deci poate fi asociat\ at`t cu Atum, c`t [i cu Horus. Ca `n majoritatea textelor, viziunile au loc simultan pe mai multe niveluri. O lectur\ obiectiv\ implic\ mai mult dec`t simbolismul poetic. De exemplu, procesul crea]iei este o paralel\ remarcabil\ cu concep]ia modern\ a fizicienilor despre crearea [i evolu]ia universului. Descrie literalmente Big Bang-ul, `n care toat\ materia a explodat dintr-o singularitate [i apoi [i-a `nceput expansiunea [i dezv\luirea, devenind tot mai complex\ pe m\sur\ ce for]ele fundamentale au ap\rut [i au interac]ionat, pentru ca, `n final, s\ se ating\ nivelul materiei elementare. (Remarcabil, liderul egiptologiei americane, Mark Lehner, `n cartea sa din 1997, The Complete Pyramids, utilizeaz\ no]iunea de singularitate c`nd se refer\ la locul lui Atum `n mitologie.17) Sistemul
include [i conceptul unui univers multidimensional, reprezentat prin diferite niveluri ale crea]iei `ntruchipate de zei. ~n textele piramidelor, zeii afla]i pe pozi]ii `nalte, precum Shu [i Tefnut, `nc\ exist\, dar r\m`n esen]ialmente de neatins pentru oameni, f\r\ intermedierea zeilor inferiori. Un alt nivel al viziunii st\ `n istoria crea]iei. ~n timp ce discutam sofisticatele idei aflate `n textele piramidelor cu prietenul nostru, scriitorul [i cercet\torul belgian Philip Coppens, el a subliniat c\ fiecare nou\ descoperire a [tiin]ei devine parte implicit\ a acestei istorii. A[a cum am v\zut, Atum a ap\rut dintr-un ocean vid, f\r\ form\, imaginat ca haosul primordial, Nun. Adeseori totul este interpretat ca metafor\ a p\m`ntului r\s\rit dintre ape c`nd Nilul se retrage dup\ inunda]iile anuale, dar nu acesta este cu adev\rat conceptul exprimat de heliopolitani. A[a cum spunea egiptologul R.T. Rundle Clark :
Nu era ca un ocean, pentru c\ acesta are o m\rginire, `n timp ce oceanul primar era nem\rginit `n sus [i `n jos... Cosmosul actual este o vast\ cavitate, mai degrab\ ca o bul\ de aer aflat\ `n expansiune.18
Este o modalitate inteligent\ [i elegant\ de exprimare a complexului concept al m\rii ce reprezint\, pe de o parte, vidul, nimicul, [i `n acela[i timp are un poten]ial nelimitat, infinitatea. Oamenii de [tiin]\ au anun]at de pu]in timp descoperirea c\ `n spa]iul interstelar se afl\ mult mai mult\ ap\ dec`t ne-am fi a[teptat. Atum nu reprezint\ numai Big Bang-ul crea]iei, dar [i soarele, iar oamenii de [tiin]\ realizeaz\ de abia acum c\ enormii nori de ap\ din univers joac\ un rol vital `n crearea stelelor, a[a cum este [i soarele nostru. De fapt, ei `ncep acum s\ cread\ c\ stelele au fost create din ace[ti nori de ap\...19 S-a mai spus [i c\, la nivel terestru, mitul exprim\ ideea c\ via]a `[i are originea `n ap\.20 Toate acestea sugereaz\ c\ heliopolitanii posedau o cunoa[tere excep]ional de sofisticat\. ~n 12 septembrie 1998, New Scientist, cea mai important\ revist\ [tiin]ific\ britanic\, a publicat senza]ionalul articol al unei echipe de cercet\tori NASA, sub conducerea lui Lou Allamandola, despre originile [i condi]iile apari]iei vie]ii `n univers. Anterior, oamenii de [tiin]\ consideraser\ ca imposibil\ asocierea ingredientelor potrivite pentru apari]ia [i celei mai rudimentare forme de via]\, dar aceast\ echip\ a reu[it s\ creeze c`teva dintre moleculele complexe ref\c`nd `n laborator condi]ii similare celor descoperite
`n norii de gaz interstelari. Au descoperit c\ producerea, `n aceste circumstan]e, a moleculelor complexe este extrem de u[or de realizat, de fapt apari]ia lor este virtual inevitabil\, `n timp ce este imposibil s\ faci acela[i lucru `n condi]iile terestre. Cel mai frapant exemplu este cel al lipidelor, componente ale peretelui celular, f\r\ de care celula, c\r\mida de baz\ a lumii vii, nu ar putea exista. Acum, c`nd cercet\torii [tiu c\ a[a ceva se poate realiza `n anumite condi]ii, implica]iile s`nt enorme. Din ce `n ce mai mult se pare c\ via]a `[i are originile `n spa]iile nem\rginite [i c\ a fost `ns\m`n]at\ pe planete, probabil prin comete, [i c\, p`n\ [i `n aceste forme primitive, poate fi g\sit\ peste tot `n univers. A[a cum spune Lou Allamandola: ~ncep s\ cred c\ via]a este o necesitate cosmic\. Asta este totu[i doar o parte a pove[tii, a[a cum a subliniat Philip Coppens. Poate c\ echipa lui Allamandola este prima care a `n]eles condi]iile apari]iei vie]ii. El citeaz\ mitul egiptean al orgasmului originar al lui Atum care a creat universul: ejacularea poate fi interpretat\ ca simboliz`nd, cu mare acurate]e, ideea c\ toate ingredientele de baz\ ale vie]ii au existat `nc\ de la `nceput [i c\ universul, aflat `n continu\ expansiune, le poart\ cu el. Vizionarul mit al lui Atum acoper\ perfect no]iunea de `ns\m`n]are a universului cu via]\. {tia oare cu adev\rat preo]imea heliopolitan\ cum a ap\rut [i s-a r\sp`ndit via]a `n univers?21 Aceasta este religia primitiv\ a Egiptului antic, guvernat\ de Marea Enead\, de Cei Nou\ care reprezint\ toat\ via]a [i toat\ cunoa[terea. Antica civiliza]ie egiptean\, at`t de des subestimat\ chiar [i de cei mai `nv\]a]i cercet\tori, continu\ s\ fascineze prin misterele l\sate peste timp. Dar aveam s\ descoperim c\ se preg\tise ceva nou, ap\ruse un interes subit, de neexplicat, legat de secretele pierdute ale Egiptului [i crescuse agita]ia provocat\ de activit\]ile misterioase printre ruinele sale. Ceva curios se `nt`mpl\ la Giseh, ceva indisolubil legat de preg\tirea pentru noul mileniu [i de `nceputul secolului dou\zeci [i unu. Oameni [i organiza]ii caut\ `n scop personal cunoa[terea pierdut\ a adoratorilor Celor Nou\. S`nt pe cale s\ `ntreprind\ ceva grav, poate chiar catastrofal: s\ jefuiasc\ misterele `n folos propriu [i, nici nu `ndr\znim s\ ne g`ndim la a[a ceva, s\ exploateze ei `n[i[i zeii antici.
CAPITOLUL 1
Egipt: mituri noi pentru trecut

Nimic nu reu[e[te `n toate precum Egiptul. Chiar dac\ magia [i misterele au devenit un cli[eu, doar istoricii depl`ng asta. Orice este legat de p\m`ntul lui Tutankhamon, de Sfinx [i de marile piramide, alung\ imediat orice alte civiliza]ii din imagina]ia noastr\, de[i multe dintre ele, precum cele precolumbiene din America de Sud, au construit de asemenea piramide ce continu\ [i azi s\ ne uimeasc\ prin misterele [i absoluta lor perfec]iune tehnic\. Recentul val de c\r]i de succes nu doar a sus]inut c\ Egiptul antic a fost mult mai sofisticat dec`t admit mediile universitare, dar a [i promis c\ dezv\luiri uluitoare vor zgudui `n cur`nd lumea. Aceste secrete vor emana cumva din sursele Egiptului antic [i ne vor afecta pe to]i `ntr-un fel sau `n altul. {i, desigur, vor coincide cu sosirea noului mileniu. Un mister `nconjoar\ Egiptul antic [i cultura sa. Date impresionante dezv\luie c\ Egiptul antic a fost mult mai sofisticat dec`t admit egiptologii. De fapt, egiptologii de [coal\ veche s`nt curios de orbi la realiz\rile [i credin]ele acestor oameni pe care au ales s\-i studieze. Iar contralovitura `mpotriva arogan]ei academice, ca orice reac]ie extremist\, creeaz\ ea `ns\[i probleme, [i nu numai din cauz\ c\ aceast\ contralovitur\ a fost atent regizat\. Ultimul deceniu a fost martorul apari]iei unei egiptologii populare. A `nceput ca o confruntare cu punctele de vedere rigide ale universitarilor, dar a devenit azi o nou\ ortodoxie cu o doctrin\ la fel de ne`nduplecat\. Este la mod\ s\ r\storni opiniile egiptologilor clasici. Multe best-seller-uri recente, precum Keeper of Genesis, de Robert Bauval
scar\ larg\ ce `mbrac\ multe forme [i utilizeaz\ numeroase religii diferite, un New Age spiritual, dar [i diferite m\[ti politice. Fasonat\ de-a lungul unor decenii de intens\, uneori nu tocmai etic\, activitate de informa]ii, aceast\ conspira]ie este, din punctul nostru de vedere, cel mai insidios [i periculos asalt la libertatea con[tiin]ei colective occidentale. Celor afla]i `n miezul acestui complot pu]in le pas\ de misterele egiptene [i de pierderea spiritual\, lor le pas\ doar de putere [i control.
Testamentul piramidelor
Nici o vizit\ la Paris nu este `ntreag\ f\r\ o excursie `n Turnul Eiffel, acolo de unde, b\tut de v`nt, dar triumf\tor, te po]i bucura de priveli[tea unuia dintre cele mai frumoase ora[e de pe glob. Experien]a este util\ c`nd aduci `n context un alt peisaj faimos, Marea Piramid\ de la Giseh. P`n\ c`nd a fost construit Turnul Eiffel, la sf`r[itul secolului al nou\sprezecelea, minunea antichit\]ii egiptene era cea mai `nalt\ construc]ie cunoscut\ de om. Dar `n timp ce putem afla originea fiec\rui nit al gigantului de fier din Paris, [i toate p\r]ile lui pot fi asamblate cu u[urin]\ azi, nu acela[i lucru putem spune despre Marea Piramid\. Nimeni nu cunoa[te cum a fost construit\, de[i mul]i pretind c\ ar [ti asta. ~n timp ce oricine `n]elege de ce a fost construit Turnul Eiffel, nimeni nu cunoa[te adev\ratul scop al piramidelor. Mun]i de h`rtie [i oceane de cerneal\ s-au consumat `n `ncercarea de a exprima m\re]ia absolut\ a piramidei, dar nimic nu te preg\te[te pentru momentul `n care o vezi prima dat\. Alte monumente faimoase te pot dezam\gi: Stonehenge, probabil, nu justific\ entuziasmul ghizilor. Marea Piramid\ de la Giseh dep\[e[te `ntotdeauna a[tept\rile. O iluzie este spulberat\ imediat ideea romantic\ despre complexul Giseh, cele mai faimoase trei piramide [i Sfinxul, `mpreun\ cu templele aferente [i drumurile pietruite, care s-ar afla `n mijlocul de[ertului [i trebuie s\ fii ceva `ntre Indiana Jones [i Lawrence al Arabiei ca s\ ajungi acolo. De fapt, monumentele de la Giseh s`nt la zece minute distan]\ de populata suburbie cu acela[i nume a ora[ului Cairo. Poate fi un [oc s\ vezi Marea Piramid\ domin`nd
[i Graham Hancock (1996), From Atlantis to the Sphinx (De la Atlantida la Sfinx 1996), de Colin Wilson, [i Gods of Eden (1998), de Andrew Collins, au atacat cercurile universitare, critic`nd pe bun\ dreptate `nc\p\]`narea [i orbirea acestora [i prezent`nd un punct de vedere alternativ. {i era de a[teptat. Istoricii [i egiptologii f\cuser\ prea mult timp totul `n maniera lor. Mul]i se gr\biser\ s\-i catalogheze pe egiptenii antici ca fiind primitivi, `n timp ce dovezile aflate sub ochii no[tri, `n formele piramidelor [i `n Sfinx, spun altceva. {i, desigur, incredibila lor cunoa[tere, ce-i s`cìa `n textele piramidelor, era ignorat\ sau apreciat\ ca neimportant\. Dar [i unii, nu mul]i, exponen]i ai acestei noi ortodoxii, care `ndr\zneau s\ publice [i s\ fie blestema]i, p\reau a fi m`na]i de ceva mai mult dec`t de solidaritatea cu o cultur\ c\reia arareori i s-au recunoscut meritele. Acest val de c\r]i nu este doar o recunoa[tere t`rzie a geniului Egiptului antic (de[i este [i a[a ceva, trebuie apreciat acest lucru). A[a cum am descoperit, altceva este implicat aici, ceva cu adev\rat tulbur\tor. Printre a[a-numi]ii piramidio]i (cum i-au botezat universitarii pe cei care se ocup\ cu egiptologia alternativ\, categorie ce ne include [i pe noi, f\r\ nici o `ndoial\) am putut discerne o interesant\, dar st`njenitoare tendin]\. A[a cum vom vedea, unii membri ai noii ortodoxii, `n nici un caz to]i, ascund alte scopuri `n spatele aparent l\udabilului lor atac la arogan]a universitar\. Prin massmedia, ace[ti scriitori [i cercet\tori au promovat ceea ce este, `n fond, nu numai un sistem la fel de dogmatic [i rigid precum cel academic, ci [i unul care pare s\ aib\, `ngrijor\tor, [i alte scopuri. Promovarea anumitor idei [i faptul c\ acestea apar `n mai multe dintre lucr\rile principale despre Egiptul alternativ ne-au `mpins s\ credem c\ este o mi[care aranjat\, orchestrat\, de a creea un nou sistem de credin]\. Dup\ ce am `nceput investiga]iile [i am `ndep\rtat cu grij\ falsele extrapol\ri [i afilia]iile ciudate, a ap\rut o conspira]ie mult mai evident\. Care se extinde dincolo de lupta `ntre nou [i vechi `n egiptologie [i implic\ mai multe agen]ii de informa]ii, inclusiv CIA [i britanica MI5, grupuri oculte [i unii dintre oamenii de [tiin]\ de v`rf. Aceast\ extraordinar\ conspira]ie este axat\ pe crearea unei a[tept\ri a iminentei revela]ii cvasireligioase legate de Egiptul antic, exploat`nd cu cinism nepotolita sete de miracole a lumii occidentale. Nu este un experiment social minor, ci o campanie pe
piscina unui hotel. Pu]ine lucruri `]i pot tulbura `n asemenea m\sur\ momentul de relaxare de l`ng\ piscin\. Marea Piramid\ este de nedescris `n multe feluri, nu numai din cauza dimensiunii sale. Ridicat\ din peste 2,5 milioane de blocuri din calcar, fiecare cu o greutate medie de 2,5 tone, aceast\ imens\ structur\ acoper\ o suprafa]\ de aproape 4,5 hectare, av`nd un perimetru de aproape un kilometru. Are 147 de metri `n\l]ime, enorm, iar cei care, r\u sf\tui]i, urc\ (ilegal) `n v`rf pot depune m\rturie. De[i fa]adele `n trepte te invit\ azi s\ urci c\tre v`rf, acest lucru era ini]ial imposibil, deoarece `ntreaga piramid\ era acoperit\ cu pl\ci de calcar [lefuite. Marea Piramid\ este orientat\ c\tre punctele cardinale cu o uluitoare precizie absolut inutil\ din punct de vedere estetic. (Exist\ o eroare de 12 centimetri pe aliniamentul nord-sud [i una de 5 centimetri de la est la vest.) Aceea[i incredibil\ precizie se reg\se[te `n monument `n `ntregul lui: lungimile bazelor difer\ cu mai pu]in de 20,5 centimetri, `ntre cea mai lung\ [i cea mai scurt\, iar unghiul col]urilor este aproape perfect.1 Mai s`nt multe alte exemple celebre referitoare la c`t de sofisticate s`nt construc]ia [i amplasamentul Marii Piramide. Inclusiv faptul c\ este situat\ aproape exact la latitudinea de 30 sau c\ `n proiectare au fost utilizate concepte geometrice avansate, precum pi [i phi (despre care se presupune, `n mod oficial, c\ nu erau cunoscute de egiptenii antici). Pentru egiptologii clasici, aceste fapte, de net\g\duit, pot fi puse numai pe seama `nt`mpl\rii.2 Peste tot `n complexul Giseh merit\ aten]ie [i alte exemple, mai pu]in faimoase, ale artei constructorilor. Cei mai mul]i turi[ti viziteaz\ doar `n treac\t templul ciudat, Templul din Vale, r\mas acum f\r\ acoperi[, aflat `n partea sudic\ a Sfinxului. Este p\cat, c\ci merit\ [i acesta o examinare atent\. Blocurile de calcar dep\[esc `n dimensiune chiar [i pe cele utilizate `n construirea Marii Piramide, unele ating`nd 200 de tone [i m\sur`nd 9 metri `n lungime. (Aceste blocuri au fost extrase din jurul Sfinxului.) Pere]ii interiori [i coloanele p\trate verticale s`nt din granit [i au tot 200 de tone. Dar de abia `n anii 1970, macaralele gigant au reu[it s\ ridice o greutate de 100 de tone, jum\tate din greutatea celui mai mare bloc din Templul din Vale.3 Cum le-au ridicat egiptenii antici cu peste trei milenii `n urm\? Mai este ceva colosal, dincolo de dimensiune, legat de Templul din Vale. Dup\ standardele moderne, lucruri imposibile apar `n pozi]ionarea pietrelor. De exemplu, la col]uri, `n loc s\ fie a[ezate
dou\ blocuri de piatr\ pentru a forma un unghi drept, un bloc masiv a fost t\iat pentru col]. Totul devine [i mai incredibil c`nd realizezi c\ fiecare bloc de piatr\ a fost cioplit pentru a se potrivi la locul s\u. Este acela[i principiu utilizat timp de secole la zidurile din piatr\ [i considerat a fi un semn de mare `ndem`nare din partea me[terilor cioplitori. Dar `n acele cazuri era vorba de pietre mici, pe care cioplitorul le putea cuprinde cu m`na. ~ns\, a[a cum am v\zut, pietrele Templului din Vale `nc\ sfideaz\ puterea de ridicare a macaralelor moderne [i totu[i au fost cioplite [i a[ezate cu precizie. A[adar cum au manevrat egiptenii antici aceste blocuri masive? {i de ce au ales ei cea mai complicat\ [i mai dificil\ metod\ posibil\? Pe m\sur\ ce vizitam Templul din Vale, g`ndul care ne venea `n minte era acela c\ au vrut s\ fac\ parad\ cu `ndem`narea lor... Chiar [i blocurile de granit `n sine s`nt un mister. Nu doar interiorul Templului din Vale este din granit, dar [i o parte din miezul Marii Piramide. Camera regelui este c\ptu[it\ cu ele. Piatra locului era calcarul, a[a c\ giganticele blocuri de granit trebuiau aduse de la Assuan, aflat la aproape 1000 de kilometri de Cairo, apoi puse `n oper\, uneori pozi]ionate la `n\l]ime, ca praguri deasupra coloanelor verticale. Mai s`nt [i alte exemple ale `nfrunt\rii de c\tre constructori a unor dificult\]i deloc necesare, la prima vedere absurde. Pe amplasamentul piramidei lui Kefren (a doua piramid\), a fost necesar\ nivelarea platoului, ceea ce a presupus t\ierea unei trepte `n por]iunea mai `nalt\ [i umplerea rambleului din vale cu blocuri de calcar. Dac\ ar fi fost construit\ la c`teva sute de metri spre vest, terenul ar fi fost orizontal.4 Este limpede c\ egiptenilor fie le pl\cea s\-[i fac\ via]a c`t mai grea, fie aveau un motiv foarte important pentru ca a doua piramid\ s\ ocupe o pozi]ie precis\ `n raport cu prima. Misterele structurii exterioare a monumentelor de la Giseh sar `n ochii vizitatorilor uimi]i, dar interiorul Marii Piramide este [i mai derutant. Ce surprinde vizitatorul venit pentru prima dat\ este c`t de ciudat au fost scobite galeriile [i intr\rile `n camere [i c`t este de dificil, chiar [i pentru cei scunzi, s\ se strecoare. Trebuie s\ mergi ghemuit pe tot parcursul pasajului ascendent pentru a ajunge la Marea Galerie, care impune at`ta respect [i te conduce la Camera Regelui, apoi trebuie s\ te apleci din mijloc ca s\ intri `n anticamer\. {i, `nainte ca trepte din lemn s\ fi fost ad\ugate `n epoca modern\ pentru a permite accesul vizitatorilor, aveai de a face cu o piatr\ neted\ pe tot parcursul, `n sus
[i `n jos. Nici a[a Marea Piramid\ nu este foarte accesibil\ vizitatorilor, dar numai zeii [tiu ce soi de agilitate supraomeneasc\ era necesar\ ca s\ treci pe acolo cu milenii `n urm\. Ni s-a spus c\ Marea Piramid\, la fel ca tovar\[ele ei de la Giseh, la fel ca toate celelalte piramide, a fost construit\ ca morm`nt al faraonului: acesta este, din punctul de vedere al egiptologiei clasice, un fapt. Din nefericire, a[a cum s-a v\zut `n toate piramidele, nu s-a g\sit nici o dovad\ a unui morm`nt uman. Se poate argumenta c\ este din cauza jefuitorilor de morminte, a[a cum le place unora s\ spun\, dar chiar [i `n piramida neterminat\ de la Saqqara, atribuit\ lui Sekhemket, sarcofacul descoperit intact [i sigilat s-a dovedit a fi gol.5 {i, caz mult mai celebru, nici un semn legat de `nmorm`ntarea unui om nu a fost descoperit vreodat\ nici `n Marea Piramid\, nici `n tovar\[ele ei de la Giseh. R\m\[i]e au fost descoperite `n sarcofagul din piramida lui Kefren, a doua piramid\, dar s-a dovedit c\ apar]ineau unui taur.6 Piramida ~nclinat\ de la Dashur con]ine `ntr-o cutie o bufni]\ [i scheletele a cinci lilieci, dar nimic de origine uman\.7 E limpede, piramidele nu erau morminte, dar r\m`ne problema, `n ciuda faptului c\ au fost lansate multe teorii, c\ nimeni nu [tie de ce au fost construite, nici m\car cum au fost ele construite. (Bizar, dup\ c`t se pare, misterele piramidelor nu s`nt subiectul favorit al egiptologilor de [coal\ veche. A[a cum spune Vivian Davies, de la British Museum: Trebuie s\ m\rturisesc c\ nu am fost fascinat\ niciodat\ de piramide.8 O pozi]ie similar\ adopt\ majoritatea colegilor ei.) Vechea idee c\ faraonii foloseau mii de sclavi pentru a c\ra lespezile de piatr\ prin de[ert [i a le pune `n oper\ prin for]\ brut\ s-a dovedit a fi pu]in plauzibil\. Dovezi arheologice recente au indicat c\ lucr\torii erau oameni liberi, care sacrificau de bun\ voie din timpul lor liber pentru a participa la ridicarea piramidelor [i care erau caza]i `n tabere uria[e. Logistica necesar\ pentru hrana [i b\utura acestei armate de voluntari probabil c\ a fost un co[mar, mai ales c\ ace[tia erau liberi s\ plece oric`nd doreau. Mai este [i problema modului `n care un num\r imaginabil de oameni puternici [i bine inten]iona]i putea manevra blocurile enorme de piatr\ [i le putea amplasa cu at`ta precizie. Fe]ele Marii Piramide fac un unghi de 52 cu solul, iar v`rful se afl\ la aproape 147 de metri `n\l]ime. Este descurajant s\ te g`nde[ti cum au rezolvat problema ace[ti oameni primitivi. Probabil c\ au ridicat
schele ajustabile extraordinar de rezistente. Dincolo de toate astea, ele trebuiau s\ permit\ complicata [i greaua sarcin\ de a pune fiecare bloc de piatr\ la locul s\u, nivel dup\ nivel, tot mai sus, `n timp ce urm\reau [i `nclinarea fe]ei. Aceast\ schel\rie trebuia s\ fi avut o rezisten]\ supranatural\ pentru a sus]ine greutatea blocurilor de 2,5 tone, ca [i pe lucr\tori [i uneltele lor. Savan]ii sprijin\ teoria rampelor gigantice, f\cute din chirpici, probabil, pe care erau trase blocurile de piatr\, apoi rampa era demolat\. ~nc\ o dat\ totu[i, avem aici problema v`rfului ascu]it [i a pere]ilor `nclina]i cum s\ ridici rampe ajustabile pentru a permite aceast\ `nclinare? O ramp\ ar func]iona la primele blocuri, la primele etaje, dar foarte rapid ar ap\rea o pr\pastie `ntre ramp\ [i peretele piramidei, ceea ce ar face grea [i periculoas\ manevrarea blocurilor de piatr\. Dac\ s-ar reu[i, cumva, ridicarea unei fe]e a piramidei `n acest mod, `n apropierea v`rfului ar fi o pr\pastie de c`]iva metri `ntre ramp\ [i perete. Cum au trecut ei peste ea? Savan]ii au sugerat, pentru a dep\[i problema, c\ egiptenii construiau mai multe rampe, din ce `n ce mai `ntinse pentru a compensa gradientul, dar astfel de rampe ar fi pornit de la c`]iva kilometri distan]\ de piramid\ pentru a avea o pant\ ce ar fi permis oamenilor s\ tracteze blocurile de piatr\. Recent, egiptologul american Mark Lehner a construit un model la scar\ al unei piramide de pe Platoul Giseh pentru un serial de televiziune numit Secrets of Lost Empires (Tainele imperiilor disp\rute), o coproduc]ie BBC/NOVA/WGBH-Boston, `n care echipelor de exper]i li se cerea s\ reproduc\ realiz\rile culturilor antice, cel pu]in `n miniatur\. ~n cele trei s\pt\m`ni avute la dispozi]ie, echipele aveau ca tem\ construirea unei piramide, ridicarea unui monolit de la Stonehenge sau repararea peretelui unui templu inca[. Dac\ ar fi s\ ne lu\m dup\ campania lor de publicitate, au reu[it `n mare, de[i, cum a fost [i cazul echipei lui Mark Lehner, succesul a fost extrem de limitat. Trebuie spus de la bun `nceput c\ nu li s-a cerut s\ ciopleasc\ blocurile cu uneltele din bronz avute la dispozi]ie de egipteni. Dac\ echipa nu ar fi utilizat metode moderne de t\iere [i transport, f\r\ nici o `ndoial\ c\ ar fi sosit urm\torul mileniu `nainte ca ei s\ fi dislocat primul bloc de piatr\. O dat\ ce blocurile din piatr\ au ajuns pe [antier, au fost obliga]i s\ se `ntoarc\ la metodele primitive ale constructorilor. Echipa lui Lehner, care includea [i muncitori egipteni, a t\iat 186 de blocuri, fiecare c`nt\rind p`n\ la 2,7 tone, aten]ie, nu exact 2,5 tone, apoi le-a a[ezat pe pozi]ie, transpir`nd [i `njur`nd, utiliz`nd
for]a brut\, leviere, sfori [i apa drept lubrifiant. Piramida rezultat\, cu fe]ele `nclinate perfect la 52 , a fost `nvelit\ cu dale [i `n v`rf a fost amplasat un piramidion de calcar. Lehner, plin de m`ndrie, a anun]at c\ aceast\ experien]\ la scar\ a dovedit foarte limpede c\ piramidele s`nt realizate de m`na omului, cu mari eforturi [i dup\ lungi ezit\ri, dar f\r\ s\ ascund\ cine [tie ce secret sofisticat. Toate bune [i frumoase p`n\ c`nd realizezi c\ piramida lui Lehner este o versiune miniatural\ a celei reale, nu cu mult mai `nalt\ dec`t un b\rbat cu mìnile ridicate `n sus. De fapt, `ntreaga cas\ pentru p\pu[i ar `nc\pea pe v`rful Marii Piramide. Ridicarea unei construc]ii la `n\l]imea la care po]i manevra cu u[urin]\ blocurile de piatr\, eventual tr\g`ndu-le u[or `napoi pe p\m`nt [i lu`nd-o de la cap\t c`nd gre[e[ti, este foarte diferit\ de construirea a ceea ce a fost, p`n\ de cur`nd, cea mai `nalt\ cl\dire din lume, [i unde nu ai mai fi avut loc pentru manevre suplimentare dup\ ce treceai de primele etaje. Dac\ realizarea cea mai mare a Egiptului antic poate sfida tehnologia noastr\ sofisticat\, atunci s\ ne orient\m c\tre altele mai mici. Muzeul din Cairo de]ine numeroase artefacte ce atrag aten]ia vizitatorilor, dar s`nt, `n felul lor, la fel de misterioase ca [i piramidele. De exemplu, numeroase recipiente din piatr\ se dovedesc, la o atent\ examinare, greu de explicat prin argumentele egiptologiei clasice. Ni se cere s\ credem c\ egiptenii aveau numai unelte din cupru, dar aici avem vase de numai c`]iva centimetri `n\l]ime, lucrate dintr-un material incredibil de dur, granitul. Aceste vase au deschideri perfect rotunde, [lefuite, g`turi lungi [i corpul scobit cu un sfredel introdus prin acest g`t. Dar cum? Ce scule diamantate ar putea face a[a ceva chiar [i azi? {i de ce at`ta efort pentru ni[te simple vaze? S-au g\sit [i alte exemple de sfredelire de mare precizie pe Platoul Giseh, chiar sub nasul vizitatorilor [i al egiptologilor. ~n mai multe locuri, pietrarii au s\pat g\uri perfect rotunde `n coloanele din granit, uneori ad`nci de 30 de centimetri, iar ele s`nt perfect rotunde [i au exact acela[i diametru. Arheologii [i egiptologii neag\ vehement c\ anticii aveau unelte precum strungurile [i ma[inile de g\urit, pe motiv c\ nu s-a g\sit niciodat\ o r\m\[i]\ a acestora. Poate c\ nu am avut noroc, dar avem dovada sub ochii no[tri, ca [i m\rturia lui Christopher Dunn, expert american `n proiectarea [i producerea uneltelor. Analiza f\cut\ de el asupra
unor artefacte din perioada Vechiului Regat l-a convins nu numai c\ egiptenii antici aveau sfredele, dar [i c\ g\urile s\pate `n blocurile de granit puteau fi ob]inute numai cu o frez\ ce s-ar fi rotit de 500 de ori mai repede dec`t frezele diamantate moderne.9 Dunn a propus teza c\ egiptenii utilizau o forez\ cu ultrasunete, pe frecven]e foarte `nalte. Andrew Collins, `n Gods of Eden, a dezvoltat teza c\ egiptenii [i alte civiliza]ii antice au utilizat tehnologia sunetului [i pare probabil ca ei s\ fi folosit ceea ce vr\jitorii numesc cuv`ntul sunetul pentru a realiza lucruri ce ne las\ perplec[i azi. Aceste teorii fac c`]iva pa[i c\tre rezolvarea modului `n care egiptenii erau capabili s\ taie blocurile masive de granit ca pe unt, cu o precizie greu de atins sau uneori imposibil de realizat azi de c\tre noi, chiar [i prin tehnologii laser gestionate prin computer. Dar r\m`ne problema legat\ de modul `n care au `nv\]at sau descoperit aceste tehnologii. Desigur, din moment ce exist\ piramidele [i alte exemple enigmatice ale `ndem`n\rii lor, cu siguran]\ au de]inut aceste tehnologii, chiar dac\ nu am descoperit nici un rest de frez\. Avem un alt scenariu imposibil: dovezi ale rezultatelor ob]inute cu aceste tehnologii, dar nici o dovad\ direct\ a tehnologiei `n sine. {i totu[i, spun savan]ii, s\ ne `ntoarcem la uneltele acelea primitive, din cupru, `n ciuda faptului c\ nici o unealt\ cunoscut\ din cupru nu ar putea s\pa g\uri perfect rotunde `n granit... Implica]iile acestui mister ne arunc\ `ntr-un domeniu nou. Ceea ce avem `n aparen]\, at`t `n piramide c`t [i `n obiectele prelucrate cu at`ta precizie, s`nt dovezi l\sate de un popor care p\rea c\, de abia ie[it din neolitic, ajunsese `n numai cinci secole la nivelul unei civiliza]ii organizate, capabile de construc]ii gigantice. Din ce putem spune, marile monumente au ap\rut pur [i simplu, f\r\ nici un proces evolutiv. Pu[i `n fa]a acestui paradox, nu avem dec`t dou\ c\i de a-l rezolva: neg`nd c\ egiptenii antici au ridicat monumentele, redat`ndu-le astfel `nc`t s\ fie integrate unei epoci mult mai vechi [i atribuindu-le unei alte civiliza]ii disp\rute; sau, postul`nd intruziunea `n societatea egiptean\ a unei alte culturi, mult mai avansate, ce venea din alt\ parte, care a transferat egiptenilor dib\cia necesar\ pentru a ridica ei `n[i[i monumentele. Redatarea celor mai enigmatice monumente din Egipt ar permite s\ explic\m de ce este incomplet\ m\rturia arheologic\ a trecerii din neolotic la o cultur\ sofisticat\. De exemplu, supozi]ia c\
Sfinxul [i piramidele de la Giseh au fost ridicate de o civiliza]ie pierdut\ [i c\ ele existau deja c`nd egiptenii din Valea Nilului se mai aflau `n neolitic, explic\ paradoxul. Ideea a fost dezvoltat\, de exemplu, de Graham Handcock `n Fingerprints of Gods, el argument`nd c\ o civiliza]ie avansat\ a existat probabil `nainte de ultima glacia]ie, dar a fost distrus\ de un cataclism. Ceea ce i-a redus pe supravie]uitori la un nivel primitiv [i, `nc\ o dat\, a fost reluat urcu[ul c\tre civiliza]ie. ~n mod normal, scenariul unei civiliza]ii care [i-a atins apogeul apoi a c\zut `n declin invit\ la specula]ii. Este ca [i cum primul zg`rie-nori ar fi fost ridicat `n 500 de ani de britanii s\lbatici, `nve[m`nta]i `n piei de animale. {i pentru ca analogia s\ fie [i mai exact\, ar fi fost imposibil pentru noile genera]ii s\ copieze zg`rienorul, iar construc]ia ar fi r\mas dincolo de `n]elegerea lor, chiar dac\ civiliza]ia ar fi progresat p`n\ la nivelul computerelor [i al c\l\toriei `n cosmos. Desigur, pentru istorici [i egiptologi, ideea unei civiliza]ii pierdute este demn\ de tot dispre]ul. Ei pretind c\ nu a fost g\sit\ nici o dovad\ `n sprijinul acestei ipoteze [i refuz\ s\ o ia `n considerare. De[i s`nt numeroase dovezi circumstan]iale ale existen]ei acestei misterioase, pierdute civiliza]ii a str\mo[ilor. De exemplu, numeroase h\r]i vechi, cea mai faimoas\ fiind aceea a lui Piri Reis, par s\ arate c\ globul a fost cercetat [i cartografiat cu precizie de o cultur\ din trecut.10 Nenum\rate artefacte anormale [i monumente de pe toat\ suprafa]a globului sus]in ideea unei civiliza]ii pierdute. ~n ceea ce prive[te Egiptul, cazul nu este tran[at. Dac\ datarea standard a piramidelor din Vechiul Regat este corect\ [i ele au aproape 5000 de ani vechime, avem o problem\. Cinci mii de ani nu s`nt suficien]i pentru a pierde urmele unei civiliza]ii avansate, de[i au existat tentative de a `mpinge [i mai departe `n trecut unele monumente de la Giseh, pentru a l\sa mai mult timp s\ se piard\ urmele culturii din vechime. Pe de alt\ parte, unele date s`nt f\r\ nici o `ndoial\ corecte. Pe baza dovezilor de azi, se pare c\ piramidele de la Giseh s`nt singurele at`t de vechi pe c`t spun c\r]ile de istorie. Ceea ce `nseamn\ c\ ap\r\torii ipotezei civiliza]iei pierdute trebuie s\-[i asume o form\ de contact permanent `ntre vechea civiliza]ie din Egipt [i relativ recenta civiliza]ie a Vechiului Regat, ceea ce-i aduce `n punctul de plecare, pentru c\ nu exist\ nici o dovad\ arheologic\ a acestei continuit\]i.
Aceast\ logic\ confuz\ poate fi o comoar\ pentru entuzia[tii adep]i ai teoriei civiliza]iei pierdute. Robert Bauval [i Graham Hancock argumenteaz\ c\ `n jurul anului 10 500 `.Hr. (a[a cum vom vedea, o dat\ extrem de important\ pentru ei), o cultur\ egiptean\ avansat\ a stabilit planurile complexului de la Giseh.11 Pentru ace[ti autori, ca pentru mul]i al]ii, aceast\ cultur\ misterioas\ este aceea a supravie]uitorilor marii catastrofe ce a distrus Atlantida. Ace[ti atlan]i erau, se presupune, incredibil de sofistica]i. Impulsul dat de ei a dus la apari]ia minunilor tehnologice neobi[nuite ale lumii antice. Dar tot dovezile aduse de Bauval [i Hancock sprijin\ datarea standard a piramidelor, deci trebuie s\ ne asum\m c\ civiliza]ia de la 10 500 `.Hr. a continuat cumva pentru a putea ridica Marea Piramid\ `n jurul anului 2500 `.Hr. Este o pr\pastie de 8000 de ani: sincer, este greu de crezut c\ nu exist\ nici o urm\ a acestei culturi. Dac\ au supravie]uit p`n\ `n 2500 `.Hr., ce s-a `nt`mplat cu ei? Andrew Collins, `n From the Ashes of Angels, a propus teza c\ respectiva cultur\ ce exista `n Egipt `naintea antichit\]ii cunoscute s-a refugiat, din cauza unei catastrofe oarecare, `n mun]ii Kurdistanului, `n locuri precum fabulosul ora[ subteran de la atal Hyk, pentru a se ivi din nou c`teva secole mai t`rziu [i a oferi o parte din cunoa[tere popula]iei din Egipt [i Sumer. Ea ar fi r\spunz\toare pentru brusca `nflorire a civiliza]iei `n aceste dou\ centre, cam `n acela[i timp. Chiar [i a[a, ne-a r\mas problema central\: de ce au ie[it din ascunz\toare, au construit ciudatele structuri de la Giseh, ce `nc\ desfid orice explica]ie, apoi s-au evaporat din nou? Cealalt\ teorie ce sus]ine paradoxul piramidelor propune teza conform c\reia cunoa[terea nu a venit de la o civiliza]ie uman\ pierdut\, ci a fost adus\ pe P\m`nt de extratere[tri. {coala de g`ndire a astronau]ilor din antichitate a c\p\tat o larg\ audien]\ `n anii 1960 [i 1970, mul]umit\ c\r]ilor de succes ale lui Erich von Dniken. De[i azi s`nt respinse [i nu con]in dovezi suficiente, nu putem pune la `ndoial\ incredibila influen]\ a c\r]ii Chariots of Gods? [i a continu\rilor sale, m\car pentru c\ `ntregul concept al zeilor ca fiin]e din cosmos a fost acceptat cu entuziasm de milioane de oameni `nc\ din prima clip\ [i a intrat ireversibil `n con[tiin]a noastr\ colectiv\. De c`nd Dniken a acaparat imagina]ia popular\, [i al]ii, mai ales Zecharia Sitchin [i, mai recent, Alan F. Alford, au promovat idei similare. Aceast\ [coal\ interpreteaz\ miturile lumii antice ca istorie roman]at\ a `nt`lnirii cu extratere[trii [i tehnologia
lor. Zeii s`nt simple entit\]i biologice care au dezvoltat o civiliza]ie avansat\, `ndep\rtat\ `n spa]iu. De asemenea, anomaliile tehnologiilor antice, precum piramidele, s`nt rezultatul unui astfel de contact. Este posibil s\ existe multe planete locuite `n univers, unele dezvoltate p`n\ la nivelul la care c\l\toria interstelar\ a devenit o rutin\. {i totu[i, dovezile aduse de sus]in\tori pentru teoria astronau]ilor din antichitate s`nt departe de a fi concludente, [i chiar prin natura ei ea este speculativ\. Interpretarea mai mult mecanicist\ [i materialist\ a miturilor antice, [i anume aceea c\ zeii erau c\l\tori prin spa]iu, este adeseori contrazis\ [i ignor\ `n `ntregime momentele de misticism [i de inefabil din istoria religiei omene[ti. ~n timp ce nu avem obiec]ii logice sau de natur\ personal\ fa]\ de atlan]i, de vechea cultur\ sau de ipoteza extratere[trilor, s`ntem `ngrijora]i de un alt aspect al acestei noi ortodoxii. Este insisten]a cu care noile descoperiri despre trecutul nostru duc mai departe dec`t la rescrierea istoriei. Se pretinde c\, `ntr-un fel, civiliza]ia Egiptului antic are o importan]\ deosebit\ pentru noi, cei de azi, c\ a l\sat un soi de mesaj ce va aduce schimb\ri `n viitorul imediat...
Sirius revizitat
Una dintre cele mai influente lucr\ri scrise despre misterele Egiptului este The Syrius Mistery, de Robert Temple, a c\rei prim\ edi]ie a fost publicat\ `n 1976, ca `n 1998 s\ fie reeditat\ `ntr-o variant\ revizuit\ [i ad\ugit\. Ca inspira]ie pentru scriitorii care doresc s\ rescrie istoria, aceast\ carte `nglobeaz\ mult din curentul noii ortodoxii. Temple `ncepe prin a discuta enigma popula]iei dogon, aflate `n vestul Africii, `n Mali. Dogonii au un sistem elaborat de credin]\ centrat pe importan]a stelei Sirius, care este, `n termeni galactici, un vecin apropiat. Se afl\ la numai 8,7 ani lumin\ [i este a doua stea ca apropiere de sistemul nostru solar. Doi antropologi francezi, Marcel Griaule [i Germaine Dieterlen, care i-au studiat [i au tr\it printre dogoni mai mul]i ani `nainte de cel de Al Doilea R\zboi Mondial, au notat o tr\s\tur\ ciudat\: dogonii cred c\ Sirius era `nso]it de o alt\ stea, cu o mas\ uria[\, care era invizibil\. Au numit-o po tolo, Steaua Po. (Po este s\m`n]a unei plante, fonio,
Digitaria exilis, din familia cerealelor, [i sugereaz\ dimensiunea minuscul\ a stelei.) Se cunoa[te c\ Sirius este un sistem binar (poate chiar ternar) de stele [i c\ steaua str\lucitoare ce poate fi v\zut\ de pe P\m`nt are un tovar\[ invizibil pentru ochiul liber, ba chiar [i pentru multe telescoape. Existen]a lui Sirius B, a[a cum este numit\, a fost doar b\nuit\ de astronomii din primele decenii ale secolului nou\sprezece, c`nd anomaliile `n mi[carea lui Sirius au sugerat atrac]ia gravita]ional\ exercitat\ de un corp ceresc masiv aflat `n apropiere. Nu a fost observat\ cu certitudine dec`t `n 1842 [i nu a fost fotografiat\ p`n\ `n 1970. Se [tie azi c\ Sirius B este o pitic\ alb\, compus\ din materie extrem de dens\, astfel `nc`t, de[i relativ mic\, are o for]\ de atrac]ie gravita]ional\ mare. Uluitor, dogonii p\reau s\ cunoasc\ perioada ciclului de rota]ie `n jurul stelei mai mari, de aproape cincizeci de ani. Comemorau momentul printr-o ceremonie special\, ce avea loc la fiecare o sut\ de ani de-ai lor, ceea ce `nseamn\ cincizeci pentru noi, din cauza sistemului lor de calculare a anului. Dogonii mai sus]in [i c\ Sirius este, de fapt, un sistem ternar, o a treia stea, numit\ de ei Steaua Femeilor (emme ya tolo) orbiteaz\ [i ea `n jurul lui Sirius A. C`nd Temple a scris prima versiune la The Sirius Mistery, existen]a lui Sirius C fusese admis\, dar nu [i dovedit\ de c\tre astronomi. Temple afirm\ c\, din moment ce, `n ultimii ani, a fost dovedit\ [i acceptat\ de astronomi existen]a lui Sirius C, avem [i mai multe dovezi ale cunoa[terii extraordinare a dogonilor. {tiin]a dogonilor despre existen]a lui Sirius B r\m`ne un mister. Ei au, de fapt, o cunoa[tere mult mai avansat\ a cosmosului dec`t men]ioneaz\ Temple `n carte.12 Pe l`ng\ faptul c\ [tiu de existen]a inelelor lui Saturn [i a lunilor lui Jupiter, ei mai [tiu despre mi[carea `n form\ de spiral\ a C\ii Lactee, c\ Luna este lipsit\ de via]\ [i c\ P\m`ntul se rote[te `n jurul axei sale. Ei mai [tiu [i c\ stelele s`nt ni[te sori, de exemplu numele lor alternativ pentru Steaua Femeilor (Sirius C) este yau nay dagi, ceea ce `nseamn\ Micul Soare al Femeilor. Unii sceptici au `ncercat s\ explice cuno[tin]ele dogonilor atribuindu-le misionarilor cre[tini care s-au apucat s\ le predea aceste cuno[tin]e extrem de specializate. Iar ei le-au inclus `n religia lor. De fapt, prima misiune cre[tin\ `n Mali nu a fost `ntemeiat\ de misionari americani de rit protestant dec`t `n 1936, c`nd religia bazat\ pe Sirius a dogonilor era prezent\ `n cultura lor.13 Unii, precum
Robert Bauval14, au sugerat c\, probabil, `n istoria recent\, Sirius a fost mai str\lucitor [i, a[adar, vizibil de pe P\m`nt. Dar astrofizicienii au stabilit c\ lucrul ar fi fost posibil doar cu peste zece milioane de ani `n urm\. {i chiar dac\ ar fi fost a[a, cele dou\ stele s`nt at`t de apropiate `nc`t ar fi p\rut, de la o asemenea distan]\, ca una singur\.15 Dogonii mai cred, de asemenea, [i c\ str\mo[ii lor au fost civiliza]i de zei numi]i Nommo, mai degrab\ semizei, deoarece erau emisarii zeului Amma, care a descins pe P\m`nt `ntr-o arc\. Nommo s`nt descri[i ca spirite ale apei, afla]i `n toate formele ei de existen]\, de la m\ri la b\ltoace. Dogonii ì descriu pe Nommo ca asem\n\tori pe[tilor. Temple argumenteaz\ c\ miturile dogonilor p\streaz\ amintirea vizitei unei rase extraterestre de amfibieni, sosite de pe o planet\ din sistemul Sirius, ceea ce explic\ at`t legenda, c`t [i cuno[tin]ele despre stele, altfel inexplicabile, ale dogonilor. {i ace[ti Nommo, sugereaz\ el, se afl\ `n spatele dezvolt\rii civiliza]iei umane. Temple mai `ncearc\ s\ arate c\ `nv\]\turile dogonilor `[i au originea `n civiliza]iile antice din Egipt [i Sumer [i c\ aceast\ c`ndva larg r\sp`ndit\ cunoa[tere despre civilizatorii extratere[tri din Sirius a r\mas, cumva, numai dogonilor. ~ntr-o carte extrem de detaliat\, argumentat\ pas cu pas [i cu aspect de manual, Temple aduce `n sprijinul cazului s\u dovezi din miturile [i legendele Egiptului antic, plus cele din Sumer, Babilon [i Grecia. Din cauza tonului academic, sobru, lucrarea lui Temple a fost luat\ mult mai `n serios dec`t opera lui Erich von Dniken publicat\ cu c`]iva ani mai `nainte. {i totu[i, r\m`ne o problem\ legat\ de The Sirius Mystery, cartea din care deriv\ majoritatea lucr\rilor recente ale noii egiptologii. Pentru `nceput, dogonii `n[i[i nu leag\ Nommo de Sirius. Aceasta este interpretarea lui Temple. S-ar putea ca Nommo s\ fi sosit din alt sistem solar [i doar s\ le fi spus str\mo[ilor no[tri despre adev\rata natur\ a sistemului Sirius, poate pentru c\ ace[tia erau interesa]i de ea, fiind cea mai str\lucitoare stea de pe cer. Dogonii, de altfel, pretind c\ au cuno[tin]e despre paisprezece sisteme stelare cu planete [i mai spun c\ s`nt acolo mai multe P\m`nturi populate.16 De fapt, astronomii consider\ pu]in probabil ca sistemul Sirius s\ aib\ planete de orice fel, cu at`t mai pu]in planete pe care se poate dezvolta via]a, dat\ fiind complexitatea luminii, c\ldurii [i atrac]iei gravita]ionale de la cele dou\, poate chiar trei, stele.17 Din punctul de vedere al lui Temple, Sirius C este un adev\r [tiin]ific dovedit. El citeaz\ articolul a doi astronomi francezi, D. Benest [i J.L. Duvent, publicat `n Astronomy and Astrophysics, `n iulie 1995, intitulat Este Sirius o stea tripl\? Dar, a[a cum sugereaz\ [i semnul de `ntrebare, cei doi s`nt mai pu]in siguri dec`t las\ Temple s\ se cread\. Benest [i Duvent reiau dezbaterile precedente pe tema lui Sirius C, bazate pe informa]ii disponibile `n 1976, c`nd a ap\rut `n prima edi]ie The Sirius Mystery, [i `ncearc\ s\ calculeze `n ce m\sur\ observa]iile f\cute s`nt compatibile cu prezen]a celei de-a treia stele, apoi speculeaz\ pe marginea propriet\]ilor acesteia. Concluzia lor este c\ anomaliile m\surate `n mi[carea lui Sirius A [i B pot fi explicate de prezen]a unei a treia stele, cu masa de dou\zeci de ori mai mic\ dec`t a soarelui nostru [i care orbiteaz\ `n jurul lui Sirius A cu o perioad\ de 6,3 ani. Ei nu afirm\ c\ aceasta este dovada existen]ei lui Sirius C, subliniind c\ dovada poate fi ob]inut\ numai prin observarea stelei. Aceste propriet\]i ale lui Sirius C, singurele acceptabile dup\ legile mecanicii cerestre, s`nt total diferite de cele acordate de dogoni [i de Temple. {i mai apar [i alte probleme: m\sur\torile efectuate de Benest [i Duvent s`nt bazate pe observa]ii f\cute de pe P\m`nt, cu poten]iale erori, noile m\sur\tori f\cute de pe satelitul Hipparchos put`nd fi mai exacte.18 Am verificat la Agen]ia Spa]ial\ European\, dar se pare c\ noile date despre Sirius nu au fost `nc\ interpretate de astronomi. Dar am discutat cu Martin Barstow, astrofizician de la Leicester University, care a realizat un studiu dedicat sistemului Sirius, `n special lui Sirius B, el fiind specialist `n piticele albe. Ne-a spus c\, de[i ipoteza lui Sirius C st`rne[te interesul [i nu poate fi abandonat\, `nc\ nu s`nt suficiente dovezi pentru existen]a ei. A[adar, de[i este imposibil s\ fim categorici `n leg\tur\ cu inexisten]a lui Sirius C, nu este corect s\ afirm\m cu emfaz\ c\ existen]a lui Sirius C a fost acum confirmat\, a[a cum face Robert Temple.19 {i chiar dac\ existen]a ar fi dovedit\, caracteristicile ei nu s`nt nici pe departe cele atribuite de c\tre Temple credin]ei dogone. Este de net\g\duit c\ Sirius era o stea foarte important\ pentru egiptenii antici, din motive ce nu s`nt limpezi, `n ciuda afirma]iilor egiptologilor. Explica]ia uzual\ este c\, datorit\ apari]iei stelei pe cer, la r\s\rit, chiar `nainte de inunda]iile anuale ale Nilului, egiptenii
au f\cut o conexiune simpl\ `ntre cele dou\ evenimente, crez`nd c\, `ntr-un fel, Sirius provoac\ inunda]iile. Aceast\ explica]ie este u[or de demontat. Dac\ este adev\rat c\ apari]ia lui Sirius deasupra orizontului marcheaz\ `nceputul anului dup\ calendarul egiptean, rev\rsarea Nilului nu este un eveniment regulat, put`nd ap\rea oric`nd pe parcursul a dou\ luni de zile.20 ~n unii ani, inunda]iile au sosit `nainte de apari]ia lui Sirius. Cum apari]ia stelei nu ]ine pasul cu anotimpurile, cele dou\ evenimente ar fi `ncetat s\ mai fie legate `nc\ de timpuriu. Egiptologii sus]in c\ a fost stabilit calendarul `ntr-o perioad\ `n care evenimentele au coincis, dar nu avem nici o dovad\ `n acest sens. Nu putem afla cu certitudine de ce Sirius era at`t de important pentru Egiptul antic, dar poate s\ fie corect\ o explica]ie banal\: Sirius este, la urma urmei, cea mai str\lucitoare stea de pe cer. Temple nu are dec`t s\ pretind\ c\ egiptenii antici `l considerau pe Sirius important pentru c\ fiin]e din acel sistem solar pogor`ser\ cu tot cu civiliza]ia lor peste ei, dar aceast\ teorie depinde integral de teoria c\ egiptenii, la fel ca dogonii, [tiau de existen]a lui Sirius B. ~n opinia noastr\, ipoteza pe care o prezint\ nu este deloc sigur\. Bun\ parte din cazul lui Temple, legat de cuno[tin]ele egiptenilor despre secretul Sirius, porne[te de la `nchipuite leg\turi `ntre cuvinte din limbi diferite [i interpret\ri ale miturilor, dar ele s-au dovedit adeseori nesatisf\c\toare. Informa]ia sa despre miturile Egiptului antic se bazeaz\ mai mult pe autorii clasici dec`t pe sursele egiptene, ceea ce conduce la mai multe erori. Poate c\ gre[eala cea mai mare este punerea accentului pe faptul c\ Sirius era cunoscut de greci ca Steaua Cìnilor. Numele a ap\rut deoarece steaua se afla `n constela]ia Canis Maior, ce r\sare `n urma Orionului `n fiecare noapte. Pentru greci, Orion era v`n\torul, a[a c\ minuscula constela]ie aflat\ pe urmele sale trebuia s\ fie cìnele de v`n\toare, de aici [i numele dat stelei principale.21 Dar este un concept `n `ntregime grecesc [i `n mod evident ne`mp\rt\[it de egipteni, pentru care Sirius/Sothis era steaua zei]ei Isis sau, a[a cum mai era asociat\, a lui Horus, fiul ei.22 Dar fiind botezat\ Steaua Cìnelui, Temple ajunge s\ o lege cu Anubis, zeul lumii subp\m`ntene, cu cap de cìne sau de [acal, [i trage concluzii referitoare la Sirius bazate pe miturile legate de Anubis, dar [i, `n general, de prezen]a imaginii cìnelui la greci [i `n alte mitologii.
Avem o serie `ntreag\ de conexiuni f\cute de Temple `n sprijinul ipotezei sale, dar ele se bazeaz\ toate, de fapt, pe o premis\ fals\. At`t de mare este influen]a ideilor lui Robert Temple, chiar dac\ s`nt, cum am demonstrat, bazate pe ra]ionamente false, `nc`t ele reapar `n lucr\rile altora. De exemplu, Robert Bauval [i Adrian Gilbert, `n The Orion Mystery (1994), afirm\ de asemenea c\ Anubis este legat de Sirius, d`nd ca surs\ The Sirius Mystery, a lui Robert Temple!23 Nici o alt\ surs\ nu mai face aceast\ afirma]ie din simplul motiv c\ egiptenii `n[i[i nu au f\cut o asemenea conexiune. Dorin]a lui Temple de a vedea peste tot cìni `l face s\ extind\ argumenta]ia p`n\ la a spune c\ Sfinxul de la Giseh nu reprezint\ un leu, ci un cìne Anubis, `nc\ o dat\.24 Zeul cìne este frecvent reprezentat ca st`nd culcat, dar egiptenii antici erau foarte exac]i [i conservatori `n privin]a iconografiei [i depuneau eforturi `n a-l reprezenta `n mod standard. Un caracter esen]ial `n reprezentarea lui Anubis era coada stufoas\, asem\n\toare aceleia de vulpe. Oric`t am `ncerca, nu putem vedea `n coada Sfinxului altceva dec`t caracteristicile unui leu. Temple mai face o afirma]ie de care s`ntem surprin[i c\ nu a fost contestat\ `n at`]ia ani. Aduce `n argumenta]ia sa anumite leg\turi cu zeul grec Hermes [i cu o parte din literatura hermetic\, cu extrem de apreciata carte a arcanelor, ap\rut\ `ntr-un Egipt dominat de greci `n ultimele secole `.Hr. sau `n primul secol d.Hr. Justificarea lui Temple pentru conexiunile cu hermetismul este presupusul fapt, reamintit de mai multe ori `n carte, c\ Hermes era echivalentul grec al lui Anubis.25 Ceea ce este `n `ntregime gre[it. Hermes era identificat f\r\ nici un echivoc cu Thot, zeul antic egiptean cu cap de ibis, al `n]elepciunii [i `nv\]\turii.26 {i pentru a face o leg\tur\ cu mitologia sumerian\, Temple afirm\ c\ Anubis nu era `n `ntregime un [acal sau un cìne, avea doar cap de [acal sau de cìne27 (uit`nd, aparent, de leg\tura f\cut\, tot de el, `ntre Anubis [i Sfinx!). Din nou, este o lips\ de acurate]e. Anubis era adeseori reprezentat ca un cìne `ntreg, st`nd culcat [i privind cu un aer supraveghetor, cea mai faimoas\ reprezentare fiind descoperit\ `n morm`ntul lui Tutankhamon. Erorile [i logica sucit\ avem numeroase astfel de exemple `n The Sirius Mystery sl\besc serios teza lui Temple c\ egiptenii cuno[teau adev\rata natur\ a lui Sirius [i c\ au transmis-o, cumva,
Este aiuritor. De ce [i-ar fi dorit CIA s\ opreasc\ cercet\rile lui Temple referitoare la enigmele dogonilor? Sau pur [i simplu au dorit s\ pun\ m`na pe o versiune rar\, `n limba englez\, a c\r]ii scrise `n francez\, deoarece sesizaser\ cumva c\ misterul lui Sirius este o problem\ de securitate na]ional\? Cu siguran]\ c\ CIA nu duce lips\ de traduc\tori de `ncredere. {i mai confuz este faptul c\ Temple s-a trezit c\ este victima unei campanii de h\r]uire din partea CIA dup\ ce The Sirius Mystery a fost publicat\, `n 1976.35 De exemplu, au exercitat presiuni asupra unui asociat `n afaceri s\ rup\ parteneriatul. Temple declar\ c\ h\r]uirea a durat cincisprezece ani. De ce? Dac\, a[a cum inten]ionase [i ho]ul exemplarului din Le renard ple, scopul era `mpiedicarea cercet\rilor, scenariul era remarcabil de inept [i f\r\ succes; la urma urmei era mult prea t`rziu s\-l h\r]uie[ti dup\ ce cartea se afla deja pe pia]\. Nici ipoteza c\ CIA l-a `mpiedicat s\ reediteze cartea nu se sus]ine care ar fi fost motivul? (H\r]uirea din partea CIA este [i mai inutil\ din moment ce, `n capitolul 5, chiar Temple este un ferm ap\r\tor al agen]iei.) Scenariul se complic\ atunci c`nd afl\m c\ nu numai serviciul de informa]ii american este interesat de carte. Temple descoper\ c\ [i un serviciu britanic a `ntocmit un raport despre el [i c\ MI5 a `ntreprins unele cercet\ri.36 Temple relateaz\ pe urm\ cum a fost contactat de un membru important al masoneriei americane, Charles E. Webber, un vechi prieten al familiei sale (ai c\rei membri ocupaser\ pozi]ii `nalte `n francmasonerie timp de genera]ii), [i i s-a propus s\ devin\ mason. Dup\ Temple, Webber nu era un membru de r`nd, ci un maestru de grad 33, cel mai `nalt grad `n Ritul Sco]ian Antic [i Acceptat, dominant `n Statele Unite. {i dorea `n mod special ca Temple s\ adere pentru ca ei s\ poat\ discuta cartea ca egali [i f\r\ riscul de a divulga secrete masonice unui outsider. Webber i-a spus:
S`ntem foarte interesa]i de The Sirius Mystery. ~n]elegem c\ ai scris-o f\r\ nici o cunoa[tere a tradi]iilor masonice, [i c\ nu e[ti con[tient de asta, dar ai f\cut unele descoperiri legate de miezul tradi]iilor noastre, la cel mai `nalt nivel, inclusiv lucruri pe care nici unul dintre noi nu le cunoa[te.37
dogonilor. Temple argumenteaz\ c\ `nv\]\tura secret\ despre Sirius B [i contactul cu locuitorii sistemului a ajuns la dogoni prin intermediul unei popula]ii nord africane aflate `n contact cu lumea elen\, care aflase secretul de la egipteni, apoi migrase `n spa]iul ocupat azi de dogoni `n secolul XI d.Hr.28 Dar antropologii consider\ c\ este pu]in probabil ca dogonii s\ fi ajuns pe aceste p\m`nturi `nainte de secolele paisprezece-cincisprezece, venind dinspre sud-vest, de peste Niger.29 Temple mai comite o eroare, ce poate p\rea scuzabil\ privit\ izolat, dar av`nd implica]ii majore `n investiga]ia sa. El analizeaz\ originile cuv`ntului arc\ [i face leg\tura cu egipteanul arq, `nsemn`nd sf`r[it, sau `ntregire, [i postuleaz\ c\ arq ur era vechiul nume egiptean al Sfinxului30, `n]eles ce a fost preluat ulterior de la el de mul]i nechema]i. Dar arq ur nu `nseamn\ Sfinx. Ideea c\ a[a ar fi este o gre[eal\ ce-[i are originea `n lucrarea lui Sir E.A. Wallis Budge, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary. Este adev\rat c\ `n dreptul intr\rii `n dic]ionar pentru arq ur31 se spune Sfinx, 2, 8, dar aceasta nu este defini]ia cuv`ntului, ci o referin]\ la sursele lui Budge, o publica]ie francez\, Sphinx: Revue critique embrassant le domaine entier de lEgyptologie. A[adar, Sfinx, 2, 8 se refer\ la pagina 8, volumul 2 al acestei publica]ii. De fapt, arq ur `nseamn\ argint [i, a[a cum men]ioneaz\ sursa utilizat\ de Budge, a intrat `n limba vorbit\ de egipteni foarte t`rziu, `mprumutat din grecescul argyros ([i nu, cum pretinde Temple, pe alt\ cale).32 Aceast\ sc\pare, extrem de banal\, are azi repercusiuni asupra credin]ei a mii de oameni. Un aspect foarte curios al The Sirius Mystery este c\ nu a re]inut aten]ia numai serviciilor de informa]ii americane [i britanice, ci [i a francmasonilor. ~n edi]ia din 1998, Temple descrie cum, `n 1965, pentru prima dat\, i-a fost atras\ aten]ia asupra misterului dogon de c\tre prietenul [i mentorul s\u, filozoful american Arthur M. Young.33 ~n 1968, c`nd Temple s-a hot\r`t s\ studieze mai departe misterul, Young i-a oferit o traducere f\cut\ de el `n scop personal a lucr\rii Le renard ple (Vulpea palid\), principala lucrare despre dogoni semnat\ de Griaule [i Dieterlen. Temple istorise[te cum exemplarul i-a fost furat la Londra de o persoan\ despre care a aflat c\ lucreaz\ pentru CIA, probabil o tentativ\ de a-i `mpiedica cercet\rile.34 (Temple este american, dar tr\ie[te `n Marea Britanie de la sf`r[itul anilor 1960.) De ce erau CIA, MI5 [i francmasoneria at`t de interesate de cartea lui Temple, The Sirius Mystery? ~ntr-adev\r, interesul
acestora nu s-a oprit aici, umbrele acestor organiza]ii au `nceput s\ apar\ imediat ce am demarat cercet\rile noastre, iar rolul lor `n conspira]ia nev\zuta, dar puternic\, a devenit deranjant de evident.
Noua egiptologie
Obiectivul central al noii ortodoxii `n egiptologie este redatarea Sfinxului de la Giseh, aceast\ construc]ie enigmatic\ aflat\, `n propria incint\, la baza celor trei piramide. A fost sculptat\ la `nceput `ntr-o protuberan]\ de piatr\ ce ap\rea deasupra platoului calcaros, apoi constructorii au s\pat incinta [i au utilizat materialul rezultat pentru finisarea lucr\rii. Vechiul nume era Sheshep-ankh Atum Imaginea Vie a lui Atum, zeul creator [i se b\nuie[te c\ Sfinx deriv\ din Sheshep-ankh.38 Printre celelalte nume purtate s`nt Ra-Horakhti, unde Horakhti `nseamn\ Horus `n Zare (Horus, zeul cu cap de [oim, `ntruchipare a zeului soare Ra) [i Hor-em-Akhet, Horus din Zare, transcris `n greac\ Harmarchis.39 Mai s`nt [i multe alte combina]ii ale numelor zeilor Horus [i Atum, ce reprezentau conceptul egiptean despre zei ca principii dinamice, fluide. Teoria clasic\ despre Sfinx este c\ a fost construit de Kefren, cel care a ridicat [i a doua piramid\, fiind d\ltuit `n apropierea ei. Ea se bazeaz\ pe b\nuita asem\nare `ntre figura mutilat\ a Sfinxului [i o statuie a lui Kefren aflat\ `n Muzeul din Cairo. Dar expertiza realizat\ de un legist a confirmat ceea ce era evident pentru toat\ lumea, c\ nu exist\ nici o asem\nare `ntre cele dou\ figuri.40 De fapt, singura dovad\ ce-l leag\ de Kefren este stela Sfinxului, o dal\ de piatr\ gravat\, aflat\ `ntre labele sale. Ea descrie cum Tutmosis III (1479-1425 `.Hr.), dormind l`ng\ Sfinx dup\ o partid\ de v`n\toare, a avut un vis `n care era instruit s\ dea la o parte nisipul din fa]a Sfinxului. La baza stelei, cu hieroglife ce s-au [ters complet p`n\ la noi, se aflau cuvintele: Khaf... statuia ridicat\ pentru Atum-Harmakhis. Egiptologii au `n]eles prin Khaf Khafra (Kefren) [i au extrapolat enun]ul ini]ial ca o declara]ie c\ acesta a f\cut Sfinxul. Este cu siguran]\ gre[it. Din copiile f\cute stelei se cunoa[te c\ acest cuv`nt nu era `nchis `ntr-un chenar41, forma oval\
standard care orice student `nva]\ asta despre hieroglife `nc\ de la primele lec]ii indic\ `ntotdeauna c\ este vorba de un rege. S-a sugerat c\ Sfinxul avea cap de leu, ceea ce are sens, dar, mai t`rziu, a fost red\ltuit dup\ chipul unui rege sau faraon. Teoria se bazeaz\ pe faptul c\, `n prezent, capul este prea mic fa]\ de trup, observa]ie f\r\ nici o valoare cea mai mare parte a istoriei sale, Sfinxul a fost `ngropat `n nisip p`n\ la g`t, a[a c\ egiptenii din genera]iile mai recente l-au putut sculpta f\r\ s\ [tie de trupul de leu `ngropat. Lucru semnificativ, capul [i fa]a Sfinxului s`nt mai pu]in erodate dec`t trupul, chiar dac\ s-au aflat deasupra nisipului, suger`nd c\ opera]ia de remodelare a avut loc mult mai recent. Eroziunea Sfinxului a declan[at o controvers\ major\ `n ultimii ani [i a dus la apari]ia unui num\r de noi c\r]i cu o larg\ audien]\ interna]ional\. Studiul eroziunii trupului [i a incintei Sfinxului a fost pornit de excep]ionalul cercet\tor american John Anthony West, care se baza pe observa]iile originare f\cute de R.A. Schwaller de Lubicz la mijlocul secolului dou\zeci. Descris de obicei ca filozof, Schwaller de Lubicz (1887-1961) era un cercet\tor al ocultismului care a tr\it `n Egipt `ntre 1938 [i 1952, studiind simbolistica templelor, `n special a celui de la Luxor. Ca alchimist practicant, era familiarizat cu hermetismul [i alte curente oculte [i descoperise acelea[i principii `ntrupate `n templele faraonilor egipteni. Era interesat mai ales de numerologie, matematica [i geometria templelor, pe care le considera conforme cu anumite principii cunoscute de el din ocultism. A scris c`teva c\r]i de interpretare a culturii egiptene din perspectiva sa, cea mai cuprinz\toare fiind seria de trei volume Le temple de lhomme (Templul omului 1957). Era, mai ales, adeptul sistemului pitagoreic, `n care num\rul nou\ joac\ un rol important, de aici [i fascina]ia sa pentru Marea Enead\ [i religia heliopolitan\. Credea c\ sistemul heliopolitan era o expresie `n termeni mitologici a anumitor principii fundamentale [i traducea egipteanul neter, zeu, prin principiu.42 Schwaller de Lubicz amintea des de Cele Nou\ Principii, lucru ce a c\p\tat o semnifica]ie deosebit\ pe m\sur\ ce avansam `n cercet\rile noastre. John Anthony West este primul care a descoperit lucr\rile lui Schwaller de Lubicz `n timp ce lucra la cartea sa The Case for Astrology (1970). Dup\ ce i-a studiat `n `ntregime opera, West s-a decis s\ rescrie `ntr-un mod mai accesibil teoria lui Schwaller de
Lubicz, oricum disponibil\ doar `n edi]ii franceze foarte rare. Versiunea lui West purta titlul Serpent in the Sky (1979). West a remarcat `n c\r]ile lui Schwaller de Lubicz observa]ia c\ eroziunea avansat\ a trupului Sfinxului nu era cauzat\ de sablare, ci de ap\. Iat\ cum comenteaz\ `n Serpent in the Sky:
~n principiu, nu putem avea nici o obiec]ie la eroziunea datorat\ apei din moment ce se consider\ c\, `n trecut, Egiptul a suferit numeroase schimb\ri climaterice [i inunda]ii periodice ale m\rii [i ale Nilului (`ntr-un trecut nu foarte `ndep\rtat). Ultimele s`nt considerate a fi legate de topirea ghe]arilor la sf`r[itul ultimei glacia]ii. Consider\m ca o dat\ probabil\ a fenomenului 15 000 `.Hr., dar rev\rs\rile Nilului au continuat [i dup\ aceast\ dat\. Ultima mare inunda]ie este datat\ 10 000 `.Hr.43
West a realizat c\ teoria poate fi testat\, dar, mai mult, c\ are importante implica]ii. Scria `n 1979: Cu alte cuvinte, acum este posibil s\ dovedim existen]a Atlantidei [i a potopului biblic.44 (S\ not\m c\ at`t Schwaller de Lubicz c`t [i West credeau c\ inunda]ia, sau o serie de inunda]ii, era responsabil\ pentru eroziunea suferit\ de Sfinx.) Dup\ mai multe `ncerc\ri de a g\si un geolog care s\ studieze eroziunea, West a trezit interesul dr. Robert Schoch, de la Boston University. Din analiza f\cut\ formelor de eroziune, Schoch a tras concluzia c\ ele s`nt, `ntr-adev\r, opera apei, a apei de ploaie.45 Cercet\rile sale au fost confirmate [i de al]i geologi. C`nd BBC a realizat `n 1994 episodul din Timewatch dedicat Sfinxului, de exemplu, ei [i-au trimis propriul geolog s\ verifice rezultatele lui Schoch [i au ajuns la acela[i rezultat. Egiptologii, pe de alt\ parte, refuz\ s\ se lase convin[i indiferent de prestigiul speciali[tilor. De exemplu, dr. Zahi Hawass, pe atunci director general al Platoului Giseh, spunea: Chiar dac\ geologii confirm\ ce spune Schoch, opinia mea, ca egiptolog, este c\ datarea Sfinxului este sigur\ pentru noi.46 Cum climatologii pot calcula exact perioadele ploioase din trecut, asta ne ajut\ s\ dat\m, chiar s\ redat\m, Sfinxul. Pe baza gradului de alterare, Schoch a ajuns la concluzia c\ roca ce alc\tuie[te trupul Sfinxului a fost expus\ la eroziune `ntre 7000 [i 5000 `.Hr.
Ceea ce, desigur, face Sfinxul mult mai b\tr`n dec`t afirm\ marea majoritate a egiptologilor. Rezultatele lui Schoch au fost preluate de Graham Hancock [i John Anthony West `n sprijinul afirma]iei c\ Sfinxul este mult mai b\tr`n. Ei spuneau c\ Schoch, ca universitar care ar avea o reputa]ie de pierdut, a fost conservator atribuind eroziunii Sfinxului cea mai recent\ dat\ corespunz\toare unui climat umed.47 Dar Schoch stabilise c\ eroziunea era perfect compatibil\ cu ploile din acea perioad\, scriind `n 1995 c\ studiul realizat l-a dus la concluzia c\ cele mai vechi por]iuni ale statuii pot fi datate `ntre 7000 [i 5000 `.Hr..48 West crede c\ inunda]iile s`nt responsabile pentru eroziunea Sfinxului. Schoch a dovedit `ns\ c\ se `n[al\, la fel ca [i egiptologia clasic\. Ceea ce nu-l `mpiedic\ pe West s\ transforme descoperirile lui Schoch `n dovezi pentru v`rsta mult mai mare a Sfinxului. El spune: Trebuie s\ mergi `n urm\ cu peste 10 000 de ani pentru a g\si `n Egipt un climat suficient de umed pentru a asigura inunda]ii pe scar\ larg\. De aici rezult\ c\ Sfinxul a fost construit mult `nainte de 10 000 `.Hr.49 {i totu[i, Schoch nu este de acord, scriind: Consider c\ estimarea f\cut\ de West referitor la v`rsta Sfinxului este o exagerare.50 Graham Hancock, prelu`nd [i el lucr\rile lui Schoch, scrie `n Fingerprints of the Gods: ~ntr-adev\r, dou\ sau trei mii de ani `nainte [i o mie de ani dup\ 10 500 `.Hr. a plouat, a plouat, a plouat.51 Aceast\ afirma]ie a devenit sf`nt\ pentru noua egiptologie, a[a cum atribuirea lui Kefren a Sfinxului este un fapt pentru egiptologia clasic\, ceea ce face totul [i mai interesant, deoarece nu a existat acest mileniu umed.52 Dr. Sarah OMara, de la Drylands Research, din cadrul Sheffield University, principala autoritate mondial\ `n climatul de[ertic, trecut sau prezent, declar\ c\ p`n\ `n jurul anului 8000 `.Hr. nu avem nici o dovad\ de existen]\ a oamenilor `n acest areal (Egipt). Era o zon\ foarte uscat\, foarte cald\. Este vorba de epoca ultimei glacia]ii.53 Aceast\ glacia]ie, ce a `nceput `n jurul datei de 20 000 `.Hr. [i s-a `ncheiat `n 8000 `.Hr., a dus la o perioad\ de alternan]\ a perioadelor umede cu cele secetoase. {i Michael Rice, `n Egypts Making, scrie: Este probabil c\ Valea nu a putut sus]ine cu adev\rat o civiliza]ie uman\ consistent\ p`n\ cu 10 000 de ani `n urm\ (circa 8000 `.Hr.).54
Clima `n epoca Vechiului Regat, c`nd au fost construite piramidele, era considerabil mai umed\ dec`t azi. De fapt, la 2500 `.Hr., c`nd a fost construit\ probabil Marea Piramid\, nivelul anual al precipita]iilor era asem\n\tor cu cel din Anglia de azi.55 ~ntre 7000 [i 5000 `.Hr., climatul din Egipt era foarte umed. Pe urm\, dup\ 5000 `.Hr., nivelul anual al precipita]iilor a `nceput s\ scad\ p`n\ c`nd, la scurt timp dup\ 2500 `.Hr., s-a stabilizat la nivelul de azi. Cota de inunda]ie a Nilului a sc\zut dramatic `ntre 3100 [i 2700 `.Hr., iar acesta poate fi adev\ratul motiv al apari]iei civiliza]iei egiptene, deoarece mai `nainte rev\rsarea Nilului era mult prea ampl\ pentru a permite existen]a unei civiliza]ii `n Vale. A[a cum spune Michael Hoffman, autoritatea `n domeniul Egiptului pre-dinastic: ~ntre 7000 [i 2500 `.Hr., de[ertul a `nflorit.56 S-a mai sugerat, [i de Robert Temple printre al]ii57, c\ eroziunea a fost cauzat\ de umplerea cu ap\ a incintei Sfinxului, p`n\ la g`tul acestuia, pentru a fi amenajat\ o piscin\ sacr\. {i totu[i, Schoch a fost foarte exact: eroziunea este rezultatul unei ape curg\toare, ploaia, nu a unei mase statice de ap\. Lucrarea lui Schoch demonstreaz\ conving\tor c\ Sfinxul este mai b\tr`n dec`t pretind egiptologii clasici, poate c\ dateaz\ chiar dinainte de 7000 `.Hr.. Dar asta nu conteaz\ pentru West [i Hancock, care doresc s\ `mping\ data `n trecut, mai exact la 10 500 `.Hr. Este cu siguran]\ o dat\ remarcabil\ pentru ace[ti cercet\tori, una pe care, at`t ei c`t [i colegii lor, fac toate eforturile s\ o credem. De ce oare?
Precum `n ceruri, a[a [i pe p\m`nt?
O alt\ teorie recent\ ce a captivat imagina]ia publicului este aceea a lui Robert Bauval, n\scut `n Alexandria, `n Egipt, din p\rin]i belgieni. A fost interesat de cultura egiptean\, `n special de piramide, pe aproape toat\ durata vie]ii sale. ~n 1994, el [i Adrian Gilbert au scris The Orion Mystery. Tema principal\ era teoria lui Bauval c\ piramidele de la Giseh erau proiectate [i construite toate trei pentru a reprezenta cele trei stele din Centura Orionului. Faptul c\ aceste trei structuri imit\ pozi]iile stelelor din
Centura Orionului, odat\ indicat de Bauval [i Gilbert, devine evident, dar asta inten]ionaser\ constructorii? Ace[ti autori dedic\ o mare parte din The Orion Mystery argumentelor c\ a[a este. Potrivirea `ntre piramide [i stele nu este perfect\, totu[i. Dac\ stelele s`nt proiectate pe planul piramidelor, se poate vedea imediat c\ este aproximativ\ corelarea. Dac\ cele dou\ stele mai str\lucitoare s`nt pozi]ionate deasupra Marii Piramide [i a Piramidei lui Kefren, a treia stea nu se aliniaz\ cu piramida mai mic\, Piramida lui Menkaura. (De fapt, singura dat\ c`nd cele trei piramide au fost aliniate perfect cu stelele a fost `n plan[a prezentat\ de Hancock [i Bauval `ntr-o emisiune televizat\.) Acceptarea corela]iei Orion/Giseh depinde de nivelul de exactitate la care te a[tep]i din partea constructorilor piramidelor. C`nd Bauval a `ncercat s\ includ\ [i alte piramide `n teoria sa, a avut [i mai pu]in succes. De exempu, `n The Orion Mystery, el introduce piramidele de la Abu Roach, de la sud de Giseh, [i de la Zawiyet-el-Aryan, de la nord (nici una, absolut `nt`mp\tor, nefiind terminat\). {i sus]ine c\ [i ele corespund unor stele din Orion.58 Dar nu o fac foarte conving\tor. Ceea ce nu este o problem\ major\. Nu putem fi siguri c\ arhitec]ii acestui uria[ desen doreau s\ reproduc\ pe p\m`nt harta `ntregului Orion sau c\ ei, m\car, recuno[teau constela]iile `n modul `n care o facem azi; poate c\ au dorit s\ oglindeasc\ la Giseh doar cele trei stele din Centur\. O confirmare aparent\ a teoriei lui Bauval despre Giseh/Centura Orionului vine din orientarea celor patru pu]uri ce pornesc din cele dou\ camere principale, a[a-numitele Camera Regelui [i Camera Reginei, din Marea Piramid\, c`te dou\ din fiecare camer\, unul c\tre nord [i unul c\tre sud. Aceste pu]uri sfredelesc pere]ii piramidei. S`nt foarte `nguste, cu latura pu]in peste 20 cm. Cele din Camera Regelui (aflat\ `n pozi]ie superioar\) p\trund `n diagonal\ prin masivul din piatr\ [i ajung la suprafa]\, drept care au fost numite pu]uri de aerisire. Cele pornite din Camera Reginei s`nt mai ciudate, din moment ce nu ajung la suprafa]\ [i nici nu se deschid `n camer\. Ele au fost descoperite `n spatele pere]ilor, `n 1872. ~nc\ de la `nceputul anilor 1960 s-a considerat c\ aceste pu]uri au fost g`ndite pentru a indica anumite stele semnificative pentru egipteni.59 Pu]ul ce porne[te spre nord din Camera Regelui, de exemplu, pare a fi a]intit c\tre steaua Thuban, din constela]ia Draconis, steaua Polului Nord `n epoca piramidelor. De asemenea,
Sec]iune prin Marea Piramid\, `n care sunt schi]ate principalele `nc\peri [i structuri.
s-a sugerat c\ pu]ul sudic pornit din Camera Regelui este ]intit c\tre stelele din Centura Orionului. Dac\ este a[a, ar fi un argument `n sprijinul teoriei conform c\reia piramidele au fost construite pentru a le reprezenta. Bauval a calculat c\, `n jurul anului 2475 `.Hr., pu]ul sudic din Camera Regelui s-ar fi aflat pe direc]ia c\tre cea mai str\lucitoare stea din Centura Orionului, Al Nitak.60 Uria[e controverse au pornit `n ultimii ani `n leg\tur\ cu descoperirile, mai ales cu zvonul despre descoperirile, f\cute pe Platoul Giseh, `n special `n Marea Piramid\. Emo]ia general\ a fost cu siguran]\ generat\ `n 1993 prin descoperirea unei u[i de mici dimensiuni `n Marea Piramid\ [i care nu ar\ta nici un semn de cioplire. Ma[ina de zvonuri a Internetului este neobosit\ `n a r\sp`ndi pove[ti, ce pot sau nu s\ fie bazate pe fapte. ~n martie 1993, un inginer german, Rudolf Gantenbrink, a trimis un robot echipat cu o camer\ video prin ambele pu]uri din Camera Reginei. {i atunci, evenimentul a devenit faimos, robotul numit Upuaut 2 (dup\ vechiul zeu egiptean al r\zboiului, Deschiz\torul de Drumuri)
a `nt`lnit ceea ce p\rea a fi o u[\ ce bloca pu]ul, u[\ cu m`ner [i un spa]iu demn de tot interesul `n spatele ei. O u[\ de orice dimensiune implic\ existen]a a ceva `n spatele ei. Ce ar fi putut fi? Imagina]ia s-a `ncins de atunci, dar consensul general este c\ se afl\ un fel de `nc\pere `n spatele U[ii lui Gantenbrink. La data scrierii c\r]ii, aproape [ase ani dup\ descoperirea lui Gantenbrink, `nc\ mai a[tept\m s\ afl\m unde duce u[a aceea. Cercet\rile lui Gantenbrink au mai avut o utilizare: au fost `nsu[ite de Robert Bauval, care le-a v\zut ca o sus]inere a teoriei sale, dezvoltate la sf`r[itul anilor 1980, conform c\reia pu]ul sudic din Camera Reginei era menit s\ marcheze direc]ia c\tre Sirius. Din unghiul f\cut de pu] putea acum s\ calculeze `ncotro indica la momentul ridic\rii piramidei. Din aceste pozi]ii, Bauval a estimat c\ ea a fost construit\ `n jurul anului 2450 `.Hr.61 Ca o ironie, datarea f\cea piramida cu un secol mai t`n\r\ dec`t o considerau egiptologii clasici [i mergea `n direc]ie gre[it\ din punctul de vedere al noii otodoxii. (Datarea recent\ cu carbon pare s\ indice c\ Marea Piramid\ este mai b\tr`n\ cu aproape patru secole.62) Bauval era at`t de entuziasmat de descoperirea lui Gantenbrink `nc`t [i-a asumat misiunea de a anun]a presa mondial\ la `nceputul lui aprilie 1993.63 Dar unele dintre presupunerile lui Bauval stau sub semnul `ntreb\rii. De exemplu, el creeaz\ un cerc vicios `n care utilizeaz\ pozi]ia pu]ului pentru a demonstra data construirii Marii Piramide, iar aceast\ dat\ pentru a justifica direc]ia c\tre o anumit\ stea a pu]ului. Mai este o anomalie legat\ de datele implicate de pozi]ia celor dou\ pu]uri: pu]ul din Camera Reginei ar fi trebuit (dup\ calculele lui Bauval) s\ fie perfect aliniat cu Sirius `n jurul datei de 2400 `.Hr., `n timp ce pu]ul din Camera Regelui fusese aliniat perfect cu Al Nitak cu [aptezeci [i cinci de ani mai devreme. Era deci imposibil ca ele s\ fi ]intit c\tre stelele lor `n acela[i moment. Dar poate c\ noi dar [i Robert Bouval ne a[tept\m la o prea mare precizie din partea egiptenilor antici. La urma urmei, cei [aptezeci [i cinci de ani aduc o eroare de numai o zecime dintr-un grad `n pozi]ie. {i, `n fond, idea lui Bauval este curajoas\ [i provocatoare, chiar dac\ avem serioase rezerve fa]\ de prea larga extindere a implica]iilor. Teoria lui Bauval a devenit un stindard al noii egiptologii. Arareori este pus\ sub semnul `ntreb\rii de cititori sau de cercet\torii `n acest domeniu. Culmea este c\ un critic acerb este chiar
Rudolf Gantenbrink, care-l atac\ pe Bauval pentru utilizarea datelor sale ca suport pentru teoria orient\rii c\tre Sirius, teorie pe care, `n orice caz, Gantenbrink o respinge. El ne-a spus, `n august 1998:
Teoriile sale s`nt un nonsens [i au fost adeseori contrazise. El utilizeaz\ date gre[ite pentru unghiul pu]urilor... iar datele astronomice s`nt [i mai hazardate. ~n nici un caz nu exist\ o baz\ [tiin]ific\ solid\ pentru aceste teorii.64
Bauval. Gantenbrink merge mai departe: el `nvinov\]e[te anun]ul prematur [i neautorizat f\cut de Bauval presei pentru refuzul autorit\]ilor egiptene de a-i permite s\-[i continue lucr\rile `n Marea Piramid\. Ne-a intrigat s\ descoperim `n literatura masonic\, cel pu]in `n aceea de la sf`r[itul secolului nou\sprezece, ideea c\ pu]ul sudic din Camera Reginei este orientat c\tre Sirius.65 La acel moment am fost impresiona]i. Era opera lui Bauval o confirmare a faptului c\ francmasonii de]ineau informa]ii secrete despre piramide? I-am pus lui Gantenbrink problema c\ Bauval demonstreaz\ aceast\ surprinz\toare cunoa[tere, dar el ne-a r\spuns: S-ar putea, dar nu-i adev\rat! Asta arat\ doar de unde a preluat Bauval ideile sale. ~nchipuita orientare este numai o parte din `ncercarea lui Bauval de a lega teoria sa cu o perioad\ [i mai `ndep\rtat\ din istoria Egiptului. Bauval accept\ c\ piramidele de la Giseh au fost construite `n jurul anului 2450 `.Hr, mai mult sau mai pu]in datarea propus\ [i de egiptologi (care, de fapt, spun c\ este cu un secol mai veche). Dar scrie c\ toate cele trei piramide nu se potriveau perfect cu pozi]ia din acel moment a stelelor: piramidele s`nt orientate pe o direc]ie ce face un unghi de 45 cu meridianul ce trece prin Giseh, deci [i stelele din Centura Orionului ar trebui s\ fac\ un unghi de 45 cu meridianul ceresc pentru a se potrivi imaginii de la sol.66 Aceast\ trecere la meridian apare c`nd stelele se afl\ la sud [i ating ce-a mai mare `n\l]ime deasupra orizontului (culmineaz\, `n termeni astronomici). Iar Centura Orionului, noteaz\ Bauval, nu f\cea un unghi de 45 cu meridianul ceresc la momentul `n care el crede c\ au fost construite piramidele. {i totu[i, din cauza precesiei echinoc]iilor, constela]ia `[i modific\ orientarea de-a lungul secolelor. Asum`ndu-[i ideea c\ gre[eala a fost inten]ionat\, Bauval s-a hot\r`t s\ afle c`nd au fost aliniate. {i a ajuns la concluzia:
De abia spre 10 500 `.Hr. cu 8000 de ani `nainte de epoca piramidelor corela]ia era perfect\, cu Nilul oglindind Calea Lactee [i stelele din Centur\ dispuse identic fa]\ de meridian.67
Gantenbrink subliniaz\ c\ orientarea pu]urilor c\tre o stea este un concept care depinde de traseul perfect rectiliniu al pu]urilor, dar ele apar astfel doar `n sec]iunea nord-sud a Marii Piramide. De fapt, pu]urile cotesc la st`nga [i la dreapta, adic\, de la est la vest. ~n cazul celor dou\ din Camera Regelui, extremit\]ile lor (at`t `n camer\ c`t [i afar\) nu se afl\ `n acela[i plan. (Iar pu]urile din Camera Reginei nici nu ating suprafa]a piramidei.) Teoria lui Bauval presupune c\ pu]urile s`nt drepte ca o rigl\ orientat\ c\tre un punct anume de pe cer. Dar, a[a cum s`nt ele `ntortocheate, este pu]in probabil s\ fi avut inten]ia de a le orienta c\tre un corp ceresc anume. Cum ne-a mai spus Gantenbrink: Orice direc]ionare c\tre o stea... func]ioneaz\ `ntr-o vedere lateral\, niciodat\ `n realitatea tridimensional\. Concluzia lui oarecum dramatic\, la sf`r[itul trecerii `n revist\ a p\r]ilor slabe din Bauval, este: Orientarea c\tre stele este o P|C|LEAL|! {i anun]ul f\cut `n fa]a presei de Bauval, referitor la descoperirea u[ii, a provocat comentarii din partea lui Gantenbrink. Evident c\ Bauval `nc\lcase orice protocol. {tirile nu puteau fi f\cute publice f\r\ acordul celor pentru care lucra Gantenbrink `n acel moment, German Archaeological Institute din Cairo [i Egyptian Supreme Council of Antiquities. Justificarea lui Bauval pentru ac]iunea sa unilateral\ era frustrarea `n fa]a `nt`rzierii anun]ului din partea autorit\]ilor germane [i egiptene. Din punctul lui de vedere, de abia-[i t`rau picioarele, iar el sim]ea c\ oamenii trebuie s\ afle mai repede dar prima sa declara]ie `n fa]a presei a fost f\cut\ la numai paisprezece zile de la descoperire! Care a fost adev\ratul motiv pentru graba lui Bauval de a face anun]ul? Gantenbrink nu are nici o `ndoial\ asupra motivelor. A[a cum ne-a spus: A fost o campanie de PR foarte de[teapt\. F\r\ descoperirea mea, nimeni n-ar fi auzit de un individ cu numele Robert
{i continu\ ipoteza: fie `nc\ de pe atunci au stabilit pozi]ia, chiar dac\ nu le-au construit timp de 8000 de ani, fie constructorii `ncearc\ s\ ne spun\ ceva despre anul 10 500 `.Hr.
Proiec]ie `n plan orizontal a piramidelor de la Giseh. S`nt amplasate pe o direc]ie care face un unghi de 45 de grade cu meridianul locului.
Pe pagina al\turat\: culmina]ia Constela]iei Orion `n anul 10 500 `.Hr. Trebuie s\ remarc\m c\ Centura Orionului nu se afl\ `n pozi]ia Giseh. Iar asta nici nu s-a petrecut dup\ anul 12 000 `.Hr.
Am descoperit c\ astronomia ne conduce la concluzia c\ Sfinxul a fost ridicat `n jurul datei 10 500 `.Hr., ceea ce se potrive[te exact cu analizele geologice f\cute asupra Sfinxului. A[adar dou\ [tiin]e exacte ne arat\ azi c\ Sfinxul ar putea fi foarte vechi, dat`nd din al unsprezecelea mileniu `.Hr.
Am v\zut c\, de fapt, astronomia nu face a[a ceva `n cazul piramidelor [i nici nu ofer\ un sprijin pentru redatarea Sfinxului.
O dat\ predestinat\
~n 1996, Robert Bauval [i Graham Hancock au f\cut echip\ pentru a scrie Keeper of Genesis, `n care dezvolt\ argumente `n sprijinul datei 10 500 `.Hr. [i detaliaz\ semnifica]iile. Bun\ parte din ipoteza lor este bazat\ pe corela]ia astronomic\ `ntre complexul Giseh, descrierile evenimentelor cere[ti aflate `n textele piramidelor [i imaginea cerului a[a cum era ea `n 10 500 `.Hr. Dup\ ce ajung la aceast\ dat\ prin dou\ argumenta]ii dubioase, potrivirea `ntre piramidele de la Giseh [i Centura Orionului [i eroziunea Sfinxului datorat\ unei perioade umede `n al unsprezecelea mileniu `.Hr., ei `ncep s\ extrapoleze semnifica]iile. Un punct cheie al argumenta]iei se bazeaz\ pe ideea c\ Sfinxul ca leu culcat inten]iona s\ reprezinte constela]ia Leului, ceea ce presupune c\ egiptenii interpretau ca noi semnele zodiacale. Nu avem nici o dovad\ `n acest sens, dar, de dragul discu]iei, s\ accept\m c\ Sfinxul inten]iona s\ reprezinte Leul. Are o oarecare logic\. Cum Sfinxul prive[te direct c\tre r\s\rit, Bauval [i Hancock presupun c\ trebuia s\ arate ca omologul s\u ceresc `n ziua `n care r\sare, `mpreun\ cu soarele, exact la est, ceea ce se `nt`mpl\ doar la cele dou\ echino]ii, prim\vara [i toamna. Astrologia tradi]ional\ consider\ echinoc]iul de prim\var\ ca fiind mai important. Epocile astrologice a Pe[telui, V\rs\torului [i a[a mai departe s`nt definite prin sectorul de cer (sau casa astrologic\) identificat dup\ constela]ia `n care soarele r\sare la echinoc]iul de prim\var\ `ntr-o anumit\ perioad\. Din cauza precesiilor echinoc]iilor, constela]iile se schimb\ la circa 2160 de ani. Pentru cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, soarele a r\s\rit `n Pe[ti, a[adar am fost `n
Aici apar unele probleme. Chiar [i Robin J. Cook, care a lucrat cu Bauval [i a `ntormit reprezent\rile grafice pentru The Orion Mystery, are rezerve fa]\ de aceste concluzii. ~n lucrarea sa The Horizon of Khufu (1996), Cook reexamineaz\ problema [i afirm\ sigur pe el: ... nu era a[a `n 10 500 `.Hr.68 De fapt, Cook g\se[te o corela]ie ce aduce Centura Orionului `n pozi]ia Giseh `n 2450 `.Hr.69 Cook nu este de acord cu ideea c\ `ntregul complex Giseh inten]iona s\ atrag\ aten]ia asupra anului 10 500 `.Hr. [i trebuie s\ spunem c\ dovezile lui s`nt mai conving\toare dec`t cele ale lui Bauval. Chiar [i a[a fiind, trebuie s\ lu\m de bune afirma]iile lui Cook? Din nefericire pentru teoriile lui Bauval, este u[or s\ faci verificarea, iar c`nd am f\cut-o am descoperit c\ Cook avea dreptate. Utiliz`nd acela[i program de simulare astronomic\ folosit de Bauval, SkyGlobe 3.6, am descoperit c\ stelele din Centura Orionului nu se aflau `n pozi]ia Giseh la echinoc]iul de prim\var\ din 10 500 `.Hr. ([i la nici o alt\ dat\ de culmina]ie din acea perioad\).70 ~n fond, este foarte u[or s\ spui c`nd face Centura Orionului 45 cu meridianul `n acel moment Saiph, piciorul st`ng al Orionului, se afl\ sub Al Nitak, cea mai estic\ (st`nga) dintre cele trei stele ale Centurii Orionului.71 De fapt, pentru a ob]ine culmina]ia `n pozi]ia Giseh, trebuie s\ mergi [i mai `n urm\, la 12 000 `.Hr., [i nici atunci nu culmineaz\ exact `n zorii echinoc]iului de prim\var\. ~nseamn\ oare c\ Bauval a gre[it calculul cu 1500 de ani? Oricine poate face o gre[eal\. {i `nseamn\ doar c\ ipotetica civiliza]ie avansat\ a lui Bauval a stabilit pozi]ia piramidelor la 12 000 `.Hr. `n loc de 10 500 `.Hr.? Am fi tenta]i s\ atribuim sc\parea unei erori umane, dar o alt\ miz\ apare aici. ~nc\ o dat\, a[a cum se `nt`mplase [i cu non-existentul mileniu umed al lui Hancock, descoperim un membru de vaz\ al noii egiptologii care `ncearc\ cu disperare s\ dovedeasc\ 10 500 `.Hr. ca un an cu o semnifica]ie aparte, chiar dac\ faptele dovedesc altceva. De[i la prima vedere avem dou\ demonstra]ii independente [i aparent conving\toare, geologice [i astronomice, ce ne conduc c\tre 10 500 `.Hr., am`ndou\ se dovedesc a fi bazate pe o distorsiune a faptelor. Bauval [i-a afirmat cu entuziasm credin]a c\ ambele direc]ii de cercetare se sus]in una pe cealalt\ `n documentarul televizat The Mysterious Origins of Man (Misterioasele origini ale omului 1996), pretinz`nd urm\toarele:
Era Pe[telui. ~n 10 500 `.Hr. ne aflam `n Era Leului, motiv pentru care Hancock [i Bauval cred c\ Sfinxul este sculptat `n form\ de leu. Aceste etape ale demonstra]iei s`nt doar presupuneri, ce pot sau nu s\ fie adev\rate. Nici una nu este o dovad\ [i nu exist\ argumente independente `n sprijinul lor. Putem s\ le accept\m pe fiecare `n parte de dragul argumentului, r\m`n`nd precau]i cu concluziile trase din ele, din moment ce nu putem fi siguri de premisele ini]iale. Hancock [i Bauval argumenteaz\ c\ 10 500 `.Hr. reprezint\ fabulosul Timp Primar (tep zepi) `n care egiptenii cred c\ a `nceput civiliza]ia lor. Pe stela Sfinxului de la Giseh st\ `nscris, printre alte lucruri, st\p`n al... m\re]ului loc al Primului Timp72, ceea ce ar ar\ta o leg\tur\ cu tep zepi. Bauval [i Hancock `[i sus]in argumentele cu o simulare pe calculator a cerului, a[a cum ap\rea la 10 500 `.Hr., g\sind alt\ corela]ie semnificativ\ petrecut\ `n jurul acelui an. De fapt, aceste corela]ii nu au ap\rut doar la o anumit\ dat\, ci s-au petrecut de mai multe ori, adeseori cu c`teva secole `nainte sau dup\ 10 500 `.Hr. De ce se tot `ntorc la acest moment precis `n timp? Metoda Bauval [i Hancock era de a g\si corela]ii semnificative `ntre stelele [i constela]iile de care erau interesa]i Orion, Leu, Sirius [i Soare pentru a le utiliza ca dovezi suplimentare c\ `ntregul complex Giseh a fost proiectat pentru a `ncifra importan]a anului 10 500 `.Hr. Din nou, un cerc vicios: se caut\ corela]ii numai pentru acel an. Logica dup\ care au stabilit anul cu pricina este gre[it\ de la bun `nceput. Pentru a demonstra asta, am utilizat SkyGlobe 3.6, acela[i program de modelare utilizat [i de ei, pentru a g\si corela]ii posibile `n anul 8700 `.Hr., care, dup\ un ra]ionament de tip Hancock [i Bauval, ar fi putut fi la fel de semnificativ. De exemplu, la echinoc]iul de prim\var\ din acel an, soarele r\s\rea exact `n acela[i moment cu Regulus, cea mai str\lucitoare stea din Leu, numit\ inima de Bauval [i Hancock. De fapt, soarele acoper\ Regulus `n momentul r\s\ritului. {i, exact `n acela[i moment, la sud, Centura Orionului se afl\ `n pozi]ia Giseh (a[a cum este ea stabilit\ de Robin J. Cook). Dac\ a[a ceva s-ar fi `nt`mplat `n 10 500 `.Hr., ar fi fost utilizat ca argument pentru semnifica]ia deosebit\ a acestui an.
Este curios c\ Hancock [i Bauval trebuie s\ construiasc\ a[a o complicat\ ([i controversat\) demonstra]ie pentru a explica semnifica]ia astronomic\ a Sfinxului [i leg\tura lui cu Leul, c`nd exist\ o explica]ie mult mai simpl\ una sugerat\ ini]ial de nimeni altul dec`t de R.A. Schwaller de Lubicz. El sublinia c\, de-a lungul unei bune p\r]i din istoria veche a Egiptului, `n ziua primului r\s\rit heliacal al lui Sirius Anul Nou pentru ei, cea mai sacr\ zi din calendar soarele r\s\rea `n Leu.73 Verific`nd ideea lui Schwaller de Lubicz cu SkyGlobe, am descoperit c\ este corect\. ~ntre 6000 `.Hr. [i 2500 `.Hr. soarele chiar a r\s\rit `n Leu `n ziua primului r\s\rit heliacal al lui Sirius. De aici, dac\ Sfinxul era menit s\ reprezinte Leul [i fusese f\cut s\ priveasc\ spre r\s\rit c\tre dublura sa cereasc\, am fi putut avea un argument mult mai logic, [i mai pu]in controversat, pentru a justifica pozi]ia sa, dec`t ideea c\ scopul era o trimitere c\tre anul 10 500 `.Hr. Explica]ie ce mai are [i avantajul de a se potrivi cu teoria lui Robert Schoch referitoare la eroziunea produs\ de ap\, ce dateaz\ Sfinxul `ntre 7000 [i 5000 `.Hr. Avem un `ntreg puzzle aici. Chiar Schwaller de Lubicz, un adev\rat erou pentru Hancock, Bauval [i West, a f\cut aceste afirma]ii, a[adar este evident c\ le cuno[teau. {i totu[i nici unul dintre autori nu d\ aten]ie demonstra]iei alternative, prefer`nd `n mod evident s\-[i vad\ de ipoteza lor cu anul 10 500 `.Hr. Punctul culminant `n Keeper of Genesis este totu[i descoperirea existen]ei unei camere secrete sub Sfinx, a[a cum a fost revelat prin corela]ii astronomice.74 Considerat\ a fi cea mai mare dezv\luire din carte, se dovede[te de fapt a fi partea cea mai [ubred\. La echinoc]iul de prim\var\ din 10 500 `.Hr., constela]ia Leului r\s\rea chiar la est de Sfinx [i apunea imediat sub privirile sale. ~n acel moment, soarele se afla sub orizont, la 12 sub labele din spate ale Leului. Bauval [i Hancock presupun c\ asupra acestui lucru `ncercau egiptenii s\ ne atrag\ aten]ia. A[a-numita lor Sal\ a Genezei poate fi g\sit\ `ntr-o pozi]ie analog\, la treizeci de metri sub Sfinx. Ce de secrete s`nt acolo! Chiar [i dac\ ar fi corecte argumentele lor legate de importan]a lui 10 500 `.Hr. [i am demonstrat c\ nu au o baz\ solid\ , de ce presupun c\ totul este legat de un mesaj `ncifrat, trimis peste timp pentru a ne dezv\lui pozi]ia unei `nc\peri ipotetice? (Mai logic ar fi fost s\ presupunem c\ Sfinxul se uit\ la ceva foarte important.
Dac\ ì urm\re[ti azi privirea, descoperi un restaurant Pizza Hut/Kentucky Fried Chicken.) S-au adus multe critici ipotezei astronomice f\cute de Bauval [i Hancock. ~n timpul unui circuit de conferin]e pe coasta Alask\i, Hancock s-a trezit `n pozi]ia ingrat\ de a fi criticat de un covorbitor, reputatul astro-arheolog dr. E.C.Krupp de la Griffith Observatory, din California. Acesta a subliniat defectele demonstra]iei din Keeper of Genesis, `n special faptul c\ Sfinxul ar fi trebuit s\ se afle pe cel\lalt mal al Nilului pentru ca presupusa sa identificare cu Horakhti (un alt nume al Sfinxului) s\ func]ioneze `n leg\tura cu constela]ia Leului. Pe urm\, Krupp a amintit c`t de nemul]umit este c\ Hancock contracareaz\ astfel de critici invoc`nd licen]e artistice din partea constructorilor antici.75 Principala ipotez\ a lui Hancock este c\ ar fi existat o civiliza]ie avansat\ `nainte de ultima glacia]ie, `ncheiat\ `n jurul anului 10 500 `.Hr. ca rezultat al unui cataclism global ce a dus la topirea ghe]ii [i la cre[terea nivelului m\rilor. El afirm\ c\ `nv\]\tura acestei civiliza]ii a supravie]uit filtrat\ de culturile ulterioare [i a avut ca rezultat construirea piramidelor, la 8000 de ani distan]\. Hancock a continuat s\-[i explice teoria [i s\ sus]in\ semnifica]ia anului 10 500 `.Hr. `n cartea (semnat\ `mpreun\ cu so]ia sa, Santha Faiia) Heavens Mirror (Oglinzile Cerului 1998) [i `n serialul pentru televiziune, produs de Channel4 [i Discovery Channel, Quest for the Lost Civilization (~n c\utarea civiliza]iei pierdute). ~n ambele, el demonstreaz\ ubicuitatea semnifica]iei acestei date `n lumea antic\ examin`nd cele mai misterioase [i mai exotice situri din Europa, America Central\ [i de Sud [i Orientul ~ndep\rtat. ~n toate aceste locuri descoper\ model\ri astronomice `n sus]inerea teoriei sale, toate dovedindu-se, la o verificare atent\, u[or de contrazis, discutabile, sau pur [i simplu eronate. Un prim exemplu al acestei teorii `ndoielnice se refer\ la impun\torul ora[ cambodgian, Angkor, principalul punct de atrac]ie fiind marele templu hindus Angkor Wat, cea mai mare cl\dire cu caracter religios de pe glob. Angkor era capitala Imperiului Khmer, care a dominat Indochina `ntre 800 [i 1500 d.Hr. Ora[ul `nsu[i este `nconjurat de o salb\ de temple [i altare, toate izbitor de frumoase [i lucrate cu m\iestrie. Hancock d\ Angkor ca exemplu perfect de precum `n ceruri, a[a [i pe p\m`nt vechea idee c\ cerurile s`nt cumva oglindite pe
P\m`nt. El sus]ine c\ unele temple [i altare au fost `n mod inten]ionat pozi]ionate pentru a reprezenta constela]ia nordic\ a Dragonului, cam `n acela[i fel `n care a considerat c\ piramidele de la Giseh oglindesc Centura Orionului. Mai spune nu numai c\ acele cl\diri reflect\ Dragonul, dar [i c\ orientarea `n plan este menit\ a ne ar\ta pozi]ia constela]iei la echinoc]iul de prim\var\ din nu-i nici o surpriz\ 10 500 `.Hr.76 Dac\ st\m pu]in pe g`nduri, scenariul lui Hancock legat de Angkor este cu siguran]\ cel mai pu]in credibil dintre toate exemplele aduse de el `n sprjinul teoriei anului 10 500 `.Hr. Pentru `nceput, Angkor este un ora[ cu totul nou, pornit de la zero, ridicat de khmeri dup\ venirea lor la putere `n secolul al nou\lea d.Hr. Cele mai multe temple s`nt datate dup\ anul 1000 d.Hr.; Angkor Wat, de exemplu, a fost construit la sf`r[itul secolului doisprezece d.Hr. Hancock afirmase c\ piramidele au fost ridicate pe baza unui plan m\re], `ntocmit cu 8000 de ani `nainte. Asta suprasolicit\ credibilitatea ideii centrale. Chiar [i tradi]ia celor mai puternice [coli esoterice, ale c\ror planuri secrete au fost transmise ini]ia]ilor de la o genera]ie la alta, ar fi avut mari dificult\]i `n a p\stra viu un astfel de proiect de-a lungul acestei durate enorme. Acum ni se cere s\ credem c\ acela[i plan a fost pus `n oper\ la Angkor, la 3500 de ani dup\ construirea piramidelor [i la 11 500 de ani de la conceperea planului. A[a-zisa potrivire `ntre Angkor [i Dragon nu exist\ de fapt. Hancock a fost extrem de selectiv, utiliz`nd doar anumite temple `n planul s\u [i abandon`ndu-le pe toate cele care nu se potriveau cu schi]a sa, dar chiar [i a[a forma rezultat\ nu corespunde dec`t `ntr-un mod rudimentar cu Dragonul. Anumite stele [i anumite temple pur [i simplu nu se potrivesc, de[i Hancock sus]ine c\ autorii au creat o imagine exact\. U[urin]a cu care, din punctul nostru de vedere, pot fi discreditate teoriile lui Hancock face un deserviciu major subiectului pe care se str\duie s\-l promoveze: dezbaterea c`t mai serioas\ asupra misterelor, f\r\ nici o `ndoial\ reale, din trecutul umanit\]ii. ~n ac]iunea `ntreprins\ pentru demontarea erorilor apare pericolul de a arunca copilul o dat\ cu apa din copaie, de a respinge orice ipotez\ nou\ [i `ndr\znea]\ despre trecutul nostru [i de a condamna dovezile originare, anomaliile care l-au intrigat [i pe Hancock la `nceput de drum. Ar fi un mare p\cat s\ l\s\m teoriile dubioase singure pe c`mpul de lupt\: s`nt acolo mistere
adev\rate [i provoc\ri la adresa paradigmei istorice. Mediul academic nu de]ine toate r\spunsurile. Lucrarea lui Bauval [i Hancock este extrem de subiectiv\, insist`nd pe importan]a anului 10 500 `.Hr., de[i marea majoritate a argumentelor nu se sus]in. ~n ciuda p\r]ilor slabe din demonstra]ia lor, ei par convin[i c\ s-a `nt`mplat atunci ceva cu o mare semnifica]ie istoric\, un lucru cu implica]ii pentru noi, cei de azi.
Profetul Cayce
Sus: planul templelor din Angkor. Jos: corela]ia `ntre constela]ia Dragonului [i Angkor `n varianta propus\ de Graham Hancock.
Pagina al\turat\: cea mai bun\ potrivire posibil\ `ntre Dragon [i Angkor, pe baza datelor reale.
Un indiciu poate c\ exist\ `n profe]iile Profetului Adormit, mediumul american Edgar Cayce (1877-1945). At`t Bauval, c`t [i Hancock par s\ fac\ aluzie la el, f\r\ s\ dea gir informa]iilor sale spiritiste. Conform biografiei autorizate care, a[a cum vom vedea, doar aproximeaz\ `ntregul adev\r , Cayce era un om obi[nuit, cu team\ de Dumnezeu, un cet\]ean din Kentucky care `[i dorise s\ devin\ pastor, dar e[uase `n a-[i dovedi `nzestrarea pentru `nv\]\tur\. A
chiar viitorul. Vom `n]elege destinul omului [i adev\rul despre zei. C`t vom fi de bucuro[i [i de recunosc\tori Cavalerilor Graalului care ne vor `mp\rt\[i aceste secrete! {i pentru c\ ei s`nt ale[i, iar noi nu, ì vom vedea atunci [i pe ei ca pe ni[te zei. Elementele de baz\ ale pove[tii vin de la Cayce. El a legat descoperirea S\lii Arhivelor de declan[area schimb\rilor la scar\ global\: La sf`r[itul ciclului (1998), se va petrece o alt\ schimbare pe P\m`nt, o dat\ cu `ntoarcerea Marilor Ini]ia]i care vor `ndeplini profe]iile.79 El mai spune [i c\ 1998 marcheaz\ `nceputul perioadei de preg\tire pentru sosirea St\p`nului Lumii.80 Mul]i au asociat aceast\ declara]ie cu A Doua Venire a lui Iisus, de[i d\ de b\nuit c\ nu a propus chiar el aceast\ asociere. Se mai consider\ [i c\ se referea la apari]ia unei noi rase de fiin]e umane.81 Conform Profetului Adormit, rezultatul final va fi:
Prin schimb\rile produse, adev\ratul americanism, con[tiin]a universal\ exprimat\ [i manifestat\ prin fr\]ia oamenilor, ca `n ordinul masonic, va fi legea dup\ care se va conduce lumea.82
ajuns v`nz\tor `ntr-o libr\rie, dar prestigiul l-a ob]inut prin talentul s\u de a c\dea `n trans\ `n somn , `n aceast\ stare diagnostic`nd bolile [i indic`nd tratamentul. Ulterior, a ajuns s\ citeasc\ via]a, at`t pentru indivizi, c`t [i pentru un cerc de ucenici spirituali, prezic`nd astfel viitorul [i d`nd informa]ii despre trecut. Ce-i interesant, dac\ `n timp ce se afla `n stare con[tient\ avea concep]ii cre[tine, c\zut `n trans\ amintea frecvent de vie]i trecute, re`ncarnare, [i afirma c\ el `nsu[i fusese mare preot `n Egiptul antic, un Ra Ta. Dup\ Cayce, civiliza]ia Atlantidei `nflorise cu 200 000 de ani `n urm\ [i se stinsese `n anul 10 500 `.Hr., unii supravie]uitori ajung`nd `n Egipt, pentru a construi Sfinxul [i Marea Piramid\ `ntre 10 490 [i 10 390 `.Hr. Moment legat [i de un exod din Mun]ii Caucazului c\tre Egipt, condus de precedenta `ntrupare a lui Cayce, Ra Ta, aceast\ popula]ie `nlocuind b\[tina[ii de ras\ galben\. Atlan]ii sosiser\ `n Egipt la scurt timp dup\ acest moment.77 Influen]a lui Cayce asupra noii egiptologii se `ntinde dincolo de aceste detalii legate de presupusa lui via]\ anterioar\. El este responsabil pentru introducerea celei mai emo]ionante teme prezente azi `n c\r]ile despre Egipt: ideea S\lii Arhivelor, o `nc\pere secret\ aflat\ undeva `n Egipt, con]in`nd vechile cronici ale umanit\]ii, poate chiar secretul Atlantidei. Dup\ Cayce, refugia]ii din Atlantida au ajuns `n Egipt dup\ scufundarea insulei, `n 10 700 `.Hr., aduc`nd cu ei arhivele civiliza]iei lor. ~n anul 10 500 `.Hr., aceste arhive au fost depuse `n Sala Arhivelor, numit\ [i Piramida Arhivelor, o piramid\ subteran\. Acolo se afl\ cronicile poporului Zeului Unic `nc\ de la sosirea omului pe P\m`nt78. Sala Arhivelor, ascuns\ `n piramida subp\m`ntean\, se afl\ `ntre Sfinx [i Nil, [i este accesibil\ printr-un tunel ce porne[te de l`ng\ laba din fa]\ dreapta a Sfinxului dup\ Cayce. ~n prezentul nostru marcat de atmosfera fin de sicle, isteria S\lii Arhivelor este `ntre]inut\ cu grij\ de c\r]i, filme [i ma[ina de zvonuri a Internetului. Unde se afl\ acest loc fabulos? Ce con]ine? Cine `l va descoperi [i ce se va `nt`mpla c`nd o va face? Deja a devenit, `n toate sensurile posibile, varianta modern\ a c\ut\rii Sf`ntului Graal: dorit din tot sufletul [i a[tept`nd s\ fie descoperit de c`]iva ale[i, precum legendarii Cavaleri ai Graalului, gata s\ sufere [i s\ lupte pentru a-l g\si [i a-i dezv\lui secretele. F\r\ nici o `ndoial\, unii vor pieri `n aceast\ `ncercare, dar ale[ii vor izb`ndi [i, c`nd L\ca[ul Graalului va fi descoperit, civiliza]ia noastr\ va fi transformat\ `ntr-un mod miraculos. Ne vom `n]elege trecutul [i Poate c\ avea dreptate Cayce [i orice individ care se arunc\ cu curaj `n `mplinirea profe]iei alege g`ndul cel bun. Desigur, nici unul dintre noi nu are obiec]ii de principiu fa]\ de ideea prezicerii cu exactitate de c\tre medium a miraculosului sau fa]\ de ideea c\ informa]ii din trecutul nostru `ndep\rtat ar putea influen]a `n mod real, poate apocaliptic, timpurile noastre. Dac\ el avea dreptate, atunci toate privirile trebuie s\ se `ndrepte c\tre numeroasele expedi]ii care, pe fa]\ sau `n ascuns, `ncearc\ s\ descopere Sala Arhivelor. Dar asta depinde de c`t\ dreptate avea Cayce... Din toate citirile lui, adunate dup\ 1909, 14 249 au fost p\strate pentru posteritate, dar `n ciuda preten]iilor adep]ilor s\i c\ s`nt aproape `n `ntregime exacte aproape de sut\ la sut\83 , este greu de g\sit m\car una singur\ care s\ fie a[a! Printre prezic\tori, Edgar Cayce are cel mai deprimant palamares. De exemplu, `n februarie 1932, a fost solicitat s\ prezic\ cele mai importante evenimente pentru urm\toarea jum\tate de secol. Cayce a prezis destr\marea marilor puteri `n 1936.84 Rugat s\ fie mai exact, el a nominalizat Rusia, Statele Unite, Japonia [i Regatul Unit. Uimitor, suporterii lui Cayce privesc asta ca pe un succes, afirm`nd c\ a prezis cu acurate]e `nceputul evenimentelor ce vor
duce la Al Doilea R\zboi Mondial. ~n Edgar Cayce on Prophecy, editat\ de Association for Research and Enlightment (ARE), organiza]ia discipolilor lui Cayce, Mary Ellen Carter semnaleaz\ urm\toarele evenimente petrecute `n 1936: criza abdic\rii din Marea Britanie, `nceputul R\zboiului Civil `n Spania, prima mare purificare `ntreprins\ de Stalin `n Rusia [i formarea alian]ei fasciste italo-germane.85 Doar dou\ evenimente din aceast\ serie s-au petrecut `n ]\ri men]ionate de Cayce [i este de discutat `n ce m\sur\ criza abdic\rii din Marea Britanie a constituit destr\marea na]iunii. Cele mai importante evenimente cu implica]ii asupra iminentului conflict global s`nt cele din Spania [i alian]a italo-german\, dar Cayce nu men]ionase aceste ]\ri. Chiar [i a[a, nici un eveniment nu a constituit o destr\mare a marilor puteri la nivelul anului 1936. {i ce s-a `nt`mplat cu Al Doilea R\zboi Mondial? Cayce pur [i simplu nu a prezis sosirea conflictului mondial. Dac\ citirile alese de adep]ii lui Edgar Cayce pentru marea lor acurate]e arat\ at`t de dubios puse sub lup\, `n celelalte ocazii el a fost [i mai vag. ~ntrebat `n 1932 despre destinul campaniei lui Ghandi pentru independen]a Indiei, a r\spuns c\ depinde de indivizi86. Iar `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, cineva l-a `ntrebat Care este destinul lui Hitler?, la care marele profet a r\spuns Moartea!87 Cel pu]in aici avea toate [ansele s\ fi atins o precizie de sut\ la sut\. Uimitor, nu este considerat un alt mare succes. ~n 1943, Cayce a prezis c\ `n dou\zeci [i cinci de ani `n 1968 China nu numai c\ va fi o democra]ie, dar [i o ]ar\ cre[tin\. Uimitor, prezicerea a fost publicat\ de ARE `n 1968, argument`ndu-se implicit c\ ]ara va fi cur\]at\ de maoism, iar democra]ia [i cre[tinismul vor prinde r\d\cini.88 Poate c\ este momentul s\ t\iem de pe list\ [i aceast\ profe]ie. O alt\ predic]ie mult l\udat\ se refer\ la reapari]ia scufundatei Atlantide. ~n 28 iunie 1940, Cayce a f\cut una dintre cele mai faimoase afirma]ii: Poseidia (unul dintre numele folosite de el pentru Atlantida) va r\s\ri iar. A[tepta]i-v\ la asta `n 1968 sau 1969. Nu mai este mult!89 Aceast\ prezicere, a[a se afirm\, a fost `mplinit\ c`nd un enigmatic drum de piatr\, ce ar putea fi realizat de m`na omului, a fost descoperit `n 1969 sub apele din fa]a coastei insulei Bimini, `n Bahamas. Descoperirea drumului din Bimini a confirmat prezicerea lui Cayce? Poate. Dar, dup\ Andrew Collins [i Simon Cox, mai multe persoane-cheie dintre cele care au descoperit
drumul nu erau absolut dezinteresate, fiind membre ale ARE, [i se aflau `n c\utarea unei confirm\ri a prezicerii lui Cayce referitoare la Atlantida [i Bahamas.90 Mai mult, locuitorii din Bimini cuno[teau de mai mul]i ani de existen]a drumului [i se oferiser\, de fapt, s\-l arate descoperitorilor. ~n orice caz, descoperirea unor hai s\ admitem, tentante anomalii pe coasta Bimini nu constituie o dovad\ pentru r\s\ritul Atlantidei. Cayce a mai prezis [i c\ secretul construirii Marii Piramide va fi descoperit `n 1958.91 Dac\ a fost descoperit, atunci este unul din cele mai bine p\zite secrete din lumea asta. Cei mai mul]i dintre noi `nc\ a[tept\m s\-l afl\m. De-a lungul secolelor s-au `mplinit profe]ii apar]in`nd oamenilor de cele mai diverse credin]e [i concep]ii despre via]\. Pentru a fi aclamat [i recunoscut ca profet, este nevoie de oarece acurate]e. ~n ceea ce-l prive[te pe Cayce, cu excep]ia c`torva citiri medicale, dovezile s`nt `ntrist\tor de pu]ine. Faptul c\ un individ are succes cu o anumit\ capacitate paranormal\ nu `nseamn\ automat c\ are acela[i talent [i `n alte domenii ce ]in de paranormal. ~n 1931, pentru a-[i promova opera, Cayce a fondat Association for Research and Enlightment (ARE), cu sediul central `n Virginia Beach, Virginia. P`n\ la moartea sa [i o bun\ bucat\ de timp dup\, a r\mas o organiza]ie obscur\ [i prost finan]at\. De abia la `nceputul anilor 1970 se pare c\ a avut loc un aflux de membri `nst\ri]i. Azi, ARE este o organiza]ie bogat\, care a finan]at lucr\ri arheologice `n Egipt [i `n alte locuri pentru a confirma declara]iile lui Cayce. De fapt, ARE a avut un rol major `n conturarea egiptologiei moderne, at`t a celei academice, c`t [i a numeroaselor orient\ri moderne. Am v\zut cum insisten]a lui Cayce asupra anului 10 500 `.Hr. [i-a g\sit locul `n lucr\rile ap\rute `n tab\ra noii ortodoxii, iar dovezile at`t de sub]iri s`nt considerate fapte de cei mai mul]i autori ai domeniului. Dar ARE [i Cayce stau de asemenea `n spatele a dou\ figuri aflate, aparent, pe pozi]ii diametral opuse. Mark Lehner cel care a construit minipiramida pentru Secrets of Lost Empires este cel mai proeminent egiptolog american aflat azi `n Egipt [i este respectat pe plan interna]ional. Cartea sa din 1997, The Complete Pyramids (Totul despre piramide), a fost aclamat\ ca o oper\ de c\p\tì asupra acestui subiect spinos [i a fost promovat\ de institu]ii importante, inclusiv de British Museum. Este mai pu]in cunoscut faptul c\, `n 1974, a scris o carte pentru ARE, intitulat\ The Egyptian
Heritage, based on the Edgar Cayce Readings (Mo[tenirea egiptean\, pornind de la citirile lui Edgar Cayce), `n care `ncerca s\ reconcilieze enun]urile lui Cayce cu descoperirile egiptologiei moderne. ~n aceast\ lucrare de `nceput, Lehner sus]ine c\ Marea Piramid\ a fost construit\ ca o arhiv\ a cunoa[terii [i un templu al ini]ierii `n Fr\]ia Alb\.92 Fiul lui Edgar Cayce, Hugh Lynn Cayce, a selectat `n 1973 c`]iva studen]i promi]\tori ai lui Lehner pentru a deveni spionii ARE `n mediul universitar [i ARE le-a pl\tit studiile.93 De asemenea, au finan]at dat\ri cu carbon ale unor materiale prelevate din Marea Piramid\94 (ce indic\ o v`rst\ cu 3-400 de ani mai mare dec`t aceea stabilit\ ini]ial, dar nu cu cei 8000 de ani spera]i de ARE). Azi, el nu mai este adeptul curentului Cayce [i pare s\ nu mai `mbr\]i[eze punctele de vedere ale noii egiptologii, devenind un egiptolog cuminte. Poate c\ recentele critici aduse la ceea ce nume[te arheologia de tip New Age, inspirat\ de informa]ii revelate95 s`nt o desp\r]ire de asocierea sa din trecut cu ARE. Dar Mark Lehner nu este singura persoan\ de pe Platoul Giseh care are motive s\-[i manifeste recuno[tin]a fa]\ de ARE. Uluitor, chiar principalului inamic al piramidio]ilor, dr. Zahi Hawass aflat din 1987 `n importanta pozi]ie de director al Platoului Giseh [i recent promovat subsecretar de stat pentru monumentele de la Giseh i-a fost supervizat\ preg\tirea de c\tre ARE. Prin intermediul unor membri ARE, Hugh Lynn Cayce i-a aranjat acestuia o burs\ la University of Pennsylvania, `ntre 1980 [i 1987, loc `n care [i-a dat [i doctoratul `n egiptologie.96 Hawass a p\strat de atunci leg\tura cu ARE [i este `n mod frecvent lector la conferin]ele organiza]iei ce au loc la cartierul general din Virginia Beach. Este, cel pu]in, curios c\ ambele figuri proeminente [i influente ale ortodoxiei egiptologice de la Giseh s`nt legate de organiza]ia lui Edgar Cayce.
Pentru prima [i ultima oar\
Din cauza profe]iilor lui Edgar Cayce, Robert Bauval [i Graham Hancock par a fi foarte preocupa]i ca noi s\ credem c\ s-a `nt`mplat ceva cu totul special `n anul 10 500 `.Hr. Cayce a prezis [i
lucruri pentru viitor, `n special `ncep`nd cu anul 1998. Bauval [i Hancock acord\ [i ei o mare importan]\ anului 2000 de[i, `nc\ o dat\, confruntate cu dovezile, motivelele lor s`nt u[or de pus sub semnul `ntreb\rii. Ca mai to]i ceilal]i, autorii cred c\ anul 2000 va marca sf`r[itul Erei Pe[tilor [i `nceputul Erei V\rs\torului, cu consecin]e corespunz\toare asupra evenimentelor. Religia dominant\ `n Era Pe[tilor, reprezentat\ de cei doi pe[ti, a fost cre[tinismul, care are pe[tele printre simbolurile sale. Cu mai mult timp `n urm\, `n Era Taurului, a[a ni se spune, credin]e ale taurului, precum aceea `n Apis, `n Egipt, erau la mare pre], a[a cum [i mai `nainte fusese venerat berbecului `n Era Berbecului. Este un punct de vedere extrem occidental. Cre[tinismul a dominat Europa o mare parte din Era Pe[tilor, dar nu se poate spune c\ a dominat lumea `n tot acest timp. Nu i-a atins pe b\[tina[ii americani, de exemplu, p`n\ `n secolul [aisprezece, [i nici pe asiatici p`n\ `n secolul [aptesprezece, iar expansiunea `n Africa a avut loc [i mai t`rziu. Pe de alt\ parte, chiar aceast\ perioad\ a fost martora na[terii unei alte religii majore, islamismul, iar apari]ia sa `n secolul [apte nu corespunde nici unei schimb\ri de er\ astrologic\. Este o `ntreag\ discu]ie printre astrologi despre momentul exact `n care o er\ face loc urm\toarei, din cauz\ c\ nu toate constela]iile au dimensiuni egale [i soarelui ì ia un num\r diferit de ani s\ le parcurg\. C`nd se afl\ soarele la jum\tatea drumului `ntre dou\ constela]ii, c`nd trece el cu exactitate dintr-o cas\ `n urm\toarea? De fapt, astrologii nu g`ndesc `n termenii unei treceri abrupte, a unei schimb\ri bru[te, imediate, de la o er\ la alta, ci mai mult prin perioade de tranzi]ie, de suprapunere, `n care influen]a unei ere scade treptat `n timp ce a urm\toarei cre[te. Este deci un nonsens s\ discut\m despre anul schimb\rii: pe 1 ianuarie 2000 nu ne vom trezi cu to]ii din mahmureal\ pentru a p\[i `n Era V\rs\torului. Relativ pu]ini astrologi plaseaz\ de altfel evenimentul `n anul 2000, de[i majoritatea spun c\ efectele se simt deja. Cei mai mul]i afirm\ c\ nu ne vom afla pe deplin `n Era V\rs\torului dec`t peste trei secole, `n jurul anului 2300. Unii o `mping chiar mai departe, `n 2700.97 Bauval [i Hancock, mai ales, se zbat s\ ne conving\ de semnifica]ia astrologic\ a anului 2000, de[i datele lor produc rezultate ciudate c`nd calculeaz\ erele trecute. ~n Keeper of Genesis98 ei ofer\ urm\toarele date:
mult este aproape. ~n Keeper of Genesis, Bauval [i Hancock sugereaz\ c\, `ntr-un fel, Marea Piramid\ va declan[a `n anul 2000 Era V\rs\torului. (Desigur, profe]ia poate fi u[or `mplinit\ `n acela[i mod `n care adep]ii lui Cayce au considerat `n 1968 c\ au descoperit Atlantida pentru a-i `mplini profe]ia.) Ei spun:
S`ntem mira]i cum de a fost posibil ca `n]elep]ii din Heliopolis, afla]i `n zorii istoriei, s\ creeze un instrument arhetipal, un instrument menit s\ declan[eze evenimente cu caracter mesianic peste ere Era Piramidelor c`nd punctul vernal se afla `n Taur, de exemplu, Era Cre[tin\ `n Pe[ti [i poate chiar un New Age `n V\rs\tor?101
Orice este posibil. S`ntem mai uimi]i dec`t to]i ceilal]i de `n]elep]ii din Heliopolis, dar cele spuse `n paragraful de mai sus par s\ sugereze fie c\ se [tia mai dinainte despre existen]a acestui instrument, fie c\ Bauval [i Hancock s`nt p\zitorii unei `nv\]\turi secrete, din care las\ s\ transpire pentru noi informa]iile dup\ bunul lor plac, `n m\sura `n care doresc s\ creeze `n min]ile noastre a[teptarea unor dezv\luiri iminente.
Pe[ti 160 `.Hr. 2000 d.Hr. Berbec 2320 `.Hr. 160 `.Hr. Taur 4480 `.Hr. 2320 `.Hr. Gemeni 6640 `.Hr. 4480 `.Hr. Rac 8800 `.Hr. 6640 `.Hr. Leu 10.960 `.Hr. 8800 `.Hr. Au ajuns la acest tabel lu`nd `n considerare o perioad\ de 2160 ani pentru fiecare er\, pornind spre `napoi din anul 2000, dar se ajunge, `n acest mod, la rezultate bizare. De exemplu, `n 8800 `.Hr. considerat de ei sf`r[itul Erei Leului la echinoc]iul de prim\var\ soarele r\s\rea `n mod cert `n Leu [i nu a ie[it din constela]ie dec`t trei secole de ani mai t`rziu. Este u[or de verificat. Dar mai s`nt [i altele. Este extraordinar cum Bauval [i Hancock se contrazic chiar `n aceea[i carte. Ei argumenteaz\ c\ leg\tura `ntre piramide, Sfinx [i ceruri `n 10 500 `.Hr., considerat\ de ei a marca ~nceputul Timpului, era [i `nceputul Erei Leului.99 Dac\ ar fi adev\rat, atunci dup\ propriul lor sistem de calcul Era V\rs\torului va `ncepe de abia `n 2460! Par at`t de obseda]i s\ ata[eze o semnifica]ie ambelor date 10 500 `.Hr. [i 2000 d.Hr. `nc`t, a[a cum sesizeaz\ orice cititor atent, fac un ra]ionament dublu, aberant. C`nd discut\ semnifica]ia anului 10 500 `.Hr., utilizeaz\ un argument, c`nd discut\ anul 2000 utilizeaz\ un altul, f\r\ s\ realizeze c\ argumentele se exclud unul pe cel\lalt. Dar de ce `[i bat capul? De ce au nevoie de demonstra]ii at`t de complicate pentru aceste date? S`nt ei lega]i de profe]iile lui Edgar Cayce, pentru care ambele date s`nt foarte pre]ioase? Un alt motiv pentru care Bauval [i Hancock acord\ at`ta importan]\ anului 10 500 `.Hr. este semnifica]ia sa astrologic\. Data este, f\r\ mare precizie, la jum\tatea unui ciclu de precesie (pu]in sub 13 000 de ani) distan]\ de era noastr\. Constela]ia aflat\ acum la echinoc]iul de prim\var\ este imaginea `n oglind\ a ceea ce ei numesc ~nceputul Timpului, de[i asta se va `nt`mpla cu exactitate doar peste c`teva secole. Oricum, Bauval [i Hancock iau asta drept un semn c\ lumea intr\ `n ceea ce ei numesc Sf`r[itul Timpului100. De[i este neclar c`t de precis este termenul lor, conota]ia pare evident\. Dar trebuie spus c\ no]iunea nu era utilizat\ de egipteni, ci este o inven]ie a autorilor. Mul]i s`nt obseda]i azi de anul 2000, de Mileniu, [i este extrem de important pentru Bauval [i Hancock c\ anul `n care cred at`t de
~nc\perile subp\m`ntene
~nc\ legendara Sal\ a Arhivelor fie c\ exist\ sau nu este o component\ a scenariului milenarist. Dac\ exist\, avem toate motivele s\ credem c\ existen]a ei este deja manipulat\ `n fa]a maselor de c\tre acei ale[i care `[i v\d de scopurile lor cu mult `nainte de dezv\luirea public\, `n fa]a presei. De[i ar fi, f\r\ nici o `ndoial\, cea mai mare descoperire arheologic\ din istorie, n-ar echivala cu mai mult de o pic\tur\ `n ocean fa]\ de toate celelalte dezv\luiri promise. Exist\ Sala Arhivelor? Cu siguran]\, ideea unor `nregistr\ri din timpuri str\vechi poate fi `nt`lnit\ `n toat\ istoria Egiptului. Poate cea mai important\ dintre aceste numeroase surse este papirusul Westcar, ce con]ine o legend\ despre `nsu[i Keops.102 ~n el se spune cum Keops, constructorul Marii Piramide, dorea s\ ajung\ la anumite secrete descoperite `n sanctuarul lui Thoth, din Heliopolis, pentru a le utiliza `n construirea piramidei. Fiul lui Keops, Hardadaf, i-a istorisit despre marele mag Dede, care [tia unde au
Sec]iune [i releveu prin Sfinx cu marcarea templului, galeriilor [i `nc\perilor subterane.

Schi]ele nu s`nt realizate la scar\.
fost ascunse lucrurile secrete din casa lui Thot. Keops a trimis dup\ Dede, care i-a m\sturisit c\ lucrurile dorite se afl\ ascunse `n Heliopolis. Unii egiptologi cred c\ se refer\ la `nregistr\rile originare din care au derivat textele piramidelor.103 (S\ not\m c\ aceast\ versiune a S\lii Arhivelor este localizat\ la Heliopolis.) Mai t`rziu, mai ales `n timpul st\p`nirii arabe, au ap\rut o sumedenie de legende privitoare la scrierile secrete ascunse `n Egipt104, ceea era era de a[teptat, dat fiind respectul cu care era privit\ vechea civiliza]ie de c\tre noii sosi]i. Mai multe legende similare se refer\ la inscrip]iile de pe coloanele din Egipt. Acestea au fost preluate de `nv\]\tura masonic\. Herodot, istoricul grec care a vizitat Egiptul `n secolul cinci `.Hr., a scris despre `nc\perile subterane aflate `n colina pe care se afl\ piramidele, pe care Keops le-a construit ca morm`nt pentru sine, `n insula format\ `n canalul secat al Nilului106. Adeseori se consider\ c\ asta `nseamn\ c\ lui Herodot i s-a spus c\ Keops a fost `ngropat l`ng\ Marea Piramid\. O prim\ intrepretare sugereaz\ c\ a fost construit un complex de cavouri l`ng\ Platoul Giseh, chiar dac\ nu neap\rat l`ng\ Marea Piramid\. ~n Gods of Eden, Andrew Collins dezvolt\ ideea unui complex de galerii [i `nc\peri s\pate `n platou, subliniind c\ este vorba de calcar, `n care apar `n mod natural pe[teri. Exist\ multe legende referitoare la ascunz\toarea secret\ a `nv\]\turii egiptene. Grecii, arabii [i, mai t`rziu, francmasonii, cu to]ii vehiculeaz\ pove[ti despre `nscrisuri `ncifrate sau ascunz\tori cu papirusuri aflate undeva `n Egipt, a[a c\ profe]iile lui Edgar Cayce nu s`nt ceva nou. Dar el nu este singurul medium influent care a promovat o asemenea idee. ~n anii 1920, mediumul britanic H.C. Randall-Stevens a ap\rut cu informa]ii de sorginte spiritualist\ despre Marea Piramid\ [i Sfinx. Foarte
Pagina al\turat\: diferite schi]e ale galeriilor [i `nc\perilor presupuse a exista sub Sfinx. Sus: schi]\ realizat\ de H.C. Randall-Stevens `n 1927. Centru: versiunea lui H. Spencer Lewis din 1936. Cu excep]ia unei `nc\peri ad\ugate `n partea din spate a Sfinxului, este identic\ celei date de Randall-Stevens. Jos: Sala Genezei propus\ de Bauval [i Hancock.
asem\n\toare cu cele ale lui Cayce. Dac\ la Profetul Adormit aceast\ cunoa[tere era legat\ de faptul c\ descindea direct din supravie]uitorii Atlantidei, care sc\paser\ [i se refugiaser\ `n Egipt, de aceast\ dat\ s`ntem condu[i la astronomul numit Mizrahiml. Randall-Stevens spune:
~n prezent, numeroase papirusuri [i relicve `nc\ mai s`nt ascunse sub Sfinx, `n numeroase coridoare. Vor fi g\site `n cur`nd [i oferite spre lectur\ lumii `ntregi.107
Manuscrisul Osiran mi-a spus c\ acest colos uria[ [i impozant este ornamentul aflat deasupra unei s\li ce comunica cu piramidele prin culoare subterane radiare.108
Va fi, eventual, descoperit un templu sub Sfinx, aflat `n leg\tur\ direct\ cu alte temple [i `nc\peri [i cu un templu sau o sal\ uria[\ sub Marea Piramid\.109
Randall-Stevens d\ o schi]\ a `nc\perilor [i culoarelor aflate sub Sfinx, `n Platoul Giseh, [i adaug\ acest paragraf descriptiv:
Emigran]ii din Atlantida erau oameni care se conduceau dup\ legile masoneriei cosmice, iar cei ajun[i `n Egipt au ridicat centre de ini]iere masonic\ din care era administrat\ ]ara.110
Dar Randall-Stevens `[i descoperise cu adev\rat ideile `n lumea spiritual\ asemeni lui Cayce sau aveau ele o surs\ mult mai terestr\? ~n urma investiga]iilor descoperim o tradi]ie foarte interesant\, de care am`ndoi s`nt con[tien]i Ancient an Mystic Order Rosae Crucis, cea mai important\ societate rosicrucian\ american\, cunoscut\ `n general ca AMORC. AMORC, foarte cunoscut\ prin publicitatea agresiv\ [i cursurile prin coresponden]\ extrem de bine organizate, a fost fondat\ la `nceputul anilor 1920 de Harvey Spencer Lewis, decedat `n 1939. El fusese ini]iat `n Ordinul Rosicrucian `n marele centru ocult din Toulouse, `n sudul Fran]ei, [i fondase AMORC pentru a studia (dup\ una din bro[urile sale) misterele timpului [i ale spa]iului; con[tiin]a uman\; natura materiei; perfec]ionarea corpului fizic... dezvoltarea voin]ei; descoperirile importante din chimia [i fizica rozicrucian\. Mai mult, ordinul pretindea c\ descinde direct din [colile de mistere ale Egiptului antic.
Spencer Lewis sus]inea c\ de]ine cuno[tin]e secrete despre Platoul Giseh: `ntr-adev\r, ideea unui complex de tuneluri [i `nc\peri sub Giseh, leg`nd Sfinxul de Piramide, este o tem\ central\ a sistemului de g`ndire AMORC. Lewis spune c\ informa]ia era preluat\ din arhivele rosicruciene, de[i nu ofer\ nici o dovad\ `n acest sens.111 Interesant este c\ schi]a acestor culoare [i `nc\peri, aflat\ `n documentele AMORC, este practic identic\ cu aceea a lui Randall-Stevens, asem\narea fiind at`t de mare `nc`t nu poate fi pus\ pe seama unei coinciden]e. Iar relatarea lui Lewis despre sosirea atlan]ilor `n Egipt seam\n\ cu aceea a lui Cayce (de[i descrierea f\cut\ de Cayce S\lii Arhivelor este diferit\ de aceea furnizat\ de Randall-Stevens [i Lewis.) Planurile lui Bauval [i Hancock plaseaz\ Sala Genezei mai mult sau mai pu]in `n acela[i loc fa]\ de documentele AMORC. Existen]a lor pare a fi o confirmare a faptului c\ Bauval [i Hancock, utiliz`nd metode astronomice, au dovedit `n mod independent afirma]iile f\cute `n ultimii optzeci de ani de organiza]iile oculte. Dar cei doi autori chiar au prezentat ei secrete esoterice publicului larg, d`ndu-ne [ansa, pentru prima dat\, s\ particip\m la misterele antice? Din nefericire, r\spunsul este negativ. Din punctul nostru de vedere, Bauval [i Hancock doar vor s\ dea impresia unor argumente ob]inute prin metode independente: am v\zut c\ argumentele oferite de ei pentru amplasamentul S\lii Genezei s`nt o `ncropeal\. Este noua ortodoxie doar o reciclare a mai vechilor teze oculte? Nu-i nimic r\u `n a prezenta publicului pasionat concepte vechi, mistice, fie ele venite [i de la AMORC sau francmasonerie. Dar dac\ asta este situa]ia, de ce nu vor s\ recunoasc\? Tentativele lui Bauval [i Hancock de a face o leg\tur\ `ntre ~nceputul Timpului egiptean tep zepi [i Era V\rs\torului au scopul de a st`rni o stare de a[teptare din partea cititorilor. Tot ceea ce au scris p`n\ acum pare a fi dirijat c\tre aceast\ conexiune, l\s`nd impresia c\ un mare secret va fi dezv\luit `n cur`nd, iar ei s`nt p\zitorii acestuia. Cu alte cuvinte, Hancock [i Bauval par a face parte, cu sau f\r\ inten]ie, dintr-un program menit s\-[i ating\ apogeul `n momentul sosirii noului mileniu [i `n primii ani ai secolului dou\zeci [i unu. Informa]ii despre natura acestui program pot fi ob]inute din tonul tot mai mesianic al mesajelor lor pe Internet, a[a cum este cel trimis de Robert Bauval `n 29 iulie 1998:
Mileniul se apropie cu vitez\. Mai au mult de lucru to]i cei care simt c\ trebuie s\ ia parte la aceste c\ut\ri, `n special pentru a aduce mult dorita schimbare spiritual\ [i intelectual\ pe aceast\ planet\. F\r\ nici o `ndoial\, Giseh joac\ un rol major `n piesa asta.112
Sau cel de la Hancock, din 14 august 1998:
Aflat\ pe muchia de cu]it a noului mileniu, la cap\tul unui secol de nemai`nt`lnite rele [i b\i de s`nge, `n care l\comia a `nflorit, umanitatea trebuie s\ fac\ o alegere ferm\ `ntre materie [i spirit `ntre `ntuneric [i lumin\ (sublinierea noastr\).113
Din punctul nostru de vedere, febra mesianic\ nu este un accident: Hancock [i Bauval, la fel ca al]i indivizi sau organiza]ii, par s\ lucreze la `mplinirea unui scop alimentat de un adev\rat zel misionar.
Magia Mileniului
~n octombrie 1998, Bauval a anun]at `nfiin]area Project Echinox 2000, constituit de doisprezece autori (plus el `nsu[i), pe care ì nume[te Magic 12. Componen]a grupului nu era stabilit\ la data scrierii c\r]ii, dar ì includea la `nceput pe Graham Hancock, John Anthony West, Andrew Collins [i, desigur, pe Robert Temple. Alte nume men]ionate de Bauval `n acest context erau cele ale lui Colin Wilson, Michael Baigent, Christopher Knight [i Robert Lomas. Ideea era c\ Magic 12 va sus]ine o serie de conferin]e `n diferite locuri de pe glob `n zilele cheie ale anului astronomic 1999 echinoc]iile [i solsti]iile. Locurile stabilite au fost alese din lista siturilor hermetice, incluz`nd Giseh, Alexandria, Stonehenge [i San Jose (sediul central AMORC). Bauval afirma c\ principalul obiectiv este `ndeplinirea unui ritual la scar\ global\, simboliz`nd re`ntoarcerea tradi]iei hermetice egiptene.114 Evenimentele de pe parcursul anului vor culmina la miezul nop]ii de 31 decembrie 1999 c`nd, de pe o platform\ ridicat\ `n fa]a Sfinxului, Bauval [i cei doisprezece vor transmite un mesaj c\tre planet\. El mai afirma [i c\ evenimentul va marca `ntoarcerea zeilor `n Egipt.115
Indiferent dac\ se va dovedi sau nu complice Marea Enead\ cu regia lui Bauval, iar re`ntoarcerea va coincide cu momentul acestei proclama]ii, nu s`ntem ului]i dec`t de faptul c\ dr. Zahi Hawass a aprobat ca evenimentul s\ aib\ loc `n fa]a Sfinxului. Firme precum Coca-Cola [i IBM ar fi fost fericite s\ pl\teasc\ multe milioane pentru a-[i asigura acel spa]iu de reclam\ pentru marea petrecere a Mileniului. De ce i-a fost dat\ aprobarea tocmai lui Bauval? Proiectatul moment include un concert maraton [i un laser-show de dou\sprezece ore, regizat [i prezentat de Jean-Michel Jarre, programat s\ `nceap\ dup\ apusul zilei de 31 decembrie 1999 [i s\ se `ncheie la r\s\ritul soarelui `n ziua de 1 ianuarie 2000, cuprinz`nd Mesajul c\tre planet\ f\cut de Bauval la miezul nop]ii. Zvonul `n lumea show-biz-ului este c\ ultimul album al lui Jarre, preg\tit s\ fie lansat la sf`r[itul anului 1999, este o continuare a Echinox, ap\rut `n anii 1980, [i, la fel ca proiectul lui Bauval, poart\ titlul Echinox 2000. Coinciden]a numelor sugereaz\ o `n]elegere prealabil\ `ntre cei doi. Proiectul lui Bauval este finan]at de Concordium, o funda]ie non-profit cu sediul `n New York, ce sponsorizeaz\ cercet\rile `n domeniul tehnologiilor alternative [i `n filozofie sau, cu cuvintele lui Bauval, aduce iluminarea [i spiritualitatea `n lume116. El [i-a stabilit baza (Phoenix Experiment Base) `n satul de l`ng\ Sfinx, Nazlet-el-Samman, pentru a monitoriza de la Giseh toate activit\]ile organizate `n `nt`mpinarea Mileniului. Nu-i nimic r\u `n a oferi m\re]ul spectacol al mileniului pe acest fundal uimitor, nici `n a dori pacea [i iubirea pe p\m`nt. Dar s\ nu uit\m c\ o parte intrinsec\ a spectacolului este anun]area `ntoarcerii vechilor zei egipteni. Poate c\ este mai degrab\ o `ntors\tur\ de fraz\ poetic\ sau un fel de metafor\, dar, a[a cum vom vedea, o parte a planului pe care l-am descoperit presupune c\ zeii s`nt reali [i c\ ei se `ntorc. Credin]a c\ este iminent\ a doua sosire a zeilor antici o dat\ cu transformarea global\ nu este apanajul lui Robert Bauval [i Graham Hancock. ~n noua edi]ie din The Sirius Mystery, Robert Temple sugereaz\ c\ anticii zei amfibii, Nommo, care se afl\ acum `ntr-o stare de conservare [i orbiteaz\ `n jurul lui Saturn, s`nt gata s\ se `ntoarc\ pe P\m`nt. El spune pe un ton lugubru c\ aceste lucruri... ne vor afecta pe to]i mai repede dec`t ne g`ndim117. ~n mintea acestor nou ap\ru]i misionari ai V\rs\torului, evenimentele iminente fie vor avea loc acolo, fie vor fi legate de Platoul Giseh.
CAPITOLUL 2
Lucruri stranii la Giseh

Azi, totul este contradictoriu la Giseh. Clip\ de clip\ s`nt lansate nenum\rate zvonuri [i contrazvonuri despre s\p\turi clandestine, diverse ascunz\tori [i de departe cel mai interesant lucru descoperiri secrete ce vor transforma cumva lumea. Ac]iunile [i zvonurile s-au intensificat dup\ calendarul unui program menit s\ ating\ apogeul la sosirea mileniului. Dar ce se ascunde `n spatele campaniei? {i putem separa adev\rul dintre numeroasele zvonuri despre Giseh? Oficial, nu se `nt`mpl\ nimic deosebit la Giseh, cu excep]ia `nchiderii pentru cur\]enie a Marii Piramide `n 1 aprilie 1998, ceea ce pare plauzibil, deoarece miile de turi[ti las\ o incredibil\ cantitate de gunoaie [i provoac\ condensul pe b\tr`nii pere]i din interior. Combina]ia `ntre respira]ie [i transpira]ie poate provoca deteriorarea piramidei; mai mult, unele lucr\ri de renovare erau absolut necesare pentru `mbun\t\]irea sistemului de iluminare, de exemplu. Dar dincolo de opera]iunile anun]ate pentru cur\]enie [i renovarea instala]iei electrice s-a sugerat, de c\tre mai multe surse unele mai de `ncredere dec`t altele c\ [i alte activit\]i au loc la Giseh: str\pungerea unor tuneluri secrete, `n interiorul Marii Piramide [i pe Platou; cercet\ri clandestine, efectuate de grupuri discrete, dup\ fabuloasele `nc\peri ascunse [i vechile lor secrete; conspira]ii din bel[ug. Cu oarecare cinism, ne-am dirijat aten]ia c\tre Giseh, a[tept`ndu-ne la un [oc. Este o oarecare ipocrizie `n atitudinea oficialit\]ilor egiptene fa]\ de vizitatorii Marii Piramide. Mul]i turi[ti s`nt lua]i `n der`dere, pe bun\ dreptate, deoarece adep]ii New Age, americani [i europeni, par s\ considere piramidele ca fiind ale lor [i privesc de sus
autorit\]ile egiptene sau pe oricine altcineva ar `ncerca s\ limiteze entuziasmul cu care desf\[oar\ [edin]e de medita]ie `n interiorul piramidelor, afar\ sau chiar `n v`rful acestora. Ei ajung `n Egipt cu inten]ia declarat\ de a pune st\p`nire pe bijuteria coroanei acestei coloniz\ri New Age. Se cocoa]\ [i psalmodiaz\ peste tot, indiferen]i la sentimentele localnicilor: cu un deceniu `n urm\, un num\r de 350 de oameni au intrat `n Marea Piramid\ pentru o medita]ie `n grup sub eticheta Harmonic Convergence, un num\r uria[ fa]\ de dimensiunile reduse ale Camerei Regelui [i atmosfera `nchis\ din masivul de piatr\, mai ales `n cazul unui aflux masiv de oameni. Se recunoa[te public c\ grupurilor metafizice li se permite de fapt contra unei taxe accesul `n Marea Piramid\ dup\ ce Platoul Giseh a fost `nchis seara pentru marele public. De fapt, `n decembrie 1997, c`nd dr. Zahi Hawass a anun]at `nchiderea piramidei, a specificat c\ aceast\ `n]elegere va func]iona `n continuare.1 Dar nu to]i vizitatorii `[i ]in ochii `nchi[i `n medita]ie sau lipi]i de ghidurile de c\l\torie. Unii c\l\tori demni de `ncredere au raportat dovezi ale unor lucr\ri efectuate `n `nc\perile auxiliare, o serie de camere cu bolta joas\, nu mai `nalte de un metru, aflate deasupra Camerei Regelui. (Se consider\ c\ au fost excavate pentru a u[ura ap\sarea exercitat\ de presiunea miilor de tone de piatr\ ce ar fi devenit periculos de mare asupra tavanului Camerei Regelui, de[i au fost exprimate unele `ndoieli asupra rolului acestor `nc\peri.2) Zvonurile legate de aceste `nc\peri, dar [i de alte lucr\ri clandestine din piramid\, s`nt at`t de tentante `nc`t [i noi, `mpreun\ cu cercet\rorul [i scriitorul Simon Cox, ne-am gr\bit s\ pornim c\tre Egipt, ajung`nd acolo cu o zi `nainte ca Marea Piramid\ s\ fie `nchis\ pentru cele opt luni de cur\]enie [i renovare. {i totu[i, Marea Piramid\ `nc\ nu fusese redeschis\ la 1 ianuarie 1999, iar de la Centrul Cultural Egiptean din Londra ni s-a spus c\ nu va mai fi redeschis\ publicului.
Viziunea tunelurilor
Este cunoscut\ cel pu]in una dintre `nc\perile neexplorate din Giseh: dac\ ne asum\m c\ u[a lui Gantenbrink este cu adev\rat o intrare c\tre ceva, atunci ea trebuie deschis\ c\tre acel ceva. C\tre
ce? Ca [i cu toate celelalte petrecute la Giseh `n aceste zile, [i povestea asta are un substrat. Inginerul german specializat `n robo]i a f\cut descoperirea `n 22 martie 1993, a doua zi dup\ ce Zahi Hawass a fost concediat din cauza scandalului provocat de furtul unei statuete din Dinastia a IV-a (de[i Graham Hancock sugereaz\ c\ aceast\ concediere este, de fapt, cumva legat\ de descoperirea germanului).3 Cel care l-a concediat pe Hawass, dr. Muhammed Bakr, pre[edinte al Consiliul Suprem al Antichit\]ilor, a fost la r`ndul lui mazilit trei luni mai t`rziu. El sus]ine c\ o mafie care controleaz\ `n ultimii dou\zeci de ani tot ce-i legat de piramide este responsabil\ pentru asta.4 Hawass `nsu[i a lipsit de la biroul s\u doar pentru o lun\, fiind reinstalat `n aprilie 1994. Timpul acesta [i l-a petrecut `n California, ceea ce poate fi semnificativ, iar a[a cum scria Chris Ogilvie-Herald `n revista Quest for Knowledge, al c\rei editor era pe atunci reinstalarea sa se spune c\ a fost determinat\ de o interven]ie american\5. Dup\ ce Robert Bauval a prezentat presei, `n 16 aprilie 1993, descoperirea lui Gantenbrink, German Archaeological Institute din Cairo a reac]ionat la descoperire trat`nd-o ca lipsit\ de importan]\ (poate pentru c\ strugurii erau acri?). Dr. Bakr a mers mult mai departe, fiind primul care a declarat-o o p\c\leal\.6 Lui Gantenbrink i s-a refuzat permisiunea de a-[i continua lucr\rile din cauza `nc\lc\rii protocolului `n modul `n care a f\cut cunoscut\ presei descoperirea. A[a cum am descris `n capitolul precedent, Gantenbrink a fost ]apul ip\[itor pentru graba [i indiscre]ia lui Robert Bauval, ceea ce nu l-a `mpiedicat pe Graham Hancock s\-l prezinte pe Gantenbrink ca pe un martir [i o victim\ a autorit\]ilor egiptene subliniind c\ este vorba de o conspira]ie. El a scris mai t`rziu, `n 1996, `n revista Nexus: Motivul oficial al Egyptian Antiquities Organization... era acela c\ Gantenbrink sc\pase [tirea descoperirii c\tre presa britanic\, iar aceast\ fapt\ `nc\lca o regul\ a arheologiei.7 Dup\ publicitatea f\cut\ descoperirii, nu s-a mai `nt`mplat nimic legat de camera din pu] p`n\ `n 1996, c`nd o nou\ echip\, egiptean\, a decis s\ continue cercet\rile. Era condus\ de dr. Farouk El Baz, un prieten apropiat al lui Zahi Hawass, specialist `n dispozitive de teledetec]ie (tehnologia utilizat\ de sateli]i pentru a cerceta solul [i subsolul), un
geofizician egiptean care lucrase la NASA `n cadrul programului Apollo de aselenizare. Compania canadian\ Amtex s-a implicat [i astfel a ajuns la Giseh echipament de un milion de dolari. Inten]ia lor era de a deschide u[a lui Gantenbrink `n direct la televiziune, dar nu s-a `nt`mplat a[a.8 ~n ianuarie 1998, Hawass promisese c\ u[a va fi deschis\ p`n\ `n luna mai a acelui an.9 Nu numai c\ acest moment istoric nu s-a materializat, dar nu s-a dat nici o explica]ie pentru absen]a lui. Mai ales un zvon foarte persuasiv [i persistent a circulat, conform c\ruia a fost s\pat `n secret un tunel p`n\ `n Camera Gantenbrink din cea mai joas\ camer\ auxiliar\ aflat\ deasupra Camerei Regelui, botezat\ Camera Davidson dup\ diplomatul britanic Nathaniel Davidson care descoperise `n mod oficial `nc\perea `n 1765, de[i s`nt indicii c\ existen]a ei era cunoscut\ deja.10 (Celelalte camere auxiliare au fost descoperite de colonelul Howard Vyse `n 1837, care le-a botezat cu numele unor figuri importante `n societatea britanic\, precum Wellington sau Nelson.) Intrarea `n Camera Davidson este dificil\: o scar\ oarecum nepotrivit\ este sprijinit\ de peretele dinspre Marea Galerie p`n\ la 8,7 metri `n\l]ime, dar se opre[te `nainte de a ajunge la tavan. Ultimii metri s`nt parcur[i prin c\]\rare pe o sfoar\, apoi urmeaz\ o r\sucire inconfortabil\ [i str\baterea unui tunel p`n\ `n camera propriu-zis\. Davidson, ca [i celelalte `nc\peri auxiliare, are doar un metru `n\l]ime [i este imposibil s\ stai `n picioare, iar podeaua este neregulat\, alc\tuit\ din pl\cile de granit ale tavanului Camerei Regelui. Nefiind g`ndit\ pentru a fi vizitat\, constructorii nu au finisat-o. A fost `ntr-adev\r s\pat un tunel din Davidson p`n\ `n Camera Gantenbrink, a[a cum se aude? Circul\ nenum\rate zvonuri referitoare la Egipt. Multe pornite de la oameni f\r\ nici cea mai mic\ leg\tur\ cu faptele concrete de la Giseh. Se crede c\ sursa acestui zvon a fost Thomas Danley, acustician [i consultant NASA pentru dou\ misiuni ale navetei spa]iale, specializat `n levita]ia acustic\ (ridicarea obiectelor de la sol prin utilizarea sunetelor [i a vibra]iilor). ~n octombrie [i noiembrie 1996, el a participat la un proiect oarecum controversat al Funda]iei Joseph M. Schor, `mpreun\ cu o echip\ de filmare condus\ de documentaristul [i produc\torul american Boris Said. Urmau s\ fac\ experien]e acustice filmate `n Marea Piramid\ [i aveau permisiunea s\ petreac\ acolo patru nop]i. Prinz`nd o astfel de ocazie, Danley [i echipa au urcat `n Camera Davidson, unde aflaser\ c\ fusese redeschis un tunel s\pat la
`nceputul secolului nou\sprezece. Primele s\p\turi fuseser\ demarate de Giovanni Battista Caviglia (1770-1845), o personalitate ciudat\ printre egiptologii secolului nou\sprezece. Comandant de vas din Genova, era ocultist [i hermetist. Devenise convins c\ piramidele con]in mari secrete. El a condus cele mai importante lucr\ri de la Giseh `ntre 1816 [i 1820, primele s\p\turi arheologice pe scar\ larg\ efectuate `n regiune. Ce este interesant, Caviglia dorea s\ sape un tunel din Camera Davidson pentru a intersecta pu]ul de aerisire din Camera Reginei, deoarece credea c\ se g\se[te acolo o `nc\pere secret\.11 Uimitor, descoperirea lui Gantenbrink din 1993 p\rea s\ dovedeasc\ dreptatea sa. Lucr\rile lui Caviglia fuseser\ abandonate dup\ aproape trei metri, probabil din cauza condi]iilor de lucru foarte dificile. Tunelul a fost acoperit apoi cu d\r`m\turi [i a fost uitat. Oricum, `n noiembrie 1996, Danley s-a t`r`t p`n\ la el [i a descoperit c\ fusese continuat recent cu `nc\ zece metri, lucrare ce, `n mod evident, era `n curs. A mai descoperit [i saci cu materialul excavat depozita]i `n camera auxiliar\ superioar\. Danley a ar\tat descoperirile sale inspectorului desemnat s\-i `nso]easc\ [i a fost consternat s\ afle c\ acesta nu [tie nimic de aceste s\p\turi, dar a fost de acord s\ raporteze superiorului s\u, Zahi Hawass. La `ntoarcere, Danley a raportat cele v\zute la Giseh at`t la radio c`t [i prin Internet.12 ~ntr-o a doua vizit\ efectuat\ `n februarie 1997, Danley a v\zut c\ un nou cablu electric urc\ pe peretele Marii Galerii spre tunelul ce duce la Camera Davidson, indic`nd c\ lucr\rile continu\ acolo sus, departe de privirile altora. C`nd am vizitat Marea Piramid\ `nso]i]i de Simon Cox, `n prim\vara lui 1998, am v\zut c\ o camer\ video fusese instalat\ pe tavanul Marii Galerii, dar c\ nu era orientat\ `n jos, a[a cum ar fi fost normal dac\ se dorea verificarea turi[tilor care intrau, ci era `nclinat\ `n a[a fel `nc`t s\ surprind\ pe oricine ar fi inten]ionat s\ urce spre Camera Davidson. ~n iulie 1997, un egiptolog independent american, Larry Dean Hunter, a vizitat piramida pentru a verifica povestea lui Danley. Fusese trimis acolo de Richard Hoagland (celebru pentru studierea chipurilor de pe Marte [i av`nd un rol major `n cercet\rile noastre ulterioare).13 Hunter nu s-a c\]\rat de fapt `n Camera Davidson, ci a fotografiat cablul, camera video [i c`]iva saci cu moloz afla]i `n Marea Galerie. Ciudat, s-a `ntors de acolo doar cu imaginea sacilor [i o bucat\ de calcar ce ar fi putut fi luat\ de oriunde. Ceea ce
anume pare a fi, s\ spunem, cel pu]in parcimonioas\ cu adev\rul referitor la unele neregularit\]i legate de lucr\ri arheologice majore. ~n februarie 1998, colegul nostru Simon Cox a v\zut dovezi incontestabile ale existen]ei unui tunel neoficial. De fapt, Simon, utiliz`nd bine cunoscutul sistem egiptean de rezolvare a problemelor cu ajutorul unui bac[i[, a intrat chiar el `n Camera Davidson. Acolo a v\zut, [i fotografiat, dovada decisiv\ c\ este s\pat `ntr-adev\r un tunel `n peretele sudic al `nc\perii. Din relat\rile lui Simon se pare c\ tunelul lui Caviglia a fost redeschis [i extins spre inima piramidei. Ce este interesant, dac\ va fi continuat pe aceea[i direc]ie, va intersecta pu]ul sudic din Camera Reginei. Cu alte cuvinte, el va `n]epa pu]ul aproximativ la nivelul u[ii lui Gantenbrink. U[a misterioas\ [i ceea ce se afl\ dincolo de ea, asta s`nt ei `n curs de a investiga sub acoperire? Este sugestiv dac\ lu\m `n considerare c\ oficialit\]ile egiptene au calificat oficial u[a lui Gantenbrink ca neinteresant\, subliniind c\ este prea mic\, de dimensiunea unei coli de h`rtie, mai mult, suger`nd c\ nu se afl\ nimic `n spatele ei. Oare nu protesteaz\ prea mult?
inten]ionaser\ s\ realizeze el [i Hoagland era neclar [i, din cauza publicit\]ii f\cute de Hoagland acestei non-pove[ti, descrierea lucr\rilor din Camera Davidson, f\cut\ la prima m`n\ de Danley, a fost eclipsat\. (~n mod curios, website-ul lui Hoagland nu-l men]ioneaz\ deloc pe Danley.) Hunter l-a implicat [i pe Mohammed Sherdy, editor al cotidianului El Wafd. Cum Zahi Hawass a negat c\ se petrece ceva `n camerele auxiliare `n afar\ de cur\]enie, Hunter a ajuns la concluzia c\ se ascundea un lucru serios. Ori erau `ntreprinse lucr\ri despre care autorit\]ile nu [tiau nimic, ori autorit\]ile [tiau [i acopereau totul. Dar, `n iulie 1997, `n cursul unei `nt`lniri cu Hunter [i Sherdy la redac]ia acestuia, Hawass a adus ca dovad\ `n sprijinul s\u un fax de la cineastul Boris Said, care f\cuse parte din echipa lui Danley, [i care nega faptul c\ ar fi [tiut ceva de lucr\rile secrete.14 Sherdy declar\ c\ ulterior i-a fost permis accesul `n Camera Davidson [i nu a v\zut nici un tunel. Nimic nu-i simplu la Giseh. ~ntr-un interviu din ianuarie 1998, Said a confirmat c\ un tunel nou a fost s\pat din Camera Davidson, dar a ad\ugat, cumva confuz, c\ nu vede nimic r\u `n asta, f\r\ a oferi alte explica]ii pentru declara]ia sa. A mai spus doar: Ei (egiptenii) sap\ peste tot pe Platou.15 Mul]i [i-ar pune `ntrebarea de ce nu trebuie s\ sape egiptenii, secret sau pe fa]\, la Giseh? Este ]ara lor [i mo[tenirea lor, nu s`nt o colonie occidental\. Pu]ini str\ini ar obiecta pentru s\p\turi `ntreprinse `n alte locuri, cum ar fi marea cetate ridicat\ de Saladin [i care domin\ ora[ul Cairo. Problema este c\ monumentele Egiptului antic s`nt considerate ca apar]in`nd patrimoniului omenirii: chiar pre[edintele Hosni Mubarak a spus asta `n 1998.16 Orice s-ar `nt`mpla `ntr-un sit antic Karnak, Luxor sau Giseh trebuie f\cut public lumii dup\ o lege nescris\. Egiptul antic apar]ine tuturor [i ori de c`te ori cineva ì st`rne[te praful trebuie s\ [tim cu to]ii despre asta: este acordul general pe care se bazeaz\ toate lucr\rile [i descoperirile majore. ~n ce prive[te descoperirile notabile, egiptologia trece peste orice politic\, a[a c\ dovezile despre s\parea unor tuneluri secrete, nu numai `n orice sit antic, ci chiar `n Marea Piramid\, au o mare importan]\. ~n martie 1997, la c`teva luni dup\ raportul Danley, Hawass a afirmat categoric: Nu exist\ lucr\ri secrete la Giseh.17 Singura concluzie posibil\, din punctul nostru de vedere, este c\ o persoan\
Secrete `n nisip
~n timp ce eram la Giseh, am descoperit c`t este de dificil s\ faci public\ o descoperire. Am auzit, din surse de `ncredere, c\ au fost g\site deja trei noi `nc\peri `n Marea Piramid\, `n apropierea Camerei Regelui.18 Deoarece, din diverse motive, nu putem dest\inui sursele noastre, [tirea nu are nici o valoare. {i oricum trebuie s\ fii precaut c`nd te legi de lucr\rile de la Giseh. Zvonurile cresc peste noapte ca ciupercile, descriu secrete exotice, descoperite de autorit\]i, [i care, a[a cum este regula cu aceste istorii, vor declan[a schimb\ri miraculoase `n lume. C\utarea `nc\perilor secrete pare s\ fi continuat f\r\ oprire la Giseh `n ultimii dou\zeci [i cinci de ani. Una din primele tentative ale secolului dou\zeci de a descoperi `nc\peri secrete a avut loc `n Piramida lui Kefren, `n 1968, `n cadrul unui proiect condus de laureatul Premiului Nobel pentru fizic\, Luis Alvarez, care a `ncercat s\ localizeze camerele m\sur`nd p\trunderea radia]iei cosmice prin
structura de piatr\. (Alvarez mai este [i autorul teoriei marelui impact, ce ar fi dus la extinc]ia dinozaurilor, iar la `nceputul anilor 1950 a participat la studiul realizat de CIA asupra OZN-urilor.19) Proiectul din 1968 a implicat dou\sprezece agen]ii americane [i egiptene, inclusiv US Atomic Energy Commission, Smithsonian Institute [i Ain Shams University din Cairo. Analiza preliminar\ computerizat\ f\cut\ datelor ob]inute la Ain Shams l-a `mpins pe conduc\torul proiectului, dr. Amr Goneid, s\ afirme (a[a cum consemneaz\ The Times) c\ rezultatele desfid toate legile cunoscute ale fizicii [i c\ apare `n piramid\ o for]\ ce sfideaz\ legile [tiin]ei20. Dar `nc\ o dat\ ma[ina de `mpr\[tiat fum a fost pornit\: Alvarez a anun]at imediat din America c\ nu s-a `nt`mplat nimic deosebit [i c\ nu au fost descoperite alte `nc\peri. Urm\toarea etap\ a proiectului ataca Sfinxul. Ideea c\ ceva extrem de important se afl\ sub Sfinx b`ntuia de mai multe secole. ~n timpul expedi]iei napoleoniene `n Egipt ce includea [i cercet\tori, nu numai militari s-a spus c\ a fost descoperit\ `n 1801 o intrare `n corpul Sfinxului, dar c\, din cauza iminentei sosiri a inamicului, au fost obliga]i s\ se retrag\ `nainte de a explora mai departe. {tim povestea despre u[a descoperit\ de francezi `n Sfinx, deoarece arabii prezen]i acolo au descris-o `n secolul nou\sprezece egiptologului francez Auguste Mariette. S-a spus c\ u[a era de fapt stela Sfinxului, dar este greu de crezut, deoarece lespedea de piatr\ nu era lipit\ de corpul Sfinxului, ca o u[\.21 Mul]i dintre egiptologii de seam\ ai secolului nou\sprezece au crezut `n existen]a unor `nc\peri sub Sfinx. Mariette `nsu[i considera c\ se afl\ acolo un morm`nt. {i to]i se bazau pe reprezentarea grafic\ a Sfinxului, `nt`lnit\ `n papirusuri [i inscrip]ii, ce-l `nf\]i[eaz\ culcat pe un soclu deasupra a ceea ce pare a fi o `nc\pere mortuar\.22 Interesul fa]\ de posibila existen]\ a unei asemenea `nc\peri a ren\scut la `nceputul secolului dou\zeci. Arheologul francez Emile Baraize a `ntreprins `n 1926 lucr\ri de excavare at`t pe laturile Sfinxului c`t [i `n restul incintei. Lucr\rile de m`ntuial\ sugereaz\ c\ se afla `n c\utarea a ceva anume, fiind f\cute f\r\ luarea tuturor m\surilor de siguran]\ uzuale. Se pare c\ a reu[it par]ial, g\sind accesul c\tre un tunel `n partea din spate a Sfinxului. L-a explorat, apoi l-a sigilat [i, incredibil, a p\strat doar pentru el [tirea acestei descoperiri uimitoare. Acest loc, a[a cum am v\zut, ì interesa [i pe
mediumul H.C. Randall-Stevens [i pe AMORC. Ei [i, ceva mai t`rziu, Robert Bauval [i Graham Hancock au afirmat c\ zona din sfertul posterior al Sfinxului este presupusul amplasament al unor `nc\peri secrete. Ce-i ciudat `n leg\tur\ cu lucr\rile lui Baraize este c\, de[i a s\pat acolo timp de unsprezece ani, nici unul dintre rapoartele sale detaliate nu a fost publicat.23 Dup\ Baraize a urmat o pauz\ p`n\ `n 1973 c`nd ini]iativa a fost preluat\ de SRI International (fostul Stanford Research Institute), din California. Una dintre cele mai mari organiza]ii [tiin]ifice, SRI a avut `ntotdeauna leg\turi str`nse cu Departamentul pentru Ap\rare al Statelor Unite [i cu agen]iile de informa]ii. Au fost organizate trei expedi]ii la Giseh `n anii 1970, primele dou\ conduse de un fizician, cu splendidul nume dr. Lambert Dolphin Jr, orientate c\tre c\utarea `nc\perilor ascunse sub Sfinx. Nu se [tie de ce a fost resuscitat\ ideea dup\ cincizeci de ani de inactivitate. Urm\toarea expedi]ie SRI a fost `ntreprins\ `n 1973 [i era o continuare a proiectului lui Alvarez, ce avusese loc cu cinci ani `n urm\.24 Dolphin `nsu[i era un personaj ciudat. Absolvent al San Diego State University [i al Stanford University, ajunsese la SRI `n 1956, unde devenise unul dintre fizicienii principali. Dar privirile ne s`nt atrase mai mult de interesul s\u fa]\ de antichitate. Cre[tin practicant, `nclinat c\tre un soi de fundamentalism, `n 1987 a p\r\sit SRI pentru ca, dup\ spusele lui, s\-[i dedice `n `ntregime timpul studiului Bibliei [i propag\rii cre[tinismului25. {i totu[i, website-ul lui Dolphin dezv\luie o alt\ dimensiune a credin]ei sale religioase: pro-Life, anti-homosexual [i anti-islam. Se declar\ credincios at`t al Vechiului c`t [i al Noului Testament, ele fiind corecte din punct de vedere istoric, inspirate divin [i cu autoritate deplin\ asupra tuturor domeniilor credin]ei [i vie]ii26. Asemenea celor mai mul]i fundamentali[ti cre[tini, Dolphin pare s\ fie fascinat mai mult de Vechiul dec`t de Noul Testament deoarece, cu excep]ia Apocalipsei `n sine, acesta con]ine adev\ratul material apocaliptic. Cre[tinii fundamentali[ti s`nt interesa]i de focul iadului [i de damnare, una dintre multele tr\s\turi avute `n comun cu extremi[tii evrei, ceea ce produce o alt\ alian]\ paradoxal\. ~n aceea[i perioad\ `n care conducea echipa SRI de la Giseh, utiliza o tehnologie identic\ `n controversatele cercet\ri efectuate la Muntele Templului, `n Ierusalim.27
Lucr`nd cu o organiza]ie evreiasc\ de dreapta, Jerusalem Temple Foundation, condus\ de Stanley Goldfoot, ce consider\ c\ azi a sosit vremea construirii celui de-al treilea templu la Ierusalim, Dolphin [i-a utilizat cuno[tin]ele `n c\utarea funda]iilor cl\dirii ini]iale. Este o zon\ extrem de sensibil\, la propriu [i la figurat, Muntele Templului afl`ndu-se acum sub control musulman, deci au lucrat noaptea. Chiar [i a[a, autorit\]ile israeliene au oprit lucr\rile de teama unor r\scoale. Jerusalem Post descria astfel `nt`mplarea:
Este un lucru semnificativ, pentru unii chiar `ngrijor\tor, colaborarea evangheli[tilor americani cu israelieni de dreapta, precum Goldfoot. Unii membri ai acestui comitet s`nt personalit\]i de seam\. Lambert Dolphin conduce o sec]ie a celui mai mare conglomerat [tiin]ific, Stanford Research Institute, cu un buget de 200 de milioane de dolari pe an, ai c\rui principali clien]i s`nt guvernul american [i corpora]ii de talia Bechtel.28
Dup\ Dolphin, `n 1976, SRI a `ntreprins lucr\ri de investiga]ii la Saqqara, c\ut`nd morm`ntul marelui scrib Imhotep, la Alexandria, `ncerc`nd localizarea Marii Biblioteci, [i la Giseh, unde testele seismometrice indicau posibilitatea existen]ei unor `nc\peri sub Piramida lui Kefren.29 ~n 1977, Dolphin [i SRI s-au `ntors la Giseh, finan]a]i la `nceput de US National Science Foundation.30 Pe urm\, `n 1978, adep]ii lui Cayce, ARE, au ap\rut [i ei contribuind la finan]area proiectului SRI, al c\rui nume oficial era Sfinx Exploration Project.31 {i acum `[i face intrarea `n scen\ cel mai influent personaj `nt`lnit `n cercet\rile `ntreprinse de noi, de[i el este pu]in cunoscut de publicul larg. Este vorba de dr. James J. Hurtak, matematician [i filozof mistic, fondator al organiza]iei Academy for Future Science (AFFS), cu sediul `n California, la picioarele c\ruia s-ar bucura s\ se gudure mul]i dintre actorii acestei pove[ti. Hurak este specialist `n studii orientale, istorie, [tiin]e sociale, lingvistic\, patristic\ [i greac\ veche, vorbe[te [i scrie `n [apte limbi, fiind adeseori descris drept consilierul Silicon Valley pentru `nalta tehnologie32. ~n 1986, el a prezentat la o conferin]\ ]inut\ `n Brazilia o lucrare despre utilizarea radarului de sol sau amplasat pe sateli]i pentru detectarea arheologic\.33 Hurtak a `ntreprins lucr\ri la Giseh la sf`r[itul anilor 1970 [i p\rea legat cumva de prezen]a SRI la fa]a locului. De[i nu a fost
niciodat\ oficial angajatul acestuia, a ]inut mereu leg\tura cu personalit\]ile cele mai importante.34 ~n particular, era un prieten apropiat al lui Lambert Dolphin Jr. care dup\ Hurtak `mp\rt\[ea cu el acelea[i convingeri intime despre Giseh.35 (Hurtak `l cuno[tea de asemenea pe Mark Lehner.36) ~n 1977 [i 1978, Hurtak, `mpreun\ cu ni[te `nso]itori r\ma[i anonimi, a `ntreprins o expedi]ie particular\ la Giseh. Scopul principal era utilizarea laserului pentru m\surarea exact\ a pozi]iei pu]urilor din Camerele Regelui [i Reginei, mai ales pentru a verifica orientarea c\tre anumite stele [i constela]ii, Orion, Dragon [i Sirius.37 Rezultatele nu au fost f\cute publice niciodat\. Ce este interesant `n leg\tur\ cu aceste studii este c\ posibilitatea unei corela]ii cu Orion [i Dragon fusese propus\ la `nceputul anilor 1960. Dar cu excep]ia literaturii masonice, dup\ am v\zut ideea nu mai ie[ise la iveal\ p`n\ `n 1994, `n The Orion Mystery a lui Bauval [i Gilbert. Iar Hurtak explora posibila leg\tur\ `ntre piramide [i Centura Orionului `n 1973.38 Am descoperit c\ nu numai `n acest domeniu a fost un deschiz\tor de drumuri. ~n anii 1970, SRI International juca a[adar un rol important `n istoria oficial\ a cercet\rilor de la Giseh. Echipa sa utiliza diverse tehnici, inclusiv fotografiere aerian\, cercetare cu infraro[ii, m\sur\tori ale rezisten]ei electrice [i ale varia]iei c`mpului magnetic `n jurul Sfinxului [i a incintei sale, p`n\ la propagarea radia]iei cosmice. S-au f\cut unele descoperiri, de[i cele mai multe anomalii s-au dovedit a fi provocate de cavit\]i naturale `n stratul de roc\ (fenomen de a[teptat `n calcare). Pu]ine sugerau prezen]a unui tunel de la nord-vest spre sud-est, prin spatele Sfinxului, ca [i o cavitate `n fa]a labelor sale.39 ~n 1978, compania Recovery Systems International s-a al\turat proiectului pentru a `ntreprinde lucr\ri de foraj `n scopul verific\rii anomaliilor. Dup\ Mark Lehner, compania fusese `nfiin]at\ probabil tocmai pentru a lua parte la lucr\ri.40 Recovery System International a `nceput s\ sape un pu] pe Platoul Giseh, `n apropierea Sfinxului. La o ad`ncime de peste 20 de metri, au `nt`lnit fragmente de granit care, a[a cum am stabilit, nu apare `n mod natural `n regiune. Zvonurile spun c\ armata egiptean\ a s\rit `n sus [i a oprit proiectul. ~n 1980 au mai fost extrase fragmente de granit de la aproape dou\zeci de metri ad`ncime de c\tre
dr. Thomas Dobecki, `n `ncercarea de a detecta `nc\perile de sub Sfinx. El a detectat ceea ce pare a fi o cavitate rectangular\ (9 pe 12 metri) la 5 metri sub baza incintei. ~nc\ o dat\, lucr\ri promi]\toare s-au `ncheiat abrupt: Hawass (pe atunci director la Giseh) a retras brusc licen]a proiectului, acuz`ndu-l c\ nu este [tiin]ific. ~n 1995, echipa unui alt proiect a ajuns la Giseh pentru a cerceta zona prin seismometrie [i unde radar penetrante `n sol. Oficial, scopul proiectului era de a localiza goluri subterane ce ar fi putut pune `n pericol publicul45, dar efectul secundar ar fi fost descoperirea anomaliilor subterane, a[a cum s`nt camerele. Era o ac]iune comun\ a Florida State University [i Schor Foundation, fondat\ de dr. Joseph Schor, participant la proiectul din 1990. Recent el s-a retras din pozi]ia de director [i vicepre[edinte al Forest Laboratories Inc., o companie farmaceutic\ produc\toare de vitamine. Dup\ descrierea lui Bauval, Schor Foundation este o organza]ie non-profit dedicat\ descoperirii dovezilor civiliza]iei disp\rute a Atlantidei [i a S\lii Arhivelor, prezise de profetul adormit, Edgar Cayce.46 Multimilionarul Schor este de o via]\ membru al ARE [i unul dintre principalii finan]atori. F\c`nd echip\ cu Florida State University, Schor Foundation s-a asigurat c\ proiectul are sus]inerea academic\ necesar\ pentru a primi licen]a de la autorit\]ile egiptene. Echipa `l includea [i pe Thomas Dobecki [i, `nc\ o dat\, pe Joseph Jahoda (de asemenea membru al Schor Foundation), totul fiind `nregistrat pe pelicul\ de Boris Said. ~n timp ce scopul oficial al proiectului era localizarea golurilor subterane periculoase, el nu p\rea a fi [i scopul real. Said a afirmat ulterior c\ fusese angajat pentru a filma c\utarea S\lii Arhivelor l\sat\ de atlan]i, adev\ratul scop al echipei lui Schor `nc\ de la `nceput. Said afirm\ acum c\ `ntreaga expedi]ie a fost preg\tit\ `n secret de Schor, spun`nd:
Acum, `n sf`r[it, s`nt convins c\ dr. Schor nu dorea s\ fac\ public\ aceast\ informa]ie. Cred c\ `ntotdeauna a inten]ionat s\ ]in\ departe de public informa]iile referitoare la camerele secrete. Cred c\ s-a folosit de mine. Cred c\ s-a folosit de abilitatea mea `n a ob]ine permisul, de priceperea mea de a face lucrurile s\ se `nt`mple `n Egipt, doar pentru a-[i atinge scopurile personale. Cred c\ dorea `nc\ de la `nceput s\ ascund\ totul de public.47
o echip\ egiptean\ care studia nivelul p`nzei de ap\ freatic\ `n zon\.41 Este evident c\ granitul reprezint\ o anomalie `ntr-o regiune dominat\ de calcare, dac\ nu cumva forajul a `nt`lnit o `nc\pere subteran\ placat\ cu granit. (Dac\ astfel de `nc\peri ar exista, ar fi normal s\ fie placate cu granit, deoarece p`nza de ap\ freatic\ este aproape de suprafa]\, iar camerele cu pere]i de calcar poros s-ar fi inundat imediat. Granitul, pe de alt\ parte, este dur [i impermeabil.) Pe urm\, `n 1980, Zahi Hawass a redeschis tunelul Baraize din spatele Sfinxului, uitat de to]i cu excep]ia celor care au avut acces la rapoartele nepublicate. Acest grup ì include pe Mark Lehner [i pe egipteanul Mohammed Adb al-Mawgud Fayed, fiul unuia dintre cei care au lucrat cu Baraize `n 1920 [i care a lucrat la r`ndul lui la cur\]area incintei Sfinxului pe c`nd era copil. Hawass poveste[te c\, dup\ cincizeci [i patru de ani, Fayed `nc\ putea s\ indice cu precizie blocul de piatr\ de mici dimensiuni ce bloca intrarea `n tunelul din spatele Sfinxului.42 Fayed a devenit ulterior reprezentantul ARE `n Cairo. SRI [i ARE, `mpreun\ cu Mark Lehner, au mai colaborat la un proiect legat de Sfinx `n 1982, Sphinx Mapping Project, de data aceasta utiliz`nd tehnici acustice `n c\utarea cavit\]ilor ascunse. Lucr\rile par s\ fi negat existen]a unor `nc\peri sub labele din fa]\, de[i au dat unele indica]ii despre altele aflate sub nivelul incintei.43 ~n 1990, Hawass a aprobat proiectul de acum faimos al lui John Anthony West [i Robert Schoch: Sphinx Project, preg\tit de Boston University, unde Schoch era profesor. (Autorit\]ile egiptene ]in la regula ca orice proiect s\ aib\ girul sau s\ implice o institu]ie academic\ recunoscut\.) Conduc\torul proiectului [i cel care a solicitat aprobarea, poate [i din cauza reputa]iei de rebel a lui West, era produc\torul de film Boris Said, al c\rui documentar despre proiect, premiat cu un Emmy, Mystery of the Sphinx, a fost difuzat `n 1993 de NBC. Pe lista finan]atorilor se aflau doi membri ARE, dr. Joseph Jahoda [i dr. Joseph M. Shor, care se afla acolo [i `n calitate de observator oficial ARE.44 Dr. Jahoda care, ca membru de vaz\ al ARE, a jucat un rol major `n implicarea lor la Giseh, este [i pre[edintele Astron Corporation, contractor important al Departamentului pentru Ap\rare al Statelor Unite [i al NASA, o firm\ specializat\ `n echipamente de comunicare radio. {tim acum c\ scopul principal era studierea eroziunii de c\tre ap\ a Sfinxului, dar au fost efectuate [i lucr\ri de seismologie, conduse de
Licen]a a fost retras\ brusc `n decembrie 1996, `n urma interven]iei lui Robert Bauval [i Graham Hancock (vor urma detaliile).48 Echipa lui Schor a mai efectuat lucr\ri [i `n interiorul Marii Piramide, ele indic`nd prezen]a unui coridor str`mt `n spatele peretelui vestic al Camerei Regelui. Lucru confirmat de Zahi Hawass la o conferin]\ ARE `n august 1997.49 Ulterior, din scurgerile de informa]ii s-a aflat c\ nu una, ci nou\ `nc\peri au fost detectate `n spatele Sfinxului, unele con]in`nd obiecte metalice. La originea zvonului nu se afl\ altul dec`t Graham Hancock care, vorbind la emisiunea radio a lui Art Bell, `n iulie 1996, a afirmat c\ posed\ informa]iile neoficial de la un membru al echipei lui Joseph Schor. Hancock a afirmat categoric c\ au fost g\site nou\ `nc\peri [i c\ aceast\ descoperire monumental\ este ]inut\ secret\. A mai ad\ugat c\ are total\ `ncredere `n sursa sa, subliniind c\ acesta este adev\rul. Cam `n acela[i moment, Robert Bauval sus]inea acela[i lucru `n conferin]ele sale, de exemplu aceea ]inut\ la Londra `n octombrie 1996. Hancock [i Bauval resping acum cu vehemen]\ aceste zvonuri, spun`nd c\ nu exist\ descoperiri ]inute `n secret la Giseh. {i `nt\resc pozi]ia lor schimbat\ la 180 de grade ar\t`ndu-se dispre]uitori fa]\ de cei care, din punctul lor de vedere, r\sp`ndesc zvonuri iresponsabile. ~ntr-o alt\ meandr\ a acestei povestiri, la sf`r[itul lui 1996, `nceputul lui 1997, NBC planificase transmiterea `n direct a p\trunderii `n camerele de sub Sfinx. Programul s-ar fi bazat pe activit\]ile `ntreprinse de Schor Foundation [i Florida State University. Printre invita]ii la acest eveniment istoric se num\ra Richard Hoagland.50 Dup\ marea preg\tire, nu s-a mai `nt`mplat absolut nimic, mul]umit\ probabil succesului avut de Hancock [i Bauval `n revocarea licen]ei lui Schor. Dac\ extrem de respectatul NBC programase emisiunea, am fi oare mult prea naivi s\ credem c\ fusese descoperit un lucru important? Dac\ acele `nc\peri exist\, de ce nu au fost filmate, a[a cum s-a promis, [i de ce `nc\ mai a[tept\m confirmarea existen]ei lor? De atunci `ncoace, aten]ia general\ s-a `ndreptat `n alt\ parte. Boris Said, care de atunci a `ncheiat leg\turile cu Schor, afirm\ c\ expedi]ia era interesat\ [i de un tunel aflat la baza unui pu] de patruzeci de metri, cunoscut ca pu]ul de ap\, aflat l`ng\ drumul `ntre Sfinx [i Piramida lui Kefren. La el se ajunge printr-un pasaj t\iat sub drum la jum\tatea distan]ei `ntre Sfinx [i piramid\. C`nd
am vizitat Giseh, am v\zut `n acel loc un pu] ad`nc de zece metri, ce `n]eap\ un tunel merg`nd spre nord. Pu]ul este `nchis cu un capac de fier, o m\sur\ necesar\ pentru a se evita pierderea turi[tilor. Dar erau semne evidente ale unor lucr\ri ce continuau dedesubt: un t`rn\cop modern [i alte unelte z\ceau pe fundul vizibil al pu]ului, pe l`ng\ mormanul uzual de sticle goale [i ambalaje de ciocolat\. De fapt, pu]ul este extrem de interesant. Coboar\ `n trei trepte p`n\ la ad`ncimea de patruzeci de metri sub Platou, a[a cum a descoperit Boris Said c`nd a cobor`t acolo `mpreun\ cu Thomas Dobecki, `n 1996. Dobecki luase cu el `nregistr\rile sondajelor audio, `n special pentru a descoperi ce se afl\ sub uria[ul sarcofag de bazalt. Ei afirm\ c\ au g\sit un spa]iu ce p\rea a fi un tunel, ad`nc de trei metri [i lat de un metru, merg`nd `n direc]ia Sfinxului, aflat la 300 de metri spre est.51 {i Hawass este extrem de `nc`ntat de descoperire, suger`nd c\ este vorba, nici mai mult nici mai pu]in, chiar de simbolicul morm`nt al lui Osiris.52 Este ame]itor interesul ar\tat recent acestui pu], ca [i locului c\tre care duce, din cauz\ c\ nu este o descoperire nou\. ~n mod bizar, situa]ia actual\ pare a fi o `ntoarcere la evenimentele ce s-au desf\[urat aici `n anii 1930. Pu]ul apare `n lucr\rile lui H. Spencer Lewis de la AMORC, unde este considerat a fi intrarea `ntr-un sistem complex de tuneluri [i camere ce unesc piramidele [i `nc\perile de sub Sfinx.53 Lucru semnificativ, informa]iile ob]inute pe c\i spiritiste de H.C. Randall-Stevens spun acela[i lucru. Ceea ce coincide, poate [i pentru c\ a gr\bit-o, cu descoperirea pasajului [i a pu]ului, `n anii 1930, de c\tre marele egiptolog egiptean Selim Hassan. Randall-Stevens afirm\ c\ Hassan a descoperit o re]ea de `nc\peri subterane, nici una p\r`nd a fi legat\ de morminte sau `nc\peri funerare54. Este ame]itor. Dac\ Hassan a f\cut cea mai mare descoperire a timpurilor sale, de ce nimeni nu [tie despre ea? Ceea ce pare s\ descrie Randall-Stevens nu este nimic altceva dec`t un `ntreg complex subteran a c\rui existen]\ nu fusese b\nuit\. Lucr\rile lui Hassan au fost `ntrerupte de Al Doilea R\zboi Mondial, dar asta nu explic\ suficient t\cerea a[ternut\ asupra subiectului p`n\ `n zilele noastre. Ce a[teptau oare? De ce era ]inut\ sub acoperire aceast\ comoar\ a Egiptului antic? Pus\ sub lup\, aceast\ presupus\ comoar\ arheologic\ se dovede[te dezam\gitoare [i se reduce la mai nimic. Descrierea complexului subteran, f\cut\ de Randall-Stevens, este ridicol\ [i poate
cuvinte, au filmat cum coboar\ `ntr-un loc [i cum ajung `ntr-un alt loc, pentru a face totul s\ par\ mai dramatic. ~n orice caz, sarcofagul descoperit cu at`ta entuziasm `n fa]a camerei de filmat era cunoscut de mai mult timp. De ce a fost transformat acest loc `ntr-o descoperire epocal\ c`nd avem toate dovezile c\, de[i este de real interes arheologic, nu are o valoare remarcabil\? Se poate ca adev\rul s\ fie simplu [i totul s\ se datoreze u[urin]ei cu care a fost realizat\ descoperirea [i faptului c\ tocmai a mai fost ad\ugat `nc\ un mister la Giseh! Confuzia domne[te pe Platou mai mult, noi credem c\ asta se `nt`mpl\ inten]ionat [i nu accidental. Dar din cauza ac]iunilor [i declara]iilor personajelor-cheie, este imposibil s\ [tim ce este zvon [i ce este adev\rat.
M\suri [i contram\suri
Confuzia `n sine pare cumva regizat\. Cu numai c`]iva ani `n urm\, unele lucruri p\reau stabilite definitiv `n ceea ce prive[te Egiptul. Dou\ tabere se opuneau egiptologiei clasice: noua egiptologie, condus\ de Hancock [i Bauval, [i esoteri[tii, precum Joseph Schor [i ARE. Tabloul este mult mai tulbure azi, deoarece actorii principali au fost dirija]i cu o energie machiavelic\, [i-au p\r\sit pozi]iile [i au `ncheiat alian]e cu cei care le slujeau cel mai bine interesele, ajung`ndu-se la alian]e contra naturii. ~n mai 1998, Graham Hancock [i John Anthony West au dat o declara]ie comun\ pe Internet. La prima vedere, p\rea un semn de pace f\cut cu deosebit\ larghe]e. Dup\ ani de scandaluri [i ar]ag cu dr. Zahi Hawass, ì acordau brusc girul lor:
Azi s`ntem convin[i c\ pre]ioasele monumente de la Giseh nu ar fi putut `nc\pea pe mìni mai bune dec`t cele ale dr. Hawass. L-am urm\rit la munc\. Am v\zut pasiunea [i dragostea sa pentru piramide [i Sfinx. {i am sesizat c\ dincolo de orice altceva este preocupat de conservarea pentru viitor a acestor monumente. Nu exist\ nici o conspira]ie. Nu exist\ descoperiri t\inuite. Nu exist\ nici o urm\ de mojicie.58
cu inten]ie exagerat\ la maxim. Acolo, jos, s`nt `nc\peri [i sarcofage, dar ele nu s`nt mai vechi de perioada sait\ (secolele [apte[ase `.Hr.), iar din m\rturiile unor cercet\tori independen]i, Chris Ogilvie-Herald [i Ian Lawton, care au reu[it s\ ob]in\ permisiunea de a intra acolo `n septembrie 199855, nu s`nt spectaculoase `n mod deosebit [i nu exist\ nici o re]ea de tuneluri [i s\li a[a cum le descrie Randall-Stevens. Raportul minimal f\cut de Hassan asupra descoperirii, citat de Randall-Stevens, nu aminte[te nimic de existen]a unui asemenea complex.56 Atunci, de ce se concentreaz\ Said [i Schor asupra acestei loca]ii? Poate c\ este numai o alt\ tentativ\ de `ncropire a unui mister; `n fond pu]ini au acces la fa]a locului pentru a verifica. Pe urm\, din nou, acela[i sit atrage aten]ia lui Zahi Hawass, care-l consider\ a fi o descoperire arheologic\ major\, eventual chiar simbolicul morm`nt al lui Osiris. Din nefericire, nimic legat de Giseh nu este simplu [i direct. Filmarea pu]ului de ap\, realizat\ de Said `n 1996, a devenit subiectul unui conflict legal care a reu[it, cel pu]in, s\-i adauge un plus de fascina]ie `n fa]a comunit\]ii noii egiptologii. Dup\ Said, el [i Schor au prezentat materialul filmat la Fox Television, `ncerc`nd s\ semneze un contract cu postul. Pe urm\ Schor [i Said au `nceput s\ se certe `n leg\tur\ cu termenii contractuali, ceea ce `nseamn\ c\, p`n\ la rezolvarea conflictului, documentarul nu poate fi difuzat. Oricum, Robert Bauval, probabil cu aprobarea celor doi, Schor [i Said, l-a prezentat `n cadrul unei conferin]e sus]inute la Londra `n octombrie 1998.57 Trebuie s\ admitem c\ filmul merit\ v\zut, de[i nu pentru motivele vizate de autori. El surclaseaz\ Indiana Jones: patru vehicule de teren st`rnesc praful pe Platoul Giseh, `n mod remarcabil eliberat de turi[ti, pe urm\ o echip\ de arheologi descinde din ele [i `ncepe cobor`rea printr-un pu] uria[. T`r`ndu-se apoi printr-un tunel `ngropat par]ial `n nisip, ei ajung `ntr-o sal\ `ntunecat\, fiind, `n aparen]\, primii oameni care intr\ acolo dup\ multe secole (al]ii dec`t echipa de filmare ce `nregistreaz\ sosirea lor). Pe urm\, descoper\ un sarcofag `ncastrat `n podea [i, entuziasma]i, toarn\ apa din bidoane pentru a sp\la praful adunat timp de secole. Din punctul nostru de vedere, totul a fost manipulat pentru a se ob]ine efectul maxim. Pu]ul nu seam\n\ deloc cu cel prin care s-a ajuns la sarcofag. Prin acela nu se poate cobor` `n rapel, pe coard\; `n prima treime, cobor`rea se face pe o scar\ metalic\. Cu alte
La scurt timp, [i Robert Bauval a f\cut o declara]ie: Graham Hancock, John West [i eu `nsumi s`ntem acum convin[i c\ nici o activitate secret\, nici o cercetare pe ascuns nu au loc la Giseh.59 O schimbare similar\ [i `n ceea ce-l prive[te pe Mark Lehner: dup\ ce `n Keeper of Genesis sugeraser\ c\ face parte din scenariul ARE, Bauval [i Hancock i-au acordat certificatul de bun\ purtare.60 Dup\ ce timp de ani `n [ir ì caracterizaser\ pe Lehner [i Hawass ca personaje negative `n c\r]i, articole [i conferin]e ca [i dup\ ce fuseser\ principalii sus]in\tori ai existen]ei unor descoperiri [i planuri secrete , este acum surpinz\tor s\ vezi cum Bauval [i Hancock le-au s\rit `n ap\rare [i resping zvonurile. Nu este mai pu]in surprinz\toare lipsa de reciprocitate a lui Hawass: `n mai 1997, el ]ine o conferin]\ de pres\ `n Cairo, la Foreign Press Association, pentru a se pl`nge de elementele care-i distrag aten]ia de la munca sa, numindu-i [i condamn`ndu-i pe Bauval [i Hancock pentru influen]a negativ\ asupra publicului. S-a anun]at c\ Zahi Hawass va fi urm\torul director al Supreme Council of Antiquities (SCA) atotputernicul comitet oficial egiptean care are putere de decizie asupra tuturor lucr\rilor dup\ retragerea `n 1999 a actualului de]in\tor al func]iei.61 Asta `nseamn\ c\ Hawass va fi la putere la sosirea noului mileniu, ceea ce-l face [i mai atractiv ca prieten [i coleg. Am v\zut deja c\ Hawass a fost de acord s\ le dea aprobarea lui Bauval, Hancock [i celorlal]i din Magic 12, pentru platforma din fa]a Sfinxului de pe care vor transmite mesajul lor c\tre planet\ `n noaptea mileniului. {i pentru cei doi autori aceasta nu a fost singura schimbare de pozi]ie din ultimii ani. Conform Hieroglyph: The Hancock and Bauval Newsletter, cei doi consider\ c\ proiectul desf\[urat la Sfinx de Schor Foundation [i Florida State University, cel care a fost stopat de SCA, era nesatisf\c\tor din mai multe puncte de vedere62. Motivul exact al pl`ngerii f\cute este neclar sau pare contradictoriu. Mai `ntì au fost sup\ra]i c\ Schor ]ine ascuns\ pretinsa descoperire a celor nou\ `nc\peri de sub Sfinx, a c\ror existen]\ fusese dezv\luit\ publicului de Hancock [i Bauval cu ocazia conferin]elor publice, a articolelor publicate [i a emisiunilor de radio. Culmea este c\ au fost pe urm\ deranja]i de inten]ia transmiterii `n direct a deschiderii celor nou\ camere. Este curios: mai `ntì Bauval [i Hancock protesteaz\ crez`nd c\ este dosit\ o descoperire major\, pe urm\ se pl`ng c\ ea este f\cut\ public\...
~n paralel, ei au `ntreprins o campanie pentru a fi retras\ licen]a Schor Foundation [i Florida State University, utiliz`nd `n acest sens prestigiul lor public.63 De exemplu, Zahi Hawass a primit realmente mii64 de scrisori de protest de pe tot mapamondul, scrise mai ales `n urma campaniei duse de Bauval [i Hancock. Licen]a a fost retras\ [i proiectul oprit. Doi ani mai t`rziu, Bauval [i Hancock scriu c\ acum simt necesar\ o reconsiderare a m\surii SCA, pentru a se permite ca Schor Foundation s\-[i reia lucr\rile65. Nu mai este nici o surpriz\ c\ Schor Foundation a primit din nou, `n octombrie 1998, licen]a de a `ntreprinde lucr\ri de foraj `n apropierea Marii Piramide (acolo unde se consider\ c\ exist\ tuneluri subterane) pentru a se verifica rezultatele ob]inute prin m\sur\tori acustice. Dac\ rezultatul va fi pozitiv, Hawass va permite echipei lui Schor s\ revin\ [i pe amplasamentul Sfinxului. Joseph Jahoda se afla la fa]a locului `n octombrie 1998.66 Este o situa]ie extraordinar\. De[i SCA, autoritatea oficial\, acord\ licen]a Schor Foundation [i Florida State University, Hancock [i Bauval spun c\ SCA a gre[it [i lanseaz\ o campanie pentru a le fi retras\. C`nd ei consider\ c\ a sosit timpul ca echipa s\-[i primeasc\ din nou licen]a, a[a se [i `nt`mpl\. Este incredibil cum cei doi autori se consider\ ca fiind deasupra autorit\]ii SCA, [i c\ SCA pare s\ fie de acord cu imaginea pe care [i-o construiesc cei doi. De ce se supun at`t de repede autorit\]ile egiptene? Un plus de transparen]\ pare s\ existe la Giseh, acum c`nd Bauval intervine pe l`ng\ Hawass ca s\ fie permis\ `ntoarcerea lui Rudolf Gantenbrink. Pe urm\, avem [i cazul remarcabil al lui Nigel Appleby [i a sa Operation Hermes. Appleby afirm\ c\ a identificat loca]ia S\lii Arhivelor `n suburbiile ora[ului Cairo, pe baza unor calcule geometrice [i a corela]iilor astronomice `ntr-adev\r, el este cel care a sus]inut primul oglindirea Orion/Giseh, cu c`]iva ani `nainte de Robert Bauval. Planificata expedi]ie a lui Appleby pentru a descoperi Sala Arhivelor avea o publicitate cresc`nd\: Operation Hermes urma s\ fie, a[a eram l\sa]i s\ credem, sprijinit\ de armata britanic\ (el face parte din corpul auxiliar al armatei), ce va asigura un suport extraordinar, inclusiv vehicule de teren [i transportarea echipei [i a materialelor cu un avion Hercules p`n\ `n Egipt.
Dar dezastrul `l a[tepta pe Appleby dup\ col]. De[i lucrarea sa Hall of the Gods (Sala zeilor) intrase `n iunie 1998 direct `n top-ul primelor zece best-seller-uri din Marea Britanie, nu urma s\ r\m`n\ mult timp acolo. A fost retras\ de pe pia]\ dup\ numai o s\pt\m`n\ `n urma acuza]iilor de plagiat f\cute de numero[i autori.67 Ini]ial a fost doar Ralph Ellis, autorul c\r]ii Thoth: Architect of the Universe, dar lui i s-au al\turat Robert Temple, Andrew Collins, dar [i Christopher Knight [i Robert Lomas, (coautori ai The Hiram Key [i The Second Messiah). Dar organizatori acestei campanii, cei care i-au convins pe ceilal]i s\ depun\ pl`ngere, nu erau al]ii dec`t Graham Hancock [i Robert Bauval. Dup\ Appleby, ei s-au oferit chiar s\ pl\teasc\ autorilor taxele de timbru pentru depunerea pl`ngerii. Faptul c\ Hall of the Gods a fost retras\ la o s\pt\m`n\ dup\ publicare cu siguran]\ c\ nu era o `nt`mplare. Se asigura o maxim\ publicitate ([i o maxim\ umilire a lui Appleby), iar Operation Hermes era terminat\. Hancock [i Bauval au continuat prin a publica pe Internet un articol despre toat\ afacerea, semnat de to]i ceilal]i autori (cu excep]ia lui Ellis), `n care declarau c\ nu au nici o leg\tur\ cu Appleby sau Hermes, [i nici nu vor avea pe viitor68. Pe urm\, extrem de ciudat, peste numai c`teva s\pt\m`ni s-a f\cut anun]ul unei conferin]e itinerante pe Nil, sus]inut\ de o echip\ Bauval-Appleby, `n noiembrie 1998. ~n acela[i timp, Bauval i-a rugat pe ceilal]i autori implica]i s\ uite [i s\ ierte.69 C`t despre Appleby, el a elogiat public elegan]a lui Bauval. Oric`t ar p\rea de superficial totul, este de fapt o adev\rat\ oper\ de art\, cu un Bauval decent [i nobil care `ncearc\ s\ calmeze furtuna. ~nc\ o dat\, situa]ia este mai complex\ dec`t pare la prima vedere. La apari]ia lucr\rii lui Nigel Appleby, `n 1997, Hancock [i Bauval i-au comandat lui Simon Cox un raport despre Appleby [i teoriile sale, raport inclus `n memoriul publicat pe Internet. Dup\ declan[area r\zboiului, Appleby s-a ap\rat de detractori scriind un articol `n Quest, semnal`nd mai ales raportul lui Cox ca exemplu de campanie organizat\ `mpotriva sa.70 Ironia face ca totul s\ se termine cu Appleby mul]umindu-i lui Robert Bauval pentru rezolvarea problemei [i pentru intermedierea unui acord `ntre el [i ceilal]i autori `n ciuda faptului c\ raportul Cox fusese comandat, apoi f\cut public, chiar de Bauval [i Hancock. (Cei doi de]in copyright-ul asupra raportului.)
Pe urm\, povestea se complic\ [i mai mult. Dup\ ce a f\cut scandal pe tema ]inerii la distan]\ a publicului de noile descoperiri, Hancock, Bauval [i ceilal]i autori au semnat cu Appleby o `n]elegere prin care se punea cap\t conflictului. Termenii acestei `n]elegeri nu au fost niciodat\ f\cu]i publici, deci `nc\ o dat\ depindem de asigur\rile date de Bauval [i Hancock c\ totul este echitabil. Iar singura persoan\ care a refuzat s\ semneze `n]elegerea, Ralph Ellis, devine acum ]inta antipatiei generale. O alt\ incredibil\ r\sturnare de pozi]ie `n care Bauval, dup\ ce-l sprijinise pe Ellis `n depunerea pl`ngerii contra lui Appleby, acum `l sprijin\ pe Appleby `mpotriva lui Ellis. Pare a fi o politic\ de tip divide et impera. P`n\ la urm\, Bauval [i Hancock reu[iser\ s\-[i consolideze pozi]ia de principali mediatori `n toate domeniile referitoare la explor\rile de la Giseh, `nt\rindu-[i pozi]ia de conduc\tori ai egiptologiei alternative. {i nu s`ntem singurii care au sesizat tentativa lui Bauval [i Hancock de a monopoliza noul curent `n egiptologie. Mai mul]i autori, cum ar fi Alan F. Alford [i Ralph Ellis, s-au ar\tat `ngrijora]i de ac]iunea lor `n for]\. C`t despre Bauval [i Hancock, ei au stopat conspira]ia `mpotriva Keeper of Genesis, acum promov`nd cu insisten]\ cartea `n cadrul conferin]elor [i `n pres\. Este p\cat, din multe puncte de vedere. Au construit un caz puternic [i au l\sat multe `ntreb\ri f\r\ r\spuns. Dup\ ce [i-au schimbat pozi]ia, au f\cut uitate `ntreb\rile pe care chiar ei le puseser\, asigur`ndu-ne c\, `n fond, suspiciunile lor erau nefondate, iar persoanele pe care le-au criticat s-au dovedit a fi simpatice dup\ ce le-au cunoscut mai bine. Lucrul cel mai deranjant este reac]ia audien]ei lor. Cu numai un an sau doi `n urm\, Hancock [i Bauval erau aplauda]i c`nd denun]au `ncercarea lui Zahi Hawass de a ascunde descoperirile f\cute la Giseh [i condamnau ARE [i Schor Foundation pentru proiectele lor. Acum, aceia[i cititori [i discipoli au acceptat, f\r\ s\-[i pun\ `ntreb\ri, noua pozi]ie a lui Bauval [i Hancock despre Hawass [i to]i ceilal]i, ca [i ideea c\ totul este `n regul\ la Giseh. Cu aceste uimitoare r\sturn\ri de situa]ie [i schimb\ri de pozi]ie, este dificil s\ [tii cine din ce tab\r\ mai face parte sau chiar s\ define[ti taberele aflate `n lupt\. ~n timp ce Bauval [i Hancock exerseaz\ dreptul lor de a-[i schimba p\rerile, putem discerne unele leg\turi subterane. De exemplu, Alan Alford a spus
despre Graham Hancock c\ inten]ionat sau nu `[i vede de proiectele masonice...71 Cuvintele [i ac]iunile reprezentantului egiptologiei clasice, Zahi Hawass, nu fac dec`t s\ complice lucrurile. Multele sale contradic]ii par s\ fac\ parte dintr-un joc mai amplu. Am remarcat leg\tura lui cu ARE, ajutorul primit de la ei pentru a-[i urma cursurile de egiptologie. De[i, `n calitate oficial\, a p\strat o atitudine rezervat\ fa]\ de elementele subversive, nu am fost surprin[i s\-l vedem ap\r`nd `n 1995 `ntr-un promo la documentarul realizat de Boris Said [i Schor Foundation pe tema S\lii Arhivelor.72 Hawass este filmat `n tunelul de sub Sfinx declar`nd: Acest tunel nu a mai fost deschis. Nimeni nu [tie ce se afl\ dincolo de el. Acum `l vom traversa pentru prima dat\. (C`nd secven]a a fost v\zut\ de public `n 1996, ea a provocat excita]ie printre cei preocupa]i de Giseh, care s-au `ntrebat imediat ce dezv\luiri ar putea aduce filmul. Se pare totu[i c\ secven]a a fost filmat\ ca prob\ de scen\ pentru un viitor film ce ar fi fost realizat dup\ descoperirea camerelor.) S`nt greu de aflat leg\turile [i afilierile personajelor, dar am v\zut deja c\ Zahi Hawass este legat de ARE. El mai are contact [i cu o alt\ organiza]ie esoteric\ ce sus]ine existen]a camerelor ascunse la Giseh, fiind consultant [i conferen]iar la AMORC Museum of Egyptology din San Jose, California, `nc\ din anii 1980.73 Aceste confuzii `ncurajeaz\ r\sp`ndirea celor mai nebune[ti zvonuri, [i nu s`nt pu]ine. O astfel de poveste senza]ional\ a fost publicat\ pe Internet de cercet\rorul american independent Larry Dean Hunter care, a[a cum am v\zut, investiga pentru Richard Hoagland, `mpreun\ cu Amargi Hillier, care locuia la Nazlet-alSamman, satul de l`ng\ Sfinx, declara]iile despre s\p\turile efectuate `n Camera Davidson. (Hunter este un fost ofi]er al serviciilor de informa]ii ale marinei militare americane.) El sus]ine c\ o `nc\pere enorm\, de 75 de metri `n\l]ime, a fost descoperit\ `n Marea Piramid\. Ei o numesc Sala lui Osiris [i sus]in c\ duce c\tre o alt\ camer\ `n care se afl\ chiar trupul lui Osiris. Este uluitor, mai ales din cauza conceptului c\ un zeu are o realitate material\ dincolo de mituri [i legende. Stilul apocaliptic este tipic pentru Hunter [i Hillier: Citatul este unul preferat printre cele utilizate de cei care leag\ fundamentalismul cre[tin de pasiunea pentru Egiptul antic. La prima vedere, este ciudat\ amestecarea Vechiului Testament (Domnul) cu mitul egiptean (zeul Osiris). Cei care cred `n Domnul Vechiului Testament, Yahveh, nu acord\, este o regul\, nici o semnifica]ie zeilor p\g`ni. Pentru mul]i ar fi n\ucitor s\ vad\ un rabin, exemplul clasic de credincios `n Yahveh, a[tept`nd cu ner\bdare descoperirea trupului lui Osiris sau lu`nd `n serios ideea c\ Domnul a planificat destinul omenirii implic`nd un zeu al poporului care, dup\ Biblie, i-a `nrobit str\mo[ii. Mai mult, Hunter [i Hillier leag\ toate astea de profe]ia lui Cayce referitoare la deschiderea S\lii Arhivelor `n 1998. Ca o ironie, ei evoc\ profe]iile lui Cayce `n sprijinul camerelor ascunse din Marea Piramid\, de[i Cayce `nsu[i afirmase categoric c\ nu exist\ aceste `nc\peri.75 Dat\ fiind r\sp`ndirea accesului la Internet, nu este surprinz\tor c\ zvonul s-a `ntins rapid. Dar exist\ indicii c\ zvonul a fost lansat de cineva anume ca sus]inere a proiectelor sale [i c\ provine din anumite cercuri oficiale. La sf`r[itul lui 1997, prietena noastr\ Georgina Bruni, editorialist la Sightings, a fost prezentat\ unui important ziarist egiptean cu ocazia unei recep]ii londoneze. ~n timpul conversa]iei, Georgina a amintit de zvonul despre cercet\rile secrete legate de Sala Arhivelor. Spre surprinderea ei, ziaristul i-a spus c\ `nc\perile de sub Sfinx au fost deschise deja, cu c`teva luni `n urm\, de o echip\ condus\ a Schor Foundation, dar c\ guvernul egiptean a pus embargou pe [tire, merg`nd p`n\ acolo `nc`t i-a concentrat pe ziari[tii neascult\tori pentru a demonstra c`t de serioas\ este interdic]ia.76 Ziaristul egiptean i-a povestit chiar mai mult. A afirmat c\ `nc\perea de sub Sfinx con]ine sarcofagul [i comoara unei regine egiptene, poate chiar so]ia lui Akhenaten, Nefertiti, plus o statuie a zei]ei cu cap de leoaic\, Sekhmet. {i i-a mai spus [i despre alte descoperiri f\cute `ntr-o camer\ al\turat\ ce con]inea texte scrise sau inscrip]ionate at`t cu hieroglife c`t [i `ntr-o alt\ limb\, numit\ semnificativ
S`ntem siguri c\ dezv\luirea va accelera sosirea Apocalipsei. Domnul [opte[te fiec\ruia c\ s`ntem tot mai aproape de `mplinirea profe]iei lui Isaia 19:19: Tot `n vremea aceea va fi un altar pentru Domnul `n ]ara Egiptului [i, la hotar, va fi un st`lp de aducere aminte pentru Domnul.74
Pentru prima dat\, dup\ mii de ani, popula]ia globului va putea privi `n fa]\ secretul ascuns de zei referitor la Marea Piramid\.
disp\rea din tabloul general, Hurtak a intrat recent `n parteneriat cu Boris Said la Magical Eye, fiind men]ionat drept consilier [tiin]ific.
Cercul ini]ia]ilor
A[a cum am v\zut, un nume frecvent citat `n leg\tur\ cu Giseh este cel al profetului american Edgar Cayce. Prezicerea descoperirii S\lii Arhivelor `n anul 1998 explic\ de ce organiza]ia sa, ARE, apare `n mod repetat pe scen\. Evident c\ ei caut\ Sala Arhivelor, dar este un mister de ce mai investesc bani `n aceast\ c\utare din moment ce s`nt siguri c\ ea va fi oricum descoperit\. Dup\ cum am aflat, Edgar Cayce merit\ o privire mai atent\. Iar imaginea rezultat\ difer\ destul de mult de imaginea public\ acceptat\. ~l vedem ca pe un simplu anonim, needucat, dar dornic s\ `nve]e, r\mas `ntr-o pozi]ie umil\ aproape `ntreaga sa via]\. Prima [tire referitoare la el, ap\rut\ `n New York Times, `n 1910, aminte[te de un analfabet care devine medic `n stare de hipnoz\77. Ceea ce este foarte ciudat; nu numai c\ el nu era analfabet, dar avea [i un lung stagiu de v`nz\tor `ntr-o libr\rie. De fapt, primii s\i [apte ani de munc\ ì petrecuse `ntr-o libr\rie.78 Era faimos [i pentru memoria sa deosebit\ chiar [i treizeci de ani mai t`rziu putea s\ citeze din cataloagele editurilor, pe care le studiase `n timpul serviciului.79 {i mai exist\ o fa]et\ ascuns\ a lui Edgar Cayce, pe care n-am v\zut-o men]ionat\ niciodat\ `n principalele lucr\ri ce-l au ca subiect, de[i unii dintre autori o cuno[teau cu siguran]\, pur [i simplu pentru c\ se aflau de aceea[i parte a baricadei. Alter ego-ul s\u aflat `n trans\ prezicea c\ idealurile masonice vor guverna America epocii de aur. Un concept pe care Edgar Cayce l-ar fi sus]inut [i `n stare con[tient\. P\r\sise postul din comer]ul cu c\r]i la v`rsta de dou\zeci [i doi de ani pentru a se al\tura tat\lui s\u, Leslie B. Cayce (cunoscut pe plan local drept cavalerul), `n activitatea de agent de asigur\ri pentru Fraternal Insurance Company.80 Dup\ cum sugereaz\ [i numele, compania vindea poli]e de asigurare pentru francmasoni, a[a c\ to]i angaja]ii erau la r`ndul lor membri ai fr\]iei. Poate c\ motivul pentru care Edgar s-a al\turat tat\lui s\u de abia la v`rsta de dou\zeci [i doi de ani este acela c\ doar de la
`nalt\. Unele din aceste texte, afirma el, au fost deja descifrate [i povestesc cum Atum a cobor`t din cer, apoi descriu cum o veche civiliza]ie a venit `n Egipt [i a construit piramidele. Este pu]in probabil ca povestitorul s\ nu fi fost de bun\ credin]\, el fiind ata[at la Londra pe probleme de politic\, nu de istorie [i arheologie. Pur [i simplu ì povestise Georginei Bruni ce auzise `n mediile politice din Cairo. Se poate foarte bine ca zvonul s\ fi provenit din cercurile guvernamentale egiptene, dar este, sincer, greu de crezut. De exemplu, cum pot fi traduse texte dintr-o limb\ necunoscut\ imediat dup\ ce au fost descoperite? A[adar, ce se `nt`mpl\ la Giseh? Pare a fi un joc ale c\rui reguli le cunosc numai juc\torii. Noi, ceilal]i, putem doar s\ st\m ului]i pe margine. Unele dovezi sugereaz\ c\ s`nt `ntreprinse cercet\ri secrete la Giseh, a[a cum indic\ m\rturiile lui Thomas Danley [i Simon Cox despre s\parea unui tunel `n Marea Piramid\. Pe de alt\ parte, ac]iuni puternic promovate, precum film\rile din pu]ul de ap\, se dovedesc lipsite de substan]\ [i nu merit\ aten]ia noastr\. Orice lucru legat de Giseh este o amestec\tur\ ciudat\ de dovezi [tiin]ifice [i zvonuri, toate duc`nd la un nonsens. Cum poate descoperi adev\rul un cercet\tor obiectiv? S-ar putea porni de la `ntrebarea: ce au de c`[tigat aceste persoane atunci c`nd `[i `ndreapt\ aten]ia c\tre Giseh? Este clar c\ ob]in un oarecare beneficiu din toate s\p\turile [i alerg\tura dup\ oseminte. Varianta cea mai evident\ este aceea c\ ei chiar cred c\ exist\ ceva de descoperit, ceva valoros, util, de la comori la artefacte religioase sau cine [tie ce tehnologii din antichitate. Cele mai multe teorii despre Giseh `nclin\ spre aceast\ variant\, dar prea pu]in\ aten]ie a fost acordat\ unui alt aspect ce poate fi transformat `ntr-un avantaj poten]ialul pe care `l are Giseh ca simbol pentru diferite religii. Acest lucru `n sine este de o inestimabil\ valoare, mai ales pentru cei care tr\iesc din exploatarea credin]ei oamenilor. Este Giseh, [i nu altul, scopul principal? Pentru cei mai mul]i dintre juc\torii afla]i pe terenul de la Giseh este u[or de identificat un motiv; de exemplu, Hawass dore[te s\ fie cel mai mare egiptolog, Joseph Schor [i ARE doresc s\ descopere Sala Arhivelor, [i tot a[a. Dar motiva]iile unor indivizi sau organiza]ii cu rol-cheie nu pot fi definite la fel de u[or, a[a cum este aceea a enigmaticului dr. James J. Hurtak [i a SRI International, care par s\ fi colaborat la Giseh `nc\ din anii 1970. Departe de a
aceast\ v`rst\ putea fi primit `ntr-o loj\. Nu am descoperit rangul tat\lui sau al fiului, dar [tim c\ tat\l era autorizat s\ `nfiin]eze loji noi, iar Edgar `l ajuta, ceea ce dovede[te c\ statutul s\u nu era insignifiant.81 (De fapt, Cayce a lucrat `mpreun\ cu tat\l s\u numai c`teva luni, fiind lovit de primul atac de afazie pierdere a vocii pe baz\ psihosomatic\. Tratamentul aplicat, hipnoza, pare s\ fie cel care a desc\tu[at puterile sale de medium.) Pe m\sur\ ce cariera sa de medium se dezvolta, Edgar Cayce a devenit cunoscut `n cele mai `nalte cercuri ale societ\]ii americane. ~ntr-o not\ scris\ `n 1932 (publicat\ de abia `n 1997), el men]iona c\, `n 1918 sau 1919: Am fost chemat la Washington pentru a da informa]ii unui `nalt func]ionar. Ceea ce i-am spus a fost considerat cel pu]in interesant, deoarece am fost chemat din nou un an mai t`rziu.82 De[i Cayce a fost discret, nu este greu de aflat la cine se referea este vorba, aproape sigur, de `nsu[i pre[edintele Woodrow Wilson, care suferise un atac `n 1919, iar Cayce se putea s\ fi fost chemat pentru calit\]ile sale de terapeut.83 (Dup\ doi biografi ai lui Cayce, el a fost solicitat s\ dea un sfat `n leg\tur\ cu `nfiin]area Ligii Na]iunilor.84) O leg\tur\ cu Woodrow Wilson este `n `ntregime plauzibil\: unul dintre prietenii lui Cayce, unul dintre primii promotori ai puterilor sale, era David E. Kahn, care, `n Primul R\zboi Mondial, fusese camarad cu un v\r al lui Wilson.85 Dup\ o vreme, Cayce, Kahn [i maiorul Wilson au intrat `mpreun\ `n afaceri, `nfiin]`nd Cayce Petroleum Company, obiectul de activitate al firmei fiind explorarea z\c\mintelor de petrol din Texas cu ajutorul capacit\]ilor paranormale ale lui Cayce. ~n scurta ei via]\, de numai patru ani, compania a fost un dezastru. A[a cum nota Cayce: Nu iese nimic din toate eforturile noastre de a scoate petrol, doar pagube pentru numero[i oameni.86 Chiar [i f\r\ mult l\udatele puteri ale lui Cayce, ei s-au aflat printre foarte pu]inii prospectori care nu au g\sit petrol `n Texas! Un avertisment bun de luat `n seam\ `n leg\tur\ cu puterile sale. Kahn este cel care l-a propulsat pe Cayce sub luminile rampei, stabilindu-i `nt`lniri cu mai marii zilei. ~l `nt`lnise pe Cayce `n 1912, `n Alabama, [i devenise extrem de interesat de puterea acestuia de diagnosticare. Intrat `n armat\, `n 1917, Kahn `l l\udase pe Cayce `n fa]a ofi]erilor superiori, rezultatul fiind acela c\ a fost solicitat\ o citire trimis\ de un membru, r\mas neidentificat, al
familiei regale italiene.87 Greu de crezut c\ acesta este mediul umil `n care se spune c\ a tr\it Cayce. De altfel, el spune despre Kahn: Prin el am luat contact cu persoane foarte importante, bancheri, oameni de afaceri, avoca]i, jurnali[ti, oameni din toate domeniile.88 ~n 1924, Kahn l-a introdus [i `ntr-un cerc de oameni de afaceri, condus de Morton Blumenthal, broker din New York, care a acceptat s\ finan]eze spitalul [i institutul de cercet\ri din Virginia Beach `n schimbul sfaturilor oferite de Cayce referitor la investi]iile sale. A fost nucleul originar al ARE, de[i a durat mai pu]in de doi ani, finan]area fiind retras\ dup\ o ne`n]elegere cu Cayce. Blumenthal [i cercul s\u [i-au transferat atunci `ncrederea [i speran]ele c\tre un alt medium.89 Prin anii 1920, trei membri ai acestui grup au achizi]ionat propriet\]i `n Bimini, motivul fiind cel al existen]ei unei comori ascunse, a[a c\ au apelat la Cayce s\ o g\seasc\.90 Deloc surprinz\tor, Cayce e[ueaz\, dar urm\rile s`nt importante; de abia dup\ `ntoarcerea sa din c\l\torie `ncep s\ apar\ Bimini [i Atlantida `n citirile sale. Influen]a lui Cayce se manifesta asupra armatei, familiei regale italiene, a pre[edintelui, dar el `ncepuse s\ aib\ contacte [i cu agen]iile de informa]ii. Dup\ David Kahn, intervievat `n 1965, `nt`lnirea `ntre Cayce [i pre[edintele Wilson fusese aranjat\ de colonelul Edmond Starling, [eful Serviciului Secret.91 Kahn l-a descris pe Starling drept prieten de-o via]\ al lui Cayce, de[i numele acestuia nu apare niciodat\ `n memoriile lui Cayce, profetul fiind aici foarte discret. Asemenea lui Cayce, Starling provenea din Hopkinsville, Kentucky, acesta fiind probabil motivul pentru care erau prieteni de-o via]\, dar f\cea parte dintr-o alt\ genera]ie, deci este de crezut c\ s-au cunoscut prin intermediul lui Cayce senior. Este tentant s\ te g`nde[ti c\ Starling [i Cayce senior erau colegi `n loja din Hopkinsville. Aceste leg\turi pot fi v\zute ca fiind `n centrul unui tablou mult mai mare. Dup\ ce am demarat investiga]iile noastre, a ap\rut o re]ea greu de imaginat la `nceput: `ntre paranormali, politicieni, francmasoni, oameni de afaceri [i servicii de informa]ii se legaser\ [i se p\straser\ `n timp alian]e ciudate. Nu mai are nici o relevan]\ dac\ previziunile lui Cayce s`nt sau nu corecte. Ceea ce conteaz\ cu adev\rat este c\ oameni foarte influen]i au crezut c\ el este `nzestrat cu puteri deosebite. Dac\ ace[tia l-au urmat atunci, acelea[i categorii de oameni cred oare `n el [i azi? Aceasta este for]a
aflat\ `n spatele tuturor celor ce se `nt`mpl\ la Giseh, mai ales `n ultimii ani ai secolului dou\zeci, atunci c`nd fusese programat\ de c\tre Cayce descoperirea S\lii Arhivelor? De[i este greu de crezut c\ politicienii de azi pot fi influen]a]i de profe]iile lui Edgar Cayce, este cunoscut c\ membri importan]i ai guvernului egiptean [i unii membri ai familiei preziden]iale cred cu t\rie `n existen]a S\lii Arhivelor.92 Cayce `nsu[i a creat leg\tura `ntre masoni, servicii de informa]ii, politicieni [i alte personaje importante, dar [i al]ii, persoane [i organiza]ii, cred `n aceea[i leg\tur\ ascuns\.
Cu ochii min]ii
Leg\tura `ntre fenomene paranormale, tehnologie [i lumea serviciilor de informa]ii [i de ap\rare este `ntrupat\ [i de o alt\ organiza]ie cu rol-cheie la Giseh, mai ales `n anii 1970, SRI International. Dup\ cum spunea Mark Lehner: SRI c\uta `nc\peri secrete la Giseh cu mult timp `nainte ca Edgar Cayce Foundation s\ i se al\ture.93 Ceea ce este pu]in ciudat: implicarea ARE la Giseh este de `n]eles, date fiind profe]iile lui Cayce, dar de ce s\ caute SRI `nc\peri ascunse? Fondat de Stanford University `n California, ca Stanford Research Institute, `n 1946, SRI era g`ndit ca mijloc de atragere a cercet\rii [tiin]ifice cu caracter aplicativ, pentru a str`nge fonduri suplimentare pentru universitate. Nu a fost un succes, iar universitatea l-a finan]at timp de mai mul]i ani.94 Norocul SRI s-a schimbat c`nd au `nceput s\ curg\ contracte cu caracter secret din partea armatei [i a serviciilor de informa]ii. Erau incluse aici teste de arme pentru Atomic Energy Comission [i cercet\ri `n domeniul armelor chimice. Au fost dezvoltate arme ciudate, at`t pentru Pentagon c`t [i pentru CIA. (~ns\[i transformarea Stanford University din centru de `nv\]\m`nt regional `n centru de interes na]ional este un rezultat al contractelor cu Departamentul pentru Ap\rare, marea majoritate a lucr\rilor fiind desf\[urate prin intermediul SRI.) ~n 1968, SRI rivaliza ca dimensiune cu universitatea `n sine [i avea chiar mai mul]i angaja]i. Dar tot atunci studen]ii au descoperit leg\turile acestuia cu serviciile de ap\rare [i de informa]ii, iar `n urm\torii trei ani administratorii au fost obliga]i s\ dezv\luie c\
multe departamente, dar `n special institutul de cercetare, erau implicate `n proiecte secrete, inclusiv activitatea de supraveghere electronic\ pentru CIA. Cum era de prev\zut, acest fapt i-a `ngrozit pe studen]i. A[a cum scrie Stuart W. Leslie `n The Cold War and American Science (R\zboiul Rece [i [tiin]a american\ 1993): Extinderea activit\]ii Stanford `n domeniul proiectelor secrete, de[i bine cunoscut\ printre ingineri, a [ocat comunitatea academic\, aflat\ `nc\ sub influen]a r\zboiului din Vietnam.95 Studen]ii, `ngrozi]i, au demarat o campanie `mpotriva leg\turilor universit\]ii cu armata, demonstra]iile [i peti]iile ]intind institutul de cercetare. Ca rezultat, universitatea a `ncetat s\ mai `ncheie contracte legate de proiecte secrete [i s-a distan]at de principalul beneficiar al acestor contracte. Stanford Research Institute a devenit o companie privat\, schimb`ndu-[i numele `n SRI International. Aflat\ acum pe propriile sale picioare, SRI a `nceput s\ depind\ [i mai mult de contractele cu sectorul de ap\rare, veniturile ob]inute permi]`ndu-i s\ devin\ cel mai mare institut de cercetare din lume. ~n 1993, aproximativ 75% din venituri veneau de la Departamentul pentru Ap\rare.96 Azi au fost deschise birouri `n zece ]\ri `n afara Statelor Unite, inclusiv `n Marea Britanie, [i func]ioneaz\ un laborator de inteligen]\ artifical\ la Cambridge University. Exist\ chiar [i un comitet de consilieri militari, alc\tuit din foste personalit\]i ale Departamentului pentru Ap\rare, [i s`nt realizate studii [i pentru NASA. ~n lucr\rile de la Giseh, SRI a utilizat senzorul la distan]\, o tehnologie `nalt\, dar cunoscut\ lumii [tiin]ifice, cu totul diferit\ de o alt\ specialitate, vederea la distan]\, ce a fost subiectul unei lucr\ri pentru CIA `n anii 1970. Imaginat\ de genialii Russel Targ [i Harold (Hal) Puthoff, era o cercetare descins\ direct din X-Files. Cu siguran]\ c\ ea a inspirat conceptul din serial [i a fost un catalizator pentru propriul program al Pentagonului [i CIA-ului. Vederea la distan]\ (Remote viewing RV) este o tehnic\ paranormal\, de[i a fost cercetat\, apoi utilizat\, `n proiecte finan]ate de Pentagon [i CIA, de exemplu Grill Flame sau Sun Streak [i, este semnificativ, Star Gate, costurile pe durata a dou\zeci de ani fiind estimate la 15 milioane de dolari, de[i unele surse le estimeaz\ ca fiind mult mai mari.97 No]iunea de poart\ stelar\ a fost popularizat\ `n ultimii ani de filmul [i apoi de serialul cu acela[i nume, care prezentau ideea existen]ei unui dispozitiv antic ce permitea, utilizat corect, transportul fiin]elor umane pe alte lumi. Se poate presupune
Cercet\rile SRI au fost sus]inute prin injectarea de c\tre CIA a 150 000 dolari pe timp de doi ani. Au mai existat, din ce spune Jim Schnabel `n Remote Viewers (1997): dou\ mici contracte cu marina [i NASA, plus fonduri private sosite ca burse pentru cercet\rile lui Geller.102 La jum\tatea anilor 1990, opera SRI, CIA [i a Pentagonului a fost f\cut\ public\, `n parte datorit\ solicit\rilor din partea Freedom of Information Act, dar [i ca rezultat al declara]iilor f\cute de fo[tii participan]i la proiect, `n special David Morehouse, fost ofi]er al armatei americane, care lucrase ca spion psi `n opera]iunea Sun Streak, `n deceniile opt [i nou\. ~n cartea sa, Psychic Warrior (Soldat PSI 1995), Morehouse descria reac]ia avut\ la citirea unui material despre inten]iile ascunse ale proiectului:
Nu-mi venea s\ cred. Programul exista `nc\ din 1974, de aproape 15 ani. Nu mai era de mult un experiment... ei [tiau c\ func]ioneaz\ o dovediser\ la Stanford [i dovezile erau chiar acolo. Existau c\r]i scrise de cercet\rorii implica]i, dar nimeni nu le acordase aten]ie. C\r]ile nu men]ionau implicarea serviciilor de informa]ii, dar se aflau peste tot dovezi asupra finan]\rii de c\tre guvern.103
Morehouse mai m\rturisea:

Guvernul finan]ase cercet\ri `n domeniul paranormalului `n [ase centre particulare, dar [i `n mai multe centre de stat sau federale. Pompau milioane de dolari `n vederea la distan]\ [i tehnici `nrudite.104
c\ produc\torii cuno[teau c\ egipteanul sha `nseamn\ at`t stea c`t [i poart\ sau u[\98, dar motivul pentru care unui proiect de vedere la distan]\ i s-a dat numele de Star Gate r\m`ne neclar. Vederea la distan]\ implic\ o form\ de extracorporalizare ce permite c\l\toria la mari distan]e, de obicei prin spa]iu, dar uneori [i prin timp, pentru ca la `ntoarcere s\ poat\ fi relatate cele v\zute. Aceste cercet\ri ale SRI erau bine cunoscute de comunitatea interna]ional\ a parapsihologilor, fiind privite ca dovezi c\ mintea, con[tiin]a, poate ac]iona independent de trupul fizic [i de creier. (Implica]iile s`nt uria[e, m\car [i pentru c\ ele confirm\ c\ misticii [i religiile au avut `ntotdeauna dreptate, c\ exist\ o con[tiin]\ individual\, spirit sau suflet, ce poate opera dincolo de limitele trupului [i care, teoretic, continu\ s\ existe [i dup\ moartea trupului.) Cercet\rile lui Targ [i Puthoff au atras aten]ia presei `n anii 1970, mai ales pentru c\ se p\rea c\, doar cu un antrenament minim, oricine poate `nv\]a s\ utilizeze vederea la distan]\. Experien]ele au fost subiectul unor filme documentare. ~n unul dintre acestea, experimentatoarea, convins\ s\ participe, trecea prin v\luri colorate, corect descrise ca ]int\, v\zute `n timpul c\l\toriei invizibile a con[tiin]ei sale. ~n SRI s-a ajuns repede la concluzia c\ exist\ [i adev\rate vedete ale vederii la distan]\, `n special t`n\rul artist newyorkez Ingo Swann, [i fostul ofi]er de poli]ie Pat Price. Dup\ ce a fost antrenat, Pat Price a lucrat pentru CIA. Mai t`rziu el a murit `n circumstan]e misterioase.99 Swann a ajuns s\ antreneze v\z\tori la distan]\ pentru Pentagon, apoi pentru o companie particular\. Dar dintre toate vedetele care au luat parte la programul SRI, nici una nu a fost at`t de faimoas\ ca t`n\rul medium israelian, ajuns acolo `n 1972: superbul [i carismaticul Uri Geller, acum cunoscut `n toat\ lumea pentru puterea sa de a `ndoi obiecte metalice. Geller fusese descoperit `n cluburile de noapte din Israel [i fusese dus `n Statele Unite [i testat de SRI `ntr-un mediu controlat [tiin]ific.100 Persoana considerat\ a-l fi convins pe Geller s\ mearg\ la SRI a devenit nu numai mentorul s\u, ci [i, chiar dac\ pentru scurt timp, un personaj-cheie `n numeroase teorii ale conspira]iei. Numele s\u era dr. Andrija Puharich. A[a cum vom vedea, un nume predestinat. Publicitatea ce `nconjura cercet\rile de la SRI ale lui Targ [i Puthoff nu a men]ionat un fapt important. Cercet\rile `n domeniul vederii la distan]\ [i a tehnicilor de supraveghere la distan]\ au fost finan]ate direct de serviciile de informa]ii americane, `n special de CIA.101 Pe parcursul anilor 1970, SRI a demarat mai multe proiecte psi diferite, dar vederea la distan]\ era cel mai important [i cel mai pre]uit. Era momentul `n care SRI `[i `ncepea lucr\rile la Giseh. A fost doar o coinciden]\ sau se `nt`mplau mai multe `n spatele cortinei? Un indiciu poate fi g\sit `n experien]ele cu v\z\torii la distan]\. Mul]i raportaser\ c\ v\zuser\ piramide pe durata sesiunilor de extracorporalizare. Acest fapt, precum [i alte informa]ii culese de v\z\torii la distan]\, fusese luat `n serios de experimentatori. Nici SRI, nici serviciile de informa]ii n-ar fi ignorat o asemenea informa]ie, mai ales c\ erau deja implicate, direct sau indirect, `n lucr\rile de la Giseh. Oricum, este de notorietate c\, atunci c`nd a fost `ns\rcinat cu conducerea expedi]iei la Giseh, Lambert Dolphin Jr avea informa]ii despre Platou de la v\z\torii SRI.105 Lucru semnificativ,
prietenul lui Dolphin, James Hurtak, cu tot modul lui evaziv de a fi, p\rea s\ fi fost [i el implicat `n demararea proiectului SRI legat de vederea la distan]\. La demararea proiectului, ei l-au chemat ini]ial pe un parapsiholog veteran, Harold Sherman, ca s\-i consilieze,106 [i [tim c\ Hurtak se afla `n contact cu acesta `n acea perioad\. Sau, cu cuvintele unui purt\tor de cuv`nt al Academy for Future Science, Hurtak `mp\rt\[ea cu Sherman cuno[tin]e rezervate ini]ia]ilor `n vederea la distan]\.107 {i totu[i, mai exist\ o fa]et\ a vederii la distan]\, care polarizeaz\ `ntreb\ri incomode `n leg\tur\ cu entuziasmul armatei [i al serviciilor de informa]ii pentru aceste experien]e. Unii comentatori, precum Alex Constantine, aduc argumente conform c\rora vederea la distan]\ este legat\ mai mult de introducerea de informa]ii `n mintea persoanelor vizate dec`t de str`ngerea de informa]ii din loca]ii `ndep\rtate.108 Constantine sus]ine c\ tot ceea ce [tim este o dezinformare, c\ scopul Pentagonului era experimentarea controlului min]ii umane, c\ aspectul legat de spionajul psi era mai mult de coloratur\. De[i Constantine ofer\ unele argumente `n sprijinul acestei idei, dovezile concrete nu par s\ sus]in\ acest punct de vedere. Este logic s\ ne asum\m c\ exista `n aceste cercet\ri [i o component\ a influen]ei la distan]\, deoarece, dac\ vederea la distan]\ este o tehnic\ militar\ acceptat\, atunci [i o form\ de contraatac, asem\n\toare bruierii radarului, trebuie [i ea luat\ `n considerare. Pu]ini cercet\tori au luat `n discu]ie acest aspect, a[a c\ nu [tim dac\ influen]a la distan]\ a fost luat\ `n considera]ie de autorit\]i, dar marea majoritate a dovezilor legate de parapsihologie sugereaz\ c\ procesele psi s`nt arme cu dou\ t\i[uri [i chiar tradi]ia ocult\ a sus]inut `ntotdeauna c\ ele pot fi utilizate `n bine sau `n r\u. Din aceste motive, posibilitatea influen]\rii la distan]\ trebuie luat\ `n considera]ie `n dezbaterea ce urmeaz\, mai ales c`nd facem cuno[tin]\ cu cele mai extreme m\rturisiri ale unor v\z\tori la distan]\.
~n c\utarea Por]ii Stelare
Probabil c\ nimeni nu va avea vreodat\ tabloul `ntreg al celor petrecute la Giseh `n ultimele trei decenii. Prezen]a unor grupuri [i organiza]ii, `n aparen]\ f\r\ nici o leg\tur\ `ntre ele, precum ARE [i
SRI, cu ciudatul lor amestec de paranormal [i `nalt\ tehnologie, sau Joseph M. Schor Foundation, poate s\ sugereze, la prima vedere, interese diferite. Dup\ ce este cercetat\ mai `n am\nun]ime activitatea lor, interesele cu caracter militar [i de informa]ii apar foarte limpede. S`nt r\sp`ndite zvonuri mai mult sau mai pu]in exotice, referitoare la Giseh sau la organiza]iile implicate, ba chiar [i afirma]ia c\ guvernul Statelor Unite se afl\ `n c\utarea unui artefact sau dispozitiv antic, poate de origine extraterestr\. Se afl\ oare `n c\utarea unui obiect fizic, a unei por]i stelare func]ionale, precum `n film, eventual utiliz`nd informa]iile str`nse de la v\z\torii la distan]\? Sau, [i mai tulbur\tor, au g\sit-o deja? Aceast\ uimitoare, oricum romantic\, idee r\m`ne o specula]ie. Dac\ americanii se joac\ cu tehnologia por]ii stelare, atunci acesta ar fi cel mai secret proiect din istorie, iar num\rul celor care ar trebui s\ [tie despre el ar fi foarte mic. Ceea ce putem spune cu certitudine este c\, practic, to]i indivizii [i toate grupurile implicate `n activit\]ile de la Giseh s`nt angajate `n exploatarea culturii, religiei [i chiar a zeilor Egiptului antic pentru a atinge ]inte de tot felul. Esen]ialmente, ei acord\, din motive specifice fiec\ruia, pu]in respect geniilor misterioase care au construit piramidele [i Sfinxul. Dac\ serviciile de informa]ii caut\ un dispozitiv, sau o informa]ie, `nseamn\ c\ ele privesc Egiptul antic ca fiind o civiliza]ie mai avansat\, din anumite puncte de vedere, dec`t a noastr\. ~nc\ o dat\, ne `ntoarcem la conceptul civiliza]iei disp\rute sau la cel al contactului cu extratere[trii, a[a cum afirm\ Robert Temple `n The Sirius Mystery. S\ ne amintim cum, `n mod inexplicabil, el a atras aten]ia at`t francmasonilor, c`t [i a CIA [i MI5. Dar ce g`ndesc Hancock [i Bauval despre problema extraterestr\? Dup\ scrierea Keeper of Genesis, ei au continuat s\ investigheze misterele de la Giseh [i au descoperit conexiuni provocatoare `ntre persoanele [i organiza]iile implicate `n lucr\ri clandestine pe Platou [i apari]ia noului mister legat de Marte.109 Pentru o vreme, p\rea c\ toat\ conspira]ia pe care o demascaser\ avea [i o latur\ mar]ian\. Scopul ini]ial al The Mars Mystery (scris\ `mpreun\ cu John Grisby, dar publicat\ `n Statele Unite doar sub semn\tura lui Hancock) era acela de a dezv\lui totul lumii. Subtitlul ini]ial era Message at the Edge of the World (Mesaj de la marginea lumii)110. Prima edi]ie, din 1998, de[i includea materiale despre o posibil\
112
CAPITOLUL 3
civiliza]ie mar]ian\ [i leg\tura acesteia cu Egiptul antic, a abandonat leg\tura cu o posibil\ conspira]ie la Giseh `n favoarea unui studiu referitor la pericolul ca P\m`ntul s\ fie lovit de o comet\ sau un asteroid. De[i nu manifest\ nic\ieri un sprijin explicit `n favoarea interven]iei extraterestre `n dezvoltarea civiliza]iei umane, avem indicii c\ Hancock [i Bauval s`nt cel pu]in solidari cu ideea. Bauval aminte[te adeseori de datoria pe care o are fa]\ de cartea lui Temple [i c\ este responsabil pentru publicarea unei noi edi]ii `n 1998.111 ~n interviuri recente, Hancock a renun]at la specula]ia extraterestr\, spun`nd c\ nu este necesar\ pentru teoriile sale, dar se [tie c\ un capitol pe aceast\ tem\ a fost `ndep\rtat din Fingerprints of the Gods.112 Mai mult, el [i Bauval s-au apucat s\ scrie The Mars Mystery, care nu numai c\ sus]ine ideea unei civiliza]ii mar]iene, dar o [i leag\ `n mod explicit de Egipt. Este sugestiv [i girul dat de Hancock muncii, implicit afirma]iilor, f\cute de Whitley Striber, cel r\pit de extratere[tri (vezi capitolul 7). Interesul manifestat de Bauval [i Hancock fa]\ de controversele `n jurul lui Marte are un rol important `n continuarea pove[tii noastre. El reprezint\ un alt aspect introdus `n tabloul general `n ultimii ani. Credin]a c\ exist\ unele leg\turi `ntre Egiptul antic [i o civiliza]ie mar]ian\ de mult disp\rut\ s-a intensificat `n ultimii dou\zeci de ani, dar se bazeaz\ ea pe mai mult dec`t pe o fantezie? Exist\ cu adev\rat dovezi ale existen]ei unei civiliza]ii mar]iene [i pentru leg\tura acesteia cu Egiptul antic?
~n spatele Misiunii Marte

~n aprilie 1998, ultima sond\ american\, Mars Global Surveyor, a trimis noi imagini ale solului dintr-o regiune a Planetei Ro[ii cunoscut\ ca Cydonia Mensae. Au fost printre cele mai a[teptate imagini din istorie, crez`ndu-se c\ vor dezv\lui detalii ale a[a-numitului Chip de pe Marte, pentru mul]i dovada c\ Marte a fost c`ndva c\minul unei civiliza]ii asem\n\toare cu a noastr\. Cu o rezolu]ie de zece ori mai bun\ dec`t aceea a imaginilor precedente, noile imagini au fost publicate pe Internet pentru publicul uluit. Mult a[teptatele imagini nu au ar\tat detalii noi, relevante, ale Chipului de pe Marte. Doar st`nci extrem de erodate, f\r\ nici o asem\nare cu un chip uman. Uria[a dezam\gire era asem\n\toare, pentru noi, cu aceea provocat\ de aflarea, `n 1998, a rezultatului dat\rii cu carbon a Giulgiului din Torino, rezultat ce dovedea c\ este un fals. La fel, mul]i dintre cei care credeau `n existen]a Chipului au dat `napoi, iar entuziasmul legat de ciud\]eniile de pe Marte s-a domolit. Dac\ Marte are un mesaj pentru noi, se pare c\ `l ]ine secret, cel pu]in deocamdat\.
Piramidele de pe Marte
Marte este vecinul nostru cel mai apropiat. La doar 56 de milioane de kilometri, distan]a minim\ fa]\ de P\m`nt, Planeta Ro[ie este a patra de la Soare, a doua ca apropiere de P\m`nt, dup\
de televiziune Dr Who2 [i, ce ironie, l-au intrigat pe scepticul dr. Carl Sagan `ntr-at`t `nc`t s\ scrie `n Cosmos (1981):
Cea mai mare (dintre piramide) are baza lung\ de 3 kilometri [i 1 kilometru `n\l]ime, mult mai mare dec`t piramidele din Sumer, Egipt sau Mexic, de pe P\m`nt. Par erodate, foarte vechi [i s`nt, poate, doar mun]i eroda]i, sabla]i timp de mai multe ere. Dar merit\, cred eu, o privire mai atent\.3
Venus. Este pe jum\tate c`t P\m`ntul, cu o zi de durat\ asem\n\toare (pu]in peste 24,5 ore), dar cu un an de 687 de zile, iar temperaturile variaz\ de la un maxim de 20 de grade Celsius la -120 de grade. Asociat\ `n imaginarul anticilor cu conflictele armate cuv`ntul mar]ial vine din latinul Mars, zeul roman al r\zboiului , Planeta Ro[ie a exercitat o puternic\ influen]\ asupra omenirii, de multe ori inspir`nd teama. De abia `n februarie 1972, Mariner 9 ne-a ar\tat cum este de fapt planeta, trimi]`ndu-ne primele imagini luate de aproape: era st`ncoas\, stearp\ [i, desigur, ro[ie. {i totu[i, nici culoarea ro[ie, nici caracterul st`ncos nu au atras aten]ia, mai ales `n anumite cercuri. Imaginile suprafe]ei lui Marte, luate `n 8 februarie 1972, `n regiunea cunoscut\ ca Elysium Quadrangle (15 grade nord de ecuatorul mar]ian), p\reau s\ arate ni[te forme piramidale, dou\ mai mari [i trei mai mici, cu numai trei fe]e. O a doua imagine, luat\ [ase luni mai t`rziu, `n 7 august, ar\ta acelea[i forme. Aceste structurile au devenit dovezile unei civiliza]ii mar]iene [i pentru James Hurtak, printre al]ii, pe atunci profesor de studii orientale la California Institute of Arts, cel care, c`]iva ani mai t`rziu, a[a cum am v\zut `n capitolul anterior, `ntreprindea lucr\ri secrete `n Marea Piramid\. ~n 1970 Hurtak era descris astfel de scriitorul britanic Stuart Holroyd:
Hurtak... nu era doar un simplu profesor, ci o adev\rat\ experien]\, un fel de guru ale c\rui `nv\]\turi nu descriau o realitate obiectiv\, ci erau un flux spontan de idei menit s\-i determine pe studen]i s\ exploreze domenii noi. Totdeauna `mbr\cat `ntr-un costum [ifonat [i cu o beret\ neagr\ `n v`rful capului, Hurtak ]inea cursuri ce durau uneori [i opt ore, perioad\ `n care trecea de la citirea unor lungi pasaje din Biblie la comentarii dezl`nate pe marginea acestora.1
Dup\ ore, noaptea [i `n week-end, Hurtak conducea grupuri de studen]i prin de[ertul californian `n c\utarea izvoarelor energetice, ceea ce dovedea, dac\ nu altceva, m\car o simpatie fa]\ de credin]ele New Age `n energii nev\zute [i `ntr-un P\m`nt viu. Pu]ini oameni au luat `n serios imaginile lui Mariner 9 cu piramidele din Elsyum, de[i ele au inspirat un episod din serialul
~n 1976, o nou\ misiune spa]ial\ american\, Viking, a fotografiat suprafa]a lui Marte.4 Cele dou\ nave spa]iale implicate, Viking I [i Viking II, orbitau `n jurul planetei pentru a trimite fotografii [i alte date, dar aveau [i sonde ce urmau s\ coboare la sol pentru a str`nge, printre altele, informa]ii despre urme de via]\. Aceast\ component\ a e[uat `n aparen]\, de[i rezultatele `nc\ s`nt dezb\tute de unii oameni de [tiin]\.5 C\l\toria a durat nou\ luni [i fiecare nav\ a costat 500 de milioane de dolari. Amartizarea lui Viking I era programat\ pe 4 iulie 1976, pentru a marca bicentenarul Americii, dar `ndoiala asupra bunei alegeri a locului de amartizare a am`nat totul p`n\ pe 20 iulie, la aniversarea a dou\zeci de ani de la prima cobor`re pe Lun\. Sonda de pe Viking I a aterizat cu bine [i a transmis primele imagini ale solului mar]ian. Sonda de pe Viking II a cobor`t `n 3 septembrie 1976 [i timp de [ase ani a continuat s\ transmit\ date despre condi]iile meteo de pe Marte. ~n 25 iulie 1976, de la o altitudine de peste 2 kilometri, Viking I a fotografiat regiunea cunoscut\ sub numele Cydonia Mensae, aflat\ la 40 de grade nord de ecuatorul mar]ian, diametral opus\ de zona Elysium. Imaginea transmis\ pe P\m`nt ar\ta o structur\ asem\n\toare unui chip uman ce ar fi privit `n spa]iu. Aceast\ structur\, de aproape 1,5 kilometri lungime, a fost suficient de interesant\ pentru a fi men]ionat\ la conferin]a de pres\ ]inut\ la NASA a doua zi, dar cum totul putea fi pus pe seama unui joc de lumini, nu i s-a acordat un mare interes. Imaginea a fost arhivat\ `mpreun\ cu celelalte 51 538 de fotografii luate `n timpul misiunii. (Este incredibil, dar numai 25 la sut\ din aceste imagini au fost analizate [tiin]ific, deoarece bugetul s-a epuizat `nainte ca sarcina s\ fie `ndeplinit\.) Acest cli[eu a primit numele de cod 35A72 adic\ a treizeci [i cincea imagine luat\ de nava spa]ial\ A, Viking I, pe parcursul celei de-a [aptezeci [i doua rota]ii `n jurul planetei.
Povestea s-a reaprins c`nd imaginea a fost redescoperit\ ceva mai t`rziu, de[i chiar [i cei mai familiariza]i cu Chipul de pe Marte nu cunosc `ntreaga istorie. De fapt, imaginea a fost redescoperit\ de dou\ ori, dar numai al doilea moment a c\p\tat notorietate public\. Pu]in cunoscuta poveste a primei descoperiri `ncepe cu W. Guard Hall, [ef de opera]iuni la Jet Propulsion Laboratory, centrul de unde s`nt controlate sondele spa]iale de tip Viking. Era pe atunci prietenul (mai t`rziu so]ul) uneia dintre principalele discipole ale lui Hurtak, olandeza Marijke Posthuma (artist, ilustrator [i designer care a lucrat [i pentru The Beatles). Hurtak i-a spus despre imaginea Chipului `n decembrie 1976, a[a c\ Hall a c\utat `n arhive p`n\ c`nd a g\sit-o.6 Hurtak a utilizat apoi imaginea `ntr-o conferin]\ la `nceputul lui aprilie 1977.7 Ciudat, Hurtak se referea la Chip ca fiind asem\n\tor Sfinxului, f\c`nd imediat o conexiune sentimental\ cu Egiptul. {i mai ciudat este faptul c\ Hurtak prezisese existen]a unui Sfinx pe Marte `nc\ din 1975, cu un an `nainte de realizarea fotografiei.8 Dar extraordinara extrapolare f\cut\ pornind de la imagine are implica]ii pe termen lung. Hancock [i Bauval spun c\ Hurtak: a prezis descoperirea pe Marte a unor structuri similare, inclusiv a unui Sfinx, [i c\ aceste structuri s`nt legate de monumentele de la Giseh dup\ un tipar la scar\ cosmic\.9 Uimitor, din anumite puncte de vedere a avut perfect\ dreptate: ideea lui Hurtak despre Marte a devenit axul central al unui nou sistem de credin]e. Povestea s-a `nte]it `n 1979, la a doua redescoperire a imaginii, c`nd Vincent DiPietro, inginer electronist specializat `n prelucrarea digital\ a imaginilor la NASA Goddard Spaceflight Center, `n Maryland, a descoperit-o dintr-o `nt`mplare. DiPietro a devenit curios, dup\ cum spune prietenul lui, Gregory Molenaar, specialist `n calculatoare la Lockheed Corporation, aflat [i el sub contract cu NASA. Ei s-au `ntrebat dac\ este posibil s\ `mbun\t\]easc\ imaginea pentru a vedea mai multe detalii [i a determina dac\ este vorba cu adev\rat de un chip sau de ceva ce sem\na `nt`mpl\tor cu unul. Problema lor era c\ tehnicile de `mbun\t\]ire a imaginii disponibile `n acea epoc\ nu erau mul]umitoare, a[a c\ s-au apucat s\ scrie propria lor aplica]ie, pe care au botezat-o Starbust Pixel Interleaving Technique, pe scurt SPIT.
Dup\ ce au cotrob\it prin arhiva Viking, DiPietro [i Molenaar au descoperit o a doua imagine (70A13) a regiunii Cydonia `n care ap\rea Chipul. Imaginea fusese luat\ la treizeci [i cinci de zile dup\ prima, de la o `n\l]ime mai mare, cu soarele aflat `n alt\ pozi]ie. Ar\ta aceea[i structur\ asem\n\toare unui chip, ceea ce dovedea, aparent, c\ orice ar fi fost acolo nu era doar o simpl\ iluzie provocat\ de lumini [i umbre. DiPietro [i Molenaar au mai descoperit ceva semnificativ `n imaginea 70A13: ceva ce p\rea s\ fie o structur\ piramidal\ cu cinci fe]e, la 15 kilometri sud de Chip, lung\ de 2,5 kilometri [i lat\ de 1,6 kilometri. A devenit cunoscut\ ca piramida D&M, dup\ numele celor doi cercet\tori. DiPietro [i Molenaar erau convin[i c\ aceste dou\ structuri, aflate at`t de aproape una de alta, nu erau accidente datorate eroziunii sau iluzii provocate de camera foto, ci erau structuri artificiale, probabil ridicate de o civiliza]ie mar]ian\ disp\rut\ cu mult timp `n urm\. Concluziile le-au f\cut publice `n 1 mai 1980. Promovarea descoperirii f\cute de DiPietro [i Molenaar a fost f\cut\ cu entuziasm, ca s\ nu spunem cu fanatism, de scriitorul Richard C. Hoagland, cel care, `n 1977, l-a trimis pe egiptologul independent Larry Dean Hunter s\ verifice dezv\luirea f\cut\ de Thomas Danley referitor la s\p\turile secrete din Marea Piramid\. N\scut `n 1946, Richard Hoagland a lucrat pentru mai multe muzee de [tiin]\, precum Hayden Planetarium din New York, [i a fost consilier sau consultant `n domeniul [tiin]elor spa]iale pentru mai multe televiziuni, inclusiv NBC [i CBS, unde a lucrat cu legendarul ziarist de [tiri Walter Cronlite. De asemenea, este fost editor al revistei Star&Sky [i prezentator la CNN. ~n 1971, Hoagland, `mpreun\ cu Eric Burges, au avut ideea decor\rii lui Pioneer 10, prima nav\ ce urma s\ p\r\seasc\ sistemul solar, cu o plachet\ ce con]inea, `n mod simbolic, informa]ii reprezentative despre rasa uman\, inclusiv m`na ridicat\ `n semn de pace [i o diagram\ ce ar\ta c\ omul vine de pe a treia planet\ de la soare. Hoagland [i Burgess i-au dat aceast\ sugestie lui Sagan, apoi totul a devenit istorie.10 ~ntre 1975 [i 1980, Hoagland era consultant la Goddard Spaceflight Center din Maryland, organizator de evenimente media, de aici tr\g`ndu-i-se at`t de men]ionatul titlu de consultant NASA. {i a fost printre primii activi[ti `n campania de botezare a primei navete spa]iale cu numele Enterprise, lucru de mare importan]\
cu o jum\tate de milion de ani `n urm\. {i Hoagland trage concluzia c\ `ntregul Complex Cydonia a fost construit cu cel pu]in 500 000 de ani `n urm\, din cauz\ c\ alinierea de la solsti]iul de var\ confirm\ datarea, iar datarea dovede[te alinierea cu ocazia solsti]iului, [i tot a[a, ne `nv`rtim `n cerc.14 Hoagland s-a g`ndit s\ propun\ un proiect pentru a studia mai departe aceste structuri. ~n octombrie 1993 s-a adresat SRI [i s-a `nt`lnit cu vicepre[edintele, fostul ofi]er de informa]ii Paul Shay la Institute for the Study of Consciouness (fondat de Arthur M. Young), `n Berkley, California. Se va dovedi o `nt`lnire important\. Shay l-a recomandat s\ colaboreze cu Lambert Dolphin Jr, fizicianul care condusese echipele SRI de la Giseh `ntre 1973 [i 1982.15 ~n decembrie 1983, Hoagland [i Dolphin au format Independent Mars Mission cu cei 50 000 de dolari primi]i din fondul pre[edintelui, o surs\ intern\ de finan]are aflat\ la dispozi]ia pre[edintelui, dr. William Miller. Alte persoane-cheie implicate `n Independent Mars Mission au fost Randolpho Pozos (antropolog), Ren Breck (manager al InfoMedia, compania ce se ocupa de conferin]ele ]inute de ozeneologul dr. Jacques Valle), Merton Davies (specialist `n cartografia lui Marte [i a altor planete) [i Gene Cordell (specialist `n prelucrarea digital\ a imaginii). Unul dintre primii care s-au al\turat noului proiect a fost fizicianul John Brandenburg, de la Sandia Research Laboratories (specializat `n cercet\ri legate de armamentul nuclear). El a fost [i [eful [tiin]ific al ini]iativei strategice pentru ap\rare propus\ de Ronald Reagan (Star Wars) [i lucrase mai `nainte cu DiPietro [i Molenaar la analiza f\cut\ de ei Cydoniei. Prima conferin]\ ]inut\ de Hoagland [i Pozos despre lucr\rile Independent Mars Mission a avut loc la Institute for the Study of Consciousness, la `nceputul lui 1984. Printre cei prezen]i se afla [i Tom Rautenberg, cercet\tor `n domeniul [tiin]elor sociale, care s-a al\turat [i el, mai t`rziu, proiectului. Este semnificativ\ prima lui reac]ie la dezv\luirile f\cute de Hoagland referitoare la Chip:
La `nceput am crezut c\ este vorba de o glum\ sau poate de un experiment social dirijat de CIA, pentru a studia reac]ia psihologic\ la o astfel de descoperire ipotetic\. Adic\, implicarea SRI `n chipuri pe Marte?... Ce ai fi crezut tu despre
pentru el deoarece, a[a cum vom vedea, a schimbat [i numele Mars Mission `n Enterprise Mission, ca omagiu adus prietenului s\u Gene Roddenberry, creatorul Star Trek-ului.11 De la prima sa implicare `n dezbaterea legat\ de Marte, `n 1983, Hoagland a devenit principalul sus]in\tor al prezen]ei structurilor artificiale pe Planeta Ro[ie. Juca cu at`t succes rolul, de el creat, al oracolului atotcunosc\tor `n problemele mar]iene `nc`t, pentru marea majoritate a publicului, el este principala surs\ referitoare la Chipul de pe Marte. C`nd a devenit interesat de lucr\rile lui DiPietro [i Molenaar, `n vara lui 1983, Hoagland lucra pentru SRI International la un proiect legat de inelele lui Saturn, chiar la sediul central din Menlo Park, `n California.12 ~n iulie 1983, studiind imaginile regiunii Cydonia, cu rezolu]ia `mbun\t\]it\ de DiPietro [i Molenaar, el a semnalat [i alte structuri cu aparen]\ artificial\ la vest de Chip. Din punctul de vedere al lui Hoagland, totul p\rea s\ fie un `ntreg complex de piramide [i alte structuri aflate pe o suprafa]\ de 31 de kilometri p\tra]i. Entuziasmat, a botezat locul ca Ora[ul. Acesta p\rea s\ fie alc\tuit din mai multe piramide masive, mai mici sau mai mari, plus c`teva cl\diri conice mult mai mici, toate grupate `n jurul unui spa]iu numit de el Pia]a Ora[ului. ~n col]ul din nord-est al Ora[ului era o structur\ enorm\, ce p\rea format\ din ziduri `nalte, pe care Hoagland a ridicat-o la rangul de Fort\rea]\. Poate c\ propunerea cea mai important\ f\cut\ de Hoagland, [i aceea cu cea mai mic\ justificare datorit\ datelor at`t de s\race, era asocierea acestor structuri cu Egiptul. Imediat ce a descoperit Ora[ul, Hoagland a scris: Am fost cople[it de asem\narea cu Egiptul.13 Apoi a trecut la identificarea celorlalte structuri din Cydonia: Faleza, o structur\ de peste 3 kilometri lungime, asem\n\toare unui zid, aflat\ `n apropierea unui crater, la 22 de kilometri est de Chip [i c`teva alte obiecte mici, `n jurul a 100 de metri, ce punctau c`mpia Cydoniei [i pe care le-a numit Colinele. Rela]ia stabilit\ `ntre Ora[ [i Chip este semnificativ\ pentru ra]ionamentul circular, ilogic, practicat de Hoagland. El presupune c\ acesta, aflat la est de Pia]a Ora[ului, a fost construit `n a[a fel `nc`t locuitorii Ora[ului, st`nd `n Pia]\, s\ vad\ soarele r\s\rind din gura Chipului la solsti]iul de var\ mar]ian. Soarele nu r\sare azi acolo, `n momentul solsti]iului, din cauza modific\rii pozi]iei axei planetei `n timp, dar ultima dat\ c`nd s-a `nt`mplat a[a ceva a fost
asta?... Era un experiment psihologic sofisticat, sponsorizat de cei de la ap\rare?16
3) Ultima [i cea mai pu]in probabil\ solu]ie, dat fiind ceea ce [tim despre preistoria P\m`ntului, c\ s`nt realizate de o civiliza]ie avansat\ ce-[i are ob`r[ia pe P\m`nt [i care a c\l\torit pe Marte. Hoagland, cel pu]in, nu avea nici o `ndoial\ referitoare la op]iunea pe care o `mbr\]i[ase.
Implicarea SRI `n ceva era suficient\ pentru a atrage aten]ia, cel pu]in printre sociologii precum Tom Rautenberg. Leg\tura SRI cu experien]ele CIA [i ale Departamentului Ap\r\rii, a[a cum era vederea la distan]\, era mult prea bine cunoscut\ pentru a fi ignorat\, iar reputa]ia le-o luase `nainte. Iar acum ei finan]au aceast\ Mars Mission a lui Hoagland, dup\ ce-l trimiseser\ pe Dolphin la Giseh, `n anii 1970... Un alt recrut din perioada timpurie a fost designer-ul [i ilustratorul Jim Channon, fost locotenent-colonel `n armata american\, cu stagii inclusiv la Pentagon. Channon fusese creatorul acelui First Earth Battalion care era, a[a cum `l descria Hoagland, o propunere pragmatic\ de a combina ]elurile de tip New Age ale lupt\torilor spirituali cu metodele pragmatice ale serviciului militar.17 Mai `nainte, Channon participase la proiectul Task Force Delta, al Army War College, av`nd scopul, cu cuvintele lui Jim Schnabel, de a investiga `n scop militar domenii alternative ale cunoa[terii.18 Proiectul Independent Mars Mission, beneficiind de resursele [i finan]area SRI, a durat p`n\ `n iulie 1984, c`nd rezultatele au fost prezentate la o conferin]\ g\zduit\ de University of Colorado, `n Boulder. Au ajuns la concluzia c\ structurile anormale din Cydonia erau `n mod evident construc]ii artificiale [i c\ trebuie f\cute toate eforturile necesare pentru a ne `ntoarce pe Marte pentru a le cerceta mai departe.19 Dac\ structurile erau artificiale, atunci cine le construise? S`nt trei r\spunsuri posibile:
Mesajul din Cydonia
1) Au fost construite de o civiliza]ie mar]ian\ de mult disp\rut\, poate spulberat\ de un cataclism, de impactul cu o comet\ sau cu un meteorit, a[a cum sugereaz\ Graham Hancock, Robert Bauval [i John Grigsby `n The Mars Mystery, de[i se pare c\ au supravie]uit destui mar]ieni care s\ construiasc\ un chip de c`teva mile lungime pentru a ne atrage aten]ia.
2) S`nt realizate de o civiliza]ie extraterestr\, venit\ de undeva din univers, [i care a vizitat, poate, [i P\m`ntul.
Este important s\ facem distinc]ie `ntre cele dou\ etape principale ale cercet\rilor asupra lui Marte conduse de Hoagland. Prima, ce a durat [apte luni, proiectul preg\tit pentru SRI, Independent Mars Mission, s-a desf\[urat `n 1983-1984 [i a ajuns la concluzia c\ avem suficiente motive s\ credem c\ structurile erau artificiale. A urmat o a doua etap\, Mars Mission (ulterior botezat\ Enterprise Mission), `nceput\ `n 1988, `n care a fost preocupat mai ales de pretinsa semnifica]ie a structurilor din Cydonia [i de posibilele conexiuni cu civiliza]iile antice de pe P\m`nt, `n special cu aceea egiptean\. Toat\ aceast\ a doua etap\ are un fir c\l\uzitor, un mesaj principal: constructorii de la Cydonia s-au `ntors... ~ntre iulie 1984 [i sf`r[itul lui 1988 se pare c\ nu s-a mai `nt`mplat mare lucru. Pe urm\ a venit rena[terea proiectului, un influx de personal nou [i, se pare, obiective cu totul diferite... {i o remarcabil\ leg\tur\ `ntre noua Mars Mission [i comunitatea serviciilor de informa]ii americane. Noul proiect a primit suport [i `ncuraj\ri de la congressman-ul Robert A. Roe, pre[edinte al Comitetului Camerei Reprezentan]ilor pentru {tiin]\, Spa]iu [i Tehnologie. Roe a acceptat s\-l sprijine pe Hoagland [i echipa lui `n campania de lobby dus\ pe l`ng\ NASA pentru a fi refotografiat\ regiunea Cydonia `n orice nou\ misiune pe Marte. (Pozi]ia oficial\ a NASA a fost c\ nu se va urm\ri fotografierea Chipului sau a altor structuri ce nu merit\ aten]ie.) Roe a luat partea programului `n lupta cu NASA, transmi]`ndu-i lui Hoagland `n clar care era pozi]ia din interiorul NASA referitoare la o civiliza]ie pe Marte.20 Roe era clar de partea lui Hoagland [i nu de partea NASA, ceea ce era ciudat dac\ lu\m `n considerare c\ `n
Horizons, a adus contribu]ii suplimentare la interpretarea geometric\ a Cydoniei. (~mpreun\ cu colegul s\u britanic David S. Percy, el a dat o nou\ dimensiune acestui aspect.) Dup\ 1988, principalele tr\s\turi ale Mars/Enterprise Mission erau: * Promovarea ideii c\ `n Complexul Cydonia s`nt `ncorporate sofisticate rela]ii geometrice [i matematice [i c\ ele nu urm\resc pl\cerea estetic\, ci doresc s\ exprime importante concepte matematice `ntr-un mod `n care s\ poat\ fi descifrat de al]ii, eventual de noi. Cydonia este, de fapt, un mesaj l\sat nou\ de o civiliza]ie antic\. * Respectivele concepte matematice s`nt str`ns legate de fizica spa]iului multidimensional [i, corect descifrate, ne vor oferi accesul la noi tehnologii, cum ar fi noi surse de energie [i sisteme de propulsie antigravita]ional\. Exact a[a cum scria Hoagland pe ton mesianic:
Este deja limpede... c\, cercetate cu mare aten]ie [i aplicate problemelor globale, poten]ialele tehnologii radicale ce pot fi dezvoltate pe baza mesajului din Cydonia vor sprijini omenirea `n tranzi]ia c\tre noua ordine global\... dac\ nu cumva chiar c\tre o adev\rat\ Lume Nou\.25
* Este o leg\tur\ direct\ `ntre monumentele din Cydonia [i cele l\sate de civiliza]iile antichit\]ii, `n special cele egiptene. De exemplu, Chipul este men]ionat mereu ca Sfinx, ceea ce, dat\ fiind [i prezen]a piramidelor, trimite direct la Giseh. Aceasta este a[a-numita conexiune terestr\. * Leg`nd mesajul din Cydonia de mistere [i mai controversate ale lumii moderne, precum cercurile din lanuri, discernem acela[i mesaj, care sugereaz\ c\ vechii constructori ai Cydoniei s`nt prin preajm\. Opinia ferm\ a lui Hoagland este `n prezent aceea c\ monumentele de la Cydonia au fost ridicate de o civiliza]ie venit\ de undeva din galaxie, care a vizitat P\m`ntul `n trecutul `ndep\rtat,
calitate de pre[edinte al comitetului avea responsabilitate direct\ asupra bugetului NASA, a[adar [i o influen]\ major\ asupra proiectelor acesteia.21 Mai trebuie notat [i c\ Roe era membru al Comitetului Permanent pentru Informa]ii.22 Membrii-cheie ai noului proiect erau David M. Myers, Erol Torun [i Mark J. Carlotto. Acest trio a introdus elemente noi, transform`nd originalul Mesaj din Cydonia acela c\ disp\ruta civiliza]ie mar]ian\ are ceva s\ ne `nve]e `n ceva mult mai amplu [i cu b\taie mai lung\. Dr. Mark J. Carlotto era manager al sec]iunii de informa]ii din The Analitical Science Corporation (TASC), Massachusetts, [i lucrase pe imaginile din Cydonia `nc\ din 1985, activitatea sa const`nd `n interpretarea fotografiilor ob]inute din satelit pentru serviciile de ap\rare [i de informa]ii, aceast\ specializare fiind util\ pentru Mars Mission. Carlotto a utilizat mai multe tehnici de `mbun\t\]ire a rezolu]iei imaginilor Chipului pentru a ob]ine imagini mai clare dec`t cele ale lui DiPietro [i Molenaar. El a pus `n eviden]\ noi detalii, extrem de controversate, a[a cum ar fi un dinte [i prezen]a orbitei celui de-al doilea ochi `n partea umbrit\, ceea ce p\rea s\ confirme simetria Chipului. ~n urma prelucr\rii f\cute, el a indicat [i prezen]a unor benzi [i linii distincte deasupra frun]ii, acestea put`nd fi interpretate ca o podoab\ de tipul celei purtate de faraonii egipteni, ceea ce `mpingea lucrurile mult dincolo de informa]iile [tiin]ifice disponibile. Carlotto a `mbun\t\]it [i imaginile altor structuri din Cydonia, mai ales pe acelea ale Piramidei M&D. Aceast\ versiune a imaginii, cu un nivel mult mai ridicat al detaliilor dec`t originalul lui DiPietro [i Molenaar, i-a permis lui Erol Torun, analist de sistem `n cadrul Defense Mapping Agency din Washington, D.C., despre care Hoagland spunea c\ este `mprumutat pentru Mars Mission23, s\ fac\ diverse calcule bazate pe unghiurile dintre diversele fe]e ale piramidei. Contribu]ia sa la Mars Mission a fost studierea rela]iilor geometrice `ntre diversele structuri din Cydonia, `n special ale Piramidei M&D. Concluzia a fost c\ geometria obiectelor nu numai c\ dovede[te c\ s`nt artificiale, dar c\ [i `ncifreaz\ concepte matematice sofisticate prin care se `ncearc\ s\ ni se spun\ ceva.24 David Myers, cel care s-a al\turat echipei `n 1989 [i a devenit director permanent al activit\]ilor [i editor al publica]iei Martian
iar estimarea pe care o face v`rstei Chipului a trecut de la jum\tate de milion la mai multe milioane, poate chiar miliarde, de ani:
Dac\ mar]ienii n-au venit de pe P\m`nt... nici de pe Marte... atunci nu mai este dec`t un singur loc de unde ar fi putut veni... De dincolo de sistemul solar... av`nd o imagine umanoid\ fie `n genele lor, fie `n mintea lor.26
aparen]\ nimeni nu a avut probleme cu teoria, ce-i drept at`t de bine prezentat\, care leag\ Marte cu Egiptul antic. Au `nghi]it toate minunile [i misterele prezentate de un om care p\rea s\ [tie bine ce spune. Convingerea [i entuziasmul lui Hoagland erau contagioase, iar ca rezultat al expunerii sale dou\ ]\ri, Sierra Leone [i Grenada, au emis timbre cu Chipul de pe Marte. Hoagland este [i un invitat obi[nuit al emisiunii lui Art Bell, dedicate ciud\]eniilor [i paranormalului, fenomene psi [i alte subiecte de tip New Age, [i care are peste 15 milioane de ascult\tori. Putem presupune c\ un mare num\r de oameni s`nt solidari cu ceea ce Art Bell descrie ca fiind un amestec de puncte de vedere conservatoare [i o credulitate de tip New Age.29 Prin intermediul website-ului, a unei serii de casete video [i a c\r]ii The Monuments of Mars (cu prima edi]ie `n 1987, aflat\ acum la a patra edi]ie), precum [i prin apari]ii regulate `n pres\ [i la conferin]e, Hoagland a devenit principala surs\ de r\sp`ndire a informa]iilor despre enigmele mar]iene, eclips`nd munca altor cercet\tori mai pu]in carismatici. Un semn al fenomenului este titlul seriei video: Hoaglands Mars.
~n fa]a faptelor
Unul din principalele obiective ale Mars Mission era campania de lobby pe l`ng\ NASA pentru a se ob]ine refotografierea Cydoniei. O bun\ bucat\ de timp, NASA a respins ideea sau a f\cut declara]ii contradictorii. Apoi, `n 1 aprilie 1998, a prins pe picior gre[it acest lobby anun]`nd c\ Mars Global Surveyor, care tocmai `ncepuse s\ orbiteze `n jurul Planetei Ro[ii, va fotografia Cydonia la rezolu]ii mult mai bune dec`t cele din misiunea Viking. Iar rezultatul va fi publicat pe Internet imediat ce Jet Propulsion Laboratory (JPL) va procesa informa]ia digital\. C`nd aceste imagini, ale Chipului [i ale Ora[ului, au fost publicate de NASA, ele sugerau mult mai pu]in un chip, spre uria[a dezam\gire a privitorilor. Printre cei entuziasma]i la `nceput de teoria construc]iilor de pe Marte [i care `ncepuser\ s\ aib\ `ndoieli erau [i Stanley V. McDaniel un sus]in\tor public al teoriei, chiar
Cu alte cuvinte, Hoagland induce ideea c\ ace[ti presupu[i extratere[tri au creat rasa uman\, iar aceast\ idee, oric`t de ciudat\ ar p\rea, a cucerit opinia public\ mondial\. Hoagland [i colegii s\i au fost invita]i de mai multe ori s\-[i prezinte descoperirile chiar la NASA, ceea ce este uimitor pentru c\, de-a lungul anilor, a devenit tot mai isteric `n acuza]iile prin care NASA, sau o cabal\ din care ea face parte, este parte a conspira]iei menite s\ `mpiedice ca adev\rul despre Cydonia s\ ajung\ la marele public. De exemplu, el este printre primii care au sus]inut teoria conform c\reia Mars Observer, `n mod oficial pierdut `n spa]iu `n 1993, `[i continu\ misiunea [i trimite date `n secret. De asemenea, el a mai sugerat c\ NASA trucheaz\ `n mod deliberat imaginile primite de la Mars Global Surveyor pentru ca ele s\ nu mai dovedeasc\ prezen]a Chipului. De aceea este foarte ciudat c\ Hoagland a fost at`t de curtat de NASA `n 1988 [i 1990, primind mai multe invita]ii de a ]ine conferin]e cu circuit `nchis pe tema Cydonia. Este clar c\ pentru NASA sau pentru anumite persoane din organiza]ie este folositor ca Hoagland s\ se afle `n centrul aten]iei. Prima `nt`lnire a avut loc la cartierul general NASA, Goddard Space Flight Center, `n august 1988. Din spusele lui Hoagland, dup\ o conferin]\ la NASA-Lewis Research Center `n Cleveland, Ohio, `n martie 1990, directorul, dr. John Klineberg, l-a prezentat publicului `n acest mod neobi[nuit: Acesta este omul care l-a convins pe pre[edinte c\ `ntoarcerea pe Marte este un obiectiv major.27 Poate c\ este semnificativ\ declara]ia lui Hoagland c\ prezentarea f\cut\ de c\tre Klineberg a disp\rut de pe caseta video pe care NASA a distribuit-o dup\ eveniment din cauza c\derii camerelor video, ceea ce nu prea inspir\ `ncredere `n competen]a tehnic\ a NASA, iar cuvintele au fost `nregistrate pe band\ audio de echipa lui Hoagland. ~n februarie 1992, Hoagland a ]inut un discurs la sediul ONU, `n New York, unde a fost primit cu entuziasm de audien]\.28 ~n
dac\ avea p\reri diferite de ale lui Hoagland asupra mai multor elemente , dar [i Mark Carlotto `nsu[i. McDaniel declar\ acum c\ Ora[ul [i piramidele pot fi interpretate ca structuri geologice naturale.30 Mai ales cele patru coline ce delimiteaz\ Pia]a Ora[ului, cu rol at`t de important `n ra]ionamentul lui Hoagland, nu s`nt nici simetrice, nici asem\n\toare ca form\. Iar piramida, admite McDaniel, arat\ acum mai mult ca un munte dec`t ca o cl\dire. Iar Mark Carlotto, f\r\ s\ renun]e definitiv la afirma]iile despre caracterul artificial al structurilor, spune: ~n imaginile luate de Viking, `n 1976, asem\narea cu un chip era perfect\. Iluminat sub alt unghi, Chipul este mai pu]in vizibil.31 Hoagland, `ns\, este mai sigur ca niciodat\ c\ exist\ Chipul [i, cu brutalitate, consider\ noile imagini ca un gunoi.32 El insist\ c\ fotografiile luate de Mars Global Surveyor arat\ mai multe, nu mai pu]ine, dovezi c\ s`nt structuri artificiale, ba chiar sus]ine c\ se pot distinge `nc\peri `n principala piramid\. A[a cum [i dup\ datarea lui cu carbon-14 `nc\ mai s`nt oameni care cred `n Giulgiul de la Torino, mul]i au r\mas pe pozi]ie, afirm`nd c\ NASA a trucat inten]ionat imaginile, prin reducerea contrastului. Website-ul lui Hoagland despre Enterprise Mission proclam\ c\ noile imagini dovedesc c\ este un Chip! ~n c`teva zile, el a produs versiuni corectate ale imaginilor NASA, de data aceasta rezultatul sem\n`nd mai mult cu originalele Viking, ceea ce era de a[teptat deoarece au fost `nlocuite por]iunile cu sc\p\ri ale noilor fotografii cu fragmente din imaginile ini]iale.33 Hoagland credea c\ NASA minte [i era furios. Dac\ nu exist\ nici un Chip pe Marte, atunci nu este nimic de care s\ legi un mesaj. Dar pentru Hoagland [i cei care-i `mp\rt\[esc punctul de vedere, acolo trebuie s\ fie un Chip [i un mesaj: ele fac parte dintr-un scenariu mult mai amplu, ce include mesajul [i mo[tenirea l\sat\ de Egiptul antic. Lipsa de interes manifestat\ de NASA fa]\ de enigma din Cydonia dovede[te, a[a cum au sugerat mul]i, c\ guvernul este con[tient c\ at`t Chipul c`t [i piramidele s`nt artificiale [i dore[te s\ ]in\ ascuns\ informa]ia. Din cum [tim c\ merg lucrurile, chiar dac\ guvernul ar b\nui c\ este o urm\ de adev\r `n afirma]iile despre artificialitatea structurilor de pe Marte, el tot [i-ar dori s\ fac\ o evaluare proprie `nainte de a decide ce se poate face public.
Mai r\m`n structurile de pe Marte, din Cydonia sau din alte regiuni, ce s`nt greu de pus pe seama unui proces natural de eroziune [i a geologiei locului. De exemplu, a[a-numita Piramid\ din Crater, `n regiunea Deuteronilus Mensae, la 800 de kilometri nord-est de Cydonia.34 Imaginile luate de Viking arat\ un obiect cu o umbr\ alungit\, `n form\ de clopot, aproape de marginea craterului. Obiectul `n sine este greu de distins, camera fiind chiar deasupra lui, dar din lungimea umbrei [i unghiul sub care se afla soarele se poate calcula c\ are 600 de metri `n\l]ime, suficient pentru ca Hoagland s\ se repead\ [i s\-l boteze piramid\ pentru a avea o nou\ leg\tur\ `ntre Egipt [i Marte, oric`t de pu]in conving\toare ar fi dovezile. Aceste structuri ridic\ `n continuare `ntreb\ri, de[i tr\s\turile lor pot fi explicate mult mai banal. Singura concluzie cert\ la acest moment este aceea c\ pur [i simplu nu avem suficiente informa]ii ca s\ mergem mai departe. Nu [tim destule ca s\ afirm\m categoric c\ `n trecutul `ndep\rtat nu a existat o civiliza]ie pe Marte. Pe de alt\ parte, mai s`nt multe investiga]ii de f\cut pentru a fi siguri c\ ele au fost f\cute de m`na omului (sau, mai degrab\, a mar]ienilor). Au fost stoarse toate informa]iile din imaginile disponibile, dar nu este suficient pentru a spune c\ este a[a sau altfel. Punctul nostru de vedere este c\ avem un subiect de investigat. Dac\ ne-am concentrat numai asupra echipei lui Haogland, s`nt [i al]i cercet\tori independen]i care au realizat analize importante [i care, oric`t de sub]iri ar fi informa]iile, au pus `ntreb\ri importante. De exemplu, `n 1993, Stanley V. McDaniel a publicat o analiz\ asupra situa]iei de pe Marte `n The McDaniel Report (a[a cum este cunoscut\ pe scurt).35 Ini]ial era g`ndit\ ca o critic\ a pozi]iei `nchistate a NASA `n leg\tur\ cu continuarea cercet\rilor `n Cydonia. McDaniel trecea `n revist\ dovezile `n sprijinul ideii c\ structurile s`nt artificale [i tr\gea concluzia c\, m\car, merit\ continuate cercet\rile. Mai recent, McDaniel [i Monica Rix Paxson au editat The Case for the Face (difuzat\, din nefericire, `n 1998, cu c`teva s\pt\m`ni `nainte de publicarea noilor imagini de c\tre NASA), `n care prezentau o serie de lucr\ri cu caracter mai accentuat [tiin]ific asupra enigmei. Un alt grup independent este Mars Anomalies Research Society, fondat\ `n 1986 de fostul astronaut NASA dr. Brian OLeary, grup ce-i includea pe Vincent DiPietro [i John Brandenburg.
Mul]i cercet\tori independen]i au respins `ncercarea lui Hoagland [i a Enterprise Mission de a construi mistere secundare pe o funda]ie at`t de [ubred\, pun`nd sub semnul `ntreb\rii mai ales afirma]iile legate de pozi]iile geometrice [i sofisticatul cod `ncifrat ce are o at`t de mare importan]` `n interpretarea acestuia. McDaniel a organizat `n 1994 Society for Planetary SETI Research (SPSR), o rival\ a Enterprise Mission. DiPietro [i Molenaar, a c\ror ini]iativ\ a inspirat `ntreaga poveste, au criticat [i ei tendin]a de a se merge mai departe dec`t permit eviden]ele:
~nc\ o dat\, noi NU sprijinim activitatea celor care amestec\ propria lor fantezie cu extrase din munca noastr\ pe informa]iile venite de pe Marte. ... alinierea, pe care unii scriitori au introdus-o, nu are nimic de a face cu datele interpretate de noi.36
Mark Carlotto `ncearc\ s\ fie c`t mai rezonabil atunci c`nd `[i spune p\rerea apropo de codul geometric al lui Hoagland: Este greu s\ conte[ti, este greu s\ dovede[ti. ~ncerc s\ m\ limitez la lucrurile ce pot fi dovedite. Eu abordez totul ca un om de [tiin]\, Hoagland o face ca un scriitor.37 Dar Carlotto admite c\ Hoagland tinde s\ proceseze imaginile p`n\ c`nd ob]ine ceea ce vrea.38 Problema r\m`ne deschis\. Unele date st`rnesc interesul, dar este prea devreme s\ tragem o concluzie. De[i Mark Carlotto subliniaz\ c\ nu-i nici o grab\ s\ descoperim `n]elesul Chipului, la urma-urmei, el nu pleac\ niciunde de acolo, al]ii s`nt gr\bi]i s\ ajung\ la o concluzie. Cei care au introdus misterele de pe Marte `n scenariul lor legat de anul 2000.
Lumi `ndep\rtate
Pe noi ne intereseaz\ mai ales de ce Hoagland [i ceilal]i din proiect `ncearc\ s\ promoveze ideea mesajului din Cydonia, leg\tura cu trecutul P\m`ntului [i importan]a pentru viitorul nostru imediat. Hoagland a deturnat practic misterul din Cydonia, creion`nd un altul, proprietate a proiectului s\u. Dar ce-i m`n\ pe el [i pe colegii lui s\ `ncerce s\ ne conving\ asupra acestor idei?
Punctul central al proiectului este (presupusa) leg\tura `ntre Cydonia [i Egiptul antic. Dar exist\ oare [i o alt\ leg\tur\, ce poate fi sus]inut\ cu probe, alta dec`t aceea c\ g\sim [i colo [i dincolo piramide? Enigma din Cydonia a fost alimentat\ consistent de girul dat de Hancock, Bauval [i Grigsby `n The Mars Mystery. De[i centrat\ pe posibilitatea ca P\m`ntul s\ fie lovit de un asteroid sau de o comet\, autorii accept\ nu numai realitatea existen]ei anomaliilor din Cydonia [i din alte locuri de pe Marte, dar [i prezen]a codului `ncifrat ca mesaj [i a leg\turii cu civiliza]iile vechi ale P\m`ntului, `n particular cu cele din Egiptul antic. O dat\ ce leg\tura este cercetat\ cu aten]ie, apar sc\p\ri mari `n logica lor. Argumentul principal este acela c\, av`nd piramide [i Sfinx at`t la Giseh c`t [i `n Cydonia, cele dou\ s`nt legate. Dar asta depinde de m\sura `n care Chipul de pe Marte este un Sfinx. Coteria Cydoniei `l descrie ca fiind asem\n\tor cu Sfinxul. James Hurtak a utilizat un astfel de limbaj emotiv chiar `nainte de a fi fost oficial descoperit. Zelul cu care Chipul este numit Sfinx este foarte ciudat. Chiar dac\ ar fi cu adev\rat artificial, el este un chip, nu un trup de leu cu cap de om. Mai mult, Chipul func]ioneaz\ doar privit din spa]iu, singurul loc din care poate fi recunoscut, `n timp ce Sfinxul poate fi perceput doar de la sol. Asta nu-i a bun\ pentru tab\ra lui Hoagland. {i atunci au schi]at scenarii din ce `n ce mai pu]in credibile pentru a justifica leg\tura Chip/Sfinx, unele necesit`nd o logic\ extrem de sucit\. Hoagland a afirmat c\, dac\ Chipul de pe Marte este t\iat `n dou\, iar fiecare jum\tate este pus\ `n oglind\ cu ea `ns\[i, ob]inem dou\ chipuri noi, diferite. Unul, afirm\ el, are aspect simian, cel\lalt leonin un antropoid [i un leu. Sfinxul de la Giseh este un cap de om pe un trup de leu. ~n concluzie: avem `n ambele lumi doi Sfinc[i, ambii plasa]i `n apropierea unor piramide!39 Probleme serioase s`nt ridicate de aceast\ interpretare a Chipului, [i nu numai din cauza aspectului simian pentru noi, cel pu]in, seam\n\ mai mult cu un cìne din desenele animate , sau a faptului c\ leul este greu de z\rit. Principala problem\ este aceea c\ jum\tate din Chip este cufundat\ `n umbr\. Unele solu]ii de `mbun\t\]ire a rezolu]iei imaginii pretind c\ aduc detalii din zona umbrit\, cum ar fi orbita celui de-al doilea ochi, dar aceste afirma]ii s`nt extrem de controversate. Nu exist\ nici o metod\ prin care
totul diferite. Mai mult, heru este un plural, `nseamn\ chipuri, ceea ce afecteaz\ foarte serios ipoteza lansat\ de Hoagland [i ceilal]i. Sus]in\torii conexiunii Marte-Egipt par s\ practice cu entuziasm adop]ia incestuoas\ a ideilor [i teoriilor de la unii la al]ii pentru a-[i dovedi punctele de vedere [i a-[i `nt\ri mesajul. Hoagland a preluat din noua egiptologie, inclusiv de la John Anthony West, argumente `n spijinul afirma]iei sale apropo de leg\tura Marte-Egipt. De exemplu, el citeaz\ noua datare a Sfinxului f\cut\ de Robert Schoch pe baza eroziunii apei afirm`nd, la fel ca Bauval [i Hancock, c\ este dovada unei construc]ii anterioare anului 7000 `.Hr.47 Hancock [i Bauval [i-au bazat argumentele pe lucr\rile lui Hoagland [i pe interpretarea materialelor de pe Marte f\cut\ de el, ceea ce `nseamn\ c\ le consider\ dovedite [tiin]ific. Hoagland a `nt`mpinat c\lduros Keeper of Genesis [i putem s\ b\nuim c\ avea de timpuriu o leg\tur\ str`ns\ cu ipotezele lui Bauval [i Hancock. Hoagland, de asemenea, mai are o surs\ extrem de pre]uit\: The Sirius Mystery a lui Robert Temple, pe care a absorbit-o `n propriul s\u sistem, cu tot cu erorile de acolo. De exemplu, el aminte[te adeseori faptul c\ arq ur `nseamn\ Sfinx.48 Aceast\ gre[eal\, venit\ din incorecta lectur\ a dic]ionarului lui Wallis Budge, [i-a croit drum `n lucr\rile multor sus]in\tori ai leg\turii Marte-Egipt.
partea umbrit\ s\ fie reconstruit\ `n a[a fel `nc`t s\ vedem cele mai mici detalii, mai ales ca s\ vedem o jum\tate din chipul unui leu! Argumentele despre Chip s`nt nesigure, dar situa]ia se `nr\ut\]e[te atunci c`nd `ntreaga clic\ `ncearc\ s\ `ntrebuin]eze lingvistica pentru a-[i argumenta cazul. Hoagland, dar [i al]ii, Graham Hancock [i Robert Bauval, se leag\ mult de numele ora[ului Cairo. ~n arab\, Al Qahira, `nseamn\ Marte.40 Hancock, Bauval [i Grigsby merg p`n\ la a spune c\ denumirea este inexplicabil\.41 Dar, de fapt, este foarte u[or de explicat. Al Qahira `nseamn\ Cuceritorul, numele dat `n arab\ lui Marte.42 Cairo/Al Qahira a fost fondat `n 969 d.Hr. de generalul Jawhar al-Siqilli, dup\ ce a cucerit Egiptul. C`nd a fost stabilit locul, au remarcat c\ Marte se afla, din punct de vedere astrologic, `ntr-o pozi]ie favorabil\ [i asta, `mpreun\ cu faptul c\ fusese ridicat `n cinstea unui cuceritor, explic\ alegerea numelui.43 Nu are nici o leg\tur\ cu o a[a-zis\ rela]ie `ntre Marte [i Platoul Giseh. ~n orice caz, Cairo nu a fost `ntotdeauna capitala Egiptului: p`n\ `n perioada cruciadelor a fost mai mult un satelit al mult mai importantului ora[ Al Fustat.44 Suburbiile suprapopulate ale Cairoului au `nceput s\ se extind\ c\tre Sfinx de abia `n ultima jum\tate de secol. ~nainte, Giseh era complet separat\ de Cairo, la 10 kilometri `n de[ert, ceea ce dinamiteaz\ teoria leg\turii `ntre Giseh [i Cairo/Marte. Hancock, Bauval [i Grigsby subliniaz\ [i c\ Horakhti, adic\ Horus `n Zare, unul dintre numele Sfinxului, era de asemenea un termen utilizat de egiptenii antici pentru Marte. Argumentul principal din Keeper of Genesis era acela c\ Horakhti reprezenta constela]ia Leului. C`nd s\-i credem? Un alt fapt lingvistic citat de Hoagland, Hancock [i Bauval este acela c\ numele egiptean originar pentru Horus, Heru, mai `nseamn\ [i chip, a[a c\ Horakhti, dup\ ace[ti autori, poate fi tradus [i Chip `n Zare.45 Hoagland afirm\ c\, din Ora[ul din Cydonia, Chipul putea fi v\zut la orizont, deci avem o paralel\ remarcabil\. Dou\ chipuri la orizont, pe dou\ lumi... Dar este un joc riscant: conform Dic]ionarului hieroglific egiptean, al lui Wallis Budge, cele dou\ cuvinte, `nsemn`nd Horus [i chip poate c\ erau asem\n\toare fonetic (de[i trebuie doar s\ ne imagin\m cum suna limba egiptean\ antic\), dar asem\narea se oprea aici.46 Erau dou\ cuvinte cu totul diferite. Iar cele dou\ cuvinte erau ortografiate diferit prin hieroglife [i reprezentau concepte cu
Suspiciuni despre Cydonia

~n timpul conferin]ei sus]inute la sediul ONU din New York, `n februarie 1992, Hoagland a pus accentul pe semnifica]ia noilor tehnologii ce vor ap\rea dup\ descifrarea Mesajului din Cydonia. Aceste preten]ii erau legate mai ales de conceptul de hiperspa]iu. Fizicienii de azi consider\ c\ universul are mai mult dec`t cele patru (trei ale spa]iului, una a timpului) dimensiuni pe care le percepem cu ajutorul sim]urilor noastre. Singura metod\ prin care putem vizualiza acest concept de univers multidimensional este analogia. Cea mai potrivit\ este aceea a unei lumi imaginare, bidimensionale, locuite de fiin]e cu dou\ dimensiuni, unde nu exist\ dec`t lungime [i l\]ime, nu sus [i jos, ceva asem\n\tor unei coli de
h`rtie.49 S\ ne imagin\m cum percep locuitorii acestei lumi interac]iunea cu un obiect tridimensional. De exemplu, dac\ o sfer\ trece pe acolo, ei vor observa doar sec]iunea ei. Mai `ntì apare un punct, apoi acesta devine un cerc care cre[te p`n\ c`nd ajunge la diametrul maxim, apoi descre[te, devine iar un punct [i dispare. (F\r\ nici o `ndoial\, un astfel de fenomen paranormal ì va consterna pe locuitorii lumii bidimensionale [i va provoca dezbateri `ncinse, eventual va fi tratat drept iluzie de sceptici.) Aceast\ analogie ne permite s\ `n]elegem c\ evenimente ce au loc `ntr-o alt\ dimensiune, acceptat\ acum de fizicieni, vor avea efecte `n lumea noastr\ tridimensional\, de[i cauzele vor fi dincolo de sim]urile noastre [i chiar dincolo de cele mai sofisticate instrumente. Fizicienii negociaz\ cu aceste dimensiuni superioare din cauza unor fenomene asociate fizicii nucleare, de[i este o `ntreag\ dezbatere despre c`te dimensiuni are universul. Aceste hiperdimensiuni nu pot fi observate direct, din moment ce toate dispozitivele noastre s`nt captive `n spa]iul tridimensional, dar pot fi `n]elese matematic. Argumentul lui Hoagland este c\ anumite rela]ii geometrice `n complexul Cydonia s`nt legate de matematica spa]iilor multidimensionale. Cheia geometric\ este utilizarea repetat\ a unghiului de 19,5 grade. De exemplu, dou\ fe]e ale Piramidei M&D fac cu meridianul locului un unghi de 19,5 grade, iar acest unghi reapare `n colinele din aceea[i regiune.50 Dup\ Hoagland, [i dup\ al]ii care g`ndesc ca el, unghiul de 19,5 (mai precis 19,47) grade este semnificativ, pentru c\ este constanta tetraedrului, ceea ce `nseamn\ c\ este legat de tetraedron, cel mai simplu corp regulat, cu patru fe]e formate din triunghiuri echilaterale. Dac\ aceast\ form\ este `nscris\ `ntr-o sfer\, de exemplu o planet\, cu un v`rf la pol, celelalte trei v`rfuri vor `n]epa suprafa]a sferei la latitudinea de 19,5 grade sud de ecuator. Pata Ro[ie de pe Jupiter are aceast\ pozi]ie. Pe Marte, Muntele Olimp, cel mai mare vulcan din sistemul solar, av`nd 500 de kilometri `n diametru, se afl\ la 19,5 grade nord. Pe P\m`nt este locul unde se afl\ Insulele Hawai [i cel mai mare vulcan de pe P\m`nt, Mauna Loa. Fenomenul celor 19,5 grade este g`ndit ca rezult`nd din mi[carea de rota]ie a planetelor, fiind de fapt urma unor for]e puternice din dimensiuni superioare. Cu alte cuvinte, locul de la 19,5 grade este punctul `n care se manifest\ o dimensiune superioar\, devenind o dovad\ `n lumea tridimensional\ a existen]ei for]elor din spa]iul hiperdimensional. De asta, sus]ine Hoagland, apare at`t de des unghiul de 19,5 grade `n Cydonia. Este cheia ce ne va conduce la `n]elegerea cauzei hiperdimensionale a izvorului de energie ascendent responsabil pentru Pata Ro[ie [i pentru Muntele Olimp de pe Marte. {i vom `n]elege fizica spa]iului hiperdimensional. Hoagland spune c\, dac\ putem capta energia din spa]iul multidimensional, vom avea o surs\ nelimitat\ de energie, precum [i capacitatea de a dezvolta tehnologii noi propulsia antigravita]ional\ [i c\l\toria interstelar\. Aceste tehnologii, crede el, vor rezolva multe din problemele omenirii [i vor aduce, cu cuvintele lui, o nou\ ordine mondial\. Apar unele probleme aici. Chiar [i `n conferin]a lui de la ONU, unde a vorbit pe larg de importan]a celor 19,5 grade [i geometria tetraedral\, Hoagland a admis c\ ascensiunea energiei `n aceste puncte fusese deja descoperit\ de matematicienii care se ocupau de spa]iul hiperdimensional. Mesajul din Cydonia nu f\cea dec`t s\ repete ceea ce matematicieni foarte p\m`nteni [tiau de mult timp. Mai important, Hoagland [i Erol Torun au tras [i alte concluzii din latitudinea Cydoniei. Una din afirma]ii era aceea c\ latitudinea Piramidei M&D, 40,868 grade nord, fusese aleas\ nu numai pentru c\ includea un important concept matematic (tangenta constantei exponen]iale e divizat\ cu pi), ci [i pentru c\ acela[i concept apare `n geometria altor structuri din Cydonia. Complexul este astfel, trag ei concluzia, auto-referen]ial, ceea ce `nseamn\ c\ matematica cl\dirilor este legat\ de pozi]ia Complexului pe planet\, dovedind c\ este mai mult dec`t o coinciden]\.51 Dificult\]ile apar c`nd ne g`ndim c\ toate coordonatele bazate pe m\sur\torile efectuate de Viking au o marj\ mare de eroare. Nu s`nt suficient de precise pentru a stabili o latitudine cu o precizie de trei zecimale. Date noi, mult mai precise, sosite de la Mars Global Surveyor, sugereaz\ c\ structurile s`nt ceva mai aproape de ecuator, ceea ce `nseamn\ c\ Piramida M&D se afl\ la 40,7 grade nord.52 Nu este foarte semnificativ `n sine (este o eroare de numai 17 kilometri la nivelul solului), dar este suficient pentru a invalida precisele rela]ii matematice stabilite de Hoagland. Mai mult, al]i cercet\tori, precum Tom Van Flandern de la US Naval Observatory, a subliniat c\ polii planetei Marte au migrat semnificativ `n ultimele milioane de ani, a[a c\ Cydonia nu s-a aflat mereu la aceast\ latitudine.53 (Interesant este c\ Van Flandern a calculat c\, `nainte de deriva polilor, Cydonia s-a aflat chiar pe
ecuatorul lui Marte.) Mai s`nt [i alte dovezi c\ crusta mar]ian\ a suferit o mi[care de deriv\ din cauza unor mi[c\ri crustale, care au putut schimbat [i ele pozi]ia Cydoniei.54 Chiar [i teoretica dezl\n]uire a energiilor generate de for]ele hiperdimensionale, a[a cum era ipoteza lui Hoagland, nu este ceva nou, de[i nu [tim cum se `nt`mpl\ de fapt, dar nici Mesajul din Cydonia nu ne lumineaz\ asupra acestui lucru. {i nu ne spune nici m\car pe departe ceva despre tehnologiile pe care le-am putea utiliza pentru a st\p`ni aceste energie. Uluitoarea geometrie a Cydoniei nu a adus nimic `n plus cunoa[terii noastre despre Marte, mar]ieni sau omenire. Teoriile `ncrez\toare din tab\ra lui Hoagland nu se opresc aici. C`nd colegul lui Hoagland, David Meyers, a afirmat c\ o linie pornind dintr-un anumit punct al Piramidei M&D [i dus\ p`n\ la o lacrim\ scurs\ pe Chip are exact lungimea de 1/360 din diametrul lui Marte55 (ceea ce dovede[te, din `nt`mplare, c\ acei constructori au utilizat acela[i sistem de m\surare a unghiurilor ca [i noi), a ajuns pe un teren foarte alunecos. Nu avem nici o justificare pentru a uni aceste dou\ puncte, cu excep]ia aceleia c\, pentru Meyers, se afl\ la distan]a necesar\. Am putea g\si `n Cydonia [i alte puncte cu propriet\]i asem\n\toare. Pe unghiurile pe care Erol Torun pretinde c\ le-a descoperit `n Piramida M&D se bazeaz\ cam toat\ descifrarea mesajului din Cydonia. Ceea ce pretinde a fi g\sit este `n sine discutabil: o piramid\ cu cinci fe]e pe care de abia o distingem `n penumbr\ [i este extrem de erodat\. Toate m\sur\torile trebuie acceptate cu rezerve [i orice concluzie tras\ pe baza lor trebuie considerat\ o specula]ie. (Din p\cate, Mars Global Surveyor `nc\ nu a refotografiat Piramida M&D.) De fapt, Torun `nsu[i admite c\ este greu de apreciat marja de eroare a imaginilor luate de Viking, ceea ce face de prisos `ntreaga discu]ie referitoare la rela]ii geometrice precise.56 Un alt actor principal `n Mars Mission este mult premiatul fotograf britanic David S. Percy, numit de Hoagland director pentru Europa al proiectului (ulterior au ap\rut ne`n]elegeri `ntre ei [i nu mai colaboreaz\). ~n aceast\ calitate, Percy a promovat mesajul din Cydonia `n Marea Britanie [i `n alte ]\ri europene. De asemenea, a produs caseta video a conferin]ei ]inute de Hoagland la sediul ONU. Percy a ]inut numeroase conferin]e despre Cydonia-Marte `n Marea Britanie, utiliz`nd o grafic\ digital\ de `nalt\ calitate pentru a-[i ilustra ideile. Asemenea lui Hoagland, a c\rui carier\ `n pres\ `l
ajuta s\-[i prezinte ideile relaxat [i `ntr-o manier\ de profesionist, Percy [i-a utilizat calit\]ile de produc\tor de imagine pentru a ob]ine efecte deosebite. Imaginile din Cydonia prelucrate de el le dep\[esc pe toate celelalte `n claritate. ~n special Piramida M&D, crucial\ pentru decodarea pretinsului mesaj criptat geometric, apare bine definit\, parc\ ar fi gravat\ pe solul mar]ian. ~n conferin]e, Percy prezint\ imaginea ca fiind a lui Mark Carlotto, dar adaug\, `ntr-o doar\, c\ a `mbun\t\]it-o.58 A[a c\, dac\ to]i profesioni[tii care au lucrat la `mbun\t\]irea rezolu]iei imaginilor din Cydonia DiPietro, Molenaar [i Mark Carlotto s-au sim]it obliga]i s\ publice descrieri detaliate ale procesului tehnic, el nu este obligat s\ fac\ acest lucru. Percy a ad\ugat o nou\ leg\tur\. Hoagland semnalase deja similaritatea `ntre Silbury Hill cea mai mare colin\ artificial\, aflat\ la sud-vest de Avebury, `n Wiltshire, Anglia [i una din structurile Cydoniei, numit\ Tholus sau Colina Spiral\. ~n biblioteca apartamentului s\u londonez, `n timp ce se uita la fotografii aeriene din Avebury, Percy a tr\it marea revela]ie pe care o descrie (cumva misterios) ca memorie `ndep\rtat\.59 Dintr-o dat\ inspirat, ochii lui au remarcat c\ cercul de canale [i metereze ce `nconjoar\ colina nu este nici mai mult nici mai pu]in dec`t o reproducere la scar\ a craterului din Cydonia! {i s-a pornit s\ demonstreze c\ cercul din Avebury [i Silbury Hill stau `n aceea[i pozi]ie relativ\ precum craterul din Cydonia [i Colina Spiral\ de pe Marte, totul redus la scara 14:1. Percy [i David Meyers (directorul de opera]iuni al Mars Mission [i mai t`rziu coautor cu Percy al lucr\rii Two-Thirds) au dezvoltat aceast\ leg\tur\ ajung`nd la concluzia c\ `ntreg complexul Avebury a fost ridicat `n mod inten]ionat acum 5000 de ani ca o imagine a Cydoniei. Percy afirm\ c\ h\r]ile celor dou\ zone, cu scara modificat\, pot fi suprapuse [i se potrivesc perfect. Pe nea[teptate, apar unele probleme cu aceast\ ipotez\. Singura corela]ie real\ `ntre Cydonia [i Avebury este pozi]ia relativ\ a celor dou\ structuri, craterul/cercul Avebury [i Colina Spiral\/Silbury Hill. De[i potrivirea nu este perfect\. Dup\ m\rirea la scar\ [i suprapunerea imaginilor, craterul se dovede[te a fi mai mic [i cu o alt\ form\ dec`t cercul din Avebury. Percy sus]ine c\ exist\ leg\turi [i `ntre structuri mai pu]in evidente. De exemplu, analogul Piramidei M&D ar fi la Avebury un anumit tumul aflat `ntr-un cr`ng de pomi. Dar totul este gre[it, deoarece tumulul nu corespunde nici ca dimensiune, nici ca form\ [i nici ca pozi]ie cu
peste Avebury, pentru a demonstra cum a fost utilizat\ geometria acelui plan pentru t\ierea drumurilor din regiune! Oricare ar fi, `n general, adev\rul despre cercurile din lanuri, pu]ini se `ndoiesc c\ ar fi altceva dec`t o fars\ sau, cum mul]i pasiona]i afirm\, o oper\ de art\. Acum este cunoscut\ sursa de inspira]ie pentru desene. Nu este un desen imaginat pentru a `ncifra secretele fizicii hiperdimensionale, ci se bazeaz\ pe desenele din tratatul de alchimie din secolul [aisprezece al lui Steffan Michelspacher, Cabala, speculum artis et naturae in alchymia.61 Identitatea autorilor este bine cunoscut\ `n cercul fr\]iei pasiona]ilor, iar al lor modus operandi a fost descris deja de Rob Irving, scriitor, fotograf [i, ocazional, realizator de cercuri `n lan. Irving ne-a spus:
Nu-i nici un mister... ~n contextul anului 1991, a fost cea mai complex\ realizare a timpului. Dar comparat cu ceea ce se face azi, modele fractale, de cinci ori mai mari, a c\ror realizare a fost filmat\, este primitiv\... Ar fi trebuit s\ se [tie deja...62
Cu c`teva unelte simple [i aplicarea unor reguli geometrice simple, astfel de forma]iuni pot fi realizate `n c`teva ore, ne spune el. Iar desenele nici n-au fost realizate cu a[a mare fine]e, unele linii s`nt tremurate [i s`nt [i gre[eli geometrice. Lucru semnificativ, Hoagland [i Percy utilizeaz\ chiar aceste erori `n reconstruc]ia pe care o fac la scar\ mare!63 A[adar, dup\ Hoagland, care este mesajul din Cydonia? El spune:
Cydonia tinde s\ devin\ o exprimare arhitectonic\ a fundamentelor fizicii universului, suprema `ntruchipare a arhitecturii universului... la nivel arhetipal... Acest mesaj este `ncifrat `n mod identic [i `n alte p\r]i ale sistemului solar... inclusiv aici pe P\m`nt!64
Piramida M&D. ~n orice caz, la c`]i tumuli s`nt `n regiune, nici o alt\ structur\ din Cydonia nu-[i mai are corespondent la Avebury, de[i Percy se leag\ de tot felul de valuri de p\m`nt pentru a le g\si `n pozi]ia aproximativ\ a Ora[ului de pe Marte. Nimic conving\tor. {i mai exist\ o omisiune spectaculoas\: la Avebury nu este propus nici un element analog Chipului. Chiar nu s-a g\sit nimic, eventual for]`nd pu]in datele, care s\ ne reaminteasc\ vag de pozi]ia [i structura Chipului, sau a fost el uitat tacit? De fapt, doar dou\ structuri de la Avebury corespund cu cele din Cydonia: cercul [i Silbury Hill. Pare ciudat c\ o imagine a Cydoniei, reprodus\ pe P\m`nt, s-ar concentra pe elementele naturale din Cydonia, craterul, [i nu ar include o serie de structuri artificiale. ~n fine, multe forme de relief din Avebury nu au nici o leg\tur\ cu Cydonia, cazul cel mai evident fiind cel al West Kennet Long Barrow. ~n ciuda discrepan]elor [i a ipotezei `ntortocheate, Hoagland a `ncorporat `n conferin]a de la ONU descoperirea lui Percy referitoare la leg\tura `ntre Cydonia [i Avebury. O alt\ zon\ ce i-a entuziasmat pe Hoagland, Percy, Meyers [i pe colegii lor este cea a cercurilor din lanuri. Ei sus]in c\ aceste semne peste timp, a[a cum prefer\ s\ le numeasc\, con]in un cod geometric [i matematic care dubleaz\ [i `nt\re[te mesajul din Cydonia. Leg`nd constructorii din Cydonia cu aceste foarte vizibile, de[i enigmatice, fenomene contemporane, Hoagland declar\ efectiv prezen]a printre noi a constructorilor de pe Marte. El descrie faptul c\ cineva, care evident nu este de pe P\m`nt, `ncearc\ acum s\ ne aduc\ mesajul din Cydonia ca mesaj `n lan, aduc`ndu-l `naintea privirii noastre, aici, pe P\m`nt!60 O anumit\ forma]iune din lanuri [i-a c\p\tat un loc deosebit `n opera lui Hoagland [i Percy, aceea de la Barbary Castle, ap\rut\ pe un c`mp din Wiltshire `n 1991, deoarece `ncorporeaz\ `n ea geometria tetraedral\. Aceast\ hieroglif\ din lan a fost amintit\ chiar `n conferin]a de la ONU deoarece, afirma el, include elemente geometrice asem\n\toare codului din Cydonia. Dac\ acest fapt este adev\rul, atunci se confirm\ nu numai leg\tura terestr\, dar [i `ntoarcerea constructorilor din Cydonia. Mai ales Hoagland investe[te enorm din punct de vedere sentimental `ntr-o interpretare de genul S-au `ntors!, `n care el [i echipa au identificat acelea[i unghiuri semnificative detectate `n planul Cydoniei. David Percy merge chiar mai departe, suprapune modelul de la Barbary Castle
Se vede urzeala
Se pare, cel pu]in `n cazul lui Hoagland, c\ datele, ele `nsele departe de a fi conving\toare, au fost for]ate pentru a se potrivi ideilor preconcepute care includeau at`t anomaliile de pe Marte c`t
apropiat. Ca exemple avem credin]a c\ Marea Piramid\ va declan[a zorii noii Ere a V\rs\torului `n anul 2000 sau c\ este iminent\ `ntoarcerea constructorilor de la Cydonia. 4) Exist\ o oarecare implicare oficial\ din umbr\. Am v\zut c\, din diverse motive, se pare c\ s`nt `ntreprinse la Giseh lucr\ri de c\utare a ceva anume. Este limpede [i c\ proiectele lui Hoagland au fost sprijinite de indivizi [i organiza]ii str`ns legate de comunitatea serviciilor de informa]ii, de la ajutorul ini]ial dat de Paul Shay la demararea Mars Mission p`n\ la sprijinul congressman-ului Roe. (Evident c\ leg\turile anumitor persoane cu agen]i secre]i pot avea [i alte explica]ii dec`t teoria conspira]iei. De exemplu, experien]a lui Mark Carlotto `n interpretarea fotografiilor din satelit, c\p\tat\ `n decursul activit\]ii `n slujba serviciilor de informa]ii [i a armatei, poate a dus `n mod natural la participarea lui `n proiect, dar num\rul persoanelor aflate `n leg\tur\ cu serviciile secrete [i care l-au ajutat pe Hoagland este suspect de mare din punctul nostru de vedere.)
[i monumentele Egiptului antic. Cea mai semnificativ\ parte a acestui scenariu este ideea mesajului esen]ial pentru prezentul [i viitorul imediat al omenirii. Dar de ce? De unde vine credin]a asta? S`nt doar dou\ motive posibile: idei false au fost suprapuse peste mistere reale pentru a c\p\ta o urm\ de credibilitate; sau sus]in\torii acestor ipoteze [tiu deja, cumva, sau cred c\ [tiu c\ aceste leg\turi exist\. Poate c\ r\sp`ndirea informa]iilor este un exerci]iu `n scopul preg\tirii publicului pentru acceptarea anumitor idei, chiar dac\ faptele utilizate ca argument (din c`te [tim azi) nu le sprijin\. ~ncearc\ cu disperare s\ ne conving\, indiferent dac\ lucrurile se leag\ sau nu. {i asta este `ngrijor\tor. Cu toate implica]iile pentru `n]elegerea trecutului [i viitorului omului, cu tehnologiile radical noi promise [i sugestia c\ se `ntorc constructorii Cydoniei, dac\ nu au [i f\cut-o deja, mesajul promovat de Hoagland nu este sprijinit de dovezi. A fost grefat `n mod deliberat pe ceea ce, trebuie s\ admitem, este o enigm\, cam `n acela[i mod `n care Bauval [i Hancock au grefat data de 10 500 `.Hr. pe adev\ratele mistere ale Egiptului antic. Modul `n care au fost promovate enigmele mar]iene de cei asemenea lui Hoagland permite o paralel\ frapant\ cu anumite cercet\ri f\cute `n Egipt. Iat\ lucrurile `n comun:
1) ~n centrul problemei se afl\ un mister autentic. Realiz\rile egiptenilor antici, de exemplu construirea Marii Piramide, [i cunoa[terea extrem de avansat\ dovedit\ de textele piramidelor nu s`nt conforme cu punctul nostru de vedere asupra istoriei. La fel, `n ciuda celor mai recente imagini, cu informa]iile disponibile azi nu este posibil s\ respingem ideea c\ ar exista structuri artificiale pe Marte.
2) Pe misterul veritabil au fost grefate o serie de solu]ii [i explica]ii care nu stau `n picioare la o analiz\ mai atent\ cazul lui Bauval [i Hancock cu anul 10 500 `.Hr. [i mesajul din Cydonia al lui Hoagland [i al celorlal]i.
3) Suprapunerea nu este f\cut\ doar pentru a ne dovedi c\ istoria pe care o recunoa[team noi este gre[it\, ci [i pentru a ni se transmite ideea c\ totul va avea un impact asupra noastr\, a celor de azi, subliniind cutremurul (uneori la propriu) din viitorul nostru
Am amintit c\ opera lui Hoagland a p\rut s\ fie organizat\ `n dou\ etape: prima, sprijinit\ de SRI, `n 1983-1984, a avut ca tem\ central\ ideea existen]ei unei vechi civiliza]ii pe Marte. Pe urm\, din 1989, a doua etap\ a avut ca obiectiv mesajul, leg\tura cu istoria trecut\ [i prezent\ a umanit\]ii. A fost prima etap\, a[a cum se g`ndea ini]ial sociologul Tom Rautenberg, doar un experiment pentru a se studia reac]ia publicului la ideea de via]\ pe Marte? {i, pe urm\, a realizat cineva c\ materialul de pe Marte poate fi utilizat eficient `n transmiterea unui alt mesaj, parte dintr-un scenariu mai amplu? Un alt motiv se poate afla `n spatele proiectului sprijinit de SRI `n 1983-1984. Cortina de fier `nc\ se afla la locul ei [i suspiciunile la adresa conspira]iilor sovietice erau foarte mari: se credea c\ ]\rile din blocul r\s\ritean ascundeau multe secrete. Poate c\ prima etap\ era o `ncercare de a-i face pe sovietici s\-[i exprime propriile lor suspiciuni legate de Marte. Este curioas\ coinciden]a c\, la c`teva luni dup\ conferin]a de la Boulder la care Hoagland a anun]at primele sale descoperiri, ziarul rusesc de limb\ englez\ Soviet Weekly a publicat un articol de Vladimir Avinsky `n leg\tur\ cu ceea ce el numea Sfinxul de pe Marte [i piramidele.65
Hoagland, cofondator al Independent Mars Mission, un proiect sus]inut [i finan]at de SRI. Este un scenariu extrem de provocator, dar devine [i mai ciudat c`nd lu\m `n considerare toate datele str`nse p`n\ acum [i toate extrapol\rile posibile: 1) Serviciile de informa]ii, at`t din Statele Unite c`t [i din Marea Britanie, [i-au ar\tat interesul fa]\ de ideea unui contact cu extratere[trii `n zorii civiliza]iei umane: se vede din reac]ia lor la cercet\rile lui Robert Temple. 2) ~n Egipt s-au desf\[urat cercet\ri clandestine, organizate de guvernul Statelor Unite. Cu siguran]\, au crezut c\ acolo se afl\ ceva ce merita c\utat, ceva cu utilizare practic\, fie pentru ei, fie pentru cei pe care-i `mpiedicau s\-l ob]in\. 3) Unii cercet\tori [i scriitori promoveaz\ un mesaj mesianic bazat pe propriul lor r\spuns la `ntreb\rile posibile referitor la originea civiliza]iei egiptene sau a structurilor de pe Marte. Aceste dou\ tendin]e au fost treptat, dar cu bun\ [tiin]\, al\turate. Ideea care r\zbate p`n\ la urm\ de la ace[ti autori influen]i num\rul total al cititorilor lor totalizeaz\ mai multe milioane este aceea a influen]ei extraterestre asupra evolu]iei civiliza]iei umane. (~n edi]ia din 1998, Robert Temple discut\ foarte serios despre Chipul de pe Marte `n The Sirius Mystery: Nu a[ fi surprins s\ aflu c\ exist\ o leg\tur\ `ntre Marte [i misterul Sirius.68) 4) Pare s\ existe un extraordinar sprijin din umbr\ pentru munca echipei lui Hoagland, cel care a emis cele mai [ocante afirma]ii. Exemplele merg de la implicarea, `nc\ de la `nceput, a indivizilor [i a grupurilor aflate `n leg\tur\ cu serviciile de informa]ii, inclusiv a SRI, dar [i curtea f\cut\ de NASA la sf`r[itul anilor 1980 [i `nceputul anilor 1990. Apare un paradox strig\tor la cer `n cele de mai sus. Pe de o parte, implicarea entit\]ilor oficiale poate `nsemna pur [i simplu c\ [i ele au ajuns la acelea[i concluzii precum Hancock, Bauval, Hoagland [i Temple [i s`nt, la fel ca ei, entuziasmate de iminentele dezv\luiri despre Egipt [i Marte. Poate de]in informa]ii chiar mai
Hoagland [i echipa lui au `ncercat s\ stabileasc\ o cale de comunicare cu Academia Sovietic\ de {tiin]\ pentru a schimba informa]ii despre subiect. ~n mod semnificativ, intermediarul a fost Jim Hickman, de la Soviet Exchange Program din cadrul Esalen Institute din California (despre care vom vorbi mai t`rziu).66 {i nu numai c\ exist\ o at`t de mare asem\nare `ntre modul `n care au fost prezentate enigmele din Egipt [i de pe Marte, dar, mai mult, pove[tile au fuzionat `ntr-un scenariu amplu, [i mai dramatic. Azi s`nt pu]ine cercuri ne[tiin]ifice care s\ nu lege de Egipt structurile din Cydonia. A[adar, promotorii au avut succes: am v\zut `ncerc\rile celor care se ocupau de Cydonia, precum Hoagland, de a lega mesajul de Egipt (sau de alte culturi antice, aceea britanic\ a megali]ilor). Pe de alt\ parte, Hancock [i Bauval au f\cut o c\l\torie `n sens contrar, `ncep`nd cu misterele din Egipt, de abia pe urm\ leg`ndu-le de Marte. Este o singur\ poveste, nu s`nt dou\, a[a cum se poate demonstra prin prezen]a persoanelor implicate. De exemplu, exist\ un raport, din 1996, conform c\ruia, la `ntoarcerea de la Giseh `n Statele Unite, membri ai Joseph Schor Foundation s-au consultat cu Richard Hoagland [i James Hurtak, cei doi mari sus]in\tori ai piramidelor de pe Marte [i ai leg\turii Marte-Giseh.67 Iar Boris Said, realizatorul de film, care a f\cut cronica evenimentelor de la Giseh `ncep`nd din 1990, a intrat de cur`nd `n echipa lui James Hurtak. Hurtak vorbea `nc\ din 1975 de leg\tura Marte-Egipt ca f\c`nd parte dintr-un mare tipar cosmic. Mai s`nt [i alte suprapuneri ciudate de personal `ntre piramidele de pe Marte [i tab\ra Marte-Giseh. Dr. Farouk El Baz a fost numit [ef al echipei care continu\ lucr\rile lui Rudolf Gantenbrink pentru cercetarea pu]ului Sirius din Marea Piramid\. Poate c\ leg\tura anterioar\ `ntre El Baz [i NASA este o simpl\ coinciden]\, dar SRI-ului, a[a cum am v\zut, cu siguran]\ nu-i lipsesc contactele `n agen]iile de ap\rare [i de informa]ii. (Dup\ ce a p\r\sit NASA, El Baz a fondat [i acum conduce Center for Remote Sensing, la Boston University. Una dintre navetele navei Enterprise din Star Trek: The Next Generation este botezat\ dup\ el iat\ cum se cucere[te celebritatea cu adev\rat.) De departe cel mai reprezentativ caz de implicare `n ambele zone este cel al lui Lambert Dolphin Jr, conduc\torul echipei SRI de la Giseh `ntre 1973 [i 1982, care a fost, `n 1983, `mpreun\ cu
dinainte... Este posibil ca puterea s\ [tie deja despre influen]a suferit\ de umanitate din partea unei rase extraterestre, venite din Marte sau din alt\ parte? Se `ncearc\ `n secret recuperarea unor cuno[tin]e ale acestei rase? La prima vedere, a[a pare s\ fie. Pe de alt\ parte, dup\ cum am v\zut, mesajul mesianic, at`t pentru Marte c`t [i pentru Egipt, nu rezist\ la o cercetare mai atent\. S`nt utilizate ra]ionamente false, informa]iile s`nt interpretate for]at pentru a se potrivi cu inten]iile ascunse ale unor indivizi sau organiza]ii. De ce organisme oficiale, precum SRI [i NASA, care au de pierdut o reputa]ie, dar [i finan]area, iau toate astea `n serios? Putem sugera dou\ ipoteze ce pot justifica interesul oficial `n aceste scenarii deplasate: o conspira]ie despre ceva real sau o conspira]ie menit\ s\ ne fac\ s\ credem `n ceva ce nu este real.
Ipoteza `ntì: Mesajul pentru umanitate, extrapolat din misterele terestre [i de pe Marte, este un fals. Iluzii, dorin]e, iar datele au fost for]ate ca s\ se potriveasc\. Sus]in\torii utilizeaz\ misterul pentru a-[i atinge propriile obiective, poate pentru a promova ideologii religioase, cvasireligioase sau masonice. Poate c\ s`nt exerci]ii de manipulare `n mas\, a[a cum suspecta Tom Rautenberg c`nd a auzit prima dat\ de implicarea SRI `n enigma din Cydonia, dar la o scar\ mult mai mare. Aceast\ ipotez\ se potrive[te cu cea mai mare parte a datelor, dar nu [i cu unele activit\]i oficiale. S`ntem convin[i, de exemplu, de existen]a lucr\rilor clandestine la Giseh, `n urma c\rora este evident c\ se a[teapt\ un rezultat tangibil. Un alt exemplu este dat de curioasele `nt`mpl\ri din jurul fotografiilor f\cute de NASA Piramidei din Crater. ~n opinia noastr\, structura `nalt\ de 600 de metri, de forma unui clopot, este cea mai incitant\ dintre anomaliile mar]iene [i este foarte greu de explicat prin procese naturale. Curios este c\, `n 1976, Viking a luat patru imagini ale regiunii, `ntr-o succesiune foarte rapid\, singura dat\ c`nd s-a `nt`mplat a[a ceva `n timpul misiunii.69 A[a cum sublinia Mark Carlotto, ac]iunea a fost preprogramat\, pentru c\ `nt`rzierea cu care ajung acolo instruc]iunile nu permitea o astfel de reac]ie. Nu poate fi doar o coinciden]\ c\ singurul caz `n care s-a f\cut o suit\ de fotografii s\ fie acesta. Oare cum [tia dinainte NASA c\ era ceva interesant de fotografiat `n zona aceea?
Ipoteza a doua: Cei care promoveaz\ mesajul adresat umanit\]ii, at`t `n public c`t [i din spatele scenei, [tiu cumva c\ este adev\rat, dar au realizat c\ trebuie procedat cu mult\ grij\ `n ceea ce prive[te opinia public\. Masele s`nt alimentate treptat cu informa]ii pentru a fi aclimatizate cu astfel de idei. Poate c\ `n spatele experimentului cu psihologia maselor se afl\ inten]ia de a m\sura reac]ia public\ la aflarea adev\ratelor informa]ii despre influen]a avut\ de extratere[tri asupra trecutului nostru, eventual chiar asupra prezentului [i viitorului. ~n acest scenariu, dovezi false s`nt propuse `n sprijinul unor fapte reale. Pare ciudat, dar istoria serviciilor de informa]ii con]ine numeroase momente absurde [i contradictorii ce cap\t\ un sens doar `n mintea unei anumite persoane. Ipotezele trebuie luate `n serios, m\car pentru a se vedea unde se ajunge. Avantajul ipotezei este c\ se explic\, pe de-o parte, prezen]a oficialilor care caut\ at`t de serios ceva anume, chiar dac\ motivul pentru care fac a[a ceva nu rezist\ la o examinare atent\. Cele dou\ ipoteze pe care le-am emis vor fi testate pe m\sur\ ce ne continu\m investiga]iile: a[a cum am v\zut, `n prima, a[a-zisul mesaj pentru umanitate este contraf\cut sau iluzoriu. Dar avem [i alte informa]ii ce ar sus]ine cea de-a doua ipotez\? Se poate oare ca puternicii zilei s\ [tie c\ este real\ influen]a civiliza]iei extraterestre asupra omenirii, dar [i leg\tura acestora cu Marte, chit c\ au creat dovezi false pentru a convinge oamenii c\ este a[a? Dac\ au astfel de informa]ii, cum le-au ob]inut? Dovezile care au convins industria[i, oameni de [tiin]\ [i agen]i ai serviciilor secrete despre interven]ia extraterestr\ `n via]a oamenilor au fost probabil conving\toare, incontestabile, dar [i imposibil de a fi `ncredin]ate domeniului public. Ce soi de dovad\ poate fi ]inut\ at`t de ermetic `nchis\? Un indiciu poate fi faptul c\ Marte a fost ]inta preferat\ a Pentagonului `n decursul experien]elor de vedere la distan]\. Primul experiment SRI, `ntre 1973 [i 1976, includea sesiuni `n care Ingo Swan [i Harold Sherman vedeau la distan]\ suprafa]a planetei Marte (desigur, [i a altor planete).70 Rezultatul acestor experien]e nu a fost niciodat\ f\cut public,71 de[i se [tie c\ Chipul de pe Marte a fost detectat de clarv\z\tori cu c`]iva ani `nainte de misiunea Viking.
nificativ, doar un peisaj ro[iatic, un de[ert pustiu de mii de ani. Dup\ misiune, lui Morehouse i s-a ar\tat un dosar cu detalii ale ]intei sale: fotografii de pe Marte luate de pe orbit\ [i de la sol. Iat\ ce a scris despre materialul din dosar:
Existau o analiz\ chimic\ a atmosferei [i c`teva fotografii ale suprafe]ei `n care erau marcate accidentele ce-i determinaser\ pe oamenii de [tiin]\ s\ cread\ c\ Marte fusese locuit\ c`ndva.74
~n cursul unei discu]ii avute cu Uri Geller, `n ianuarie 1998, despre perioada petrecut\ de el la SRI, ne-a spus c\ acel Chip de pe Marte a fost, de fapt, descoperit prin vedere la distan]\ la `nceputul anilor 1970, cu mult timp `nainte de misiunea Viking. Din diverse motive, el nu a putut dezv\lui numele clarv\z\torului cu pricina. ~n octombrie 1998, am `ntrebat la James Hurtaks Academy for Future Sciences despre acea presupus\ predic]ie a unei structuri cu chip uman pe Marte pe care, dup\ Hancock [i Bauval, o f\cuse `n 1975. R\spunsul a fost: Dr. Hurtak `mp\rt\[ea cuno[tin]ele de clarv\z\tor ale lui Harold Sherman.72 Era uluitor, deoarece `n adresa noastr\ nu amintisem de vederea la distan]\, iar acum se m\rturisea c\ descoperirea Chipului fusese f\cut\ astfel. Replica AFFS a fost: Oricum, principalul (sic) artefact v\zut de dr. Hurtak a fost structura piramidal\ (sic), care a fost `ntotdeauna unic\, [i nu Chipul `n sine. Altfel spus, Hurtak `nsu[i nu a v\zut la distan]\ Chipul, adic\ el a fost v\zut de Harold Sherman. Ceea ce este interesant, deoarece [tim c\ Sherman a v\zut de la distan]\ Marte `n cadrul programului SRI. Sherman a debutat ca ziarist sportiv `nainte de a deveni interesat de OZN [i paranormal prin anii 1940. El a lansat fraza micii omule]i verzi pentru a-i descrie pe extratere[tri. ~n 1975, Sherman era un veteran al cercet\rilor psi, adus la SRI tocmai pentru a demara proiectul de vedere la distan]\.73 Episodul cu vederea la distan]\ pare s\ descind\ din X-Files, o n\scocire despre spioni invizibili [i controlul min]ii, [i nu bazat\ pe fapte reale. Oric`t ar contrazice bunul sim] comun despre cum s`nt alc\tuite lucrurile, vederea la distan]\ func]ioneaz\, de asta au investit mai multe guverne banii pl\titorilor de taxe, `n special guvernul Statelor Unite. C`nd elita clarv\z\torilor a descris `n mod repetat suprafa]a planetei Marte, membri ai guvernului Statelor Unite [i ai agen]iilor guvernamentale au luat faptul la cuno[tin]\. Joe McMoneagle, un clarv\z\tor talentat al armatei, a vizitat de mai multe ori Marte realiz`nd schi]e ale scenelor v\zute. F\r\ nici o `ndoial\, erau piramide [i, sub complexul Cydonia, afirma el, chiar tuneluri `n care supravie]uiau urma[ii civiliza]iei str\vechi. ~n cartea sa ap\rut\ `n 1966, Psychic Warrior, David Morehouse povestea propria sa experien]\ de v\z\tor la distan]\ pe Marte, o misiune petrecut\ cu opt ani `n urm\. I se d\duse Marte ca obiectiv f\r\ s\ i se explice clar despre ce este vorba. Nu a v\zut nimic semMorehouse, care a istorisit [i un vis `n care dezv\luie pl`nsetul unei alte dimensiuni, avea tendin]a de a vedea la distan]\ scene sugestive, chiar dac\ realiza asta doar privind `n urm\ la experien]a avut\. ~n Psychic Warrior, el descrie cum a fost trimis c\tre o ]int\ necunoscut\ [i a ajuns ca teleghidat `n prezen]a unui obiect de forma unei casete, aflat `ntr-o cavern\ ce p\rea protejat\ printr-o aur\ de un pericol extraordinar. I-a spus monitorului s\u c\ era vorba de ceva puternic [i sacru [i care va vaporiza pe oricine s-ar fi apropiat prea mult, apoi a ad\ugat: M-am sim]it inconfortabil [i vulnerabil `n cavern\.75 Cam la o or\ dup\ misiune, lui Morehouse i s-a ar\tat schi]a f\cut\ de un desenator fabulosul Chivot al Leg\m`ntului, ale c\rui puteri misterioase puteau `nvinge armate `ntregi. {i-a utilizat capacit\]ile paranormale pentru a ajunge direct la ]int\? A ajuns el chiar la Chivot? Nimeni nu [tie sigur cum func]ioneaz\ vederea la distan]\, ci doar rezultatele ob]inute. ~n timp ce clarv\z\torul se afl\ `ntr-un birou banal, cu un instructor-monitor care ì pune `ntreb\ri, con[tiin]a lui invizibil\ `[i ia zborul [i viziteaz\ alte locuri, uneori alte timpuri, c\ci nici timpul nu este o barier\, clarv\z\torul poate privi `n trecut, prezent sau viitor doar prin puterea voin]ei sale. Uneori, ei se r\t\cesc [i se `ntorc fie cu descrierea unui alt loc, corect descris, dar care nu reprezenta ]inta propus\, fie cu o descriere fantezist\. Alteori, doar cu pove[ti stranii. ~n ciuda numeroaselor succese ale vederii la distan]\, problema a fost mereu aceea a interpret\rii corecte a lucrurilor v\zute. Chiar [i lucrurile v\zute `n via]a de zi cu zi for]eaz\ creierul s\ ia decizii referitoare la semnifica]ia formelor v\zute. ~n acest proces, contextul este totul, [i cu c`t contextul este mai evident [i mai detaliat, cu at`t este mai corect\ interpretarea formelor v\zute. Acela[i lucru se aplic\ [i vederii la distan]\, mai ales atunci c`nd, `nainte de
era altcineva dec`t Richard Hoagland, care a promovat teoria cu obi[nuitul lui zel.77 Oricum, putem ajunge la cu totul alt\ interpretare dac\ lu\m `n considerare [i posibilitatea de a influen]a la distan]\...
1976, data primelor fotografii, ]inta era Marte. Mintea clarv\z\torului `ncerca s\ dea sens unor peisaje deloc familiare, reac]ion`nd eventual ca la testul psihologic cu petele de cerneal\ [i `ncerc`nd s\ transforme un morman de st`nci `ntr-un chip recognoscibil. S`ntem con[tien]i c\ vederea la distan]\ func]ioneaz\, dar c\ ea nu are o precizie de sut\ la sut\. Un bun avertisment este cazul lui Courtney Brown, profesor de [tiin]e politice la Emory University, Atlanta. Antrenat `n 1992 de un fost membru al departamentului de clarv\z\tori ai Pentagonului (a refuzat s\ dea numele, dar era vorba de maiorul Ed Dames, unul dintre cei mai buni), `ncerca s\ utilizeze vederea la distan]\ ca instrument de cercetare [tiin]ific\, `n special pentru a investiga problema vizitelor f\cute pe P\m`nt de extratere[tri. ~n 1983 [i 1984, Brown a f\cut mai multe c\l\torii de cercetare pe Marte, prin vedere la distan]\. Prima f\cea parte din procesul de instruc]ie, c`nd a fost doar o ]int\ oarb\ (evident era ]inta favorit\ a instructorilor `n vederea la distan]\). A descris o piramid\ [i un vulcan ce erupea `n apropierea ei, devast`nd regiunea [i oblig`ndu-i pe locuitori s\-[i ia zborul pentru a-[i salva vie]ile. Dup\ aceast\ experien]\, instructorul i-a ar\tat fotografia ]intei: era Cydonia.76 Brown sus]ine, datorit\ dovezilor ob]inute prin vedere la distan]\, c\ nu exist\ doar `n subteranele Cydoniei supravie]uitori ai rasei mar]iene, ci [i pe P\m`nt, pe sub mun]ii din New Mexico [i `n satele din America Latin\. Dup\ Brown, la momentul marii catastrofe, civiliza]ia mar]ian\ atinsese nivelul de dezvoltare al Egiptului antic, dar nu [tim dac\ este vorba de nivelul acceptat de savan]i sau de cel al dezvolt\rii tehnologice sus]inut de noua egiptologie. ~nainte de a fi [ter[i de pe fa]a planetei, mar]ienii au fost salva]i de sosirea extratere[trilor gri, at`t de familiari acum, care i-au dus pe supravie]uitori prin timp p`n\ `n zilele noastre [i i-au modificat genetic pentru a putea tr\i pe P\m`nt. Pe urm\ lucrurile au luat o `ntors\tur\ nepl\cut\ pentru Courtney Brown. El a sus]inut, baz`ndu-se pe experien]ele de vedere la distan]\ ale echipei sale, c\ o nav\ cosmic\ se afl\ ascuns\ `n coada cometei Hale-Bopp, iar afirma]ia a fost r\sp`ndit\ rapid prin emisiunea lui Art Bell. Ca o consecin]\, secta Heavens Gate a trecut la sinuciderea `n mas\ pentru ca sufletele membrilor s\ nu fie r\pite de nava ascuns\ `n Hale-Bopp. Un altul care credea c\ este ceva suspect cu Hale-Bopp [i a acuzat guvernul c\ ascunde lucrurile nu
Ziua c`nd s-au deschis por]ile

Putem s\ z`mbim la ideile aparent fantastice ale unui clarv\z\tor [i profesor de [tiin]e politice [i putem respinge pretinsele leg\turi Marte-Egipt, dar r\m`ne faptul c\ avem motive s\ lu\m `n serios ipoteza vie]ii pe Marte, fie ea [i disp\rut\ cu milioane de ani `n urm\. Bre[a a ap\rut c`nd, `n 7 august 1996, NASA a anun]at descoperirea `n Antarctica a dovezii existen]ei unui microorganism mar]ian, via]a `n cel mai primitiv stadiu al ei, pe un meteorit de origine mar]ian\. Inventariat ca ALH84001 (ALH = Allen Hills, locul unde a fost g\sit; 84 = anul; 001 = prima prob\ din acel an), v`rsta lui este estimat\ la 4,5 miliarde de ani, iar v`rsta microfosilei la 3,6 milioane de ani. Se consider\ c\ a fost aruncat pe orbit\ de un impact ce a avut loc cu 15 milioane de ani `n urm\ [i a zburat `n deriv\ prin spa]iu p`n\ c`nd a ajuns pe P\m`nt cu 13 000 de ani `n urm\. Microfosilele s`nt asem\n\toare bacteriilor, cea mai mare are 200 de nanometri (a miliarda parte dintr-un metru) `n lungime. Meteoritul are sub 2 kg greutate [i este de dimensiunea unui mic cartof. Din ploaia de meteori]i ce lovesc P\m`ntul `n fiecare zi, este clar c\ acesta a fost perceput ca diferit. De ce oare? {i care este motivul pentru care s-a declan[at tot circul mediatic? Dimensiunea campaniei publice [i modul `n care a fost organizat\ p\reau ciudate la data respectiv\, dar privite retrospectiv nu mai par at`t de neobi[nuite. O conferin]\ de pres\ interna]ional\ a fost organizat\ de NASA la Johnson Space Center, Houston, asigur`ndu-se astfel prezen]a pe prima pagin\ `n ziarele de pe tot globul. Gazda conferin]ei a fost Daniel Goldin, care a salutat evenimentul ca fiind ziua ce va r\m`ne pe firmamentul [tiin]ei americane, a poporului american [i a `ntregii umanit\]i. Evident c\ nu g`ndea lucrurile la scar\ mic\. Mai t`rziu, `n aceea[i zi, pre[edintele Clinton a f\cut o declara]ie
public\ `n care saluta evenimentul istoric [i pleda ca NASA s\ caute r\spunsuri [i cuno[tin]e de o v`rst\ cu omenirea, dar esen]iale pentru viitorul oamenilor. Cuvinte stranii, ce par s\ aib\ un subtext pentru ini]ia]i, dar menite doar s\-i dezorienteze pe cei mul]i. De ce un microorganism dintr-o piatr\ venit\ de pe Marte ar fi at`t de important pentru viitorul umanit\]ii? Pentru o organiza]ie conservatoare [i cu o reputa]ie [tiin]ific\ de sus]inut, ie[irea NASA `n fa]a presei era f\r\ nici un precedent. Este ciudat mai ales pentru c\ dovezile prezentate la conferin]a de pres\ nu erau suficient de concludente pentru a justifica un astfel de eveniment. Mul]i oameni de [tiin]\, mai ales din Europa, au manifestat rezerve fa]\ de interpretarea dat\ de NASA. Problema dac\ fosilele erau `ntr-adev\r de origine biologic\ `nc\ este dezb\tut\ de comunitatea [tiin]ific\. Ele pot reprezenta, a[a cum se afirm\, dovezi ale unei vie]i primitive pe Marte, dar siguran]a manifestat\ de NASA, ca s\ nu mai vorbim de caracterul apostolic al mediatiz\rii f\cute, ar dovedi un alt scenariu avut `n vedere. Consternarea cre[te c`nd realiz\m c\ astfel de afirma]ii mai fuseser\ f\cute, dar f\r\ circul mediatic din jurul lui ALH84001. Este ciudat c\ aceast\ prob\ a fost adus\ `n aten]ia administratorului NASA, Daniel Goldin, cu doar c`teva s\pt\m`ni `nainte de anun], de c\tre doi descoperitori ai Chipului de pe Marte, John Brandenburg [i Vincent DiPietro.78 Brandenburg cercetase istoria planetei Marte pentru a vedea dac\ ar fi fost `ntrunite c`ndva condi]iile necesare pentru a sus]ine via]a, dup\ ce descoperise un articol, publicat `n 1989 de o echip\ britanic\, `n care se raporta descoperirea carbonului de origine organic\ `ntr-un meteorit cunoscut ca av`nd originea pe Marte. Chiar mai `nainte, `n anii 1960, dr. Bartholomew Nagy, de la University of Arizona, raportase descoperirea microfosilelor de bacterii `n meteori]i, de[i nu discutase problema originii lor. Descoperirile lui Nagy, `n special cele referitoare la originea biologic\ a materialului, fuseser\ publicate `n anii 1960 [i la `nceputul anilor 1970 [i fuseser\ dezb\tute de cercet\torii acelor timpuri. Nagy descoperise ceea ce credea a fi microfosile `ntr-un anumit tip de meteori]i chondritici carbona]i. Mai t`rziu, Brandenburg a `ncercat s\ stabileasc\ de unde provin ace[ti meteori]i. Lucru relativ u[or de f\cut, deoarece pot fi g\site semn\turi caracteristice `n compozi]iile diverselor tipuri de roci pe baza propor]iilor anumitor izotopi, ce le asociaz\ cu P\m`ntul, Marte sau cu altele. (A[a se [tie c\ ALH84001 este de pe Marte, de exemplu.)
Brandenburg a descoperit semn\tura caracteristic\ planetei Marte la carbona]ii chondritici studia]i de Nagy. (De[i tehnica este bine pus\ la punct, este un mister de ce nimeni nu a utilizat-o `nainte. Sau poate c\ au f\cut-o.) Nagy a murit `n decembrie 1995, cu doar c`teva luni `nainte ca NASA s\-[i revendice [i s\ anun]e rezultatele sale, propuls`nd [tirea `n fa]a unui public de-a dreptul isterizat. Ar fi fost [ocat [i sup\rat. Brandenburg a publicat un articol despre cercet\rile sale `n mai 1996 [i a ]inut o conferin]\ despre descoperirile f\cute `n Germania, `n iulie. O lun\ `nainte de publicare `nm`nase personal rezultatele lui Daniel Goldin. Peste patru luni a urmat marele anun]. ALH84001 fusese descoperit `n 1984, `n Antarctica, dar fusese recunoscut ca fiind de origine mar]ian\ de abia `n 1993. A fost analizat `n secret la Johnson Space Center din Houston, `n special `n c\utarea compu[ilor de origine biologic\, ceea ce pune sub semnul `ntreb\rii protocolul metodei [tiin]ifice. Brandenburg (care era prezent la conferin]a de pres\ de la Houston) face specula]ia c\ NASA a fost presat\ s\ fac\ anun]ul `nainte ca el s\-[i fac\ public\ lucrarea [i s\ le ia caimacul, de[i era o problem\ de etic\ `n aceast\ rivalitate din cauz\ c\ articolul s\u, din mai 1996, fusese recenzat `naintea public\rii chiar de speciali[tii de la Johnson Space Center, cei care studiau `n secret ALH84001! Al]ii consider\ c\ munca sa doar a inspirat NASA, care avea nevoie de un motiv serios pentru a-[i reafirma interesul fa]\ de Marte. ~ntr-o alt\ meandr\ a acestei istorii, la scurt timp dup\ conferin]a de pres\ de la Washington, o prostituat\ de lux a m\rturisit presei chiar cu pu]in timp `nainte de anun]ul public c\ un client, Dick Morris, unul dintre consilierii pre[edintelui Clinton, i-ar fi spus c\ au fost descoperite dovezi ale existen]ei vie]ii pe Marte [i au fost clasificate drept secret militar.79 S-a mai subliniat c\ Daniel Goldin, cel care prezidase at`t de spectaculos conferin]a, era cunoscut ca un `nalt func]ionar av`nd `n urm\ o carier\ `n zone top secret din industria ap\r\rii. Fusese numit de pre[edintele Bush, el `nsu[i fost director al CIA, iar num\rul contractelor NASA cu armata [i afluxul de personal din Departamentul pentru Ap\rare crescuser\ de c`nd ob]inuse un post-cheie `n agen]ie.80 ~ntregul subiect al microfosilelor mar]iene [i conferin]a de pres\ `n care au fost anun]ate au provocat un val de teorii ale conspira]iei, `mp\r]it `n dou\ tabere: una concentrat\ pe suspiciunea c\ totul este menit s\ ne fac\ s\ `nghi]im mai u[or vestea existen]ei vie]ii
150
CAPITOLUL 4
Contact?
Pu]ini entuzia[ti ai pove[tii cu Chipul de pe Marte realizeaz\ c\ ideile celor doi, Richard Hoagland [i James Hurtak, principalii sus]in\tori ai leg\turii Marte-Giseh, s`nt influen]ate masiv de grupul foarte influent al celor care sus]in c\ au intrat direct sau telepatic `n contact cu extratere[trii. Aceste presupuse entit\]i nonumanoide au adoptat, vom descoperi, diverse nume de `mprumut de-a lungul deceniilor, dar azi s`nt cunoscute mai ales drept Consiliul Celor Nou\ sau, mai simplu, Cei Nou\. Pare ciudat, chiar bizar, dar, dac\ ne g`ndim pu]in, foarte sugestiv. Pe cine intereseaz\ ce idei le trec prin cap acestor indivizi? Pe m\sur\ ce avansam `n cercet\rile noastre, am fost deranja]i, ca s\ nu spunem ului]i, de influen]a celor care cred `n Cei Nou\ [i, `n final, a Celor Nou\ `n[i[i. Am descoperit treptat dovada extraordinarei influen]e pe care aceste inteligen]e presupus nonumane o au asupra unor importan]i oameni de afaceri, remarcabili cercet\tori [tiin]ifici, personalit\]i din lumea spectacolului, parapsihologi [i figuri centrale din cercurile armatei [i serviciilor de informa]ii. Am descoperit c\ influen]a lor ajunge p`n\ la Casa Alb\.
inteligente pe Marte, cealalt\ argument`nd c\ este o n\scocire menit\ s\ creeze entuziasm [i s\ duc\ la alocarea de fonduri suplimentare pentru cercetarea planetei. Aceste teorii nu se exclud reciproc, de[i una sugereaz\ c\ NASA vrea s\ cerceteze Marte din motive ascunse. Aceste teorii s`nt stimulate de secretomania obsesiv\ `n jurul activit\]ii NASA la Houston [i de stilul spectaculos `n care a fost f\cut public anun]ul, s\rindu-se peste uzualele etape de recenzare a materialelor [tiin]ifice [i ajung`ndu-se direct la conferin]a de pres\. Este clar c\, `n ultimul timp, s-a intensificat programul de cercetare a planetei Marte: finan]area pentru Mars Global Surveyor, care acum trimite imagini de la fa]a locului, a fost accelerat\ dup\ pierderea lui Mars Observer `n august 1993. {i a fost lansat `n 1996. De la anun]ul din august 1996, au fost proiectate noi misiuni pentru a se continua cercetarea vie]ii pe Planeta Ro[ie, inclusiv prin recoltarea probelor de sol, iar pentru prima dat\ `n ultimele decenii este luat\ `n serios o misiune cu echipaj uman. Rusia [i Japonia lucreaz\ la propriile lor proiecte mar]iene. Cu sau f\r\ dovezi conving\toare din partea acestor microfosile, entuziasmul legat de Marte este `n cre[tere, mai ales `n cercurile guvernamentale americane. Oficialit\]i ale administra]iei Clinton [i ale NASA par s\ fie convinse de prezen]a vie]ii pe Marte, poate chiar [i de prezen]a vie]ii inteligente, [i am v\zut graba cu care persoane [i organiza]ii clarv\z\torii Pentagonului, SRI [i tab\ra lui Hoagland promoveaz\ o stare de a[teptare `ncrez\toare legat\ de Marte. Caut\ ei o poart\ stelar\, un portal fizic sau hiperdimensional prin care se poate ajunge mai u[or pe Marte, poate chiar pentru a lua contact cu mar]ienii? Mai important, chiar cred ei c\ exist\ a[a ceva? Sau este un atac pe scar\ larg\ la adresa con[tiin]ei publice ca exerci]iu de manipulare `n mas\, test`nd cum vom reac]iona la ideea c\ au existat, [i poate mai exist\, mar]ieni? Poate fi o curs\ `ntins\ `n a[teptarea adev\ratului anun] ce va fi f\cut `n viitorul apropiat, o dat\ cu sosirea mileniului sau `n primii ani ai secolului urm\tor, c`nd occidentalii vor fi preg\ti]i s\ a[tepte dezv\luiri publice. Metronomul bate tot mai repede, mul]i s`nt deja convin[i c\ poarta stelar\ a fost descoperit\ [i s-a stabilit contactul cu extratere[trii.
~n culise
Influenta Enterprise Mission a lui Richard Hoagland are doi directori de opera]iuni, pentru Statele Unite [i pentru Europa, David P. Myers [i David S. Percy. Am`ndoi au avut un rol
important `n promovarea Mesajului din Cydonia. Scriitor [i fost ofi]er al marinei americane, Myers a intrat `n echip\ `n 1989, iar produc\torul de film Percy a sosit la bord la scurt timp. Am`ndoi au p\r\sit proiectul `n 1992. Myers este cel care a descoperit multe din rela]iile geometrice ale monumentelor din Cydonia, cele pe care [i-a bazat Hoagland decodarea Mesajului. Iar Percy este cel care a analizat cercul de la Avebury pentru a stabili rela]ia cu Cydonia, dar [i cu alte situri britanice, precum Stonehenge [i Glastonbury Tor. {i totu[i, sursa intui]iilor lui Myers (a[a cum aminte[te Hoagland `n pagina de mul]umiri din The Monuments of Mars) nu este `ndem`narea matematic\ sau un ra]ionament deductiv: el [i Percy s`nt parte a unui grup de oameni care cred `n contactul direct cu ace[ti extratere[tri avansa]i, aproape zei. Myers [i Percy s`nt coautori ai unei lucr\ri de peste 600 de pagini cu enigmaticul titlu Two-Thirds (Dou\ Treimi 1993). Se poveste[te acolo, sub forma unui roman, istoria galaxiei a[a cum o v\d aceste fiin]e. Cum coloni[tii de pe o planet\ `ndep\rtat\, Altea, au sosit `n urm\ cu 1,6 milioane de ani `n sistemul nostru solar. Mai `ntì au colonizat Marte (pe care l-au f\cut locuibil cu tehnologiile lor avansate) [i au construit complexul Cydonia. Multe genera]ii mai t`rziu, au sosit pe P\m`nt, unde au modificat genetic fiin]ele indigene, cre`nd probabil hibrizii care au dus la apari]ia rasei umane. Ac]ion`nd sub instruc]iunile inteligen]ei lor deosebite, alteenii au construit Avebury ca o imagine a complexului Cydonia, precum [i Sfinxul [i piramidele de la Giseh. De[i trateaz\ totul ca pe o fic]iune, Myers [i Percy sus]in pe coperta c\r]ii: Two-Thirds este cheia pentru `n]elegerea istoriei noastre [i este, de fapt, non-fic]iune. Cartea cuprinde o bogat\ sec]iune de fotografii [i desene ce ilustreaz\ Mesajul din Cydonia [i leg\tura terestr\ mesajul peste timp al hieroglifelor din lanuri. Alt element important al filozofiei lui Myers [i Percy este spa]iul hiperdimensional [i tehnologia inspirat\ de Mesajul din Cydonia. Nu este nici o coinciden]\ c\ acestea sunt [i principalele puncte ale cruciadei pornite de Hoagland: el le-a preluat de la Myers [i Percy la sf`r[itul anilor 1980. De[i Hoagland cunoa[te cu siguran]\ sursa intui]iilor lui Myers [i Percy, el este (u[or de `n]eles) refractar `n a o men]iona `n c\r]i sau conferin]e. David Percy, `n cadrul conferin]elor sale pe aceea[i tem\, ]inute `n Marea Britanie, nu a men]ionat niciodat\
sursa informa]iilor sale, de[i o dat\ a fost for]at public s\ o fac\. Dup\ discursul ]inut `n 1995 la British UFO Research Association (BUFORA), la care am fost prezen]i, a fost provocat de ozeneologul John Rimmer s\ dezv\luie sursa [i a admis c\, de fapt, totul vine `n urma unui contact telepatic cu Cei Nou\. Recent, Percy a admis c\ face parte dintr-un cerc intim de contacta]i.1 James Hurtak sus]ine de asemenea c\ a fost `n contact cu aceea[i surs\ extraterestr\ de cunoa[tere `nc\ din 1973, cu pu]in timp `nainte de a face specula]ia leg\turii `ntre piramidele de la Elysium [i cele din Egipt. El este mai pu]in reticent `n a-i admite pe Cei Nou\, chiar a scris o carte intitulat\ The Keys of Enoch (Cheile lui Enoch, cunoscut\ [i sub titlul Book of Knowledge Cartea cunoa[terii, cu prima edi]ie `n 1977) `n care include `nv\]\turile spirituale pe care pretinde c\ a fost ales s\ le primeasc\. Hurtak a dat dou\ versiuni ale acestui lucru. ~n The Keys of Enoch istorise[te cum profetul Vechiului Testament, Enoch, a ap\rut `n camera lui `n noaptea de 2 spre 3 ianuarie 1973.2 Dar `n 1977 i-a spus unuia dintre cei mai respecta]i ozeneologi, Jacques Valle, c\, `n timp ce conducea prin de[ertul californian, `n aceea[i noapte, o lumin\ str\lucitoare i-a `nv\luit ma[ina [i o raz\ l-a programat cu cheile care stau la baza `nv\]\turilor sale.3 Lucr\rile lui Hurtak, asemenea celor ale lui Myers [i Percy, descriu un sistem ce guverneaz\ universul, bazat pe ierarhia inteligen]elor, [i explic\ modul `n care s-a intervenit pe tot parcursul istoriei P\m`ntului. Atlantida [i mesajul Egiptului antic joac\ [i ele un rol `n filozofia lui Hurtak. The Keys of Enoch este o lucrare mult mai religioas\ dec`t Two-Thirds. Subintitulat\ A Teaching Given on Seven Levels To Be Read and Visualized In Preparation for the Brotherhood of Light To Be Delivered for the Quickening of the People of Light, (~nv\]\tura dat\ pe [apte niveluri de Fr\]ia Luminii pentru a fi citit\ [i vizualizat\ ca preg\tire la trezirea Poporului Luminii), ea seam\n\ cu o Biblie, cu Yahweh YHWH, `n varianta ebraic\ [tan]at [i cu foi]\ de aur pe coperta alb\ [i cu textul alc\tuit din versete numerotate, dispus pe dou\ coloane. Cartea este plin\ de ea `ns\[i, se ia foarte `n serios ca fiind un text sf`nt, sacru. Cele [aizeci [i patru de Chei pentru bog\]ia spiritual\, acoperind toate aspectele etice [i istorice, s`nt redactate `n limbaj cvasibiblic, dar s`nt practic imposibil de `n]eles. De exemplu:
Cheia pentru sf`r[itul con[tiin]ei noastre temporale st\ `n violarea codului spectral al culorilor [i `n geometria radia]iilor `n care vor exploda capacit\]ile noastre. Din acest motiv, Gazda Luminii celei Vii le va aduce celor care tr\iesc sub [i `n Lumina Drept\]ii.4
au o mare influen]\, numeroase contacte [i numero[i discipoli aduna]i de prin mi[carea New Age, cercurile intelectuale, [tiin]ifice [i politice [i chiar din comunitatea serviciilor de informa]ii. Ei [i ucenicii lor cred cu t\rie c\ se afl\ `n contact cu Cei Nou\, fie direct, fie indirect. Cine sau ce este Consiliul Celor Nou\?
P\trunderea `n lumea Celor Nou\

Consiliul Celor Nou\ nu este o n\zb`tie modern\. Povestea a `nceput cu jum\tate de secol `n urm\ [i se datoreaz\ `n `ntregime unei persoane men]ionate deja `n cercetarea noastr\. Este vorba de dr. Andrija Puharich, mentorul lui Uri Geller [i `n mod evident eminen]a cenu[ie, al c\rui tulbur\tor talent `n a da na[tere credin]elor a modelat, cum vom vedea, evenimentele `n a doua parte a secolului dou\zeci [i se prea poate s\ fi configurat felul `n care vom g`ndi `n secolul dou\zeci [i unu. Acest medic american, n\scut `n 1918, la Chicago, din p\rin]i jugoslavi, a fost un inventator de real succes al unor mici dispozitive medicale, a[a cum este aparatul auditiv pentru surzi. Dar aceasta a fost partea vizibil\, public\, a vie]ii sale. El era cunoscut [i ca pionier `n acea cenu[\reas\ a [tiin]elor, parapsihologia, sau, cum mul]i au `nceput s\ considere, `n studiul a p`n\ acum nedesc\tu[atelor puteri ale min]ii umane. Din 1948 p`n\ `n 1958, Puharich a condus un centru particular de cercet\ri paranormale numit Round Table Foundation, `n Glen Cove, Maine, unde s-au f\cut experien]e pe mai multe personaje faimoase ale domeniului psi, mediumul irlandez Eileen Garrett [i clarv\z\torul olandez Peter Hurkos (Pieter van der Hirk). ~n 1952, el a adus `n laborator un mistic indian, dr. D.G. Vinod, nu at`t ca s\-i testeze capacit\]ile, c`t ca s\-i asculte `nv\]\turile, de aici rezult`nd tehnica de channelling, mai mult sau mai pu]in identic\ `nvechitei transe induse de un medium, `n care mediumul devine un canal prin care se exprim\ spiritele f\r\ trup. Prima sesiune de acest tip a avut loc `n 31 decembrie 1952. Se spune c\ Vinod a intrat `n trans\ fix la ora 9 pm. Primele lui cuvinte, prevestitoare, au fost: S`ntem Cele Nou\ Principii [i Cele Nou\ For]e. Un membru al Celor Nou\, care se prezenta drept M
~n ciuda faptului c\ Hurtak promova aceste idei `nc\ din 1973, devenind un tipic guru New Age, el reu[ise, cu un succes uluitor, s\ p\streze aceast\ latur\ a vie]ii sale separat\ chiar [i de promovarea unor idei neconven]ionale, precum credin]a `n Chipul de pe Marte. De exemplu, c`nd Hancock, Bauval [i Grogsby au citat din cartea sa The Face on Mars (scris\ `mpreun\ cu Brian Crowley), nu au f\cut nici o men]iune referitoare la statutul s\u de lider spiritual New Age.5 De fapt, Hancock [i Bauval `l descriu doar ca specialist `n vederea la distan]\.6 Boris Said, care produce acum filme despre Egipt [i alte civiliza]ii antice pornind de la ideile lui Hurtak, `l nume[te consultant [tiin]ific.7 Ceea ce omit ei este c\ Hurtak a fost activ `n ultimul sfert de secol [i a avut succes `n promovarea a ceea ce este efectiv o nou\ religie. (Omisiune ciudat\ din moment ce [tim c\ Bauval era cel pu]in familiar cu The Keys of Enoch.8) Nu numai c\ Hurtak a conferit credibilitate New Age, dar a [i atras un cerc de discipoli influen]i, ce includea multimilionari [i politicieni. Unul din ace[ti discipoli `l descrie ca fiind aproape Mesia. Este curios c\ `n calitatea lor de sus]in\tori ai conexiunii Marte-P\m`nt Hurtak [i Hoagland s-au ignorat total unul pe cel\lalt, chiar [i atunci c`nd discutau despre lucr\rile celuilalt. De exemplu, `n The Monuments of Mars, Hoagland brodeaz\ pe tema piramidelor din Elysium f\r\ s\-l men]ioneze pe Hurtak m\car o singur\ dat\, `n ciuda faptului c\ acesta a discutat primul `n public despre ele. {i reciproca este [i ea adev\rat\: `n The Face of Mars, a lui Hurtak, numele lui Hoagland este cu totul absent, chiar [i atunci c`nd se vorbe[te despre Ora[ [i despre Fort\rea]\, structuri pe care acesta le-a descoperit [i le-a numit. Iar `ntre cei doi exist\ o leg\tur\, cea mai semnificativ\ fiind aceea c\ au lucrat pentru Lambert Dolphin Jr, la SRI International. Ar fi mai mult dec`t o simpl\ coinciden]\ dac\ principalii sus]in\tori, `n ultimii dou\zeci [i cinci de ani, ai teoriei P\m`nt-Marte ar fi implica]i `n acela[i grup de presupuse inteligen]e extraterestre, Consiliul Celor Nou\? Este un scenariu tulbur\tor: ace[ti oameni
(un al doilea partener de discu]ie, R, a ap\rut `n urm\toarele luni), a furnizat apoi informa]ii [tiin]ifice detaliate despre invariantul ecua]iei de transformare Lorentz-Einstein (ce leag\ masa [i viteza luminii de energie).9 Puharich a lucrat o lun\ cu Vinod, pe urm\ s-a `ntors la `ndatoririle avute `n armat\, ceea ce l-a ]inut departe de Round Table Foundation timp de mai multe luni, p`n\ `n 1953. O sesiune final\ cu Vinod a avut loc `n 27 iunie, `n acela[i an, c`nd un cerc de nou\ oameni, condu[i de Puharich, s-au adunat s\ asculte aceast\ inteligen]\ nonumanoid\, f\r\ trup, numit\ Cei Nou\. Doi dintre participan]ii la acest eveniment au fost Arthur M. Young [i so]ia sa Ruth, care au [i ei un rol-cheie `n acest scenariu ciudat. Mai participa Alice Bouverie (n\scut\ Astor), fiica fondatorului Hotelului Astoria din New York. Mesajul `[i croia deja drum `n p\turile `nalte ale societ\]ii americane.10 Cei Nou\ s-au prezentat ca o inteligen]\ colectiv\, alc\tuit\ din nou\ entit\]i, sau `nf\]i[\ri, care alc\tuiau `mpreun\ un `ntreg. Puharich spunea despre Cei Nou\ c\ s`nt direct lega]i de concep]ia omului despre Dumnezeu [i c\ supraveghetorii Universului ac]ioneaz\ sub conducerea Celor Nou\. ~ntre supraveghetori [i un num\r neprecizat de civiliza]ii planetare exist\ mesagerii.11 Cei Nou\ `n[i[i, vorbind prin intermediul lui Vinod, spun: Dumnezeu nu este altcineva dec`t noi `mpreun\, Cele Nou\ Principii ale Domnului. Nu exist\ un alt Dumnezeu dec`t noi, Cei Nou\, uni]i.12 Grupul s-a destr\mat c`nd Vinod s-a `ntors `n India, dar asta nu `nsemna [i sf`r[itul Celor Nou\. Din c`te putem [ti noi, de la distan]\, Cei Nou\, atunci c`nd vorbeau prin Vinod, nu s-au identificat ca fiind extratere[tri, dar asta nu schimb\ mare lucru. Trei ani mai t`rziu, Puharich [i Arthur Young au mers `n Mexic `mpreun\ cu Peter Hurkos pentru a utiliza puterile psi ale olandezului la localizarea unor artefacte [i a amplasamentului anticului Acmbaro.13 ~n Hotel de Paris, ei au `nt`lnit un cuplu american, dr. Charles Laughead [i so]ia sa, Lillian, care lucrau cu un t`n\r care pretindea c\ se afl\ `n leg\tur\ telepatic\ cu diverse rase de extratere[tri. La scurt timp dup\ `ntoarcerea `n Statele Unite, Puharich a primit o scrisoare de la Laughead i-a trimis o copie [i lui Young `n care era descris\ comunicarea cu extratere[trii. Iar ace[tia f\ceau referire la Cei Nou\ [i d\deau data exact\ a primei lor
`nt`lniri cu dr. Vinod, precum [i acelea[i informa]ii despre transformarea Lorentz-Einstein.14 P\rea a fi o dovad\ independent\ a existen]ei Celor Nou\ [i o confirmare a faptului c\ pot intra `n contact [i cu alte persoane, nu numai cu Vinod. (Poate c\ este semnificativ c\ scrisoarea lui Laughead era semnat\ fratele.) ~n urm\toarele dou\ decenii, Puharich s-a dedicat cercet\rii parapsihologice [i medicale generale. A `ntemeiat o companie, Intelectron Corporation, pentru a valorifica numeroasele sale inven]ii patentate. Pe latur\ parapsihologic\, dincolo de test\rile f\cute persoanelor cu capacit\]i psi, a f\cut un studiu aprofundat al [amanismului. Era interesat mai ales de tehnicile [amanice pentru alterarea st\rii con[tiente, inclusiv de utilizarea a numeroase plante halucinogene, precum ciupercile sacre. Neobi[nuind s\ stea la distan]\, Puharich a experimentat pe el `nsu[i, a fost ini]iat `n misterele [amanismului hawaian, ajung`nd un `naripat kahuna. Cel pu]in semnificativ\, `n lumina celor ce vor urma, era perfec]ionarea sa `n hipnoz\, la nivel de maestru, stadiu la care s`nt revelate tehnici de comand\ at`t de utilizate [i de care fac abuz hipnoti[tii. Din toate aceste cercet\ri [i experien]e au rezultat dou\ c\r]i, The Sacred Mushroom (Ciuperca sacr\ 1959) [i Beyond Telepathy (Dincolo de telepatie 1962). ~n anii 1960, Puharich l-a cercetat pe chirurgiul psi brazilian cunoscut ca Arig (Jos Pedro de Freitas), cel care reu[ea `n trans\ s\ aplice tratamente neobi[nuite [i la u[a c\ruia se `nghesuiau mii de bolnavi, mul]i plec`nd, `n mod inexplicabil, vindeca]i. Puharich a considerat autentice puterile psi ale lui Arig, dar acesta a fost pus `n umbr\ de descoperirea unui nou talent paranormal la cel\lalt cap\t al lumii. Un num\r de magie executat `n 1970 de t`n\rul israelian Uri Geller a provocat v`lv\ `n cluburile de noapte din Israel [i a atras aten]ia autorit\]ilor locale. Prin intermediul unui ofi]er al armatei israeliene, Geller a ajuns `n aten]ia lui Puharich,15 care petrecuse mai mult timp `n Tel Aviv, `n 1970, instruind utilizatori ai dispozitivelor sale medicale, `n special electrostimulatorul pentru surzi. Puharich s-a `ntors `n Israel pentru a-l `nt`lni [i a-l evalua pe Geller. Restul este istorie, de[i o bun\ parte, p`n\ de cur`nd, a fost o istorie secret\. ~n noiembrie, Puharich a `ntreprins un studiu mai detaliat al lui Geller, de data aceasta `mpreun\ cu Itzhak Bentov, prezent atunci c`nd Puharich l-a hipnotizat pe t`n\rul israelian `n `ncercarea de a
descoperi sursa puterii sale. Scriitorul Stuart Holroyd a descris mai t`rziu (mai degrab\ `ngrijorat) hipnoza ca procedur\ de rutin\ `n cercet\rile f\cute de Puharich asupra subiec]ilor psi16, ceea ce ridic\ unele `ntreb\ri referitoare la etica utiliz\rii acestei metode. Starea alterat\ a con[tien]ei cunoscut\ ca hipnoz\ nu este pe deplin `n]eleas\, dar se [tie c\ subiec]ii ajun[i `n trans\ s`nt gata s\-l asculte pe hipnotizator. Hipnotizatorul [i subiectul s\u ajung parteneri `ntr-un dans ciudat, condus pe r`nd c`nd de unul c`nd de cel\lalt, de[i hipnotizatorul este, `n general, cel care dicteaz\. Cufundat `n trans\, Uri s-a descris la v`rsta de trei ani v\z`nd o lumin\ pe cer [i `nt`lnindu-se cu o fiin]\ str\lucitoare. Apoi o voce i s-a adresat (`n englez\), spun`ndu-i cercet\torului c\ Geller a fost programat cu acea ocazie, iar Puharich trebuie s\ aib\ grij\ de el. Vocea l-a mai avertizat asupra amenin]\rii reprezentate de un r\zboi `ntre Israel [i Egipt care, dac\ va avea loc, va declan[a Al Treilea R\zboi Mondial.17 Au urmat [i alte sesiuni de hipnoz\. Entit\]ile au explicat c\ Geller a fost programat pentru o misiune special\ pe P\m`nt: Este singurul pentru urm\toarea jum\tate de secol18, [i au anun]at c\ s`nt un fel de computer con[tient, aflat pe o nav\ spa]ial\, Spectra. Dup\ c`teva sesiuni, Puharich a `ntrebat: S`nte]i Cele Nou\ Principii care i-au vorbit c`ndva lui Vinod? R\spunsul a fost: Da.19 Puharich mai avea [i altceva `n minte, ceva ce ar fi putut c\p\ta o larg\ r\sp`ndire la sf`r[itul secolului, devenind practic o nou\ religie. El a `ntrebat entitatea cu care comunica: Te afli `n spatele fenomenului OZN `nceput `n Statele Unite dup\ ce Kenneth Arnold a v\zut nou\ farfurii zbur\toare `n 27 iunie 1947?20 ~nc\ o dat\, r\spunsul a fost afirmativ. Puharich a notat: Acum s`nt pe deplin convins c\ Uri [i cu mine am fost contacta]i de o fiin]\ cosmic\; un reprezentant sau o extensie a Celor Nou\ Principii.21 Cu ocazia celei de-a doua c\l\torii, Puharich a stat `n Israel trei luni, fiind zilnic `n contact cu Geller [i trezindu-se bombardat cu demonstra]ii de fenomene paranormale aproape `n fiecare zi. Mesajele de la Spectra/Cei Nou\ au continuat, fie prin Geller aflat `n stare de hipnoz\, fie ap\r`nd spontan pe benzile de magnetofon, dar `n fiecare caz benzile se [tergeau singure sau disp\reau de sub ochii lor. Din nefericire, asta `nseamn\ [i c\ singura `nregistrare r\mas\ este transcrierea f\cut\ de Puharich.
F\r\ `ndoial\, vremuri ciudate. Puharich [i Geller au v\zut mai multe OZN-uri [i au fost martorii teleport\rilor unor obiecte dintr-un loc `n altul, uneori prin ziduri, ca s\ nu mai spunem de tr\irea a numeroase coinciden]e. Toate astea erau mai mult de decor. Misiunea lor era aceea de a `mpiedica anticipatul conflict Israel-Egipt, tensiunea dintre cele dou\ ]\ri fiind `n cre[tere `n perioada Pa[telui din 1971. Pre[edintele Egiptului, Sadat, a dat brusc `napoi, iar conflictul a fost evitat `n ultima clip\. (Doi ani mai t`rziu, un conflict israelo-egiptean a `nceput de Yom Kippur, `n octombrie 1973, dar c`nd Puharich i-a `ntrebat pe Cei Nou\ i s-a r\spuns c\ nu-i nici o problem\, nu era nici un risc ca totul s\ escaladeze, iar r\zboiul va fi unul ca toate celelalte.22) ~ntors `n februarie 1972 `n Statele Unite, Puharich era hot\r`t s\ evalueze [tiin]ific talentele lui Geller, a[a c\ a contactat SRI International. De[i Targ [i Puthoff au fost `ns\rcina]i cu testarea, personajul principal `n acest scenariu era fostul astronaut Edgar Mitchell, agentul contractant [i finan]atorul.23 {i mai semnificativ, experien]ele cu Geller la SRI au coincis cu prima implicare a CIA `n experien]e psi, `n principal prin sprijinirea cercet\rilor lui Ingo Swann legate de vederea la distan]\. Iar `n Uri Geller `l aveau pe b\iatul de aur al serviciilor secrete israeliene, Mossad.24 Pare at`t de imposibil ca Geller s\ fi fost investigat [i de CIA? Geller s-a sc\pat admi]`nd c\ lucrase [i pentru ei.25 {i, a[a cum vom vedea, chiar Puharich a fost pe statele lor de plat\, cel pu]in din c`nd `n c`nd. Iar o alt\ leg\tur\ cu serviciile de informa]ii este fosta carier\ avut\ de Hal Puthoff la National Security Agency (NSA), o organiza]ie [i mai secretoas\ dec`t CIA [i cu puteri cel pu]in la fel de mari.26 ~ntr-un interviu din 1996, Geller a f\cut urm\torul comentariu: Cred c\ toate ac]iunile lui Andrija erau finan]ate de Departamentul pentru Ap\rare.27 C`nd Geller a sosit `n Statele Unite, `n august 1972, Cei Nou\ au re`nceput cu mesajele pe benzi magnetice [i cu teleport\rile. Dar Geller nu fusese convertit la Cei Nou\ nici m\car `n aceast\ etap\. Considera copil\re[ti preten]iile lor [i nu era deloc impresionat. Se spune c\, `n august 1972, ar fi afirmat despre ei: Cineva se joac\ cu noi. Poate c\ s`nt o civiliza]ie de clowni.28 C`nd Geller a `nceput testele la SRI, `n noiembrie 1972, Cei Nou\, la acel moment prin reprezentantul lor Spectra, au `nceput s\
descrie planurile pentru iminenta aterizare a unor nave spa]iale, pretinz`nd c\ misiunea lui Puharich [i Geller este aceea de a preg\ti omenirea pentru acest eveniment epocal. Cei Nou\ au descris Cartea Cunoa[terii, pe care o ascunseser\ cu 6000 de ani `n urm\, `n Egipt, cu ocazia unei alte vizite f\cute. Apoi au `nceput s\ vorbeasc\ despre o ras\ extraterestr\ numit\, cam nefericit, Hoova, care sosise pe P\m`nt acum 20 000 de ani `n regiunea numit\ azi Israel, unde-l `nt`lniser\ pe Avraam, pretinz`nd [i c\ `nt`lnirea a stat la baza pove[tii biblice cu scara de la P\m`nt la Cer. ~n 27 februarie 1973, Puharich l-a luat cu el pe Geller `n Philadelphia ca s\-l cunoasc\ pe Arthur M. Young, `nchiz`nd astfel un cerc ce fusese deschis cu mesajul primit de dr. Vinod. Din p\cate nu [tim ce s-a `nt`mplat `n casa lui Young. Din nefericire pentru Cei Nou\, nu s-au `mplinit planurile at`t de bine `ntocmite pentru Geller. ~n octombrie 1973, el a ap\rut la The David Dimbley Schow, la televiziunea britanic\, [i s-a lansat peste noapte ca superstar psi. Drumurile lui Geller [i Puharich s-au separat, iar Geller s-a ]inut la distan]\ de Cei Nou\. De[i admite c\ extratere[trii ar putea fi vinova]i pentru puterile sale, el nu garanteaz\ pentru nimic din ceea ce a fost spus de Cei Nou\ prin intermediul lui `n timp ce se afla `n trans\ hipnotic\.29 Se g`nde[te c\ fanteziile din subcon[tientul lui au jucat un rol important `n mesaj, ceea ce se `nt`mpl\ adeseori sub hipnoz\, de[i s`nt de luat `n considerare [i celelalte evenimente legate de Puharich, cum ar fi experien]ele OZN avute `n Israel [i `n Sinai. Se pare c\ Cei Nou\ nu aveau nevoie cu adev\rat de Geller, `n ciuda celor afirmate, c\ este singurul pentru urm\toarea jum\tate de secol. Au continuat [i dup\ plecarea lui Geller cu al]i spiriti[ti [i alte grupuri de credincio[i. Personajele principale care intr\ acum `n scen\ s`nt Sir John Whitmore [i Phyllis Schlemmer. Noul grup a `ntemeiat organiza]ia Lab Nine, av`nd sediul pe proprietatea lui Puharich din Ossining, statul New York. Puharich [i Lab Nine au avut sprijnitori boga]i [i influen]i, inclusiv membri ai celei mai bogate familii canadiene, Bronfman (proprietarii m\rcii de b\utur\ Seagram), [i baronul italian DiPauli. Locul este descris ca o comunitate `n stil hippy, cu o gr\mad\ de pierde-var\ care se `nv`rteau `n jurul lui Puharich, Whitmore [i Schlemmer, dar ce comunitate hippy ar fi atras at`]ia oameni boga]i [i puzderia de membri ai serviciilor de informa]ii? {i ce alt\ comu-
nitate s-ar fi putut l\uda cu un adev\rat [aman kahuna [i un maestru hipnotizator ca Puharich [i cu nimeni altul dec`t James Hurtak aflat a doilea la comand\? ~n aceast\ perioad\ Puharich a `ntreprins o serie de experien]e cu a[a-numi]ii Copii Geller sau Copii Stelari, copii cu capacit\]i psi evidente. Pentru curio[i [i nedori]i, totul era prezentat ca o cercetare a puterilor acestor copii, capacitatea lor de a `ndoi metalele, dar, de fapt, Puharich a trecut rapid la vederea la distan]\ [i i-a hipnotizat pentru a-i spune de unde le vin puterile.30 Unul din personajele cele mai colorate cu care Puharich se `nconjurase la Ossining ea Phyllis Schlemmer (n\scut\ Virtue). N\scut\ `n Pennsylvania din p\rin]i italieni [i irlandezi, ea a devenit con[tient\ de puterile ei de medium `nc\ de foarte t`n\r\. La colegiul catolic preotul o ruga adeseori s\-l `nso]easc\ la [edin]ele de exorcism, deoarece putea s\ vad\ c`nd spiritele rele p\r\seau trupul posedat. Cresc`nd, a fost canalul de comunicare pentru mai mul]i ghizi spirituali. Dup\ desp\r]irea de primul so], s-a mutat `n Florida unde a f\cut carier\ ca medium, lucr`nd pentru poli]ie [i companiile miniere, dar av`nd [i propria ei emisiune televizat\. ~n 1969 a fondat Psychic Center of Florida `n Orlando, o [coal\ pentru preg\tirea persoanelor cu capacit\]i psi. Principalul ei ghid spiritual era o entitate numit\ Dr. Fiske, dar `n 1970 a ap\rut un alt ghid numit simplu Tom. A presupus c\ este bunicul ei Thomas, care murise c`nd avea cinci ani. Phyllis Schlemmer l-a `nt`lnit pe Puharich la o conferin]\ spre sf`r[itul anilor 1960 [i au r\mas de atunci `n contact. ~n ianuarie 1974, un buc\tar din Daytona Beach, care apare `n literatura Celor Nou\ sub pseudonimul Bobby Horne, s-a angajat la Psychic Center, la Schlemmer, dezvolt`ndu-[i at`t de uimitor puterile de t\m\duitor, `nc`t ea i l-a recomandat lui Puharich ca poten]ial subiect pentru experien]ele sale. Recomandarea nu i-a adus noroc lui Bobby. ~n martie 1974, Puharich s-a deplasat la Miami pentru a-l `nt`lni pe Horne. La prima lor `nt`lnire, a[a cum era obiceiul lui Puharich, el l-a hipnotizat pe t`n\r, care a devenit canalul de transmisie pentru o entitate numit\ Corean. Puharich era `nc`ntat, crez`nd c\ i-a g\sit un adev\rat urma[ lui Geller `n `ncercarea sa de a stabili un contact regulat cu Cei Nou\. A continuat interviurile cu Corean, dar i-a refuzat [i lui Horne `nsu[i ascultarea benzilor, sus]in`nd c\ respect\ instruc]iunile lui Corean.31 Lui Horne nu trebuia s\ i se spun\ nimic despre identitatea
entit\]ii sau despre con]inutul conversa]iilor avute. Era `n `ntregime lipsit de etic\ pentru un hipnotizator, care punea lui Corean `ntreb\ri capitale, cum ar fi fost aceea dac\ era `n leg\tur\ cu Hoova, civiliza]ia cu care se presupunea c\ ar fi fost `n contact Uri Geller. Corean nu amintise p`n\ atunci de Hoova, dar `n continuare au discutat mult pe acest subiect. Pe urm\, absolut uimitor, Puharich [i-a continuat comportamentul lipsit de etic\ implant`ndu-i lui Horne o sugestie posthipnotic\ ce-i permitea lui Schlemmer s\-l aduc\ `n trans\ [i dup\ plecarea lui.32 ~ntorc`nd spatele originilor ei de medium tradi]ional, care comunic\ doar cu spiritele mor]ilor, Schlemmer a `nceput, din prim\vara lui 1974, s\ se conecteze numai la extratere[tri, c`nd Puharich a prezentat-o unui prieten, aventurier [i explorator, contele Pino Turolla.33 La casa lui din Florida, Schlemmer a intrat `n trans\ [i a intrat `n leg\tur\ cu Tom pentru a i se spune c\ el nu era, a[a cum crezuse, bunicul mort, ci tot un extraterestru. Tom urma s\ devin\ mai t`rziu principalul emisar al Celor Nou\, atunci c`nd Schlemmer [i-a asumat rolul jucat de Horne. (Iar contele Turolla era una din persoanele implicate `n confirmarea profe]iilor lui Edgar Cayce referitoare la Atlantida [i la descoperirea Drumului din Bimini, `n 1968.34) Cu Horne `nlocuindu-l pe Geller `n rolul Alesului, un grup s-a format `n jurul lui, nucleul fiind constituit din Puharich, Schlemmer [i Sir John Whitmore, descendentul unei familii aristocratice britanice. Educat la [coala public\ [i la academia militar\ de elit\ de la Sandhurst, devenise mai t`rziu un pilot de curse de succes. ~n perioada activit\]ilor de la Lab Nine era proprietarul unor case at`t `n Anglia, c`t [i `n Bahamas. Fusese implicat serios `n acest proiect bizar `n aprilie 1974, dup\ ce `n anul anterior petrecuse ceva timp `n California cu James Hurtak, `n calitate de membru al cercului intim de discipoli. A[a cum scrie Stuart Holroyd:
El (Hurtak) vorbea adeseori de OZN-uri [i de contactele sale personale cu extratere[trii care, spunea el, interveniser\ `n istoria P\m`ntului `nc\ din cele mai vechi timpuri, c`nd stabiliser\ o civiliza]ie `n bazinul Tarim din nordul Tibetului.35
{i Tom indicase bazinul Tarim ca loc al primei sosiri pe P\m`nt a extratere[trilor, cam `n aceea[i perioad\, cu 34 000 de ani `n urm\, men]ionat\ [i de Hurtak.
La scurt timp dup\ prima [edere la Hurtak, Whitmore l-a `nt`lnit pe Puharich la New York pentru a discuta exploatarea puterilor lui Uri Geller cu foarte pu]in timp `nainte ca acesta s\ ias\ din scen\, iar locul lui s\ fie luat de Bobby Horne. Cei Nou\, vorbind prin Corean, i-au spus trioului c\ ei au fost ale[i pentru misiunea special\ de a anun]a [tirea iminentei `ntoarceri pe P\m`nt a extratere[trilor. Acest mesaj principal a atras [i pe al]ii `n grup [i a stat la baza discu]iilor cu Cei Nou\. Puharich, Whitmore, Schlemmer [i din ce `n ce mai refractarul Bobby Horne au `nceput `n prim\vara [i vara lui 1974 s\ fac\ prozeli]i `n Statele Unite [i `n Marea Britanie, de[i au p\strat grupul la o dimensiune discret\, neinten]ion`nd s\-l transforme, cel pu]in pe termen scurt, `ntr-o mi[care de mase. ~ntre timp, Bobby Horne suferea presiunea cresc`nd\ a Celor Nou\, care a[teptau din partea lui s\ lase balt\ orice alte activit\]i [i s\ urmeze grupul `n jurul lumii, st`ndu-le la dispozi]ie zi [i noapte pentru a facilita comunicarea. A `nceput s\ n\scoceasc\ scuze sau pur [i simplu a `nceput s\ chiuleasc\, ba chiar a avut o tentativ\ de sinucidere c`nd solicit\rile au dep\[it orice m\sur\.36 (Mai t`rziu, Whitmore l-a concediat f\r\ probleme pe Horne pentru c\ ar\ta semne de instabilitate.37) Cei Nou\ au acceptat plecarea lui, al doilea e[ec, dup\ Geller, [i au anun]at c\ din acel moment Schlemmer va fi transmi]\torul, cu Tom `n calitate de purt\tor de cuv`nt. Str`ns legat de aceste evenimente a fost scriitorul Lyall Watson, devenit vedet\ a culturii alternative dup\ uluitorul succes al c\r]ii sale Supernature (1973). Participase la numeroase sesiuni cu Cei Nou\ [i ace[tia anun]aser\ c\ doresc ca el s\ fie biograful oficial [i s\ devin\ transmi]\tor `mpreun\ cu Schlemmer. Watson avea totu[i mari rezerve fa]\ de ceea ce se `nt`mpla [i a refuzat s\ scrie cartea sau s\ se implice mai mult. Evident, Cei Nou\ doreau s\ exploateze faima lui, a[a cum `ncercaser\ [i cu Geller. O nou\ etap\ a `nceput `n momentul `n care Tom a devenit mult mai autoritar, `ndep\rt`ndu-i pe cei numi]i negativi Watson [i neurochirurgul Norman Shealey. (Shealey, cunoscut acum ca terapeut holistic, fusese antrenat la ARE.) Pentru curio[i, Puharich a fost numit director al grupului, iar Whitmore a fost sf\tuit s\ cedeze c`t poate mai mult din averea sa considerabil\ ca semn al credin]ei sale. Erau cu to]ii impresiona]i [i motiva]i de destinul lor, de faptul c\ erau ale[ii care vor anun]a lumii sau, cel pu]in,
Altea, care crease Atlantida, iar supravie]uitorii catastrofei influen]aser\ primii pa[i ai civiliza]iilor din Egipt [i America de Sud. ~n 1975, Puharich [i Whitmore i-au comandat scriitorului britanic Stuart Holroyd o cronic\ a grupului: Prelude to the Landing on Planet Earth (Preludiu la aterizarea pe planeta P\m`nt 1977). Edi]ia de buzunar a fost reintitulat\ Briefings for the Landing on Planet Earth (Directive pentru aterizarea pe planeta P\m`nt), ceea ce aminte[te de insisten]a cu care Hoagland a dorit s\ boteze briefing (directive) conferin]a de la Na]iunile Unite. ~n aceea[i vreme, alte persoane luaser\ [i ele contact cu Cei Nou\. Extrem de influent\ era englezoaica Jenny OConnor, intodus\ de sir John Whitmore la Esalen Institute, un centru de avangard\ din California, [i prin care, de-a dreptul incredibil, Cei Nou\ ]ineau seminarii.43 Un alt grup venea din cercetarea `n domeniul paranormalului. Dup\ ce citiser\, `n 1976, Uri, biografia lui Geller scris\ de Puharich, fostul pilot de linie Don Elkins [i Carla Rueckert au mers la Ossining ca s\-l `nt`lneasc\ pe autor, apoi l-au `nso]it `n Mexic, acolo unde, `n 1977 [i 1978, a fost studiat vindec\torul psi Pachita. Atunci c`nd l-au cunoscut pe Puharich, acas\, `n Kentucky, Elkins [i Rueckert conduceau deja, `mpreun\ cu James Allen McCarty, un grup dedicat interven]iei extratere[trilor. Elkins `ncepuse `n anii 1950 ca ozeneolog, apoi, `n 1962, `[i reorientase curiozitatea c\tre cei contacta]i de extratere[tri, moment `n care `ncepuse s\ lucreze cu Carla Rueckert. ~n 1970 fondaser\ grupul L/L Research dedicat acestor fenomene. Dup\ expedi]ia mexican\ f\cut\ cu Puharich, Rueckert a contactat un alt emisar al Celor Nou\, o entitate numit\ Ra. Evident c\ [i cel de-al treilea membru al grupului, James Allen McCarty, ap\rut `n 1980 la L/L Research, lucrase deja cu un grup din Oregon ce pretindea c\ este `n contact cu aceea[i entitate la fel ca Edgar Cayce.44 Elkins s-a sinucis `n 1984 [i contactul cu extratere[trii a `ncetat, de[i L/L Reserch a continuat s\ promoveze `nv\]\turile spirituale primite de la Ra, care vorbea `n numele Consiliului lui Saturn, aflat undeva `n inele acestuia, de unde proteja P\m`ntul [i-l ]inea `ntr-un fel de carantin\. ~ntr-o [edin]\ din 25 ianuarie 1981, Ra a explicat (cu un dispre] demn de un zeu pentru gramatica [i sintaxa p\m`ntean\):
Ca num\r, Consiliul aflat `n sesiune permanent\, variind num\rul de membri ce iau parte, a]i spune voi neregulat, este de
pentru 75% din lume, sosirea reprezentan]ilor Celor Nou\, programat\ s\ aib\ loc `n 1976. Era misiunea stabilit\ de Cei Nou\. Num\rul persoanelor asociate cu Lab Nine, la Ossining, a crescut, dar identitatea celor mai mul]i a fost mascat\ `n c\r]i sub pseudonime. Se [tie c\ se aflau acolo fizicieni de la SRI [i cel pu]in un personaj public, prieten cu pre[edintele Gerald Ford.38 Un nume celebru `n Lab Nine a fost, pe la jum\tatea anilor 1970, cel al lui Gene Roddenberry, creatorul Star Trek.39 Nu este limpede c`t de mult a fost influen]at Roddenbery de Cei Nou\. Participarea lui a `nceput `n 1974, la c`]iva ani dup\ ce prima serie Star Trek se `ncheiase, dar `n perioada `n care dezvolta filmele de lungmetraj. Se spune c\ unele idei din primul film, Star Trek: The Motion Picture (1979), vin de la Cei Nou\ [i c\ ei au influen]at unele personaje [i dialoguri [i din seriile Star Trek: The Next Generation [i Deep Space Nine. (De exemplu, un personaj Vinod apare `n episodul Paradise din Deep Space Nine.) Se [tie c\, `n 1974, Whitmore i-a propus lui Roddenberry s\ scrie un scenariu de film pornind de la cele petrecute `n Lab Nine, Cei Nou\. De[i filmul nu a fost produs `n timpul vie]ii lui Roddenberry, `n 1995 presa de la Hollywood anun]a c\ Jon Povill, produc\tor al serialului Sliders, avea `n plan s\ termine Cei Nou\.40 Puharich, Whitmore [i Schlemmer au luat `n serios misiunea primit\ din partea Celor Nou\ [i au `ntreprins numeroase c\l\torii, `n special `n Orientul Mijlociu, dar [i `n alte locuri tulburi, mediind pacea, de[i au fost adeseori considera]i spioni. (Ceea ce nu-i at`t de surprinz\tor. ~n decembrie 1974, au c\l\torit de la Helsinki la Var[ovia, unde au instalat un emi]\tor radio. Dup\ Puharich era doar un element ce facilita discu]iile cu Tom. ~[i pierduse oare Schlemmer talentul de medium? Chiar dac\ scopul emi]\torului era inocent, oric`t ar fi fost de neobi[nuit, a[a cum m\rturise[te Puharich, utilizarea lui de c\tre un american `ntr-o ]ar\ din Blocul R\s\ritean era o naivitate periculoas\ `n timpul R\zboiului Rece. Mai t`rziu, `n decursul aceleia[i c\l\torii, au `ncercat s\ ajung\ la Moscova, dar au fost `ntor[i de pe aeroport pentru c\ nu aveau vize.41) ~n timp ce capii se aflau pe drum, James Hurtak, al doilea la comand\, era `n Statele Unite [i fusese desemnat lider spiritual de c\tre Cei Nou\42, iar mesajele primite de el personal de la extratere[tri erau similare. Principala asem\nare era ideea civiliza]iei din
nou\. Aceasta este {edin]a Consiliului. Pentru sprijin mai s`nt alte dou\zeci [i patru de entit\]i ce-[i ofer\ serviciile atunci c`nd se cere. Aceste entit\]i p\zesc cu credin]\ [i s`nt numite Gardieni.45
[i mai `nalt\, c\reia Cei Nou\ ì sunt subordona]i. ~n organigrama lui, Cei Nou\ sunt o inteligen]\ colectiv\ ce gestioneaz\ un singur sistem solar, al nostru. Versiunea lui Hurtak este mai ampl\ [i cu semnifica]ii mai mari dec`t a lui Schlemmer. Conform sistemului s\u, Consiliul Celor Nou\ guverneaz\ sistemul nostru solar [i nivelul nostru de existen]\, dar exist\ autorit\]i superioare, suprema fiind 70 Brotherhoods of the Great White Brotherhood (Cele 70 de Fr\]ii ale Marii Fr\]ii Albe), numit\ [i Hierarchy (Ierarhia). Varianta roman]at\ a aceluia[i mit, Two-Third de David Meyers [i David Percy, a fost publicat\ `n 1993. De[i nu-i spune pe nume Consiliului Celor Nou\, descrie acela[i sistem de civiliza]ii [i acelea[i inteligen]e f\r\ de trup care le ghideaz\ [i s`nt responsabile pentru ingineria genetic\ vinovat\ de apari]ia rasei umane. Two-Thirds se concentreaz\ pe povestea rasei atlan]ilor [i a influen]ei acesteia pe P\m`nt. Rolul Celor Nou\ este luat de entit\]i numite `n mod ciudat Esenieni (de obicei nearticulat), care comunic\ telepatic cu atlan]ii, explic`nd cum au construit monumentele din Cydonia, Marea Piramid\ [i Sfinxul de la Giseh, [i cum au implementat modific\rile genetice speciei umane aflate la `nceput de drum. (Leg\tura cu secta esenienilor din primul secol este implicit\.) ~ntreaga carte i-a fost transmis\ de Cei Nou\ prin claraudi]ie lui David Meyers, acesta auzind `n cap vocea lui Tom, f\r\ s\ fie `n trans\ ca Bobby Horne sau Phyllis Schlemmer. Auzitul vocilor [i vorbitul cu extratere[trii nu trezesc respectul oamenilor, de[i transmiterea `n trans\ este popular\ `n cercurile New Age, unde este chiar `ncurajat\. Multe din cuvintele sosite chipurile de la ghizi spirituali, mari personalit\]i ale istoriei sau rude decedate [i regurgitate din memorie cu ajutorul mediumului s`nt `ncropite pe loc. Cuvintele Celor Nou\ merit\ o mai mare aten]ie deoarece s`nt foarte consistente, ca [i cum ar veni din aceea[i surs\, chiar dac\ au fost transmise pe canale diferite, de persoane care nu se cuno[teau. Ce s`nt de fapt Cei Nou\ sau ce pretind c\ s`nt?
Epocala dezv\luire
Identitatea precis\ a fost dezv\luit\ `n septembrie 1974 `ntr-o sesiune cu Schlemmer, ca r\spuns la `ntrebarea lui Gene Roddenberry: Cu cine vorbesc? Ai un nume? Iar Tom i-a r\spuns:
{i Tom amintea de dou\zeci [i patru de entit\]i ce reprezentau dou\zeci [i patru de civiliza]ii [i colaborau cu Cei Nou\. La fel [i Hurtak scrisese despre Consiliul Celor Dou\zeci [i Patru `n The Keys of Enoch. Ra a fost `ntrebat dac\ era acela[i Consiliul al Celor Nou\ cu care Puharich [i un alt medium, Mark Probert46, se aflau `n contact [i, nu trebuie s\ ne ]inem respira]ia de emo]ie, r\spunsul a fost afirmativ.47 Ra a mai spus [i c\ P\m`ntul este locuit de fiin]e de pe Marte, o versiune u[or modificat\ a conexiunii P\m`nt-Marte. Ca de obicei, Atlantida [i Egiptul jucau un rol important `n scenariu, Ra declar`nd c\ el `nsu[i ridicase Marea Piramid\. ~n 1978, casa lui Puharich de la Ossining a fost mistuit\ de un incendiu misterios, iar el a disp\rut pentru o vreme `n Mexic, tot pentru a-l studia pe chirurgul psi Pachita. La `ntoarcere, `n 1980, p\rea s\ nu mai fie `n contact cu Consiliul Celor Nou\. A murit `n ianuarie 1995 c\z`nd pe trepte `n casa din Carolina de Sud ce-i fusese oferit\ de bogatul s\u protector Joshua Reynolds III. Consiliul Celor Nou\, prin Schlemmer [i al]i transmi]\tori, a continuat s\ prospere [i f\r\ mentorul s\u. Grupul SchlemmerWhitmore, cu sus]in\torii lui boga]i [i cercul tot mai larg de pasiona]i credincio[i, a continuat s\ se `nt`lneasc\ `n mod regulat. ~n 1992 a fost publicat\ o compila]ie din `nv\]\turile lui Tom, The Only Planet of Choice: Essential Briefings from Deep Space (Singura planet\ a liberului arbitru: directive esen]iale din spa]iul `ndep\rtat). James Hurtak `[i d\dea girul pe prima copert\. A devenit imediat un best-seller New Age. Prima form\ fusese redactat\ de Palden Jenkins din transcrierile nenum\ratelor ore de trans\ ale lui Schlemmer, apoi fuseser\ intercalate `ntreb\ri din partea participan]ilor (printre care se aflau David Percy48 [i Gene Roddenberry). O a doua edi]ie a fost reeditat\ `n grab\ doi ani mai t`rziu, de data aceasta `ngrijit\ de Mary Bennet (redactorul c\r]ii Two-Thirds de Myers [i Percy). ~ntre timp, chiar cartea lui Hurtak, The Keys of Enoch, a continuat s\ se v`nd\ foarte bine. Bazat\ pe cheile programate `n el chiar de Enoch, `n 1973, cartea includea [i materiale despre Consiliul Celor Nou\, de[i Hurtak sus]inea c\ revela]iile sale s`nt primite de la o surs\
Dup\ cum [tii, s`nt purt\torul de cuv`nt al Celor Nou\. Dar am [i o alt\ pozi]ie fa]\ de voi `n acest proiect. ~ncerc s\ m\ prezint cu nume prin care s\ `n]elege]i la ce participa]i [i cine s`ntem. Nu pot s\ rostesc numele meu `ntr-un mod pe care s\-l `n]elege]i din cauza problemelor pe care le-ar avea creierul Fiin]ei (se referea la Schlemmer), dar o s\ explic `n a[a fel `nc`t Doctorul (Puharich) poate va `n]elege. Eu s`nt Tom, dar s`nt [i Harmarkus (Harmachis), [i Harenkur, mai s`nt cunoscut ca Tum [i s`nt recunoscut ca Atum.49
~n ziua urm\toare, pornind de la numele Harmachis, Puharich a `ntrebat: Cum de au construit [i botezat egiptenii Sfinxul dup\ numele t\u? Tom a r\spuns:
Ai descoperit secretul. (Pauz\ pentru consultare.) Adev\rul `ntreg `]i va fi dezv\luit cu alt\ ocazie. Dar o s\-]i spun, pe scurt, referitor la Sfinx: Eu s`nt `nceputul. Eu s`nt sf`r[itul. Eu s`nt emisarul. Iar adev\ratul moment `n care am fost pe Planeta P\m`nt este cel de acum 34 000 de ani. Eu s`nt echilibrul. {i c`nd Eu spun Eu, Eu `nseamn\ c\ s`nt emisarul Celor Nou\. Nu s`nt Eu, este `ntregul grup... S`ntem cele nou\ principii ale universului, dar `mpreun\ s`ntem Unul.50
scopul ei, spun`nd c\ acesta va fi dezv\luit doar `n momentul ateriz\rii. {i totu[i, `ntrebat de Puharich dac\ mai exist\ `n Marea Piramid\ `nc\peri `nc\ nedescoperite, el a r\spuns: ~ntr-o anumit\ m\sur\, ad\ug`nd Intrarea dinspre Sfinx52 confirm`nd propria credin]\ a Consiliului Celor Nou\ `n existen]a unui pasaj sub Sfinx. ~nc\ o dovad\, dac\ mai era nevoie Cei Nou\ au interese precise `n evenimentele petrecute la Giseh [i discutate `n capitolul 1. Mai exist\ [i o alt\ leg\tur\ `ntre Cei Nou\ [i conspira]iile de la Giseh. Am dat peste Altea `n numeroase etape ale investiga]iilor. Oriunde apare, se simte influen]a din umbr\ a Celor Nou\. Zvonurile ce au `nceput s\ circule `n 1997 `n Egipt, provenite `n aparen]\ din cercurile guvernamentale, men]ionau c\ echipa lui Joseph Schor a descoperit Sala Arhivelor, culeg`nd informa]ii despre cum cobor`se din ceruri Atum, dar [i materiale scrise `n altean\. De[i totul pare s\ fac\ parte dintr-un program de dezinformare, utilizarea termenului altean [i emfaza lui Atum, suger`nd c\ este un extraterestru, s`nt str`ns legate de `nv\]\turile Consiliului Celor Nou\. Iar aceste zvonuri par s\ vin\ din cercurile guvernamentale egiptene. Au Cei Nou\ prieteni afla]i `n posturi-cheie [i despre care nu au m\rturisit nimic occidentalilor? {i este doar o coinciden]\ c\ unul dintre numele dat de Edgar Cayce Atlantidei era Alta? Modul `n care a ap\rut zvonul este suspect. A fost strecurat editorialistei Georgina Bruni de un jurnalist egiptean la o recep]ie `n Londra. De[i nu a f\cut niciodat\ parte din cercul Celor Nou\, Georgina `l cuno[tea pe sir Whitmore `nc\ de la `nceputul anilor 1990, c`nd `l abordase dup\ apari]ia c\r]ii Briefings for the Landing on Planet Earth [i devenise interesat\ de povestea Celor Nou\. Povestea, cu referirile ei la Atum [i Altea, avea o semnifica]ie special\ pentru ea, a[a c\ ne `ntreb\m dac\ a fost o simpl\ coinciden]\ c\ ea a ascultat prima povestea egipteanului. Fusese c\utat\ `n mod special?
Vorbe[te un preot din Egiptul antic

Primele comunica]ii prin dr. Vinod nu au fost singurele evenimente extraordinare `n care Puharich a jucat rolul principal. ~n cartea sa din 1959, The Sacred Mushroom, el descrie o serie de
Tom pretinde a fi Atum, zeul egiptean a c\rui imagine vie era Sfinxul (Sheshep-ankh Atum), capul Marii Eneade a Celor Nou\ Zei, pe care egiptenii ì priveau ca fiind Nou\ `n Unu. Tom mai spusese [i: Noi s`ntem Universul, ceea ce respect\ credin]a heliopolitan\. Interesant este c\ entitatea cu care se afla `n leg\tur\ Carla Rueckert sus]inea c\ este Ra, vechiul rege egiptean al soarelui, o alt\ form\ a lui Atum. (Cheia este numele Celor Nou\: eneada, noimea, grupul de nou\, este utilizat pentru traducerea egipteanului psit, num\rul nou\. Chiar egiptenii `n[i[i se refer\ la zeii heliopolitani ca la Cei Nou\.) Cei Nou\ mai afirm\ [i c\ s`nt tot una cu Elohim zeii din Vechiul Testament, dar [i cu eonii gnosticilor. O alt\ informa]ie semnificativ\ a fost adus\ de Jenny OConnor, atunci c`nd Cei Nou\ au ]inut prin intermediul ei seminarii la Esalen Institute, la sf`r[itul anilor 1970. S`nt pu]ine `nregistr\ri ale celor spuse de Cei Nou\ acolo, dar se [tie c\ a fost f\cut\ afirma]ia c\ vin de pe Sirius.51 Tom `nsu[i, chipurile Atum, vorbe[te cu emfaz\ despre importan]a monumentelor de la Giseh, mai ales despre Marea Piramid\, dar a refuzat `n mod repetat s\ fie tras de limb\ `n leg\tur\ cu
Exist\ pu]uri de fiecare parte a Marii Piramide, dispuse `n a[a fel `nc`t `ntr-o anumit\ zi a anului, `nceputul anului egiptean, steaua Sirius, definit\ ca zeul Sept, s\ r\sar\ [i s\ lumineze prin acestea ochii faraonului mort aflat `n Camera Regelui.54
comunica]ii intermediate de un alt medium cu capacit\]i deosebite. Ele ar fi avut loc `ntre vara lui 1954 [i februarie 1956, fiind `ncepute la mai pu]in de un an dup\ `ncheierea [edin]elor cu Vinod. Dar, `n scrierile sale, Puharich nu face nici o leg\tur\ `ntre acestea [i [edin]ele cu Vinod, de[i ar fi fost perfect normal s\ o fac\. ~n 1954, av`nd gradul de c\pitan, Puharich se afla concentrat la US Army Chemical Center, `n Edgewood, Maryland. Activit\]ile Round Table Foundation au fost continuate `n aceast\ perioad\ de Arthur Young [i al]i oameni de `ncredere, inclusiv de Alice Bouverie care lucra cu t`n\rul medium olandez Harry Stone. ~n 16 iunie 1954, pentru a-i testa puterile `n psihometrie (citirea obiectelor), i-a oferit un pandativ din aur ce apar]inuse reginei Tiye (mama lui Akhenaten). Dup\ ce p\rea s\ fi ghicit asta, Stone a c\zut `ntr-o trans\ profund\ [i a `nceput s\ rosteasc\ cuvinte `ntr-o limb\ ciudat\, apoi a trasat c`teva hieroglife `nainte de a vorbi `n limba englez\ despre un drog ce spore[te capacit\]ile psi. Printre altele, a mai amintit [i despre intrarea `ntr-o `nc\pere subp\m`ntean\ `n care se `ntoarce la via]\ statuia unui om cu cap de cìne. Bouverie a fost impresionat\ de acest material. S-a dus imediat la Puharich, `nc\ aflat la baza militar\, pentru a-i cere sfatul `n leg\tur\ cu ce avea de f\cut `n continuare, aduc`ndu-i [i o copie a celor rostite de Stone `n trans\. Puharich a condus-o la un alt medic militar aflat acolo, care se `nt`mpla s\ fie un expert `n formele rare [i foarte vechi ale hieroglifelor, [i, spre surprinderea ei, acesta a confirmat c\ este vorba de scrierea veche egiptean\. Entitatea se prezentase ca fiind Rahotep (transcris de Puharich ca Ra Ho Tep), men]ion`nd-o pe so]ia sa Nefert. De asemenea, mai afirmase [i c\ vorbe[te `n numele lui Tehuti (zeul `n]elepciunii, Thoth) [i amintise de Keops. Puharich era de-a dreptul n\ucit c`nd a aflat c\ un anume Rahotep chiar era cunoscut `n istoria Egiptului [i c\ fusese `nsurat cu o femeie Nefert. Morm`ntul lor de la Meidum fusese explorat de Auguste Mariette `n secolul nou\sprezece, iar o statuie a cuplului se afla la muzeul din Cairo. Tr\iser\ `n epoca Dinastiei a IV-a, probabil `n timpul domniei lui Keops, constructorul Marii Piramide. (Egiptologii `l plaseaz\ pe Rahotep fie sub domnia lui Sneferu, fie sub aceea a lui Keops.) Mai mult, [i foarte important, Rahotep fusese mare preot la Heliopolis.53 ~n plus, anonimul camarad al lui Puharich a mai spus ceva uluitor: Un element important, foarte precis, mai ales venit din partea unui doctor militar care avea ca hobby egiptologia. Desigur, este `n `ntregime gre[it. Conform tuturor surselor antice cunoscute, Sirius era zeificat\ ca zei]a Sothis (sau Isis), iar lumina ei n-ar fi putut niciodat\ s\ ajung\ direct `n Camera Regelui, din moment ce pu]ul este cotit. Dar din ce cauz\ credeau c\ unul din pu]urile sudice ar fi aliniat cu Sirius? Ideea nu era foarte popular\ la acea vreme, de[i preveste[te teoriile t`rzii ale lui Robert Bauval [i James Hurtak. (Se afla `ns\ `n scrierile masonice care, probabil, au fost sursa de inspira]ie pentru toate cele ce au urmat.) Pe durata concentr\rii lui Puharich, dar [i dup\ l\sarea la vatr\, `n aprilie 1955, el [i Alice Bouverie au continuat s\ lucreze cu Harry Stone, acesta fiind st\p`nit de mai multe ori de Rahotep [i furniz`nd informa]ii fascinante. Din septembrie 1955, capacitatea lui Stone de a-l contacta pe Rahotep a sc\zut, mesajele au devenit incoerente, apoi au `ncetat definitiv `n februarie 1956. C`t despre comunicarea cu Cei Nou\, fenomene stranii au `nso]it discu]iile cu Rahotep. Uneori chiar Alice Bouverie c\dea `n trans\ [i, prin scriere automat\, producea mesaje ce corespundeau cu cele ale lui Harry Stone. Dar cel mai important aspect era preocuparea lui Rahotep de a furniza informa]ii despre un drog utilizat de preo]ii din Heliopolis pentru a deschide poarta c\tre zei: o ciuperc\ halucinogen\, un soi de poart\ stelar\ chimic\. Din scrierile lui Stone, Puharich a identificat ciuperca amanita muscaria sau mu[c\ri]a. Scrisul automat al lui Bouverie prezisese c\ specia va fi descoperit\ `n apropierea sediului Round Table Foundation din Maine. La scurt timp chiar a fost descoperit\ `n apropiere, `n p\dure, o specie extrem de rar\, poate unic\, a plantei. Au folosit ciuperca pe Stone, mai t`rziu cu Peter Hurkos, care a raportat c\ nu avea nici un efect asupra capacit\]ilor lui, cel mult `n ceea ce privea precogni]ia.55 Ciudat cum totul coincidea cu principala preocuparea lui Puharich de a descoperi droguri ce stimuleaz\ sau sporesc capacit\]ile psi. ~n cercet\rile sale, Puharich se concentrase asupra drogurilor psihoactive utilizate de [amani [i, `n 1953, `l contactase
pe R. Gordon Wasson, primul om de [tiin]\ care studiase cultul [amanic al ciupercilor `n Mexic. Cei doi au preg\tit un experiment pentru a vedea dac\ [amanii mexicani, curanderos, pot, sub influen]a ciupercii, s\ viziteze laboratoarele Round Table Foundation din Maine. Experimentul la distan]\ nu a mai avut loc, dar este interesant c\ Puharich g`ndea deja `n termenii vederii la distan]\ (de[i `nc\ nu utiliza acest termen). Unele teme centrale ale comunic\rii cu Cei Nou\ erau prezente [i `n cazul Rahotep. De exemplu, am`ndou\ subliniau importan]a Sfinxului. La un moment dat, Stone a rostit Na na ne Hupe, ceea ce Puharich ne spune c\ `nseamn\ S`ntem `n grija lui Hupe, `n egipteana veche, ad\ug`nd [i c\ Hupe era unul dintre numele Sfinxului de la Giseh, aflat `n apropierea Marii Piramide.56 (Nu am putut verifica acest lucru.) Sirius era [i el prezent, chiar [i `n treac\t. Harry Stone vorbea de zeul Sept, identificat de Puharich cu Sirius. Mai important este c\ adev\ratul Rahotep fusese mare preot la Heliopolis, acolo unde era adorat\ Marea Enead\ a celor nou\ zei. Spusele lui Stone l-au `ndemnat pe Puharich s\ continue cercet\rile legate de religia heliopolitan\, despre care a scris:
Heliopolis era centrul unei religii ce avea `n panteon nou\ zei, Eneada, Cei Nou\. Cei Nou\ de la Heliopolis erau Atum, Shu [i Tefnut, Geb [i Nut, Osiris [i Isis, [i Seth [i Nepthys.57
Puharich vorbea despre marele preot de la Heliopolis ca despre purt\torul de cuv`nt al Eneadei. El utiliza no]iunea de Cei Nou\ `nc\ din 1959: primul contact cu cele Nou\ Principii avusese loc `n 1952-1953 [i reluase contactul prin intermediul lui Laugheads `n 1956, `n Mexic. Desigur c\ Puharich trebuie s\ fi f\cut leg\tura, realiz`nd c\ nu s`nt pove[ti separate, dar se concentrase de atunci pe contactul cu cele nou\ entit\]i care pretindeau a fi, nici mai mult nici mai pu]in, dec`t vechii zei ai Heliopolisului? Dac\ metodologia lui Puharich poate fi criticat\, sinceritatea lui este arareori pus\ la `ndoial\. ~n `ncheierea la The Sacred Mushroom scria: Nu m\ `ndoiesc c\ exist\ spirite f\r\ trup mai mult dec`t m\ `ndoiesc c\ spiritele cu trup s`nt finite.58 Este semnificativ c\ toate informa]iile sosite pe aceast\ cale au depins de utilizarea [amanic\ a substan]elor psihoactive, pe care Puharich le studia `n acel timp
pentru armata american\. Comunicarea cu Rahotep ne spune clar c\ acestea erau [i practicile religiei heliopolitane. Se pare c\ au fost mai multe instan]e ale Celor Nou\ sau, cel pu]in, a surselor asociate cu Egiptul antic care comunicau cu diferite grupuri [i persoane la sf`r[itul secolului dou\zeci, printre care Harry Stone, Phyllis Schlemmer, Uri Geller [i mul]i al]ii. Ei repet\ `n mare acelea[i lucruri, subliniaz\ acelea[i idei, cum ar fi importan]a Sfinxului [i iminenta sosire a unui eveniment ce va implica `ntr-un fel secretele Egiptului antic. James Hurtak, indiscutabil marele lor profet, spune `n The Keys of Enoch: Giseh era locul Consiliului Celor Nou\, reprezentat prin nou\ piramide a c\ror cheie st\ `n Marea Piramid\ a lui Keops.59 De[i aceste contacte cu oamenii s`nt separate [i aparent independente, asem\narea lor sugereaz\ apartenen]a la un scenariu mult mai amplu, menit poate s\ ne mascheze adev\ratul pericol care ne pa[te. Ne-au vorbit nu numai egipteni din trecut. Dac\ ghidul lui Harry Stone se prezenta drept Rahotep, mare preot la Heliopolis, cei ai lui Puharich mergeau mult, mult mai departe, sus]in`nd c\ ei s`nt Eneada, zeii Egiptului antic, Cei Nou\. ~n [edin]e independente, ei au spus cam acelea[i lucruri [i par s\ fi fost o aceea[i entitate. Cuvintele lor au inspirat persoane influente, a[a cum era Richard Hoagland, care a r\sp`ndit mesajul cu un zel misionar de-a dreptul fanatic. Influen]a Celor Nou\ a trecut de cercurile New Age [i de grupul oamenilor de [tiin]\ rebeli. Dar reprezint\ Cei Nou\ chiar pe zeii din Heliopolis, antica Enead\ slujit\ cu mii de ani `n urm\ `n templele egiptene?
CAPITOLUL 5
Dincolo de cortin\
Cei Nou\ au impresionat un num\r enorm de oameni prin c\r]i precum The Only Planet of Choice [i The Keys of Enoch, prin conferin]e publice, prin contacte personale de la om la om `n cercurile New Age preocupate de leg\tura Egipt-Marte [i, chiar dac\ este discutabil, prin mesaje subliminale transmise prin cele mai populare seriale science-fiction. Credin]a `n Cei Nou\ este larg r\sp`ndit\ [i se autogenereaz\, fiecare nou convertit duc`nd mai departe mesajul, a[a cum s-a petrecut `ntotdeauna cu credin]ele cvasireligioase, cu mesaj captivant. Habotnicii Celor Nou\ s`nt oameni de [tiin]\, industria[i, colaboratori ai NASA sau agenti CIA, dar [i oameni din pres\ al c\ror profesionalism asigur\ Celor Nou\ cea mai bun\ imagine posibil\. Cei Nou\ m\rturisesc a fi Marea Enead\ sau Cei Nou\ Zei din anticul Heliopolis [i pretind c\ se vor `ntoarce pe P\m`nt pentru a ajuta omenirea `ntr-un moment critic al evolu]iei sale. L\s`nd deoparte ne`ncrederea, pe moment, cea mai tulbur\toare variant\ este aceea c\ ei spun pur [i simplu adev\rul, caz `n care, f\r\ nici un r\gaz, trebuie s\ devenim cu to]ii adep]ii lor, imediat, f\r\ nici o ezitare, sorbindu-le fiecare cuv`nt. La urma urmei, s`ntem doar ni[te oameni imperfec]i, iar ei s`nt zeii no[tri, creatorii no[tri. Poate c\-i respingem prea u[or pe Cei Nou\. Poate c\ ne s`ntem datori, nou\ [i rasei umane, s\ ne supunem [i s\ admitem c\ zeii s-au `ntors. Ajun[i aici, s\ facem totu[i o pauz\. Am evoluat, s`ntem con[tien]i de noi `n[ine [i ra]ionali. Am `nv\]at s\ g`ndim, s\ analiz\m, s\ judec\m. Trebuie nu numai s\ lu\m `n serios preten]iile Celor Nou\ dac\ zeii exist\ cu adev\rat, atunci `ntoarcerea lor
este cel mai important moment din istorie , dar [i s\ fim foarte aten]i la cele mai mici fisuri din acest edificiu at`t de bine construit. {i Cei Nou\ s`nt reali sau s`nt o `n[el\ciune? Iar dac\ s`nt opera cuiva, cine i-a creat [i de ce?
Mesajul secret
Oric`t de improbabil ni s-ar p\rea, Cei Nou\ st\p`nesc sufletele [i min]ile actorilor principali `ntr-at`t `nc`t `nv\]\turile lor au modelat concep]ia noastr\ despre spa]iu, at`t prin intermediul Star Trek, c`t [i prin a[a-zisele date [tiin]ifice legate de misiunile pe Marte. ~nv\]\turile Celor Nou\ pun accentul pe faptul c\ `n galaxie exist\ numeroase alte civiliza]ii, unele grupate `ntr-o federa]ie, ca `n Star Trek, toate mai mult sau mai pu]in con[tiente de existen]a Celor Nou\. Unii colaboreaz\ str`ns cu ei, deoarece Cei Nou\ au nevoie de ei pentru a interac]iona cu universul fizic, cum ar fi Altea [i Hoova, cele dou\ civiliza]ii cu rol important `n istoria omenirii. Spectra, computerul con[tient cu care se pretinde c\ Uri Geller a fost `n contact, este o form\ inferioar\ de inteligen]\ artificial\ utilizat\ de entit\]i superioare. Alteenii/atlan]ii, ajun[i `n urm\ cu 1,6 milioane de ani `n sistemul nostru solar, au colonizat Marte [i s`nt autorii complexului Cydonia. P\m`ntul nu intra `n raza lor de ac]iune, el fiind laboratorul `n care se n\[tea o alt\ ras\ inteligent\, g`ndit\ ca partener social pentru atlan]i.1 Mai t`rziu li s-a permis s\ ajung\ pe P\m`nt pentru a asista la dezvoltarea genetic\ a raselor terestre sub `ndrumarea Celor Nou\. Altea [i Hoova au ajutat la manipularea genetic\ sau `ns\m`n]area rasei umane. Dup\ Cei Nou\, a[a cum au transmis prin agen]ii psi, pe P\m`nt exista deja o ras\ indigen\, rasa neagr\, l\sat\ `n continuare s\ evolueze singur\.2 Acest rasism implicit a f\cut ca The Only Planet of Choice s\ fie `nt`mpinat\ cu ostilitate, dar de atunci Tom a subliniat mereu egalitatea tuturor raselor [i a militat `mpotriva oric\rui rasism bazat pe incorecta `n]elegere a `nv\]\turilor sale. Unii cred c\ este vorba doar de limitarea pagubelor produse, iar b\nuiala referitoare la rasism a r\mas `n mintea criticilor.
De fapt, Cei Nou\ dest\inuie o pronun]at\, chiar dac\ ambigu\, discriminare pozitiv\. Astfel, rasa semit\ ar fi fost creat\ de Hoova, a[a cum era [i Iisus pe care ~l numesc impruden]i, dup\ cum se va vedea Nazarineanul. Evreii s`nt salvatorii planetei [i, ca descenden]i direc]i din Hoova, s`nt cu adev\rat poporul ales, cu puteri speciale [i un rol `nsemnat `n istoria P\m`ntului. Ei au f\cut o mare gre[eal\ neaccept`nd c\ Iisus era Mesia (trimis de Hoova), a[a c\ pentru a-[i rec\p\ta rolul [i pozi]ia trebuie mai `ntì s\-L recunoasc\ pe Iisus din Nazaret.3 Dup\ Tom, Iisus [i Iehova s`nt unul [i acela[i [i au o leg\tur\ special\ cu Cei Nou\. Iisus a fost ultimul dintre noi care a vizitat planeta P\m`nt.4 A doua venire va face parte din aterizarea `n mas\, atunci c`nd Iisus va sosi precum Mesia. Exist\, a[a se pretinde, `nregistr\ri secrete cu Iisus ascunse `n Egipt [i Israel: La momentul potrivit vor fi descoperite `ntr-un interval de [ase luni.5 ~ns\m`n]area P\m`ntului a fost un experiment al Celor Nou\ pentru a vedea evolu]ia originalelor (rasa neagr\) `n compara]ie cu cei coloniza]i. Nici pe departe procesul nu a fost lin, evolu]ia genetic\ a omenirii av`nd de `nfruntat for]e `ntunecate venite, cum se men]ioneaz\ de obicei, din Pleiade, [i numite simplu ceilal]i, de[i s`nt descrise uneori, mult mai melodramatic, ca discipolii Satanei, Fiara.6 Cei Nou\ sus]in c\ prima colonizare a celor veni]i din Hoova a `nceput `n bazinul Tarim, `n Tibet, `n 32 400 `.Hr. Atlantida a fost fondat\ de coloni[tii din Altea [i a existat timp de 15 000 de ani `n Caraibe/Yucatan/sudul Mexicului, cu mare aproxima]ie regiunea `n care plasa Edgar Cayce continentul sau insula disp\rut\. Povestea este [i ea diferit\: Cei Nou\, furio[i, au distrus Atlantida `n 10 850 `.Hr. foarte aproape de data preferat\ de Cayce, Bauval [i Hancock.7 Hurtak stabile[te sf`r[itul Atlantidei `n 12 000 `.Hr., ceea ce nu corespunde cu data stabilit\ de Tom, dar are propria sa semnifica]ie. Dup\ distrugerea Atlantidei, supravie]uitorii au devenit `ntemeietorii civiliza]iilor din Egipt [i din America Cantral\ [i de Sud. Ca [i `n versiunea lui Cayce, Marea Piramid\ a fost construit\ de ace[ti supravie]uitori `ncep`nd din anul 10 700 `.Hr., dar, din diverse motive, construc]ia nu a fost terminat\ p`n\ `n anul 5000 `.Hr.8 Multe teorii populare despre construirea Marii Piramide, cum s`nt [i cele ale lui Bauval [i Hancock, expun cazul similar al construc]iei `n dou\ etape.9 F\r\ nici o `ndoial\, Marea Piramid\ este important\
vor evolua originalele, ne`ns\m`n]ate, fa]\ de rasele modificate.13 ({i ce se `nt`mpl\ dac\ experimentul este nereu[it?...) Cea mai complex\ [i provocatoare leg\tur\ `ntre Cei Nou\ [i religiile P\m`ntului o g\sim `n The Keys of Enoch. Dincolo de copertele asem\n\toare Bibliei, a amenin]\rilor cu damnarea [i focul iadului venite din Vechiul Testament, apar numeroase elemente mesianice [i apocaliptice. De exemplu:
{i mi-au spus c\l\uzele mele, Enoch [i Metatron, c\ nu s`nt f\cut s\ poftesc la falsele puteri ale P\m`ntului, nici s\ m\ `mpreunez cu rasele lui dec\zute spiritual.14
pentru Cei Nou\. {i afirm\ c\ era utilizat\ pentru a aduce pe P\m`nt energie de la alte civiliza]ii [i pentru a regenera celulele organismului uman. Tom mai spunea c\ are alte utiliz\ri, dar nu s-a l\sat `nduplecat s\ ni le descrie. {i, a[a cum am v\zut, i-a spus lui Puharich c\ exist\ `nc\peri nedescoperite sub Marea Piramid\, la care se poate ajunge prin intrarea Sfinxului. Myers [i Percy afirm\ c\ ace[ti coloni[ti din Altea nu au construit doar Marea Piramid\, ci [i Sfinxul, numit de ei Ark Hur, cele dou\ cuvinte din atlant\ `nsemn`nd, sus]in ei, `nceput [i sf`r[it luminos. Iar dup\ Hurtak, Marea Piramid\ a fost construit\ de Cei Nou\ ca poart\ stelar\. El spune: Ceea ce este `ngrijor\tor. Asumarea ideii c\ exist\ rase dec\zute spiritual, de care cei drep]i trebuie s\ se fereasc\, este o viclenie `ngrijor\toare. ~ntreaga concep]ie a raselor nedemne cumva genetic [i care nu corespund standardelor celor drep]i este un prim pas c\tre repetarea unei istorii recente. Structura religioas\ din The Keys of Enoch este foarte interesant\ deoarece este g`ndit\ pentru a `mbr\]i[a toate religiile importante din Statele Unite sau, mai bine spus, pe toate cele ale albilor. Este o amestec\tur\ din Vechiul Testament iudaic [i cre[tinism [i-i confirm\ pe mormoni (v\zu]i de Hurtak ca mo[tenitori direc]i ai preo]imii heliopolitane o ipotez\ extrem de neverosimil\). Hurtak spune pu]ine despre islam, fiind religia predominant\ printre afro-americani. ~i aminte[te indirect pe musulmani ceea ce era de a[teptat ca pe Fiii ~ntunericului15, ceea ce dezv\luie p\rerea lui despre identitatea celor r\i `n iminentul r\zboi pentru P\m`nt. (Tom este evaziv apropo de musulmani, dar are o atitudine negativ\ fa]\ de ei pornind de la felul `n care trateaz\ femeile [i spune c\ islamul, din p\cate, desigur, a fost influen]at de Cel C\zut.16) La fel de tulbur\toare este atitudinea Celor Nou\ fa]\ de holocaust. Dup\ ce sus]ine c\ evreii s`nt poporul ales, protesteaz\ `mpotriva faptului c\ nu l-au acceptat pe Iisus ultimul dintre noi ca Mesia. Tom vorbe[te cu regret despre holocaust, `n care 6 milioane de evrei au fost extermina]i de Hitler, dar afirm\ c\ a fost un act de sacrificiu [i de m`ntuire:
Mul]i din cei [ase milioane s-au sacrificat pentru a avertiza planeta c\ ei s`nt cei care vor conduce omenirea.17
~nc\ o dat\, astronomii vor `n]elege de ce anticii vedeau piramida ca o poart\ c\tre stele [i ca modalitate prin care fiin]ele inteligente din stele soseau s\ lucreze la crearea omului.10
Iar dup\ Hurtak, piramidele, inclusiv cele de pe Marte, s`nt dispozitive ce capteaz\ energia venit\ din spa]iu. ~n 1973, Cei Nou\ i-au explicat c\ pu]urile din Marea Piramid\ s`nt direc]ionate c\tre Centura Orionului11 idee sus]inut\ de c`]iva astronomi , dar nu au reu[it s\ consolideze teoria lui Bauval despre leg\tura `ntre piramide [i stele. Tema `nc\perilor ascunse din Marea Piramid\ iese la suprafa]\ [i `n The Keys of Enoch, unde descrie o Camer\ a Fiului `ntre Camera Reginei [i Camera Regelui.12 Dup\ Tom, P\m`ntul a fost c`mpul de lupt\ din lumea fizic\ `n care Cei Nou\ ì `nfrunt\ pe Ceilal]i (adep]ii Bestiei, sosi]i din Pleiade). Este, foarte interesant, o reminescen]\ a luptei gnostice `ntre lumin\ [i `ntuneric, extrem de asem\n\toare cu iminentul conflict prezis de Graham Hancock. Toate fiin]ele din univers se vor `ntrupa pe P\m`nt la un moment dat pentru a tr\i experien]a pl\cerii, responsabilitatea [i neajunsurile liberului arbitru care, spune Tom, nu mai exist\ `n alt\ parte `n univers, de unde [i titlul The Only Planet of Choice. Toate celelalte civiliza]ii s`nt conduse de inteligen]e superioare, precum Cei Nou\. Diversele rase umane de pe P\m`nt au fost, se pare, create ca experien]\ a liberului arbitru, rasa neagr\ r\m`n`nd element de control. Cum Cei Nou\ afirm\ c\ rasa neagr\ este singura autohton\, rezult\ c\ ea nu este, ca toate celelalte, esen]ial\ pentru zeii din ceruri. Tom spune c\ experimentul fusese f\cut pentru a vedea `n ce m\sur\
Tom mai explic\ [i c\ atrocit\]ile erau necesare pentru apari]ia statului Israel, o parte a planului pentru P\m`nt. Victimele chiar ar fi ales s\ se re`ncarneze `n locul [i la momentul potrivit pentru a deveni victimele holocaustului, ca gest de sacrificiu menit s\ ne avertizeze c\ exist\ supu[i ai diavolului... {i, ajuns aici, te g`nde[ti c\ Tom ì reprezint\ pe zeii sistemului nostru solar, dar ne reduce moralitatea la t\cere. Nu eram noi con[tien]i deja de existen]a r\ului? Era nevoie de moartea oribil\ a [ase milioane de oameni pentru a cunoa[te asta? (Iar Tom este de partea celor care ignor\ c\ holocaustul nu a inclus doar evrei, iar nazi[tii au ucis [i membri ai altor grupuri specifice, ]igani, homosexuali, martori ai lui Iehova.) ~n orice caz, s`ntem oare singurii care ne sim]im jigni]i de concep]ia lui Tom despre holocaust? Cei Nou\ g`ndesc la scar\ global\, ceea ce ne duce cu g`ndul la tonul cvasibiblic [i apocaliptic al lui Hurtak. {i explic\ `n detaliu discipolilor, apostolilor noii ordini, planurile pentru viitorul omenirii, a[a cum scrie sir John Whitmore `n prefa]a la The Only Planet of Choice:
Este important s\ men]iona]i `n cronicile voastre [Schlemmer, Whitmore [i Puharich] c\ o civiliza]ie material\ va sosi pentru a ridica nivelul planetei P\m`nt [i a preg\ti oamenii s\ se p\streze `ntr-o stare pur\ pentru a nu se pr\bu[i `n timpul genera]iilor ce vor urma.21
C`nd comunica cu grupul Puharich-Whitmore-Schlemmer la mijlocul anilor 1970, Tom vorbea despre interven]ia Celor Nou\ `n transmisiunile radio [i tv prin care comunica direct cu oamenii de pe P\m`nt [i-i preg\tea pentru aterizare. Nu s-a mai `nt`mplat asta, spune Tom, pentru c\ nu mai era nevoie. ~n aprilie 1976, James Hurtak i-a spus lui Jacques Valle c\ el [i Puharich, `mpreun\ cu al]ii care au acces la informa]ii confiden]iale [i secrete au ca scop avertizarea publicului larg c\ P\m`ntul va fi contactat `n urm\toarele optsprezece luni de fiin]e foarte dezvoltate, adic\ p`n\ la sfr[itul lui 1978.20 ~nc\ de la `nceput, Cei Nou\ au punctat ideea preg\tirii pentru o schimbare major\ la scar\ global\, `nceputul luptei finale `ntre for]ele luminii [i cele ale `ntunericului, un adev\rat Armaghedon. La `nceput (1974) asta era misiunea Celor Nou\:
Aceast\ carte, `mpreun\ cu cele despre cercurile din lanuri, cu noile filme science-fiction, cu c`teva crize globale, cu zvonurile r\sp`ndite, cu evenimentele paranormale, cu informa]iile scurse inten]ionat sau nu, face parte din trezirea P\m`ntului.18
Mesajul principal al Celor Nou\, [i motivul pentru care au luat contact recent cu anumi]i oameni, este acela c\ s-a `nt`mplat ceva r\u cu programul genetic al omenirii. Ceea ce produce probleme nu numai pe P\m`nt, ci [i pentru toate celelalte civiliza]ii care trebuie s\ treac\ printr-o re`ncarnare aici, a[a c\ trebuie s\ intervin\ `nc\ o dat\ pentru a aduce lucrurile pe calea cea bun\. Nu-i de mirare c\ se potrive[te cu sistemul lui Hurtak: el afirm\ c\ ceva a mers r\u cu programarea umanit\]ii [i c\ pentru o perioad\ de treizeci de ani, ce se va termina `n 2003, fiin]ele inteligente care conduc universul vor sosi pentru a repara [i `mbun\t\]i fiin]a uman\. S-a gre[it [i, cum spune Hurtak, Fr\]ia Alb\ (c\reia Cei Nou\ ì s`nt subordona]i) `ncearc\ s\ repare lucrurile.19 Am v\zut cum vorbeau Cei Nou\ prin anii 1970 despre aterizarea `n mas\ pe P\m`nt: faptul c\ acest eveniment epocal nu s-a `nt`mplat este justificat de ei prin aceea c\ nu a mai fost necesar.
Ca de obicei, Hurtak, care utilizeaz\ cele mai `nfrico[\toare cuvinte, descrie astfel revolu]ia din viitor: va fi un r\zboi galactic [i o purificare la scara universului22, un r\zboi ce se va manifesta [i pe P\m`nt o dat\ cu venirea Apocalipsei, urmat\ de epoca de aur, `n care va ap\rea o nou\ form\ de guvernare. Fr\]iile inferioare ale luminii, care lucreaz\ cu tinerii `nv\]\tori spirituali ai P\m`ntului, s`nt acum `ndep\rtate cu for]a pentru ca for]ele superioare ale Luminii s\ se materializeze pe P\m`nt.23 (O interesant\ utilizare a for]ei: `n loc s\ fie sili]i, oare nu puteau fi convin[i tinerii `nv\]\tori spirituali s\ predea pozi]iile lor unor zei superiori? Pare cumva lipsit de spiritualitate, dac\ nu chiar o abordare dictatorial\.) Hurtak merge mai departe [i avertizeaz\ c\ materiali[tii care `ncearc\ s\ distrug\ lumea... vor fi spulbera]i24. Dac\ nu altceva, Hurtak este oricum patriot, el declar\ c\ centrul noii administra]ii spirituale va fi America, urma[a Atlantidei, referindu-se la ea ca la Altea-America.25 {i nu se ab]ine de la un joc de cuvinte anun]`nd `n\l]area New JerUSAlem... Scena este preg\tit\ pentru `nfruntarea final\ `ntre for]ele binelui [i ale r\ului, care va afecta `ntreaga galaxie. (Myers [i Percy
comunicarea ei cu Cei Nou\, este foarte influent\. Dup\ Palden Jenkins, cel care a publicat prima edi]ie a The Only Planet of Choice, din ce `n ce mai multe grupuri de medita]ie [i terapie `ncep s\ realizeze c\ sursa inspira]iei lor nu este alta dec`t Cei Nou\.27 Pare a exista o campanie sub acoperire pentru unificarea spiritual\. The Keys of Enoch a fost o lucrare foarte influent\ timp de dou\ decenii, iar Hurtak cutreier\ lumea [i ]ine conferin]e unei audien]e avide. ~nc\ o dat\, `ntr-un mod uimitor, el reu[e[te s\ separe cu `n]elepciune aceast\ latur\ a activit\]ii sale de cariera universitar\. Cea mai recent\ activitate, aceea de consultant al casei de film Magical Eye, a lui Boris Said, `nseamn\ lucrul la un colosal serial documentar28 bazat pe opera sa. Hurtak sus]ine deschiderea unei por]i `ntre oameni [i zei, mai bine spus Cele Nou\ Principii ale Zeilor. Este evident c\ discipolii Celor Nou\ cred c\ poarta stelar\ este deschis\ de ceva timp [i c\ s`ntem preg\ti]i pentru `ntoarcerea vechilor zei egipteni. Este un scenariu cu adev\rat monumental, iar implica]iile lui profunde s`nt tulbur\toare. R\m`ne `ntrebarea: s`nt Cei Nou\ ceea ce pretind a fi?
anun]\ c\ num\r\toarea invers\ va `ncepe `n octombrie 1991.26) Nu-i de mirare c\ miile de discipoli ai Celor Nou\ sorb fiecare cuv`nt comunicat a[tept`nd s\-[i joace rolul, de partea binelui, `n aceast\ dram\. La urma urmei, Occidentul nu a mai fost implicat `ntr-un r\zboi de partea binelui de mai bine de o jum\tate de secol c`t de emo]ionat va fi la sosirea momentului purific\rii finale! Mileniul, Apocalipsa [i Armaghedonul s`nt toate o m`ngìere pentru sufletele oamenilor plictisi]i, neferici]i [i frustra]i, care se v\d acum cavaleri `n armuri str\lucitoare, afla]i de partea binelui `n b\t\lia ce va urma. Ar fi `ngrozitor s\ nu se `nt`mple nimic [i via]a s\ mearg\ mai departe, acesta este co[marul lor. Cu c`t avans\m `n cercet\rile noastre, cu at`t ne lumin\m mai mult `n leg\tur\ cu influen]a Celor Nou\. A schimbat felul `n care g`ndeau oamenii mai mult sau mai pu]in obi[nui]i , inclusiv unii dintre cei mai talenta]i g`nditori [i oameni de [tiin]\. Dar teritoriul asupra c\ruia are puteri depline este New Age, aceast\ comunitate interna]ional\ semimistic\ at`t de luat\ `n der`dere [i subestimat\. Dac\ este u[or s\ respingi nebuniile lor inofensive, nu trebuie uitat c\ s`nt, `n felul lor, o putere. Mi[carea New Age nu este at`t o subcultur\ alternativ\ [i care, `n ciuda dimensiunii ei, r\m`ne practic invizibil\. Nimeni nu [tie c`]i oameni fac parte din aceast\ comunitate global\, care se `ntinde din California la Glastonbury [i p`n\ la ashram-urile din India, dar s`nt probabil sute de mii, dac\ nu chiar milioane. Pu]ini din cei afla]i `n afara comunit\]ii realizeaz\ ce putere economic\ are. Editurile New Age s`nt o afacere serioas\, a[a cum s`nt [i conferin]ele unde oamenii pl\tesc pre]uri piperate pentru privilegiul de a sta la picioarele unui guru celebru. Oricum, aceast\ lume este ciudat de fragmentat\, ca [i cum fiecare grup de t\m\duitori, de medita]ie sau de comunicare opereaz\ pe cont propriu, ba chiar se afl\ `ntr-o rivalitate. Oricum ar fi, poten]ialul politic [i economic al acestei comunit\]i este uria[, dac\ ea poate fi unit\. New Age a fost deja cucerit\ de Cei Nou\ mul]umit\ succesului avut de The Only Planet of Choice, 50 000 de exemplare v`ndute numai `n Marea Britanie [i aflat\ `n continuare `n libr\rii. Prietenul nostru Theo Paijmans realizeaz\ la Amsterdam o emisiune radio s\pt\m`nal\, de trei ore, pe teme legate de OZN [i mistere. El ne-a spus c\ nu trece o s\pt\m`n\ f\r\ ca ascult\torii s\ nu pun\ `ntreb\ri bazate pe carte. Iar `n Statele Unite, The Ra Material a Carlei Rueckert, bazat\ pe
Apar fisurile
F\r\ nici o `ndoial\, Cei Nou\ au e[uat p`n\ acum `n mai multe r`nduri. Pentru `nceput, ce s-a `nt`mplat cu promisa aterizare `n mas\ de la sf`r[itul anilor 1970? Ca [i `n cazul altor culte bazate pe comunicarea cu spiritele, evenimentele majore nu se petrec a[a cum era profe]it, dar Cei Nou\ g\sesc scuze, iar erorile s`nt mu[amalizate de adep]ii dispu[i s\ cread\ `n orice, numai `n adev\r nu. A[teptarea iminentei `ntoarceri a zeului sau sosirea fra]ilor din cer este un sindrom psihologic cunoscut printre adep]ii sectelor. O dat\ [i `nc\ o dat\, adep]ii o iau mereu de la cap\t, nu de pu]ine ori `[i v`nd tot ce au pe p\m`nt [i a[teapt\ marele eveniment. {i a[teapt\, [i a[teapt\, [i a[teapt\... {i c`nd nu se `nt`mpl\ nimic, obosi]i [i respin[i, `ncearc\ s\-[i adune la loc via]a [i accept\ [i cele mai [ubrede scuze. Chiar dac\ discipolilor Celor Nou\ nu li se cere s\ v`nd\ tot ce au, ei trebuie s\ alerge `n jurul globului, [i, precum Whitmore, s`nt sf\tui]i s\ cedeze c`t mai mult din averea lor. Tom a
[i c\ era reprezentarea lui Atum (ceea ce egiptologii [tiau de mul]i ani), dar Tom a dezvoltat: O s\-]i spun pe scurt referitor la Sfinx: Eu s`nt `nceputul, Eu s`nt sf`r[itul.33 Ceea ce pare a fi legat de o alt\ eroare curent\, ideea c\ numele antic al Sfinxului era arq ur. O idee c\l\uzitoare pentru discipolii Celor Nou\, care au citat-o mereu ca pe un fapt sigur. De exemplu, Richard Hoagland, `n conferin]a din 1992 de la Na]iunile Unite, a dat aceast\ defini]ie:
~n limba... egiptean\, el (Sfinxul) este numit arq ur, ceea ce este foarte interesant deoarece, a[a cum am demonstrat etimologic, arq ur `nseamn\: sf`r[itul `nceputului legat de `nceputul sf`r[itului. Ca `ntr-un ciclu, ca `ntr-un proces constant, ca [i cum ar reprezenta sf`r[itul a ceva [i `nceputul a altceva.34
anun]at c\ aterizarea nu mai este necesar\, iar condi]iile s-au schimbat. Dar de ce? {i ce anume s-a schimbat? Cei Nou\ nu reu[esc, a[a cum am v\zut, s\-[i urmeze planurile, rat`nd at`t cu Uri Geller, c`t [i cu Bobby Horne. De ce nu au numit-o din prima pe Phyllis Schlemmer ca transmi]\tor? {i au fost atra[i `n cerc Lyall Watson [i al]ii care nu au f\cut altceva dec`t s\ pun\ prea multe `ntreb\ri incomode. Mesajul Celor Nou\, de pace [i iubire, este adeseori contrazis de modul `n care `[i trateaz\ discipolii [i, mai ales, de incidentele legate de grupul Schlemmer. Bobby Horne a fost adus `n pragul sinuciderii de presiunile la care a fost supus, iar Don Elkins, conduc\torul L/L Reserch, s-a sinucis `n 1984 dup\ ce `[i pierduse min]ile. {i asta este nimic comparativ cu alte momente nepl\cute din presupusa istorie a Celor Nou\: au distrus Atlantida pentru c\ erau furio[i.29 Afirm\ [i c\ anumite persoane au fost implantate `nc\ de la na[tere pentru a `ndeplini misiunile primite de la ei, ceea ce contrazice frumoasele cuvinte despre liberul arbitru. Tom a fost provocat pe tema asta de Whitmore, dar r\spunsul a fost c\ respectivii au acceptat asta `nainte de a se na[te, a[a c\ nu mai ]in minte `n]elegerea f\cut\.30 Versiunea istoriei P\m`ntului ([i a galaxiei) dat\ de Cei Nou\ nu poate fi demonstrat\. Pot fi spuse multe lucruri legate de Atlantida, de monumentele de pe Marte [i de anticul Sfinx, dar ele nu s`nt fapte. Cei Nou\ se bazeaz\ adeseori pe convenabila imposibilitate de a dovedi contrariul, cum ar fi nonexisten]a Atlantidei. Acolo unde se ajunge la istoria cunoscut\ sau chiar la mituri [i tradi]ii religioase, Cei Nou\ fac boac\ne [i mai mari. De exemplu, Tom spune c\ Hoova a ajuns pe P\m`nt [i l-a `nt`lnit pe Avraam, d`nd na[tere istoriei biblice cu scara de la P\m`nt la Cer. Dar aceast\ viziune a avut-o Iacov, nu Avraam.31 Un alt lucru este repetat de mul]i, `n mod gre[it: Iisus Nazarineanul, `n]eleg`ndu-se prin asta c\ Iisus venea din localitatea Nazaret. Din nefericire, asta vine din traducerea gre[it\ a Bibliei: cuv`ntul era nazorean, adic\ membru al unei anumite secte.32 Dac\ este de `n]eles c\ oamenii obi[nui]i fac o astfel de gre[eal\, la urma-urmei a[a scrie `n Biblie, nu este normal ca un zeu s\ gre[easc\ [i el. Mai mult, c`nd Puharich s-a legat de numele Harmachis ca unul din cele folosite pentru desemnarea lui Tom-Atum, Tom, `nc`ntat, a considerat asta ca excep]ional, exclam`nd: Ai descoperit secretul! Poate fi un fapt istoric c\ Sfinxul purta numele de Harmachis De fapt, arq `nseamn\ sf`r[it sau `mplinire [i ur `nseamn\ mare. Nimic din arq sau ur nu `nseamn\ `nceput, de[i Cei Nou\ asta pretind, ceea ce pare suficient pentru discipoli, inclusiv pentru Hoagland. Dar David Meyers, `n Two-Thirds, merge mai departe [i urm\re[te numele `n limba altean\. Ark Hur, dup\ informa]iile sale, `nseamn\ `nceput [i sf`r[it luminos `nc\ o dat\, ecou al celor spuse de Tom grupului Schlemmer.35 Un obstacol major st\ `n fa]a acestei interpret\ri: arq ur nu `nseamn\ deloc Sfinx. A[a cum am v\zut mai `nainte, gre[eala a fost f\cut\ de Robert Temple `n The Sirius Mystery, pornind de la interpretarea gre[it\ a dic]ionarului lui sir E.A. Wallis Budge, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary. Dup\ cum am v\zut, este adev\rat c\ apare cuv`ntul Sfinx `n dreptul defini]iei arq ur, dar nu este vorba despre numele monumentului, ci de abrevierea dat\ de Budge sursei, revista francez\ Sphinx. Aici, `n volumul 2, pagina 8 (a[a cum indic\ Budge `n carte), `ntr-un articol al profesorului Karl Piehl, se afl\ sursa lui Budge pentru hieroglifa arq ur care `nseamn\ argint. Cuv`ntul nici m\car nu este egiptean, el a fost `mprumutat de la greci [i este o transcriere fonetic\ a lui argyros (ceea ce face absurd\ analiza semnifica]iei fiec\rei silabe). Gre[eala lui Temple nu are consecin]e asupra operei sale, el d\ defini]ia `n trecere [i nu trage concluzii, dar aceea[i eroare apare `n comunicarea cu Cei Nou\, ceea ce ne permite s\ specul\m pe marginea ideii c\ au citit cartea lui Temple. Hoagland afirm\ c\ Temple este sursa pentru defini]ia dat\ lui arq ur, a[a c\ preia eroarea f\r\ probleme, dar
legat de medium. (Sau poate c\ este o combina]ie a celor dou\, c`nd un spirit joac\ rolul dorit de medium [i de cei din jurul lui.) Fenomenele inexplicabile s`nt, desigur, cele ce-i conving pe [ov\ielnici s\ accepte o anumit\ credin]\ drept singura cale sau religie adev\rat\. Fie c\ este vorba de miraculosul Giulgiu de la Torino, de statuile care s`ngereaz\, de viziuni [i coinciden]e necesare, emo]ia provocat\ de paranormal declan[eaz\ convertirea. Pu]ini profani ajung s\ cunoasc\ ceea ce parapsihologii [tiu de at`ta timp: credin]ele [i a[tept\rile `nsele ajung s\ creeze fenomenul. Mintea uman\ d\ na[tere miracolelor, nu ca farse sau n\scociri ale imagina]iei, ci ca realit\]i ap\rute prin misterioasa capacitate de psihokinezie. {i ea poate lua multe forme, de la `ndoirea metalelor la vindecarea celor bolnavi, chiar [i prin animarea obiectelor ne`nsufle]ite. Problema este c\ fenomenele ciudate pot `nconjura orice sistem de credin]\ statuile hinduse izvor\sc lapte, cele catolice lacrimi sau s`nge , dar toate s`nt considerate semne ale contactului cu o anumit\ zeitate sau sf`nt [i probe c\ religia lor este cea adev\rat\. Este cov`r[itoare dovada c\ totul vine de la capacit\]ile noastre necunoscute, ]inute sub v\l de sociologi, psihologi [i, `n mod paradoxal, de oamenii religiei. Societatea are tendin]a de a considera paranormalul o noutate [i de a-i distruge pe cei ce-[i tr\iesc via]a `n el. Cu excep]ia magilor, a [amanilor [i a cercet\torilor curajo[i care cunosc de mult timp legile secrete ale fenomenelor paranormale. Mai este posibil\ [i o alt\ explica]ie a fenomenului Celor Nou\: evenimentele au fost manipulate inten]ionat de agen]ii foarte terestre. Colin Wilson lanseaz\ teoria c\, din cauza consisten]ei comunic\rii, de la dr. Vinod `n anii 1950, trec`nd prin Uri Geller, Bobby Horne [i Phyllis Schlemmer `n anii 1970, Puharich era de fapt adev\ratul magnet al fenomenului, poate la nivel subcon[tient. Wilson i-a comunicat teoria sa direct lui Puharich, aflat `n vizit\ la Londra, dar acesta a negat.41 Dar dac\ Wilson are dreptate p`n\ la un anumit punct? Dac\ Puharich i-a creat pe Cei Nou\, nu `n subcon[tient, ci `n mod inten]ionat?...
interpretarea lui pentru arq ur `nceputul [i sf`r[itul nu vine de la Temple, ci direct de la Cei Nou\. Este posibil ca ei s\-l fi citit pe Robert Temple sau s\ fim bl`nzi este posibil ca Phyllis Schlemmer sau alt comunicator s\ fi citit cartea [i s\ fi contaminat incon[tient mesajul Celor Nou\? Tom alesese min]ile lor; el [i afirm\ c\ este limitat la vocabularul [i conceptele deja prezente `n mintea releului. Din nefericire, schimbul de informa]ii `ntre Tom [i Puharich a avut loc cu doi ani `nainte de apari]ia c\r]ii lui Temple (de[i manuscrisul exista deja,36 a[a c\ o copie putea s\ circule printre cei lega]i de Lab Nine, iar dac\ Temple a ar\tat cuiva manuscrisului, cel mai probabil acesta a fost mentorul s\u, Arthur M. Young). Tom, la fel ca Temple, pur [i simplu a citit gre[it `n dic]ionarul lui Budge. Ce facem cu ciudata poveste a Celor Nou\? Este un fel de [arlatanie sofisticat\, o iluzie colectiv\ a lui Puharich, Whitmore, Schlemmer, Hurtak [i asocia]ii lor? Comentatori din afara cercului, Stuart Holroyd [i Colin Wilson, care au observat de aproape episoadele-cheie, s`nt de p\rerea c\ nu este o fars\ sau o iluzie [i c\ se `nt`mpla acolo ceva cu adev\rat paranormal. ~n acela[i timp, observatorii au exprimat serioase rezerve legate de ceea ce pretindea a fi sursa Cei Nou\ zei ai Eneadei egiptene antice. Chiar [i Holroyd, pe care Whitmore l-a recrutat pentru a scrie istoria oficial\ a Celor Nou\, a ajuns la aceea[i concluzie.37 Un num\r de evenimente [i fenomene inexplicabile avuseser\ loc `n jurul grupului Celor Nou\, mai ales atunci c`nd fusese implicat Uri Geller. Chiar [i Holroyd s-a convins c\ povestea trebuie cercetat\ mai departe [i, dup\ rezerva ini]ial\ fa]\ de propunerea lui Whitmore de a scrie o carte, a acceptat c`nd fenomene de tip poltergeist au avut loc chiar `n casa sa [i a audiat `nregistr\rile pe band\ ale lui Schlemmer.38 Colin Wilson, `n cartea sa din 1978, Mysteries39, [i `n prefa]a scris\ la Prelude to the Landing on Planet Earth, i-a catalogat pe Cei Nou\ printre alte tipuri similare de comunicare intermediate de mediumi despre care este greu s\ te `ndoie[ti c\ s`nt cinsti]i, chiar dac\ problema sursei mesajului este cu totul alta. Wilson speculeaz\ c\ este vorba de o dramatizare f\cut\ de subcon[tientul mediumului `n timp ce-[i utilizeaz\ puterile psi `nn\scute sau c\ spirite r\uvoitoare, pe care le nume[te punga[ii [i escrocii lumii spirituale40, s-au
P\pu[arul
Principala concluzie este c\ s`ntem `n `ntregime dependen]i de m\rturia lui Puharich asupra primelor dou\ decenii de comunicare
cu Cei Nou\. Singurele `nregistr\ri ale dr. Vinod vin de la el, tot el este principala surs\ pentru etapa Geller, c`nd Cei Nou\ vorbeau prin intermediul acestuia, aflat `n stare de hipnoz\, [i totul era notat mai t`rziu de Puharich din memorie. Benzile magnetice ori s-au [ters singure, ori au disp\rut `n neant, dup\ ce numai Puharich a avut [ansa s\ le asculte. C`nd a ap\rut Stuart Holroyd, `n 1976, s-a auzit prima voce obiectiv\, dar totul se baza pe benzile de magnetofon cu `nregistr\rile lui Schlemmer, selectate [i puse de cei trei la dispozi]ia sa. Poate c\ este important c\ Andrija Puharich a fost descris de apropiatul s\u Ira Einhorn drept cel mai mare circar psi al secolului.42 El nu respingea presa, dar ]inea secret\ o bun\ parte din munca sa. ~n anii 1960 a interpretat chiar el rolul unui expert `n fenomene psi `ntr-un episod din Perry Manson, dar cea mai mare parte a carierei sale a r\mas `n cea]\ [i a sporit misterul introduc`nd lacune [i incoeren]e chiar `n cronica vie]ii [i operei sale. A tr\it cu adev\rat dou\ vie]i, bun\ parte din activitatea sa at`t de influent\ desf\[ur`ndu-se `n condi]ii secrete, ceea ce nu-i ciudat dac\ ne g`ndim pentru cine lucra... Puharich a absolvit `n 1947 Northwestern University ca medic neurolog militar, dar a fost l\sat la vatr\ pe motive medicale. A `nfiin]at Round Table Foundation `n Glen Clove, Maine, `n 1948 [i a condus-o p`n\ `n 1958, lucr`nd cu paranormali ca Eileen Garrett [i Peter Hurkos, lu`nd contact cu Cei Nou\ prin dr. Vinod [i cu Rahotep prin Harry Stone. Dincolo de asta, Puharich f\cea cercet\ri secrete, pentru agen]ii militare [i de informa]ii, `n dou\ domenii: tehnici de manipulare psihologic\, inclusiv utilizarea drogurilor halucinogene, [i `mbun\t\]irea abilit\]ilor psi ale agen]ilor armatei [i ai serviciilor de informa]ii. Afl\m din propriile lui m\rturisiri c\ a `ntrerupt munca lui cu Vinod `n 1953 pentru c\ (`n ciuda dosarului medical) s-a `ntors `n serviciul armatei.43 Dup\ Jack Sarfatti, un fizician care se `nv`rtea `n jurul grupului Puharich-Geller-Whitmore pe la jum\tatea anilor 1970, Puharich lucrase pentru serviciile de informa]ii la `nceputul anilor cincizeci44, ceea ce poate s\ `nsemne c\ l\sarea la vatr\ fusese doar o acoperire pentru a-i permite s\ lucreze `ntr-un mediu civil. Se mai pare [i c\ o parte din inven]iile lui Puharich au fost ini]ial cercetate `n cadrul unor proiecte ale armatei.45
~n 1987, chiar Puharich a afirmat c\ a f\cut parte `n 1948 din Project Penguin (Proiectul Pinguin) al marinei americane, tema fiind tot capacit\]ile psi.46 {i l-a indicat ca [ef al proiectului pe Rexford Daniels, care locuia foarte aproape de el `n Glen Cove, la mijlocul anilor 1950. Potrivit scriitorilor Peter Tompkins [i Christopher Bird, Daniels, care studiase efectul undelor electromagnetice asupra fiin]ei umane, s-a convins `n anii 1970 de existen]a unui soi de for]\ inteligent\ `n univers care opereaz\ pe frecven]e electromagnetice [i cu care fiin]ele umane pot interac]iona mental.47 Ira Einhorn, str`ns legat de Puharich `n anii 1970, ne-a spus recent c\, de[i Puharich lucrase pentru CIA `n anii 1950, dou\zeci de ani mai t`rziu nu mai f\cea lucrul acesta.48 {i totu[i, dovezile `nclin\ `n cealalt\ direc]ie. Rela]iile lui Puharich cu serviciile de informa]ii nu s-au `ncheiat, cu siguran]\, `n anii 1950. Uri Geller ne-a spus `n 1998, `n cadrul unei `nt`lniri pe care am avut-o la locuin]a sa din apropiere de Reading, `n Anglia, c\: CIA l-a trimis pe Puharich s\ m\ scoat\ din Israel.49 Jack Sarfatti merge mai departe sus]in`nd c\: Puharich era ofi]erul de contact al lui Geller `n America, iar banii veneau de la sir John Whitmore.50 {i dup\ James Hurtak, prin a sa Academy For Future Sciences, Puharich a lucrat cu comunitatea serviciilor de informa]ii din SUA.51 Adic\ `n anii 1970, c`nd [i el, Hurtak, se afla acolo. {tim c\ Puharich lucra cu CIA la experimentarea diferitelor tehnici de inducere a modific\rilor st\rii de con[tiin]\, o alt\ modalitate de a spune c\ lucra asupra capacit\]ii de control a min]ii umane. Mai [tim, de asemenea, p`n\ la un anumit punct, c\ Geller lucra pentru ei doreau s\ [tie cum poate s\-[i utilizeze mintea pentru a influen]a obiecte ne`nsufle]ite [i a vedea la mare distan]\ cu alte cuvinte, s\-i testeze capacitatea de ac]ionare la distan]\. F\ceau Cei Nou\ parte dintr-un experiment CIA de control al min]ii? Dup\ Al Doilea R\zboi Mondial, armata american\ (la fel ca armatele multor altor ]\ri) a `nceput s\ ia `n serios aspectele psihologice ale r\zboiului [i a sprijinit cercet\ri `n acest domeniu. Acoperea totul, de la tehnici de a-i face mai eficien]i pe solda]i, trec`nd prin droguri [i metode de opunerea a rezisten]ei la interogatorii [i p`n\ la sinistre tehnici de sp\lare a creierului [i crearea acelor Manchiurian Candidate (Candidat Manciurian) asasini. Armata nu era singur\ `n aceste cercet\ri. Serviciile de informa]ii,
`n special CIA, s-au implicat din greu cu ceea ce putea fi rezumat drept cercetare asupra controlului comportamentului uman.52 Aici era inclus\ utilizarea drogurilor, a hipnozei, a [ocurilor electrice [i a radia]iilor, precum [i tehnicile psihologice, psihiatrice [i sociologice. Erau interesa]i mai ales de investigarea efectului diverselor substan]e chimice [i a drogurilor, inclusiv a halucinogenelor de tip LSD. Cum scria Thomas Powers `n introducerea sa la cartea lui John Mark The Search for the Manchiurian Candidate:
Ei [CIA] au cheltuit milioane de dolari cu programe de cercetare `n c\utarea drogurilor [i a altor metode esoterice pentru a aduce oamenii obi[nui]i sub control total, cu sau f\r\ voia lor, pentru a-i determina s\ ac]ioneze, s\ vorbeasc\, s\ dezv\luie cele mai intime secrete [i, la nevoie, s\ uite totul la comand\.53
Primul experiment a fost autorizat de CIA `n 1950, cu numele de cod BLUEBIRD, ulterior rebotezat ARTICHOKE, iar `n 1953 devenit MKULTRA. ~ncep`nd din 1947, marina militar\ american\ avea un proiect de cercetare similar, CHATTER, ale c\rui resurse au fost puse `n comun cu cele ale CIA, iar armata avea propria sa versiune, OFTEN, proiect desf\[urat `ntre 1968 [i 1973.54 ARTICHOKE [i MKULTRA includeau cercetarea plantelor narcotice descoperite `n America Latin\ [i, cum am v\zut, Puharich a petrecut mult timp `n anii 1950 cercet`nd propriet\]ile de alterare a con[tiin]ei [i cele halucinogene ale diverselor plante [i ciuperci. Iar armata a recunoscut c\ a testat, la sf`r[itul anilor 1950, LSD-ul pe aproape 7 000 de oameni, 1 500 dintre ace[tia nefiind voluntari.55 Era tipul de activitate de cercetare `n care fusese implicat Puharich pentru departamentele de Ap\rare [i de Informa]ii. ~n anii 1970, dup\ ce s-a pus problema `nc\lc\rii drepturilor omului de c\tre CIA, pre[edintele Gerald Ford a numit o comisie de investiga]ie sub conducerea vicepre[edintelui Nelson Rockefeller. Raportul comisiei asupra cercet\rilor legate de controlul comportamentului a st`rnit interesul scriitorului John Marks, care a ob]inut 16 000 de pagini din documentele neclasificate legate de MKULTRA apel`nd la Legea accesului liber la informa]ie, dar multe documente fuseser\ deja distruse `n 1973 la ordinul directorului CIA.
Nu to]i au primit bine dezv\luirile lui Marks. ~n cartea sa despre uzul [i abuzul de hipnoz\, Open to Suggestion (1989), Robert Temple declar\ f\r\ menajamente c\ a refuzat chiar [i s\ citeasc\ lucrarea lui Marks pe motiv c\ acesta era iresponsabil [i f\r\ `n]elegere fa]\ de necesit\]ile siguran]ei na]ionale56 ceea ce este `n `ntregime neadev\rat, din moment ce Marks a ob]inut materialul f\c`nd apel la lege. Temple recunoa[te c\ CIA a ac]ionat abuziv `n numeroase ocazii57, dar asta nu reprezint\, `n opinia lui, o scuz\ pentru cum ì t`r\[te Marks pe to]i `n noroi. Dac\ Temple pare s\ cread\ c\ o simpl\ aten]ionare era suficient\ pentru CIA, merit\ s\ ne amintim c\ abuzurile includ experien]e de tulburare a min]ii a numero[i solda]i (din care cel pu]in 1 500 nu erau voluntari), de]inu]i [i bolnavi psihici, av`nd ca rezultat numeroase decese [i transformarea a numero[i americani `n adev\rate epave. Care a fost rolul lui Puharich? Nu-i nici o `ndoial\ c\ era implicat `n experimentele legate de controlul asupra min]ii `ntreprinse de armat\ [i CIA. Cu siguran]\ era mai mult dec`t un simplu medic militar, a c\rui munc\ se limiteaz\ la prescrierea de pilule [i alifii. De fapt, chiar [i Round Table Foundation, a[a cum sugereaz\ indirect chiar el `n The Sacred Mushroom, era un paravan pentru experien]ele parapsihologice ale armatei. C`nd a fost rechemat sub arme `n 1953, la Army Chemical Center din Engwood, Maryland, unitate a armatei dedicat\ cercet\rii r\zboiului chimic [i psihologic, dar [i cercet\rilor neurofizice, avea gradul de c\pitan [i a r\mas acolo p`n\ `n aprilie 1955, c`nd s-a re`ntors la Round Table Foundation.58 Anumite grupuri din armat\ erau interesate de munca lui Puharich `n domeniul parapsihologiei. ~n The Sacred Mushroom el red\ vizita din august 1952 la Round Table Foundation a unui anume colonel, [ef al departamentului de cercetare `n cadrul departamentului pentru r\zboiul psihologic.59 Tot el noteaz\ c\ ordinul lui de re`ncorporare fusese scris a doua zi dup\ ce raportase Pentagonului despre utilizarea parapsihologiei `n armat\, `n noiembrie 1952.60 {i se mai pare c\, dup\ Puharich, doar unele persoane aflate la comand\ erau interesate de parapsihologie. De[i primea sprijinul superiorilor s\i, care aranjaser\ s\ fie reprimit `n armat\, s`nt men]ionate [i posibile reac]ii adverse.61
Interesul armatei pentru Round Table Foundation a continuat [i dup\ ce Puharich a p\r\sit serviciul activ, `n aprilie 1955. ~n The Sacred Mushroom el descrie planificata vizit\ la Round Table Foundation, `n septembrie 1957, a unui general, care fusese anulat\ `n ultima clip\ din cauz\ c\ probleme de securitate interziceau manifestarea interesului oficialilor fa]\ de acest tip de cercet\ri.62 Ciudat\ alegerea cuvintelor nu c\ ar fi fost lipsit de `n]elepciune s\ fii asociat cu astfel de lucr\ri controversate, ci din cauza problemelor de securitate. Aceste diferen]e de puncte de vedere `ntre militari [i oamenii politici s-au manifestat [i `n leg\tur\ cu cercet\rile de vedere la distan]\ din anii 1970. ~n timp ce erau sus]inute cu entuziasm de Pentagon, comunitatea serviciilor de informa]ii [i unii capi politici, al]ii considerau totul o pierdere de timp sau, [i mai r\u, c\ m`njirea cu ocultismul era o lucrare a Diavolului. Din spusele lui Puharich, pare c\ rolul s\u la Army Chemical Center era acela de simplu medic generalist pentru personalul bazei. Ceea ce este `n `ntregime neadev\rat. Adev\ratul interes al armatei, motivul pentru care `l reangajaser\ pe Puharich nu era doar dezvoltarea percep]iei extrasenzoriale, ci [i g\sirea unui drog care s\ stimuleze capacit\]ile psi. Asta era misiunea lui Puharich, chiar dac\ `n The Sacred Mushroom el sugereaz\ c\ a fost doar o `n]elegere neclar\ ce nu a dus la nimic. {i acolo a `nceput [i cercet\rile legate de [amanism. Cu toate acestea, prima leg\tur\ cu Cei Nou\ a fost stabilit\ prin intermediul dr. Vinod [i a lui Harry Stone, `ntre 1953 [i 1955. Mai mult, dat fiind interesul specific al armatei pentru Puharich, comunicatul lui Harry Stone despre drogul antic egiptean ce stimula func]iile psihice a ap\rut `n aceea[i perioad\. Interesul CIA `n halucinogene a crescut rapid `n anii 1950. Ei l-au contactat pe R. Gordon Wasson, care identificase utilizarea unei ciuperci psihoactive `n Mexic (cu numele local de carnea Domnului), [i l-au invitat s\ lucreze la proiectul MKULTRA, dar acesta a refuzat. Ceea ce nu i-a `mpiedicat s\-l foloseasc\: c`nd a planificat o expedi]ie `n Mexic, `n 1956, a fost contactat de James Moore, care a intermediat o finan]are din partea Geshickter Foundation for Medical Research. Wasson a descoperit mai t`rziu c\ Moore era agent CIA, iar azi este cert c\ Geshikter Foundation era un canal uzual pentru fondurile CIA. Banii pentru expedi]ia lui Wasson veneau de la Subproiectul 58 al MKULTRA.63
Puharich s-a `nt`lnit cu Wasson `n februarie 1955 pentru a discuta cercet\rile f\cute, sus]in`nd c\ `ntocme[te un raport pentru armat\.64 Ori CIA comandase raportul, ori Wasson atr\sese [i aten]ia armatei. (Se [tie c\ Army Chemical Center din Egwood, unde se afla la post Puharich, a `ntreprins experien]e `n comun cu CIA.65) Bancher ca forma]ie, Wasson era un respectat micolog amator. Articolul s\u, din 1957, din revista Life, despre propriile sale experien]e cu ciupercile sacre mexicane, produsese senza]ie [i a fost `n mare m\sur\ vinovat pentru nebunia psihedelic\ a urm\torului deceniu. Ca rezultat direct al citirii articolului, Timothy Leary a plecat `n Mexic ca s\ g\seasc\ ciuperca [i s\ aib\ prima lui experien]\ halucinogen\.66 Mi[carea psihedelic\ poate indica 29 iunie 1955 ca dat\ de na[tere, noaptea `n care Wasson `nsu[i s-a `mp\rt\[it cu carnea Domnului, experien]\ descris\ `n articolul din Life. ~n aceea[i noapte, Wasson a stabilit cu Puharich s\ fac\ o experien]\ de vedere la distan]\, dar cum mintea lui era `n alt\ parte, nu a fost de prea mult folos.67 Informa]iile despre halucinogene erau de mare ineres at`t pentru armat\ c`t [i pentru CIA, motiv pentru care The X-Files este un model potrivit. Army Chemical Center de la Engwood, unde se afla Puharich, colabora cu proiectul MKULTRA al CIA ce pretindea a c\uta o metod\ de a programa amintiri noi `n mintea unui amnezic.68 John Marks a aflat asta de la un participant de la sf`r[itul anilor 1950 minun`ndu-se c`t de mult au evoluat tehnicile de atunci. Un alt personaj important `n MKULTRA era dr. Sidney Gottlieb, [eful departamentului tehnic al CIA, care a supervizat personal `n 1953 experimentele comune cu Army Chemical Center, c`nd Puharich se afla [i el acolo.69 Gottlieb a r\mas [ef al departamentului p`n\ `n 1972, c`nd l-a finan]at pe Hal Puthoff de la SRI pentru cercet\rile sale de vedere la distan]\.70 ~n anii 1950 [i 1960, Puharich a fost membru al unei organiza]ii de oameni de [tiin]\ [i de afaceri numit\ Essentia Research Associates, din New York. Aceasta `ntreprindea cercet\ri `n domeniul capacit\]ilor psihice `n folosul unor agen]ii guvernamentale, Pentagonul, NASA [i Atomic Energy Comission. Poate c\ este de `n]eles de ce se ajunge greu la informa]ii despre Essentia, dar am aflat c\ Puharich a prezentat `n noiembrie 1952, la Pentagon, `n numele lor, un material intitulat O evaluare asupra posibilelor utiliz\ri ale percep]iei extrasenzoriale `n r\zboiul psihologic.71 Ceea
Henry Wallace (1888-1965), fost vicepre[edinte al Statelor Unite, care a acordat numeroase finan]\ri funda]iei prin Wallace Fund.76 Unul dintre cei mai controversa]i [i mai individuali[ti politicieni americani, democratul Wallace a fost al doilea la comand\ dup\ Roosevelt, din 1940 p`n\ `n 1944, [i a fost `nvins doar de pu]in de Truman pentru nominalizarea ca vicepre[edinte `n 1944. ~n 1946 a fost for]at s\ demisioneze din func]ia de secretar pentru Comer] din cauza opozi]iei sale la politica american\ fa]\ de Rusia [i bomba atomic\. B\tea moneda pe sloganul secolul poporului, pe care mul]i `l consider\ o descriere corect\ a acestei epoci de democra]ie [i egalitarism. Cre[tin practicant, fundamentalist, Wallace credea c\ Dumnezeu a ales America s\ fie conduc\torul lumii [i c\ locul s\u `n ordinea lucrurilor nu e c`tu[i de pu]in acela al unui simplu osta[ al lui Hristos. Dup\ cum scria [i Dwight MacDonald, `n 1948, `n biografia lui Wallace: A[a cum credea c\ America este destinat\ de Dumnezeu s\ conduc\ lumea, tot a[a Wallace se credea un Mesia, unealta prin care Dumnezeu va conduce America `nainte [i tot mai sus.77 Wallace era profund interesat de misticism [i spiritualitate [i era un francmason de vaz\. El scrie `n 1934:
Se va dovedi o mai mare recunoa[tere a Marelui Arhitect al Universului `n fa]a cheii de bolt\ (v`rful piramidei de pe Marele Sigiliu) atunci c`nd ea va fi pus\ `n oper\, iar aceast\ na]iune va c\p\ta `ntreaga sa putere [i pozi]ia din care s\-[i asume conducerea na]iunilor inaugur`nd astfel epoca noii ordini.78
ce este foarte ciudat, deoarece, conform rapoartelor oficiale, Pentagonul a `nceput s\ manifeste interes pentru capacit\]ile psi de abia la `nceputul anilor 1970, cu experimentul de vedere la distan]\ al SRI, `n timp ce Puharich [i Essentia executau deja lucr\ri similare cu cel pu]in dou\ decenii mai `nainte. Chiar [i lucr\rile lui Puharich cu t\m\duitorul brazilian Arig, `n anii 1960, par a fi f\cut parte dintr-un program al Essentia Research Associates finan]at de NASA.72 Puharich [i un om de afaceri foarte bogat, fost ofi]er de informa]ii `n marin\, Henry Belk, au fost chema]i `n Brazilia `n 1963 pentru a-l studia pe Arig de c\tre un oarecare John Laurance, inginer care lucra la RCA pentru sateli]ii NASA. El a f\cut parte, de fapt, din comitetul care a `nfiin]at agen]ia spa]ial\ `n 1958.73 Leg\turile lui Puharich cu Essentia au continuat cel pu]in p`n\ `n 1977, c`nd ace[tia au publicat lucr\rile unei conferin]e de parapsihologie ]inute `n Islanda [i unde era men]ionat ca pre[edinte.74 Dar dup\ 1960 via]a lui Puharich este [i mai discret\, de[i [tim c\ `ntre 1958 [i 1971 a fost director de cercetare al Intelectron Corporation, o companie fondat\ de el pentru a dezvolta aparatura medical\. {i se cunoa[te c\ a lucrat la spitalul militar din Fort Ord, California, de[i nu exist\ nici o `nregistrare asupra a ceea ce a f\cut. A c\l\torit de mai multe ori `n Brazilia pentru a-l studia pe Arig [i a fost angajat `n anumite (nedefinite) contracte pentru Atomic Energy Comission `n 1968, de[i se [tie c\ a lucrat pentru [eful biofizicienilor, Paul Henshaw, cel care a condus echipa american\ ce studia efectele bombei atomice de la Hiroshima.75 De[i avem numai fragmente aiuritoare despre el `n aceast\ perioad\, amintite `n trecere chiar `n scrierile sale sau `n referin]e f\cute de al]ii, este limpede c\ Puharich se `nv`rtea `n cercurile cele mai `nalte. Se spune c\ a f\cut parte, `n aceast\ perioad\, chiar din corpul medical al Casei Albe. Doar dup\ leg\tura lui cu Geller, din 1971, cariera sa a devenit mai bine cunoscut\ publicului [i este mai u[or de urm\rit. Dar chiar [i de atunci `ncoace informa]iile disparate pe care le avem la dispozi]ie nu ne permit s\ vedem `ntregul ansamblu. Prin str`nsele leg\turi avute cu programul de r\zboi psihologic al armatei, Round Table Foundation nu era chiar un centru de cercet\ri independent `n care era implicat [i Puharich. Iar sprijinul venea [i de la numeroase persoane influente. ~n capul listei era De fapt, Wallace, `n calitate de secretar de stat pentru Agricultur\ prin anii 1930, era responsabil pentru introducerea Marelui Sigiliu (simbolul masonic al ochiului `n piramid\) `n grafica bancnotelor americane. Wallace era un discipol al ocultistului Nicholas Roerich, pe care `l trimite `n misiuni speciale `n Tibet [i Mongolia, convins, se spune, c\ s`nt de g\sit acolo dovezi ale celei de-a doua veniri a lui Iisus.79 Deloc surpinz\tor c\ adversarii s\i politici, `n special J. Edgar Hoover, atotputernicul [ef al FBI, au exploatat scrisorile pierdute scrise de Wallace lui Roerich [i care `ncepeau cu Dragul meu Guru.
~n anii 1930, Wallace, la fel ca al]i politicieni mai mult sau mai pu]in fundamentali[ti [i oameni de afaceri, avea ideea de a converti China la cre[tinism [i l-a implicat pe Roerich `n proiect numindu-l emisar c\tre conduc\torii chinezi.80 Poate c\ asta este sursa profe]iei lui Edgar Cayce, ce sun\ at`t de ridicol azi, apropo de iminenta cre[tinare a Chinei. Oare nu [i-a utilizat Cayce influen]a de profet pentru a ob]ine sprijin financiar pentru planul ambi]ios al lui Wallace? Iar asem\n\rile `ntre cuvintele lui Cayce [i cele ale lui Wallace referitoare la rolul nobil al francmasoneriei `n viitorul Americii d\ o nou\ dimensiune ideilor pe care le `mp\rt\[eau [i explic\ de ce profe]iile lui Cayce promovau `n ascuns interesele politicienilor. Henry Wallace era cu certitudine una din figurile care se furi[au `n spatele Round Table Foundation a lui Puharich, a[a cum m\rturise[te, printre al]ii, mediumul Eileen Garrett. ~n autobiografie, ea `[i aminte[te c\ Wallace ì vizita `n timpul experien]elor din 1949 sau 1950.81 Cercet\torul american Terry L. Milner a descoperit [i el leg\turi incitante `ntre cei care finan]au Round Table Foundation [i o organiza]ie militar\, Armed Forces Special Weapons Project, interesat\ `n principal de armamentul atomic [i de la care fuseser\ subcontractate de c\tre Round Table Foundation cercet\rile medicale legate de efectele radia]iilor.82 Acesta este fundalul pe care a ap\rut primul contact al dr. Vinod cu Cei Nou\. Cu c`t afl\m mai multe despre Puharich, cu at`t mai complex [i mai `ntunecat devine `ntregul tablou. Talentul [i competen]a sa `n anumite domenii par s\ nu cunoasc\ limite: parapsihologie, manipulare psihologic\ prin hipnoz\ [i droguri (chimice sau derivate din plante), neurologie. Dar Puharich a devenit competent [i `ntr-un alt domeniu relevant pentru contactul cu Cei Nou\, electronica. Chiar din 1947, dup\ jurnalistul de investiga]ie Steven Levy, Puharich a devenit interesat de studierea capacit\]ilor paranormale, a modului specific `n care pot fi dovedite [i `mbun\t\]ite ele prin mijloace electronice.83 Dar avea deja o lung\ experien]\ `n utilizarea dispozitivelor electronice. De la `nceputul carierei sale fusese fascinat de ideea utiliz\rii undelor radio ca mijloc direct de comunicare cu un individ, `n special prin focalizarea de g`nduri direct `n creierul acestuia. La scurt timp dup\ ob]inerea diplomei de medic, s-a preocupat de fenomenul `n care un om prinde accidental
emisiuni radio, auzindu-le `n cap, sim]indu-le prin din]i. Un coleg apropiat al lui Puharich a fost Warren S. McCulloch, pionierul ciberneticii, ale c\rui lucr\ri erau finan]ate `n parte de Josiah Macy Jr Foundation, o oficin\ a CIA.84 La sf`r[itul anilor 1950 [i `nceputul anilor 1960, Puharich a dezvoltat numeroase tehnici electrice [i electronice, menite, de ochii lumii, s\ permit\ surzilor s\ aud\. Stuart Holroyd afirm\ c\ Puharich inventase un aparat electric pentru surzi ce transmitea undele radio direct `n piele.85 Mai multe astfel de dispozitive au fost patentate de Puharich [i au avut succes `n tratarea surzeniei. Mai mult, aten]ie, tot inven]ia lui este emi]\torul radio miniaturizat ce poate fi ascuns `ntr-un dinte,86 ceea ce explic\ cel pu]in ra]ionamentul din spatele ciudatei acuza]ii f\cute de Uri Geller c\ i s-ar fi implantat un astfel de dispozitiv pentru a-l ajuta `n st\p`nirea fenomenelor paranormale.87 Luate `n ansamblu, dispozitivele electronice ale lui Puharich pot fi interpretate ca av`nd un singur scop: descoperirea unei metode prin care ì po]i face pe oameni s\ aud\ voci `n capul lor. Ceea ce este foarte util atunci c`nd vrei s\ creezi un sistem de credin]\ bazat pe `nt`lniri mistice cu alte fiin]e sub form\ de halucina]ii auditive. Din `nregistr\rile contactelor cu Cei Nou\, este evident c\ Puharich i-a `ndrumat pe contacta]i `n direc]ia pe care o dorea. C`nd l-a hipnotizat prima dat\ pe Geller [i acesta a `nceput s\ vorbeasc\ despre extratere[tri, Puharich a pus `ntrebarea dac\ tot ei s`nt Cele Nou\ Principii care-i vorbiser\ cu ani `n urm\ prin dr. Vinod. V\ surprinde r\spunsul afirmativ? Hipnoza este o stare extrem\ de sugestibilitate, `n care subiectul simte dorin]a de a-i spune hipnotizatorului tot ceea ce acesta vrea s\ aud\. Pericolul de a pune `ntreb\ri care sugereaz\ r\spunsul trebuie luat `n considerare `n cadrul conversa]iei cu subiectul aflat `n trans\. De aici vin rezervele poli]iei `n utilizarea hipnozei ca martorii s\-[i aminteasc\ evenimentele la care au asistat. Mai multe scandaluri recente `n care era implicat\ hipnoza pentru a trezi amintirile unui ritual satanic abuziv nu au f\cut dec`t s\ demonstreze periculoasele consecin]e ale utiliz\rii f\r\ discern\m`nt a acestei tehnici. ~n mod asem\n\tor s-a petrecut totul c`nd Puharich l-a cufundat pe Bobby Horne `n trans\ hipnotic\ [i a vorbit cu extraterestrul Corean Puharich a sugerat c\ este vorba de Cei Nou\ [i entitatea a fost imediat de acord. De fapt, unul dintre cei
mai apropia]i colaboratori din acea perioad\, Ira Einhorn, care a avut rolul lui `n toat\ aceast\ poveste, confirm\ tendin]a lui Puharich de a transforma orice comunicare psihic\ `ntr-un contact cu Cei Nou\ [i c\ el dirija tiparul discu]iilor.88 Multe persoane, atunci c`nd s`nt `n trans\, s`nt contactate de spirite sau alte entit\]i. De fapt, mii de persoane sus]in c\ au fost contactate de mari figuri istorice, precum Mahatma Gandhi, sau de fiin]e extraterestre. Dac\ s`nt simple `n[el\torii sau pove[ti ]esute de subcon[tientul subiectului, ori entit\]i reale, pentru noi este mai pu]in relevant. Con]inutul materialului este important. (Eileen Garrett, un medium foarte inteligent, nu se `ndoie[te de realitatea clarviziunii sale sau de informa]iile ce i se dau, dar, `n acela[i timp, consider\ c\ este posibil ca ghidul ei, Uvani, s\ fie doar un produs al subcon[tientului.89) Puharich pare s\ fi modelat mesajul comunicat pentru a fi conform cu planul conceput prealabil. Poate c\ totul era `ntreprins deliberat, pentru a vedea `n ce m\sur\ materialul rezultat este consistent [i dac\ subiec]ii pot contacta o aceea[i surs\. Un alt exemplu interesant al acestui fenomen se afl\ `n alt\ lucrare legat\ de Cei Nou\. Don Elkins [i Carla Rueckert de la L/L Research au intrat `n contact (prin Carla) cu Ra, unul dintre Cei Nou\, doar dup\ ce l-au `nt`lnit pe Puharich. Don Elkins `nsu[i experimentase `n trecut metodele de falsificare a contactelor.90 Luase o sut\ de subiec]i care nu aveau nici o informa]ie prealabil\ despre OZN-uri [i, sub hipnoz\, ì f\cuse s\ contacteze extratere[tri, apoi comparase rezultatele cu cuvintele celor care afirmau c\ fuseser\ contacta]i `ntr-adev\r de astfel de entit\]i. A descoperit c\ mesajul falsificat [i cel real erau foarte asem\n\toare. Elkins a alunecat apoi spre o concluzie pu]in [tiin]ific\, spun`nd c\ asta dovede[te realitatea contactului cu extratere[trii [i c\ nu erau ni[te ale[i cei contacta]i, oricine putea face asta `n trans\. (Desigur, se poate spune c\ datele str`nse dovedesc contrariul, c\ totul este patologic, nimic nu-i real.) Interesant este c\ mai mul]i subiec]i ai experimentului au afirmat ulterior c\ au avut experien]e de tip OZN. Ceea ce seam\n\ foarte mult cu rezultatele cercet\rilor lui Puharich. Se poate spune, m\car, c\ Puharich utiliza hipnoza `ntr-un mod periculos [i lipsit de etic\, implant`nd, de exemplu, sugestii hipnotice `n subcon[tientul lui Bobby Horne pentru ca Phyllis Schlemmer (care nu era preg\tit\ ca hipnotizator) s\ poat\ continua s\-l hipnotizeze pe Horne `n lipsa sa. Nu exist\ nici o scuz\ pentru Puharich: ca medic [i hipnotizator profesionist trebuia s\ respecte
codul de conduit\. Este evident c\ l-a ignorat. Poate c\ se g`ndea c\ munca sa este at`t de important\ `nc`t nu trebuie s\-[i mai bat\ capul cu chestii at`t de petit bourgeois. Un alt domeniu de competen]\ al lui Puharich, inven]iile `n electronic\, duc [i mai departe aceste ipoteze. Cei Nou\ au insistat ca, `n timpul [edin]elor, Bobby Horne s\ nu poarte nici un obiect metalic. Acest ordin f\cea referire [i la plombele din gura sa, care au fost scoase. ~nainte de respectarea acestui ordin, acesta s-a trezit [i a descoperit c\ se `nt`mplase ceva foarte ciudat peste noapte. Nu se [tie cum, plombele metalice disp\ruser\ [i fuseser\ `nlocuite cu alt material.91 Pare un miracol p`n\ c`nd ne aducem aminte de experien]a lui Puharich cu montarea de aparate radio miniaturale `n din]i, ca s\ nu mai amintim de calit\]ile de hipnotizator. Manipulase Puharich comunica]iile cu Cei Nou\ ca parte a unui plan de lung\ durat\? Date fiind leg\turile sale, f\cea parte totul dintr-un program CIA? Multe din evenimentele care induc `n eroare comentatorii sau ì conving c\ era ceva cu adev\rat inexplicabil referitor la Cei Nou\ s`nt, de fapt, deschise unor alte interpret\ri dac\ lu\m `n considerare implicarea serviciilor secrete. ~n 1973, c`nd Puharich [i Whitmore ì f\ceau curte lui Lyall Watson `ncerc`nd s\-l conving\ s\ devin\ un promotor activ al Celor Nou\, Watson a fost impresionat de o serie de evenimente. A primit o scrisoare de la p\rin]ii s\i din Africa de Sud care confirmau primirea testamentului s\u. Dar era imposibil, nu numai c\ nu luase de mult timp contact cu p\rin]ii s\i, dar nici nu redactase un testament! Uluit, el i-a contactat pe avoca]ii din Johannesburg, care i-au spus c\ totul fusese redactat dup\ instruc]iunile transmise de el telefonic, apoi testamentul fusese expediat pe adresa sa din Bermude. Iar testamentul se `ntorsese purt`ndu-i semn\tura. ~n toat\ aceast\ perioad\, Watson nu ie[ise din Londra. Cei Nou\ au pretins c\ se afl\ `n spatele acestui suprarealist scenariu kafkian, poate ca s\-l impresioneze cu puterile lor dumnezeie[ti. {i Watson a fost impresionat `n mod deosebit. Povestind episodul, Stuart Holroyd scrie: El (Watson) nu [tia cum ar fi putut cineva s\ inventeze o astfel de fars\ sau cum ar fi putut s-o pun\ `n aplicare [i a admis c\ totul pare a fi imaginat [i executat de o alt\ inteligen]\, superioar\.92 Ceea ce este o concluzie naiv\. C`t de dificil ar fi fost oare pentru o agen]ie, MI5 sau CIA, s\ conceap\ [i s\ pun\ `n aplicare un astfel de plan pentru a-l impresiona pe Watson ca s\-l determine s\-i sprijine pe
Cei Nou\? ({i exista oare [i o amenin]are implicit\ `n aceste evenimente misterioase legate de ultima sa dorin]\?) De fapt, din punctul nostru de vedere, m\rturia lui Watson, transmis\ de Holroyd, ar fi corect\ dac\ s-ar `ncheia cu o alt\ agen]ie de informa]ii... Desigur, Cei Nou\ pot fi mult mai spectaculo[i. ~n seara de 26 noiembrie 1977, emisiunile de televiziune au fost `ntrerupte `n sudul Angliei de o voce care pretindea a fi a emisarului unei civiliza]ii extraterestre [i care anun]a c\ vor ateriza `n cur`nd pe P\m`nt pentru a `mpiedica omenirea s\ se autodistrug\. Resping`nd totul ca pe o glum\ f\cut\ de un student, pu]ini au b\gat de seam\ c\ mesajul includea urm\toarea afirma]ie:
mijlocul anilor 1970, scriitorul Bruce Rux spunea despre PuharichWhitmore-Schlemmer: Lab Nine prezint\ toate dovezile unei fraude a serviciilor de informa]ii, o surs\ de manipulare [i dezinformare utilizat\ de aceast\ comunitate.95 Dac\ Lab Nine era o opera]iune a serviciilor de informa]ii sau cel pu]in acoperirea pentru o astfel de opera]iune, a[a cum probeaz\ dovezile, ce se afl\ `n spatele ei?
Le-am comunicat lui sir John Whitmore [i dr. Puharich c\ vom interveni `n sistemul de comunica]ii radio [i tv pentru a anun]a c\ este aproape momentul ateriz\rii pe planeta voastr\.93
Din dragoste pentru fra]ii veni]i din spa]iu

O posibil\ explica]ie este aceea c\ evenimentele din jurul Celor Nou\ s`nt un experiment pe termen lung legat de psihologia cultului celor contacta]i, at`t de r\sp`ndit dup\ Al Doilea R\zboi Mondial, din `ncercarea de a r\spunde anumitor `ntreb\ri chinuitoare. De exemplu, c`t de u[or este s\ convingi un grup de oameni obi[nui]i c\ ei s`nt ale[i de o entitate suprauman\ pentru a transmite un mesaj lumii? Cum poate fi propagat\ o astfel de convingere de la cercul ini]ial c\tre publicul larg? Ce fel de oameni ar `nghi]i mesajul [i ce fel de oameni l-ar respinge? Se [tie c\ serviciile de informa]ii s-au ar\tat interesate de astfel de secte, a[a cum a m\rturisit `n repetate r`nduri Jacques Valle, c\ut`nd o explica]ie pentru cum apar [i cum se r\sp`ndesc ele din motive greu de `n]eles. De exemplu, cultele cvasireligioase [i micile grupuri politice subversive au un mare potential pentru declan[area nelini[tii sociale sau chiar mai r\u nazismul a[a a pornit [i s`nt adeseori utilizate `n scopuri criminale [i antisociale, trafic de droguri sau de arme. Sinistrul lor poten]ial iese uneori la suprafa]\: autorit\]ile elve]iene [i franceze au fost alertate fa]\ de acest pericol dup\ sinuciderea `n mas\ a membrilor Ordinului Templului Soarelui, care credeau printre altele `n existen]a extratere[trilor veni]i de pe Sirius, dar [i dup\ sinuciderile similare din 1996 ale membrilor Heavens Gate, influen]a]i de Star Trek. O parte din primele grupuri ale celor contacta]i de extratere[tri, ap\rute dup\ nebunia farfuriilor zbur\toare de la sf`r[itul anilor 1940, erau constituite `n jurul unor indivizi care erau membri ai unor
Inten]ia era ca totul s\ fie o `mplinire a primei p\r]i din profe]ia lui Tom: piratarea transmisiunilor radio [i tv `nainte de anun]atul moment al ateriz\rii `n mas\. Dac\ a fost doar gluma unui student, atunci este ciudat\ referirea la Whitmore [i Puharich, iar o astfel de bruiere a transmisiunii necesita, `n mod evident, echipament sofisticat [i cuno[tin]e tehnice deosebite, ceea ce i-a f\cut pe unii s\ cread\ c\ mesajul chiar venea de la extratere[tri.94 Oricum, ca de obicei, au fost luate `n considerare doar dou\ op]iuni, diametral opuse: fie totul este adev\rat [i un extraterestru le-a vorbit locuitorilor din sudul Angliei prin intermediul televizoarelor, fie era o fars\, f\cut\ pentru a st`rni r`sul. C\ un astfel de mesaj ar fi fost opera unei agen]ii de informa]ii, care avea la dispozi]ie toate instrumentele necesare, este o variant\ ce nu a fost luat\ p`n\ acum `n considerare, dup\ [tirea noastr\. Dovezile spun c\ afacerea cu Cei Nou\ nu const\ numai din evenimente paranormale izolate, ci este o succesiune de `nt`mpl\ri bine regizate, implic`nd numeroase agen]ii (care au ajutat la executarea unor scenarii inexplicabile, precum cel al testamentului lui Lyall Watson), Puharich conduc`nd totul din interior. Este aproape sigur c\ majoritatea celor implica]i nu f\ceau parte con[tient din conspira]ie. Poate c\ Puharich era singurul care [tia cu adev\rat ce se `nt`mpl\. S`ntem siguri c\ Phyllis Schlemmer nu era, [i nu este, con[tient\ de acest aspect al opera]iunilor. Pe la
[i imediat dup\ cel de Al Doilea R\zboi Mondial. ~ntr-o c\l\torie `ntreprins\ dup\ r\zboi, Lilian a suferit o pr\bu[ire psihic\ [i, c`nd rug\ciunile nu i-au putut rezolva problema, a `nceput s\ caute `n alte religii [i sisteme esoterice, `ntr-un final devenind interesat\ de scrierile lui William Dudley Pelley. Dup\ o `nt`lnire cu George Adamsky, ea s-a convins de realitatea [i semnifica]ia spiritual\ a OZN-urilor. {i s-au al\turat cercului lui Dorothy Martin, iar Charles a devenit organizator [i purt\tor de cuv`nt. ~n 27 august 1954, Dorothy a primit un avertisment de la Str\jeri cu privire la un val de catastrofe iminente ce ar putea include dispari]ia sub ape a coastei de est a Statelor Unite, dar [i a Marii Britanii [i a Fran]ei, `n data de 21 decembrie. {i cei doi Laughead au f\cut public avertismentul, oferind [tirea presei. ~n acest moment, sociologii de la University of Minnesota au hot\r`t s\ se infiltreze `n grup pentru a `ntreprinde un studiu la fa]a locului asupra comportamentului unui astfel de cult [i a vedea pe viu reac]iile adev\ra]ilor credincio[i c`nd profe]ia nu se va adeveri. A[a cum [tim, coasta de est a Statelor Unite nu a ajuns sub ape `n 21 decembrie 1954, cum nu s-a `nt`mplat asta nici cu Marea Britanie [i nici cu Fran]a. Studiul din Minnesota a `nregistrat treptata dezagregare a grupului [i lupta membrilor pentru a `nfrunta e[ecul, ca [i pierderea orient\rii [i dezam\girea `n fa]a crudei deziluzii. Doar unul sau doi membri ai grupului au m\rturisit c\ [i-au pierdut `ncrederea `n Str\jeri, majoritatea celorlal]i au scornit argumente mai mult sau mai pu]in ra]ionale mai bine spus ira]ionalisme pentru a explica e[ecul. Unii au spus c\ a fost un test de credin]\ sau c\ puterea credin]ei lor a `ndep\rtat catastrofa. Nostim este c\, `n aceste circumstan]e, tensiunea `n grup era provocat\ de alegerea scuzei potrivite! Grupul s-a destr\mat sub ap\sarea umilin]ei [i ridiculiz\rii publice. Dorothy Martin a ajuns `ntr-un centru de dianetic\ din Arizona, merg`nd o vreme pe aceast\ cale, iar ceilal]i [iau v\zut de vie]ile lor. Doar Laughead pare s\ fi ie[it cu ceva din toat\ povestea. Cit\m din When Prophecy Fails:
~n urm\toarele dou\ s\pt\m`ni, cei doi Armstrong [Laughead] [i-au v`ndut casa... iar Thomas [Charles] s-a preg\tit pentru rolul pe care [i-l asumase, de misionar itinerant, r\sp`ndind `nv\]\turile Str\jerilor pe tot cuprinsul ]\rii.97
organiza]ii fasciste americane. De exemplu, William Dudley Pelley, suporter al lui Hitler `nainte de r\zboi, a fondat `n America un grup Sirius Shirts, `n 1932, [i a fost internat `n lag\r pe parcursul celui de Al Doilea R\zboi Mondial. Fascinat de ideile mistice [i esoterice, la sf`r[itul anilor 1940, Pelley a afirmat c\ se afl\ `n contact telepatic cu extratere[trii [i a scris o carte despre experien]ele sale, Star Guests (Oaspe]i sosi]i din stele 1950).96 Un alt motiv pentru interesul oficial fa]\ de astfel de sisteme de credin]\ este posibilitatea de a fi utilizate `n r\zboiul psihologic. Ne putem imagina, de exemplu, numeroasele posibilit\]i de a introduce astfel de credin]e `ntr-o ]ar\ inamic\ pentru a o destabiliza sau pentru a converti politicienii susceptibili la a[a ceva. Unul din principalele obiective ale serviciilor de informa]ii este chiar investigarea originii, structurii [i r\sp`ndirii sistemelor de credin]\. Un alt episod ilustreaz\ ideea c\ agen]iile guvernului american au `ncurajat experien]ele de creare a sectelor. Dup\ primul s\u contact cu Cei Nou\ prin intermediul dr. Vinod, urm\torul contact raportat de Puharich a fost cel anun]at `n scrisoarea de la Charles Laughead, dup\ `nt`lnirea lor din Mexic din 1956. Doi ani mai `nainte, Laughead fusese implicat, cu unele rezultate semnificative, `n alt grup de contacta]i. Pretinsa comunicare cu extratere[trii devenise subiectul unui studiu academic `n credin]ele sectelor, realizat de trei sociologi de la University of Minnesota, publicat mai t`rziu cu titlul When Prophecy Fails (C`nd profe]iile e[ueaz\ 1956) de Leon Festiger, Henry W. Riecken [i Stanley Schachter. Centrul de contact fusese `nfiin]at la Chicago `n casa casnicei Dorothy Martin, identificat\ `n carte sub pseudonimul Marion Keech. {i se urmase un scenariu deja foarte familiar. ~n 1953, ea `ncepuse s\-[i dezvolte capacit\]ile de medium, primind mesaje prin scriere automat\. La prima vedere, erau comunica]ii tradi]ionale cu spiritele, tat\l sau alte persoane decedate, dar un an mai t`rziu mesajele au `nceput s\ vin\ de la o surs\ ce pretindea a fi extraterestr\, aflat\ pe mai multe planete, dar mai ales pe una numit\ Clarion. Ea numea aceste fiin]e Str\jerii. Un grup, alc\tuit `n mare parte din gospodine, dar incluz`nd [i alte persoane, chiar [i un cercet\tor [tiin]ific, s-a str`ns `n jurul ei pentru a studia mesajele. Membri entuzia[ti ai grupului erau dr. Charles [i Lilian Laughead (care apar ca Thomas [i Daisy Armstrong `n When Prophecy Fails). Cei doi Laughead fuseser\ misionari protestan]i `n Egipt `nainte
seam\n\, la o scar\ mult mai mic\, cu aceea a Celor Nou\, iar cele dou\ s`nt legate prin `nt`lnirea `ntre Laughead [i Puharich doi ani mai t`rziu. Erau Str\jerii doar un antrenament pentru Cei Nou\? Povestea Str\jerilor are [i o urmare. Dorothy Martin continua s\ primeasc\ mesaje de la Str\jeri, care i-au spus s\-[i schimbe numele `n sora Thedra [i s\ mearg\ la lacul Titicaca, `n Peru. Ajuns\ acolo, ea a `ntemeiat, `mpreun\ cu Laughead [i George Hunt Williamson, un alt contactat, Aba]ia Celor {apte Raze. De aici, Dorothy Martin a `nceput s\ lanseze profe]ii despre iminentul Timp al ~nvierii, c`nd atlan]ii vor urca din ad`ncuri [i un nou M`ntuitor ì va salva pe cei drep]i. S-a `ntors `n Statele Unite `n 1961 [i a continuat s\ predice p`n\ la moartea sa, `n 1988.99
Cei doi Laughead au `nceput s\ lucreze [i cu al]i paranormali, unul din rezultate fiind `nt`lnirea lor cu Puharich, doi ani mai t`rziu, cu profund efect asupra accept\rii realit\]ii Celor Nou\. Povestea sectei Str\jerilor pare a fi istoria banal\ a unui grup de oameni obseda]i de o credin]\ fals\, cvasireligioas\, construit\ `n jurul unui medium. Oricum, echipa de la universitate a[a a tratat-o. Un alt aspect al ei sugereaz\ c\ se mai `nt`mpla ceva, c\ evenimentele erau `ntr-adev\r manipulate de for]e exterioare, dar de ni[te agen]ii foarte terestre. Dorothy Martin se mai `ntorcea din timp `n timp la casa ei `ncuiat\ [i p\r\sit\ pentru a g\si `n\untru scrisori din Clarion, iar ea primise telefoane direct de la Str\jeri `n timp ce sociologii se aflau de fa]\, ceea ce `nseamn\ c\ nu erau doar scorniri ale imagina]iei. La apogeu, c`nd grupul s-a adunat `n casa lui Dorothy `n 18 decembrie pentru a a[tepta cataclismul ce urma s\ vin\ peste trei zile, ea a primit un telefon de la [eful Str\jerilor, o fiin]\ cu numele Sananda, apoi cinci tineri au sosit acas\, iar [eful lor s-a prezentat ca Sananda. Grupul a mers `n alt\ `nc\pere cu Laughead, urma]i fiind peste o or\ [i de Dorothy Martin (extrem de emo]ionat\). Pe urm\, cei cinci indivizi misterio[i au plecat. ~nc\ o dat\, totul se petrecea `n fa]a cercet\torilor.98 Erau evenimente reale, a[a c\ este dificil s\ le `mpaci cu concluzia echipei din Minnesota c\ totul a fost o iluzie `n mas\, de[i e limpede c\ exist\ argumente pentru aceast\ interpretare, precum falsa identitate sau, mai probabil, b\taia de joc. Ultima parte fusese organizat\ [i bine pus\ la punct: scrisorile, telefoanele [i vizitele, toate serveau sporirii `ncrederii grupului `n profe]iile primite prin scriere automat\. ~n mod evident mai exista un grup `n umbra cercului adev\ra]ilor adep]i [i de acolo erau orchestrate evenimentele [i fenomenele pentru a spori `ncrederea. De ce? R\spunsul cel mai probabil este c\ grupul din umbr\ urm\rea propriul experiment [i este posibil s\ fie vorba de o agen]ie secret\ ce investiga comportamentul comunit\]ilor de contacta]i. {tim c\ grupul era utilizat f\r\ nici un avertisment ca obiect de studiu de c\tre cercet\torii de la Minnesota University [i poate c\ este important\ existen]a unui cotidian local The Minnesota Clarion. ~n acest caz, de unde izvora scrierea automat\ a lui Dorothy Martin? Dac\ ea [i Laughead f\ceau parte din conspira]ie, tot ce trebuia s\ fac\ era s\ se a[eze [i s\ scrie. Interesant este c\ povestea
Un experiment sinistru?
Ipoteza c\ evenimentele din jurul Celor Nou\ au fost orchestrate cu bun\ [tiin]\ cap\t\ sens [i din alte piese disparate, cum ar fi ratarea ateriz\rii `n mas\ din 1978. De ce ar fi riscat Cei Nou\ deziluzionarea discipolilor din moment ce nu a aterizat nici m\car o singur\ nav\ extraterestr\, ca s\ nu mai spunem de flote `ntregi? ~n ipoteza experimentului, totul se potrive[te perfect cu etapa test\rii gradului de `ncredere. Dac\, spre deosebire de grupul lui Dorothy Martin cu dou\zeci [i cinci de ani `n urm\, ei puteau accepta [i chiar justifica e[ecul, atunci experimentul putea fi considerat o reu[it\? Ne atrage aten]ia implicarea lui Puharich `n acest scenariu. Dat fiind trecutul s\u [i modul `n care, evident, a manipulat comunicarea cu Cei Nou\ `n anii 1970, acest scenariu, `n ciuda aspectului de X-Files, cap\t\ sens. Nu este greu s\ discernem prezen]a `n umbra evenimentelor legate de Cei Nou\ a unor agen]ii militare sau de informa]ii. S\-i lu\m, de exemplu, pe Copiii Geller, sau Copiii Spa]iului, ai lui Puharich, pe care i-a testat [i antrenat `n anii 1970. Erau dou\zeci, cel mai t`n\r avea nou\ ani, cel mai mare `[i `ncheia adolescen]a, [i fuseser\ aduna]i din mai multe ]\ri [i du[i la ceea ce numim acum, `n glum\, ferma de curcani a lui Puharich, de la Ossining, pentru a le dezvolta puterile paranormale. A[a cum [tim, Puharich ì antrena `n vederea la
demonstr`ndu-se astfel c\ exista o re]ea de intrigi mult mai sinistr\ dec`t ce am descoperit `n jurul personajelor principale.
distan]\, dar ]intele alese s`nt semnficative: erau de interes militar sau de spionaj [i lista includea Pentagonul, Kremlinul, ba chiar [i Casa Alb\.100 Este limpede c\ exista [i un element oficial `n aceste experimente, mai ales c\ ele se desf\[urau `n aceea[i perioad\ (1975-1978) `n care agen]iile de ap\rare [i de informa]ii studiau fenomenul pe adul]i. Putem s\ mergem mai departe cu specula]ia [i s\ spunem c\ Ossining fusese ales pentru proiectul destinat copiilor deoarece avea un aer civil: ar fi de pus `ntrebarea dac\ au fost supu[i experimentului [i adolescen]i `n cadrul unit\]ilor militare. Programul de la Ossining avea [i alte elemente nepl\cute: Puharich experimenta pe copii pentru a lua contactul cu fiin]e inteligente extraterestre. Ca [i `n cazurile Geller [i Bobby Horne, el hipnotiza sistematic subiec]ii, din aparenta credin]\ c\ puterile acestora vin de la extratere[tri. A[a cum scria Steven Levy: Copiii descriu ora[e ciudate, cu decoruri science-fiction, [i sus]in c\ s`nt mesagerii unor civiliza]ii `ndep\rtate.101 Dat\ fiind obsesia lui Puharich pentru influen]a extraterestr\, ca s\ nu mai spunem de utilizarea f\r\ discern\m`nt a celor mai dure metode de hipnoz\, ar fi fost ciudat ca tinerii s\ nu vin\ cu astfel de descrieri. Dar elibera Puharich amintirile unor lucruri reale sau chiar el le implanta? ~n ambele cazuri, este alarmant\ utilizarea hipnozei `n condi]ii evident sc\pate de sub control, pe copii de numai nou\ ani. (Ira Einhorn, colaborator apropiat al lui Puharich `n acea perioad\, ne m\rturise[te c\ [i lui i s-au p\rut `ngrijor\toare experimentele.102) ~n august 1978, dup\ ce ferma de curcani a ars `n incendiul premeditat, Puharich a disp\rut `n Mexic, acuz`nd CIA de incendiu [i sus]in`nd c\ se dore[te stoparea experien]elor cu Copiii Geller.103 Mai t`rziu a acuzat CIA de a fi atentat de trei ori la via]a sa, ceea ce este ciudat, deoarece chiar Puharich lucrase pentru ei la un moment dat. ~i p\c\lise cumva sau `[i f\cuse du[mani `n agen]ie? Iar dac\ CIA ar fi `ncercat [i ar fi e[uat, de trei ori, s\-l omoare pe Puharich, asta nu este o reclam\ bun\ pentru eficien]a lor. Poate c\ `ncercau numai s\-l sperie. Oricare ar fi adev\rul, Puharich nu este singurul care a suferit la dispari]ia fermei de curcani. Mai mul]i copii au fost traumatiza]i de abandonul brusc dup\ ce tr\iser\ ca `ntr-o familie timp de aproape trei ani.104 Distrugerea fermei a fost doar una dintre loviturile suferite de grupul lui Puharich la sf`r[itul anilor 1970; au urmat [i crime,
Unicornul
Un alt actor principal, care-i lega pe Cei Nou\ de contracultura n\scut\ `n anii 1970, era Ira Einhorn, cunoscut ca Unicornul, traducerea `n englez\ a numelui s\u. El era lumina c\l\uzitoare ce izvor`se din mi[carea hippie [i acum `mbr\ca forme alternative, imbricate, precum ecologia, noile surse de energie, explorarea naturii, a limitelor con[tiin]ei [i misticismului. Ira Einhorn a devenit un guru foarte c\utat, un intermediar profesionist care punea `n contact oamenii ac]ion`nd ca un catalizator pentru schimbare [i perfec]ionare. Avea str`nse leg\turi cu [i era finan]at de mul]i oameni de afaceri, inclusiv cu familia canadian\ Bronfman [i cu Rockefeller, [i companii precum AT&T [i McDonnell Douglas, constructorul de avioane militare. Erau notorii [i leg\turile sale cu `nal]ii oficiali NASA.105 Un punct crucial `n cariera lui Einhorn a fost `nt`lnirea cu Puharich, `n 1968, `ntr-o vreme `n care acesta lucra pentru Atomic Energy Commission. Puharich a fost descris ca mentor al lui Einhorn (termen utilizat adeseori chiar de acesta), iar cei doi au fost tovar\[i `n anii 1970, c`nd era implicat [i `n Lab Nine. Einhorn a fost un vizitator frecvent al fermei de curcani, unde erau `n curs de desf\[urare experimentele cu copiii spa]iului. El reprezenta puntea de leg\tur\ a lui Puharich cu alte evenimente deschiz\toare de drumuri `n psihologia [i fizica timpului. Einhorn se referea la grupul de oameni de [tiin]\, din care el [i Puharich f\ceau parte, ca la mafia psi.106 Einhorn este cel care a aranjat ca lucrarea lui Puharich, din 1962, Beyond Telepathy, s\ fie reeditat\ de Anchor Books `n 1973 (contribuind cu un poem propriu drept prefa]\) [i tot el a editat cronica lui Puharich referitoare la timpul petrecut cu Geller, Uri (1974), care era mai pu]in o biografie a vedetei care `ndoia metale c`t un imn pentru Cei Nou\. Cea mai important\ contribu]ie a lui Einhorn a fost, `n anii 1970, organizarea unei re]ele mondiale de oameni de [tiin]\, industria[i, scriitori [i filozofi afla]i la frontierele fizicii, parapsihologiei,
psihologiei, dar [i a altor domenii. Re]eaua num\ra 350 de exper]i din dou\zeci de ]\ri, cu Einhorn `nsu[i `n calitate de catalizator planetar, facilit`nd schimbul de informa]ie `ntre membrii re]elei. Re]eaua era finan]at\ de Bell Telephone Company (Arthur M. Young era unul dintre ac]ionarii semnificativi la acea dat\), Einhorn tr\ind mereu sub protec]ia unor sus]in\tori boga]i [i a unor sponsori din lumea afacerilor.107 Re]eaua lui Einhorn a fost `n 1978 tem\ de cercetare pentru Diebold Corporation, cu titlul grandios [i impenetrabil Apari]ia re]elelor de comunicare personal\ `ntre indivizi ce `mpart noul sistem de valori [i posibila utilizare `n managementul opera]iunilor critice, fiind comparat\ cu colegiul invizibil al secolului al [aptesprezecelea britanic, un grup informal de oameni de [tiin]\ [i, poate este important, esoteri[ti, care a devenit mai t`rziu Academia Regal\ Britanic\.108 Reputa]ia lui Einhorn a intrat totu[i `n picaj. El [i fosta majoret\ Holly Maddux aveau o rela]ie furtunoas\ `nc\ de c`nd se cunoscuser\, `n octombrie 1972, mut`ndu-se `mpreun\ dou\ luni mai t`rziu. ~n vara lui 1977, cuplul a ajuns la Londra, `mpreun\ cu Puharich, [i a descins la un sus]in\tor bogat, Joyce Petschek. Dup\ unul din scandalurile lor frecvente, la sf`r[itul lunii, Holly s-a `ntors la Philadelphia singur\, ajung`ndu-se, aparent, la ruptura definitiv\. ~n august, ea se afla la o alt\ re[edin]\ a lui Joyce Petschek, `n Fire Island, New York, unde l-a cunoscut pe omul de afaceri Saul Lapidus (fost director al firmei lui Puharich, Intelectron Corporation). ~ntre timp, Einhorn a p\r\sit Londra pentru a vizita alte contacte din Europa, `ntorc`ndu-se acas\ `n 21 august, st`nd c`teva zile la ferma de curcani a lui Puharich `nainte de a pleca spre Philadelphia. Tot acest timp, Holly Maddux l-a petrecut cu Lapidus, dar s-a `ntors [i ea la Philadelphia, `n 9 septembrie, dup\ un telefon furios din partea lui Einhorn. Nu a mai fost niciodat\ v\zut\ `n via]\. Optsprezece luni mai t`rziu, dup\ investiga]ii `ntreprinse de detectivii angaja]i de p\rin]ii ei, poli]ia a perchezi]ionat apartamentul lui Einhorn [i a descoperit-o pe Maddux descompus\ `ntr-un [ifonier `ncuiat pe un culoar. Einhorn a fost arestat. Autopsia a dovedit c\ fusese ucis\ prin lovituri violente `n cap. ~n timpul anchetei legate de dispari]ia lui Maddux, f\cut\ mai `ntì de detectivi, apoi de poli]ie, to]i apropia]ii lui Puharich au str`ns r`ndurile `n jurul lui Einhorn. Saul Lapidus se `ngrijorase
c`nd Maddux nu s-a mai `ntors de la `nt`lnirea cu Einhorn [i-l rugase pe Puharich s\ sune [i s\ afle ce s-a `nt`mplat. Puharich se mul]umise cu asigurarea dat\ de Einhorn c\ totul este `n regul\, ceea ce era de `n]eles la acel moment, dar Puharich a continuat s\ cread\ `n nevinov\]ia lui Einhorn [i dup\ ce acesta a fost arestat. Puharich p\rea mai preocupat s\ recupereze h`rtiile referitoare la experien]ele cu Copiii Geller pe care i le d\duse lui Maddux `nainte s\ dispar\.109 (Acestea au fost descoperite mai t`rziu `n casa lui Lapidus [i `napoiate lui Puharich.) Dup\ Steven Levy, jurnalist de investiga]ie american, apropia]ii, precum Joyce Petschek, au refuzat s\ coopereze cu detectivii particulari, a[a c\ a luat mai mult de un an ca s\ se pun\ cap la cap ultimele mi[c\ri ale lui Maddux. P`n\ `n noiembrie 1978 ei `nc\ nu aflaser\ de martorul principal, Saul Lapidus, cu care locuia `n momentul dispari]iei. Einhorn a fost eliberat pe cau]iune `n 3 aprilie 1979, plata fiind f\cut\ de Barbara Bronfman, sponsor al lucr\rilor legate de Cei Nou\ (este men]ionat\ `n mul]umirile la The Only Planet of Choice). {i a plecat `n California ca s\ viziteze cunoscu]ii de acolo, inclusiv contactul Celor Nou\, Jenny OConnor de la Esalen Institute, la care a stat mai multe s\pt\m`ni `nainte de a ajunge la Palatul Bronfman din Montreal.110 Cum data procesului, 13 ianuarie 1981, se apropia, Einhorn a zburat la Londra cu noua sa prieten\, Jeanne Morrison, `n ciuda faptului c\ pa[aportul ì fusese oprit de poli]ia din Philadelphia, iar de atunci a r\mas un fugar. ~n 1983, `n absen]\, a fost g\sit vinovat de crim\. ~n 1997 a fost descoperit `n Fran]a sub numele de Eugene Mallon, dar tribunalele franceze au refuzat s\-l extr\deze (deoarece autorit\]ile americane nu-i acordau dreptul la un nou proces). ~n timpul acestor proceduri, a reie[it c\ Einhorn fusese sprijinit financiar `nc\ din primul moment al fugii sale de Barbara Bronfman (care divor]ase de miliardarul Charles Bronfman `n 1982).111 Einhorn continu\ s\ tr\iasc\ `n Fran]a sus]in`ndu-[i nevinov\]ia, afirm`nd c\ este victima unui complot al serviciilor secrete, KGB sau CIA. ~n septembrie 1998, a fost rearestat deoarece legislativul din Philadelphia a schimbat legea ca s\ permit\ autorit\]ilor franceze extr\darea sa. La data scrierii c\r]ii `nc\ se afl\ pe cau]iune [i a[teapt\ procesul. Einhorn avea totu[i propriile sale leg\turi cu comunitatea serviciilor de informa]ii. A lucrat cu congressman-ul Charlie Rose, membru al comitetului pentru informa]ii. Rose era cel mai
prieten apropiat al lui Einhorn [i fost analist la Pentagon, ap\rea, `mpreun\ cu Puharich, la o conferin]\ ]inut\ de Einhorn despre Minte [i materie la Penn State University, `n 1977. (Bearden este cel care a scris `n 1995 necrologul lui Puharich `n buletinul de informa]ii PACE, Planetary Association for Clean Energy Asocia]ia Planetar\ pentru o Energie Curat\.) Retras din armat\, Bearden se dedicase descoperirii surselor alternative de energie. El a scris:
Cred c\ accelerarea calendarului pentru noua ordine, acum stabilit\ pentru anul 2000, este rezultatul iminentei apari]ii a comunic\rii supraluminice [i a sistemelor energetice supraunitare.118
important sus]in\tor al programului de vedere la distan]\ al Pentagonului [i `n general a utiliz\rii capacit\]ilor psi `n ap\rare [i spionaj. Este citat spun`nd: Unii cred c\ este lucrarea Diavolului, al]ii c\ este a Sf`ntului Duh.112 Jack Sarfatti afirm\ c\ Rose i-a declarat c\ Einhorn era implicat `n opera]iuni secrete legate de siguran]a na]ional\113, `n ciuda faptului c\ Einhorn `nsu[i ne-a spus recent c\, dac\ ar fi fost adev\rat, el era pionul sacrificat, ad\ug`nd c\ serviciile secrete erau extrem de interesate de re]eaua sa [i de indivizii [i institu]iile pe care le pusese `mpreun\.114 Contribu]ia lui Einhorn `n propagarea credin]ei `n Cei Nou\ nu trebuie subestimat\. Pozi]ia sa central\ `n re]ea `l punea `n contact cu numeroase persoane-cheie pe plan global, care ar fi considerat convingerile sale personale conving\toare [i surs\ de inspira]ie. Dup\ Steven Levy, cu numai trei s\pt\m`ni `nainte de a fi fost arestat, Ira Einhorn spunea la o conferin]\ `n Philadelphia c\: Bearden era membru `n comitetul director al Astron Corporation, o companie de cercetare [i dezvoltare cu contracte pentru Departamentul Ap\r\rii [i NASA.119 Vicepre[edintele (pre[edinte la data implic\rii lui Bearden) era dr. Joseph Jahoda, cel care se implicase `n s\p\turile `ntreprinse de ARE/Schor Foundation la Giseh `nc\ din 1978.
A fost interesat mereu de rela]ia `ntre entit\]ile nonfizice [i lumea fizic\. Ceea ce l-a dus la o revela]ie cu consecin]e nea[teptate pentru civiliza]ie.115
Levy mai spune despre ciudatele c\ut\ri ale lui Einhorn:
Cu c`t p\trundea mai ad`nc `n lumea paranormalului, devenea mai convins c\ recentele revela]ii psihice [poate o referire la comunicarea cu Cei Nou\] pot avea un impact la scar\ global\. Dup\ unele scenarii, cu consecin]e alarmante.116
{tiin]a pentru New Age
Merge [i mai departe [i subliniaz\ rolul lui Einhorn `n acceptarea inexplicabilului:
Prin leg\turile cu Andrija Puharich [i al]ii, `n ceea ce numea `n glum\ mafia psi, Unicornul [i-a asumat rolul cheie `n misiunea de a avertiza oamenii asupra implica]iilor acestei revolu]ii... ~n universul lui Einhorn ace[ti factori includeau incontestabila existen]\ a OZN-urilor, uimitoarele descoperiri ale fizicii cuantice [i implacabila sosire a unei noi ordini mondiale, toate dezl\n]uite de trecerea `n Era V\rs\torului.117
Aceste credin]e apocaliptice erau `mp\rt\[ite [i de ceilal]i din mediul Puharich-Einhorn. Locotenent-colonelul Thomas Bearden,
Strania carier\ a lui Einhorn a pus `ntr-un context mult mai amplu evenimentele legate de Cei Nou\, stimul`nd dezvoltarea radical\ a psihologiei, parapsihologiei [i fizicii cuantice. O nou\ genera]ie de oameni de [tiin]\ a `nceput s\ studieze subiecte considerate p`n\ atunci nebunii ce nu merit\ aten]ia. ~n centrul mi[c\rii se afla imboldul de a `n]elege mai mult despre natura [i limitele con[tiin]ei umane [i rela]ia ei cu universul fizic. Erau `ntreprinse cercet\ri `n domenii precum subcon[tientul [i st\rile alterate ale con[tiin]ei, inclusiv efectele drogurilor halucinogene, a LSD, dar [i `n strania lume a fizicii cuantice, surs\ poten]ial\ de noi energii, precum [i `n parapsihologie. Din aceast\ familie de idei noi, provocatoare, au ap\rut The Tao of Physics, lucrarea clasic\ [i extrem de influent\ a lui Fritjorf Capra, care exploreaz\ leg\tura `ntre fizica cuantic\ [i misticismul oriental; Wholeness and the Implicate Order, de David Bohm; The Mask of God, de Joseph Campbell, despre psihologia
miturilor; Realms of the Human Unconscious, de Stanislav Grof, cercet\ri asupra LSD; [i multe altele. Multe din aceste opere inovatoare s-au n\scut `n California, fenomen str`ns legat de re]eaua de institute de cercetare [i funda]ii `ntre care circulau ideile [i oamenii. Printre acestea se afla, desigur, [i SRI, la Menlo Park, unde se desf\[urase cercetarea vederii la distan]\ de c\tre pionierii domeniului, Targ [i Puthoff, dar [i explorarea de la Giseh. Esalen Institute, de la Big Sur, cu `nc\ un sediu `n San Francisco, era un actor principal pe aceast\ scen\. Poreclit capitala californian\ a mi[c\rii pentru autoperfec]ionare120, fusese fondat `n 1964 de Michael Murphy [i Richard Price, pe terenul locuit `nainte de indienii esselen, cu scopul de a sus]ine seminarii de psihologie, religie, parapsihologie, fizic\ cuantic\ [i alte subiecte conexe. La sf`r[itul anilor 1960 [i la `nceputul anilor 1970, a fost, nu `ntotdeauna cu inten]ie, o surs\ de controverse spectaculoase. Mai degrab\ studen]ii `n pielea goal\ ocupau prima pagin\ a ziarelor dec`t seminariile despre marii g`nditori ai zilei. Fiind [i centru de cercetare a drogurilor psihedelice, a devenit focarul contraculturii zilei. {i, surprinz\tor, a c\p\tat o influen]\ enorm\ dincolo de timp [i spa]iu. Ira Einhorn sus]inea seminarii la Esalen [i aici Cei Nou\, afla]i `n leg\tur\ cu Jenny OConnor, erau trecu]i printre membrii colectivului. Dup\ Einhorn, ea a preluat conducerea la Esalen dirijat\ de Cei Nou\121, iar influen]a a fost at`t de mare `nc`t a ordonat chiar concedierea directorului economic [i reorganizarea `ntregii structuri manageriale.122 La sf`r[itul anilor 1970 a fost demarat Programul de schimburi cu sovieticii. La `nceput pentru a schimba informa]ii legate de cercetarea parapsihologic\, drept care vedete ale [tiin]ei [i politicii sovietice au fost invitate `n Statele Unite. El a avut o influen]\ enorm\ `n politica mondial\ din moment ce mul]i dintre sovieticii care au trecut pe la Esalen `n anii 1980 au devenit motorul schimb\rilor ce vor duce la terminarea R\zboiului Rece [i la c\derea comunismului. Este rezonabil s\ presupunem c\ o organiza]ie ai c\rei membri f\ceau `n mod regulat vizite la Moscova `n timpul R\zboiului Rece trebuie s\ fi colaborat cu serviciile americane de informa]ii sau cel pu]in s\ fi fost monitorizat\ de acestea. Mai mul]i oficiali sovietici care vor ocupa func]ii `nalte sub Gorbaciov au participat la seminariile despre Cei Nou\ ]inute de Jenny OConnors `mpreun\ cu entuziastul psi Charlie Rose [i Ira Einhorn.
Institutul Esalen include acum sec]ia american\ a Funda]iei Gorbaciov, creat\ de fostul pre[edinte sovietic `n 1992 pentru a u[ura tranzi]ia de la R\zboiul Rece la un viitor mai bun pentru `ntreaga umanitate. Unul din obiective este analiza noilor paradigme politice [i religioase. Institutul a sprijinit [i finan]at vizitele `n Statele Unite ale lui Boris El]`n `nainte de a deveni pre[edinte al Rusiei [i membri ai Programului de schimb au fost mijlocitori `n anii 1980 `ntre Richard Hoagland [i cercet\torii sovietici ai planetei Marte. Povestea a f\cut pa[i uria[i de la istoria unor comunic\ri spirituale dubioase [i discipolii acesteia la un cu totul alt nivel. Cei Nou\, prin transmi]\tori [i cercul ini]ia]ilor, au avut leg\turi, mai mult sau mai pu]in directe, cu personalit\]i la scar\ global\, a c\ror decizie a influen]at via]a a milioane de oameni. Este un scenariu uluitor. O alt\ [coal\ sor\ a fost [i mai controversat\ dec`t Esalen Institute. Este vorba de est (Erhard Sensitivity Training), organiza]ie fondat\ `n 1971 de Werner Erhard, fost scientolog [i v`nz\tor de ma[ini la m`na a doua, care s-a hot\r`t s\ exploateze unele tehnici [i concepte scientologice prin propriul s\u sistem de autoperfec]ionare. La acum celebrul est se ]ineau seminarii ce atr\geau celebrit\]i precum Buzz Aldrin, Yoko Ono, John Denver [i viitorul cercet\tor al celor r\pi]i de OZN-uri, John Mack, dar nu a durat mult p`n\ c`nd a devenit o cloac\. Participan]ii erau deranja]i de regimul fascist [i comportamentul de zombie al membrilor, dar [i de controlul dictatorial al lui Erhard. Presa a dezaprobat intens totul [i est a ajuns la co[ul de gunoi al sectelor periculoase. Erhard `nsu[i a disp\rut din Statele Unite dup\ ce presa a dezv\luit detalii despre via]a sa particular\ [i de afaceri. Se crede acum c\ s-ar afla undeva `n Rusia. Se spune c\ adev\ratul nume al lui Erhard era John Rosenberg, dar c\ `[i schimbase numele pentru a `nlocui sl\biciunea iudaic\ cu puterea german\.123 (Tat\l fusese evreu, dar el se convertise la catolicism.) Erhard avea leg\turi str`nse cu Esalen Institute [i finan]ase proiectul SRI de vedere la distan]\.124 Mai mult, `nainte de a se muta la Esalen, Jenny OConnor a fost introdus\ `n est de sir John Whitmore. O alt\ ramur\ a mi[c\rii era Institute of Noetic Science (Institutul pentru [tiin]e noetice) din Palo Alto, fondat de astronautul de pe Apollo 14, Edgar Mitchell, `n martie 1973, [i dedicat cercet\rii [i educ\rii proceselor con[tiin]ei umane pentru a ajuta noua `n]elegere [i ridicarea nivelului de con[tiin]\ al oamenilor.125 (Noetic vine din grecescul minte.) Ei au fost implica]i puternic `n testele psi din anii 1970, au
direct\ `n controlul min]ii. Adeseori aceste cercet\ri au fost finan]ate [i `ncurajate, chiar dac\ nu pe fa]\, ci pe alte c\i, de organiza]ii precum CIA [i Pentagon. Unul din pionierii LSD [i ai cercet\rii con[tiin]ei, John C. Lilly, a lucrat mai mul]i ani la Esalen Institute, dar [i pentru CIA, cu condi]ia ca cercet\rile sale s\ nu capete regim secret. Ceea ce i-a complicat via]a profesional\, deoarece aproape to]i ceilal]i cercet\tori din domeniu lucrau la proiecte secrete, a[a c\ nu putea s\ fac\ schimb de idei cu ace[tia.131 Un alt caz de implicare din umbr\ l-a inclus pe dr. Brendan ORegan, director pentru cercetare la Institute of Noetic Sciences, al lui Edgar Mitchell, [i consultant SRI, dar [i director pentru cercetare al filozofului [tiin]ei R. Buckminster Fuller. ORegan a organizat `n 1975 [i cercet\rile de la Birkbeck College, Londra, asupra straniilor talente ale lui Uri Geller [i a fost str`ns legat Cei Nou\ prin grupul Puharich-Whitmore. {i, dup\ decesul lui ORegan din 1992, Jack Sarfatti a sus]inut c\ el lucrase `n tot acest timp pentru CIA:
Eram pe atunci [1973] un t`n\r f\r\ experien]\, un idiot naiv, `ntr-un r\zboi psihologic sofisticat, desf\[urat sub acoperire [i dirijat de regreta]ii Brendan ORegan de la Institute of Noetic Sciences, [i Harold Chipman, responsabilul CIA pentru toate cercet\rile legate de controlul min]ii desf\[urate `n California anilor 1970.132
C`t despre comunicarea cu Cei Nou\, care s-a manifestat mai ales `n California, `n leg\tur\ cu ace[ti cercet\tori de v`rf, ea pare acum [i mai mult aflat\ `n umbra r\zboiului dintre agen]iile de informa]ii.
finan]at par]ial experimentele lui Geller la SRI [i, p`n\ c`nd CIA a recunoscut la jum\tatea anilor 1990 implicarea `n experien]ele de vedere la distan]\, se afirma c\ Institute of Noetic Sciences finan]ase programul.126 Ceea ce demonstreaz\ c\ institutul permisese cel pu]in s\ fie folosit ca acoperire pentru CIA, poate [i ca metod\ de finan]are pentru experien]ele mai controversate ale agen]iei. Influentul Institute for the Study of Consciousness de la Berkley, fondat `n 1972 de Arthur M. Young, reprezenta [i el un forum pentru cei mai `ndr\zne]i g`nditori ai zilei. Acolo s-a `nt`lnit Richard Hoagland cu Paul Shay, de la SRI, [i acolo a ]inut `n 1984 primele sale conferin]e despre Cydonia. Mai t`rziu, el [i-a afirmat recuno[tin]a pentru influen]a personal\ avut\ de Arthur Young.127 (Young, prezent la prima apari]ie a Celor Nou\ la Round Table Foundation, `n 1953, era de fapt mult mai implicat `n mersul funda]iei dec`t s`ntem l\sa]i s\ credem, fiind al doilea la comand\ dup\ Puharich.128 Young a ]inut secret\ participarea sa la `nt`lnirea `ntre Puharich, Hurkos [i Laughead din 1956, `n Mexic, de[i cu pu]in timp `naintea mor]ii sale, `n 1995, a admis `n fa]a cercet\torului Terry Milner c\ fusese [i el de fa]\.129) Institutele [i funda]iile reu[esc numai din cauza oamenilor care le dau via]\. Un actor principal a fost [i fizicianul Jack Sarfatti, primul director al Physics/Consciousness Research Group de la Esalen Institute, fondat de Werner Erhard [i utiliz`nd fonduri mascate de la Pentagon.130 La seminariile sale au participat Stanislas Grof, Russell Targ, Timothy Leary, fizicianul Saul Paul Sirag (devenit director dup\ Sarfatti), Robert Anton Wilson, Fritjorf Capra [i Ira Einhorn, care era [i agentul literar al lui Sarfatti. Lucr\rile `ntreprinse de aceast\ re]ea erau pline de imagina]ie [i foarte inovatoare, de-a dreptul provocatoare pentru certitudinile arogante ale lumii [tiin]ifice. Totul era `ntreprins cu un adev\rat spirit de pionierat, n\scut din idealismul tinerilor din anii 1960 [i din dorin]a de a schimba lumea `n bine. {i totu[i, o umbr\ `ntunecat\ se `ntindea deasupra f\g\duielilor idilice prin implicarea Pentagonului, a CIA [i a altor agen]ii de ap\rare [i de informa]ii, care au realizat repede c\ revolu]ia acestor ideali[ti are un mare poten]ial `n domeniul lor propriu, a[a cum este vederea la distan]\. {i nu au `nt`rziat s\ descopere c\ [i cercetarea st\rilor modificate ale con[tiin]ei, inclusiv utilizarea LSD [i a altor droguri, au aplicabilitate
Cine conduce dansul?

Dincolo de orice alt\ apreciere, mesajele Celor Nou\ s`nt at`t de [ocante `n acest context deoarece au o mare influen]\ `n timp. Care s\ fi fost, pentru agen]iile de informa]ii, motivul demar\rii pe scar\ larg\ a unui astfel de experiment ? Un motiv plauzibil, a[a cum am v\zut, este testarea gradului `n care pot fi create [i manipulate aceste credin]e. Aflat\ `n mìnile unui p\pu[ar at`t de experimentat ca Puharich, ipoteza merit\ aten]ia. Dar dac\ nu a fost un exerci]iu [i a avut mereu un alt scop
`n minte? Poate c\ sistemul de credin]\ a fost utilizat `n alt scop dec`t pare la prima vedere. ~n ambele scenarii, Cei Nou\ s`nt o n\scocire, un fals, dar unele aspecte dovedesc contrariul. De exemplu, comunicarea cu Cei Nou\ a continuat [i dup\ ie[irea lui Puharich din scen\ la sf`r[itul anilor 1970. A continuat experimentul sub conducerea altcuiva? Sau se autoperpetueaz\ sistemul [i a c\p\tat o via]\ proprie? Pu]ini din cei care sus]in c\ au intrat `n contact au f\cut-o independent de ceilal]i, inclusiv Carla Rueckert [i James Hurtak, [i poate c\ (din c`te [tim) cu excep]ia lui David Meyers to]i au fost `ntr-o oarecare m\sur\ `n contact cu Puharich. C`t despre activitatea lui Puharich, marea `ntrebare este aceea dac\ a inventat un contact cu extratere[trii sau a experimentat metode de a-l induce `n mintea altora. Parapsihologul britanic Kenneth J. Batcheldor a demonstrat c\ efecte paranormale pot fi induse unui grup prin ceea ce el nume[te inducere de artefacte, declan[`ndu-se adev\rate fenomene paranormale prin fraud\.133 El a descoperit c\ `n grupuri care experimenteaz\ psihokinezia, dac\ cineva mi[c\ inten]ionat masa [i grupul crede c\ totul a fost provocat pe cale paranormal\, atunci se provoac\ apari]ia unor adev\rate fenomene paranormale. Nu numai c\ Puharich [tia de descoperirea lui Batcheldor, dar Don Elkins credea c\ acest experiment de m\sluire a contactului prin hipnoz\ a avut ca rezultat un contact real. Puharich credea `n capacit\]ile psi. De foarte timpuriu `n cariera lui, a[a cum descrie `n The Sacred Mushroom, a fost fascinat de antica religie egiptean\ de la Heliopolis [i de posibilitatea de a contacta direct zeii din Marea Enead\. Se pare c\ Puharich chiar credea c\ o astfel de comunicare este posibil\, de[i scopul `n care o dorea este mai delicat. Mesajul poate sosi bruiat de zgomotul intern sau contaminat de spaimele [i speran]ele mediumului. Dar Puharich credea c\ poate fi deschis\ poarta stelar\, permi]`ndu-se astfel sosirea zeilor extratere[tri `n dimensiunea noastr\, a[a cum demonstreaz\ utilizarea Copiilor Spa]iului pentru explorarea conceptului de contact. Ira Einhorn ne-a spus c\ Puharich era obsedat de zeii spa]iului din cauz\ c\ lumea este at`t de tulbure [i singura speran]\ st\ `ntr-un ajutor din afar\, venit de la fiin]e superioare. Einhorn `nsu[i nu are nici o `ndoial\, Cei Nou\ s`nt reali, o entitate obiectiv\, dar nu crede c\ ei s`nt ceea ce pretind c\ s`nt. El s-a certat adeseori cu Puharich din cauza grabei acestuia de a asculta
ordinele venite. Era principalul punct asupra c\ruia nu c\deau de acord.134 A fost a lui Puharich ideea de a-i contacta pe zeii din spa]iu sau a venit de la superiorii lui din agen]iile de informa]ii? Unii [efi ai CIA probabil c\ au luat `n considerare suficient de serios posibilitatea contactului cu extratere[trii pentru a `ncerca apoi s\ deschid\ poarta stelar\. Desigur, agen]iile de informa]ii de pe tot globul s`nt con[tiente de poten]ialul ac]iunilor psi [i s`nt `n posesia nenum\ratelor date ce sugereaz\ c\ `ndem`n\ri ob]inute prin metode [amanice induc experien]e similare celor avute de contacta]i. Un astfel de exemplu este apari]ia `n 1974 [i 1975 a unei adev\rate cascade de fenomene ciudate dup\ o serie de experimente nu tocmai reu[ite cu Uri Geller la Lawrence Livermore Laboratory, California, un centru de prim\ importan]\ `n cercetarea armamentului nuclear.135 Cercet\torii de la Lawrence Livermore erau `ngrijora]i de faptul c\, dac\ se dovedeau adev\rate, aceste capacit\]i psi puteau pune `n pericol operarea rachetelor nucleare, cineva ar fi putut amorsa un focos, de exemplu, sau ar fi putut influen]a sistemul de ghidare. Cercet\torii doreau s\ afle dac\ psihokinezia exist\ cu adev\rat [i, dac\ da, c`t de puternic\ este [i ce se poate face pentru a se proteja `mpotriva ei. Au fost `ntreprinse o serie de teste cu Geller (]inut departe de sediul principal, a[a, pentru la o adic\). Dup\ Jim Schnabel, ei s-au convins c\ psihokinezia nu este suficient de puternic\ sau de controlabil\ pentru a pune `n pericol arsenalul nuclear. Dar chiar [i a[a, experimentul a func]ionat ca un Sesam, deschide-te! pentru o serie de fenomene ie[ite din comun. La un moment dat, o voce metalic\ a ap\rut pe banda magnetic\ pe care erau `nregistrate testele, rostind, aparent, cuvinte la `nt`mplare. Analistul CIA Christopher Kit Green, care apare sub pseudonimul Richard Kennet `n cartea lui Schnabel, lucra la SRI `n cadrul proiectului CIA de vedere la distan]\ [i monitoriza [i experimentul cu Geller. El a realizat c\ vocea d\dea numele de cod al celor mai secrete proiecte CIA, f\r\ nici o leg\tur\ cu experimentul Geller. {i mai deranjant, `n s\pt\m`nile care au urmat testului, fizicienii au v\zut apari]ii ciudate, at`t acas\ c`t [i `n laborator, inclusiv farfurii zbur\toare miniaturale [i animale stranii, corbi uria[i, fiin]e din tradi]ia [aman\ cum le-a numit Schnabel.136 Ele au fost v\zute [i de membrii familiilor. Lawrence Livermore Laboratories a devenit
Observations from LSD Research. Fusese scris\ [i publicat\ la Esalen Institute `n 1975. Grof a studiat tot spectrul de experien]e posibile sub influen]a LSD, inclusiv un num\r de efecte paranormale raportate de subiec]ii s\i ca aparente memorii ale unor vie]i trecute, premoni]ii, clarviziuni [i experien]e mistice. Lucru semnificativ este includerea experien]elor de extracorporalizare [i ceea ce era cunoscut drept c\l\torie clarv\z\toare, numit\ azi vedere la distan]\. A mai descoperit [i multe experien]e cu ghizi spirituali [i alte entit\]i `n aparen]\ superioare [i binevoitoare, inclusiv cu unele ce pretindeau a fi extraterestre.138 Multe treceau dincolo de interesul academic. Mul]i cercet\tori m\rturiseau contacte personale. De exemplu, Jack Sarfatti spunea c\ `n 1952, la paisprezece ani, a primit un telefon [i o voce metalic\ s-a prezentat ca un computer con[tient aflat pe o nav\ spa]ial\ sosit\ din viitor. A continuat spun`nd c\ Sarfatti a fost ales ca una din cele patru sute de min]i receptive [i c\ va intra `n contact cu to]i ceilal]i `n urm\toarele dou\ decenii.139 A[a cum profe]ise vocea, Sarfatti a devenit un fizician `nzestrat [i rebel, fascinat de limitele g`ndirii [tiin]ifice [i de aspectele exotice ale fizicii cuantice: natura timpului (este coautor al celebrei Space-Time and Beyond), posibilitatea de a c\l\tori [i comunica la viteze mai mari dec`t aceea a luminii [i leg\tura `ntre con[tiin]a uman\ [i fizica cuantic\. A fost director al Physics/Consciuosness Research Group la Esalen Institute [i acum dezvolt\ conceptul de fizic\ postcuantic\, prin care, sus]ine el, se pot explica [i fenomenele mai ciudate, a[a cum este vederea la distan]\. ~ntr-un e-mail recent ne-a spus:
Am extins teoria fizicii cuantice a lui David Bohm pentru a include fenomenele mentale. Am botezat asta fizic\ post-cuantic\. Fizica post-cuantic\ violeaz\ ideea lui Einstein c\ viitorul nu poate influen]a prezentul `ntr-un mod controlat [i detectabil... Scopul fizicii post-cuantice este acela de a fi teoria unificat\ at`t a fenomenelor con[tiente uzuale c`t [i a celor extraordinare, precum vederea la distan]\ pe care am utilizat-o cu mare succes `n timpul R\zboiului Rece... B\nuiesc c\ `n]elegerea naturii fizice a con[tiin]ei ca un c`mp post-cuantic aflat dincolo de spa]iul [i timpul ordinar ne va permite s\ c\l\torim spre stele [i dincolo, at`t material c`t [i mental. Star Trek va deveni `n cur`nd realitate.140
brusc un loc b`ntuit: un fizician a primit chiar un telefon din partea unei voci metalice. Evenimentele ciudate s-au oprit, ca [i cum poarta c\tre cealalt\ dimensiune ar fi fost `nchis\. ~n plus, mai mul]i participan]i la programe de vedere la distan]\ ale CIA [i Pentagonului au tr\it experien]e paranormale `n afara orelor de lucru [i aparente contacte cu extratere[trii, lega]i mai ales de Marte. Aceste evenimente, `mpreun\ cu credin]a lui Puharich `n realitatea contactului cu extratere[trii, ne duc cu g`ndul la faptul c\ CIA [i celelalte agen]ii erau pe deplin con[tiente de elementele din alt\ lume prezente `n programele lor de spionaj psi, de intrarea `n aren\ a unor entit\]i nonumane. C`nd este b`ntuit\ o instala]ie nuclear\ [i chiar [i cei mai `ncuia]i [i sceptici oameni de [tiin]\ s`nt agresa]i de ciud\]enii p`n\ ating pragul pr\bu[irii nervoase, acest fenomen bizar trebuie luat `n serios. Au dorit s\ [tie mai mult despre lucrurile astea, m\car pentru a le elimina din cercetarea psi, dar, dat\ fiind cunoa[terea de c\tre entitate a numelor de cod secrete, au dorit s\ [tie [i dac\ nu cumva este posibil\ stabilirea unui contact cu aceste fiin]e inteligente, contact ceva mai controlat [i `ntr-un anumit sens `n beneficiul reciproc. Totul pare s\ aib\ sens: dac\ Cei Nou\ s`nt zeii spa]iului, nu era greu de imaginat avantajul de a-i avea de partea Statelor Unite `n timpul R\zboiului Rece sau, oricum, ca alia]i `n orice alt moment al istoriei. Un articol al cercet\torului Alex Constantine `l citeaz\ pe Rod Lewis de la American Federation of Scientists spun`nd despre vederea la distan]\ c\ este o joac\ pe t\r`mul demonilor [i explic`nd: Este cuv`ntul grecesc pentru spirite f\r\ trup. Se pare c\ luau totul foarte `n serios [i, din nefericire, `ncercau s\ g\seasc\ aplica]ii militare.137 Multe persoane implicate p\reau predispuse `n direc]ia contactului cu extratere[trii, uneori din cauza experien]elor anterioare, de exemplu ca medium. Iar unul dintre obiectivele experien]elor cu Cei Nou\ pare s\ fi fost testarea posibilit\]ii unui astfel de contact. Este limpede c\ aceast\ credin]\ `n contactul cu extratere[trii este un fir c\l\uzitor `n toate lucr\rile diverselor organiza]ii discutate mai `nainte [i c\ ea era luat\ `n serios de persoane-cheie, a[a cum era [i Stanislav Grof, psihiatru ceh care studiase la Praga efectele LSD `nainte de a fi invitat `n 1965 `n Statele Unite ca s\-[i continue munca. Grof a lucrat la mai multe clinici [i centre de cercetare medical\ [i a scris Realms of the Human Unconscious:
Interesul lui Sarfatti `n subiecte precum natura timpului este un rezultat direct al telefonului primit `n 1952. El consider\ c\ `nc\ mai este ghidat de contactul s\u extraterestru. Este posibil ca fiin]e inteligente nonumane s\ `ncerce s\ dirijeze rasa uman\ prin intermediul unor indivizi ale[i `nc\ din copil\rie? Cum altfel ar fi putut ei s\ [tie c\ Sarfatti va deveni un eminent fizician? Pe de alt\ parte, poten]ialul lui Sarfatti era `n acela[i timp recunoscut [i de agen]iile p\m`ntene. Din propria lui relatare afl\m c\ `n jurul datei la care primise misteriosul telefon fusese selectat la [coala copiilor supradota]i ]inut\ de Walter Breen.141 Aceste ore suplimentare includeau prelegeri patriotice [i anticomuniste ]inute de vizitatori de la Sandia Corporation, un actor major `n programul de cercetare a armelor nucleare. Breen a aranjat ca Sarfatti s\ beneficieze de o burs\ la Cornell University c`nd avea numai [aptesprezece ani, scriind o prezentare `n care spunea c\ Sarfatti va face descoperiri revolu]ionare `n fizica teoretic\.142 Breen era ecoul vocii computerului `n a sus]ine viitorul destin de fizician revolu]ionar al lui Sarfatti. Dou\zeci de ani mai t`rziu, lucruri stranii au `nceput s\ se petreac\ `n jurul lui Sarfatti, dar au fost discutate numai dup\ ce a p\truns `n lumea cercet\torilor. ~n 1973, el a ajuns la SRI pentru a-l `nt`lni pe Brendan ORegan, cu care a avut o discu]ie intens\ de [aptesprezece ore, iar ca rezultat a `nceput s\-[i aminteasc\ de ciudata experien]\ telefonic\ avut\ cu dou\zeci [i unu de ani `n urm\. Ulterior a devenit director al Physics/Consciuosness Research Group la Esalen (finan]at de Werner Erhard [i de Pentagon), a petrecut mult timp cu acest acest amestec ciudat de guru, agen]i psi [i entuzia[ti, Puharich, Whitmore, Geller [i Einhorn, la ferma de curcani de la Ossining. Pe urm\ a fost solicitat de Brendan ORegan s\ organizeze experimentele cu Geller la Birkbeck College, Londra, `n 1975, c`nd au fost `nregistrate senza]ionale fenomene paranormale. ~n aceast\ perioad\ i s-a oferit un exemplar din Uri a lui Puharich, iar c`nd mama lui a citit povestea lui Geller [i a Celor Nou\ ea [i-a amintit de ciudatul telefon, doar c\, spre surprinderea lui Sarfatti, ea nu-[i amintea un singur episod, ci o suit\ pe perioada a trei s\pt\m`ni. Dat fiind acest trecut, este tentant s\ lansezi specula]ia c\ Sarfatti era o parte a unui experiment sinistru, de tip X-Files, de programare a tinerilor `n cadrul unui proiect guvernamental pe termen
lung. Sarfatti `nsu[i admite aceast\ posibilitate, dar se g`nde[te c\ prea multe lucruri r\m`n neexplicate. ~ntr-o discu]ie purtat\ pe Internet, `n martie 1998, cu Mark Thornally, `ntrebat dac\ Walter Breen ar fi putut orchestra povestea cu telefonul [i vocea metalic\, Sarfatti admite c\ era posibil, apoi continu\ singur: Andrija Puharich, care cred c\ era `n armat\ `n acel timp, putea s\ fac\ a[a ceva. M\rturisind c\ era posibil ca oamenii de [tiin]\ ai armatei s\ fi contribuit la telefonul primit, Sarfatti se `ndoie[te c\ Breen sau Puharich ar fi putut planifica [i organiza urm\toarele evenimente petrecute cu peste dou\zeci de ani mai t`rziu. Este dificil s\ nu fii de acord. Este unul dintre cele mai ciudate aspecte ale cazului, ale evenimentelor petrecute `n jurul Celor Nou\. Ar fi putut fi conduse de fiin]e inteligente din spa]iu sau din viitor, dar implicarea agen]iilor guvernamentale invit\ la precau]ie. ~nc\ o dat\, unele elemente pur [i simplu nu pot fi explicate dac\ s`nt doar simple experimente psihologice `ntreprinse clandestin de agen]iile terestre. Alte asem\n\ri `ntre experien]ele lui Sarfatti [i evenimentele din jurul Celor Nou\ s`nt, desigur, datele. Ambele [i-au f\cut apari]ia `n 1952, dar au avut primele roade `n anii 1970. (Sarfatti nu avea nici cea mai mic\ idee c\ Cei Nou\ s-au `ntors p`n\ c`nd nu i s-a indicat asta.) Multe persoane au fost impresionate de fenomenele paranormale ce-i `nso]eau pe Cei Nou\ [i care i-au convertit adeseori la cauz\. Un alt exemplu este ceea ce i s-a `nt`mplat lui Saul Paul Sirag, fizicianul care a preluat de la Sarfatti conducerea Physics/Consciousness Research Group din Esalen. El a vizitat Ossining `n timpul comunica]iilor sus]inute de Geller [i a fost prezent mai t`rziu la conferin]ele lui Jenny OConnor la Esalen. Sirag poveste[te o `nt`mplare de-a dreptul ireal\. El l-a `ntrebat pe Geller dac\ poate s\ vad\ Spectra. Geller i-a r\spuns c\ nu trebuie dec`t s\ priveasc\ `n ochi lui. A f\cut asta [i a v\zut cum capul israelianului se transform\ `ntr-unul de [oim.143 Povestea are un ecou, o alt\ persoan\ implicat\ `n grupul Puharich-Geller, Ray Stanford, afirma c\ fusese contactat `nc\ din 1954 [i c\ fiin]ele v\zute de el sem\nau tot cu un [oim.144 (~n anii 1950, Stanford fusese asociat cu un alt contactat foarte controversat, Georg Hunt Williamson, care era, `n schimb, coleg al mediumului fascist William Dudley Pelley.)
c\ extratere[trii au vizitat P\m`ntul. Iar Jerry Mishlove scrie despre Arthur M. Young (decedat `n 1995):
A c\utat cele mai hazardate scrieri `n domeniul OZN. Dorea s\ citeasc\ at`t pove[tile spuse de cei contacta]i c`t [i despre [tiin]a [i cosmologia civiliza]iilor extraterestre. Spera s\ poat\ extind\ [i rafina teoriile sale baz`ndu-se pe aceste informa]ii. Nu [tiu pe nimeni altul mai informat dec`t Arthur `n acest domeniu exotic.149
{oimii s`nt prezen]i `n povestea lui Puharich ca pe[tii prin ap\: el `nsu[i sus]ine c\ Cei Nou\ i-au spus c\ s`nt re`ncarnarea zeului-[oim Horus [i adeseori descrie cum apar [oimi `n jurul lui [i al lui Geller `n timpul c\l\toriilor `n Israel [i Statele Unite, consider`nd asta un semn c\ beneficiau de protec]ia Celor Nou\. (Ca o `nt`mplare, ferma de curcani se afla pe Hawkes Avenue Strada {oimilor.) Ideea c\ oamenii de [tiin]\, cu toat\ circumspec]ia lor fa]\ de paranormal, cred c\ s`nt `n contact personal cu fiin]e extraterestre (sau de alt\ natur\) poate fi surprinz\toare [i greu de crezut, dar mul]i dintre cei mai devota]i adep]i ai Celor Nou\ erau, cum am v\zut, fizicieni. Ca r\spuns la descrierea f\cut\ de Sarfatti convorbirii telefonice avute `n adolescen]\ cu un computer sosit din viitor, Brendan ORegan spune c\ el cunoa[te c`teva sute de cazuri similare, iar Saul Paul Sirag declar\ f\r\ nici o urm\ de `ndoial\ c\, numai `n Statele Unite, peste 100 de oameni de [tiin]\ cred c\ au fost `n contact telepatic cu fiin]e extraterestre.145 John C. Lilly, alt pionier al cercet\rii st\rilor modificate ale con[tiin]ei [i al LSD-ului, care a petrecut ceva timp la Esalen la sf`r[itul anilor 1960, a raportat propria sa experien]\ de contact cu inteligen]e sau entit\]i superioare mie, despre care a crezut c\ erau un alt aspect al Universului.146 El vorbe[te despre aceste inteligen]e ca despre programatori [i dezvolt\ o teorie `n care oamenii s`nt de fapt biocomputere. {i scrie: Toate fiin]ele umane... s`nt computere bioprogramate. Nici unul dintre noi nu poate sc\pa din destinul de entitate programat\. La propriu, fiecare din noi este propriul s\u program, nici mai mult, nici mai pu]in.147 De[i sun\ `n mod evident ca o concep]ie mecanicist\ sau behaviorist\, Lilly era convins de existen]a unor inteligen]e superioare, programatorii, care se implic\ `n programarea biocomputerelor umane [i controleaz\ dezvoltarea civiliza]iei pe P\m`nt. Aceste idei s`nt foarte asem\n\toare cu cele expuse de James Hurtak `n The Keys of Enoch. O alt\ figur\ important\ `n aceast\ elit\ a oamenilor de [tiin]\ contacta]i este extrem de respectatul filozof al [tiin]ei R. Buckminster Fuller148, al c\rui director de cercetare era Brendan ORegan. De[i al]ii se opresc din discu]ie dup\ ce afirm\ c\ au avut un contact personal, unele figuri-cheie `nt`lnite `n cursul investiga]iei `[i afirm\ convingerea c\ astfel de lucruri nu numai c\ s`nt posibile, dar c\ au loc chiar [i `n prezent. Fostul astronaut Edgar Mitchell vorbea `n timpul unui interviu la radio, `n 1996, despre credin]a sa Arthur Young a ]inut la San Francisco [i conferin]e despre bazele subterane extraterestre aflate pe teritoriul Statelor Unite150, ceea ce, `nc\ o dat\, pare nepotrivit cu statutul s\u academic `n ochii celor care pun automat semnul egal `ntre credin]a `n extratere[tri [i misiunea New Age. Dimpotriv\, Young, faimos pentru inventarea rotorului care a dus la realizarea primului elicopter viabil la Bell, era respectat ca unul dintre cei mai importan]i g`nditori ai secolului al dou\zecilea. {i fusese [i el, `nc\ de la `nceput, martor la apari]ia Celor Nou\, la Round Table Foundation a lui Puharich, `n 1952-1953. Oameni de [tiin]\ din e[alonul de v`rf nu numai c\ accept\ posibilitatea existen]ei contactului cu extratere[trii, dar, `n multe cazuri, chiar afirm\ c\ l-au tr\it pe pielea lor. La modul virtual, to]i fac parte din re]eaua de oameni [i organiza]ii av`nd `n centru institutele de cercetare avansat\ din California anilor 1970, aceia[i oameni ap\r`nd mereu ici [i colo. De exemplu, Brendan ORegan, director de cercetare pentru R. Buckminster Fuller, care [i el sus]inea c\ a tr\it contactul cu extratere[trii, a declan[at amintirile lui Jack Sarfatti despre ciudata convorbire telefonic\ [i a lucrat cu Andrija Puharich [i Uri Geller chiar c`nd ace[tia erau dedica]i total contactului cu Spectra/Cei Nou\. Aceste leg\turi s`nt mai mult dec`t coinciden]e, dar nu fac dec`t s\ `nc`lceasc\ [i mai tare lucrurile. Este posibil ca tot acest plan fantastic, `ntins pe mul]i ani [i implic`nd sute, poate mii de oameni s\ fi fost `ntr-adev\r opera extratere[trilor? Este totul dovada unui plan bine g`ndit pe termen lung de fiin]e inteligente nonumane, cum ar fi Cei Nou\? Oric`t de tentant ar p\rea un astfel de scenariu, singurul fapt care r\m`ne sigur este implicarea pe scar\ larg\ [i dirijarea ac]iunilor de agen]ii guvernamentale clandestine. Chiar dac\ cele dou\ ipoteze par contradictorii, mai exist\ o op]iune. Se
exclud una pe alta prezen]a `n umbr\ a agen]iilor de informa]ii sau a extratere[trilor sau este vorba, de fapt, de o alian]\? Un lucru este sigur: Cei Nou\ au influen]at multe persoane cu putere de decizie, ceea ce nu-i pu]in pentru entit\]i f\r\ o prezen]\ vizibil\ [i suport direct. Dar Cei Nou\ erau doar o parte dintr-un tablou mult mai amplu, `n care se v\d [i alte tu[e la fel de puternice. Jack Sarfatti noteaz\, descriind o conversa]ie din 1996 cu Thomas Jenkins, fost fizician care conduce acum sec]ia din Statele Unite a Funda]iei Gorbaciov: Tom (Jenkins) [i cu mine am purtat o discu]ie interesant\ `n care am`ndoi am subliniat ciudatul sincronism al tiparului dup\ care au fost `ngloba]i fizicieni interesa]i de con[tiin]\, inteligen]e extraterestre, clarv\z\tori [i alte domenii de grani]\ cu evenimentul care a pus cap\t R\zboiului Rece.151 Scriind `ntr-un mediu din care Cei Nou\ f\ceau parte integrant\, Sarfatti spune: Faptul r\m`ne... c\ o m`n\ de aiuri]i New Age din California, interesa]i de OZN-uri [i fenomene psi, inclusiv eu `nsumi, [i-au croit drum spre clasa conduc\toare din America [i Uniunea Sovietic\ [i acum conduc Funda]ia Gorbaciov (sublinierea ì apar]ine).152 Un scenariu `ncurcat. Cum noteaz\ Sarfatti, figuri-cheie din acest scenariu au devenit clasa conduc\toare din America [i Uniunea Sovietic\ [i, se poate spune, au `ncheiat R\zboiul Rece, chiar au dus la pr\bu[irea comunismului `nsu[i. Ace[ti oameni au un rol important `n conducerea lumii, dar, tot ei, `ntr-un grad greu de precizat, s`nt influen]a]i de Cei Nou\. Din aceast\ cauz\, Cei Nou\ trebuie lua]i `n serios, chiar dac\ asta presupune suspendarea oric\rei ne`ncrederi. Poate c\ s`nt ceea ce pretinde c\ s`nt, zeii egipteni, dar pare pu]in probabil. Mai exist\ o variant\: Cei Nou\ s`nt reali, `n sensul c\ nu avem de a face cu farse [i iluzii, [i nici cu Dr. Frankenstein-Puharich, dar aceste fiin]e inteligente nonumane e[ueaz\ `n a ne convinge c\ s`nt Eneada heliopolitan\.153 Am subliniat deja influen]a Celor Nou\ asupra mi[c\rii New Age, dar mai s`nt [i alte zone `n care influen]a lor este surprinz\toare, ca s\ nu spunem tulbur\toare. A[a cum am spus, Richard Hoagland a ]inut o conferin]\ la Na]iunile Unite, organizat\ de un grup de interese, alc\tuit din angaja]i ai ONU [i reprezentan]i, intitulat Society for Enlightenment and Transformation (SEAT), condus de Susan Karaban [i Mohammad Ramadan. {i puternic influen]at de Cei Nou\, a[a cum
se vede din lista vorbitorilor preceden]i, pe care se afl\ James Hurtak [i Andrija Puharich. Hurtak a mai scris pentru SEAT reportaje despre Chipul de pe Marte [i inteligen]a extraterestr\. Mohammad Ramadan a ]inut [i el un discurs la First Scandinavian Conference on Extraterrestrial Intelligence and Human Future `n Helsinki, Finlanda, `n noiembrie 1996, `n care cita pe larg din Cei Nou\. Tema era poten]ialul impact al r\sp`ndirii credin]ei `n comunicarea cu extratere[trii atunci c`nd va ateriza o nav\ spa]ial\. El a utilizat material din discu]iile avute cu Cei Nou\ pentru a ilustra ceea ce extratere[trii `n[i[i g`ndesc despre aceast\ situa]ie, de[i a ad\ugat c\ trebuie p\strate rezerve asupra veridicit\]ii mesajelor [i grij\ pentru posibila lor deformare de c\tre mintea contactatului. Dar propunea [i o solu]ie: Am dat o aten]ie special\ mesajelor preluate de la cei mai `nal]i `n ierahrie, fiin]e din a cincea dimensiune [i mai sus sau, cum le spune dr. James Hurtak, din partea ultratere[trilor154 Dar nu [tim care s`nt ace[ti extratere[tri din a cincea dimensiune dec`t din ceea ce ne spun ei. Cu alte cuvinte, Ramadan acord\ `ncrederea doar extratere[trilor care declar\ c\ s`nt de `ncredere. Iar singurii oameni care par a fi lua]i `n seam\ s`nt Phyllis Schlemmer [i James Hurtak. Unele figuri se strecoar\ `n umbr\ pentru a ap\rea din timp `n timp, a[a cum este multimilionarul american ([i fostul ofi]er de informa]ii al marinei) Henry Belk, un apropiat al lui Puharich `n anii 1950 [i 1960 [i unul dintre pu]inii prezen]i la funeraliile acestuia `n 1995. Belk apare pe lista celor c\rora li se mul]ume[te `n The Only Planet of Choice ca persoana care a pornit totul, ceea ce este uluitor, dar nu ni se explic\ felul cum s-a `nt`mplat asta. Se [tie c\ l-a finan]at pe James Hurtak155 [i c\ a fost implicat `n cercet\rile unei alte funda]ii controversate, cu contacte la nivel `nalt. Este vorba de Human Potential Foundation, fondat\ `n 1989 de senatorul Claiborne Pell, al c\rei pre[edinte era consilierul lui Pell, C.B. Scott Jones, un veteran al serviciului de informa]ii al marinei. Dup\ Jim Schnabel, Scott Jones era `n leg\tur\ cu cercurile psi din Statele Unite pe care le punea `n contact cu oficiali [i agen]i operativi ai serviciilor156. Un medium favorit al lui Jones era Alex Tannous, care a lucrat [i la proiectul armatei GRILL FLAME, iar `n 1984 a fost adus la CIA pentru a stabili prin vedere la distan]\ pozi]ia unui agent CIA r\pit la Beirut. (Tannous a identificat corect
[i alia]i politici. Este rezonabil s\ ne asum\m c\ Gore este familiar cu Cei Nou\ [i, dac\ da, c`t de mult este el influen]at de `nv\]\turile lor sau, `n cazul scenariului cel mai nefavorabil, de instruc]iunile lor? Dovezile sugereaz\ c\ nu este singurul politician de v`rf ajuns `n sfera de influen]\ a Celor Nou\.
locul [i a spus `n mod corect c\ agentul era mort, ceea ce p\rea pu]in probabil `n acel moment.)157 Jones l-a invitat pe Tannous s\ vad\ la distan]\ Sfinxul: rezultatul nu este cunoscut, de[i se [tie c\ Jones a trimis raportul s\u la ARE.158 Human Project Foundation a primit fonduri de la mai multe persoane individuale, inclusiv de la Laurence Rockefeller. Printre angaja]i se afla Dick Farley, care a demisionat `n 1994 dup\ trei ani petrecu]i ca director al programului de dezvoltare. Av`nd aceste cuno[tin]e din interior, Farley a devenit extrem de `ngrijorat de cresc`nda influen]\ asupra politicienilor [i factorilor de decizie avut\ de Consiliul Celor Nou\. El scrie c\ Cei Nou\ `ntre]in o re]ea de fizicieni, agen]i psi [i miliardari care s`nt mai pu]ini preocupa]i de surs\ [i de ciud\]enia ei, [i mai mult `n a avea toate avantajele [i informa]iile la zi despre ceea ce ei cred c\ este o b\t\lie av`nd ca miz\ P\m`ntul `nsu[i.159 Farley `[i aminte[te o `nt`lnire `ntre Jones, Henry Belk [i James Hurtak unde s-a discutat, printre alte lucruri, finan]area Human Potential Foundation.160 Ceea ce dovede[te c\ filozofia lui Hurtak, dar [i a Celor Nou\, se `ntinde p`n\ la cele mai `nalte nivele ale politicii SUA. Superiorul lui Jones, senatorul Claiborne Pell, este o figur\ foarte influent\ la Washington. El este pre[edinte al comitetului senatorial pentru rela]ii externe [i politicianul fa]\ de care vicepre[edintele Al Gore [i-a manifestat `ntotdeauna respectul. Pell [i Gore au lucrat `mpreun\ c`nd acesta din urm\ era senator. Am`ndoi `mp\rt\[esc `ncrederea `n paranormal [i am`ndoi sprijin\ finan]area de c\tre guvern a cercet\rilor psi. Dup\ Farley, Pell a fost mult timp prietenul [i avocatul lui Belk161 [i este membru `n comitetul de conducere al Institute of Noetic Sciences, `ntemeiat de Edgar Mitchell. Uri Geller ne-a spus cum a fost adus de Pell, Anthony Lake (mai t`rziu consilier pentru securitate na]ional\ al pre[edintelui Clinton) [i Gore s\-i ajute s\ influen]eze echipa ruseasc\ la negocierile de reducere a armamentului de la Geneva, `n 1987.162 Pell a aranjat [i ca Geller, `ntr-o `nc\pere securizat\ din Capitoliu, s\ informeze `n secret oficiali ai guvernului `n leg\tur\ cu informa]iile psi pe care le de]ine referitor la strategia sovietic\. Audien]a era alc\tuit\ din senatori [i oficiali ai Pentagonului.163 Un motiv de `ngrijorare. Nu numai c\ senatorul Pell [i vicepre[edintele Al Gore `mp\rt\[esc acelea[i interese esoterice, dar ei s`nt
Suspectul
Este limpede acum: Cei Nou\ se afl\ `n spatele mesajelor de la Giseh [i din Cydonia [i toate s`nt `mpletite `ntr-un corp comun al adev\rului. Este imposibil s\ le separi, mul]umit\ activit\]ii insistente a agen]iilor de informa]ii, care se asigur\ c\ noul sistem de credin]\ este permanent alimentat cu zvonuri pentru ca nimeni s\ nu scape de sub influen]a sa. Str`ns lipit\ de interesul rezonabil pentru planeta Marte [i secretele Egiptului antic este prezen]a Celor Nou\ [i a `nfl\c\ra]ilor lor discipoli. Ca [i `n cazul noii egiptologii [i a mesajului din Cydonia, este un scenariu `n care evenimente alternative controversate s`nt indisolubil legate de agen]iile de informa]ii. Mai mult, aceste fire, de[i par s\ aib\ origini diferite, ne-au dus c\tre acela[i nod comun. Declara]iile Celor Nou\, f\cute prin Hoagland [i Myers, s-au integrat mesajului din Cydonia, iar acesta s-a lipit pe vecie de misterele civiliza]iei egiptene [i de c\utarea secretelor ei pierdute. Acelea[i persoane joac\ rolurile principale `n cele trei pove[ti. Primul exemplu este James Hurtak, marele guru, contactat de Cei Nou\, fost adjunct al lui Puharich la Lab Nine, primul care a f\cut `n public leg\tura Marte-Egipt [i fost, `nc\ este, actor important `n cele petrecute la Giseh. Mai exist\ [i implicarea `n toate cele trei istorii a SRI, o organiza]ie str`ns legat\ de agen]iile pentru ap\rare [i de informa]ii ale Statelor Unite. SRI apare la Giseh, `n povestea cu Marte [i, prin intermediul lui Puharich, `n evenimentele din jurul Celor Nou\. Mul]umit\ imboldului complex, adeseori mascat, dat de ace[ti oameni inteligen]i, ceea ce pare s\ se `nt`mple chiar sub nasul nostru este crearea unei noi credin]e care adun\ c`t mai multe elemente pentru a fi interesant\ pentru c`t mai mul]i. Dar este o evolu]ie
preg\ti pentru iminenta `ntoarcere a creatorilor no[tri, zeii Egiptului antic. {i mai s`nt [i alte posibilit\]i. Conspiratorii `n[i[i s`nt `n[ela]i de Consiliul Celor Nou\. Istoria este plin\ de viziuni ale altei lumi [i de voci care promit cerurile, dar care ofer\ cu totul altceva sau, cum a spus Shakespeare:
Ades ai beznei soli, ca s\ ne piard\ Gr\iesc cinstit, ne farmec cu nimicuri Duc`ndu-ne spre cel mai greu p\cat...164
natural\, un sincretism de idei aiurite sau totul este f\cut cu bun\ [tiin]\? {i cine trage sforile cu adev\rat? Este oare o conspira]ie enorm\, at`t de reu[it\ `nc`t este imposibil s\ ar\]i cu degetul o persoan\ sau un grup, de[i i-am inventariat pe to]i cei care se folosesc de ea? Am v\zut c\ Cei Nou\ s`nt sus]inu]i de un cerc de oameni foarte boga]i, precum Barbara Bronfman [i Joyce Petschek, dar este pu]in probabil ca ei s\ fie `n spatele lucrurilor au fost identifica]i mult prea u[or. Pare mai probabil c\ [i ei s`nt folosi]i `n proiect, poate pentru a se vedea c`t de u[or este pentru o astfel de credin]\ s\ `mping\ oamenii s\ bage mìnile `n buzunare. {i, desigur, mai are un scop prezen]a lor: finan]area opera]iunii. CIA lucreaz\ mereu cu bugetul `n minte. (~n Statele Unite exist\ o tradi]ie a leg\turii str`nse `ntre comunitatea de afaceri [i comunitatea agen]iilor de ap\rare [i de informa]ii, ceea ce nu se `nt`mpl\ [i `n alte ]\ri. ~n locurile unde mai `nt`lnim o astfel de situa]ie, ea este rezultatul activit\]ii masonice.) S`nt dou\ elemente principale `n aceast\ conspira]ie gigantic\. Unul este `ncercarea de a lua leg\tura cu fiin]e inteligente extraterestre, cu Cei Nou\, utiliz`nd toate mijloacele imaginabile. Cel\lalt este exploatarea acestor contacte `n scopul promov\rii unui mesaj. Ca `n orice activitate de propagand\, asta nu depinde de adev\rul mesajului, ci de credin]a c\ este adev\rat. Dar de ce s\-[i bat\ capul? Ce se afl\ `n spatele Celor Nou\? S`nt mai multe planuri posibile: Dar ast\zi, mai mult ca oric`nd, ei ì adun\ `n alaiul lor pe cei mai influen]i oameni ai lumii.
1) O cabal\ puternic\ `ncearc\ s\ ia leg\tura cu extratere[trii, fie printr-o poart\ stelar\ fizic\, material\, fie prin comunicare telepatic\. Ceea ce explic\ implicarea agen]iilor Statelor Unite `n c\utarea a ceva important `n Egipt. ~n acest scenariu, `ncercarea lui Puharich de a stabili contactul cu Cei Nou\ se bazeaz\ pe credin]a c\ ei se afl\ acolo, undeva, dar c\ este dificil\ comunicarea mental\ [i trebuie `ncuraja]i [i antrena]i cei capabili s\ o fac\.
2) Conspiratorii induc o stare de a[teptare, aceste lucruri se pot `nt`mpla. ~n acest scenariu, o credin]\ fictiv\ este construit\ [i r\sp`ndit\ prin diverse metode.
3) Cele dou\ de mai `nainte. Conspiratorii `ncearc\ s\ stabileasc\ un contact real, dar se angajeaz\ [i `n activitatea de a ne
CAPITOLUL 6
Mae[trii Ascun[i
~ntr-un e-mail din august 1998, Jack Sarfatti ne-a spus c\ este uluit de descoperirea noastr\ Cei Nou\ s`nt cunoscu]i de aproape cincizeci de ani , el credea c\ totul s-a `nt`mplat `ncep`nd din anii 1970. Dar am descoperit c\ nici jum\tatea de secol nu reu[e[te s\ acopere tot intervalul p`n\ la na[terea acestei pove[ti stranii. ~n acela[i cazan `n care au fost preg\tite totalitarismele secolului al dou\zecilea au fiert [i Cei Nou\. Am descoperit c\ unele figuri cheie implicate `n `ndelungata gesta]ie a Celor Nou\ s`nt surprinz\toare, ca s\ nu spunem nelini[titoare. Povestea include figuri ca L. Ron Hubbard, controversatul `ntemeietor al Bisericii Scientologice, [i `ng`mfatul magician Aleister Crowley, care nu [tim dac\ merit\ sau nu eticheta pus\ de tabloide, Cel mai diabolic om din lume, dar care se bucur\ din plin de notorietatea sa.
Na[ul noii egiptologii

R.A. Schwaller de Lubicz a avut o extraordinar\ influen]\ asupra noii egiptologii, asupra g`ndirii [i scrierilor lui John Anthony West, Graham Hancock, Robert Bauval [i a multor altora. Chiar dac\ dup\ moartea sa, `n 1961, a devenit un fel de na[ pentru ace[ti scriitori, Schwaller de Lubicz nu a fost chiar un model vrednic de laud\. Ideologia, anturajul s\u nu i-ar permite s\ apar\ `n fa]a
publicului de azi, motiv pentru care descenden]ii [i admiratorii omit s\-l men]ioneze. Am amintit `nainte c\ Schwaller de Lubicz a subliniat importan]a num\rului nou\ `n vechea religie egiptean\ [i c\ el, singurul, a tradus egipteanul neter, `nsemn`nd zeu, prin principiu, adeseori vorbind de Cele Nou\ Principii. El scria:
Heliopolis ne `nva]\ metafizica Lucr\rii Cosmice dezv\luind actul de na[tere ce a divizat Unitatea. Vorbe[te despre na[terea Celor Nou\ Principii, pe care se bazeaz\ `ntreaga lume vizibil\ [i accesibil\ min]ii omului.1
El `nt\re[te c\ Eneada este tot una cu Cele Nou\ Principii:
Mitul faraonilor ilustreaz\ asta prin misterul heliopolitan, repovestind crearea Marii Eneade (Cele Nou\ Principii) n\scut\ din Nun, apele primordiale.2
So]ia lui Schwaller de Lubicz, Isha (numele ei mistic, cel adev\rat era Jeanne) explic\:
Neter nu erau ceea ce noi numim copil\re[te zeii, ei nu erau zei... Neter s`nt Principiile, simbolul func]iilor.3
Este exact a[a cum s-a prezentat Consiliul Celor Nou\ lui Andrija Puharich prin intermediul lui Vinod, `n 1952. Nu doar no]iunea de Nou\ Principii este comun\ lui Schwaller de Lubicz [i Consiliului Celor Nou\, ci [i interpretarea mistic\ a numerelor Unu [i Nou\ [i rela]ia lor cu num\rul Zece. A[a cum scria `n 1913: Num\rul lor este zece, con]in`nd [i fiind `nconjurat de nou\ principii [i ireductibilul Unu, eternul fecundator.4 Iar John Anthony West scrie `n Serpent in the Sky: Marea Enead\... nu este o suit\, ci reprezint\ cele nou\ `nf\]i[\ri ale lui Tum (Atum).5 Ceea ce reflect\ perfect cuvintele lui Tom (pretinsul Atum) din 1974 despre el `nsu[i: S`ntem cele nou\ principii ale universului, dar `mpreun\ s`ntem Unul.6 Prea mult pentru o simpl\ coinciden]\. L-a citit Consiliul Celor Nou\ pe Schwaller de Lubicz sau a scris aceste cuvinte sub influen]a lui cu mult timp `n urm\, la `nceputul secolului al dou\zecilea?
Opera de c\p\tì, `n trei volume, Le temple de lhomme (Templul omului) a fost publicat\ `n 1958, [ase ani dup\ ce Cele Nou\ Principii fuseser\ prezentate lui Puharich prin intermediul lui Vinod. {i totu[i, cheia de descifrare neter/Principii apare `n lucrarea lui Schwaller de Lubicz intitulat\, asem\n\tor, Le temple dans lhomme (Templul din om), [i publicat\ `n 1949. (A fost o lucrare obscur\ pentru publicul american, fiind publicat\ `ntr-un tiraj mic, la Cairo, numai `n francez\. O edi]ie `n limba englez\ a ap\rut de abia `n anii 1970.) Schwaller de Lubicz [i-a publicat prima dat\ interpretarea sa mistic\ dat\ num\rului nou\ `n 1913, `ntr-o serie de articole pentru revista teosofic\ francez\ Le Thosophe, unde descria num\rul zece con]in`nd [i fiind `nconjurat de nou\ principii [i ireductibilul Unu, eternul fecundator. Dar nu a dezvoltat teoria, iar paralela cu Eneada egiptean\ a ap\rut mai t`rziu. A[a c\ Schwaller de Lubicz pare a fi figura central\ `n geneza Celor Nou\, mult `nainte de intriga lui Puharich, plas`nd `nceputul mult mai `nainte dec`t anticipasem. Dar p\trunz`nd `n filozofia ocult\ [i tradi]iile care l-au inspirat, apare o cu totul alt\ imagine a acestui c\rturar mistic at`t de respectuos prezentat de John Anthony West [i ceilal]i. Am descoperit c\ interesele oculte ale lui Schwaller de Lubicz s`nt minimalizate. Hancock [i Bauval, de exemplu, se refer\ la el ca la un matematician.7 Oricum, adev\rul este c\, `nainte de orice altceva, era un esoterist interesat mai ales de hermetism [i alchimie. Trebuie s\ clarific\m propria noastr\ pozi]ie referitoare la ocultism. Este evident din cele de p`n\ acum c\ nu ne opunem celor mai multe manifest\ri ale esotericului [i respingem concep]ia popular\ c\ orice lucru etichetat ocult este automat o supersti]ie cel pu]in f\r\ valoare sau, mai r\u, de-a dreptul diabolic\. Din punctul nostru de vedere, unele forme de ocultism, `n special hermetismul, reprezint\ cea mai `nalt\ [i nobil\ c\utare a cunoa[terii `ntreprins\ pe lumea asta, multe din succesele [tiin]ei [i tehnicii actuale fiind rezultatul a[a-zisei arte `ntunecate, a cercet\rii alchimice. Este posibil ca scriitorii aminti]i s\ nu-l pomeneasc\ pe Schwaller de Lubicz [i `nv\]\turile lui oculte din cauz\ c\ nu vor s\-[i piard\ audien]a sau s\ risipeasc\ pagini pre]ioase cu explica]ii [i avertismente. Oricum, ocultismul lui Schwaller de Lubicz nu este singurul aspect necunoscut al vie]ii [i operei sale. {i
mai pu]ine s`nt trimiterile la ideologia sa, [i pe bun\ dreptate, deoarece ar [oca serios pe cititorii de azi. Schwaller de Lubicz a fost descris ca profascist8: a fost un personaj influent `n dezvoltarea substratului mistic al nazismului [i l-a inspirat pe Rudolf Hess, ciudatul [i ocultul sf\tuitor al lui Hitler. Pentru o personalitate at`t de influent\, Schwaller de Lubicz pare curios de retras, nu iese la lumina rampei, dimpotriv\, se strecoar\ `n umbr\, a[a c\ s`nt greu de g\sit detaliile vie]ii sale. Doar dup\ decesul s\u [i din cauza ideilor despre Egiptul antic numele s\u a devenit cunoscut unui public mai larg. ~n afar\ de biografia lui cosmetizat\, scris\ de Isha Schwaller de Lubicz , care sare peste lungi perioade din via]a so]ului, singura surs\ este Al-Kemi, scris\ de artistul american Andr VandenBroeck `n 1987, dar [i ea acoper\ doar o perioad\ de doi ani (1959-1960) petrecut\ cu Schwaller de Lubicz ca mentor al s\u la Plan-du-Grasse, `n sudul Fran]ei. Cartea lui VandenBroeck descrie pe larg zbaterea sa de a defini ce g\se[te at`t de fascinant la Schwaller de Lubicz [i de ce a sim]it nevoia s\ se mute `n sudul Fran]ei pentru a-i fi aproape. Fascina]ia este [i mai ciudat\ c`nd descoper\ c\ eroul s\u este un om de dreapta9 exact la polul opus al convingerilor lui VandenBroeck [i este [ocat profund c`nd descoper\ c\ Schwaller de Lubicz a fost o eminen]\ gri a partidului nazist [i un vehement antisemit.10 Iar VandenBroeck are str\mo[i evrei, ceea ce-l conduce la o profund\ analiz\ sufleteasc\. Curios, mentorul continu\ s\-l fascineze [i el `l ajut\ s\ corecteze peste [aptezeci de erori din Le temple de lhomme, inclusiv unele gre[eli fundamentale din analiza f\cut\ armoniei muzicale.11 VandenBroeck l-a vizitat de mai multe ori pe Schwaller de Lubicz `nainte de a i se oferi [ansa de a-i deveni ucenic `n hermetism [i alchimie, un privilegiu extrem de rar. Profesorul i-a explicat c\ face asta doar pentru c\ este sigur c\ VandenBroeck nu cunoa[te absolut nimic despre subiect: Vezi tu, trebuie s\ fiu grijuliu, s`nt destui care doresc s\ afle ce fac. Pe urm\ a ad\ugat o eplica]ie: Guvernele.12 {i a dezvoltat afirma]ia: Se [tie c\ SUA [i URSS fac experien]e cu tot felul de diletan]i `n domeniile oculte, paranormali, pseudo-alchimi[ti [i cine mai [tie ce. Este bine s\ nu atragi aten]ia, mai ales `n vremurile noastre.13
La `nceput purt`nd doar numele Ren Schwaller, viitorul guru nazist [i egiptolog mistic s-a n\scut `n Asnires, `n Alsacia, `n 1887. Dup\ o perioad\ de preg\tire ca chimist, la optsprezece ani s-a mutat la Paris, unde a fost irezistibil atras de studiile oculte [i s-a implicat `n Sociatatea Teosofic\. ~n Paris s-a al\turat [i unui grup numit Fr\]ia de la Heliopolis. S-a b\nuit o vreme c\ el ar fi semnat, sub pseudonimul Fulcanelli, Le Mystre des cathdrales (Misterul catedralelor), publicat\ `n 1925, una din cele mai influente c\r]i ale timpului. Se afirm\ `n aceast\ oper\ c\ toate catedralele gotice ale Europei Medievale poart\ `ncifrat `n arhitectura [i decora]iile lor un simbolism alchimic [i esoteric. Adev\rata identitate a autorului a fost dezb\tut\ mult timp [i o vreme s-a crezut c\ este vorba de Schwaller de Lubicz,14 dar chiar dac\ nu a fost el Fulcanelli, l-a cunoscut [i l-a inspirat pe autor: Jean-Julian Champagne.15 De fapt, Schwaller de Lubicz afirm\ c\ a fost primul care a descoperit principiile hermetice codificate `n catedralele gotice, ceea ce i-a permis mai t`rziu s\ recunoasc\ acelea[i principii `n templele din Egipt. ~n 1918, `mpreun\ cu so]ia sa Isha, Schwaller a fondat un grup numit Les Veilleurs (Str\jerii) care (cu cuvintele Ishei): a dat un nou impuls folosind cuvinte noi `n scopul de a revela vremurilor tulburi con[tiin]a sufletului omenesc16 (sublinierea ì apar]ine). Au `nfiin]at [i un ziar, LAffranchi (Emancipatul), schimb`ndu-i ulterior titlul `n Le Veilleur. Les Veilleurs a fost la `nceput un grup `n cadrul Societ\]ii Teosofice, dar mai t`rziu a devenit o organiza]ie independent\, `n special din cauza ambi]iilor politice. Era alc\tuit mai ales din esoteri[ti [i arti[ti, dar printre membri se num\ra [i faimosul astronom Camille Flammarion, aten]ie, unul dintre primii sus]in\torii ai ideii de via]\ pe Marte. ~n calitate de conduc\tor al grupului, Schwaller [i-a luat numele mistic de Aor, utilizat [i ca pseudonim pentru materialul transmis, despre care Andr VandenBroeck scrie, f\r\ s\ dea mai multe am\nunte: Ce este semnat Aor vine din surse mistice... o surs\ personal\ de cunoa[tere cu care Aor singur se afl\ `n contact [i de la care a preluat numele.17 Un mare sprijinitor al lui Schwaller `n acea perioad\ a fost un membru al grupului Les Veilleurs, un poet lituanian de origine nobil\, O.W. de Lubicz Milocz, care `n 1919 l-a primit pe Schwaller `n clanul s\u, d`ndu-i dreptul s\ foloseasc\ titlul de Cavaler de Lubicz.
Citind articolele scrise de Schwaller de Lubicz [i al]ii `n Le Veilleur, distingem un curent de idei exemplificat prin sloganul Ierarhie! Fraternitate! Libertate, unde originalul egalitate este `nlocuit de ierarhie. Conceptul de baz\ al lui Schwaller de Lubicz era cel al unei elite c\reia, fiind mai sensibil\ spiritual dec`t omul obi[nuit, trebuie s\ i se acorde dreptul de a guverna. Din nefericire, nu era numai o organiza]ie cu respect pentru autoritarism. Paginile din Le Veilleur con]in texte antisemite, iar articolul de Cr\ciun, din 1919, Scrisoare c\tre evrei, scris chiar de Aor `nsu[i (sau de sursa privat\ de cunoa[tere, cum spune VandenBroeck, probabil entitatea contactat\), ì `ndeamn\ pe evrei s\ se `ntoarc\ `n }ara F\g\duin]ei [i s\-[i `ntemeieze acolo propria lor ]ar\. G`ndind superficial, pare just, chiar vizionar, dar consecin]a imediat\ ar fi fost aceea a izgonirii evreilor din Fran]a sau din alte locuri... Schwaller de Lubicz era, f\r\ nici un echivoc, un rasist. El scrie, `n Le Veilleur, c\ exist\ o diferen]\ insurmontabil\ `ntre rase18, sau, `n alt loc, c\, baz`ndu-se pe studiul mumiilor egiptene, cu c`teva excep]ii, nu exist\ negri printre membrii dinastiilor egiptene19. (Ceea ce este cu totul neadev\rat, din dovezile arheologice rezult\ c\ oamenii Egiptului antic proveneau din numeroase rase, inclusiv negri.20 Mul]i chiar consider\ c\ Sfinxul are aspect negroid.) La acest moment al vie]ii sale, `n anii ce au urmat Primului R\zboi Mondial, Schwaller de Lubicz a imaginat o uniform\ pentru el [i discipolii s\i, ulterior adoptat\ de SA (Strmabteilung), precursoare a SS, instrumentul pe care s-a sprijinit Hitler ca s\ ajung\ la putere.21 Mai mul]i membri ai Les Veilleurs erau implica]i `n mi[c\ri de dreapta care au dus, direct sau indirect, la venirea la putere a fascismului `n Europa, a[a cum era [i Vivien Postel du Mas, cel care l-a influen]at direct pe Rudolf Hess. Reprezentantul Fhrerului era el `nsu[i membru al unui grup francez, Tala, afiliat la Les Veilleurs.22 ~n 1920, Schwaller de Lubicz a dizolvat organiza]ia, instruind membrii s\-[i continue munca `n profesiile lor. Tot munca i-a dus pe Aor [i pe Isha `n Elve]ia, unde au `nfiin]at Sta]iunea {tiin]ific\ Suhalia, `n Alpi, `n apropiere de St. Moritz, pentru a `ntreprinde cercet\ri, printre altele, `n domenii de frontier\ ale alchimiei, homeopatia, cristalografia [i fitoterapia. De asemenea, au construit un observator. ~n 1927, Schwaller de Lubicz [i Isha au p\r\sit
Suhalia pentru Plan-du-Grasse, `n sudul Fran]ei, iar trei ani mai t`rziu au ajuns la Mallorca. Dar `n 1938 au f\cut cea mai important\ mutare, `n Egipt, unde au r\mas cincisprezece ani, dedic`ndu-[i bun\ parte din timp cercet\rii Templului din Luxor. ~n fine, `n 1952, s-au `ntors la casa lor din Plan-du-Grasse, unde Schwaller de Lubicz a locuit p`n\ la moarte, `n 1961. Nu au fost mi[c\ri la `nt`mplare, provocate de dorul de duc\ sau de considerente economice. Nici nu porniser\ `n c\utarea altor esoteri[ti. Schwaller de Lubicz este renumit ca mistic, dar era [i un filozof politic. Este de notat c\ plec\rile din Spania [i Egipt au coincis cu preluarea puterii de c\tre aripile de dreapta, `n Spania de Franco, `nving\tor `n R\zboiul Civil, `n Egipt dup\ lovitura de stat militar\ din 1952. ~nving\torii erau oameni pe care, f\r\ nici o `ndoial\, Schwaller de Lubicz i-ar fi aprobat, nu cei mai mari dictatori din lume, dar ni[te dictatori. {i s-a mutat imediat ce au venit la putere. Poate c\, pur [i simplu, `[i terminase treaba, ca mul]i al]i urma[i ai s\i combin`nd ocultismul cu str`ngerea de informa]ii, eventual `n favoarea unei atotputernice cabale interna]ionale. Ca pentru multe alte persoane `nt`lnite `n aceast\ investiga]ie, veniturile lui Schwaller de Lubicz r\m`n un mister. Provenea dintr-o familie obi[nuit\, iar c\r]ile, majoritatea scrise `n a doua parte a vie]ii, nu au fost ni[te best-seller-uri. Dar a avut mereu un trai `mbel[ugat. A `ntre]inut casa de la Plan-du-Grasse `n cei cincisprezece ani c`t a fost plecat `n Egipt. Era pl\tit pentru participarea la preg\tirea diverselor lovituri politice sau militare? Era agent sub acoperire al unuia sau al mai multor servicii de informa]ii? Ambele scenarii par probabile, dar Schwaller de Lubicz a reu[it s\ p\streze at`t de bine secretul `nc`t nu o s\ [tim niciodat\. A ascuns, de asemenea, influen]ele sub care [i-a modelat propria filozofie, dar o atent\ examinare a ideologiei sale, `n contextul unui sistem politico-esoteric, `l plaseaz\ `ntr-un curent numit sinarhie. Este guvernarea prin societ\]i secrete sau prin grupuri de ini]ia]i care ac]ioneaz\ din spatele scenei. Analog cu teocra]ia, societatea condus\ de preo]ime. Schwaller de Lubicz era un fervent sinarhist, de asta [i admira at`t de mult Egiptul, condus de un rege divin [i de preo]ie. Una din c\r]ile sale purta titlul Le roi de la thocratie pharaonique (Regele `n teocra]ia faraonic\). Fondatorul Sinarhiei, francezul Joseph Alexandre Saint-Yves dAlveydre (1824-1909), explic\ termenul ca opus anarhiei. Dac\
anarhia se bazeaz\ pe principiul c\ statul nu trebuie s\ aib\ nici un control asupra indivizilor, sinarhia propune controlul total. {i propune cucerirea puterii prin acapararea a trei institu]ii de control: politic\, religioas\ [i economic\. Cu membrii afla]i `n pozi]ii cheie, sinarhia putea guverna statul `n secret. {i ce-i opre[te? Unul din scopurile Sinarhiei, `nc\ de la na[tere, era, a[a cum se specific\ `ntr-un document sinarhist, crearea Uniunii Federale Europene.23 Este numai o coinciden]\ c\ ne `ndrept\m c\tre un astfel de stat european? Aceste cuvinte au fost scrise `nc\ din 1946. Iar unii comentatori discern o fierbere `n cadrul mi[c\rii sinarhiste din Fran]a `n 1922, la scurt timp dup\ ce Schwaller de Lubicz a dizolvat Les Veilleurs, d`ndu-le fo[tilor membri instruc]iunea de a-i aplica ideologia `n sferele lor de influen]\. Sinarhi[tii au fost o adev\rat\ amenin]are `n cel pu]in dou\ decenii ale secolului al dou\zecilea, influen]`nd ajungerea la putere a fascismului, care, `n mare, corespunde scopurilor lor, de[i au avut probleme cu na]ionalismul fanatic al Germaniei naziste. Mi[carea sinarhist\ a fost activ\ mai ales `n Fran]a, unde avea str`nse leg\turi cu grupuri teroriste de dreapta precum Cagoule (alc\tuit din ofi]eri ai armatei) [i cu replica civil\, CSAR (Comit Secret dAction Revolutionnaire Comitetul Secret pentru Ac]iune Revolu]ionar\), activ\ `n anii 1930. Mul]i membrii ai CSAR erau [i membri ai ordinului Sinarhist.24 A[a cum era de a[teptat din partea unei mi[c\ri dedicate guvern\rii prin intermediul societ\]ilor secrete, Sinarhia avea leg\turi str`nse cu cele mai puternici organiza]ii de acest fel, Ordinul Martinist, `n care Saint-Yves dAlveydre era Mare Maestru. Dup\ cum men]ioneaz\ scriitorul francez Grard Galtier: Idealurile sinarhiste i-au influen]at pe to]i martini[tii [i oculti[tii de la `nceputul secolului.25 Nu-i surprinz\tor nici c\ sinarhi[tii erau membri ai lojelor masonice franceze, iar `n r`ndurile lor se aflau fo[ti discipoli ai lui Schwaller de Lubicz, inclusiv Vivien Postel du Mas (autorul documentului Pactul Sinarhist, practic manifestul lor, `n anii 193026) [i Rudolf Hess. Sinarhia este prin defini]ie un grup din umbr\, ascuns `n spatele multor revolte [i revolu]ii, ce prive[te cu invidie orice regim stabil [i orice guvern ce nu corespunde idealurilor sale. Mutarea lui Schwaller de Lubicz de la un domiciliu la altul corespunde cu succesul schimb\rii de guvern `n ]ara de plecare: nu numai c\ vorbea
despre sinarhie, dar o [i punea `n practic\. Istoria va admite `ntr-o bun\ zi influen]a lui major\ asupra secolului al dou\zecilea. {i mai exist\ un aspect al sinarhiei. Conceptul celor nou\ conduc\tori legendari face parte din filozofia ei [i deriv\ din fuziunea a dou\ legende. Una era o poveste adus\ din India de un diplomat [i autor de c\r]i de c\l\torii francez, Louis Jacolliot (1837-1890), `n care se vorbea de Cei Nou\ Oameni Necunoscu]i, un grup secret despre care se spune c\ a fost `nfiin]at de Asoka, `mp\rat buddhist `n India secolului al treilea d.Hr., menit s\ conduc\ lumea `n secret.27 Cealalt\ este tradi]ia Cavalerilor Templieri, ordin `nfiin]at de nou\ cavaleri francezi la scurt timp dup\ `ntoarcerea lor din prima cruciad\. Saint-Yves dAlveydre credea c\ templierii reprezentaser\ expresia suprem\ a sinarhiei `n lumea medieval\ pentru c\ pe parcursul celor dou\ secole de existen]\ de]inuser\ aproape integral puterea politic\, religioas\ [i financiar\, ceea ce nu mai este nici un secret despre acest ordin eretic, de[i adev\ratul lui scop nu mai este cunoscut dec`t de membrii s\i.28 ~n secolul al nou\sprezecelea, `n Fran]a, mai multe societ\]i secrete pretindeau a fi adev\ratele descendente ale Cavalerilor Templieri. SaintYves s-a inspirat pentru mi[carea lui din idealurile [i ritualurile acestora, mai ales din anumite ramuri ale francmasoneriei cunoscute ca Supuneri Templiere, ce au avut ca succesoare Marea Loj\ Rectificat\, a[ez`nd astfel o mi[care politic\ peste un curent de ritualuri mistice [i magice.29 Ceea ce dovede[te o comunicare `n ambele sensuri, idealurile sinarhiste fiind adoptate de mai mul]i oculti[ti [i de organiza]iile lor, cazul Papus (Grard Encausse, 1865-1916), figur\ extrem de influent\, Marele Maestru Francez at`t pentru Ordo Templis Orientis (OTO), c`t [i pentru Ordinul Masonic Memphis-Misram, ale c\ror ritualuri, foarte semnificativ, se bazau pe rituri [i ceremonii ale preo]imii antice egiptene. Papus `l considera pe Saint-Yves maestrul s\u intelectual.30 A[a cum scrie [i Grard Galtier: F\r\ nici o `ndoial\, conduc\torii martini[ti, precum Papus... aveau ambi]ia secret\ de a influen]a cursul evenimentelor politice, `n special prin difuzarea idealurilor sinarhiste.31 Papus a pus `n practic\ ideile sinarhiste aduc`nd la masa tratativelor diverse societ\]i secrete, unindu-le acolo unde era posibil, [i `nfiin]`nd confedera]ii acolo unde reprezentan]ii se puteau `nt`lni. Trupul astfel creat s-a fragmentat `n timpul Primului R\zboi
dou\zeci este [i mai pitoreasc\ [i implic\ una dintre cele mai spectaculoase [i controversate figuri ale timpurilor noastre, magicianul Aleister Crowley.
Conjura]ia Fiarei
~n martie 1904, deja notoriul ocultist Aleister Crowley (18751947) [i so]ia sa Rose au f\cut o c\l\torie la Cairo, unde au `ntreprins un act magic (o lucrare) `n apartamentul `nchiriat. Rezultatul a fost nea[teptat. Neantrenata Rose, ignorant\ `n lucr\rile magice ([i, dac\ e s\ ne lu\m dup\ descrierea cam lipsit\ de loialitate a lui Crowley, ignorant\ cam `n toate cele) a intrat de multe ori `n trans\, repet`nd: Ei te a[teapt\ pe tine. ~n urm\toarele c`teva zile, ea a dezv\luit c\ ei este tot una cu zeul Horus, care `l alesese pe Crowley pentru o misiune special\, `ndrum`ndu-l asupra ritualului prin care urmau s\ ia contact. La `nceput, Crowley a fost enervat de cuvintele lui Rose, la urma-urmei el era marele mag, nu ea, pe urm\ i-a pus c`teva `ntreb\ri pentru a verifica autenticitatea comunicatorului. C`nd a `ntrebat-o ce planet\ era asociat\ cu Horus, ea a r\spuns, corect, Marte.39 C`teva zile mai t`rziu, la Muzeul din Cairo, Rose, care nu-l mai vizitase niciodat\ `nainte, l-a condus pe Crowley, foarte sigur\ pe ea, prin s\lile de expozi]ie p`n\ c`nd au ajuns `n fa]a unui anume exponat, o oarecum banal\ stel\ de lemn pictat\ apar]in`nd celei de-a dou\zeci [i [asea dinastii, pe care se afla imaginea unui preot egiptean st`nd `n fa]a lui Horus `ntruchipat ca Ra-Hoor-Khuit (o varia]iune a lui Ra-Horakhti, str`ns asociat\ cu Sfinxul). Cunoscut\ de atunci, `n lumea ocult\, ca Stela Apocalipsei. Crowley a fost impresionat de potriveala cu num\rul exponatului 666, num\rul Fiarei Apocalipsei, cu care Crowley se identifica datorit\ unei interpret\ri literale a Bibliei [i a unei mame habotnice. (C`nd am v\zut stela, `n aprilie 1998, ne-a amuzat s\ vedem c\, de[i azi exponatul poart\ num\rul 9 422, eticheta originar\, din 1904, cu num\rul 666, inscrip]ionat\ pe o plachet\ din cupru, este expus\ [i ea. Are Crowley simpatizan]i `n conducerea Muzeului din Cairo?)
Mondial, dar al]ii, `n special Theodore Reuss [i H. Spencer Lewis, au `nfiin]at ulterior grupuri asem\n\toare.32 F\r\ nici o `ndoial\, Sain-Yves a avut o influen]\ uria[\ asupra ocultismului occidental. Theo Paijmans, o autoritate `n esoterismul secolului nou\sprezece european, a eviden]iat c\ Saint-Yves a introdus fecunda idee a Agarthei, misteriosul t\r`m subteran de unde adep]i evolua]i dirijeaz\ direct dezvoltarea rasei umane.33 Idee ce a devenit o tr\s\tur\ comun\ ocultismului occidental, cum apare `n lucr\rile doamnei H.P. Blavatsky, [i st\ la baza credin]ei `n Mae[trii Ascun[i, sau Conduc\torii Secre]i, despre care o s\ vorbim `n cur`nd. Saint-Yves sus]inea c\ a c\l\torit `n plan astral `n Agartha [i c\ se afla `n contact telepatic cu locuitorii ei. Mai sus]inea [i c\ ideologia sinarhist\ este c\p\tat\ de la ei. Saint-Yves, sinarhistul suprem, avea o viziune profund mistic\ asupra evolu]iei civiliza]iei, crez`nd `n existen]a unor [tiin]e [i tehnologii antice dezvoltate, a[a cum era imaginat\ situa]ia din Atlantida. Saint-Yves credea c\ Marele Sfinx de la Giseh a fost construit `nainte de ivirea civiliza]iei egiptene sub influen]a vizitatorilor din Atlantida.34 El explic\ [i c\, din cauz\ c\ atlan]ii aveau pielea ro[ie, Sfinxul a fost [i el pictat ini]ial `n ro[u (a[a cum confirm\ autorii clasici [i cum pare s\ fie adev\rat judec`nd dup\ descoperirea unor urme de culoare ro[ie). Saint-Yves scrie c\ civiliza]ia atlan]ilor a existat `ntre 18 000 [i 12 000 `.Hr., exact datele oferite [i de James Hurtak `n The Keys of Enoch.35 ~n plus, `nc\ o no]iune fundamental\ `n scrierile mistice ale lui Saint-Yves este aceea a Luminii Sfinte, altminteri cunoscut\ ca Aor36, numele luat de Schwaller de Lubicz. Saint-Yves, `n cu totul particulara reinterpretare a istoriei pe care o face, descrie un mare lupt\tor celt, Ram, care a cucerit degenerata ras\ neagr\ `n anul 7700 `.Hr. Dup\ Saint-Yves, Ram, supereroul, a `ntemeiat primul imperiu sinarhist, `ntins din Europa p`n\ `n India.37 Curios este c\ `ntr-o discu]ie despre evenimente `ndep\rtate `n timp, Edgar Cayce spunea: (S-a `nt`mplat) cu c`]iva ani `nainte de intrarea lui Ram `n India.38 Personajul sinarhist [i-a f\cut astfel drum, ca personaj istoric, via Saint-Yves, `n scrierile lui Edgar Cayce. Exist\ o leg\tur\ clar\ `ntre na[ul noii egiptologii, Schwaller de Lubicz, [i mi[carea sinarhist\ ce cuprinde credin]a c\ Atlantida [i Cei Nou\ ar conduce lumea `n ascuns. Mo[tenirea l\sat\ secolului
{i asta l-a f\cut pe ne`ncrez\torul Crowley s\ ia `n serios cuvintele so]iei sale. A dus la bun sf`r[it ritualul magic, cunoscut acum pur [i simplu ca Lucrarea de la Cairo, care s-a transformat `ntr-un eveniment central nu numai pentru bizara sa carier\, ci pentru `ntreaga istorie modern\ a ocultismului. Rezultatul a fost intrarea `n contact cu o entitate numit\ Aiwass (scris uneori, din considerente magice, Aiwaz) care, pe parcursul a trei zile, 8-10 aprilie 1904, i-a dictat lui Crowley ceea ce a devenit cunoscut mai t`rziu ca evanghelia, The Book of the Law (Cartea Legii). S-a spus adeseori c\, f\r\ aceast\ carte, Crowley n-ar fi atins un asemenea statut printre oculti[tii noului fin de sicle. Ca biograf [i executor al testamentului literar, John Symonds scrie, cumva r\ut\cios: F\r\ Legea Thelemei (`ncorporat\ `n Carte), nu ar fi fost dec`t un m\runt magician ca liphas Lvi sau MacGregor Mathers.40 Scopul C\r]ii [i sarcina pentru care Crowley fusese ales era vestirea Eonului lui Horus, noua er\ ce va succede Eonului lui Osiris, cel `n care aveau influen]\ religiile patriarhale, bazate pe dumnezei mor]i [i `nvia]i, precum cre[tinismul. Acesta, `n schimb, urmase erei mult mai lungi a lui Isis, c`nd predominant\ era spiritualitatea bazat\ pe zei]e ([i c`nd, dac\ antropologii moderni au dreptate, `ntreaga no]iune de paternitate era departe de a fi `n]eleas\ [i acceptat\). Inaugurarea unei noi ere, a lui Horus, Fiul, nu este o sarcin\ u[oar\, mai ales dac\ trebuie s\ ]ii cont de caracterul dificil [i s\lbatic al fiului. Dac\ tr\s\turile paterne [i materne s`nt u[or de recunoscut, cele ale nou-n\scutului s`nt mai eluzive, mai fluide. Copiii s`nt spontani, excitabili, iscoditori [i mistui]i de emo]ia de a tr\i aici [i acum, dar s`nt [i u[uratici [i contradictorii, capabili de excese emo]ionale. Spontaneitatea poate fi antrenant\, dar c`nd clipa a trecut te treze[ti `n fa]a unui viitor pentru care nu e[ti preg\tit. Dac\ exist\ un astfel de Eon al Fiului, atunci acei dintre noi care tr\im momentul na[terii sale trebuie s\ ne preg\tim pentru o c\l\torie vijelioas\. O alt\ caracteristic\ a copilului este abilitatea psihic\ natural\, ce pare s\ vin\ la pachet, de a refuza starea actual\, `n care credin]a `n paranormal este bun\ doar pentru science-fiction [i pove[ti cu fantome, dar nu con]ine nici o urm\ de adev\r. Cum a demonstrat parapsihologul dr. Ernesto Spinelli, cu c`t este mai t`n\r copilul, cu at`t este un mai bun medium. Este ca [i cum copilul ar ajunge pe lume at`rnat de norii glorio[i, cu memorabilele cuvinte ale lui
William Wordsworth, p\str`nd amintirile unui alt liman, `n care puterea min]ii este totul. Abilit\]ile paranormale s`nt totu[i o sabie cu dou\ t\i[uri. Aspectul psi al noii Ere a lui Horus este `ngrijor\tor din moment ce Crowley spune c\ The Book of the Law va amorsa comunicarea cu fiin]e f\r\ trup [i c\: Am intrat `n leg\tur\ cu o astfel de fiin]\ sau, mai bine spus, am fost ales s\ primesc mesajul menit s\ aduc\ o nou\ ordine a lucrurilor.41 Crowley era bombastic, se bucura de notorietatea sa, iar descrierile lucr\rilor magice erau suspicios de spectaculoase. Aforismul lui favorit era: Spune mereu adev\rul, dar tr\ie[te `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu te cread\. Chiar spunea Crowley adev\rul despre comunicarea cu o alt\ categorie de fiin]e? {i, dac\ el credea asta, se [i `nt`mplase cu adev\rat a[a? A fost poarta stelar\ deschis\ de nimeni altul dec`t de Aleister Crowley, `n Cairo, `n 1904? Crowley a considerat `ntotdeauna c\ spiritul cu care vorbea, Aiwass, era unul dintre Conduc\torii Secre]i, sau Mae[trii Ascun[i, care circulau prin ocultismul secolului nou\sprezece [i reprezentau o metod\ convenabil\ pentru conduc\torii ordinelor de a-[i `nt\ri autoritatea pretinz`nd c\ totul vine de la o fiin]\ superioar\, cu care doar ei se afl\ `n contact. Putem include aici Superiorii Necunoscu]i ai unor grupuri neotempliere din secolele optsprezece [i nou\sprezece, Mae[trii Ascun[i ai influentei mi[c\ri teosofice a Helenei Petrovna Blavatsky [i Mae[trii din Agartha ai lui Saint-Yves. Adeseori, ca `n cazul Blavatsky, se spune c\ Mae[trii Ascun[i s`nt fiin]e umane evoluate spiritual care tr\iesc `n zone `ndep\rtate, cum ar fi fort\rea]a muntoas\ tibetan\. (Ce este interesant, Conduc\torii Secre]i ai Zorilor de Aur apar `n astral ca [oimi43, reamintindu-ne de experien]ele lui Saul Paul Sirag [i Ray Stanford cu Spectra.) ~n ciuda poten]ialului enorm pe care i-l ofereau contactul cu Aiwass [i Cartea Legii, Crowley sim]ea o aversiune pentru ambele. El ajunsese s\ cread\ c\ Aiwass era mai mult o manifestare a subcon[tientului s\u [i spunea: Mi-am utilizat `ntreaga putere pentru a rezista Conduc\torilor Secre]i [i am `ncercat s\ uit toat\ afacerea asta.44 Dar nu i s-a permis s\ o uite. Coinciden]e bizare [i fenomene ciudate `n cariera sa i-au tot adus `n fa]\ Cartea Legii. Doar c`nd a demarat promovarea ei, obstacolele au disp\rut, a[a c\ nu a avut alt\ solu]ie dec`t s\ accepte poruncile Conduc\torilor Secre]i.
~n continuare, cariera lui Crowley a fost legat\ de dou\ ordine, Ordo Templis Orientis (Ordinul Templierilor Orientali, OTO), notoriu cumva pentru ritualurile sale cu tent\ sexual\, [i mult mai pu]in cunoscutul Argenteum Astrum, A...A... (Steaua de Argint). Care era Al Treilea Ordin al Ordinului Hermetic Golden Dawn (Zori de Aur). Doar ini]ia]ii de rang superior erau admi[i [i considerau c\ se afl\ `n contact direct cu Conduc\torii Secre]i. Golden Dawn s-a fragmentat `n jurul anului 1900, `n special din cauza luptei pentru putere `ntre Crowley [i conduc\torul ordinului, Samuel Liddell MacGregor Mathers (1854-1918), dar A...A... a supravie]uit sub controlul lui Crowley. Steaua de Argint a ordinului era Sirius, cu un loc central `n filozofia magic\ deoarece Conduc\torii Secre]i, entit\]ile f\r\ trup care conduceau ordinul, se aflau `ntr-o anume leg\tur\ cu Sirius. Iar asta va avea o influen]\ extraordinar\ `n modelarea preistoriei Celor Nou\. OTO rezultase din asocierea mai multor parteneri. Fondat `n 1895 de austriacul Karl Kellner, conducerea lui fusese preluat\ dup\ decesul acestuia, din 1905, de Theodore Reuss, apoi se dezvoltase rapid. Crowley s-a al\turat `n 1911, iar Reuss a `nceput s\ includ\ `n ritualurile OTO `nv\]\turile din Cartea Legii. ~nainte de decesul lui din 1922, Reuss `l nominalizase pe Crowley drept succesor, dar membrii germani au refuzat, ajung`ndu-se la schism\ [i la declinul ramurii germane chiar `nainte de interzicerea ei de c\tre nazi[ti. Anticip`nd evenimentele sau din noroc, Crowley s-a mutat `n California, Mecca ciud\]eniilor [i a minunilor, [i a avut un asemenea succes `n str`ngerea de noi membri `nc`t, spune Francis King, `n urm\torii zece ani (p`n\ la decesul lui Crowley, `n 1947) California a devenit centrul principal al activit\]ilor OTO.45 OTO [i A...A... s-au dezvoltat puternic `n California. Aflate sub influen]a lui Crowley, erau str`ns legate, dar OTO atr\gea aten]ia mai mult din cauza ritualurilor sexuale magice. Credem c\ asta se f\cea cu bun\ inten]ie pentru a p\stra A...A... `n umbr\, acesta fiind de fapt ordinul important.
Strania mo[tenire a lui Aleister Crowley
~n anii ce au urmat celui de Al Doilea R\zboi Mondial [i dup\ decesul lui Crowley `n Anglia, `n 1947, filozofia celor dou\ ordine
a evoluat `n California. Au `nceput asocierile cu extratere[tri `n locul tradi]ionalelor entit\]i oculte, demoni sau ghizi spirituali. Figura central\ `n aceast\ schimbare era Charles Stansfeld Jones (1886-1950), principal discipol al lui Crowley, care `l descria ca fiul meu magic. Jones, purt`nd numele magic Fratele Achad, era conduc\torul lojii OTO din Vancouver [i avea o pozi]ie `nalt\ `n A...A..., unde fusese ini]iat `n 1916. Dup\ Kenneth Grant: Cartea Legii a izvor`t de la o inteligen]\ suprauman\ ce l-a folosit pe Crowley ca agent de influen]\. {i tot el spune: Aiway este modelul extraterestrului cu care trebuie s\ ne a[tept\m s\ intr\m `n contact pe m\sur\ ce timpurile evolueaz\. 46 Iar `n alt\ parte, Grant scrie folosind cuvinte extraordinar de asem\n\toare celor utilizate despre Tom [i Cei Nou\: Aiwass este leg\tura, canalul prin care impulsul va fi transmis de c\tre con[tiin]ele extraterestre. 47 Sub puternica influen]\ a lui Charles Stansfeld Jones, ideea ghizilor extratere[tri a prins rapid `n California. Unul dintre ini]ia]ii lojii lui Jones din Vancouver, Wilfred T. Smith, a `nfiin]at o loj\ OTO `n Pasadena, California, `n 1930. Templul lor din Mount Palomar a devenit ulterior a[ez\m`ntul observatorului, implicat `n controversatul contact clasic cu un OZN al lui George Adamski, `n anii 1950. Precum Parisul anului 1890, California de dup\ r\zboi era un focar de credin]e [i practici oculte. Creuzetul `n care erau amestecate at`tea personalit\]i ì includea pe specialistul `n rachete John (Jack) Parsons [i pe L. Ron Hubbard, fondatorul Bisericii Scientologice. Parson, cu un crater pe Lun\ botezat dup\ numele lui, era un pionier `n domeniul cercet\rii combustibililor pentru rachete. El [i so]ia sa Helen s-au al\turat ramurii californiene a OTO `n 1939 [i au urcat rapid `n ierarhie, devenind conduc\torul lojii `n 1944, unii consider`ndu-l succesorul lui Crowley. ~n 1949, vorbea de traversarea Abisului termen echivalent cu intrarea `n A...A... [i se prezenta ca Maestru al Templului (primul din cele trei grade A...A...).48 Tot el, `n timpul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, lucrase la proiecte militare secrete, dezvolt`nd prototipuri de rachete. ~n 1944, Jet Propulsion Laboratory (JPL) avea sediul la Pasadena, ca sec]ie a Guggenheim Aeronautical Laboratory, pentru care lucrase pe durata r\zboiului, fiind unul dintre primii membri ai echipei. (JPL controleaz\ azi sondele spa]iale, cum ar fi cele trimise pe Marte.) Parson a decedat `n 18 iunie 1952 `ntr-o explozie `n
laboratorul s\u [i a r\mas neelucidat dac\ a fost un accident sau o sinucidere. Poate c\ for]ele `ntunecate au jucat un rol `n moartea sa. Grant spune:
Lucr`nd cu formulele incrementului thelemic (bazat pe Cartea Legii, a lui Crowley), Parson a stabilit contactul cu fiin]e extraterestre din ordinul Aiwass. Din nefericire, a pierdut controlul unei entit\]i invocate, iar aceasta, obsed`nd-o (posed`nd-o) pe colega lui (Marjorie Cameron), l-a `mpins spre autodistrugere.49
Evident, contactul cu extratere[trii poate s\ ia o turnur\ nepl\cut\. Nu-i suficient s\ comunici cu ei. Trebuie s\-i controlezi, s\-i ]ii la locul lor, ceea ce nu s-a `nt`mplat cu Cei Nou\, practic venera]i de adep]ii lor. Poate c\ sinuciderea lui Don Elkins, precum [i tentativa lui Bobby Horne erau asem\n\toare cu moartea ca o tor]\ a lui Jack Parson. Parson era unul din acele cazuri ciudate `n care un cercet\tor, un pionier al unui domeniu [tiin]ific, care lucreaz\ cu serviciile de informa]ii, este foarte implicat [i `n practici [i credin]e oculte. Crowley `nsu[i fusese acuzat c\ lucreaz\ cu serviciile de informa]ii [i se pare c\ era adev\rat (este mai greu de precizat de partea cui era). ~nc\p\]`natul Jack Parsons era unul din cei care credeau cu pasiune `n componenta extraterestr\ a magiei lui Crowley. C`nd a `nceput, `n 1947, nebunia farfuriilor zbur\toare, Parson a afirmat c\ ele vor ajuta, `ntr-un fel, lumea s\ se converteasc\ la religia lui Crowley.50 Pe m\sura scurgerii timpului, se poate spune c\ a dat o m`n\ de ajutor apari]iei unei alte credin]e. Parson l-a `nt`lnit pe L. Ron Hubbard `n august 1945, l-a introdus `n OTO, pe urm\ cei doi au colaborat `mpreun\ la ritualuri magice, de[i Hubbard va sus]ine mai t`rziu c\ a f\cut asta doar `n cadrul misiunii de infiltrare primit\ de la Serviciul de Informa]ii al Marinei (Office of Naval Intelligence).51 Chiar dac\ este adev\rat, spune multe despre asocierea indisolubil\ `ntre grupurile oculte [i serviciile de informa]ii. Hubbard devenise admirator al lui Crowley dup\ ce descoperise `n adolescen]\ un exemplar din Cartea Legii la Libr\ria Congresului. Orice s-ar afirma azi despre asocierea celor doi pu]ini s`nt cei cunoscu]i drept fo[ti prieteni ai lui Aleister Crowley , `ntr-o conferin]\, ]inut\ `n 1952 `n Philadelphia, Hubbard se referea la Marea Fiar\ ca la bunul meu prieten.52
De[i este u[or de `n]eles atrac]ia exercitat\ de magie asupra unei persoane ca Hubbard, mistic din na[tere, implicarea specialistului `n rachete, Parsons, este mai greu de `n]eles. Dar nu este o combina]ie ciudat\. Mul]i oculti[ti ai secolelor nou\sprezece [i dou\zeci au fost fascina]i de tehnic\. Unul dintre pu]inii care au cercetat acest aspect este Theo Paijmans, care a scris despre opera lui John Worrell Keely, ale c\rui idei despre tehnologiile sonice au fost considerate recent c\ ar explica modul de construire a piramidelor,53 de[i doamna Blavatsky este prima care a f\cut aceast\ conexiune.54 O dovad\ frapant\ [i sugestiv\ este bibliografia indicat\ candida]ilor la Argenteum Astrum, care includea The Fourth Dimension (A patra dimensiune) de C. Howard Hinton.55 Publicat\ `n 1904, era una din primele lucr\ri ce atingea subiectul unor dimensiuni superioare [i posibila lor manifestare `n lumea noastr\ tridimensional\. S`nt chiar ideile ce le-au precedat pe cele invocate de Richard Hoagland `n Mesajul din Cydonia. Ini]ia]ilor ordinului lui Crowley li se cerea s\ se familiarizeze cu subiectul dimensiunilor superioare, deoarece urmau s\ le utilizeze `n practic\, cu toate c\ domeniul este considerat [i azi extrem de abstract, rezervat matematicienilor. Filozofia magic\ a lui Argenteum Astrum, derivat\ din Cartea Legii, avea multe asem\n\ri cu aceea a Celor Nou\. Doctrina A...A... era centrat\ pe Sirius, privit ca surs\ a puterii magice: Aiwass era, `n fond, un emisar din Sirius. ~n sistemul de coresponden]e magice utilizat de A...A... num\rul lui Sirius era nou\.56 Crowley sublinia c\ Marte va fi extrem de important `n a[teptatul Eon al lui Horus pentru c\ zeitatea era asociat\ cu Marte. Iar r\s\ritul Eonului lui Horus coincide cu apusul Erei V\rs\torului. ~n sistemul A...A..., influen]a V\rs\torului este transmis\ P\m`ntului prin intermediul planetei Saturn57 [i, `n comunicarea cu Ra intermediat\ de Carla Rueckert, Consiliul Celor Nou\ afirm\ `n mod explicit leg\tura cu aceast\ planet\. {i mai semnificativ, James Hurtak ne `nva]\ c\ Saturn joac\ un rol important `n echilibrarea for]elor din sistemul nostru solar, iar piramidele de pe Marte s`nt direct influen]ate de aceast\ planet\.58 Este evident c\ Cei Nou\ s`nt forma modern\ de manifestare a sistemului magic al lui Crowley.
~n edi]ia revizuit\, din 1998, a The Sirius Mystery, Robert Temple explic\ cum a ajuns s\ scrie cartea.59 Aten]ia lui a fost atras\ mai `ntì de cuno[tin]ele inexplicabile ale dogonilor despre Sirius B, men]ionate de Arthur M. Young, mentorul s\u, pe c`nd era student la University of Pennsylvania la `nceputul anilor 1960. ~n 1966, la v`rsta de dou\zeci [i unu de ani, Temple a devenit secretarul Youngs Foundation for the Study of Consciousness (Funda]ia Tinerilor pentru Studiul Con[tiin]ei) [i, probabil, a aflat c\ Young se num\ra printre cei prezen]i `n 1952 la primul contact cu Consiliul Celor Nou\. Young i-a men]ionat lui Temple `n 1965 misterul legat de cuno[tin]elor dogonilor despre Sirius. Doi ani mai t`rziu, dup\ ce se mutase la Londra, Temple s-a hot\r`t s\ mearg\ pe firul pove[tii [i i-a scris lui Young, cer`ndu-i detalii. A primit traducerea c\r]ii Le renard ple, de Griaule [i Dieterlen, exemplarul furat mai t`rziu de CIA, `mpreun\ cu mesajul Nu m\ b\ga `n chestia asta60 [i o explica]ie legat\ de cum aflase de ea de la un personaj numit Harry Smith, care ì oferise traducerea. Cunoscut drept cineast suprarealist [i artist, Harry Smith (1929-1991) experimentase [i el halucinogenele, dar avusese multe alte preocup\ri. Caracterul lui ì fascina pe to]i cei care `l `nt`lneau. Excentric, nesupus, neinteresat de latura material\ [i mistic, era guru ideal. Nu toat\ lumea [tie c\ era [i membru OTO. Un alt membru al ordinului, Jim Wasserman, spunea despre el:
Bl`nde]ea [i amabilitatea lui erau atotcuprinz\toare. Dup\ p\rerea mea era un sf`nt, un sf`nt modern, american, un sf`nt [aman din New York. Exact a[a cum spun. Era un adev\rat credincios. Unul din cei mai evolua]i mae[tri spirituali pe care i-am `nt`lnit `n via]a mea.61
N\scut `n 1929, `n Oregon, din p\rin]i teosofi[ti, cu un bunic cu rang `nalt `n francmasonerie, Smith a studiat antropologia `ntre 1941 [i 1943, la University of Washington. ~n California s-a mutat `n 1945, ocup`nd un post de func]ionar. Ulterior s-a dedicat artei, cinematografiei, muzicologiei [i studiilor esoterice, restul vie]ii sale supravie]uind prin bursele [i sprijinul acordat de prieteni [i discipoli. O burs\ a primit [i de la Arthur M. Young. La `nceputul
anilor 1950 a tr\it o vreme printre indienii Kiowa, `n Oklahoma, studiindu-le ritualurile [amanice [i halucinogenele folosite. Smith a devenit `n anii 1950 un erou al genera]iei beat [i `n anii 1960 al genera]iei hippie. (~n ultimii ani ai vie]ii a fost sprijinit financiar de trupa rock The Grateful Dead.) Printre realiz\rile sale a fost [i o culegere de c`ntece populare americane, antologia Folkways, cu o enorm\ influen]\ asupra unor arti[ti. Bob Dylan a m\rturisit c`t este de `ndatorat culegerii [i a `nregistrat mai multe piese de acolo. Smith a primit `n 1991 un Grammy pentru contribu]ia sa la muzica popular\. ~nc\ o dat\, acest succes `ncadrabil culturii alternative a anilor 1960 nu reprezint\ dec`t o fa]et\ a medaliei. Inofensivul Harry Smith era [i membru al grupurilor americane ale lui Crowley, OTO [i A...A..., [i era implicat `n subiectele esoterice. A studiat atent [tiin]ele hermetice, `n special scrierile marelui filozof ocult renascentist Giordano Bruno. {i-a petrecut [aisprezece ani pentru a integra opera lui Bruno cu doctrina OTO [i cu magia enochian\ [i magia elisabetan\ ale dr. John Dee. Magie la modul cel mai serios. Enochienii moderni spun c\ lucr\rile nu trebuie `ntreprinse cu inima u[oar\ sau de cei bolnavi, deoarece puterile pot aduce pr\p\dul, provoc`nd probleme spirituale [i mentale. (Ce-i curios, disciplina vie]ii de zi cu zi a lui Smith era departe de aceea solicitat\ de aceast\ magie, cu luni de preg\tire, concentrare [i priva]iuni fizice [i mentale.) Dar apartenen]a sa la OTO ne treze[te interesul. Smith era un adept devotat al lui Crowley, ajut`ndu-l pe acesta s\-[i reediteze lucr\rile [i realiz`nd grafica unui pachet de c\r]i de tarot utilizat [i azi de OTO. El afirma c\ este fiul lui Crowley. Chiar dac\ via]a Fiarei permitea apari]ia unor fii nelegitimi, este pu]in probabil c\ Smith se `ncadra `n aceast\ categorie. Ambilor le pl\cea s\ brodeze pove[ti despre via]a lor [i s\ le dea drumul `n lume ca fapte adev\rate. Omul care l-a introdus pe Smith `n OTO [i A...A... `n anii 1940 a fost Charles Stansfeld Jones62, cel care, a[a cum am v\zut, a avut o mare influen]\ asupra vie]ii lui Jack Parson. Pare posibil ca Smith [i Parson s\ se fi cunoscut. Parson era capul local al OTO. Iar Smith cel al A...A... Smith a studiat pe larg misticismul [i esoterismul, dar a sus]inut mereu c\ r\d\cinile credin]elor sale se afl\ `n opera lui Crowley.63
Cu toate vicisitudinile eclecticei sale cariere, el a r\mas un membru loial at`t al A...A..., c`t [i al OTO p`n\ la decesul s\u survenit `n 1991. OTO chiar a organizat o ceremonie la slujba funerar\ la St Marks Church, New York. Surprinz\toare probabil pentru preo]ii de acolo.64 Este u[or de v\zut c\ toate investiga]iile ne-au condus c\tre c`teva persoane [i grupuri ciudate, unele dintre ele, precum ini]iatorul Aleister Crowley [i viitorul fondator al scientologiei, L. Ron Hubbard, legate de serviciile de informa]ii. {i, `ntr-un fel sau `n altul, de controlul min]ii. ~n inima re]elei se afla ocultul ordin A...A..., aflat `n umbra ceva mai spectaculosului OTO, ce a avut un extraordinar efect asupra anumitor personaje [i, prin ele, asupra unor evenimente cheie ale secolului dou\zeci. A...A... sublinia importan]a lui Sirius numele ordinului chiar era legat de el [i credea `n fiin]e inteligente nonumane care, dup\ r\zboi, au `nceput s\ fie interpretate `n California ca extratere[tri. S`nt temele principale ale lui Robert Temple, `n The Sirius Mystery, a c\rui inspira]ie, acum [tim, sosise de la un membru A...A..., via cineva implicat `n Consiliul Celor Nou\. Nu poate fi vorba de o coinciden]\. Este semnificativ [i c\, `n edi]ia din 1998 a c\r]ii sale, Temple a dezvoltat ideile originare pentru a-i include pe zeii spa]iului dogoni, Nommo, care nu s-ar mai fi `ntors pe Sirius dup\ misiunea lor civilizatoare pe P\m`nt, ci s-ar fi plasat undeva `n sistemul solar, unde hiberneaz\ p`n\ la momentul `ntoarcerii, c`nd vor verifica progresele f\cute de noi. Dup\ indiciile lui Temple, nu s`nt departe, nava lor spa]ial\ orbiteaz\ `n jurul lui Saturn.65 Dar de ce a ales Temple, ca loc al navei zeilor, planeta Saturn, din toate locurile sistemului solar? Poate c\ r\spunsul se afl\ `n importan]a acordat\ lui Saturn at`t de Crowley c`t [i de Cei Nou\.
Vocea Tibetanului
Cei aduna]i `n cercul lui Phyllis Schlemmer, `n special sir John Whitmore, l-au `ntrebat adeseori pe Tom despre opera anglo-americancei Alice A. Bailey. Cei Nou\ o apreciau din moment ce opera
ei ap\rea `n lista lecturilor recomandate de Tom `mpreun\ cu scrierile Helenei Petrovna Blavatsky.66 Blavatsky a fost descris\ drept cea mai influent\ figur\ a rena[terii ocultismului `n secolul nou\sprezece.67 Rusoaic\ (n\scut\ Hahn), Blavatsky [i-a manifestat de timpuriu poftele pentru m`ncare, magie [i aventur\, iar pove[tile despre via]a ei rivalizeaz\ `n farmec [i dezm\] cu cele ale lui Aleister Crowley. ~n cele din urm\, `n 1873 s-a stabilit `n Statele Unite, unde a devenit celebr\ ca medium spiritist sau, cum suspecteaz\ unii, prestidigitator, prea mare fiindu-i `ndem`narea `n declan[area de evenimente legate de artefacte. Oricum, cioc\niturile `n mas\ au fost abandonate repede dup\ ce a anun]at c\ se afl\ `n contact psihic cu Mae[trii Ascun[i, Marea Fr\]ie Alb\, un grup de `n]elep]i care, din Tibet, dirijeaz\ `n secret rasa uman\ (totul derivat din ~n]elep]ii Agarthei [i premerg\torii Conduc\torilor Secre]i ai Golden Dawn, men]iona]i de Sain-Yves dAlveydre). Un adev\rat torent de cuvinte s-a transformat `n operele vie]ii ei, Isis Unveiled (Isis f\r\ v\l 1877) [i The Secret Doctrine (Doctrina secret\ 1888), `n care dezv\luie, dup\ adep]ii ei, o extrem de erudit\ sintez\ `ntre tradi]iile oculte occidentale [i religiile mistice orientale. (Dup\ mul]i al]i critici, ele nu s`nt dec`t un talme[-balme[.) Doctrina ei `mbin\ conceptul de karma cu legenda Atlantidei [i ideea raselor primare, fa]\ de care a noastr\, arian\, este a cincea, succesoarea atlan]ilor. {i mai s`nt `nc\ dou\ rase de venit. Ideile i-au inspirat pe nazi[ti [i, prin Karl Haushofer (cel care, `mpreun\ cu Rudolf Hess, l-a ajutat pe Hitler s\ scrie Mein Kampf) au modelat conceptul suprema]iei ariene [i a rasei st\p`nilor. Blavatsky a fondat Societatea Teosofic\ `n 1875, oferind bazele ideologice multor curente importante ale lumii esoterice ce-i vor urma, inclusiv lui Schwaller de Lubicz, a c\rui carier\ de teosof a influen]at mai t`rziu dezvoltarea ordinului Les Veilleurs. Dar mai ales de opera lui Alice Bailey se arat\ impresiona]i Cei Nou\. Alice La Trobe-Bateman s-a n\scut `n 1880 `n Manchester [i o experien]\ stranie, tr\it\ la v`rsta de cincisprezece ani, i-a modelat `ntreaga via]\. ~ntr-o dup\-amiaz\ de duminic\ un b\rbat purt`nd haine occidentale, dar cu un turban pe cap, a ajuns la ea acas\ [i a anun]at-o c\ este aleas\ pentru o misiune important\ `n viitor.68 ~mpreun\ cu primul ei so], a emigrat `n Statele Unite, unde au divor]at, apoi ea a descoperit relativ noua Societate Teosofic\,
al\tur`ndu-i-se `n 1918. O decizie important\ pentru via]a ei. S-a m\ritat cu Foster Bailey, un important teosof american, `n 1919. Acesta a avut o influen]\ important\ asupra ideologiei pe care o va dezvolta fiind, de asemenea, [i francmason. ~n 1915, `n timp ce citea lucr\rile Helenei Blavatsky, Bailey a avut o revela]ie: a `n]eles brusc identitatea vizitatorului misterios sosit cu dou\zeci de ani `n urm\. Nu era altul dec`t Maestrul Koot Hoomi, ghidul personal al Helenei Blavatsky. {i asta era, a[adar, misiunea ei: s\ continue opera fondatoarei teosofiei. ~n 1919, ea a intrat `n contact psihic cu un alt Maestru, tibetanul Djwhal Khul (adeseori men]ionat simplu ca Tibetanul sau Maestrul DK ). Prin Bailey, Tibetanul a dictat o serie de dou\zeci [i patru de c\r]i de `nv\]\turi esoterice, extinz`nd doctrina Blavatsky la un sistem ce include fiin]e dintr-o alt\ lume, care dirijeaz\ evolu]ia rasei umane. {i fac asta prin intermediul unui grup numit Ierarhia Fr\]iei Luminii (sau, mai simplu, Ierarhia), aflat `n De[ertul Gobi. Este semnificativ c\ se vorbe[te despre Ierarhie ca despre Marele Consiliu. Alice Bailey a scris despre el `n Initiation, Human and Solar (1922): (Ei s`nt) grupul fiin]elor spirituale din planul tainic al sistemului solar reprezentat de for]ele inteligente ale naturii [i care controleaz\ procesul evolu]iei.69 {i mai important este c\ bun\ parte din `nv\]\turile lui Bailey s`nt identice cu acelea ale lui James Hurtak din The Keys of Enoch [i, de asemenea, un ecou al operei lui Edgar Cayce. Cheia filozofiei esoterice a lui Bailey este conceptul celor {apte Raze, emana]ii spirituale ale celor {apte Planuri ale Sistemului Solar. Interesant este, a[a cum am v\zut, c\ Dorothy Martin, mediumul din Chicago, [i-a botezat organiza]ia mistic\, `nfiin]at\ `mpreun\ cu Laughead, Aba]ia celor {apte Raze. Iar conceptul sacralit\]ii num\rului [apte apare [i `n filozofia lui Arthur M. Young, ale c\rui idei s`nt derivate din cele [apte niveluri ale existen]ei materiale ale remarcabilului teosofist A.P. Sinnett, din The Mahatma Letters.70 ~nv\]\turile Tibetanului se concentreaz\ asupra a[teptatei Noi Ere (New Age), Era V\rs\torului, pentru care ì preg\te[te Ierarhia pe oameni. Procesul va decurge, ne spune, `n trei etape: prima `ntre 1875 [i 1890, activat\ de Helena Blavatsky; a doua `ntre 1919 (primul contact cu Tibetanul al lui Bailey) [i 1949 (decesul ei); iar a treia [i ultima va `ncepe `n 1975 [i va dura p`n\ `n 2025. La
`nceputul secolului dou\zeci [i unu, un mare ini]iat, ~nv\]\torul Lumii, va ap\rea anun]`nd apari]ia noii rase. Ceea ce este remarcabil de asem\n\tor cu `nv\]\turile lui Edgar Cayce referitoare la deschiderea S\lii Arhivelor de la Giseh, proclamat\ ca semn al intr\rii `n Noua Er\, al `ntoarcerii Marilor Ini]ia]i [i al `nceputurilor unei noi rase. Dup\ 1975, cuvintele Ierarhiei vor fi transmise lumii prin intermediul radioului. Misiunea personal\ a lui Bailey era s\ preg\teasc\ planeta pentru sosirea ~nv\]\torului Lumii [i s\ fac\ pa[ii necesari `nainte de pogor`rea printre oameni a Lor ~n[ile (Ierarhia), a[a cum se va `nt`mpla c\tre sf`r[itul secolului.71 Similaritatea cu mesajul Celor Nou\ este evident\, devine tot mai puternic\. Parte din lucrarea lui Bailey, cea inspirat\ de Tibetan, era aceea de a instrui discipoli care urmau s\ fie cunoscu]i drept Grupurile de Nou\, fiecare grup av`nd un rol specific, de t\m\duitori, de organizatori politici sau de educatori pentru Noua Er\.72 Vor exista nou\ astfel de grupuri, plus un a zecelea, [i el alc\tuit tot din nou\ ini]ia]i, care le va coordona munca `n acest tipar familiar de nou\ plus unu. Din nefericire, procesul de constituire al Grupurilor de Nou\ a fost `ntrerupt de o situa]ie ce, `n mod curios, nu a fost anticipat\ Al Doilea R\zboi Mondial. Accentul pus pe nou\ ca num\r al puterii este, desigur, semnificativ. C`nd cele Nou\ Principii au luat contactul cu cineva prin dr. Vinod, au f\cut-o cu un grup de nou\ participan]i aduna]i de Puharich. (Doctorul `nsu[i `ncerca `ntotdeauna s\ se `nconjoare de grupuri alc\tuite din opt persoane, cum a fost nucleul partenerilor de la Lab Nine `n Ossining, format din nou\ oameni, dup\ instruc]iunile lui Tom.) Sir John R. Sinclair, `ntr-o carte despre Alice Bailey din 1984, a descoperit asem\n\ri `ntre accentul pus de ea pe semnifica]ia grupurilor de nou\ [i cele Nou\ Principii ale lui Schwaller de Lubicz, ilustr`nd aceste asem\n\ri cu citate din lucrarea liderului noii egiptologii, John Anthony West, Serpent in the Sky.73 Dar mai s`nt [i alte conexiuni: comunica]iile avute de Bailey [i Puharich con]in asem\n\ri ce ajung mult mai departe, dincolo de posibilele coinciden]e. Mae[trii sistemului lui Bailey, condu[i de St\p`nul Lumii, care vin dintr-un nivel superior, s`nt fiin]e umane evoluate spiritual care au fost promovate `n Ierarhie [i
Tibetanul mai adaug\ c\ energia nu ajunge pe P\m`nt direct de la Sirius, ci este mai `ntì tunelat\ c\tre Saturn `nainte de a ajunge la noi.80 ~n concordan]\ cu sentin]ele Consiliului Celor Nou\ date nou\ prin Carla Rueckert [i Hurtak. Tibetanul, comunic`nd prin Alice Bailey, face [i alte conexiuni importante cu `nv\]\turile secrete ale francmasoneriei. Dup\ Tibetan, francmasoneria este o versiune terestr\ a unei [coli ini]iatice existente pe Sirius, iar gradele ierarhice ale francmasoneriei s`nt paralele, sau analoage, cu diversele niveluri de ini]iere prin care trebuie s\ treac\ adep]ii pentru a intra `n Marea Loj\ de pe Sirius. Tibetanul afirm\ c\ francmasonii au o leg\tur\ str\veche cu Sirius:
Masoneria a `nceput demult, `n negura timpurilor, cu mult timp `nainte de alungarea evreilor, a fost organizat\ sub directa influen]\ a lui Sirius [i modelat\ c`t mai mult posibil dup\ anumite institu]ii de pe Sirius.81
care au trecut prin re`ncarn\ri sub marile nume ale religiei [i esoterismului, cum ar fi Maestrul Iisus. Tibetanii utilizeaz\ adeseori doar ini]ialele, doi Mae[tri cu rol decisiv `n preg\tirea lumii pentru faza final\ fiind Maestrul R [i Maestrul M.74 Reprezentan]ii Celor Nou\ care au vorbit prin intermediul lui Vinod se prezint\ ca M [i R.75 Este vorba de o confirmare, din surse independente, a contactului cu fiin]e reale avut prin intermediul unor persoane diferite? Sau comunicarea recent\ a fost modelat\ pentru a se potrivi cu prezicerile Tibetanului? Philip Coppens ne-a atras aten]ia asupra unei conferin]e ]inut\ de Puharich `n Upland, California, `n 6 noiembrie 1982, `n care trecea `n revist\ munca sa [i cum a evoluat aceasta. Acolo a admis c\ experimentele timpurii de la Round Table Foundation au fost inspirate de opera lui Alice Bailey76, `nainte de lucr\rile f\cute cu dr. Vinod. Ceea ce dovede[te, cel pu]in, c\ Puharich era con[tient de `nv\]\turile Tibetanului `nainte de primul s\u contact cu Cei Nou\. Un alt aspect semnificativ al operei lui Bailey este importan]a acordat\ lui Sirius. Steaua are un rol central `n doctrina teosofic\, unde este descris\ ca un fel de centru energetic, legat de echivalentul cosmic al celui de-al treilea ochi la oameni, cu un puternic efect asupra sistemului solar.77 Din punctul de vedere al lui Bailey, orienteaz\ `n mod similar energia de la centrul cosmic, prin sistemul solar, c\tre P\m`nt. De[i exist\ multe astfel de influen]e, aceea a lui Sirius este pe departe cea mai puternic\ [i mai important\. ~n cartea ei Initiation, Human and Solar, ea descrie o serie de c\i pe care pornesc ini]ia]ii pentru a se dezvolta spiritual. O astfel de cale este Calea lui Sirius, dar fiind secret\ nu se vorbe[te deschis despre ea. A[a cum [i spune:
Se pot spune pu]ine despre aceast\ Cale... ~n misterul influen]ei sale [i `n secretul stelei Sirius s`nt ascunse fapte legate de evolu]ia noastr\ cosmic\ [i, indirect, a sistemului nostru solar...78
La `nceput, cea mai important\, este energia emanat\ de soarele Sirius. A[a pot fi explicate energia g`ndurilor sau puterea min]ii. ~n ansamblul ei ea vine de la centrul cosmic via Sirius. Sirius ac]ioneaz\ ca un releu, ca un centru de focalizare, de unde eman\ aceast\ influen]\ ce produce con[tiin]a omului.79
Aceste afirma]ii pot, desigur, s\ fie considerate un simplu condiment, dar pot explica [i frecventa implicare a francmasoneriei `n evenimentele investigate, inclusiv `n cele din jurul conspira]iei Giseh-Marte. Iar Alice Bailey `ns\[i se afla sub directa influen]\ a masoneriei, al doilea so], Foster Bailey, fiind nu doar un conduc\tor al Societ\]ii Teosofice [i un partener la [edin]ele de comunicare ale so]iei sale, ci [i un important francmason. Cartea sa, The Spirit of Masonry (Spiritul Masoneriei 1957), statueaz\ inten]ia sa de a aduce Ordinului m\estria semnifica]iilor ascunse.82 El ]ine fra]ilor conferin]e pe aceste teme (membri ai Ritului Antic [i Acceptat, forma dominant\ `n masoneria american\) [i scrie c\ francmasoneria este un vestigiu al religiei primare, comun\ c`ndva `ntregii lumi, aduc`nd ca martore piramidele din Egipt [i America de Sud.83 (Ideea unei `n]elepciuni comune tradi]ionale `n lumea antic\ este, desigur, o tr\s\tur\ important\ a mesajului lui Graham Hancock, suger`nd, astfel, c\ religia str\mo[ilor este semnificativ\ pentru viitorul nostru imediat. Concept prezent [i `n credin]a masonic\ a sosirii Noii Ordini Mondiale.) Un amestec cu adev\rat exploziv. Pe de o parte `nv\]\turile primite de Alice Bailey par s\ fi fost influen]ate de credin]ele masonice ale so]ului, pe de alt\ parte, chiar prin Foster Bailey, masonii americani au fost influen]a]i de `nv\]\turile lui Alice Bailey, cel
Randall-Stevens avea doi parteneri f\r\ trup, Adolemy (`ntrupat mai `nainte ca Moise) [i Oneferu. Ei au descris Giseh ca Centrul Piramidelor Masonice [i au vorbit de Masoneria Cosmic\, explic`nd: Emigran]ii din Atlantida erau oameni guverna]i de legile Francmasoneriei Cosmice [i cei care au aterizat `n Egipt au construit centre de ini]iere masonic\ prin care era administrat\ ]ara.87 ~n anii 1950, Randall-Stevens a `ntemeiat, la indica]iile unuia din ghizii s\i, un grup numit Knights Templars of Aquarius (Cavalerii Templieri ai V\rs\torului). (~nc\ mai exist\, cu sediul central `n Channel Islands.) Din propriile lui cuvinte se `n]elege c\, p`n\ la urm\, comunicarea s-a transformat `n transa unui medium din moment ce, `n 1956, putea fi `nregistrat\ pe band\. ~n The Wisdom of the Soul (~n]elepciunea sufletului 1956) scrie:
R\spunderea [i autoritatea asupra declara]iilor [i `nv\]\turilor din aceste pagini apar]ine lui Osiran Group, un ordin din cadrul Brotherhood of Master Masons (Fr\]ia Mae[trilor Masoni, care lucreaz\ prin anumi]i ini]ia]i `ntrupa]i `n diverse regiuni ale globului.)88
pu]in `n ceea ce prive[te steaua Sirius. Rezultatul este un hibrid, bazat at`t pe tradi]ie c`t [i pe materiale revelate, fiecare, `n felul lor, deschise `ntreb\rilor. I-a f\cut Foster Bailey pe masoni s\ cread\ c\ `nv\]\turile primite de so]ia sa despre originea pe Sirius a masoneriei s`nt o tradi]ie intern\ a masoneriei? Poate fi acesta motivul pentru care The Sirius Mystery a lui Robert Temple a fost `nt`mpinat\ cu at`t interes de masoni? Iar Henry Wallace, c`ndva vicepre[edinte al Statelor Unite [i sponsor al lui Andrija Puharich, era [i el un mason [i teosof de rang `nalt, la fel ca Foster Bailey. Masonii `n[i[i sus]in c\ [tiau despre Sirius `nainte ca Foster Bailey s\ fi promovat conceptul. Scriitorul american Robert Anton Wilson `nregistreaz\ cum unele din contactele sale din cadrul societ\]ilor secrete [i esoterice, at`t din Europa c`t [i din Statele Unite, i-au spus c\ secretul gradului 33, cel mai `nalt `n francmasoneria american\, este acela c\ Maestrul se afl\ `n contact direct cu fiin]ele inteligente de pe Sirius.84 Wilson `nsu[i ia `n der`dere asta, dar, `n orice caz, numai un alt mason de grad 33 poate afla dac\ este adev\rat sau nu. Sirius apare adeseori `n `nv\]\tura masonic\, iar `nc\perile lojelor s`nt decorate cu simbolul Stelei Aprinse, considerate de autorit\]ile masonice ca reprezent`nd steaua Sirius.85 Marele mason al secolului nou\sprezece american, Albert Pike, consemneaz\ o legend\ masonic\ ce leag\ `n mod specific num\rul nou\ de o tradi]ie astral\ a lui Sirius. S`nt amintite cele Nou\ Alegeri ale ucenicului care `ncearc\ s\ r\zbune moartea maestrului s\u, Hiram Abiff, urm\rind pe unul dintre asasini `ntr-o pe[ter\. Cele Nou\ Alegeri s`nt simbolizate de r\s\ritul a nou\ stele str\lucitoare, inclusiv cele din Centura Orionului, care preced r\s\ritul lui Sirius.86 (Maestru Ales al Celor Nou\ este, de altfel, al nou\lea grad al Ritului Sco]ian Antic [i Acceptat.) Ceea ce pare a fi doar curioasa idee a Tibetanului c\ francmasoneria este un soi de institu]ie extraterestr\ se mai g\se[te [i `n alte scrieri inspirate, de data asta cele ale lui H.C. Randall-Stevens, care `nc\ din anii 1920 a scris despre `nc\perile secrete de sub Sfinx [i Marea Piramid\. Ca [i Alice Bailey, el nu trebuia s\ intre `n trans\ pentru a comunica cu ghidul s\u, o voce ì dicta pur [i simplu `n cap. Prima dictare s-a petrecut `n 9 februarie 1925 [i a continuat `n fiecare noapte timp de mai multe s\pt\m`ni, numai o pagin\ sau dou\ pe sesiune. Comunicarea `ncepea mereu `n jurul orei nou\ seara. (Comunicarea lui Vinod `ncepea fix la 9 pm.) De[i exist\ multe asem\n\ri `ntre `n]elepciunea transmis\ de Randall-Stevens [i Alice Bailey, apar [i diferen]e, iar comunicatorul Randall-Stevens, dar [i Consiliul Celor Nou\ fac gre[eli elementare. De exemplu, ei se refer\ la Sfinx ca la imaginea `n granit89, c`nd acesta este construit integral din calcar. Ca [i pe alte piste ale acestei investiga]ii, ne `nt`lnim din nou cu James Hurtak. The Keys of Enoch extrage multe idei din acest mediu esoteric ce-i include pe Crowley, Blawatsky, Schwaller de Lubicz [i Alice Bailey. Hurtak, Blavatsky [i Bailey consider\ c\ autoritatea suprem\ este Marea Fr\]ie Alb\, iar Hurtak mut\ sediul acesteia din Tibet undeva `n galaxie. Dar, la fel ca Bailey, se refer\ la aceasta ca la Ierarhie. {i, evident, nu este nici o coinciden]\ c\ `n cartea lui Hurtak, The Keys of Enoch, s`nt oferite exact acelea[i date pentru perioada Atlantidei 18 000-12 000 `.Hr. ce ap\reau la Saint-Yves dAlveydre, fondatorul Sinarhiei. Orice altceva ar mai fi The Keys of Enoch, este o lucrare bine documentat\, sursele fiind al]i autori esoterici, `n special cei de la sf`r[itul secolului al nou\sprezecelea.
O nou\ religie global\
care a decis `n favoarea lui, accept`nd ca el s\ `nregistreze titlul de rozicrucian `n 1935. Clymer afirma c\ doctrina societ\]ii sale, Fraternitas Rosae Crucis, era avizat\ direct din Fran]a de un ordin secret, Consiliul Celor Nou\. ~n 1932, el public\ o scrisoare sosit\ de la acesta, `n care se proclam\:
Aceasta este Noua Dispens\, iar lucr\rile fraternit\]ilor spirituale [i mistice trebuie restabilite `n `ntreaga lume, astfel ca to]i oamenii s\ cunoasc\ Legea [i s\ o aplice pentru `mbun\t\]irea spiritual\, singura cale de a salva umanitatea... Noi, Consiliul Celor Nou\, am selectat organiza]ia voastr\, una din cele mai vechi din America, pentru a ne ajuta `n aceast\ lucrare.91
Am fost ului]i s\ descoperim c\ `nc\ din anii 1930 existau leg\turi `ntre fenomenul modern al Consiliului Celor Nou\ [i diverse organiza]ii oculte [i esoterice, Sinarhia, Aleister Crowley [i Alice Bailey. Sub bizarul pseudonim Inquire Within, cercet\ri `ntreprinse de Christina Stoddard, fost conduc\tor al unui ordin desprins din Golden Dawn, numit Stella Matutina, au ap\rut `n dou\ c\r]i, Light-Bearers of Darkness (Tor]ele ~ntunericului 1935) [i The Trail of the Serpent (Urma [arpelui 1936). Sunau ca un avertisment legat de apari]ia de noi sisteme religioase promovate de grupuri aparent independente, dar de fapt interconectate. Stoddard `ns\[i, la fel ca Schwaller de Lubicz [i Alice Bailey, avea vederi de extrem\ dreapta, dar chiar [i ea a fost deranjat\ de menghina de fier `n care Sinarhia str`ngea lumea esoteric\. Stoddard dezbate obiectivele sinarhiste ale lui Saint-Yves, `n special controlul celor trei st`lpi ai societ\]ii, politica, religia, economia. Ea arat\ c\ lucrurile par s\ se `nt`mple deja `n sfera religioas\. Spre deosebire de epoca `n care cre[tinismul era singura religie occidental\, acum exist\ numeroase alte credin]e, ceea ce face domeniul greu de controlat. Pentru a schimba aceast\ tendin]\, religiile trebuie unite, nu `ncerc`ndu-se `nlocuirea lor, ci absorbirea elementelor caracteristice fiec\reia `ntr-o nou\ religie global\. Cea mai bun\ metod\ de atingere a acestui obiectiv este preluarea controlului de c\tre un lider autoritar [i carismatic care s\ explice c\ Zeul, sau Zeii, de pe tot parcursul istoriei noastre, par s\ fi dezv\luit adev\ruri diferite prin diverse religii. Dar c\ totul provine de la acela[i Zeu. Tot ce trebuie s\ facem este s\ `n]elegem principiile fundamentale [i s\ aspir\m la un nivel spiritual mai `nalt. {i Stoddard d\ ca prim exemplu de sintez\ sinarhist\ doctrina lui Alice A. Bailey.90 The Trail of the Serpent descrie rivalitatea `ntre Reuben Swinburne Clymer [i H. Spencer Lewis, care pretind am`ndoi c\ s`nt capi legitimi ai rosicrucienilor americani. Clymer (mason de grad 32), sus]ine c\ autoritatea i-a fost acordat\ de nimeni altul dec`t de reformatorul social Paschal Beverly Randolph (1825-1875), un prieten al lui Abraham Lincoln, autorizat `n 1852 de rosicrucienii europeni s\ duc\ ordinul `n America, cu mult timp `nainte ca H. Spencer Lewis s\ fondeze AMORC. Clymer a adus conflictul `n fa]a tribunalului,
Scrisoarea era semnat\ de pu]in modestul Conte M. de St Vincent, Prim Plenipoten]iar al Confraternit\]ii Mondiale a Consiliului Celor Nou\. C`t despre idealurile sinarhiste, grupul lui Clymer, a[a cum subliniaz\ Stoddard, profesa acceptarea laturii esoterice a tuturor religiilor92. Un alt titlu al Consiliului Celor Nou\ era, dup\ Clymer, {coala Secret\93, ceea ce se va dovedi extrem de semnificativ. Important de re]inut este c\ no]iunea de Consiliul Celor Nou\ se afla `n circula]ie `n anii 1930, legat\ fiind de acela[i mediu politico-esoteric francez a c\rui odrasl\ era Schwaller de Lubicz. Multe din scrierile din secolul nou\sprezece ale lui dr. Paschal Beverly Randolph, mentorul lui Clymer, con]in astfel de elemente asem\n\toare cu materialele t`rzii legate de Cei Nou\ [i cu `nv\]\turile Tibetanului lui Alice Bailey. Este dincolo de orice coinciden]\ posibil\. Randolph credea c\ o serie de ordine ini]iatice, controlate de fiin]e superioare, cunoscute ca Marea Fr\]ie Alb\, au existat pe parcursul `ntregii istorii, iar Clymer sus]inea c\ Marele Maestru al acestui ordin se afl\ `n leg\tur\ direct\ cu el.94 {i mai important este c\ Randolph a utilizat Ierarhia pentru a descrie aceste fiin]e superioare spiritual95, acela[i termen folosit de Bailey, Hurtak, Puharich [i Whitmore. {i dincolo de credin]a c\ un Consiliu al Celor Nou\ conduce anumite [coli esoterice din Fran]a, Randolph men]ioneaz\ [i un Consiliu al celor Dou\zeci [i Patru96, care apare [i `n The Keys of Enoch, a lui Hurtak. Ce este interesant, Randolph credea c\ fiin]e spirituale de pe alte planete viziteaz\ frecvent P\m`ntul.97
un teren fertil pentru specula]ii. Iar numele a devenit un cli[eu al curentelor cre[tine neconven]ionale. Este numele `naltei preo]imi din Biserica lui Isus Hristos a Sfin]ilor din Zilele din Urm\, a mormonilor, la care aspir\ to]i reprezentan]ii de sex masculin dup\ ce au trecut prin stadiul inferior al preo]iei Aaronice. Parc\ pentru a spori confuzia, mai multe grupuri esoterice [i fundamentalist cre[tine poart\ acela[i nume. Exist\, de exemplu, un astfel de mic Ordin `n Applegate, California, `nc\ din 1889.102 Ordinul cu care Valle `l asociaz\ pe Hurtak are un plan extrem de ciudat. Din literatura acestora afl\m c\, pentru ei, Melchisedek are exact acela[i rol ca St\p`nul Lumii lui Alice Bailey, acela de fiin]\ superioar\ descins\ pe P\m`nt `n epoca lemurienilor [i care dirijeaz\ evolu]ia spiritual\ a rasei umane. Ordinul mai are [i o alt\ misiune grandioas\, oarecum sinistr\. A[a cum scrie Hurtak `n The Keys of Enoch:
Ordinul lui Melchisedek are misiunea reprogram\rii con[tiin]elor necesar\ pentru a se lega crea]ia fizic\ cu prezen]a ierarhiei divine (sublinierea ne apar]ine).103
~n tonuri sinarhiste, Clymer descrie Ierarhia ca p\zitoare a religiilor lumii98 (foarte ciudat, desigur, din moment ce toate s`nt exclusiviste [i profeseaz\ intoleran]a una fa]\ de cealalt\. Ne `ntreb\m ce plan ar fi putut avea `n minte ace[ti p\zitori.) Separat de al s\u Ordin Rozicrucian, Clymer a `nfiin]at o re]ea de organiza]ii esoterice, incusiv {colile Secrete [i fr\]ia mistic\ Preo]ii Ordinului Melchisedek. Mai t`rziu a afirmat c\ ultimul era deja `nfiin]at `n Fran]a, iar secretele vin direct de la Templul din Paris, cu alte cuvinte direct de la Cavalerii Templieri.99 ~n cartea sa deschiz\toare de drumuri din 1979, Messenger of Deception, Jacques Valle descrie investiga]ia f\cut\ `ntr-un grup numit Order of Melchizedek (Ordinul lui Melchisedek). Prima oar\ i-a `nt`lnit `n Paris [i a fost interesat de fuziunea `ntre ideile esoterice tradi]ionale [i credin]a `n contactul cu extratere[trii. C`nd s-a `ntors `n ]ara sa adoptiv\, `n San Francisco, Valle a fost surprins s\ descopere c\ acela[i grup opera chiar la poarta lui, `n California. A realizat rapid c\ Ordinul are astfel de filiale pe `ntreg globul. ~n aprilie 1976, s-a `nt`lnit cu James Hurtak, care tocmai ap\ruse `mpreun\ cu Andrija Puharich `ntr-o emisiune televizat\. ~n discu]ia avut\, Hurtak i-a descris experien]a prin care a primit The Keys of Enoch `n 1973. Pe urm\ l-a invitat pe Valle s\ se al\ture unui grup psi desemnat s\ schimbe prin mijloace oculte destinele lumii100. Grupul era cunoscut, i-a explicat Hurtak, ca Sons of Light of the Order of Melchizedek (Fii Luminii din Ordinul Melchisedek). Dar Valle nu era un fraier, avea suspiciunile lui cl\dite `n anii de cercetare a contactelor cu extratere[tri. El scrie: The Keys of Enoch [i doctrina Alice Bailey pot fi v\zute ca fiind unul [i acela[i lucru, de[i varianta Hurtak este [lefuit\ dup\ New Age. S`nt utilizate acelea[i cuvinte, Ierarhia, {apte Raze, rasele primare, pentru a descrie concepte identice. Ceea ce `ncearc\ s\ `ntreprind\ Hurtak se potrive[te cu interpretarea sinarhist\ a operei lui Alice Bailey f\cut\ de Christina Stoddard. Am v\zut deja cum The Keys of Enoch traseaz\ un sistem ce `ncorporeaz\ toate religiile importante occidentale plus credin]ele New Age. Cre[tinismul, iudaismul [i chiar mormonismul, religii orientale la mod\ [i credin]e indigene (cele ale nativilor americani): teologia lui Hurtak `nglobeaz\ totul cu acela[i entuziasm. {i sus]ine c\ explic\ mesajul aflat `n spatele lor.
De unde vine aceast\ pretins\ `n]elepciune? De la stelele `ndep\rtate? Am `nceput s\ m\ mir. Ar putea fi sursa acestei a[a-zise `n]elepciuni chiar aici, pe P\m`nt? S-ar putea afla ni[te manipulatori umani `n spatele tuturor acestor lucruri?101
{i cine este Melchisedek? Scris Melchisedec, apare `n Genez\ 14:18-20 ca `mp\ratul-preot al Salemului care l-a binecuv`ntat pe Avraam. Mai t`rziu, Pavel vorbe[te despre Ordinul lui Melchisedec `n Epistola c\tre Evrei (capitolele 5-7): acolo pare a fi un ordin preo]esc diferit de al levi]ilor, care a `nfierb`ntat imagina]ia multora de atunci `ncoace. Ca [i alte personaje biblice precum Enoch, foarte importante, dar despre care ni se spune foarte pu]in, Ordinul lui Melchisedec r\m`ne
Fa]a `ntunecat\ a lui Sirius

Conceptul esoteric al importan]ei lui Sirius apare, de data asta `ntr-o form\ mai sucit\, `n doctrina Ordinului Templului Solar, a
[i o delega]ie de dou\zeci [i cinci de speciali[ti a sosit s\ ajute la construc]ie.107
Doctrina ordinelor subliniaz\ importan]a preo]iei secrete a lui Melchisedek, el `nsu[i fiind un emisar din Heliopolis/Sirius, care s-a `ntors pe planeta lui dup\ ce [i-a `ndeplinit misiunea.108 Cartea Ordinului Suveran proclam\ apartenen]a acestuia la organiza]ia Sinarhist\, ceea ce-i leag\ direct de Schwaller de Lubicz.109 Este semnificativ c\ motivul pentru care [aizeci [i nou\ de membri au ales calea sinuciderii era credin]a c\ sufletele lor se vor `ntoarce acas\, `n sistemul Sirius. Documentele trimise presei `n 5 octombrie 1994 de conduc\torii sectei includ declara]ia: Marea Loj\ Alb\ din Sirius a decretat rechemarea ultimilor purt\tori autentici ai cunoa[terii str\bune.110 De[i au ad\ugat nuan]a lor particular\, ca s\ nu spunem pervertit\, la idee, este limpede c\ totul vine de la Alice Bailey, care utilizeaz\ Marea Loj\ Alb\ `n contextul Sirius. {i, evident, Templul Solar subliniaz\ importan]a Marii Piramide care, sus]in membrii, va concentra principalele evenimente `n urm\torii ani.
c\rui sinucidere `n mas\ a membrilor a [ocat lumea `n anii 1990. ~n noaptea dintre 4 [i 5 octombrie 1994, cincizeci [i trei de membri ai sectei au murit `n Elve]ia [i Canada, iar `n 15-16 decembrie 1995 al]i [aisprezece au murit `n Fran]a, `ntr-o sinucidere programat\, de[i mul]i suspecteaz\ o crim\ ritual\. Dar acesta nu a fost sf`r[itul unei secte minore, fie ea [i dement\. Ordinul `nsu[i nu a murit o dat\ cu credincio[ii `n acele nop]i tragice [i nici nu a r\mas f\r\ influen]\. Afecteaz\ chiar elemente aflate foarte sus pe scara social\. Ordinul Templului Solar era str`ns legat de un alt grup, numit, parc\ pentru a cre[te confuzia, Ordinul Suveran al Templului Solar, fondat la castelul din Arigny, `n regiunea francez\ Beaujolais, `n 12 iunie 1952.104 Unul din cei implica]i `n eveniment era alchimistul Eugne Canseliet, ce fusese mai `nainte membru al Fr\]iei din Heliopolis, `mpreun\ cu Schwaller de Lubicz.105 Ordinul Suveran [i-a croit rapid drum `n `nalta societate, fiind recunoscut oficial de Prin]ul Rainier III de Monaco, rela]ia cu familia fiind mult mai intim\, legendara Prin]es\ Grace, so]ia sa, fiind chiar membr\.106 Caracterul exact al leg\turii `ntre Ordinul Suveran al Templului Solar [i mult mai cunoscutul Ordin al Templului Solar, ap\rut `n 1980, este `nc\ `n discu]ie. Era o ramur\, un grup dizident sau rezultatul fuziunii dintre Ordinul Suveran [i alte societ\]i neo-templiere? Poate c\ adev\rul va r\m`ne ascuns deoarece Ordinul Suveran a renegat leg\turile cu celebrul v\r mai t`n\r. Dar o leg\tur\ exist\, din moment ce unii membri ai Ordinului Templului Solar fuseser\ `n prealabil membri ai Ordinului Suveran. {i poate continuaser\ s\ fie... Mai mult, doctrinele s`nt identice. Manifestul Ordinului Suveran al Templului Solar, intitulat Pourquoi le resurgence de lOrdre du Temple? (La ce bun rena[terea Ordinului Templului?), publicat sub pseudonimul Peronnik la Monte Carlo, `n 1975, vorbe[te despre existen]a unei planete Heliopolis, aflat\ pe orbit\ `n jurul lui Sirius. Conduc\torii celor dou\ ordine cred c\ se afl\ `n contact cu locuitorii acelei planete. Peronnik explic\:
Urm`nd Calea Leului
De mai multe ori, `n trecut, au plecat misiuni interplanetare de pe Heliopolis cu direc]ia P\m`nt. Este cazul perioadei `n care a fost ridicat\ Marea Piramid\, c`nd s-a stabilit o `n]elegere cu anumi]i ini]ia]i egipteni pentru a le fi consolidate [i dezvoltate cuno[tin]ele
Conceptul contactului cu Sirius a ajuns la mod\ `n ultimii ani. ~n 1985, pe pia]a New Age ap\rea The Lion Path (Calea Leului). Autorul, d`ndu-se drept Musaios, sus]inea c\ schi]eaz\ un vechi sistem de credin]e egiptean al transform\rii individuale [i al ilumin\rii, derivat din textele piramidelor. C\l\toria lui Osiris `n cealalt\ lume, pentru a deveni trup de lumin\ `nainte de a lua o alt\ form\, a lui Horus, a fost v\zut\ ca descrierea unui proces de transformare prin care trece sufletul dup\ moarte, dar ce poate fi experimentat [i `n timpul vie]ii (o idee pe care o consider\m revelant\). Acum, Musaios ne promite c\ transformarea este accesibil\ oricui. Oricum, ce reiese cu adev\rat din The Lion Path este un proces pasiv, o serie de exerci]ii de medita]ie, descrise superficial [i simplist `n limbajul New Age, ce trebuie f\cute `n aceste vremuri
semnificative astrologic, cu scopul de a-l acorda pe practicant cu fiin]ele superioare din univers, `n special cu cele din sistemul Sirius. Pentru a urma Calea Leului este suficient s\ meditezi corect, la momente prestabilite, acord`ndu-te cu for]ele astrologice (se utilizeaz\ o astrologie complet reinventat\, ce include [i dou\ planete `nc\ nedescoperite ale sistemului nostru solar, dar [i pe Sirius A [i Sirius B). For]a suprem\, obiectivul C\ii Leului, este Sirius. C`nd se ajunge la contactul cu Sirius, practicantul a atins transformarea personal\ urm\rit\, Musaios uit`nd s\ spun\ exact ce se ob]ine astfel. Clar este c\ se ob]ine comunicarea cu fiin]ele din Sirius. Musaios scrie:
Vedem `n zare [ansa de a schimba destinul omenirii prin ac]iunea unui grup de oameni pe care i-am ajutat [i care au urmat calea pe care erau chema]i.113
~n [edin]a Vulcan(-Ptah) `ncepem s\ adun\m p\staia (`n termeni ai lumii fizice, nava spa]ial\ sau farfuria zbur\toare) pentru c\l\toria ce va urma; `n [edin]a Horus `ncepem s\ o folosim. ~n timpul instruirii Vulcan re-cabl\m [i noile circuite s`nt preg\tite pentru c\l\toria [amanic\. ~n Vulcan-Sothic, a dou\zeci [i cincea, procesul este `ncheiat.111
Pasivitatea exerci]iilor este `n contradic]ie, ea `ns\[i, cu principiile presupuse a se afla la baza C\ii Leului. C\l\toria este, `n textele piramidelor, un proces activ, `n care individul este direct responsabil pentru rezultat. Nu este o stare pasiv\ `n care permi]i unor for]e exterioare s\ te conduc\. The Lion Path include o ilustra]ie a ochiului divin cu o hieroglif\ care, ni se spune `n legenda imaginii, `nseamn\ Domnul Celor Nou\. Trebuie s\ fie vorba de Marea Enead\. De ce folose[te Musaios Celor Nou\? Scopul final al C\ii Leului este, a[a ni se spune, alc\tuirea unui grup de leg\tur\ al oamenilor cu fiin]ele de pe Sirius. Cum scrie Musaios `n 1985:
Viitorul umanit\]ii depinde de cei mai dezvolta]i [i evolua]i reprezentan]i ai ei. Pentru a-i aduna c`t mai repede `ntr-un grup de leg\tur\ avem marea [ans\... oferit\ umanit\]ii p`n\ `n 1994: o cale de sc\pare oferit\ unui proces evolutiv ce altfel va fi abandonat. ~n consecin]\, grupul de leg\tur\ trebuie s\ continue procesul.112
Acest grup de leg\tur\ are o misiune uria[\:
(Exerci]iile pentru Calea Leului ar fi trebuit s\ se termine `n aprilie 1994, dar, cum data era prea apropiat\, o nou\ edi]ie a c\r]ii a `mpins-o `n 23 noiembrie 1998.) Scopul pare s\ fi fost adunarea unui grup de oameni care au executat exerci]iile spirituale ale C\ii Leului [i au atins nivelul contactului cu Sirius. Pe urm\, ace[tia vor conduce sau m\car vor vorbi `n numele P\m`ntului. Musaios rezum\ obiectivele C\ii Leului cu un citat din Cartea Mor]ilor: Acum vorbesc cu o voce [i un accent pe care ei le `n]eleg, limba mea este aceea de pe Sirius.114 (Trebuie subliniat c\ este traducerea lui Musaios. ~n edi]ia R.O. Faulkner este scris: Am vorbit ca o g`sc\ p`n\ c`nd zeii mi-au auzit vocea [i am f\cut repeti]ii pentru Sothis.115) ~ncerc\rile de a intra `n contact cu fiin]e de pe Sirius ne s`nt deja familiare. Nu numai Consiliul Celor Nou\ sus]ine c\ discipolii ale[i s`nt canale pentru comunicarea cu Sirius, ci [i Alice Bailey scrie despre Calea lui Sirius c\ este cea mai `nalt\ aspira]ie pe care o poate avea un c\ut\tor. Dar care este scopul lui Musaios cu Calea Leului? {i cine se afl\ `n spatele acestui pseudonim? Nu este greu s\-i descoperim adev\rata identitate. Musaios nu este nimeni altul dec`t dr. Charles Muss, cibernetician [i matematician de renume interna]ional. {tim asta nu numai din b\nuielile trezite de frecventa men]ionare de c\tre Musaios a lucr\rilor lui Muss, dar [i viceversa, ci [i din faptul c\ John Anthony West dezv\luie identitatea `n Serpent in the Sky, atunci c`nd discut\ Calea Leului.116 F\r\ nici o `ndoial\, Muss este unul dintre cei mai erudi]i [i str\lucitori g`nditori ai zilei de azi. Matematician respectat, inventator al teoriei complexe a supernumerelor, opera lui pune probleme la interfa]a `ntre sociologie, biologie, psihologie, filozofie [i matematic\117. S-a ocupat [i de mitologie. Muss este un nume [i `n cibernetica neuronal\: la `nceputul anilor 1960 a lucrat cu Warren S. McCuloch118, `ndrum\torul lui Andrija Puharich `n primele lucr\ri legate de implanturi electronice, radioul din dinte [i altele asem\n\toare. Curios, opera de c\p\tì a lui Muss, Destiny and
Am ajuns la concluzia c\ acele comunica]ii ale Consiliului Celor Nou\ au antecedente `n mediul mistic [i ocult al sf`r[itului de secol nou\sprezece [i `nceput de secol dou\zeci. Unele din materialele de azi ale Consiliului Celor Nou\ s`nt izbitor de asem\n\toare cu aceste manifest\ri timpurii iar asta nu este o simpl\ `nt`mplare. De exemplu: * Comunicarea lui Aleister Crowley cu Aiwass, `nceput\ `n 1904, a dus la apari]ia (poate reformarea) Argentum Astrum, ordinul magic ce punea accent pe Sirius. ~n California de dup\ r\zboi, Aiwass [i Conduc\torii Secre]i (fiin]e inteligente non-umane) ai A...A... au fost identifica]i mai degrab\ cu extratere[tri dec`t cu entit\]i oculte. S-a declan[at un foarte `nc`lcit sistem de influen]e: un membru al A...A..., Harry Smith, l-a influen]at pe t`n\rul Arthur M. Young, cel care era `n anii 1950 secundul lui Puharich la Round Table Foundation [i care a inspirat direct scrierea The Sirius Mystery de c\tre Robert Temple. Cartea are, `n schimb, o influen]\ enorm\ asupra noii egiptologii [i asupra credin]ei `n implicarea extratere[trilor `n originile civiliza]iei egiptene ([i nu numai). * Anumite idei ale lui Schwaller de Lubicz, cum ar fi Cele Nou\ Principii, se r\sfr`ng asupra comunica]iilor timpurii cu Consiliul Celor Nou\. El era membru al Societ\]ii Teosofice [i al Mi[c\rii Sinarhiste, aflate `n str`nse leg\turi cu societ\]i `n care Crowley era membru [i `n a c\ror tradi]ie esoteric\ este important grupul de nou\. Schwaller de Lubicz a devenit na[ul noii egiptologii inspir`nd pe mul]i dintre cercet\tori.
Control in Human Systems (Destin [i control `n sistemul uman) a ap\rut `n acela[i an cu aceea publicat\ sub pseudonim, The Lion Path, distan]a `ntre ele fiind, cel pu]in la prima vedere, absolut inexplicabil\. Pe de alt\ parte, prima este didactic\ [i erudit\, dezv\luind o enorm\ sete de cunoa[tere [i o deosebit\ perspicacitate, `n timp ce pe cealalt\ admiratorii s\i din mediul universitar ar arunca-o imediat la co[ ca pe un gunoi New Age. Ce anume dorea Muss s\ fac\? Poate este semnificativ [i c\ era unul dintre pionierii sus]inerii ideii unei vizite extraterestre `n istoria recent\ a umanit\]ii. La sf`r[itul anilor 1950, el `ntreprinde un studiu asupra unei anumite legende babiloniene, ajung`nd la acelea[i concluzii precum Robert Temple `n The Sirius Mystery: c\ avem dovezi ale vizitei f\cute de extratere[tri amfibieni.119 Temple nu aminte[te niciodat\ opera lui Muss, ceea ce este curios, deoarece am`ndoi s`nt apropia]i ai aceluia[i personaj influent, Arthur M. Young. Muss era editor al revistei lui Young de la Institute for the Study of Consciousness [i coautor cu Young al unei c\r]i. Temple, a[a cum am v\zut, era protejatul lui Young [i pentru un timp scurt fusese secretar al Foundation For the Study of Consciousness. Dac\ nu altceva, povestea lui Musaios ne spune m\car c\ min]ile cele mai str\lucite au fost cooptate sau s-au oferit voluntare `n re]eaua persoanelor dornice s\ contacteze fiin]ele de pe Sirius. Indivizi ca Muss [i James Hurtak chiar credeau posibile aceste lucruri? {i, dac\ da, pentru a transmite asta planetei nu puteau g\si un canal mai reprezentativ dec`t tulburele mediu New Age?
Miezul problemei
Conduc\tori Secre]i, Mae[tri ascun[i, ini]ia]i [i fiin]e superioare de pe Sirius: toate roiesc `n acela[i cerc, dar motivul avut, la fel ca secretul ascuns, se afl\ `n apartenen]a lor la acela[i stup. Acum vedem cum secte [i grupuri aparent f\r\ nici o leg\tur\ au `n comun persoane [i credin]e. Poate chiar prea pu]ine, de fapt. Acestea s`nt ingredientele amestecate cu mare m\iestrie pentru a se ob]ine o nou\ religie pentru secolul dou\zeci [i unu.
* Comunicarea lui Alice Bailey cu Tibetanul este precursoarea celei avut\ de Consiliul Celor Nou\. Comunicarea lui Vinod din 1952 continu\ practic activitatea lui Bailey, a[a cum cartea lui Hurtak, The Keys of Enoch, este, `n mare, o revizuire a operei acesteia. Cariera ei a `nceput `n cadrul Societ\]ii Teosofice, iar directa influen]\ a lui Sirius [i a locuitorilor acelui sistem asupra P\m`ntului era cheia doctrinei Tibetanului. De asemenea, Bailey face o leg\tur\ direct\ `ntre Sirius [i francmasonerie, o idee poate aflat\ deja `n cercurile `nalte ale francmasoneriei americane [i care i-a fost prezentat\ de so]ul ei, Foster Bailey. Un alt francmason important,
care, ca ini]iat `n ale teosofiei, era deschis ideilor lui Bailey a fost Henry Wallace, un important sprijinitor al Round Table Foundation a lui Puharich. Pentru ca totul s\ se lege, se [tie c\ Puharich a studiat opera lui Bailey `nainte de a `ncepe cercet\rile la Round Table Foundation la sf`r[itul anilor 1940.
* Alte informa]ii primite de paranormali influen]i [i celebri precum H.C. Randall-Stevens [i Edgar Cayce, chiar dac\ nu s`nt direct legate de Cei Nou\, din c`te [tim p`n\ azi, s`nt remarcabil de asem\n\toare cu `nv\]\tura acestora.
La temelia sistemelor aparent independente ale lui Schwaller de Lubicz, Crowley [i Bailey se afl\ acceptarea necondi]ionat\ a principiilor de baz\ date de Helena Blavatsky, cum ar fi teoria raselor primare. Prin credin]\ [i preg\tire, cu to]ii erau teosofi[ti, indiferent c`t de diferit p\rea s\ fie sistemul lor. Contactul ini]ial cu Consiliul Celor Nou\, stabilit la Round Table Foundation `n 1952-1953, pare s\ organizeze toate comunica]iile `ntr-un model coerent. Dar cum putem explica aceste conexiuni? Avem dou\ op]iuni fundamentale:
1) Diversele comunica]ii de la `nceputul secolului, prin Crowley, Bailey, Cayce [i Randall-Stevens, pot apar]ine unui soi de inteligen]\ nep\m`ntean\ ce a stabilit contactul prin intermediul unor telepa]i, lu`nd diverse `nf\]i[\ri. Varia]iunile pot face parte dintr-un plan sau s`nt consecin]ele dificult\]ii de a intra `n con[tiin]ele diferi]ilor mediumi. ~n acest scenariu, sosirea Consiliului Celor Nou\ rezolv\ problema prin concentrarea asupra unui grup de receptori acredita]i, oficiali (cum era Phyllis Schlemmer), ceea ce d\ un sens `ntregii istorii.
2) Este posibil ca `ntreaga comunicarea cu Consiliul Celor Nou\, demarat\ cu Puharich [i Arthur Young, s\ fie `n mod con[tient modelat\ dup\ cele precedente, poate `n cadrul unui experiment de declan[are [i manipulare a credin]elor.
Nici una din solu]ii nu este `n `ntregime satisf\c\toare. Dac\ par s\ existe elemente de manipulare din partea lui Puharich, el `nsu[i
pare s\ fi crezut cu adev\rat `n posibilitatea de a exista o astfel de comunicare. Un alt factor important dup\ r\zboi este implicarea agen]iilor guvernamentale, a Pentagonului [i a serviciilor de informa]ii, precum CIA. Am v\zut m`na acestora deasupra Round Table Foundation `n anii 1950 [i `n evenimentele petrecute cu Lab Nine, dar [i cresc`nda lor influen]\ `n modelarea noului sistem de g`ndire al anilor 1970. Din acel moment, comunicarea cu Cei Nou\ pare s\ fi devenit mai atent condus\ [i s\ fi c\p\tat un scop anume, leg`nd mesajul de Cydonia [i misterele Egiptului. {i prin lucr\ri precum The Keys of Enoch a lui Hurtak Cei Nou\ au azi o larg\ audien]\. Mesajul nu rezist\ la o cercetare atent\, dar pu]ini [tiu de ac]iunile din umbr\ sau de gre[elile f\cute. Impactul, pe ansamblu, este semnificativ. Un scenariu pare s\ aib\ sens: fenomenul comunica]iilor ce preced r\zboiul pare s\ fi ap\rut spontan. Preten]ia c\ exist\ contacte cu entit\]i non-umane nu este o noutate, dar avem [i elemente noi: 1) metode perfec]ionate de comunicare, ce fac u[oar\ r\sp`ndirea mesajului c\tre lume (c\r]ile semnate de Blavatsky, Crowley, Bailey, Cayce, Randall-Stevens circul\ simultan `n Europa [i Statele Unite); 2) toate aceste contacte poart\ acela[i mesaj esen]ial, al schimb\rii globale, chiar dac\ este descris\ `n termeni diferi]i Eonul lui Horus la Crowley, Era Nou\ la Bailey, `ntoarcerea Marelui Ini]iat la Cayce, Era V\rs\torului la Randall-Stevens. Este un fenomen nou. Dac\ `n secolul nou\sprezece apari]ia spiritismului a popularizat ideea comunic\rii cu fiin]e f\r\ trup, nu a asociat-o cu o iminent\ schimbare. Este u[or s\ ne imagin\m c\ atunci c`nd aceast\ nou\ direc]ie a ajuns la urechile guvernului, agen]iile guvernamentale au vrut s\ [tie ce se `nt`mpl\. Pe coridoarele puterii probabil c\ s-a auzit: Este comunicarea real\? Vor avea loc schimb\rile profe]ite? Este posibil contactul cu fiin]e non-umane, extraterestre, eventual chiar cu zeii antici? Probabil ca o component\ a interesului pentru r\zboiul psihologic [i a utiliz\rii capacit\]ilor psi dup\ Al Doilea R\zboi Mondial, guvernul SUA, prin diverse instrumente, [i-a concentrat, la sf`r[itul anilor 1940 [i `n continuare, aten]ia asupra comunica]iilor cu diverse entit\]i. Poate c\ nu a fost o politic\ oficial\. Era suficient interesul unor persoane din comunitatea militar\
[i de informa]ii pentru ca ideea contactului s\ fie luat\ `n serios. Dac\ era real, putea fi folositor. Este o gre[eal\ s\ consider\m c\ g`ndirea militar\ este exclusiv pragmatic\. Generalul Patton, de exemplu, credea `n re`ncarnare, mare[alul britanic Dowding era un medium deosebit [i considera c\ se afl\ `n contact cu spiritele aviatorilor disp\ru]i. Ajung`nd la francmasoni, ideilor lui Alice Bailey (mai bine spus ale Tibetanului) li s-a deschis o cale preferen]ial\ c\tre principalii actori ai societ\]ii americane. Nimeni nu se afl\ mai aproape de v`rful piramidei dec`t vice-pre[edintele, iar vice-pre[edintele Henry Wallace era cufundat `n misticism [i esoterism. Dar inteligen]a politic\ [i militar\ este croit\ pentru eficien]\: grija principal\ este de a utiliza toate resursele disponibile pentru atingerea c`t mai rapid\ a scopului. Dac\ erau interesa]i de contactul cu extratere[trii, trebuiau s\ r\spund\ unei singure `ntreb\ri: cum putem exploata asta `n folosul nostru? A[adar, dac\ ei ar `ncepe s\ ia `n considerare ideea contactului cu alte fiin]e inteligente, care ar fi urm\torul pas? Logic ar fi s\ `nceap\ ni[te experien]e, exact ceea ce Puharich [i Round Table Foundation au f\cut. ~n fond, nu exist\ nici un dubiu legat de asta: cercet\rile lui Terry Milner dovedesc c\ funda]ia era un front ascuns pentru experien]e militare psihologice [i medicale. ~nc\ o dat\, este semnificativ\ implicarea lui Henry Wallace `n finan]area funda]iei. Experien]ele parapsihologice ale lui Puharich de la Glen Clove s-au concentrat asupra persoanelor care, precum Eileen Garrett, sus]ineau c\ se afl\ `n contact cu o anumit\ entitate. Asta explic\ de ce a fost adus Vinod [i pentru cine lucra Puharich. Mai exist\ un argument important legat de activitatea lui Puharich. Se pare c\ el c\uta `n mod activ contactul, mai bine zis c\uta s\ fie martor la activitatea persoanei aflate `n contact. Este important, pentru c\ receptorii de la `nceputul secolului p\reau s\ ajung\ spontan `n contact. Nu c\utau `n mod inten]ionat asta. Chiar marele magician Crowley a fost luat prin surprindere de Aiwass. Ce demonstreaz\ aceste experimente? Ce concluzie a tras Puharich? Era comunicarea real\ sau o iluzie? Odat\ identificat un fenomen, urmeaz\ utilizarea lui. Schimbarea de direc]ie `n comunicarea cu Cei Nou\ petrecut\ la `nceputul anilor 1970 [i apari]ia unor tonuri mai accentuate `n mesaj pot surveni dup\ stabilirea contactului [i demararea procesului de
popularizare. Dar ce anume este Consiliul Celor Nou\ [i `n ce scop este utilizat mesajul? De ce s`nt implicate `n promovare at`tea persoane de v`rf din anumite domenii, de ce se face at`t de f\]i[, cum este cazul lui Richard Hoagland cu Mesajul din Cydonia? Este nevoie, consider\m noi, de foarte mult\ precau]ie. Clopotele de alarm\ se aud, fie c\ este adev\rat, fie c\ nu, acum c`nd Cei Nou\ au devenit proprietatea serviciilor de informa]ii. Este bine s\ fii vigilent, poate chiar tem\tor.
CAPITOLUL 7
Sf`r[itul vremurilor: avertismentul

Este larg r\sp`ndit\ a[teptarea c\ tr\im sf`r[itul vremurilor, c\ apocalipsa se afl\ la orizont [i sf`r[itul lumii este cu adev\rat aproape. C\r]i [i filme de succes ne induc ideea c\ evenimente importante, devastatoare, vor pustii lumea. {i chiar dac\ omenirea va supravie]ui cumva a[teptatului cataclism, va fi alc\tuit\ din refugia]i traumatiza]i care vor c\uta cu disperare un conduc\tor cu m`n\ de fier. ~n avangarda acestei st\ri a sf`r[itului de lume se afl\ emo]ia generat\ de sosirea noului mileniu. Este ca [i cum anul 2000 ar marca apogeul tuturor speran]elor [i temerilor, de[i aspectul negativ este subliniat `n defavoarea a[tept\rilor optimiste. Mileniul, a[a cum este, are sens doar `n context cre[tin, presupun`nd c\ el marcheaz\ `mplinirea a 2000 de ani de la na[terea lui Iisus, dar toat\ lumea a fost cuprins\ de isterie. Cu toate privirile a]intite asupra urm\torilor ani, p\cat ar fi s\ nu se petreac\ nimic, de aici [i tenta]ia pentru anumi]i indivizi [i cabale de a se asigura c\ se va `nt`mpla... Pentru cre[tini, sf`r[itul vremurilor `nseamn\ a doua venire a lui Iisus, a[a cum este ea prezis\ de Noul Testament, concomitent cu evenimentele descrise, poate, cu prea mult zel, `n Apocalips\. Ni se spune s\ credem c\ Iisus, considerat a fi simbolul iubirii divine, se `ntoarce pe P\m`nt pentru a declan[a lupta final\ `ntre for]ele binelui [i cele ale r\ului, Armaghedonul. A[tept\rile cre[tinilor s`nt doar o parte a pove[tii. De exemplu, adep]ii New Age se prepar\ de mai mul]i ani pentru acest moment,
doresc s\ o exploateze cu cinism, iar dac\ exist\ cei dispu[i s\ o exploateze atunci exist\ [i cei dispu[i chiar s\ determine vulnerabilitatea. Ne apropiem tot mai tem\tori de secolul dou\zeci [i unu, exact a[a cum `[i doresc p\pu[arii no[tri. Dispozi]ia colectiv\ de a[teptare `ncordat\ este un teren hr\nitor pentru credin]ele a c\ror `ntemeiere am urm\rit-o `n carte. Ceea ce numim conspira]ia por]ii stelare este cultivarea credin]ei c\ zei extratere[tri care au creat rasa uman\ [i guverneaz\ civiliza]ia s`nt gata s\ se `ntoarc\. Este promovat\ pe diferite c\i, de diverse grupuri de oameni, dar tema central\ asta este. O dat\ ce aceste credin]e intr\ `n subcon[tientul colectiv va fi relativ u[or s\ fie utilizate pentru fondarea unei noi religii. Scopul suprem al oric\rei religii organizate este controlul social [i nici aceasta, ne este team\, nu va face excep]ie.
sosirea Erei V\rs\torului, din cauza `ncrederii `n profe]iile ocultistului francez din secolul al [aisprezecelea, Nostradamus. Interpret`nd datele astrologice, el subliniaz\ c\ anul 1999 va fi dezastruos pentru omenire, asta dac\ accept\m interpretarea New Age a catrenelor. Criticii au subliniat c\ practic orice profe]ie poate fi citit\ `n scrierile lui, a[a cum se poate face cu codul Bibliei1. S\ pui la `ndoial\ cele scrise de Nostradamus este, pentru un adept al New Age, acela[i lucru cu a critica Biblia, pentru un fundamentalist cre[tin. Chiar [i a[a, dac\ autorul Apocalipsei, considerat a fi Sf. Ioan din Patmos, este unul din cei doi creatori ai Mileniului, cel\lalt este, cu siguran]\, Nostradamus. Pe aceste r\d\cini contorsionate s-au altoit toate celelalte variante de a[teptare a sf`r[itului vremurilor, anun]ate sonor de personaje dovedite a face parte integrant\ din marea conspira]ie ce exploateaz\ febra Mileniului. Chiar [i ateii, care dispre]uiesc toate credin]ele religioase sau mistice, s`nt cuprin[i de nesiguran]a viitorului. Poate c\ pr\bu[irea economiei globale va deschide poarta pentru cei patru Cavaleri ai Apocalipsei: Foamea, Ciuma, R\zboiul [i Moartea. Ei arat\ c\tre revolu]iile economice din Orientul ~ndep\rtat, din Rusia [i din alte locuri, [i se tem de viitorul pie]elor financiare [i de dezastrele posibile `n jurul momentului Mileniului. Dac\ nu de altceva, ateii se tem de haosul provocat de calculatoare din cauza unei simple (dar dezastruoase) lipse de prevedere, din partea multor constructori, care face ca software-ul s\ nu recunoasc\ anul 2000. (Ca o ironie, datorit\ isteriei generale, este singurul lucru care conteaz\.) Se poate ajunge de la un colaps financiar la scar\ interna]ional\ la revolte de strad\ [i introducerea st\rii mar]iale. {i, este evident, Mileniul `nsu[i va activa dezastrul. Nu trebuie s\ fii un fundamentalist turbat sau un afacerist nelini[tit ca s\ sim]i emo]ia. Am v\zut `n ultimii ani, chiar `n ultimele luni, o accelerare a `nc\lzirii globale asociat\ cu alte perturb\ri meteo. P\m`ntul a fost fr\m`ntat de uragane, cutremure, valuri seismice, tornade, [i pare s\ aib\ sens c\ toate s`nt doar preludiul unor cataclisme [i mai mari. Ne r\m`ne doar s\ ne `ntreb\m ce va urma? Niciodat\ nu a mai existat a[a o tensiune, a[a mult\ vulnerabilitate sim]it\ de at`t de mul]i. Niciodat\ m\surile de protec]ie nu au mai fost luate cu at`ta cinism. Nu to]i viseaz\. ~ntr-o lume a vis\torilor, cei care dorm mai rar s`nt regi. Dac\ apare o vulnerabilitate, apar imediat [i cei care
Num\r\toare invers\ la scar\ cosmic\

Multe grupuri [i indivizi exploateaz\ nu numai febra Mileniului ci [i teama de secolul dou\zeci [i unu. Din mul]imea acestor ac]iuni cinice sau de-a dreptul v\t\m\toare, activitatea unui anume tip de grup prezint\ caracteristicile cele mai provocatoare. Este vorba de relativ recentele fr\]ii spa]iale ale sectelor centrate pe fenomenul OZN. Ar fi o gre[eal\ s\ subestim\m num\rul total al celor implica]i sau, mai mult, puterea credin]ei lor. De exemplu, mi[carea Raelian\, care consider\ c\ Raelienilor li se va oferi via]a ve[nic\ din partea fiin]elor sosite din spa]iu, are 40 000 de membri [i este numai o sect\ minor\.2 Multe alte grupuri promoveaz\ un acela[i mesaj. Pe acest fundal trebuie s\ plas\m descoperirile noastre legate de conspira]ia Egipt-Marte [i de ma[ina]iunile specifice fiec\rui grup. Nici o `ndoial\: Mileniul este un moment central `n calendarul lor, de[i anul 2000 pare a marca doar `nceputul unui proces ce va ajunge la apogeu la `nceputul secolului dou\zeci [i unu. James Hurtak, de exemplu, indic\ 2003 drept an crucial. De-a lungul `ntregii investiga]ii, subiecte ce p\reau a fi independente s-au conectat absolut natural. Pornind pe urma acestor
leg\turi logice ele s-au dovedit rezonabile, a[a c\ nu am fost surprin[i c`nd am `nceput s\ z\rim ansamblul. A[a cum am spus, principalele componente s`nt:
* Credin]a c\ monumetele antice din Egipt s`nt realizarea unei misterioase civiliza]ii str\bune care s-a aflat `n contact sau chiar a fost creat\ de extratere[tri. Prin anumite `nregistr\ri ce au d\inuit, `n special `n Sfinx [i `n Marea Piramid\, aceast\ civiliza]ie ne-a l\sat un mesaj referitor la viitorul nostru, legat `n special de unele iminente evenimente la scar\ global\. Ceea ce se leag\ cumva de Milenium [i Era V\rs\torului.
* Ideea c\ fiin]e extraterestre pe care ni le amintim ca zei s`nt responsabile pentru civilizarea omenirii, ca `n The Sirius Mystery, de Robert Temple.
* Descoperirea unor structuri aparent anormale pe Marte [i care, `n caz c\ se dovedesc a fi artificiale, pot fi numai realizarea unei civiliza]ii ce a existat cu foarte mult timp `n urm\ pe planet\. Ceea ce reprezint\ un alt mesaj pentru noi.
* Sosirea mesajelor de la Consiliul Celor Nou\, `ncep`nd cu 1952. Ei sus]in a fi Marea Enead\, Cei Nou\ Zei de la Heliopolis. Am v\zut cum Consiliul Celor Nou\ are o influen]\ tot mai mare, nu numai `n New Age, ci [i printre politicieni [i miliardari.
incluse [i ele `n re]ea. Nu exist\ nici o `ndoial\ c\ munca lui Hoagland [i Hurtak este condus\ direct de Cei Nou\, dar ce-i cu Hancock [i Bauval? Desigur, datorit\ popularit\]ii lui Hoagland, The Mars Mystery promoveaz\ indirect pe Cei Nou\ unui public [i mai larg. Mesajul care reiese din toate este `ntoarcerea zeilor. Mesajul din Cydonia, a[a cum a fost promovat de Hoagland, este c\ monumentele au fost g`ndite pentru a p\stra codat\ o informa]ie pentru noi. C`nd acest element a fost ad\ugat ideilor promovate de Hancock [i Bauval c\ monumentele egiptene de asemenea con]in un mesaj cifrat pentru noi, cele dou\ s-au `nt\rit reciproc. Iar comunicarea cu Cei Nou\ are loc chiar acum. Concluzia pare inevitabil\: Cei Nou\ Zei, care au construit nu numai piramidele [i Sfinxul, ci [i structurile de pe Marte, s-au `ntors. Ei nu s`nt doar creatorii civiliza]ie antice egiptene, ci a `ntregii rase umane. Oricum, toate aceste concluzii se bazeaz\ pe presupunerea c\ firele prezentate s`nt independente, c\ fiecare descoperire a fost f\cut\ separat, leg\turile ap\r`nd doar pe m\sura interpret\rii. Ceea ce nu este cazul. ~ntregul tablou pare realizat pe baza unui plan pe termen lung. De exemplu, The Sirius Mystery a lui Robert Temple a fost inspirat\ de Arthur M. Young, prezent la primul contact cu Cei Nou\, `n 1953. Propria inspira]ie a lui Young vine de la Harry Smith, un membru de rang `nalt `n ordinului magic al lui Aleister Crowley `n care fiin]ele inteligente extraterestre, Sirius, Marte [i Egipt s`nt st`lpii credin]ei. Comunicarea cu Cei Nou\, mai ales `n stadiile primare, pare s\ o continue pe aceea avut\ de Alice A. Bailey, The Keys of Enoch a lui James Hurtak fiind doar o aducere la zi a acesteia. Hurtak a fost primul juc\tor `n dezbaterea Chipului de pe Marte [i `n noua egiptologie, iar The Keys of Enoch vine de la Consiliul Celor Nou\.
Un plan extraterestru
Este `ntreg tabloul sau mai s`nt elemente ale acestei mitologii moderne ce ar trebui integrate `n aceast\ re]ea complex\? Avem deja [i chei de lectur\: biografia Celor Nou\ f\cut\ de Stuart
Fiecare fir de mai `nainte se bazeaz\ pe un mister real: cuno[tin]ele misterioase cu privire la Sirius pe care le au Dogonii; dovada c\ Sfinxul este mult mai vechi dec`t se afirm\ `n mod oficial; imaginile luate de Viking din Cydonia par s\ arate structuri inexplicabile; [i aparent miraculosul fenomen ce `nconjoar\ Consiliul Celor Nou\. Toate aceste fire par s\ se `mpleteasc\ `n mod natural: aparente leg\turi s-au stabilit `ntre Cydonia [i monumentele de la Giseh. Principal scop `n via]\ pentru Richard Hoagland, acest element se strecoar\ `n operele altora, mai ales la Robert Bauval [i Graham Hancock. ~n imaginea tot mai clar\ se disting Cei Nou\. Acela[i accent pe Marea Piramid\ [i Sfinx, chiar afirma]ia c\ le-ar fi construit. ~n plus, prin opera lui James Hurtak, monumentele mar]iene au fost
aduse de Mark Carlotto imaginilor Viking, `n care au fost utilizate echipamente speciale furnizate de departamentul de cercetare de la The Analytical Science Corporation, el scrie: Faptul c\ imaginea Chipului de pe Marte a fost tratat\ `n 1985 cu cel mai bun echipament disponibil [i c\ el arat\ [i mai mult cu o sculptur\ a fost ascuns.5 Este greu de `n]eles cum se poate spune c\ a fost ascuns, dat fiind c\ Hoagland a spus despre Chip oricui dorea s\-l asculte, inclusiv Na]iunilor Unite, ca s\ nu mai vorbim de conferin]e [i de c\r]ile publicate de atunci. The Secret School dezv\luie totu[i subtextul scrierilor lui Strieber [i adaug\ `nc\ o pies\ la mozaic. Cartea din 1997 descrie cum [i-a amintit, `ncep`nd din 1995, experien]ele sale de r\pit de c\tre extratere[tri, mai ales cele suprimate, legate de copil\ria sa texan\ din anii 1950. ~[i aminte[te cum era participant la {coala Secret\, un grup de copii r\pi]i [i educa]i de paznicii gri. De[i Strieber crede c\ a urmat aceast\ [coal\ un num\r de ani, amintirile recuperate [i lec]iile prezentate s`nt cele de la v`rsta de nou\ ani. ~[i mai aminte[te c\, atunci c`nd prietenul s\u, omul de [tiin]\ John Gliedman, i-a ar\tat pentru prima dat\ Chipul, [i-a amintit c\-l mai v\zuse c`ndva, iar mai t`rziu a realizat c\ extratere[trii ì ar\taser\ exact aceea[i imagine `n timpul [colii.6 (Poate c\ este adev\rul adev\rat, dar este greu de crezut cum se mai potrivesc scenariului noile imagini ce dovedesc c\ este vorba doar de o `ngr\m\dire de st`nci. Oare [i-au b\tut extratere[trii joc de el? Dac\ este a[a, n-ar fi prima dat\ c`nd o entitate f\r\ trup se amuz\ pe seama credulit\]ii omene[ti. S\ ne amintim cum Colin Wilson numea aceste fiin]e punga[ii [i escrocii lumii spirituale, `n timp ce Uri Geller vorbea despre Cei Nou\ ca despre o civiliza]ie de clowni.) Mai interesant este cum atribuie Strieber trezirea amintirilor motivul scrierii c\r]ii Communion tocmai momentului `n care Gliedman i-a ar\tat Chipul. El scrie:
Indiferent c`t de bine pot s\ explic, vederea Chipului a fost un eveniment epocal `n via]a mea, mult mai mult dec`t mi-a[ fi putut imagina sau, p`n\ de cur`nd, chiar `n]elege. Se pare c\ a declan[at `nt`lnirea din 26 decembrie 1985 (evenimentul ce a dus la scrierea c\r]ii Communion). Misterul de pe Marte [i [coala secret\ se vor dovedi str`ns legate.7
Holroyd, comandat\ de Lab Nine, d\ subtextul mesajului chiar din titlu: Briefing for the Landing on Planet Earth. O alt\ carte aparent independent\, The Secret School, de Whitley Strieber, are ca subtitlu Preparation for Contact (Preg\tirea pentru contact). De fapt, nu este nici o coinciden]\: foarte bine v`ndutul autor Strieber, mai cunoscut pentru istorisirea contactelor sale cu extratere[trii din Communion, Transformation, Breakthrough [i Confirmation, schi]eaz\ pentru noi ultima parte a scenariului. De abia `n 1987, Communion a propulsat `n aten]ia publicului fenomenul r\pirii de c\tre extratere[tri. ~n pu]inii ani scur[i de atunci am v\zut o adev\rat\ explozie, practic o epidemie, de pretinse r\piri prin care imaginea micului extraterestru gri ni s-a `ntip\rit `n minte [i a devenit, cel pu]in, un simbol cultural. Dar, pentru mul]i, omule]ii gri s`nt mult mai mult dec`t personaje de benzi desenate: cel pu]in 35% din americani cred azi c\ ace[ti sini[tri extratere[tri r\pesc `n mod frecvent fiin]e umane.3 Aceast\ credin]\ a `nceput, peste noapte, s\ capete nuan]e religioase. Strieber, `n Secret School, ne ofer\ nou\ lec]ii ce i-au fost `ncredin]ate de extratere[tri pentru a fi `mp\rt\[ite umanit\]ii, leg`nd acest mesaj de Chipul de pe Marte, despre care sus]ine c\ i-a fost ar\tat de r\pitorul/tutorele s\u pe c`nd era copil. Lucru oferit noii egiptologii de Hancock, Bauval [i West. Nu este, a[a cum vom vedea, o simpl\ `nt`mplare c\ The Secret School este promovat\ cu un entuziasm deplasat de nimeni altul dec`t de Graham Hancock: Orice om preocupat de cople[itorul mister a ceea ce s`ntem [i a ceea ce am putea deveni trebuie s\ citeasc\ The Secret School. (Poate c\ este semnificativ c\ am `nt`lnit deja {coala Secret\ ca o alternativ\ utilizat\ `n anii 1930 la titlul sinarhist Consiliul Celor Nou\.) Poate c\ Hancock [i Strieber doar se admir\ reciproc [i totul se termin\ aici. Dar altfel, date fiind provocatoarele leg\turi ce ies la suprafa]\, ultimele piese ale mozaicului `[i ocup\ locul. De exemplu, Strieber a lucrat cu Richard Hoagland [i a finan]at la cererea acestuia lucr\rile de `mbun\t\]ire a rezolu]iei imaginilor f\cute de Mark Carlotto `n 1985, cu doi ani `nainte ca prima sa carte despre r\piri, Communion, s\ fie publicat\.4 Strieber i-a fost prezentat lui Richard Hoagland `n 1984, de un prieten comun, dar a f\cut comentarii despre cercet\rile planetei Marte de abia `n Breakthrough (1997). Discut`nd `mbun\t\]irile
Importan]a acordat\ de Strieber num\rului nou\ pare s\ fie numitorul comun al planurilor sale:
Cele nou\ lec]ii din cea de-a noua var\ a vie]ii mele erau grupate `n trei grupuri de trei, ceea ce-mi explic\ semnifica]ia celor nou\ cioc\nituri cu un rol at`t de important `n experien]a contactului meu.8 Domnul... este gata s\ p\trund\ `n lumea noastr\, iar destinul sufletelor noastre, de `nso]itori ai creatorului, este gata s\ se `mplineasc\.12
[i `nceputul Erei V\rs\torului imediat dup\ anul 2000. Poate c\ acesta este motivul pentru care Graham Hancock sus]ine The Secret School. Problema central\ a cursurilor este c\ ele ofer\ o solu]ie pentru ie[irea din co[marul viitorului prin modificarea con[tiin]elor celor ale[i, de data asta prin acceptarea adev\ratului `n]eles al monumentelor de pe Marte, a Sfinxului [i a piramidelor, dar [i a realitat\]ii vizitatorilor. El scrie cu zelul sf`r[itului de lume:
(Asem\n\tor cu cele nou\ lovituri ce l-au trezit pe Jack Parsons `n timpul lungii [edin]e de magie din 10 ianuarie 1946.9) Ne invit\ oare Strieber s\ facem leg\tura cu Consiliul Celor Nou\? The Secret School descrie cum cele nou\ lec]ii i-au fost predate `n copil\rie `n serii de c`te trei, plus o a zecea lec]ie, f\cut\ cu vizitatorii, `n 12 noiembrie 1995: o prezentare a anului 2036 (cu Statele Unite devenite dictatur\ militar\ dup\ ce terori[tii au distrus Washington-ul cu o bomb\ atomic\). Este deja un tipar cunoscut: zece numere importante, cu al zecelea `ntregind [i d`nd sens celorlalte nou\ [i asigur`nd continuitatea cu secven]a urm\toare. Prima lec]ie a `nceput cu un vis `n care plutea la `n\l]ime, pe Marte, privind `n jos la un chip gigantic, sculptat, [i la piramide. (Mai noteaz\ [i c\, la aceea[i v`rst\, a devenit brusc interesat de Egipt.10) Urm\toarele opt lec]ii din The Secret School descriu marile monumente ale Egiptului [i ale altor civiliza]ii timpurii menite s\ schimbe destinul lumii. Ca [i `n The Mars Mystery de Hancock, Bauval [i Grigsby, piramidele au fost ridicate pentru a arhiva amintirea unor catastrofe globale [i a servi drept avertisment genera]iilor viitoare c\ astfel de cataclisme pot sosi din nou. Strieber scrie:
Ni s-a implementat [i un soi de mecanism `n genele noastre care se manifest\ c`nd echinoc]iul se afl\ `n opozi]ie [i c`nd lumea este iar amenin]at\. Acest mecanism este {coala Secret\ [i a fost g`ndit pentru momentul `n care trecem de la Pe[ti la V\rs\tor.11
A[adar, care este rolul lui Whitley Strieber, fie el con[tient sau nu, `n conspira]ia ce insinueaz\ o nou\ religie [i ne preg\te[te pentru preluarea conducerii de c\tre adep]ii acesteia? O component\ a noului sistem de credin]\ este amalgamarea [i exploatarea celor mai puternice mituri moderne, [i pu]ine s`nt mai puternice dec`t r\pirea de c\tre extratere[tri. Aici apare cea mai influent\ imagine a timpurilor noastre, extraterestrul gri, adus l`ng\ Chipul de pe Marte [i datarea monumentelor de la Giseh ca fiind din anul 10 500 `.Hr. Totul legat de iminenta sosire a Erei V\rs\torului [i, `ntr-un fel sau `n altul, de `ntoarcerea zeilor din spa]iu. Sau a unui zeu cvasi-cre[tin care ne va salva de tot r\ul, mai ales de acela prezent `n noi, dac\ o s\ credem `n el. Realitatea r\pirilor a fost mult dezb\tut\ [i este o problem\ dincolo de scopul prezentei lucr\ri. Unei alte conexiuni mai pu]in cunoscute trebuie s\-i acord\m o clip\ de g`ndire. C`nd jurnalistul Ed Conroy a demarat o investiga]ie pentru a afla ce se afl\ `n mod obiectiv `n spatele pove[tii lui Whitley Strieber din Communion, el a inventariat toate leg\turile posibile, inclusiv posibilele asem\n\ri cu folclorul [i ocultismul. El scrie `n Report on Communion (1989) c\, dup\ cum scria Kenneth Grant, Aleister Crowley sus]inea, `n 1919, c\ a fost contactat de o fiin]\ extraterestr\, Lam, legat\ de Sirius [i sistemul Andromeda. Conroy continu\:
Grant sus]inea c\ [i al]i membri OTO fuseser\ contacta]i de Lam [i f\cuser\ cunoscut acest lucru `naintea lans\rii imaginii acestuia de c\tre Crowley `n 1945. Dac\ se poate ob]ine legitimarea pe baza coinciden]elor imagina]iei, este interesant c\ descrierea lui Lam f\cut\ de Crowley este aceea a unui cap `n form\ de ou, cu nasul [i
Unele indicii ne spun cine conduce {coala Secret\. Este evident c\ Strieber introduce aici opera lui Robert Bauval [i problema eroziunii Sfinxului, accept`nd `n `ntregime argumentul c\ dovezile geologice [i corela]iile astronomice posibile pe baza Sfinxului [i a piramidelor stabilesc familiara data de 10 500 `.Hr. Deloc surprinz\tor, el dateaz\
gura atrofiate [i ochii oblici, alungi]i. Asem\narea cu ilustra]ia de pe coperta Communion este remarcabil\, cu excep]ia dimensiunii ochilor.13
~n paragraful anterior celui citat, Conroy face o paralel\ `ntre invoca]ia magic\ a `ngerului practicat\ de Crowley [i schema cosmic\ schi]at\ de Hurtak `n The Keys of Enoch. Consider\m c\ aceste mistere veritabile, `ntreb\ri la care chiar nu exist\ r\spuns, s`nt ocultate de adev\rurile par]iale [i inven]iile noii religii. Monumentele de la Giseh pun mari probleme egiptologiei clasice. Acela[i lucru se `nt`mpl\ [i cu structurile de pe Marte, `n special cu piramidele. Nu avem nici un argument conving\tor pentru aceste subiecte. Ce ne `ngrijoreaz\ este campania menit\ s\ impun\ un anumit `n]eles acestor subiecte independente pentru a da un r\spuns artificial ce cl\de[te foarte u[or o nou\ religie [i pare s\ ofere solu]ii facile pentru prezentul omenirii, dirij`ndu-ne drumul c\tre viitor. Mesajul este mereu acela[i, iar poten]ialul pericol este incalculabil. Whitley Strieber [i Richard Hoagland joac\ un rol important `n r\sp`ndirea credin]ei c\ se afl\ ceva anormal `n coada cometei Hale-Bopp.14 Un prim rezultat a fost sinuciderea `n mas\ a membrilor sectei Heavens Gate, convin[i c\ o nav\ cosmic\ vine s\ le adune sufletele [i s\ le duc\ spre o via]\ mai bun\. Este o ipotez\ extrem\, iar moartea lor nu poate fi pus\ `n c`rca celor ca Hoagland, Strieber sau Courtney Brown, dar nebunia sectan]ilor este cu at`t mai mare cu c`t ei au murit degeaba, pentru a ajunge pe o nav\ spa]ial\ inexistent\.
din trecutul `ndep\rtat; pe Richard Hoagland care propov\duie[te pretinsa leg\tur\ Marte-Giseh; [i pe Whitley Strieber, cu lec]iile lui despre extratere[trii gri. Am ar\tat cum to]i ace[ti scriitori preiau conceptele unii de la al]ii pentru a-[i `nt\ri propriile lor idei, consecin]a fiind sus]inerea reciproc\ [i apari]ia unui tablou unitar. Asta `n ciuda faptului c\, adeseori, se construie[te pe un teren [ubred. To]i ace[ti indivizi sus]in c\ operele lor se bazeaz\ pe fapte pozi]ia piramidelor, imaginile ciudate de pe Marte, misterioasa cunoa[tere a unui trib vest-african sau propria lor `nt`lnire cu extratere[trii , dar totul se termin\ cu extrapolarea mesajului spiritual. Lucr\rile lor ofer\ materialul primar pentru sistemul de credin]e `n curs de apari]ie, de[i este posibil ca ei s\ nu fie con[tien]i de rolul pe care `l joac\. Este posibil s\ fie doar manipula]i.
Inspectorii
Da]i-ne voie s\ stabilim grupurile implicate `n acest scenariu complex:
2) Indivizi carismatici, cu aer de guru, care promoveaz\ mesajul spiritual presupus a veni din revela]ii personale, a[a cum ar fi informa]iile primite `n trans\. ~n aceast\ categorie intr\ James J. Hurtak, Andrija Puharich, sir John Whitmore, Alice A. Bailey [i chiar Marea Fiar\, Aleister Crowley. To]i au un mesaj specific bazat pe a[teptarea unei iminente transform\ri globale [i pe `ncrederea total\ `n omniscien]a sursei lor. Membrii contemporani ai acestei categorii tr\iesc `ntr-un soi de simbioz\ cu membrii primei categorii, utiliz`nd opera acelora pentru a asigura un cadru faptic [i mult mai emo]ionant pentru scrierile mistice (de exemplu, utilizarea enigmelor mar]iene de Hurtak). Oricum, nu este un drum cu un singur sens: am v\zut cum primul grup a contribuit la `nt\rirea `nv\]\turilor celui de-al doilea grup [i c\ leg\turi nea[teptate exist\ `ntre cele dou\, cum este aceea `ntre Richard Hoagland (grupul 1) [i David Percy [i David Meyers (grupul 2). Unii indivizi, precum James Hurtak, plutesc `ntre cele dou\ grupuri, `n primul el fiind v\zut ca un respectat om de [tiin]\, iar `n al doilea ca vizionar [i profet. ~n mare, al doilea grup ia lucr\rile primului [i le d\ un sens, chiar dac\ membrii primului grup nu acord\ importan]\ acestui lucru. 3) Deasupra grupurilor 1 [i 2 se strecoar\ umbra agen]ilor sub acoperire. Am descoperit, de exemplu, prezen]a CIA `n spatele multor evenimente, din inten]ia agen]iei de a pune lucrurile cap la
1) Cercet\torii [i scriitorii care promoveaz\ ideile care alimenteaz\ sistemul de credin]\ includem aici pe Robert Bauval [i Graham Hancock, cu civiliza]ia lor pierdut\ `n 10 500 `.Hr.; pe Robert Temple [i versiunea lui cu aparen]\ [tiin]ific\ a teoriei astronau]ilor
cap. Uneori se pare c\ CIA a utilizat credin]ele sectare ale grupului 2 ca pe un experiment de psihologie a credin]ei, dar inten]ia pare s\ fie uneori chiar `ntemeierea unui sistem de credin]e. Cel mai izbitor exemplu este modul `n care agentul CIA Andrija Puharich i-a popularizat sau poate chiar i-a creat pe Cei Nou\. {i Robert Temple afirm\ c\ CIA a `ncercat s\ intervin\ `n munca lui cu dogonii fur`ndu-i materiale esen]iale pentru cercetare [i, dup\ apari]ia c\r]ii, continu`nd s\-l h\r]uiasc\ timp de peste cincisprezece ani. Dar de ce ar fi f\cut asta? Nu prea are sens. Dac\ ar fi dorit s\-l `mpiedice, evident nu a avut succes. {i de ce, dup\ ce e[uase `n oprirea c\r]ii, l-ar mai fi h\r]uit at`]ia ani? Cartea era deja cunoscut\ publicului, nimic nu se putea face pentru a opri oamenii s\ o citeasc\. Nici edi]ia din 1998 nu a fost oprit\ de CIA, de[i era descris chiar interesul agen]iei fa]\ de carte. Ce a ob]inut CIA din toate astea? Dac\ ar fi dorit cu adev\rat s\ opreasc\ The Sirius Mystery, nu numai c\ a e[uat lamentabil, dar a ob]inut contrariul. {i se pare c\ asta a [i fost inten]ia de la bun `nceput, nu de a opri publicarea, ci de a promova cartea. Ac]iunea CIA l-a convins pe Temple de importan]a cercet\rilor sale, iar edi]ia din 1998 i-a convins [i pe cititori. Introduc`nd toat\ aceast\ intrig\, semnifica]ia mesajului este consolidat\. Trebuie s\ ne aducem aminte c\ agen]iile de informa]ii s`nt specializate `n jocurile psihologice. ~n aceast\ categorie includem [i activitatea din spatele cortinei a unor politicieni sus plasa]i, precum Henry Wallace, c`t [i activitatea masoneriei, imposibil de negat dat fiind c\ multe din toate astea decurg din profe]iile lui Edgar Cayce.
au fost utilizate resursele acestei atotputernice organiza]ii pentru planuri proprii.15 A[a c\ nu putem trage concluzia c\ prezen]a unui agent CIA `nseamn\ c\ el ac]ioneaz\ `n concordan]\ cu politica agen]iei sau a guvernului. La fel, politicieni sau oameni de afaceri se pot implica `n scop personal `n aceast\ poveste. Nu avem nici o metod\ prin care s\ afl\m cine este manipulatorul [i cine este manipulatul. {i francmasoneria este prezent\ `n carte, dar r\m`ne deschis subiectul dac\ este o fabuloas\ conspira]ie masonic\ sau nu. Multe teorii ale conspira]iei (nu neg\m c\ [i noi ne potrivim cu descrierea) tind s\ propun\ existen]a unui grup neidentificat `n spatele oric\rui eveniment suspect. Din nefericire pentru ace[ti romantici, via]a real\ nu este at`t de simpl\. Acolo unde conspira]iile exist\, ele implic\ divese grupuri [i indivizi cu scopuri diferite. Este posibil ca aceast\ conspira]ie a por]ii stelare s\ includ\ agen]i CIA, francmasoni, politicieni [i finan]atori boga]i, fiecare consider`nd c\ are ceva de c`[tigat din apari]ia acestei credin]e sau tem`ndu-se c\ vor pierde dac\ acest lucru nu se `nt`mpl\. Conspira]ia este mai mare dec`t `[i permite un singur grup sau anumi]i indivizi. Limpede este natura obiectivelor conspira]iei. De a promova un anumit sistem de credin]\ `n c`t mai multe locuri posibil, de la publicul larg la adev\ra]ii obseda]i de New Age. Ei vor totul de la noi inimile, min]ile [i sufletele.
Dup\ chipul [i asem\narea lor

~n 1973, guvernul Statelor Unite a comandat SRI International16 un raport cu tema Changing Images of Man, sub redac]ia Willis W. Harman [i O.W. Markley, `n care se ajungea la concluzia c\ r\sp`ndirea a[a-numitelor noi valori mi[c\rile spirituale, ecologice [i de autoperfec]ionare a devenit de neoprit. Ajung`ndu-se la o transformare a societ\]ii (mai ales `n Statele Unite) ce va submina industria [i cultura industrial\ modern\ [i av`nd ca rezultat serioase tulbur\ri sociale, declin economic, infla]ie galopant\ [i chiar pr\bu[irea institu]iilor statului.17 Acest raport anticipeaz\ o
Dac\, a[a cum am `nceput s\ credem, exist\ o conspira]ie a por]ii stelare, atunci cine s`nt conspiratorii [i care este scopul lor? Putem identifica un grup care le manipuleaz\ pe toate celelalte? A[a cum este deja evident, scenariul este foarte complex [i nu exist\ r\spunsuri simple. De exemplu, numai men]ionarea CIA va `ndemna pe mul]i s\ identifice vinovatul cu aceast\ agen]ie sau chiar cu guvernul Statelor Unite. Oricum, istoria recent\ a dezv\luit c\ CIA a `ntreprins ac]iuni pentru st\p`ni greu de identificat. CIA nu este sinonim\ cu guvernul Statelor Unite. Mai mult, s`nt destule exemple ale unor cabale din CIA, uneori p`n\ la cele mai `nalte niveluri, `n care
sl\bire a `ncrederii `n autorit\]i [i o reac]ie `mpotriva controlului social. Mai sugereaz\, de asemenea, c\i de a preveni acest scenariu, al variantei celei mai pesimiste, prin identificarea institu]iilor [i tradi]iilor ce pot fi utilizate pentru a controla impetuozitatea noii mi[c\ri. Lucru semnificativ, ca fiind una dintre cele mai bune solu]ii posibile, este recomandat\ tradi]ia francmasonic\. Raportul pune astfel problema:
experimentele cu Uri Geller la `nceputul anilor 1970 [i, ca pre[edinte al Institute of Noetics Sciences, cu ocazia primului experiment de vedere la distan]\, a scris An Incomplete Guide to the Future (Ghid incomplet al viitorului 1976).20 ~n cartea sa discut\ rolul francmasoneriei `n apari]ia Statelor Unite [i define[te ceea ce nume[te simbolurile americane `n special idealuri masonice.21 Discut`nd viitorul Americii el sus]ine un scenariu asem\n\tor celui din Changing Images of Man, cu alte cuvinte o societate bazat\ pe principiile francmasonice. El spune:
Simbolurile asociate cu na[terea na]iunii au o semnifica]ie suplimentar\. Sub aceste simboluri, principii [i ]eluri, bine `n]elese, [i nu altele (sublinierea autorului), diferitele puncte de vedere pot fi reconciliate.22
De mare interes pentru lumea occidental\ este tradi]ia francmasonic\ ce a jucat un rol semnificativ `n na[trea Statelor Unite ale Americii, a[a cum atest\ simbolul Marelui Sigiliu (aflat pe bancnota de un dolar)... Prin ea... avem posibilitatea de a reactiva simbolurile americane, de a reinterpreta etica muncii [i sprijini conceptele de baz\ ale societ\]ii democratice bazate pe libera ini]iativ\, de a oferi noi `n]elesuri progresului tehnologic industrial.18
Poate [i mai important, Harman crede c\ simbolul piramidei a c\rei piramidion este Marele Sigiliu indic\ `nflorirea na]iunii doar at`t timp c`t conduc\torii s`nt dirija]i de o intui]ie supracon[tient\23, pe care o define[te ca intui]ie divin\. Faptul c\ raportul SRI atrage aten]ia asupra simbolurilor masonice de pe spatele bancnotei este `n mod particular interesant. Sigiliul, introdus pe bancnot\ de Henry Wallace, arat\ o piramid\ incomplet\, cu cheia de bolt\ cuprinz`nd un ochi deschis ce zboar\ deasupra unei aureole de lumin\. Sub piramid\ s`nt `nscrise `n latin\ cuvintele novus ordo seclorum noua ordine a vremurilor. S\ repet\m cuvintele lui Wallace din 1934:
Se va dovedi o mai mare recunoa[tere a Marelui Arhitect al Universului `n fa]a cheii de bolt\ atunci c`nd ea va fi pus\ `n oper\ iar aceast\ na]iune va c\p\ta `ntreaga sa putere [i pozi]ia din care s\-[i asume conducerea na]iunilor inaugur`nd astfel epoca noii ordini.
S\ not\m asem\narea cu afirma]iile vicepre[edintelui din anii 1940, Henry Wallace [i, desigur, cu cuvintele lui Edgar Cayce. Lucru semnificativ este c\ acest raport a fost realizat de SRI International `ntr-o perioad\ `n care era str`ns legat de CIA [i de Departamentul pentru Ap\rare. S\ ne imagin\m cum au sunat clopotele de alarm\ pe coridoarele puterii, mai ales c`nd se sublinia c\ transformarea societ\]ii este inevitabil\. Singura solu]ie, pentru cei afla]i la putere, era piratarea credin]ei aflat\ la temelia nelini[tii sociale, duc`nd-o `n orice direc]ie ce ar oferi avantaj [i ar p\stra controlul asupra maselor. O component\ important\ a noului sistem de credin]\ este utilizarea simbolisticii francmasonice. Mi[carea afirma `n mod tradi]ional c\ are r\d\cinile `n Egiptul antic [i sublinia importan]a lui Sirius, care decoreaz\ orice templu masonic. Wallace, Cayce [i raportul SRI, Changing Images of Man, subliniaz\ fiecare `n parte importan]a rolului Statelor Unite `n promovarea idealurilor masonice prin crearea efectiv\ a statului masonic ideal.19 Era [i ]elul unora dintre autorii Declara]iei de Independen]\, precum Thomas Jefferson. (De fapt, din cei cincizeci [i [ase de semnatari ai Declara]iei de Independen]\, cincizeci erau francmasoni, a[a cum erau [i cincizeci din cei cincizeci [i cinci de autori ai Constitu]iei.) Willis W. Harman, consilier la Casa Alb\ [i redactor al raportului Changing Images, a fost implicat [i `n
Wallace leag\ `n mod explicit `ntoarcerea cheii de bolt\ a Marii Piramide de rolul conduc\tor al Statelor Unite. Este relevant, poate, c\ Zahi Hawass a anun]at c\, `n cadrul S\rb\torii Nop]ii Mileniului, un nou piramidion din aur va fi amplasat `n v`rful Marii Piramide. Hawass `nsu[i vorbe[te despre asta ca despre
`mplinirea piramidei.24 Dac\ nu altceva, va fi m\car un puternic gest simbolic al francmasoneriei americane. bine s\ putem alunga aceste b\nuieli ca fiind paranoice, dar Hurtak define[te Ultimele Zile `n ace[ti termeni nelini[titori:
Lupta `ntre Lumin\ [i ~ntuneric
Dup\ `ncheierea acestui program divin va urma o spiral\ ascendent\ c\tre noul program al st\p`nilor din partea Tat\lui Spirit. Cre[terea p\cii interioare [i a binecuv`ntatei bucurii ce va veni o dat\ cu pogor`rea Sf`ntului Duh Shekinah asupra omenirii `n\l]ate spiritual, ajuns\ `n stadiul de a percepe cunoa[terea Zeului cel ~nalt [i de a utiliza cunoa[terea Fiilor Luminii, va duce la acceptarea guvern\rii `n numele lui YHWH.26
~n ciuda evidentei manipul\ri, s`nt Cei Nou\ ceea ce pretinde a fi, zeii antici egipteni? Nu pare s\ fie cazul, dac\ lu\m `n considerare [i al]i factori, `n special foarte controversata leg\tur\ `ntre Marte [i Giseh. Ca [i `n cazul lui Richard Hoagland, o dat\ ce extrapol\m mesajul, leg\turile se pr\bu[esc. Am v\zut cum mesajul ini]ial al lui Bauval [i Hancock, acela c\ monumentele egiptene au un `n]eles special pentru noi, cei de azi, func]ioneaz\ doar dac\ ciuntim datele. Mai mult, Cei Nou\ par s\ nu-[i `n]eleag\ propriile fapte. S`nt mii entuzia[ti care cred `n ipotezele bazate pe dovezi fizice: unghiurile Piramidei M&D, alinierea Marii Piramide cu Sirius. Ei nu-[i dau seama c\ astfel devin permeabili la mesajul spiritual al lui James Hurtak, care `n esen]\ este cel al lui Alice Bailey. Un g`nd ne trece prin minte: va deveni cartea lui Hurtak, cu sursa de inspira]ie `n Bailey, The Keys of Enoch, Biblia urm\torului mileniu? Mul]i n-ar vedea nimic r\u `n asta, consider`nd `nv\]\turile celor doi, Bailey [i Hurtak, ca revelate, iluminate [i cu adev\rat bune. {i, din punctul nostru de vedere, acesta este cel mai important aspect al `ntregii pove[ti cu Consiliul Celor Nou\. Dac\ realitatea obiectiv\ a Celor Nou\ este un subiect fascinant, acest lucru este mai pu]in important dec`t analiza mesajului spiritual. La urma urmei, `nv\]\turile s`nt cele dup\ care se conduc credincio[ii [i ele pot avea, direct sau indirect, efect asupra noastr\. Oric`t de plin de compasiune, excentric sau nevinovat ar p\rea la prima vedere materialul transmis de Cei Nou\, el ascunde un subtext incomod. James Hurtak descrie `n The Keys of Enoch un scenariu apocaliptic `n care lupta la scar\ universal\ `ntre for]ele luminii [i cele ale `ntunericului se va duce pe P\m`nt. El scrie despre un r\zboi galactic [i o cur\]enie la scara universului25. Dar nu sun\ aceast\ cur\]enie mai degrab\, sinistru, a purificare? Ar fi
{i, ca totul s\ fie [i mai clar: Pentru cei care nu tr\iesc `n Lumin\, sose[te timpul durerii.27 ~n aceast\ declara]ie dogmatic\, de preot demagog, se afl\ un pericol ascuns. Cine apar]ine Luminii [i cine nu? Mai mult, cine hot\r\[te asta? Pornim de la ideea c\ Hurtak nu are nici o `ndoial\ referitoare la pozi]ia sa [i c\ de]ine cunoa[terea secret\ pe care trebuie s\ ne baz\m. Concluzia ar fi c\ to]i cei care `l refuz\ pe el sau cuvintele Celor Nou\ s`nt fiii `ntunericului, de[i scrierile sale precizeaz\ grupurile ce vor suferi `n viitorul apropiat. Purificarea lui Hurtak este asem\n\toare, din multe puncte de vedere, cu iminenta recoltare a sufletelor din `nv\]\turile transmise de Ra prin Carla Rueckert.28 Aceast\ `n\l]are a celor drep]i se va petrece `n primii ani ai secolului dou\zeci [i unu, o alt\ versiune a r\pirii la ceruri din fundamentalismul cre[tin. Cei Nou\ par adeseori rasi[ti, dar s`nt mult prea iste]i ca s\ nu fac\ parad\ cu idei de tip Goebbels New Age. Dictatorul de mod\ veche care agit\ masele nu mai are [anse `n occidentul democratic. Cei Nou\ doar sugereaz\ identitatea du[manilor. De exemplu, `n The Only Planet of Choice, Tom nu spune clar c\ rasa neagr\ este inferioar\. Ba chiar pare s\ spun\ contrariul, c\ este singura care a evoluat pe P\m`nt f\r\ ajutor extraterestru. {i atrage aten]ia c\ nu trebuie s\ interpret\m asta ca o dovad\ a inferiorit\]ii negrilor29 interesant exemplu de r\sturnare psihologic\. Tom spune, cu alte cuvinte, c\ nu trebuie s\ ne oprim la ideea c\ negrii s`nt inferiori pentru c\ ei s`nt singura ras\ care nu descinde din zei. Dat\ fiind istoria ideilor rasiste, de ce ar risca o fiin]\ at`t de `n]eleapt\ s\ ne bage astfel de idei `n cap? De ce o astfel de informa]ie incendiar\,
Acceptarea unor astfel de ideologii din partea unor entit\]i f\r\ trup este, desigur, periculoas\, at`t pentru cel contactat c`t [i pentru societate ca `ntreg. E suficient de nepl\cut\ acceptarea r\ului din partea unor fanatici precum Adolf Hitler, dar primirea lui din partea unor fiin]e invizibile dep\[e[te grani]ele naivit\]ii criminale, acum sus]in\torii Celor Nou\ accept`nd `nv\]\turile lui Tom despre subiecte at`t de controversate precum e[ecul evreilor `n a-l accepta pe Iisus ca pe Mesia, avort, homosexualitate, inferioritatea spiritual\ a islamului. Declara]iile invizibilului [i, din c`te [tim, ale nonexistentului Tom, asupra acestor subiecte s`nt luate, la propriu, ca evanghelice. James Hurtak nu-i nume[te pe musulmani Fii ai ~ntunericului ci, cu mult mai multe cuvinte, vorbe[te despre antiunivers sau despre violarea Luminii Vii exemplificat\ de Kabba, Cubul Negru de la Mecca.31 El sus]ine c\ reprezint\ antiputerea vie]ii [i, mai clar, Anticristul. Cel mai mult se apropie de o declara]ie sincer\ atunci c`nd scrie despre Cubul Negru c\ func]ioneaz\ `n leg\tur\ cu Alpha Draconis (pentru Hurtak unul din s\la[urile puterilor spirituale c\zute) pentru Fii ~ntunericului.32 Prin demonizarea celui mai sacru obiect al islamului damneaz\ implicit pe musulmani ca Fii ai ~ntunericului. Una din Cheile sale se ocup\ `n mod special de simbolismul Cubului Negru:
Cu aceast\ Cheie putem `n]elege de unde va ap\rea universul c\zut `n r\zboiul galactic `ntre Fiii Luminii [i Fiii ~ntunericului.33 Drep]ii trebuie s\ `n]eleag\ dialectica spiritual\ ce ac]ioneaz\ `ntre cei care au ales Piramida Luminii ca piatr\ de `ncercare a evolu]iei lor spirituale c\tre Lumin\ `n opozi]ie cu alegerea Cubului Negru.34
cu caracter mai mult [tiin]ific [i care nu este considerat\ a sta la baza unor ac]iuni ulterioare? Rasismul implicit din The Only Planet of Choice aminte[te de scrierile lui Alice Bailey sau, mai exact, de `nv\]\turile primite de la Tibetan. Tratat superficial, cum se poate face cu acela dat de Tom `n The Only Planet of Choice, mesajul Tibetanului, indiferent de ce credem noi despre originea lui, pare s\ propov\duiasc\ pacea, `n]elegerea [i fr\]ia universal\. Inten]iile Ierarhiei s`nt bune. Dar, uneori, idei alarmante se strecoar\ ca [erpii deghizate `n `nv\]\turi esoterice. De exemplu, `n A Treatise on Cosmic Fire (Tratat despre Focul Cosmic 1925), Tibetanul explic\ cum, `n noua etap\ de dezvoltare, Ierarhia nu va trata ansamblul rasei umane ca `n prima etap\, ci va stimula germenii mentali numai `n acei oameni care a[a cum spune H.P.B. (Helene Blavatsky) , de[i oameni `n aparen]\, nu au min]ile deschise. {i adaug\ `ntr-o not\ de subsol: A[a s`nt b\[tina[ii din Ceylon, aborigenii din Australia [i unele rase africane inferioare.30 Victoriana Blavatsky putea s\ aib\ o concep]ie rasial\ pe care azi o consider\m incorect\. Chiar [i dup\ abolirea sclaviei, africanii erau considera]i mai mult animale dec`t oameni, de[i se admitea c\ au suflet, motiv pentru care erau cre[tina]i sub amenin]area armelor. R\m`ne problema nerezolvat\ c\ to]i cei care pretind azi, la fel ca Blavatsky, Bailey [i Schlemmer, c\ au fost contacta]i de fiin]e superioare, respect\ dintr-o dat\ schimbarea `n atitudinea fa]\ de problema rasial\, vorbind totu[i despre adev\ruri eterne. Partizanii moderni ai Celor Nou\ [i ai lui Bailey sus]in rasismul implicit afirm`nd f\r\ menajamente c\ asta este calea. Rasismul nu are o baz\ [tiin]ific\, sociologic\ sau antropologic\, indiferent de ce ar spune al]ii. Rasismul poate s\ ia multe forme; am realizat acum c\ atitudinea protectoare, condescendent\, poate fi la fel de degradant\ [i de periculoas\ ca [i incitarea pe fa]\ la ura rasial\. Argumentul rasismului binevoitor, c\ negrii s`nt incapabili s\ se autoguverneze [i au nevoie de `ndrumarea p\rinteasc\ a albilor, a fost adeseori utilizat de regimul de apartheid din Africa de Sud pentru a justifica binecunoscutele excese ale legilor mai pu]in paternaliste. ~n orice caz, Mae[trii cu adev\rat `n]elep]i vor p\stra t\cerea asupra acestui aspect pentru a evita dezastrul provocat de conceptul arianismului utilizat de nazi[ti. (At`t Tibetanul c`t [i Tom repet\ frecvent c\ nu dezv\luie anumite informa]ii pentru care `nc\ nu s`ntem preg\ti]i.) Hurtak se refer\ [i la mesajul `nalt din unele p\r]i ale Coranului35, dar pare s\ spun\ c\ numai pasajele ce corespund cu Vechiul Testament s`nt demne de luat `n seam\. Consider`nd c\ declara]iile sale New Age ascund fundamentalismul s\u cre[tin, aceast\ validare a orice este conform Vechiului Testament ne surprinde. Ce p\rere are Hurtak despre iudaism? Hurtak aminte[te adeseori de Israel [i de Vechiul Testament, dar este limpede c\, a[a cum Tom vorbe[te prin Phyllis Schlemmer,
el se g`nde[te c\ evreii s`nt un popor sf`nt ce a f\cut o gre[eal\ `ngrozitoare resping`ndu-l pe Iisus ca Mesia. {i, deloc surprinz\tor, afirm\ c\ discipolii Cheilor lui Enoch s`nt Adev\ratul Israel.36 Hurtak, [i al]ii, leag\ profe]ia din Isaia 19:19-20 de Marea Piramid\:
Afla]i pe muchea de cu]it a noului mileniu, la cap\tul unui secol de nemai`nt`lnite rele [i b\i de s`nge, `n care l\comia a `nflorit, umanitatea trebuie s\ fac\ o alegere ferm\ `ntre materie [i spirit `ntre `ntuneric [i lumin\.
Tot `n vremea aceea va fi un altar pentru Domnul `n }ara Egiptului, [i la hotar, va fi un st`lp de aducere aminte pentru Domnul. Acesta va fi pentru Domnul o[tirilor un semn [i o m\rturie `n }ara Egiptului. Ei vor striga c\tre Domnul din pricina asupritorilor, [i el le va trimete un m`ntuitor [i un ap\r\tor, care s\-i izb\veasc\.
Ca aparent\ profe]ie legat\ de A Doua Venire, este citatul favorit al cre[tinilor fundamentali[ti [i al adep]ilor New Age. Altarul a fost, bizar, identificat cu Marea Piramid\, uneori legat [i de iminenta descoperire a `nc\perilor ascunse (ca `n scrierile lui Hurtak). Chiar [i mediumul H.C. Randall-Stevens, scriind `n anii 1920 despre `nc\perile ascunse sub Sfinx, exploata aceea[i profe]ie, ad\ug`nd: O citez deoarece `nv\]\tura ocult\ mi-a dovedit c\ Marele Sfinx [i Piramida de la Giseh s`nt (sic) cele la care se face referire.37 Iar cei cu care se afla `n leg\tur\ i-au spus c\ astea s`nt timpurile la care se referea profe]ia. Este ciudat c\ nu am v\zut niciunde la ace[ti autori continuarea citatului. Dup\ ce se spune c\ egiptenii `l vor cunoa[te pe Domnul adic\ vor fi converti]i la credin]a `n Yahveh se ajunge la (versetul 22): Astfel Domnul va lovi pe Egipteni, ì va lovi, dar ì va t\m\dui. ~i va lovi `n modul g`ndit de auto-intitulatul drept, James Hurtak, pentru devo]iunea islamic\? {i ce form\ va lua t\m\duirea? Trebuie s\ recunoa[tem cu inima str`ns\ c\ recentele mesaje transmise prin Internet de Graham Hancock [i Robert Bauval au c\p\tat un ton mesianic strident. De exemplu, a[a cum am precizat mai `nainte, `n 29 iulie 1998 Bauval scria:
Mileniul se apropie cu vitez\. Mai au mult de lucru to]i cei care simt c\ trebuie s\ ia parte la aceste c\ut\ri, `n special pentru a aduce mult dorita schimbare spiritual\ [i intelectual\ pe aceast\ planet\. F\r\ nici o `ndoial\, Giseh joac\ un rol major `n piesa asta.
{i Hancock:
Spuse at`t de autoritar, lucrurile pot fi luate ca atare, dar nu ar merita o privire mai de aproape? Nu a `nfruntat mereu umanitatea aceast\ alegere ferm\? {i nu este nemai`nt`lnita sl\biciune a secolului dou\zeci rezultat nu al unei infiltr\ri a r\ului, ci al invent\rii mijloacelor de producere a suferin]ei `n mas\, precum bomba atomic\? {i nu a fost tot el martor, `n acela[i timp, la dezvoltarea spiritual\, c\tre lumin\, prin nemai`nt`lnite progrese sociale [i medicale, reforme ale bun\st\rii [i sensibilitate fa]\ de cei bolnavi fizic sau mental? {i o `n]elegere a nevoilor unor culturi oprimate `n epocile precedente. La urma urmei, nu a fost totul chiar at`t de r\u. De fapt, secolul dou\zeci a fost pur [i simplu nemai`nt`lnit. A ajuns la extreme. C`nd a fost r\u, a fost de-a dreptul `nfior\tor, dar c`nd [i-a ar\tat sufletul cel bun au fost atinse [i `ntrecute cele mai nobile inten]ii ale sfin]ilor. A fost un secol al ac]iunii, al comunic\rii, extrem de energic, adeseori prost condus, dar, cel pu]in `n occident, a fost un secol al libert\]ii greu cucerite, al manifest\rii personale [i al setei de cunoa[tere. Poate c\ a fost corupt, dar a [i scos la iveal\ corup]ia, a fost r\u, dar a [i `nfruntat cu vigoare r\ul, iar dac\ a fost lacom, a fost mai dornic ca oric`nd s\ `mpart\ bog\]ia cu cei s\raci. Secolele precedente le `ntorseser\ acestora spatele [i-i l\saser\ s\ se descurce cum [tiu. A[adar, de ce se gr\besc Graham Hancock [i Robert Bauval s\ induc\ ideea c\ omul modern a dec\zut? De ce subliniaz\, ceea ce mul]i considr\ a fi neadev\rat, nemai`nt`lnita r\utate a timpurilor pe care le tr\im? Sugereaz\ ei c\ trebuie s\ fim salva]i [i c\ salvatorii, m`ntuitorii, a[teapt\ momentul favorabil ca noi s\ le ur\m bine a]i venit? Hancock [i Bauval par s\ ne preg\teasc\ pentru o iminent\ `n\l]are spiritual\. A[a cum `ncheie Bauval preg\tirea din Magic 12: Lumea este cu Fiul...38 Premeditat sau nu, el se face ecoul spuselor lui Aleister Crowley despre sosirea Eonului Fiului. Dar este planul lor identic cu al lui Hurtak? Ei `l cunosc, desigur, at`t pe el c`t [i opera sa, inclusiv The Keys of Enoch, ceea ce nu `nseamn\ c\ s`nt automat [i discipolii lui. Ce este sigur este c\ mesajul fundamental din c\r]ile lor, de la The Orion Mystery la
The Mars Mystery, se potrive[te celui general, ajunge la un public [i mai larg [i ajut\ la acceptarea ideologiei lui Hurtak despre Cei Nou\.
Apocalipsa acum
Noul sistem de credin]\ este multicolor. Deriv\ din mai multe grupuri adunate pentru a realiza un `ntreg c`t mai omogen. Este bine construit [i pariaz\ pe reflexul oamenilor la anumite simboluri [i declan[atori emo]ionali. Ciudata religie hibrid\ este proiectat\ `n a[a fel `nc`t s\ apeleze la aspectele fundamentaliste ale mai multor religii, cu excep]ia celei islamice, desigur. Oric`t ar p\rea de moderne [i `nv\luite `n dezbateri tehnologice `nv\]\turile propov\duite de cei ca Hurtak, Schlemmer [i Carla Rueckert, de fapt, `n esen]a lor, se dovedesc a nu diferi de credin]ele extremiste ale fundamentali[tilor cre[tini de mod\ veche. Acela[i accent pus pe lupta apocaliptic\ `ntre bine [i r\u, lumin\ [i `ntuneric, a[teptarea iminentei sosiri a unui salvator [i `n\l]area la ceruri a celor ale[i `n timp ce p\c\to[ii s`nt damna]i pe vecie. De[i pare ciudat ca James Hurtak s\ aib\ at`t de multe `n comun cu Lambert Dolphin Jr., de fapt ei `mp\rt\[esc multe sentimente [i idealuri. Iar `n The Only Planet of Choice [i `n The Keys of Enoch se acord\ o mare aten]ie Israelului, oamenilor [i locurilor, p\r`nd c\ se `ncearc\ atragerea evreilor fundamentali[ti. A[a cum am v\zut, Lambert Dolphin Jr. `mp\rt\[e[te multe ambi]ii cu evreii de extrem\ dreapt\, motiv pentru care au [i ajuns s\ colaboreze la Muntele Templului. Am mai notat c\ sistemul lui Hurtak `mbr\]i[eaz\ toate religiile majore din Statele Unite, binevenite fiind [i grupuri exclusiviste, precum mormonii. Hibridul religios `nglobeaz\ [i principalele evolu]ii esoterice din ultimele dou\ secole, Marea F\r]ie Alb\, Mae[trii Ascun[i, Atlantida, dar [i fenomene ale secolului dou\zeci, OZN-urile [i extratere[trii gri. Aceast\ elit\ are [i excep]ii notabile: nu este inclus\ nici o religie major\ afro-american\ sau din lumea arab\. Musulmanii nu s`nt bine veni]i. Iar p\pu[ari din umbr\ ai complexului proces de legare a acestor fire s`nt agen]iile de informa]ii, al c\ror interes [i a c\ror implicare
`n dezvoltarea noii religii s`nt deja stabilite. Mereu [i mereu tr\s\turile antimusulmane ale acestei conspira]ii ies la iveal\, dar de ce ar `ncuraja a[a ceva CIA? Este clar c\ scopul scenariului este preg\tirea, s\direa unei st\ri anume `n c`t mai mul]i oameni, `n a[teptarea unui eveniment la scar\ global\. Trebuie s\ lu\m c`t mai serios `n considerare c\ s`ntem preg\ti]i de conspiratori pentru un incident major, un eveniment ce va schimba brusc, dramatic [i radical lumea. Cum va ar\ta acesta este greu de spus, poate o bine regizat\ `ntoarcere a zeilor la Giseh, `n fa]a a c`t mai mul]i spectatori, dar sigur este c\ ace[ti oameni de]in resursele [i tehnologia pentru un astfel de eveniment. Cu sau f\r\ acest fantastic moment, min]ile noastre s`nt preg\tite pentru a accepta credin]ele [i dictatura unei noi ordini mondiale, fie c\ va fi vorba de o teocra]ie bine manipulat\, fie de alt soi de fundamentalism. A[a cum istoria Germaniei lui Hitler [i nenum\rate alte exemple dovedesc f\r\ putin]\ de t\gad\, oamenii obi[nui]i pot fi convin[i mult prea u[or s\ comit\ atrocit\]i `mpotriva semenilor lor dac\ ajung s\ cread\ c\ s`nt parte a unui proiect uria[, cum era `n cazul Germaniei triumful rasei superioare. For]a brut\ nu este suficient\ pentru a transforma masele de oameni `n mon[tri `nseta]i de s`nge, asta se `nt`mpl\ doar dup\ ce le cucere[ti oamenilor inimile, min]ile [i sufletele. Oamenii s`nt mai u[or de convin[s s\ se al\ture unui grup glorios, fie el chiar nazist sau de dreapta, f\c`ndu-se apel la spirit, nu la for]a brut\. De ce, ne `ntreb\m, dore[te CIA s\ promoveze materiale anti-islamice? De ce dore[te s\ g`ndim `n acest mod? Ceea ce dore[te pe fa]\ [i cu bun\ inten]ie orice fundamentalism este divizarea societ\]ii: Ei [i Noi, Lumina [i ~ntunericul, Bunii [i R\ii, Nazi[tii [i Evreii, Evreii [i Palestinienii... Nu r\m`ne loc pentru ra]iune, dezbatere, schimbare a st\rii de fapt, progres. Mai mult, fundamentali[tii s`nt u[or de controlat, iar conduc\torii lor de]in puterea absolut\. Controlul maselor, despre el este vorba. Ideea c\ fiin]e extrem de puternice [i incredibil de dezvoltate vor veni s\ ne scape `n ultima clip\ de la dezastru transform\ lumea `ntr-un loc mai bun, `n care s\-]i plac\ s\ tr\ie[ti. Sun\ prea bine ca s\ fie adev\rat. Ne confer\ lini[te [i confort, dar totul are un pre]. Credin]a `n zeii spa]iului [i a[teptarea interven]iei lor binef\c\toare ne submineaz\ `ncrederea `n noi. Implic\ faptul c\ rasa uman\ a fost civilizat\
pentru c\ era prea slab\ ca s\ ating\ singur\ acest nivel [i c\ a avut nevoie de `ndrumarea extratere[trilor pe tot parcursul istoriei sale. Acum, c`nd umanitatea a f\cut un adev\rat dezastru, singura speran]\ este a[teptarea `ntoarcerii zeilor, ca ei s\ `ndrepte totul. Imaginea omenirii este jalnic\. Este practic acela[i mesaj ce a adus succes cre[tinismului [i l-a f\cut apt ca religie de stat, suspend`nd autonomia individului [i stop`nd progresul intelectual, [tiin]ific [i cultural timp de mai multe secole. Mesajul cre[tin sus]ine c\ ne-am n\scut p\c\to[i [i tr\im doar prin voia Domnului. Singura speran]\ este promisiunea vie]ii de dup\ moarte, asta `n cazul `n care ne supunem dictaturii preo]e[ti. Rezultatul este o popula]ie de victime docile, cu creierul sp\lat, ni[te simple t`r`toare la discre]ia Domnului sau a fiin]elor din spa]iu, f\r\ alt\ cale de salvare dec`t prin ei sau, desigur, prin reprezentan]ii lor. Membrii sectei Heavens Gate, care au luat de bun\ voie otrav\, reprezint\ o form\ extrem\ a acestui mod de g`ndire: via]a ca om, pe P\m`nt, nu reprezint\ nimic `n compara]ie cu evadarea pe o nav\ spa]ial\, chiar dac\ trebuie s\ te sinucizi pentru asta. Poten]ialul enorm al sectelor bazate pe zei veni]i din spa]iu [i OZN-uri nu trebuie subestimat. A[a cum extrem de p\trunz\torul Jacques Valle scrie `n Messenger of Deception (1979):
Grupul de oameni care va reu[i s\ manipuleze `n scop politic teama de for]ele cosmice [i emo]ia din jurul OZN-urilor va fi capabil de un incredibil [antaj spiritual.39
aceea produs\ la Mileniul anterior, iar ca otrav\, la fel de d\un\toare ca orice transformare ira]ional\ din istorie.40 Valle merge mai departe compar`nd aceast\ credin]\ cu ideologia rasei st\p`nilor ce i-a `mpins pe nazi[ti s\ comit\ cele mai `ngrozitoare atrocit\]i. Iar `n Messenger of Deception el enumer\ [ase consecin]e sociale ale sectelor OZN. Printre ele s`nt incluse subminarea `ncrederii omului c\ este st\p`n al destinului s\u prin promovarea mesajelor celor contacta]i [i eliminarea democra]iei prin inducerea filozofiei rasei superioare `n cadrul unui sistem totalitar.41 C`ndva, demult, o stare similar\ a fost exploatat\ `ntr-un mod care a schimbat lumea: cu dou\ mii de ani `n urm\, la periferia Imperiului Roman, un om a nimerit peste isteria a[tept\rilor mesianice iar rezultatul a fost cre[tinismul. Dincolo de teologie [i credin]e personale, efectul a fost apari]ia genera]iilor de sclavi ferici]i care credeau c\ au venit pe lume p\c\to[i [i au nevoie de biseric\ pentru a le `ndruma via]a p`n\ `n cele mai mici detalii. Cel pu]in din acest punct de vedere, cre[tinismul a fost un succes. Dar a `nceput s\-[i piard\ efectul, este nevoie de ceva nou, asem\n\tor. Ar fi posibil s\ vedem la `nceputul secolului dou\zeci [i unu apari]ia unui nou Iisus, a unui alt Moise, care s\ dea un sens vie]ilor noastre mizere, f\r\ valoare, pornind de la un nou set de porunci venite de sus? Datorit\ unei atente manipul\ri va deveni o realitate profe]ia `ntoarcerii Marelui Ini]iat? Acest nou conduc\tor, sau Mesia, este anun]at de o puternic\ mi[care politico-religioas\, o Nou\ Ordine Mondial\ a bigo]ilor, a c\rei infrastructur\ se cl\de[te azi. Este semnificativ c\ Ira Einhorn, care a avut o pozi]ie privilegiat\ ca observator al Celor Nou\ `n anii 1970 [i care nu are nici o `ndoial\ asupra realit\]ii acestor fiin]e f\r\ trup, ne avertizeaz\ c\ s`nt periculoase. El ne-a spus:
Nu a[ oferi toate puterile mele unei entit\]i pe care nu o pot vedea. Este periculos. Dac\ renun]\m la libertatea noastr\ este ca [i cum ne-am afla `ntr-un lag\r de concentrare... Este o form\ concret\ de fascism. ~n contactele cu extratere[trii, cu entit\]ile, trebuie s\ se manifeste democra]ia. Nu este posibil doar s\ crezi. Po]i s\-]i suspenzi ne`ncrederea pentru o vreme, ca s\ tr\ie[ti fenomenul, dar nu trebuie mers mai departe.42
Nu numai Valle a realizat asta. Este limpede, de[i nu putem afla toate detaliile, c\ ace[ti conspiratori creeaz\ condi]iile perfecte ca s\ se `nt`mple ceva iar ei s\ capete controlul asupra maselor, asupra noastr\. A[a cum am v\zut, poate fi vorba de `ntoarcerea zeilor sau, mai degrab\, de promisiuni de[arte [i de speran]e cinic manipulate. Poten]ialul control asupra popula]iei este oricum nepl\cut, dar, `mpreun\ cu isteria sf`r[itului lumii, referitoare la Mileniu, ne temem c\ garanteaz\ un viitor exploziv. ~nc\ o dat\, Jacques Valle atinge miezul problemei. ~n Revelations (1992), el scrie: Cum ne apropiem de Mileniu, credin]a `n iminenta sosire a extratere[trilor este, ca fic]iune, mai puternic\ dec`t un drog, ca revolu]ie, mai dezam\gitoare dec`t
A[a cum am v\zut, tot mai mul]i oameni doar cred. Ce se va `nt`mpla cu ei, r\m`ne de v\zut. Semnele s`nt `ngrijor\toare. A[a cum spunea chiar Tom/Atum, purt\torul de cuv`nt al Celor Nou\:
sigur dac\ nu preg\tea terenul unei invazii diabolice, nefiind sigur c\ Cei Nou\ s`nt neap\rat binevoitori.44
Dac\ P\m`ntul continu\ `n acela[i stil, `n jurul sau dup\ anul 2000 planeta nu va mai fi capabil\ s\ existe astfel. Civiliza]iile `ncearc\ s\ fac\ o purificare pentru a o aduce iar pe linia de plutire.43
Momentul maturit\]ii
Al doilea scenariu imaginat de noi este c\ `ntreaga sosire a zeilor, a fra]ilor din spa]iu, este fabricat\ inten]ionat. Adev\ra]ii zei ai spa]iului nu vor ateriza niciodat\, dar a[teptarea sosirii lor iminente poate fi un scop `n sine, cu acelea[i beneficii pentru cei care `ncearc\ s\ ne controleze. ~n acest scenariu, activitatea de la Giseh poate fi explicat\ mai mult ca o `ncercare de exploatare a locului cu cel mai mare poten]ial magic, spre care s`nt `ndreptate toate privirile [i de unde este a[teptat\ marea revela]ie. Ce dovad\ c\ vin zeii poate avea omul de pe strad\? Trebuie s\ ia de bune spusele autorit\]ilor, iar `n momentul `n care ei nu vor ateriza, [i probabil c\ nici n-ar face-o vreodat\, am fi deja sclavii unei puteri foarte terestre, sub conducerea unui pumn de fier [i `ntr-o continu\ stare de necesitate. O nou\ religie ia form\ `n numele Marii Eneade Heliopolitane. Deja, cum am v\zut, mul]i se supun instruc]iunilor primite. ~n orice caz, Eneada trebuie s\ fi suferit o remarcabil\ metamorfoz\ de-a lungul timpului, din moment ce nu st\tea `n obiceiul divinit\]ilor egiptene s\ dea ordine. O tr\s\tur\ specific\ a religiei era c\ zeii nu cereau s\ fie adora]i, ca mai t`rziul [i tiranicul Yahveh. A[a cum subliniaz\ [i Michael Rice `n Egypts Legacy:
Scopul preo]imii egiptene nu era cultul zeilor... Spre deosebire de zeii sumerieni [i spre deosebire [i de cei semi]i din imediata apropiere, puternicii zei egipteni nu aveau nevoie de permanenta confirmare a credin]ei pe care [i-o doreau celelalte divinit\]i.45
S`nt posibile dou\ interpret\ri pentru datele noastre. ~n primul scenariu, oamenii din spatele scenei cred c\ este posibil contactul cu fiin]e inteligente extraterestre, zeii trecutului, [i `ncearc\ s\ realizeze asta. Poate c\ s`nt `n c\utarea unui dispozitiv fizic, o poart\ stelar\, `n timp ce studiaz\ [i metode de comunicare telepatice sau pe alte c\i psi. Aceast\ c\utare ar explica efervescen]a cercet\rilor secrete din Egipt, care ar fi [i mai intense dac\ ar c\uta o poart\ fizic\ prin care ar crede c\ Cei Nou\ vor p\[i `n cur`nd. Aceast\ credin]\ explic\ [i interesul conspiratorilor `n Marte [i Sirius, ei asigur`ndu-se astfel [i c\ oamenii vor face leg\tura `ntre Egipt [i extratere[tri ca parte a preg\tirii pentru contact. Aceast\ ipotez\ depinde de natura zeilor. Cine s`nt [i de ce s\-i ascult\m? A[a cum am v\zut, ei sus]in c\ s`nt Cei Nou\, antica Enead\ de la Heliopolis, fiecare reprezent`nd un anumit fel de autoritate, guvern`nd o anumit\ parte a vie]ii [i emo]iilor umane. Isis era zei]a mam\, dar [i a magiei, a[a cum Geb era zeul egiptean al p\m`ntului. Zeii erau aduc\tori de lucruri bune [i ar fi rezonabil s\-i a[tept\m cu bra]ele deschise, urm`nd ca ei s\ ne scape de dezastru. Dar dac\ Cei Nou\ s`nt un Cal Troian, par inofensivi, `ns\ nu [tim ce ascund? Aceast\ b\nuial\ a avut-o [i Jon Povill c`nd a fost contactat `n 1975 de Gene Roddenberry s\ scrie scenariul filmului Cei Nou\. Dup\ biograful lui Gene Roddenberry, Joel Engle, c`nd Povill a terminat scenariul:
A recunoscut c\ scopul scenariului era acela de a preg\ti p\m`ntenii pentru sosirea acestor entit\]i superioare, dar nu era
Iar Eneada nu d\dea porunci, nu instiga la r\zboaie sfinte. Adev\ra]ii Nou\ Zei doar erau. Dac\ s-ar fi uitat zeii antici egipteni `n sufletele oamenilor, cu toate defectele lor, nu ar fi v\zut sclavi, ci doar m`ndri asocia]i ai divinit\]ii eterne, nu altceva dec`t, cum spunea Whitley Strieber, `nso]itori ai Creatorului, fiecare parte a divinit\]ii, purt\tori ai sc`nteii divine. A[a cum Cei Nou\ zei ai Eneadei reprezentau aspecte ale ~ntregului, a[a [i noi eram fragmente ale unei energii f\r\ margini. ~n timp ce, sau poate chiar din cauz\ c\, nu avem nici o problem\ cu zeii egipteni, ba chiar avem un enorm respect pentru
aceast\ religie antic\, nu ezit\m nici o clip\ `n a-i denun]a pe Cei Nou\ ca impostori. Nu s`nt [i nu ar putea fi niciodat\ Marea Enead\ din cauz\ c\, printre multe altele, s`nt ignoran]i, `nvr\jbitori [i nu au nici una din caracteristicile arhetipale ale celor pe care se presupune c\-i reprezint\. Dar chiar [i dac\ l\s\m deoparte ne`ncrederea s`nt cu adev\rat ceea ce pretind, `nc\ avem destule motive s\-i repingem: dac\ m\rea]a Isis `ns\[i se poart\ at`t de aiurea precum Cei Nou\, atunci ar fi normal, ca fiin]e g`nditoare, mature, s\ nu respingem numai mesajul, dar chiar [i pe marea zei]\. Fie c\ este sau nu aici singura planet\ a liberului arbitru, libertatea este cea mai puternic\ arm\ pe care o avem `mpotriva am\girilor [i a insinu\rilor corup\torilor. Nimeni nu are nevoie de astfel de zei. {i chiar dac\ scenariul cel mai pu]in probabil Consiliul celor nou\ este tot una cu zeii egipteni, atunci mai apare o problem\. Nu [tim dac\ `ntoarcerea a fost ideea lor sau au fost convin[i de conspiratori pentru ca ea s\ coincid\ cu planul acestora. Dac\ este a[a, p\pu[arii Mileniului nu doar creeaz\ [i exploateaz\ a[tept\rile noastre, dar ì exploateaz\ chiar [i pe zei. Exploatarea Eneadei nu este recomandabil\, mai ales `n cazul lui Seth, zeul distrugerii, care l-a ucis pe Osiris. Furiosul zeu al de[ertului, asem\n\tor lui Yahveh, era detestat [i temut, de[i se pare c\ avea propriul s\u cult secret. Trebuie spus c\, dac\ acest Consiliu al Celor Nou\ este Marea Enead\, Seth nu apare niciodat\ `n materialele transmise. ~l p\streaz\ pe Seth pentru mai t`rziu? A sosit el deja ascuns `n calul troian al Celor Nou\? Este Seth aici? Iar dac\ da, ce rol joac\ `n planul lor? Va fi de partea lor, de partea noastr\? Este ceva sinistru `n evitarea acestui zeu `ntunecat, arhetip al distrugerii. Andrija Puharich, `n The Sacred Mushroom, scria c\ Sirius era steaua zeului Sept46, ceea ce este uluitor, deoarece egiptenii antici defineau Sirius ca pe zei]a Sothis, legat\ de Isis. Cu alte cuvinte, Sirius este legat de principii feminine, nu masculine. Dar s`nt dou\ autorit\]i care fac leg\tura `ntre Sirius [i zei masculini scriitorul crowleyrian Kenneth Grant [i chiar Aleister Crowley `nsu[i (care face leg\tura `ntre stea [i Sept cu Seth).47 Este ciudat c\, din c`te [tim noi, doar ace[ti doi autori [i Puharich fac a[a ceva `n ciuda oric\rei dovezi egiptologice. Este, dup\ noi, dovada unui curent subteran tulbur\tor `n noua credin]\. O lips\ de apreciere a tot ceea ce este feminin, chiar [i
atunci c`nd, a[a cum este cazul Sirius, zei]elor trebuie s\ li se dea ce este al lor. P\pu[arii noii religii au cenzurat femininul. Chiar dac\ Eneada heliopolitan\ include patru zei]e Tefnut, Nut, Isis [i Nephtys , din c`te [tim noi, Tom niciodat\ nu le-a amintit [i nici nu a `ncurajat pe al]ii s\ o fac\. Dar adorarea uneia din aceste zei]e, a lui Isis, era o component\ important\ a religiei egiptene antice. C`t s-au schimbat Cei Nou\ peste secole! Dup\ ce am `nceput investiga]iile, am `nceput s\ realiz\m c`t de accentuat masculin\ este conspira]ia [i, implicit, c`t de antifeminist este mesajul, mai ales a[a cum apare el `n lucrarea lui James Hurtak, The Keys of Enoch. Poate pentru a simula tonul patriarhal din Vechiul Testament, [i a atrage aten]ia at`t evereilor c`t [i cre[tinilor, tonul general este masculin [i, dac\ nu din alt motiv, se face un deserviciu `ntregii lumi promov`ndu-se o astfel de atitudine d\un\toare. {i noi, printre al]ii, am `nceput s\ credem c\ dac\ ar fi s\ spunem care este cauza bolii societ\]ii contemporane, am spune c\ este vorba de mo[tenirea a dou\ mii de ani de represiune a femeii `mpreun\ cu ura [i teama fa]\ de principiul feminin. Dac\ este nevoie de o nou\ credin]\, ar fi bine dac\ ea ar corecta gre[elile trecutului, ie[ind din dogmele patriarhale. A[a cum am v\zut, mul]i ar dori ca societatea viitoare s\ se bazeze pe francmasonerie, `ncrez\tori c\ aceasta duce la `n\l]area spiritual\ [i iluminarea membrilor s\i cu foarte pu]ine excep]ii, asta este , a b\rba]ilor. Conceptele masonice despre femei tind s\ devin\ `nvechite, nel\murite [i nefericit protectoare. ~nc\ o dat\ s`ntem `n fa]a posibilit\]ii de a croi din nou societatea pe baza domina]iei masculine, perpetu`nd cele mai pu]in admirabile tendin]e ale istoriei occidentale [i st`njenind adev\ratul progres spiritual care, s`ntem gata s\ lu\m `n serios cunoa[terea egiptenilor, trebuie s\ se bazeze `ntotdeauna pe opozi]ia [i echilibrul `ntre principiul feminin [i cel masculin. Este jignitor cum a fost exploatat\ cu cinism religia antic\ egiptean\, mai ales pentru c\, dincolo de orice altceva, credem `n necesarul echilibru lumin\ [i `ntuneric, b\rbat [i femeie, a[a cum avem `n exemplul zei]ei binelui, Isis, [i a surorii ei `ntunecate, Nephtys, `n Isis [i `n so]ul ei Osiris. De[i credincio[ii pot avea prefera]ii lor, zeii trebuie s\ fie egali, p\str\tori pentru eternitate ai echilibrului. Toate acestea au fost ignorate de pira]ii credin]ei heliopolitane, reambalat\ pentru consumul de mas\, cu zeii
302
EPILOG:
prezen]i pe etichete f\r\ pic de respect. Numele poate c\ s`nt acelea[i, dar aceast\ Isis este mai mult o marc\ modern\ ce o detroneaz\ pe cea veche, o periculoas\ atitudine patriarhal\. Nu neg\m c\ umanitatea se confrunt\ cu multe probleme, multe de ea create. Dar tocmai din cauz\ c\ avem de luat hot\r`ri importante nu trebuie s\ renun]\m la responsabilitate [i autonomie, at`t ca indivizi c`t [i ca societate, `n favoarea celor care n\scocesc mesaje din partea zeilor spa]iului [i care s`nt manipula]i de p\pu[arii cinicelor cabale guvernamentale [i ale agen]iilor militare [i de informa]ii. S\ renun]\m la puterea noastr\ `nseamn\ s\ renun]\m la esen]a fiin]ei umane. Extratere[trii, a[a cum sus]in adep]ii lor, `[i asum\ toate meritele pentru realiz\rile civiliza]iei umane, dar ne `nvinov\]esc pe noi pentru toate e[ecurile. De ce nu au venit s\ ne salveze? Chiar dac\ se dovede[te a fi real Consiliul Celor Nou\, din punctul nostru de vedere, at`t ei c`t [i mesajul lor, trebuie respin[i f\r\ menajamente. Chiar dac\ rasa uman\ le-a fost inferioar\, se pare c\ am evoluat de atunci, m\car `n ceea ce prive[te principiile morale, cunoa[tem diferen]a `ntre bine [i r\u, `ntre unitate [i diviziune. Sau ar trebui. Istoria recent\ nu ne ofer\ nici o scuz\. Dac\ P\m`ntul a fost c`ndva colonizat de oamenii din stele, acum este timpul s\ ne proclam\m independen]a, nu s\-i primim cu bra]ele deschise, vis\tori [i ignoran]i. Ca membrii acelor cargo cults afla]i `n adorarea pilo]ilor de pe avioanele de marf\. Poate c\ este momentul cel mai potrivit s\ ne d\m seama c\ b\rba]ii [i femeile s`nt eroi cu un poten]ial nelimitat. {i dac\ este s\ concepem un mesaj pentru Mileniu, acela este c\, pentru omenire, a sosit momentul maturit\]ii.
Adev\rata poart\ stelar\?

Conspira]ia Stargate a devenit pentru noi o poveste detectivist\, un caz `n care, vrem sau nu, s`ntem implica]i cu to]ii de la intrarea `n ac]iune a mecanismului sf`r[itului lumii. Este inevitabil ca, dup\ ce am expus toate i]ele aflate `n spatele planurilor legate de Egipt [i Marte, s\ p\rem sceptici referitor la orice este de natur\ mistic\ sau spiritual\. Nu este a[a. Din fericire, dup\ ce am demarat investiga]iile, unele direc]ii de cercetare au deschis perspective noi asupra celor mai dificile mistere discutate `n carte, permi]`ndu-ne s\ oferim o solu]ie elegant\ acestor probleme. La `nceput inten]ionasem s\ ne concentr\m asupra religiei heliopolitane [i s\ petrecem mai multe luni studiind textele piramidelor [i alte materiale, dar, din cauza descoperirii conspira]iei, direc]ia ini]ial\ a cercet\rii noastre a fost abandonat\. Oricum, c`nd am `nceput s\ lu\m la bani m\run]i opera lui Andrija Puharich despre [amanism ne-am amintit de unele elemente `nt`lnite `n papirusuri [i treptat o abordare revolu]ionar\ a `nceput s\ ne treac\ prin minte. Am notat c\ Puharich `nsu[i lega `ntre ele experien]a [amanic\, utilizarea substan]elor psihoactive [i religia heliopolitan\, de[i a e[uat `n a dezvolta ideea, cel pu]in `n materialele publicate. {i am mai fost fascina]i de implica]iile faptului c\ CIA a cheltuit at`t timp [i at`tea resurse pentru a experimanta tehnicile [amanice [i drogurile. Textele piramidelor ne sugereaz\ c\ `n c\l\toria de dup\ moarte a regelui se descrie o c\l\torie astral\ caracteristic\ [amanismului. Ultimele cercet\ri ale fenomenului [amanic ar putea oferi cheia de
dezlegare a misterelor cunoa[terii egiptene [i a secretelor religiei heliopolitane.
Bre[a
opresc aici: multe medicamente includ mai multe plante, principiile active fiind extrase prin procedee complexe. Un bun exemplu pentru aceast\ medicin\ misterioas\ este chiar ayahuasca, o combina]ie de substan]e din numai dou\ plante. Prima vine din frunzele unui arbust [i con]ine un hormon secretat natural de creierul uman, dimetiltriptamina, un halucinogen puternic descoperit de [tiin]a occidental\ `n 1979. Luat\ pe cale oral\, substan]a este fragmentat\ `n stomac de o enzim\ [i `[i pierde efectul, a[a c\ a doua component\ din ayahuasca, extras\ dintr-o plant\ ag\]\toare, con]ine c`teva substan]e ce protejeaz\ dimetiltriptamina de acea enzim\. ~n fond, ayahuasca este un drog preparat la comand\. Este ca [i cum re]eta ar fi existat [i ar fi fost preparat\ ca s\ corespund\ specifica]iilor. Dar cum? Cum ar putea cineva, chiar [i un botanist occidental, s\ descopere ingredientele perfecte f\r\ s\ risipeasc\ decenii, poate chiar secole, cu `ncerc\ri [i gre[eli? De unde [tiu primitivii din Amazonia de propriet\]ile acestor dou\ plante? {ansa de a fi fost descoperite accidental este absolut astronomic\. A[a cum scrie Narby:
S`nt aici oameni care, f\r\ microscop electronic, aleg, din cele peste 80 000 de plante amazoniene, frunzele unui arbust ce con]ine un hormon halucinogen, apoi `l combin\ cu o vi]\ ce con]ine substan]a inactivant\ pentru enzima din tubul digestiv, care ar bloca efectul halucinogen. {i fac asta pentru a-[i altera starea de con[tien]\. Este ca [i cum ar cunoa[te secretul propriet\]ilor moleculare ale plantei [i arta de a le combina, iar atunci c`nd s`nt `ntreba]i cum de [tiu toate astea spun c\ aceast\ cunoa[tere vine chiar din plantele halucinogene.1
{amanii s`nt oameni cu calit\]i psi `nn\scute, antrena]i pentru a interpreta visele, a-i t\m\dui pe cei bolnavi [i a ghida oamenii prin cunoa[terea descoperit\ `n timpul transelor ecstatice. Ei s`nt prezen]i `n societ\]ile primitive, tribale, din Amazonia [i p`n\ `n Siberia. ~ntreprinz`nd zboruri [amanice `n afara trupului, ajung pe limanuri inaccesibile omului [i se `ntorc cu cuno[tin]e [i informa]ii practice folositoare. ~n 1995 a fost publicat\ `n Elve]ia Le serpent cosmique, lADN et les origines du savoir ({arpele cosmic, ADN-ul [i originile cunoa[terii), lucrare a antropologului elve]ian Jeremy Narby. (Prima edi]ie `n englez\ a ap\rut `n 1998.) S`nt prezentate aici rezultatele ob]inute de Narby `n studierea [amanilor amazonieni [i `ntregul c`mp al informa]iilor adunate de [amani `n timpul transelor induse de substan]e naturale halucinogene, `n special de ayahuasca. ~n urma cercet\rilor, Narby a dezvoltat o teorie despre sursa acestei cunoa[teri, teorie care, noi a[a credem, este deosebit de important\ pentru interpretarea misterelor egiptene. La jum\tatea anilor 1980, Narby `[i preg\tea doctoratul printre indigenii din Amazonia, `n Peru, lucr`nd la un proiect legat de mediu. Ca mul]i al]ii `naintea lui, a fost fascinat imediat de cuno[tin]ele botanice ale acestor oameni primitivi [i mai ales de utilizarea `n scop medicinal a anumitor plante rare. A fost impresionat de numeroasele medicamente bazate pe plante utilizate de [amanii triburilor, ayahuasqueros, dar [i de eficacitatea acestora, mai ales dup\ ce au tratat ni[te dureri de spate `n fa]a c\rora doctorii europeni se dovedideser\ neputincio[i. Cu c`t afla mai mult, cu at`t era mai intrigat de felul `n care b\[tina[ii dezvoltaser\ sau cuceriser\ aceast\ cunoa[tere. {ansa sau experimentele `ndelungate nu puteau fi luate `n considerare. ~n p\durea amazonian\ s`nt peste 80 000 de specii de plante, deci, pentru a descoperi un remediu f\cut doar pe baza a dou\ plante, ar trebui s\ testezi toate variantele posibile aproape 3 700 000 000. {i lucrurile nu se
Un alt exemplu dat de Narby este cel al curarei.2 Aceast\ puternic\ otrav\ neuroparalizant\ este un alt drog preparat la comand\, ale c\rui ingrediente provin din mai multe plante [i respect\ anumite cerin]e. Dup\ cum subliniaz\ Narby, b\[tina[ii aveau nevoie de o substan]\ care, pus\ pe s\ge]ile din sarbacane, nu numai s\ ucid\ animalul, ci s\ ofere [i garan]ia c\ se va pr\bu[i la p\m`nt. Maimu]ele, de exemplu, lovite de o s\geat\ neotr\vit\, str`ng creanga `ntr-o crispare final\ [i mor `n afara razei de ac]iune a v`n\torului. ~n plus, carnea nu trebuie s\ fie otr\vit\, pentru a fi
consumat\. Cerin]e greu de `ndeplinit, dar curara corespunde la toate trei: este un miorelaxant (omoar\ prin blocarea mu[chilor respiratorii); este eficient\ doar `n circuitul sanguin (ajunge acolo prin s\geat\) [i nu are nici un efect luat\ pe cale oral\. Descoperirea curarei este uluitoare. {i cel mai comun tip necesit\ metode de preparare complexe `n care mai multe plante s`nt fierte timp de trei zile pentru a se produce vaporii letali. Iar rezultatul final are nevoie de o tehnologie specific\, sarbacana, pentru a fi livrat. Cum au descoperit toate astea? Problemele devin [i mai dificile c`nd realiz\m c\ s`nt utilizate patruzeci de tipuri de curara `n p\durea amazonian\, toate cu acelea[i propriet\]i, dar fiecare realizat\ din alte ingrediente, deoarece nu cresc acelea[i plante peste tot. A[adar, curara a fost inventat\ de patruzeci de ori. Lumea occidental\ a aflat de ea de abia `n anii 1940, c`nd a `nceput s\ fie utilizat\ `n timpul opera]iilor, ca relaxant mu[chiular. Amazonienii nu pretind c\ ei au descoperit-o, ci c\ le-a fost dat\ de spirite, prin [amani. {i s`nt doar dou\ exemple din vasta palet\ de amestecuri vegetale utilizate de b\[tina[i, lista lor integral\ nefiind `nc\ m\car catalogat\ de botani[tii contemporani. Realiz`nd c\ este un nonsens s\ consideri c\ aceste re]ete au fost ob]inute prin `ncerc\ri, Narby a `nceput s\-i `ntrebe pe oameni [i pe [amani cum au ajuns la aceast\ cunoa[tere. Ei i-au spus c\ propriet\]ile plantelor [i re]etele pentru combinarea lor le-au fost date direct [amanilor de puternice entit\]i spirituale `n timp ce se aflau `n transe provocate de halucinogene puternice, ca ayahuasca. (Ceea ce pune o problem\ de genul ce a fost mai `ntì, oul sau g\ina. Dac\ [amanii au descoperit propriet\]ile substan]elor din ayahuasca doar dup\ ce au consumat-o, de unde [tiau de ea la `nceput?) Acest g`nd l-a `mpins pe Narby s\ `ntreprind\ propria sa cercetare `n leg\tur\ cu aspectele neglijate ale [amanismului, inclusiv prin consumul de ayahuasca. {i `naintea lui Narby, mul]i antropologi notaser\ c\ [amanii sus]in c\ ob]in cunoa[terea `n urma consumului de halucinogene, dar nimeni nu luase lucrurile `n serios pentru a urma aceea[i cale. Ulterior a descoperit c\ este o tr\s\tur\ caracteristic\ [amanilor de pe tot globul [i c\ triburile atribuie
originile culturii lor cunoa[terii primite de [amanii afla]i `n trans\, moment `n care `nt`lnesc entit\]i care ì ghideaz\ [i ì `nva]\. Narby `nsu[i, la prima lui experien]\ cu ayahuasca, a `nt`lnit o pereche de [erpi uria[i ce i-au ]inut o prelegere despre insignifian]a lui ca fiin]\ uman\ [i despre limitele cunoa[terii sale, adev\rat moment de cotitur\ pentru evolu]ia sa personal\. A `nceput s\ pun\ sub semnul `ntreb\rii prejudec\]ile sale occidentale [i s-a apropiat `ntr-o manier\ mai pu]in arogant [tiin]ific\ [i cu mintea deschis\ la nou de subiectul cercet\rii sale. Cartea lui este un exemplu despre cum poate aduce o nou\ cunoa[tere experien]a [amanic\. Narby scrie c\ [erpii i-au indus g`nduri pe care ar fi fost incapabil s\ le aib\ singur.3 Propriet\]ile [i metodele de a combina plantele pentru a ob]ine un anumit rezultat nu s`nt singurele lucruri comunicate celor afla]i `n trans\ de entit\]ile spirituale. Triburile amazoniene atribuie aceleia[i surse [i cunoa[terea anumitor tehnologii, cum ar fi prelucrarea lemnului. Ce primesc [amanii afla]i `n trans\ este o cunoa[tere util\ care, adeseori, `n cazul tratamentelor, salveaz\ vie]i. Dincolo de problema realit\]ii acestor entit\]i, ideea de a ob]ine informa]ii practice prin astfel de metode este absurd\ pentru cultura noastr\. Exist\ doar dou\ metode pentru a ob]ine cunoa[terea: ra]ionamentul logic asupra metodei experimentale prin `ncercare [i e[ec; ori de la o alt\ persoan\ sau cultur\ care s-a aplecat deja asupra subiectului. Este, `n esen]\, problema originii cunoa[terii egiptenilor antici, de exemplu cum au construit aceast\ imposibil\ Mare Piramid\. Tehnicile par s\ fi ap\rut de nic\ieri, f\r\ nici un proces logic [i f\r\ o dezvoltare istoric\. Din moment ce nu am descoperit dovezi arheologice ale unor etape intermediare, trebuie s\ ne asum\m c\ nu s-a `nt`mplat a[a. Pare o nebunie, dar unde s`nt piramidele a c\ror construc]ie a e[uat [i care le-au precedat pe acelea din Vechiul Regat? Singura alternativ\ este aceea c\ egiptenii antici au `nv\]at tehnicile lor dintr-o dat\ de la altcineva: de la o civiliza]ie pierdut\ sau de la extratere[tri. Ce ar fi dac\ ar mai exista [i o a treia cale de ob]inere a informa]iei: aceea a [amanilor, `n care cunoa[terea este ob]inut\ direct de la surs\? Extraordinarele cuno[tin]e botanice ale amazonienilor s`nt asem\n\toare cu tehnica egiptenilor din antichitate. Nu numai c\
dep\[esc cu mult timpul [i locul, dar s`nt [i mult mai avansate dec`t cunoa[terea [tiin]ific\ contemporan\.
~ntreb\ri [i r\spunsuri
cum s-a crezut, provocate de un cutremur, ci au ap\rut `nc\ de c`nd Marea Piramid\ se afla `n construc]ie.5 {i asta din cauz\ c\, sugereaz\ el, constructorii nu au `n]eles consecin]ele punerii `n oper\ a dou\ materiale, calcar [i granit, cu compozi]ie diferit\, cu rezisten]\ la compresiune diferit\ sub ac]iunea sarcinii enorme dat\ de greutatea pietrelor. (Dac\ el are dreptate, atunci apar `ndoieli `n leg\tur\ cu rolul cavit\]ilor aflate deasupra Camerei Regelui, despre care se credea c\ s`nt g`ndite pentru a proteja `nc\perea.) Am observat c\ [amanii amazonieni primesc r\spunsuri exacte la `ntreb\ri exacte, cum ar fi re]eta pentru o anumit\ boal\, arareori mai mult sau mai pu]in dec`t au nevoie. Se pare c\ la fel a fost [i `n cazul egiptenilor, care se pare c\ aveau informa]ii doar despre, s\ spunem, transportarea uria[elor blocuri de piatr\. Din cauz\ c\ podurile [i arcadele presupun un alt concept al construc]iei, ei nu au pus niciodat\ `ntrebarea potrivit\ pentru a li se spune cum s\ le realizeze. Este posibil ca tot astfel s\ fi ob]inut [i Dogonii inexplicabilele cuno[tin]e legate de sistemul Sirius? Dac\ [amanii amazonieni pot s\ ob]in\ direct informa]ii despre propriet\]ile chimice ale plantelor, de ce n-ar fi `ntrebat ghizii [i ceva de genul: Spune-ne despre cea mai str\lucitoare stea de pe cer. Ce-i acolo? S`nt asem\n\ri evidente [i frapante `ntre religiile Egiptului antic [i viziunile [amanice descrise de Jeremy Narby. Narby citeaz\ experien]a antropologului Michael Harner printre indienii Conibo din Amazonia peruvian\, `n anii 1960. {i Harner a luat halucinogenele [amanilor [i a scris mai t`rziu:
C`teva ore dup\ ce am b\ut fiertura am fost, `ntr-un fel, treaz, dar `ntr-o lume dincolo de cele mai fantastice vise. Am `nt`lnit oameni pas\re, dar [i creaturi asem\n\toare dragonilor care mi-au explicat c\ s`nt adev\ra]ii zei ai acestei lumi.6
{amanismul este considerat un fenomen al societ\]ilor primitive, aflate aproape la nivelul epocii de piatr\ fa]\ de lumea modern\ extrem de sofisticat\. Stadiu dep\[it de culturile avansate cu mii de ani `n urm\. Dar dac\ ne-am imagina c\ ritualurile [amanice pot fi practicate de o cultur\ trecut\ de la un stadiu primitiv la unul avansat, poate chiar mai sofisticat dec`t cel pe care-l experiment\m noi azi? Dac\ un astfel de fenomen ar fi acceptabil, care ar fi limitele cuno[tin]elor ob]inute prin curioasa art\ [amanic\? Mai mul]i autori au semnalat prezen]a unei influen]e [amanice `n Egiptul antic. Andrew Collins, de exemplu, a scris despre natura [amanic\ a Culturii Str\mo[ilor, pe care o consider\ responsabil\ pentru marile cuceriri ale Egiptului, presupun`nd c\ ace[tia au dezvoltat tehnicile avansate ce au permis construirea piramidelor [i sculptarea Sfinxului.4 A fost preo]imea din Heliopolis o academie de [amani liberi s\ aplice tehnicile lor at`t de bine p\zite `n scopul cercet\rii teoretice? Poate explica ipoteza [amanic\ modul `n care, printre multe altele, constructorii piramidelor au [tiut s\ taie, s\ transporte [i s\ pun\ `n oper\ imensele blocuri de piatr\? Asta ar explica [i alt aspect `nc\ pu]in explorat al cunoa[terii egiptenilor antici: extrem de selectiva lor cunoa[tere. ~n timp ce s`nt faimo[i pentru arta de a construi piramide, alte lucruri, `n mod ciudat, le-au r\mas necunoscute. Am men]ionat c\, `n ciuda utiliz\rii unor blocuri uria[e de granit sau calcar, pere]ii Templului din Vale de la Giseh au fost construi]i `ntr-un mod extrem de primitiv. Un element arhitectural extrem de sofisticat, care lipse[te cu des\v`r[ire din arhitectura Egiptului antic, este arcada. Poate din cauz\ c\ arcada necesit\ un salt conceptual, iar constructorii au nevoie de o cunoa[tere teoretic\ a distribu]iei maselor. Poate este [i motivul pentru care egiptenii nu au st\p`nit arta construirii podurilor. De cur`nd, egiptologul francez Jean Kerisel a propus ipoteza conform c\reia fisurile lespezilor de granit din Camera Regelui nu s`nt, a[a
Oameni pas\re, adev\ra]ii zei ai acestei lumi: toate par a fi o uimitoare confirmare a veridicit\]ii panteonului egiptean, `n care Thot, cel cu cap de ibis, [i Horus, cel cu cap de [oim, au al\turi mul]i al]i zei cu cap de animal, Sekhmet, zei]a cu cap de leoaic\, [i Anubis, cel cu cap de [acal. Dac\ [amanii de azi, prin drogurilor lor ce induc o stare de trans\, au acces la dimensiunea `n care tr\iesc aceste fiin]e, oare preo]ii [amani din Heliopolis nu ar fi putut cunoa[te secretul vorbirii cu zeii pe aceea[i cale? Ce este
interesant, Harner `nsu[i a notat asem\narea `ntre fiin]ele cu cap de pas\re din viziunea sa [i zeii Egiptului antic. (Iar asta ne aduce aminte de viziunile avute de Saul Paul Sirag [i Ray Stanford cu Spectra cea cu cap de [oim, a[a cum am descris `n capitolul 5.) ~n aceast\ privire general\ asupra [amanismului, Jeremy Narby noteaz\ multe alte tr\s\turi comune, cum ar fi prezen]a [erpilor care `mp\rt\[esc cunoa[terea, chiar [i `n regiuni `n care nu tr\iesc [erpi. Unele teme s`nt recursive pentru toate viziunile [amanice, cea mai interesant\ fiind aceea a sc\rii de la p\m`nt la cer pe care [amanii urc\ pentru a se `nt`lni cu spiritele cunoa[terii. A[a cum spune [i Narby:
Ei vorbesc de o scar\, de o tulpin\ de vi]\, de o sfoar\, de o scar\ `n spiral\ ce leag\ cerul [i p\m`ntul [i pe care o utilizeaz\ pentru a ajunge `n lumea spiritelor. Ei cred c\ spiritele au cobor`t din cer [i au creat via]a pe p\m`nt.7
dou\ nu se exclud reciproc, [amanii [tiind c\ t\r`mul pe care intr\ este poarta c\tre lumea etern\ a luminii, acolo unde ajung spiritele mor]ilor, a[a c\ textele piramidelor pot fi `n]elese at`t ca descrieri ale c\l\toriei [amanice c`t [i a celei de dup\ moarte. ~n mod tradi]ional, se consider\ c\ [amanul moare `n timpul c\l\toriei [i este `nviat la `ntoarcerea sufletului s\u. De[i [amanii s`nt oameni speciali, n\scu]i cu un dar parapsihic, nu este nevoie de acest dar pentru a trece prin teribila ini]iere, prin ororile cu efect la nivel fizic [i psihic. Un aspect clasic al ini]ierii [amanice este experien]a iadului, petrecut\ `n afara trupului, `n care membrele s`nt rupte unul c`te unul pentru a fi puse la loc ca prin magie. Stanislav Grof descrie situa]ia astfel:
Cariera multor [amani `ncepe prin experien]a n\ucitoare a unei neobi[nuite st\ri de con[tien]\, cu senza]ia pr\bu[irii `n lumea subteran\, `n care este atacat, dezmembrat, apoi adunat la loc pentru a ajunge pe meleagurile cere[ti.11
Aceast\ imagistic\ a fost descoperit\ `n textele antice din piramide. ~n Enun]ul 478, `n care se aminte[te de Isis ca personificare a sc\rii, se spune:
Pentru orice spirit sau zeu care m\ va ajuta c`nd urc la ceruri pe scara zeilor; oasele mele s`nt adunate pentru mine, membrele mele s`nt adunate pentru mine [i urc c\tre cer `n prezen]a zeului sc\rii.8
{i un alt enun] spune:
O scar\ este `mpletit\ de Re `naintea lui Osiris, o scar\ este `mpletit\ de Horus `n fa]a tat\lui s\u Osiris c`nd merge c\tre spirite, unul de o parte, cel\lalt de cealalt\ parte, iar eu m\ aflu `ntre ei.9
Urcarea c\tre Calea Laptelui este o tem\ central\ `n texte; `n Columbia, vi]a de ayahuasca este cunoscut\ ca scara c\tre Calea Laptelui.10 Recunoa[terea conceptelor [amanice `n textele piramidelor schimb\ radical `n]elegerea egiptenilor [i a religiei lor, poate chiar `ntreaga natur\ a poten]ialului uman. Este posibil ca aceast\ urcare a regilor s\ nu fie descrierea unei c\l\torii dup\ moarte, a[a cum s-a crezut `ntotdeauna, ci un zbor [amanic c\tre lumea de dincolo, s\la[ul ghizilor spirituali, `ntreprins `n timpul vie]ii? Cele
Ceea ce aminte[te uimitoarea poveste a lui Osiris, cu care regele este identificat `n textele piramidelor, t\iat `n buc\]i de Seth, zeul r\ului, apoi adunat la loc de zei]a iubirii, Isis, pentru deveni tat\l zeului [oim Horus, privit at`t ca re`ncarnare a lui Osiris, c`t [i ca fiu al s\u. A[a cum am v\zut `n citatul din Enun]ul 478, Isis este identificat\ cu scara pe care regele adunat din buc\]i urc\ la ceruri, o imagine [amanic\ tipic\. Rolul lui Isis este interesant `n particular deoarece portretizeaz\ principiul feminin esen]ial pentru c\l\toria [amanic\. De fapt, `ntregul concept al ini]iatului feminin a fost neglijat, poate din motive nea[teptate. La o conferin]\ londonez\ din octombrie 1996, intitulat\ Incidentul, Jeremy Narby a fost `ntrebat de ce to]i [amanii pe care-i pomene[te erau b\rba]i. El a r\spuns c\ femei alese cu grij\ stau l`ng\ cei care iau ayahuasca [i pornesc `n c\l\toriile `n afara trupului. Femeile ì `nso]esc [i `mp\rt\[esc experien]a lor, apoi, c`nd s-au `ntors la starea normal\ de con[tien]\, ì ajut\ s\-[i aduc\ aminte ce s-a petrecut pe celelalte t\r`muri. Dar important este c\ femeile fac asta f\r\ s\ ia ayahuasca. Este clar c\ `nso]itoarele [amanilor nu au nevoie de ajutorul chimicalelor pentru zborul lor spiritual. Lucrul nu se cunoa[te, deoarece rolul femeilor nu este interesant pentru antropologi.
Matematicianul, ciberneticianul [i specialistul `n mitologie Charles Muss a scris mult despre [amanism. (Ca majoritatea scrierilor sale nonmistice/New Age semnate sub pseudonimul Musaios, acestea s`nt extrem de incisive [i conving\toare.) El a descris semnifica]ia acestuia astfel:
~n [amanism nu este vorba de extaz, fie el arhaic sau de alt\ natur\, nici m\car de t\m\duire, ci de dezvoltarea unei comunic\ri cu o comunitate a fiin]elor superioare oamenilor, de un modus operandi pentru atingerea unei eventuale transform\ri ce ar permite st\ri [i c\i superioare.12
Muss merge mai departe [i face o paralel\ `ntre acest obiectiv primar al [amanismului [i religia Egiptului antic. El nu pune semnul egal `ntre Duat, t\r`mul prin care c\l\tore[te regele, men]ionat `n textele piramidelor, [i un alt t\r`m mitic, ci `ntre el [i tibetanul Bardo, acolo unde spiritele tr\iesc `ntre dou\ `ntrup\ri [i pe care anumite persoane `l pot vizita `n timpul vie]ii.13 Textele piramidelor vorbesc [i despre mor]ii transforma]i `n trupuri de lumin\ (aker), ceea ce implic\ mai mult dec`t o via]\ de dup\ moarte. Charles Muss spune: Ob]inerea unui trup de rang superior de c\tre o persoan\ `nseamn\ posibilitatea comunic\rii cu fiin]ele aflate deja la acel nivel.14 Cu alte cuvinte, oricine are un trup de rang superior poate comunica cu cei afla]i `n lumin\. {amanii, pe durata c\l\toriei lor pe t\r`muri invizibile, pot lua contact cu fiin]ele superioare de acolo. Din punctul nostru de vedere, opera deschiz\toare de drumuri a lui Jeremy Narby asupra [amanismului are importante implica]ii pentru unele teorii recente referitoare la originea cunoa[terii egiptenilor antici, `n particular asupra celor referitoare la [coala antic\ de cosmonau]i. Sus]in\torii acestei ipoteze, precum Alan F. Alford, tind s\ trateze miturile [i scrierile religioase, textele piramidelor de exemplu, la modul literal. C`nd anticii ne istorisesc `nt`lnirea cu o entitate parte om parte animal, care a descins pe p\m`nt sau la care preo]ii s-au urcat la ceruri, [i care ofer\ anumite informa]ii, ace[ti cercet\tori presupun c\ este vorba de povestiri trunchiate ale unor `nt`lniri reale cu fiin]e din cosmos, `n care astronau]ii au fost considera]i zei. {amanii din p\durea amazonian\ descriu frecvent experien]e similare, uneori sub atenta supraveghere a antropologilor, f\r\ cea
mai mic\ leg\tur\ cu aterizarea unei nave cosmice sau cu vizitatori de pe un continent disp\rut. Dar cine s`nt entit\]ile de la care au primit `ntotdeauna [amanii nepre]uita lor cunoa[tere? Se prea poate s\ nu fim vreodat\ capabili s\ r\spundem la aceast\ `ntrebare. Chiar [i [amanii [tiu c\ unele mistere [i secrete nu pot fi `n]elese. Dar, `nc\ o dat\, opera lui Jeremy Narby poate oferi chei pentru descifrarea semnifica]iei locului `n care ajung [amanii c`nd ating acea stare de alterare a con[tien]ei. Din anticul Heliopolis [i p`n\ azi. Narby a notat c\ viziunile [amanilor, indiferent de loc, `mp\rt\[esc anumite imagini-cheie, fundamental\ fiind aceea a [erpilor gemeni care tr\iesc `n orice fiin]\. I-a c\zut fisa de abia c`nd a citit despre experien]a lui Michael Harner din 1961. Acesta a v\zut creaturi `naripate, dragoni, care i-au explicat c\ au creat via]a pe planet\ pentru a se putea ascunde sub c`t mai multe forme... Am `nv\]at c\ fiin]ele asem\n\toare dragonilor se afl\ `n orice form\ de via]\, inclusiv `n om.15 Harner `nsu[i scrie c\ s-ar putea spune c\ seam\n\ cu ADN-ul, dar adaug\ c\ n-are nici cea mai mic\ idee de unde vine aceast\ viziune, cu siguran]\ nu din mintea lui, deoarece la acea vreme nu [tia nimic despre ADN. Indiferent care ar fi originea acestor cuvinte, ele au fost o important\ surs\ de inspira]ie: Narby a realizat c\ imaginea [erpilor afla]i `n orice fiin]\ vie este, de fapt, o descriere excelent\ a spiralei ADN. {amanii atribuie acestor [erpi gemeni remarcabila lor cunoa[tere. Este posibil ca aceast\ credin]\ primitiv\ toate fiin]ele vii s`nt animate de un acela[i principiu unic, descris prin bestiarul [erpilor s\ fie corect\ [i s\ fi descris `ntotdeauna ADN-ul? Narby citeaz\ numeroase exemple `n sprijinul superbei sale specula]ii referitoare la leg\tura `ntre [erpi [i ADN. De la miturile antice la [tiin]ele tradi]ionale ale culturilor [amanice primitive, din Peru p`n\ `n Australia. {amanii insist\ c\ [erpii posed\ con[tiin]\ [i c\ intr\ `n dialog cu ei. Dac\ [amanii comunic\, `n realitate, cu ADN-ul, implica]iile s`nt revelatorii: ADN-ul din ayahuasca, de exemplu, `[i cunoa[te propriile `nsu[iri, dar le va `mp\rt\[i [amanilor numai ca r\spuns la `ntreb\ri specifice. Asta `nseamn\ c\ ADN-ul trebuie s\ `n]eleag\ `ntrebarea [i s\ poat\ comunica cu ADN-ul [amanului. Poate comunica ADN-ul unei fiin]e vii cu ADN-ul unei alte creaturi?
Mai trebuie lucrat la teoria lui Narby. De exemplu, este greu de `n]eles cum poate explica inteligen]a ADN-ului cunoa[terea primit\ de [aman cu privire la diverse tehnici, cum ar fi ]esutul sau prepararea curarei. C`[tigul important este c\ s-a ar\tat cum [amanii ob]in informa]ii prin contact mental cu surse non-umane. {i c\ par a fi `n leg\tur\ cu zeii sau, cel pu]in, cu fiin]e ciudate care exist\ `ntr-o alt\ dimensiune [i care le `mp\rt\[esc puterea [i cunoa[terea. Un alt aspect semnificativ al cercet\rii lui Narby este identificarea unei tr\s\turi comune `n toate culturile [amanice ([i `n miturile antice): gemenii divini ca aduc\tori ai cunoa[terii, tema fiin]ei duble de origine celest\ [i creatoare a vie]ii16. El subliniaz\, de exemplu, cit`nd din Claude Lvi-Strauss, c\ aztecul coatl, ca `n Quetzalcoatl, `nseamn\ at`t [arpe c`t [i gemeni.17 (Quetzalcoatl poate fi tradus at`t ca [arpe `naripat c`t [i ca gemeni m\re]i.) Narby crede c\ [erpii gemeni `nt`lni]i at`t de des `n zborurile [amanice, pe care i-a `nt`lnit [i el, reprezint\ cele dou\ fire ale dublei elici ADN. Asta ne aminte[te de cele dou\ perechi de gemeni din religia heliopolitan\ (Isis [i Osiris, Nepthys [i Seth), dar [i de Nommo ai dogonilor, a[a cum i-a descris Robert Temple `n The Sirius Mystery, [i ei forma]i din seturi de gemeni [i care au descins pe p\m`nt pentru a civiliza omenirea.18 ~nc\ o dat\, teoria [amanic\ a lui Narby ofer\ o alternativ\ elegant\, mult mai plauzibil\ din punctul nostru de vedere, la explicarea prin vechii astronau]i a acestor mituri. Poate c\ ADN-ul mai are [i alte secrete de dezv\luit. Codul genetic al genomului uman este alc\tuit din numai 3% din totalul ADN-ului, func]iile restului s`nt necunoscute [i acesta este considerat oficial ca de[eul ADN. Narby sugereaz\ c\ ar fi mai potrivit s\ vorbim de misteriosul ADN19. C`te miracole [i ce poten]ial uria[ pot avea cele 97 de procente?
Spiritele din ceruri
Ideile lui Narby despre ADN [i [amanism arunc\ o lumin\ nou\ asupra misterelor nedeslu[ite ale istoriei. Oare desenele cu p\s\ri [i animale trasate `n nisipul de la Nazca, `n Peru, celebreaz\ zborurile [amanice? Oare au descoperit Dogonii secretele lui Sirius
doar `ntreb`ndu-[i ghizii spirituali [amanici? Oare enormele blocuri de piatr\ din care s`nt f\cute piramidele din Egipt au fost puse `n oper\ la sfatul zeilor vizita]i de preo]ii afla]i `n trans\? Este semnificativ c\ zborul [amanului ì permite s\ viziteze locuri `ndep\rtate, el descriind ce a v\zut [i a auzit acolo. Cu alte cuvinte, vedere la distan]\. Acest aspect particular al [amanismului l-a intrigat pe antropologul Kenneth Kensinger, care l-a testat printre acei ayahuasqueros de pe Amazon [i a descoperit c\ s`nt capabili s\ aduc\ `napoi informa]ii precise despre locuri `ndep\rtate, ca [i s\-i spun\ despre moartea unei rude cu mult timp `nainte s\ afle [i el pe alte c\i.20 (Andrija Puharich a studiat [i el poten]ialul de vedere la distan]\ al [amanilor, a[a cum am descris `n capitolul 6.) L-am `ntrebat pe Jeremy Narby dac\ este de acord cu noi c\ ideile sale pot explica extraordinara cunoa[tere implicat\ `n ridicarea piramidelor. El a subliniat c\ aztecii, inca[ii [i maya[ii au construit temple similare [i c\ [arpele dublu, Quetzalcoatl, sau Viracocha, sau ce alt\ `nf\]i[are a luat `n func]ie de cultura cu pricina, `nv\]a despre t\m\duire [i plante, dar [i despre astronomie, tehnici de construc]ie, art\ [i tehnologie `n general.21 Narby a fost precaut `n a ie[i din domeniul s\u de specializare. Dar exista `n Egiptul antic un echivalent pentru ayahuasca? {i, dac\ da, care era acesta? Serialul Sacred Weeds, difuzat pe Channel 4, ne-a oferit r\spunsul. Acest serial `n patru episoade, difuzat prima dat\ `n august 1998, se ocupa de utilizarea halucinogenelor naturale `n ritualurile sacre, cum ar fi [amanismul. Ultimul episod `ncerca s\ redescopere ceea ce unii consider\ a fi un drog ritual antic egiptean, nuf\rul albastru. Azi foarte rar\, planta era utilizat\ frecvent de egiptenii antici `n ritualuri sau pentru relaxare. Apare adeseori pe fresce [i `n papirusuri [i chiar formeaz\ ornamentul coloanelor Marelui Templu din Karnak. Egiptologii consider\ c\ era mai mult decorativ\, dar serialul a `ncercat s\ afle dac\ avea [i un efect psihoactiv ce ar fi putut fi exploatat `n Egiptul antic. ~n plus, nuf\rul era asociat cu Ra-Atum. Urm\rind cum `nflore[te planta, `ntì iese din ap\ o tulpin\ care se transform\ `ntr-o floare deschis\, este u[or de `n]eles asocierea simbolic\ cu apari]ia lui Atum din apele primordiale. Testat pe doi voluntari, extrasul de nuf\r albastru s-a dovedit a avea b\nuitul efect narcotic. ~n `ncheierea serialului, istoricul Michael Carmichael, un american care tr\ie[te la Oxford [i este specializat `n
utilizarea plantelor psihoactive de c\tre [amani, discuta posibilitatea ca, `n doze mai mari, planta s\ induc\ experien]e [amanice. L-am contactat pe Carmichael, care lucreaz\ cu R. Gordon Wasson, unul dintre pionierii cercet\rii utiliz\rii drogurilor de c\tre [amani (vezi capitolul 5). Ne-a spus c\ exist\ numeroase dovezi de utilizare a drogurilor psihoactive `n Egiptul antic, continu`nd: s`nt at`t de multe, `nc`t nu [tiu cu ce s\ `ncep22. Unele s`nt men]ionate `n papirusul Ebers (circa 1500 `.Hr., cel mai vechi text medical cunoscut). Se [tie c\ utilizau opium (importat din Creta), mandrake [i cannabis. Substan]ele psihoactive utilizate de culturile antice, inclusiv de egipteni, au fost studiate de mai mul]i cercet\tori. Ele s`nt pu]in sau deloc men]ionate de egiptologia clasic\ din cauza conservatorismului ei extrem. Mul]i al]i oameni de [tiin]\ [i cercet\tori au studiat practicile [amanice din Egipt [i utilizarea drogurilor psihoactive. ~l includem aici [i pe Benny Shanon, psiholog cognitiv [i filozof de la Hebrew University din Ierusalim. Carmichael a fost imediat de acord cu observa]iile lui Narby c\ pot fi ob]inute informa]ii utile de c\tre [amani, `n timpul transelor extatice, prin comuniunea cu entit\]i din alt\ lume. El ne-a spus: A[adar, ce s`nt aceste entit\]i? Spirite, zei, imagini din subcon[tientul [amanilor, personific\ri ale informa]iilor ob]inute prin ESP (percep]ie extrasenzorial\) sau chiar din ADN? Chiar ajung [amanii `n contact cu fiin]e dintr-o lume foarte `ndep\rtat\? Jeremy Narby ne-a spus: S\ ne `nchipuim ce ar r\spunde [amanul amazonian: este o c\l\torie spre alt\ planet\ petrecut\ `n mintea lui. El se referea la desenele unui anumit [aman, Pablo Ameringo, care `nf\]i[eaz\ lucrurile v\zute de el sub influen]a ayahuasca, spun`nd:
Plante diferite con]in molecule diferite [i ofer\ viziuni diferite. S`nt mai multe feluri de ayahuasca, unele s`nt mai legate de organism [i te fac s\ vezi lucruri legate de P\m`nt, `n timp ce altele te fac s\ vezi lumi `ndep\rtate [i a[a mai departe. ~n picturile lui Pablo Ameringo ai c`te pu]in din am`ndou\. Dac\ te ui]i la imaginile unor ora[e `ndep\rtate, asta este una din temele comune din literatura ayahuasca, ora[e cu tehnologii sofisticate [i a[a mai departe, vezi c\ s`nt pline de piramide, turnuri Babel [i minarete.
Credin]a mea, `n acest moment, este c\ piramidele nu au fost ridicate de o ras\ din cosmosul `ndep\rtat, ajuns\ aici de pe o colonie din Marte. Nu v\d nici o dovad\ `n acest sens... Egiptologilor moderni li se pare ira]ional s\ presupui c\ plante [i alte substan]e au fost utilizate de egipteni `n contextele sacre [i pentru altceva dec`t ca decor sau pentru propriet\]ile lor estetice. La fel ni se pare [i nou\ ira]ional c\ piramidele au fost ridicate exact `n felul `n care ei presupun c\ s-a f\cut. Poate c\ nu au existat sclavi [i biciuri, poate c\ nici nu au fost c\rate prin cine [tie ce tehnologii acustice de levita]ie. Poate c\ s-a petrecut altfel. Poate c\ mai exist\ o tehnic\ `ntre aceste dou\ extreme. Poate c\ experien]ele [amanice au fost u[a, poarta, poarta stelar\ prin care egiptenii antici au dob`ndit acea tehnologie.
Aceste substan]e s`nt utilizate ca vehicule pentru a accelera performan]ele [amanului, acesta fiind capabil s\ se ridice la un alt nivel, la care poate tr\i experien]ele cu mai mult\ `ndem`nare, dincolo de nivelul rezervat percep]iei umane. El este capabil astfel s\ devin\ martorul unor fenomene la care al]i oameni nu pot asista `n starea normal\ de con[tien]\... Ceea ce-i confer\ o mai bun\ [i mai ad`nc\ cunoa[tere a naturii [i lumii.24
Dar ce s`nt aceste entit\]i? S`nt ele reale sau construc]ii ale min]ii [amanului? Carmichael subliniaz\ c\ aceast\ `ntrebare implic\ `ntreaga dezbatere filozofic\ [i metafizic\ despre natura realit\]ii `ns\[i [i c\ este, probabil, f\r\ r\spuns. Am sugerat c\ un test al realit\]ii experien]ei [amanice este acela al func]ionalit\]ii cuno[tin]elor dob`ndite. Test care, a[a cum am v\zut, a fost trecut. Carmichael a fost de acord. ~ntorc`ndu-ne la problema inexplicabilei cunoa[teri a egiptenilor antici, Carmichael, care este familiarizat cu conceptele noii egiptologii, ne-a spus:
De[i astfel de scene [i de entit\]i pot s\ nu vin\ de pe alt\ planet\, nimeni nu [tie r\spunsul. Poate c\ explica]ia este mult mai complex\, eventual [i mai stranie, dec`t simpla ipotez\ extraterestr\. Poate c\ este semnificativ c\ Whitley Strieber a descris viziunea unor ora[e de aur [i a altor structuri exotice din alt\ lume.25 La fel, Copiii Spa]iului, afla]i `n transa hipnotic\ indus\ de Puharich, descriau ora[e extraterestre. Implic\ asta oare c\ [i experien]ele lor erau de natur\ [amanic\? {i, cel
pu]in `n cazul Copiilor Spa]iului, transa [amanic\ era rezultatul unui experiment inten]ionat? Pe de alt\ parte, poate fi experien]a [amanic\ de origine extraterestr\ sau `ntrebarea nu are rost? Narby spune:
Stelele trimit o lumin\ firav\, de la o distan]\ cosmic\. Ar fi posibil s\ r\m`n\ pe veci inaccesibile direct, dar nu [i dac\ trecem prin Stargate (Poarta stelar\). Poarta stelar\ aflat\ `n fiecare dintre noi poate fi descoperit\ de oricine dore[te s\ o caute.26
Felul `n care lumea occidental\ a `nceput s\ redescopere aceste experien]e `n afara trupului `ntr-o manier\ tehnicist\ specific\ anilor 1950, pare a fi la nivelul gr\dini]ei. C`nd petreci ceva timp cu [amanii amazonieni, descoperi c\ ei s`nt profesori universitari pe l`ng\ educatorii de gr\dini]\. Textele vechi ì descriu ca spirite venite din ceruri. Asta sun\ mai bine dec`t fiin]e inteligente extraterestre, care aminte[te de bagajul cultural al anilor 1950, de care nu mai avem nevoie azi. Spirite venite din ceruri parc\ sun\ mai frumos.
Dar nu totul este `nc`nt\tor `n experien]a [amanic\. Narby avertizeaz\:
Nu toate spiritele s`nt prietenoase [i binevoitoare. Putem face foarte u[or o analogie cu biologia. Cu alte cuvinte s`nt organisme care aduc speciei umane s\n\tatea, fericirea, hrana, dar [i altele, ca virusul HIV, care duc la pr\bu[irea sistemului imunitar. Totul face parte din via]\. {i din moarte.
Nici un profesor, preot sau guru nu poate localiza poarta stelar\ pentru noi, a[a c\ poate fi `ndelungat\ [i dificil\ c\utarea ei [i a misterelor ascunse. Dac\ dorim s\ o descoperim. Problema este c\ multora li se pare mai u[or s\-i asculte pe cei care promit c\ ofer\ de-a gata poarta stelar\. Ei sus]in c\ invit\ fiin]e inefabile s\ p\[easc\ prin ea ca s\ ne cople[easc\ [i s\ ne `nveseleasc\ existen]a monoton\ f\c`ndu-ne s\ ne sim]im ni[te ale[i. P`n\ c`nd v-om descoperi c\ tocmai au tr`ntit dup\ noi u[a `nchisorii, din care nu mai exist\ nici o sc\pare. Fiin]ele care sosesc `n chip de zei poate c\ nu exist\ dincolo de `nc\perile secrete din cl\dirile guvernamentale sau dincolo de imagina]ia celor contacta]i. Dar, chiar [i dac\ ar sosi din stele `ndep\rtate, avem dreptul s\ ne ap\r\m con[tiin]ele de ceea ce este periculos [i corup\tor. Dac\ avem dreptate, atunci acest avertisment nu vine prea devreme. Dac\ gre[im, atunci mai avem suficient timp s\ `nv\]\m s\ fim m`ndri de umanitatea noastr\ [i s\ g\sim fiecare poarta stelar\ din noi.
Chiar [i cei mai antrena]i ini]ia]i [amani pot `nt`lni nu numai spirite diabolice, ci [i spirite `n[el\toare. Poate c\ ar trebui s\ fie un avertisment pentru cei care cred c\ se afl\ `n contact cu zeii. Dovezile oferite de [amani [i paranormali sugereaz\ c\ exist\ o poart\ stelar\ [i c\ este posibil s\ treci prin ea spre un t\r`m magic. Dar nu este un aparat, a[a cum este imaginat vortex-ul v\lurit din filmul Stargate. A[a cum c\l\toria l\untric\ l-a dus pe Michael Harner fa]\ `n fa]\ cu zei cu cap de animal, at`t de asem\n\tori cu zeit\]ile Egiptului antic, la fel se pare c\ to]i posed\m mijloacele de a ne `nt`lni cu zeii. Poate c\ la asta se refer\ hermeticii, ini]ia]ii contemporani ai vechii [coli de mistere, c`nd spun c\ fiecare om este un microcosmos al `ntregului univers. Este interesant c\ Dale E. Graff, omul care nu numai c\ a fost director al programului armatei de vedere la distan]\, STAR GATE, dar [i personalitatea cea mai vizibil\ a proiectului, scrie:
Actualizare
Cu cel mai mare foc de artificii v\zut vreodat\ [i `ntr-o atmosfer\ dominat\ de bun sim], cum nu s-a mai v\zut noaptea Mileniului a venit [i s-a dus, l\s`nd `n urm\ mahmureala [i portofelele ceva mai goale. Festivitatea, memorabil\ [i extrem de reu[it\, nu s-a transformat `n r\zmeri]e, violen]\ [i anarhie, a[a cum s-a prezis. Nici o sect\ nu a ajuns s\ comit\ o sinucidere `n mas\, Ierusalimul nu a explodat sub ac]iunea fanaticilor [i nici mili]iile americane nu au `ncercat s\ r\stoarne guvernul. Nici m\car celebrul bug al mileniului nu a reu[it s\ pr\bu[easc\ lumea calculatoarelor [i s\ distrug\ civiliza]ia a[a cum o [tim. F\r\ nici o `ndoial\ c\, spre disperarea unora, ne-am trezit `n 1 ianuarie 2000 `ntr-o lume care ar\ta foarte mult cu aceea din ziua precedent\. La Giseh, `n Egipt, piramidele stau `ncremenite [i neafectate de sosirea anului 2000, mai enigmatice [i mai impun\toare ca niciodat\. Marea Piramid\ (deschis\ acum din nou publicului1) a r\mas f\r\ piramidionul ei pierdut, refuz`ndu-se orice `nlocuire. Este semnificativ c\ a fost abandonat\ `n ultima clip\ ceremonia `n care v`rful aurit ar fi trebuit pus pe pozi]ie de un elicopter al armatei egiptene exact c`nd b\tea miezul nop]ii totul `n timp ce muzica lui Jean-Michel Jarre2 se ridica din Platou iar giganticul ochi al lui Horus era proiectat de lasere pe a treia piramid\3. Dar, ca `n toate cele legate de Egiptul modern, multe alte lucuri `]i furau privirea. Lunile ce au urmat apari]iei primei edi]ii a c\r]ii, `n iulie 1999, au fost marcate de intensificarea activit\]ilor referitoare la Giseh. Au ap\rut dou\ c\r]i importante despre politic\ [i manipulare: Giza: The Truth (Giseh: Adev\rul) de Ian Lawton [i Chris OgilvieHerald, care analizeaz\ de pe o pozi]ie independent\ argumentele [i contraargumentele principalilor actori, `n timp ce cealalt\ lucrare Secret Chamber (~nc\perea secret\) apar]inea celui mai important sus]in\tor al noii egiptologii, Robert Bauval. A mai existat [i deja celebrul documentar BBC, Horizon, dedicat Atlantidei, al c\rui al
doilea episod a fost rezervat criticilor aduse teoriilor lui Graham Hancock.4 Aceasta este axat pe teoria sa, [i a lui Bauval, legat\ de anul 10 500 `.Hr., aduc`ndu-se acelea[i argumente `mpotriv\ prezentate [i de noi (pe fundalul sonor al filmului Stargate, din anumite motive). De fapt, `ntreaga afacere cu 10 500 `.Hr. este asaltat\ din mai multe direc]ii: Lawton [i Ogilvie-Herald atac\ aspectele astronomice ale teoriei lui Bauval [i Gilbert referitoare la corela]ia Orion-Giseh,5 la fel cum face [i astronomul sud-african Anthony Fairall.6 (De[i, a[a cum am v\zut, criticile au fost aduse ini]ial de Robin J. Cook, cel care a realizat diagramele pentru The Orion Mystery, `n 1996.) Chiar [i David Rohl, un egiptolog competent care, din cauza `ncr`ncen\rii sale `n combaterea noii ortodoxii este privit azi ca membru al grup\rii alternative, i-a atacat pe Hancock [i Bauval `ntr-un articol de o pagin\ `n Daily Express pentru insisten]a cu care sus]in data magic\, 10 500 `.Hr., `n ciuda cov`r[itoarelor dovezi aduse `mpotriva ei. Oricum, a[a cum subliniaz\ [i Rohl, Hancock [i Bauval au tot interesul s\ st`rneasc\ emo]ie `n leg\tur\ cu iminentele descoperiri ce vor fi f\cute la Giseh. El scrie:
Miza este mare. Admira]ia de care se bucur\ Hancock [i Bauval se va topi rapid dac\ astfel de dovezi nu ies la iveal\. P`n\ cum, teoriile lor au fost sus]inute mai mult de `ndem`narea lor `n a afirma c\ dovada va fi descoperit\ `n cur`nd, dar c\ puternicii zilei le pun be]e `n roate.
{i continu\, spun`nd ... semnele nu s`nt bune pentru pretin[ii apostoli ai egiptologiei. Dac\ entuziasmul a atins apogeul la jum\tatea anilor nou\zeci, acum dezam\girea este `n cre[tere.7
[i ARE; [i autorit\]ile arheologice egiptene, reprezentate de dr. Zahi Hawass ajunseser\ la ceea ce Bauval numea o `n]elegere cordial\. Cu promisiunea unor evenimente emo]ionante, cum ar fi fost ceremonia [i mesajul adresat planetei de Bauval [i membrii Magic 12 sau deschiderea Camerei Gantenbrink `n noaptea Mileniului. Cineva a `ncurcat mersul lucrurilor. Nu s-a petrecut nimic din cele anun]ate. Versiunea lui Bauval despre evenimentele de la Giseh, Secret Chamber: The Quest for the Hall of Records, a ap\rut `n noiembrie 1999 [i, a[a cum era de a[teptat, merit\ citit\. Cartea noastr\, Conspira]ia Stargate, este tratat\ cu dispre], ceea ce este oarecum ciudat. Secret Chamber nu numai c\ acoper\ acela[i subiect, dar `l [i reproduce `n bun\ parte, ajung`nd la concluzii similare `n leg\tur\ cu modul `n care au fost manipulate evenimentele de la Giseh de autorii unui secret plan esoteric. Dup\ ce insist\ pe tema `n]elegerii cordiale [i neag\ existen]a oric\rei conspira]ii, Bauval se `ntoarce pe pozi]ia lui ini]ial\, argument`nd c\ exist\ curente subterane, legate `n special de Zahi Hawass [i Schor Foundation/ARE. {i nu este deloc surprinz\tor, cel pu]in `n ceea ce ne prive[te, c\ preia exact cele spuse de noi. Tema principal\ `n Secret Chamber este c\ legendele Egiptului antic (sau poate chiar amintirea) legate de o arhiv\ ascuns\ a cunoa[terii au trecut din epoca piramidelor `n studiul hermetic, apoi [i-au g\sit drumul `n credin]ele rosicrucienilor [i ale francmasonilor. Dup\ expedi]ia lui Napoleon, din 1978, Egiptul a fost deschis exploratorilor europeni, francmasonii [i al]i esoteri[ti, chiar grupuri esoterice, put`nd c\uta cunoa[terea ascuns\. P`n\ aici s`ntem de acord. Oricum, este un subiect asupra c\ruia nu c\dem de acord. ~n timp ce noi prezent\m cazul conving\tor al manipul\rii de c\tre aceste grupuri a puternicului simbol reprezentat de Giseh, Bauval `nc\ insist\ c\ piramidele [i Sfinxul, la propriu [i `n viitorul imediat, vor declan[a transformarea spiritual\ a omenirii. El spune:
Cred sincer c\ Marea Piramid\ [i necropola de la Giseh, ca `ntreg, au capacitatea `nn\scut\ de a produce o schimbare transcendental\ `n g`ndire. Chiar la scar\ global\ dac\ este declan[at\ la momentul potrivit. Nu este nici o `ndoial\ c\ s`ntem preg\ti]i pentru o transformare radical\ a modului `n care percepem soarta noastr\ pe planet\...
~n spatele f\uritorilor de mituri de la Giseh
Am `ncheiat povestea cu ciudatul scenariu `n care cele trei fac]iuni implicate `n controversele legate de Giseh trioul Egiptului alternativ alc\tuit din Hancock, Bauval [i John Anthony West; c\ut\torii S\lii Arhivelor descris\ de Edgar Cayce, Schor Foundation
S`nt convins c\ necropola de la Giseh a fost creat\ `n mod inten]ionat cu acest scop. S`nt convins, de asemenea, c\ a sosit momentul ca scopul s\ fie reactivat. Mai s`nt convins c\ un plan ciudat este aplicat la Giseh pentru a pirata acest dispozitiv atotputernic [i pentru a promova cu totul altceva dec`t se dorea cu instrumentele de la Giseh.8
Dincolo de credin]a sa `n declan[area procesului transcedental la Giseh, [i care nu ne-a convins, Bauval pare s\ fi urmat un drum diferit pentru a ajunge la acelea[i concluzii la care am ajuns [i noi `n capitolul dedicat Egiptului. Pentru Bauval, deturnarea este concentrat\ pe momentul ceremoniei Mileniului `n care elicopterul trebuia s\ pun\ piramidionul aurit pe v`rful Marii Piramide, ceea ce, a[a cum s-a v\zut `n capitolul 7, ar fi fost `nc\rcat de simbolism masonic. ~mpreun\ cu ochiul lui Horus proiectat pe o fa]\ a piramidei, ar fi fost stabilit\ leg\tura cu simbolul Marelui Sigiliu al Statelor Unite, inaugur`ndu-se intrarea `n noua er\ `n care francmasoneria american\ ar deveni for]a dominant\ `n lume. Lucru semnificativ, [i Edgar Cayce a prezis sosirea epocii de aur a masoneriei americane. Unii au asociat asta cu o alt\ citire descriind piramidionul aurit al Marii Piramide, str`ns legat de descoperirea legendarei S\li a Arhivelor.9 Nu este greu de ghicit unde `[i are r\d\cinile ceremonia Mileniului. Robert Bauval scrie: Nimeni nu pune la `ndoial\ c\ evenimentele planificate pentru noul mileniu la Giseh s`nt `nc\rcate ideologic. Nimeni nu pune la `ndoial\ nici c\ aceste ideologii... invoc\ a doua venire a unor figuri mesianice [i a noii ordini mondiale masonice. Ar trebui s\ fie evident c\ plasarea coronamentului aurit pe Marea Piramid\ chiar c`nd bate miezul nop]ii pentru intrarea `n noua er\ nu mai este doar o festivitate a mileniului egiptean\, ci rezultatul unei strategii aplicat\ pe termen lung.10 Din acest punct de vedere, influen]a ceremoniei va fi [i mai mare deoarece, v\zut din Giseh, Sirius va culmina la miezul nop]ii.11 Oricum, planul at`t de bine pus la punct a e[uat. De[i pe Platoul Giseh au fost prezen]i la miezul nop]ii nenum\ra]i petrec\re]i, ceremonia nu a mai avut loc, fiind anulat\ doar cu c`teva zile `naintea festivit\]ilor. Cenu[\reasa nu a mai ajuns la bal ca o ironie, a[a cum s-a dovedit, `n bun\ parte chiar din cauza c\r]ii lui Bauval.
Presa egiptean\ a preluat afirma]iile despre implicarea masonic\ [i totul s-a transformat `ntr-un protest ce a for]at guvernul egiptean s\ anuleze ceremonia.12 Francmasoneria fusese interzis\ `n Egipt `nc\ din 1964, din cauza unor aparente leg\turi `ntre Fr\]ie [i sionism, iar ideea unui ritual masonic chiar `n inima Egiptului a inflamat spiritele. (Cea mai mare ironie a sor]ii este aceea c\ ceremonia oricum nu ar fi avut loc: la miezul nop]ii Giseh a fost `nv\luit\ `ntr-o cea]\ deas\ poate c\ p\zitorii misterelor antice nu doreau s\ fie deranja]i...) Ni se pare ciudat c\, `n ciuda avertismentului public referitor la deturnarea simbolului Giseh, `n special ceremonia punerii coronamentului, Bauval `nsu[i a f\cut tot felul de declara]ii pe Internet `n care f\cea apel la guvernul egiptean s\ reconsidere m\sura. El dorea ca ceremonia s\ aib\ loc, avertiz`ndu-i pe egipteni c\ Lumea st\ cu ochii pe ei.13 De asemenea, conform Secret Chamber, la miezul nop]ii `nc\perea lui Gantenbrink urma s\ fie deschis\ cu surle [i tr`mbi]e, `n prezen]a presei.14 Nici asta nu s-a `nt`mplat, dar autorit\]ile au promis c\ evenimentul va avea loc c`ndva pe parcursul anului 2000. Putem doar s\ st\m [i s\ a[tept\m, de[i s-ar putea ca a[teptarea s\ fie lung\. Am notat cu dezam\gire c\ nici mult tr`mbi]atul Mesaj c\tre planet\, promis s\ fie lansat lumii din fa]a Sfinxului de Magic 12, Bauval, Graham Hancock, Robert Temple [i ceilal]i, nu s-a mai `nt`mplat, cum nu s-a petrecut nici c\l\toria hermetic\ ce ar fi trebuit s\ o fac\ `n decursul anului 1999. De ce nu s-au materializat toate aceste evenimente at`t de bine preg\tite, nu se [tie. Mai mult, faimoasa `n]elegere cordial\, mediat\ chiar de Bauval `nsu[i, este acum f\cut\ ]\nd\ri chiar de criticile [i dezv\luirile sale din Secret Chamber.15 Ambele c\r]i, aceea a lui Bauval [i Giza: The Truth (publicat\ `n august 1999) de Lawton [i Ogilvie-Herald, adaug\ numeroase detalii la straniile lucruri petrecute `n Giseh. Cele mai multe din descoperirile lor `nt\resc cele spuse de noi `n capitolul 2 al acestei c\r]i. Bauval prezint\ dovezi pentru a ar\ta c\ echipa SRI International, condus\ de dr. Lambert Dolphin la Giseh `n anii 1970, se afla `n c\utarea S\lii Arhivelor, lucru care a fost mereu negat. Bauval mai demonstreaz\ [i c\ leg\turile `ntre echipa SRI [i ARE erau
mult mai puternice dec`t se admitea.16 Bauval a confirmat [i leg\tura `ndelungat\ `ntre Dolphin [i James Hurtak cit`nd o scrisoare din 1992 `n care primul `l descrie pe Hurtak drept prieten [i coleg de at`]ia ani17. Alte informa]ii noi ap\rute `n Secret Chamber [i Giza: The Truth arunc\ o lumin\ nou\ asupra altor aspecte ale disputei legate de Giseh. Dr. Zahi Hawass a negat afirma]iile ARE c\ ei s`nt responsabili pentru preg\tirea sa `n egiptologie18 ceea ce conteaz\ prea pu]in, deoarece nu s`nt tocmai secrete leg\turile lui apropiate cu organiza]ia. ~n Giza: The Truth, Lawton [i Ogilvie-Herald aduc noi detalii referitoare la disputa `ntre cineastul Boris Said [i dr. Joseph Schor chiar pe baza m\rturiei oferite de Schor [i de partenerul s\u `n afacerea legat\ de Giseh, dr. Joseph Jahoda. Ei pun `n discu]ie unele afirma]ii ale lui Said [i fac declara]ii despre comportamentul acestuia. ~n special Schor sus]ine c\ Said a l\sat s\ se scurg\, printre al]ii [i c\tre Robert Bauval, materiale aflate sub clauza confiden]ialit\]ii (proba `n care Zahi Hawass se afla `n tunelul din crupa Sfinxului).19 Un alt subiect controversat este cel referitor la suspendarea `n 1996 a licen]ei Schor Foundation/Florida State University de a lucra la Giseh. Am v\zut c\ Hancock [i Bauval se l\udau cu asta [i, dup\ Boris Said, Schor a ]inut ascuns\ informa]ia [i a continuat c\utarea S\lii Arhivelor pe baza permisului s\u de filmare. Schor [i Jahoda contest\ ambele afirma]ii de fapt spun c\ nu au primit niciodat\ o astfel de notificare din partea lui Zahi Hawass sau a autorit\]ilor egiptene ce au eliberat licen]a.20 V\z`nd caracterul acid al disputei `ntre Said [i Schor, declara]iile precedente, pe care le-am citat `n capitolul 2, trebuie confruntate cu versiunea lui Schor din Giza: The Truth. Dac\ nu altceva, povestea demonstreaz\ c`t este de greu s\ afli ce se `nt`mpl\ cu adev\rat la Giseh. Un alt eveniment surprinz\tor, petrecut `n august 1999, a fost aprobarea de c\tre Hawass a unei noi licen]e de lucru la Giseh pentru echipa Schor Foundation/FSU, `n care se specific\ foarte clar c\ le-a fost dat\ pentru c\utarea S\lii Arhivelor.21 Este pentru prima oar\ c`nd apare `ntr-un act oficial un obiectiv at`t de surprinz\tor. ~n Secret Chamber, Bauval discut\ afirma]iile lui Gantenbrink (publicate [i de Lawton [i Ogilvie-Herald) c\ el a furnizat presei detaliile descoperirilor lui Gantenbrink, a[a cum am men]ionat `n capitolul 1. Gantenbrink ne spusese c\, `n ciuda voin]ei sale, Bauval a oferit presei informa]ii despre descoperirile f\cute, f\r\ s\ aib\ permisiunea sa [i cu inten]ia de a le utiliza `n sprijinul teoriilor sale. Gantenbrink este [i mai dur `n declara]ia dat\ pentru Lawton [i Ogilvie-Herald.22 Oricum, `n Secret Chamber, Bauval reproduce coresponden]a `ntre el [i Gantenbrink ar\t`nd c\ acesta i-a dat permisiunea de a-i face publice descoperirile [i c\ era ]inut la curent cu negocierile pe care le avea Bauval cu presa britanic\, rezultatul fiind articolul de pagina `ntì din Independent, `n 16 aprilie 1993. Conflictul a luat propor]ii c`nd Gantenbrink a dat `n judecat\ BBC pentru utilizarea materialului s\u filmat cu u[a `n documentarul The Great Pyramid: Gateway to the Stars (Marea Piramid\: Poarta c\tre stele, bazat pe lucr\rile lui Bauval [i Adrian Gilbert). Lucrurile s-au aranjat `n afara tribunalului dup\ ce avoca]ii BBC, conform m\rturiei lui Bauval, au putut s\ dovedeasc\ faptul c\ Gantenbrink [i echipa sa nu aveau permis pentru o filmare cu caracter comercial `n Marea Piramid\, copyright-ul fiind de]inut `n acest caz de Consiliul Suprem al Antichit\]ilor din Egipt.23 Giza: The Truth ne mai l\mure[te [i alte activit\]i de la Giseh, autorii aranj`nd s\ intre `n cele dou\ `nc\peri din care se presupunea c\ s`nt executate `n secret s\p\turi sau care erau cel pu]in scena unui du-te-vino suspect. Ei au c\utat tunelul despre care se spunea c\ este s\pat `n Marea Piramid\ din Camera lui Davidson spre acel ceva aflat dincolo de U[a lui Gantenbrink, dar nu au g\sit nici o urm\.24 Este foarte important, pentru c\ [i aceast\ ultim\ afirma]ie despre lucr\ri clandestine la Giseh este [i ea discreditat\. ~n Capitolul 2 am l\sat deschis\ problema tunelurilor: s-a dovedit c\ practic toate zvonurile din ultimii ani erau f\r\ acoperire, inclusiv cele despre descoperirea a nou\ camere sub Sfinx (zvon promovat de Hancock [i Bauval), p\trunderea `ntr-o camer\ de sub Sfinx `n care s-ar afla artefacte ciudate (zvon ce-[i are originea, `n mod bizar, `n anumite cercuri guvernamentale egiptene), a[a-numita Sal\ a lui Osiris din Marea Piramid\ (zvon lansat de Larry Dean Hunter) [i mistific\rile din jurul `nc\perii de la pu]ul de ap\ (zvon declan[at de Boris Said [i preluat apoi de James Hurtak [i Zahi Hawass). Oricum, zvonuri mai exist\, dar este greu de tras o concluzie definitiv\, putem presupune doar c\ a existat o
vreo zece metri p\tra]i de ap\... Departe de stilul lui Indiana Jones. Desigur c\ Hurtak leag\ obiectivul de schema istoric\ prezentat\ `n The Keys of Enoch [i se spune c\ ar fi sus]inut c\ ora[ul subteran este construit de atlan]i.30 Este greu s\ nu ajungi la concluzia c\ to]i f\uritorii de mituri se leag\ [i de cele mai insignifiante descoperiri pentru c\ nu a mai r\mas nimic pe Platoul Giseh care s\ se preteze la astfel de pove[ti. Hurtak este veriga `ntre ramura egiptean\ a conspira]iei por]ii stelare [i New Age. Recent, autorul [i cercet\torul britanic Kevin McClure ne-a atras aten]ia asupra unui alt aspect al carierei complexe [i cu multe fe]e a lui Hurtak: `n anii 1980 [i la `nceputul anilor 1990, c`nd era cunoscut mai ales ca cercet\tor al fenomenului OZN, Hurtak era un promotor al leg\turii `ntre fenomenul OZN [i secretele Germaniei naziste. El sus]inea c\ extratere[trii care au adus cu mii de ani `n urm\ civiliza]ia `n Orientul Mijlociu au reluat contactul cu rasa uman\ prin intermediul Germaniei anilor 1930, considerat\ a fi na]iunea cea mai dezvoltat\ tehnologic `n acele timpuri. Extratere[trii le-au dat oamenilor de [tiin]\ nazi[ti secretul construirii de farfurii zbur\toare, tehnologie capturat\ de americani la sf`r[itul celui de Al Doilea R\zboi Mondial, motiv pentru care primele rapoarte americane despre OZN-uri apar `n 1947.31 De[i este un scenariu pu]in probabil (unii s-ar `ntreba de ce a mai pierdut Hitler r\zboiul din moment ce de]inea astfel de tehnologii avansate) este semnificativ c\ Hurtak nu a g\sit nimic ciudat `n faptul c\ extratere[trii i-au selectat pe nazi[ti ca pe Cei Ale[i.
oarecare activitate clandestin\, mai mult ca perdea de fum, legat\ de Camera lui Davison. Dar cum [i el pare s\ fi abandonat lupta, lucrurile s`nt clare. Acum [tim c\ este pu]in probabil s\ existe ceva nou [i deosebit la Giseh, dar unii ar dori s\ credem c\ exist\ a[a ceva. Lawton [i Ogilvie-Herald s-au descurcat s\ intre [i `n `nc\perile pu]ului de ap\, aflate sub drumul de la Giseh. Cea mai joas\ dintre cele trei camere, care con]ine un sarcofag uria[, dar gol, `nconjurat de un [an], pare s\ fie acum `n centrul aten]iei celor mai inventivi f\uritori de mituri. Cu adev\rat de interes arheologic fiind, ea ì intereseaz\ pe ace[ti f\uritori de mituri `n contextul presupuselor `nc\peri de sub Sfinx. Poate fi ea cu adev\rat intrarea `n re]eaua subteran\ de tuneluri [i `nc\peri men]ionat\ de Edgar Cayce [i care apare `n lucr\rile AMORC [i `n cele ale lui H.C. Randall-Stevens? ~n col]ul din nord-vest este un soi de pasaj jos (care ar duce `n direc]ia Marii Piramide, nu a Sfinxului). Dar este oare un tunel realizat de m`na omului? Evident, Bauval `l descrie ca pe un tunel,25 la fel [i Zahi Hawass. ~n data de 2 martie 1999, `nc\perea a devenit studioul unei transmisiuni `n direct (Opening the Lost Tombs Live) a Fox TV, difuzat\ `n Statele Unite, `n cadrul c\reia Hawass `l conducea pe prezentator prin pu], descriind cea mai mare aventur\ din toate timpurile. ~n camera de jos el atrage aten]ia asupra tunelului spun`nd c\ `nc\ nu a fost excavat, dar c\ niciodat\ nu [tii ce pot ascunde tunelurile [i nisipul Egiptului26. Oricum ar fi, judec`nd dup\ Lawton [i Ogilvie-Herald [i fotografiile lor, pare a fi un simplu accident natural care se termin\ dup\ c`]iva pa[i.27 De departe cel mai mare f\uritor de mituri care s-a ocupat de aceast\ `nc\pere este James Hurtak. ~ntr-o conferin]\ ]inut\ `n Australia `n 1999 el sus]ine c\ este descoperirea sa.28 Rezult\ c\ atunci c`nd Boris Said [i membrii echipei Schor Foundation au explorat `nc\perea `n februarie 1997 Hurtak se afla `mpreun\ cu ei.29 {i asta ar fi fost suficient, dar `n conferin]a lui Hurtak `nc\perea se transform\ `ntr-o ]ar\ a minunilor, practic un `ntreg ora[ subteran, intrarea c\tre o serie de s\li uria[e [i temple `nconjurate de rùri ce pot fi traversate doar de canotori exersa]i. ~ntr-adev\r, Hurtak arat\ o fotografie de-a sa `ntr-o plut\ d`nd senza]ia unei lungi explor\ri temerare. De fapt, de[i camera este `nconjurat\ de ap\, s`nt doar
Mon[trii ascun[i
O alt\ leg\tur\ important\ `ntre misterele egiptene [i New Age este, desigur, Edgar Cayce. At`t Secret Chamber c`t [i Giza: The Truth prezint\ dovezi ale adev\ratei origini a informa]iilor Profetului Adormit: Lawton [i Ogilvie-Herald subliniaz\ c\, departe de a fi fost un ignorant `n problemele esoterice, Cayce era cunosc\tor al teosofiei [i al altor credin]e similare `nainte de a produce materialele despre Atlantida, Egiptul antic [i Sala Arhivelor. Mai ales c\ el ]inuse o conferin]\ la Theosophical Society of Alabama `n 1922,
anul urm\tor petrec`nd c`teva s\pt\m`ni `mpreun\ cu Arthur Lammers, cercet\tor al acestei doctrine.32 {i Bauval este de acord c\ Edgar Cayce era familiarizat cu teosofia [i `n alte ramuri oculte, ba chiar urm\re[te pista credin]ei `n semnifica]ia anului 10 500 `.Hr. p`n\ la opera filozofului mistic Gerald Massey (1828-1907).33 Apare o leg\tur\ important\ `ntre citirile lui Cayce [i grupul esoteric cu o a[a mare influen]\ `n conspira]ia por]ii stelare, ea dovedind de ce este opera lui Cayce at`t de semnificativ\. Dup\ publicarea acestei c\r]i am fost deranja]i [i mai mult de aripile politice de extrem\ dreapt\ ce se fofileaz\ sub eticheta de iubire [i lumin\ a mi[c\rii New Age. Am realizat c\ nu s`ntem singurii speria]i de poten]ialul control ce poate fi exercitat asupra indivizilor de ras\ alb\, din clasa mijlocie, afla]i `n c\utarea ilumin\rii [i a cunoa[terii. La scurt timp dup\ apari]ia c\r]ii, o prieten\, actri]a [i scenarista Christy Fearn, ne-a trimis un exemplar din New Age Channelings Who or what is being channeled? al artistei [i scriitoarei de origine suedez\ Monica Sj, care aduce informa]ii importante pentru acest aspect al problemei. De[i Sj vine de pe pozi]ii radical feministe, ea este preocupat\ de filozofia [i ideologia care sus]in New Age mai ales de subtextul mesajelor transmise. Sj, la fel ca noi, discerne curente alarmante la p\rin]ii New Age, `n special la Helene Blavatsky [i Alice A. Bailey. {i, la fel ca noi, ea consider\ Consiliul Celor Nou\, mai ales prin cartea lor, The Only Planet of Choice, ca fiind sinistru de insidios [i periculos.34 Interesant este c\ Sj noteaz\ despre sectele bazate pe channeling, `n special despre Cei Nou\, c\ nu s`nt foarte radicale. Dac\ nu [i altceva, ele doar sus]in Visul American, `nt\resc valorile clasei mijlocii caucaziene [i conceptul unei elite conduc\toare. Poate c\, se g`nde[te ea, astfel de `nv\]\turi eman\ de la diverse agen]ii de informa]ii, cum ar fi CIA?35 (S\ ne amintim de raportul SRI intitulat Changing Images of Man, vezi capitolul 7.) Monica Sj este pornit\ pe antisemitele, rasistele [i patriarhalistele zei]e mam\ ale New Age, Blavatsky [i Bailey, mai ales pe ultima. Ea noteaz\ c\ ghidul spiritual al lui Bailey, Tibetanul (sau Maestrul D.K.), a afirmat `n ziua arunc\rii bombei atomice la Nagasaki c\ este intrarea `ntr-o er\ nou\ prin desc\tu[area energiilor cosmice, leg`nd explozia nuclear\ de lumina ini]ia]ilor. {i mai dezgust\toare este p\rerea Tibetanului despre efectul utiliz\rii furiei atomice asupra a mii de japonezi. Sj scrie: Bailey [i D.K.
merg mai departe spun`nd c\ japonezii, al c\ror sistem nervos apar]ine celei de-a patra rase primare, s`nt destina]i distrugerii iar eliberarea imediat\ a sufletelor lor `nc\tu[ate este absolut necesar\; aceasta este justificarea dat\ de ea utiliz\rii bombei atomice asupra popula]iei japoneze.36 ~nv\]\turile lui Alice Bailey reprezint\ [i azi filozofia fundamental\ a mi[c\rii New Age. Nu numai c\ Tom, din Consiliul Celor Nou\, recomand\ c\r]ile ei, dar `ntreaga filozofie din c\r]ile lui James Hurtak de aici provine. Dat\ fiind popularitatea lor printre sute de mii, mai probabil milioane, de adep]i New Age, lucrurile s`nt `ngrijor\toare. O alt\ influen]\ nepl\cut\ vine de la americanul William Dudley Pelley, pe care l-am men]ionat `n treac\t `n Capitolul 5, dar de abia acum realiz\m c`t de important\ este contribu]ia lui `n ceea ce prive[te declan[area conspira]iei por]ii stelare. Am amintit doar cartea lui din 1950, Star Guest, acum foarte rar\, care este probabil prima colec]ie publicat\ de materiale primite de la extratere[tri (el sus]ine c\ adun\ acolo materialele primite `n anii 1920). Oricum, recent, am ob]inut [i noi un exemplar. Merita citit. Am fost de-a dreptul n\uci]i s\ descoperim c\ el `nchide cercul, concentr`ndu-se nu doar pe Sirius, ci pe Sirius B...37 Dup\ Pelley, rasa uman\ este produsul `ncruci[\rii `ntre oamenii maimu]\ [i fiin]e extraterestre foarte evoluate care au migrat din sistemul Sirius. Leg`nd asta de vechiul Egipt, el afirm\ c\ progenitura pe jum\tate om, pe jum\tate zeu, este simbolizat\ de Sfinx38 [i c\ zeii cu cap de [oim ì reprezint\ pe cei de pe Sirius39 (`n umbra Spectrei cu cap de [oim a lui Puharich). Sursele cu care a intrat `n contact Pelley i-au spus c\ rasa uman\ este acum compus\ din descenden]ii `ncruci[\rii (pe care-i nume[te dobitoace provenite din maimu]ele de atunci40 sau forme biologice indigene41) [i spiritele re`ncarnate ale emigran]ilor de pe Sirius. Dar pe drum ceva nu a mers bine, descenden]ii meti[i au fost corup]i, a[a c\ fiin]ele supreme care conduc universul au trimis mesageri Iisus era unul pentru a repara pagubele.42 Surprinz\tor de asem\n\tor cu conceptul lui Hurtak al e[ecului programului genetic ce trebuie acum reparat. ~n `nv\]\turile lui Pelley, totul este construit `n leg\tur\ cu A Doua Venire, marcat\ de `nceputul Erei V\rs\torului.43
cu puteri de care ei nu au nevoie, conspiratorii vor continua s\ ne seduc\ fabric`nd lucruri uimitoare. Oricine dore[te s\ contribuie la dezbaterea referitoare la problemele ridicate `n aceast\ lucrare o poate face prin Stargate Assembly, forum online pe Internet, la adresa www.templarlodge.com.
Toate elementele doctrinare din conspira]ia por]ii stelare, elaborate `n materialele t`rzii ale Consiliului Celor Nou\, s`nt prezente `n stare embrionar\ `n cartea lui Pelley. Greu de crezut c\ este o coinciden]\. De fapt, cercul celor contacta]i psihic la `nceputul anilor 1950 era mult mai str`ns legat dec`t ni se pare azi. Andrija Puharich era un apropiat al lui George Hunt Williamson, care la r`ndul s\u era apropiat de Pelley. Este deci pu]in probabil c\ Puharich nu [tia de cartea lui Pelley, mai ales c\ era foarte interesat de comunicarea cu entit\]i non-umane. Oricum, credem c\ cel mai semnificativ aspect al influen]ei lui William Dudley Pelley era politica sa. Era un fascist `nfocat, admirator al lui Hitler [i fondator al Silver Shirts of America, care a fost internat pe parcursul celui de Al Doilea R\zboi Mondial ca fiind o amenin]are la securitatea ]\rii. Care s`nt implica]iile pretinselor sale comunica]ii? Este posibil ca ideologia sa s\-i fi `mpins subcon[tientul s\ le produc\, dar, pe de alt\ parte, dac\ s`nt adev\rate, ar trebui s\ ne `ntreb\m de ce aceste entit\]i au ales s\ contacteze un fascist... Am devenit tot mai preocupa]i de latura tenebroas\ a pove[tii, curentul subteran fascist din unele `nv\]\turi ale Celor Nou\. Desigur c\ multe persoane implicate `n noua egiptologie [i New Age consider\ resping\tor fascismul, a[a cum este [i pentru noi. Trebuie s\ fie limpede, `n special, c\ lucrarea noastr\, Conspira]ia Stargate, nu sus]ine c\ autorii care trateaz\ misterele Egiptului antic au viziuni fasciste sau rasiste. Nu-i nici o `ndoial\ c\ multe lucr\ri [i idei au fost exploatate de conspira]ia por]ii stelare, a[a cum au fost reprezentan]ii egiptologiei alternative, sus]in\torii Chipului de pe Marte, ai lui Bailey [i ai lui Cayce, a[a cum se vede din aceste ideologii. Dac\ nu a fost niciodat\ `n inten]ia noastr\ s\ suger\m c\ ace[ti indivizi au viziuni fasciste sau rasiste, principala noastr\ `ngrijorare este legat\ de manipulatorii f\r\ chip afla]i dincolo de scen\ [i care nu au nici o ezitare `n a le prelua ideile [i a le utiliza `n scopuri personale. De[i se pare c\ au suferit un recul o dat\ cu ceremonia Mileniului, s-a investit prea mult `n planurile lor pe termen lung pentru ca s\ fie vorba de altceva dec`t de o `nt`rziere temporar\. Programul a fost `nt`rziat, dar nu abandonat. Procesul prin care `ncearc\ s\ ne cucereasc\ inimile [i min]ile este nemilos. ~nzestr`nd misterioasele monumente ale lumii antice cu semnifica]ii ce nu le apar]in [i zeii
Note [i referin]e
PROLOG
Cei Nou\ Zei

1 Utterance 600, trad. Faulkner, The Ancient Egyptian Pyramid Texts, p. 247. 2 Cu excep]ia locurilor men]ionate, informa]iile despre istoria Heliopolisului s`nt preluate din Saleh, Excavations at Heliopolis. 3 Saleh, op. cit., vol. 1, p. 5; Rundle Clark, op. cit., p. 37. 4 Lehner, The Complete Pyramids, p. 142. 5 Saleh, op. cit., vol. 1, p. 23. 6 Hurry, op. cit., p. 11. 7 Harris, op. cit., p. 30. 8 Lehner, The Complete Pyramids, p. 31. 9 Traducerea acceptat\ ca standard pentru textele piramidelor este aceea a lui R.O. Faulkner, chiar dac\ mai s`nt destule pasaje obscure sau discutabile. 10 Lehner, The Complete Pyramids, p. 32; Rundle Clark, p. 37. 11 Descoperirea precesiei echinoc]iilor este atribuit\ astronomului grec Hipparchos din Nicea (care a inventat no]iunea), `n 127 `.Hr., de[i el a supraestimat lungimea ciclului. ~n The Death of the Gods in Ancient Egypt, egiptologul Jane B. Sellers, baz`ndu-se pe teoriile lui Giorgio de Santillana [i Hertha von Dechend din Hamlets Mill, sus]ine c\ egiptenii antici aveau cuno[tin]\ de precesie. 12 Luckert, op. cit., p. 47. 13 Ibid., p. 45. 14 Frankfort, Kingship and the Gods, p. 53. 15 Luckert, op. cit., p. 50. 16 Ibid., p. 54. 17 Lehner, The Complete Pyramids, p. 34. 18 Rundle Clark, op. cit., p. 35. 19 European Probe finds Water at Titan and Orion, raport Associated Press, 8 aprilie 1998. 20 Rice, Egypts Making, p. 38. 21 Vezi Coppens, Life Exists Since the Big Bang; Schueller, Stuff of Life.
CAPITOLUL 1
Egipt: mituri noi pentru trecut
1 Lehner, The Complete Pyramids, p. 106; Kingsland, vol. 1, pp. 3-4. 2 Despre utilizarea pi [i phi, vezi Rice, Egypts Legacy, pp. 24-25. Despre semnifica]ia geodezic\ a Marii Piramide, vezi Kingsland, vol. 2, p. 42, [i apendixul lui Livio Catullo Stecchini la Tompkins, The Secrets of the Great Pyramid. Pentru o analiz\ a geometriei complexului de la Giseh, vezi lucr\rile semnate de Robin J. Cook. 3 Collins, Gods of Eden, p. 25. 4 Cook, The Horizon of Khufu, p. 52. 5 Lehner, The Complete Pyramids, p. 94. 6 Ibid., p. 124. 7 Edwards, op. cit., p. 102. 8 ~n documentarul BBC, din 1994, The Great Pyramid: Gateway to the Stars, produc\tor Christopher Mann. 9 Collins, Gods of Eden, pp. 52-57. 10 Vezi Hapgood, Maps of the Ancient Sea Kings. 11 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 248. 12 Vezi Beaudoin, op. cit., p. 121; Guerrier, op. cit., p. 137. 13 Marti, op. cit., p. 92. 14 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 100. 15 Interviu telefonic cu Martin Barstow, lector de astrofizic\ la University of Leicester, 28 august 1998. 16 Beaudoin, op. cit., p. 121. 17 Lunan, op. cit., p. 4. 18 Proiectul Hipparchos de la Agen]ia Spa]ial\ European\ a fost lansat pentru a se face m\sur\tori detaliate ale mi[c\rii stelelor din afara atmosferei P\m`ntului. Satelitul Hipparchos a fost lansat `n 1989 [i [i-a `ncheiat misiunea `n 1993. Datele str`nse, cele mai exacte disponibile, au fost publicate `ntr-un catalog al stelelor `n [aptesprezece volume [i s`nt publicate pe Internet din 1997. 19 Temple, The Sirius Mystery, p. 3. 20 Inunda]iile Nilului au fost (p`n\ la inaugurarea barajului de la Assuan, `n 1964) provocate de ac]iunea musonului de var\ `n Etiopia, care alimenta Nilul Albastru (Baines [i Mlek, p. 14). ~nregistr\ri din secolele nou\sprezece [i dou\zeci arat\ c\ apele `ncepeau s\ creasc\ cel mai devreme `n 15 aprilie [i cel mai t`rziu `n 23 iunie, iar perioada `ntre dou\ rev\rs\ri oscila `ntre 336 [i 415 zile (Parker, op. cit., p. 32). Orice corela]ie `ntre r\s\ritul lui Sirius [i inunda]ii nu poate fi dec`t aproximativ\. 21 Allen, op. cit., pp. 118-125.
22 Sirius era uneori `nf\]i[at sub forma unui cìne `n Egipt, dar numai `n epoca domina]iei grece[ti ce a urmat cuceririi de c\tre Alexandru cel Mare `n 332 `.Hr., c`nd grecii au adus cu ei asocierea acestuia cu Steaua Cìnilor. Vezi Lurker, p. 114. 23 Bauval [i Gilbert, op. cit., p. 60. 24 Temple, The Sirius Mystery, pp. 11-12. 25 Ibid., p. 135. 26 Identificarea lui Hermes cu Thot este at`t de des men]ionat\ `nc`t, sincer, nu `n]elegem de ce Temple a r\mas necriticat at`ta timp asupra acestui punct. De fapt, identificarea celor doi zei este o dovad\ important\ c\ operele hermetice `[i au originea `n Egiptul antic (nu `n Grecia, a[a cum s-a crezut mult timp). Vezi, ca exemplu, Fowden, op. cit., pp. 75-76. 27 Temple, The Sirius Mystery, p. 137. 28 Ibid., pp. 262-265. 29 Beaudoin, op. cit., p. 34; Marti, op. cit., p. 10. 30 Temple, The Sirius Mystery, p. 245. 31 Budge, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary. Defini]ia lui arq ur apare `n vol. 1, p. 131; o list\ a abrevierilor utilizate, ce demonstreaz\ c\ Sfinx se refer\ la o astfel de surs\, `n vol. 1, p. lxxxvii. 32 Piehl, Notes de lexicographie egyptienne, p. 8. ~mprumutul argyros/arq ur putea s\ apar\ numai dup\ secolul [apte `.Hr., c`nd au fost `ntemeiate coloniile grece[ti la gurile Nilului. Este posibil s\ nu fi intrat `n limba egiptean\ dec`t dup\ `nceperea domina]iei grece[ti, `n 332 `.Hr. 33 Temple, The Sirius Mystery, pp. 40-42. 34 Ibid., p. 44. 35 Ibid., p. 7. 36 Ibid., pp. 7-8. 37 Ibid., p. 401. 38 Edwards, op. cit., p. 140. 39 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 160. 40 West, Serpent in the Sky, p. 232, cit`nd lucrarea specialistului `n fizionomie, locotenentul Frank Domingo, de la New York Police Department. 41 Breasted, op. cit., p. 324. 42 West, Serpent in the Sky, p. 67; Isha Schwaller de Lubicz, op. cit., p. 111. 43 West, Serpent in the Sky, p. 198. 44 Ibid., p. 14. 45 Schoch, Redating the Great Sphinx of Giza. 46 Milson, op. cit., p. 20. 47 Hancock, Fingerprints of the Gods, p. 423. 48 Schoch, The Great Sphinx Controversy. 49 Citat `n Hancock, Fingerprints of the Gods, p. 419. 50 Schoch, The Great Sphinx Controversy. 51 Hancock, Fingerprints of the Gods, p. 413.
338 CONSPIRA}IA STARGATE

cont de ace[ti factori. Chiar [i aplica]iile care ]in cont, dac\ nu utilizeaz\ informa]iile ob]inute de la satelitul Hipparchos (vezi nota 18, capitolul 1), vor da [i ele erori. 71 Cook, The Horizon of Khufu, p. 86. 72 Breasted, op. cit., p. 120. 73 R.A. Schwaller de Lubicz, Sacred Science, pp. 176-177. 74 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, pp. 262-267. 75 Raport al dr. Krupp pentru Michael Brass, publicat `n Egyptnews, 19 iunie 1998 (Egyptnews este un grup de discu]ii prin email dedicat ultimelor cercet\ri [i dezbaterilor referitoare la misterele Egiptului antic, moderat de Chris Ogilvie-Herald: egyptnews@aol.com). 76 Hancock [i Faiia, op. cit., pp. 126-128. 77 Vezi Lehner, The Egyptian Heritage; Roche, Egyptian Myths and the Ra Ta Story. 78 Robinson, Edgar Cayces Story of the Origin and Destiny of Man, p. 79. 79 Ibid. 80 Ibid., p. 80. 81 Ibid., p. 79. 82 Ibid., p. 159. Vezi [i Robinson, Is It True What They Say About Edgar Cayce?, pp. 160 [i urm. 83 Stearn, p. 80. 84 Carter, op. cit., p. 86. 85 Ibid., p. 87. 86 Ibid., p. 88. 87 Stearn, op. cit., p. 89. 88 Carter, op. cit., p. 90. 89 Edgar Evans Cayce, op. cit., p. 157. 90 Va ap\rea `n lucrarea lui Andrew Collins Gateway to Atlantis. 91 Carter, op. cit., p. 153. 92 Lehner, The Egyptian Heritage, p. 86. 93 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 89. 94 Ibid., p. 295. 95 Milson, op. cit., p. 4. 96 Surse de la sediul central ARE din Virginia Beach. 97 Sellers, op. cit., p. 172. 98 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 245. 99 Ibid. pp. 74 [i 78. 100 Ibid., pp. 282-284 [i 336-337. 101 Ibid., p. 282. 102 Vezi Erman, op. cit., pp. 373-375. 103 Saleh, op. cit., p. 25.
LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE 339
52 Hoffman (op. cit., pp. 57-59, 68-77 [i 160) furnizeaz\ datele acceptate pentru perioadele ploioase din istoria Egiptului: Abbassia, `ntre 120 000 `.Hr. [i 90 000 `.Hr., Musterian, `ntre 50 000 `.Hr. [i 30 000 `.Hr., [i Neolitic, `nceput\ `ntre 7000 `.Hr. [i 6000 `.Hr. [i `ncheiat\ c\tre 2500 `.Hr. Hoffman nu aminte[te de nici o perioad\ ploioas\ `n mileniul unsprezece `.Hr. Ceea ce este semnificativ, Hancock utiliz`ndu-l pe Hoffman ca surs\ pentru clima Egiptului. 53 Milson, op. cit., p. 25. 54 Rice, Egypts Legacy, p. 16. 55 Milson, op. cit., p. 24. 56 Hoffman, op. cit., p. 161. 57 Temple, The Sirius Mystery, pp. 21-22. 58 Bauval [i Gilbert, op. cit., p. 128. 59 Ideea a fost propus\ pentru prima dat\ de egiptologul dr. Alexander Badawy [i astronomul dr. Virginia Trimble `n 1964 vezi Bauval [i Gilbert, op. cit., pp. l03-107 [i Appendix 1. 60 Bauval [i Gilbert, op. cit., pp. 179-180. 61 Ibid. 62 Lehner, The Complete Pyramids, pp. 66-67. 63 Dup\ ce a primit povestea lui Bauval `n 4 aprilie 1993, la doar paisprezece zile dup\ descoperirea lui Gantenbrink, Daily Telegraph a publicat o scurt\ not\ trei zile mai t`rziu. V`lva a crescut dup\ 16 aprilie, c`nd, la insisten]ele lui Bauval, Independent a pus povestea pe pagina `ntì. Buletinele de [tiri televizate au preluat totul `n aceea[i sear\, iar multe alte ziare [i reviste, britanice [i str\ine, au preluat [i ele [tirea `ncep`nd de a doua zi. 64 Acesta, la fel ca urm\toarele citate, este dintr-un email primit de la Gantenbrink `n 19 august 1998. 65 De exemplu, Churchward, Origin and Antiquity of Freemasonry, pp. 65 [i 69. (Mul]umiri lui Gareth Medway pentru orientarea noastr\ c\tre lucr\rile lui Churchward.) 66 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, pp. 66-70. 67 Ibid., p. 70. 68 Cook, The Horizon of Khufu, p. 86. 69 Ibid. 70 R\s\ritul soarelui la echinoc]iul de prim\var\ din 10 500 `.Hr a avut loc la 6.05 a.m. `n data de 13 iunie (dup\ calendarul SkyGlobe). (Cum calendarul nostru modern pierde leg\tura cu sezoanele atunci c`nd este extins pe perioade mari de timp, echinoc]iul de prim\var\, acum `n 21-22 martie, apare din ce `n ce mai t`rziu `n calendarul anual cu c`t mergem mai mult `n timp cu SkyGlobe.) Este important s\ recunoa[tem c\ aplica]iile precum SkyGlobe, destinate astronomilor amatori care privesc azi cerul nop]ii, nu s`nt g`ndite s\ aib\ precizie la scara mileniilor. La aceast\ scar\ al]i factori, lega]i de mi[carea stelelor, [i care nu s`nt necesari pentru observa]iile contemporane, intr\ [i ei `n joc. SkyGlobe nu ]ine
104 Traducerile a numeroase legende arabe s`nt adunate `n Kingsland, Vol. 2, Capitolul VIII. 105 Vezi Mackey, op. cit., Capitolul IX. 106 Herodotus (trad. Gary), op. cit., p. 137. 107 Randall-Stevens, The Teachings of Osiris, p. 80. 108 Randall-Stevens, A Voice Out of Egypt, p. 174. 109 Ibid., p. 178. 110 Ibid., p. 174. 111 Lewis, The Symbolic Prophecy of the Great Pyramid, pp. 126-127 [i 181-192. 112 An Open Letter by Robert G. Bauval, Egyptnews, 29 iulie 1998. 113 Comment from Graham Hancock, Egyptnews, 14 august 1998. 114 Egyptnews, 20 octombrie 1998. 115 Din interven]ia lui Robert Bauval la conferin]a Questing, Londra, 24 octombrie 1998. 116 Egyptnews, 8 noiembrie 1998. 117 Temple, The Sirius Mystery, p. 36.
CAPITOLUL 2
Lucruri stranii la Giseh
1 Emisiunea radio a lui Art Bell, 14 ianuarie 1998. 2 Kerisel, op. cit., pp. 37-44. 3 Hancock, Egypts Mysteries: Hints of a Hidden Agenda?. 4 Ogilvie-Herald, p. 5. 5 Ibid. 6 Hancock, Egypts Mysteries: Hints of a Hidden Agenda?. 7 Ibid. 8 Hieroglyph, nr. 1, ianuarie 1997, p. 1. 9 Emisiunea radio a lui Art Bell, 14 ianuarie 1998. 10 Lehner, The Complete Pyramids, p. 45. 11 Tompkins, Secrets of the Great Pyramid, p. 54. 12 Ogilvie-Herald, pp. 4-5. Danley a confirmat povestea original\ `ntr-un email c\tre noi, 3 septembrie 1998. 13 Hoagland, A Secret Tunnel being Excavated in the Great Pyramid?. 14 Koppang, op. cit., p. 56. 15 Kenneth [i Dee Burke, op. cit., p. 55. 16 Hawass, Two New Museums at Luxor and Aswan. 17 Bayuk, Spotlight Interview Dr Zahi Hawass. 18 Vezi raportul Kate Ginn `n Daily Mail, 18 aprilie 1998. Articolul con]ine mai multe interpret\ri nefericite ale detaliilor date `n Daily Mail vezi declara]ia lui Simon Cox `n Egyptnews, 19 aprilie 1998. Rapoarte despre descoperirea celor
trei `nc\peri au ap\rut din mai multe surse. Interesant este c\ a ap\rut pe site-ul Academiei (http://academy.wwdc.com/archives/113.html) `n ianuarie 1998 afirma]ia lui Dannion Brinkley c\ a primit aceea[i informa]ie direct de la Zahi Hawass. 19 Este vorba de Robertson Panel, adunat de CIA `n 1953. Vezi Peebles, Capitolul 6. 20 Tompkins, Secrets of the Great Pyramid, p. 273. 21 Hassan, op. cit., p. 13. 22 Ibid., pp. 16-17. 23 Lehner, The Complete Pyramids, p. 130. 24 Dolphin, Geophysics and the Temple Mount. 25 Din prezentarea lui Dolphin pe site-ul personal (http://www.best.com/~dolphin/). 26 Dolphin, Geophysics and the Temple Mount. 27 Ibid. 28 Citat `n Ibid. 29 Email de la Lambert Dolphin c\tre Philip Coppens, 6 aprilie 1998. 30 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 91. 31 Ibid., pp. 91-92. 32 Email c\tre autori de la Kirn Farmer, Academy for Future Sciences, 24 septembrie 1998. 33 Articolul lui Hurtak, Subsurface Morphology and Geoarcheaology revealed by Spaceborne and Airborne Radar, este disponibil la NASA. Mul]umiri lui Chris Ogilvie-Herald pentru c\ ne-a atras aten]ia [i lui Philip Coppens pentru confirmarea detaliilor de la NASA. 34 Email de la Kirn Farmer, AFFS, 24 septembrie 1998. 35 Ibid. 36 Hieroglyph, nr. 1, ianuarie 1997, p. 3. 37 Email de la Kim Farmer, AFFS, 24 septembrie 1998. 38 Ibid. 39 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 91, cit`nd raportul oficial SRI din 1977. 40 Ibid., p. 92. 41 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 92. 42 Zahi Hawass [i Mark Lehner, The Passage Under the Sphinx, `n Berger, Clerc [i Grimal, p. 201. 43 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 93. 44 Din filmul lui Boris Said Legends of the Sphinx (Magical Eye Productions, 1998, scenariul [i produc]ia Boris Said, regia Michael Calhoun). 45 Hieroglyph, nr. 1 (ianuarie 1997). 46 Robert G. Bauval, A Meeting with Dr Joseph Schor in New York, `n site-ul Equinox 2000, 26 octombrie 1998 (http://www.projectequinox2000. com).

72 Secven]\ din Legends of the Sphinx, de Boris Said. 73 Interviu prin telefon cu Jill Freeman, director al AMORCs Rosicrucian Museum, 12 martie 1999. 74 Hunter [i Hillier, The Hall of Osiris. (Hillier s-a dezis de teoriile [i declara]iile din articol, Hunter a r\mas pe pozi]ie.) 75 Robinson, Edgar Cayces Story of the Origin and Destiny of Man, p. 79. 76 Georgina Bruni poveste[te `nt`lnirea `n rubrica ei din revista Sightings, septembrie 1997. Alte detalii au fost oferite `n timpul discu]iei cu autorii. 77 A. Robert Smith, op. cit., p. 290. 78 Ibid., Capitolele 5-8. 79 Ibid., p. 48. 80 Ibid., p. 56. 81 Ibid. 82 Ibid., p. 120. 83 Ibid., Appendix C. 84 Ibid., p. 298. 85 Ibid., p. 297. 86 Ibid., p. 132. 87 Ibid., p. 120. 88 Ibid., p. 130. 89 Ibid., Capitolul 21. 90 Ibid., pp. 173-174. 91 Ibid., p. 296. 92 Collins, Gods of Eden, p. 171. 93 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 316. 94 Informa]iile despre istoria SRI s`nt preluate din Leslie, The Cold War and American Science, [i Lowen, Creating the Cold War University. 95 Leslie, op. cit., p. 242. 96 Ibid., p. 251. 97 Pentru istoria detaliat\ a cercet\rii [i a aplic\rii vederii la distan]\ de c\tre guvernul american vezi Schnabel. 98 Budge, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary, vol. 2, pp. 654-655. 99 Schnabel, op. cit., pp. 175-184. 100 Targ [i Puthoff, op. cit., Capitolul 7. 101 Schnabel, Capitolul 7; Puthoff, CIA-Initiated Remote Viewing Program at Stanford Research Institute. 102 Schnabel, pp. 142-143. 103 Morehouse, op. cit., p. 83. 104 Ibid., p. 73. 105 Lambert Dolphin, ca r\spuns la `ntrebarea lui Brother Blue, trimis pe sci.archaeology newsgroup, 19 iulie 1998. 106 Gardner, Urantia, p. 142.
47 Declara]ia lui Boris Said `n filmul s\u Legends of the Sphinx. 48 Hawass a anun]at pentru suspendarea licen]ei `n iulie 1996, pe un post de radio sud-african, spun`nd c\ a anun]at `n scris Schor Foundation [i Florida State University (Hieroglyph, nr. 1, ianuarie 1997). Oricum, echipa s-a descurcat s\ continue lucr\rile la Giseh `nc\ cinci luni [i s-a `ntors `n februarie 1997 utiliz`nd permisul lui Boris Said pentru film\ri `n scop comercial. Dup\ Said (Legends of the Sphinx), lui nu i s-a spus despre suspendarea licen]ei. 49 Keller, op. cit., p. 16. 50 Hoagland a f\cut afirma]ia `n emisiunea lui Art Bell, `n 22 septembrie 1996. Vezi Hieroglyph, nr. 1, p. 3. 51 Legends of the Sphinx. 52 John Anthony West, ARE Conference at Virginia Beach. 53 Lewis, The Symbolic Prophecy of the Great Pyramid, pp. 184-185. 54 Randall-Stevens, A Voice out of Egypt, p. 194. 55 Vezi relatarea f\cut\ de Ogilvie-Herald [i Lawton referitoare la pu] [i `nc\peri. 56 Daily Telegraph, 4 martie 1935. Mul]umirile noastre lui Chris Ogilvie-Herald pentru copia articolului. 57 Questing Conference, Conway Hall, Londra, 24 octombrie 1998. 58 Statement from John Anthony West and Graham Hancock, datat 17 mai 1998, a circulat pe Internet. 59 Robert Bauval, pe site-ul Sphinx, 17 iulie 1998 (http://www.m-m.org/jz/sphinx.html). 60 Bauval [i Hancock, pe site-ul Sphinx, 19 iulie 1998. 61 Egyptnews, 27 septembrie 1998. 62 Hieroglyph, nr. 2, mai 1998, p. 3. 63 Ibid., pp. 2-3. 64 Ibid., p. 3. 65 Robert Bauval, mesaj pe Egyptnews, 13 august 1998. 66 Robert Bauval, mesaj pe Egyptnews, 20 septembrie 1998. (Din cel mai recent raport pe Egyptnews, 22 septembrie 1998, se pare c\ echipa Schor Foundation/Florida State University nu a avut succes.) 67 Daily Mail, 15 iunie 1998. 68 Official Statement re Operation Hermes Ltd, mesaj pe Egyptnews `n 1 august 1998. Declara]ia era semnat\ de Hancock, Bauval [i al]i autori, inclusiv Colin Wilson, Andrew Collins [i Alan Alford. 69 Questing Conference, Londra, 25 octombrie 1998. 70 Appleby, Over the Top. Appleby nu men]ioneaz\ numele lui Simon Cox, dar este clar la cine se refer\. Raportul Cox a fost inclus `n declara]ia semnat\ de Hancock, Bauval [i ceilal]i, trimis\ pe Egyptnews `n 1 august 1998. 71 Alan F. Alford, mesaj pe lista de discu]ii Ancient Astronaut Society Research Association (http://www.aas-ra.org), 15 septembrie 1998.
107 Email de la Kirn Farmer, AFFS, 24 septembrie 1998. 108 Vezi mai ales Constantine, Virtual Government [i Remote Viewing at Stanford Research Institute or Illicit Mind Control Experimentation?. 109 Vezi Bauval [i Hancock, Mysteries of Mars, mai ales a trei declara]ie (20 august 1996), [i Hieroglyph, nr. 1, ianuarie 1997. 110 Bauval, The Face on Mars and the Terrestrial Connection. 111 Temple, The Sirius Mystery, p.v. 112 Niklas Rasche, recenzie la The Mars Mystery, Fortean Times, nr. 113, august 1998, p. 55.
CAPITOLUL 3
~n spatele Misiunii Marte
1 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 63. 2 The Pyramids of Mars, scenariul Stephen Harris, regia Paddy Russell, produc\tor Philip Hinchcliffe (1975). 3 Sagan, op. cit., p. 153. 4 Vezi NASA, Viking 1: Early Results; Zubrin [i Wagner, op. cit., Capitolul 2; Sagan, op. cit., pp. 137-149. 5 Vezi Zubrin [i Wagner, op. cit., pp. 31-35; Swartz, Mars as an Abode of Life, `n McDaniel [i Paxson. 6 Crowley [i Hurtak, op. cit., pp. 14-15. 7 Email primit de autori de la Kim Farmer, Academy for Future Sciences, 24 septembrie 1998. 8 Bauval [i Hancock, Mysteries of Mars, partea a 3-a. 9 Ibid. 10 Hoagland, The Monuments of Mars, pp. 98-100. 11 Ibid., p. 472. Cartea lui Hoagland este dedicat\, printre al]ii, [i lui Roddenberry. 12 Ibid., p. 136. 13 Ibid., p. 49. 14 Ibid., pp. 62-64. Mark Carlotto a ar\tat c\ s`nt gre[ite m\sur\torile f\cute de Hoagland pentru determinarea orient\rii Chipului de pe Marte fa]\ de meridian poate chiar cu zece grade `n consecin]\ toate calculele ulterioare s`nt eronate. Vezi Carlotto, op. cit., pp. 165-166. 15 Hoagland, The Monuments of Mars, pp. 136-143. 16 Ibid., p. 160. 17 Ibid., p. 166. 18 Schnabel, op. cit., p. 277. 19 Hoagland, The Monuments of Mars, pp. 181-187. 20 Ibid., p. 335. 21 Ibid., pp. 323-324. 22 Ibid., p. 337.
23 ~n discursul ]inut la Na]iunile Unite, `nregistrat `n Hoaglands Mars Vol. II: The United Nations Briefing The Terrestrial Connection, BC Video Inc, 1993 (produc\tor David S. Percy, regizor Bill Cote). 24 Lucrarea lui Torun este prezentat\ `n Hoagland, The Monuments of Mars, Capitolul XVII. Articolul lui Torun `nc\ nu a fost publicat. 25 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 373. 26 Ibid., p. 127. 27 Ibid., p. 342. 28 Discursul lui Hoagland este subiectul filmului Hoaglands Mars Vol. II (vezi nota 23, capitolul 3). 29 Fortean Times, nr. 117, decembrie 1998, p. 7. 30 Site-ul lui McDaniel (http://www.mcdanielreport.com), citat `n Nexus, vol. 5, nr. 4, iunie/iulie 1998. 31 Lindemann, Cydonia Disappoints, But Controversy Continues. 32 Rickard, op. cit., p. 30. 33 Ibid. 34 DiPietro, Molenaar [i Brandenburg, op. cit., pp. 103-112. 35 Titlul intergal al raportului McDaniel este On the Failure of Executive, Congressional, and Scientific Responsibility in Investigating Possible Evidence of Artificial Structures on the Surface of Mars and in Setting Mission Priorities for NASAs Mars Exploration Program. 36 DiPietro, Molenaar [i Brandenburg, op. cit., p. 130. 37 Email primit de autori de la Mark Carlotto, 4 septembrie 1998. 38 Ibid. 39 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 362. 40 Ibid., p. 289. 41 Hancock, Bauval [i Grigsby, op. cit., p. 196. 42 Crowley [i Hurtak, op. cit., p. 55; Joan Wucher King, op. cit., p. 219. 43 Joan Wucher King, op. cit., p. 219. 44 Ibid., pp. 219 [i 300. 45 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 287; Bauval, The Face on Mars and the Terrestrial Connection. 46 Budge, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary, vol. 1, pp. 493 (her/chip) [i 500 (Heru/Horus). 47 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 361. 48 Ibid., p. 298. 49 Flatland a fost n\scocit\ `n 1884 de Edwin Abbott, sub pseudonimul A. Square, `n Flatland, a romance of many dimensions. 50 Hoagland, The Monuments of Mars, pp. 351-356. 51 Ibid., p. 326. 52 Whitehouse, op. cit., p. 17. S\ not\m c\ Whitehouse, din gre[eal\, a atribuit aceast\ latitudine Chipului, nu Piramidei D&M, gre[eal\ asem\n\toare cu a

CAPITOLUL 4
Contact?
1 Bennett and Percy, op. cit., p. 486. 2 Hurtak, op. cit., pp. vii-viii. 3 Valle, Messengers of Deception, p. 133. 4 Hurtak, op. cit., p. 287. 5 Hancock, Bauval [i Grigsby, op. cit., pp. 75 [i 79. 6 Bauval [i Hancock, Mysteries of Mars, partea a 3-a. 7 Legends of the Sphinx. 8 ~ntr-un email din 7 august 1998, l-am `ntrebat pe Robert Bauval despre sursa pe care o are `n leg\tur\ cu declara]iile lui Hurtak referitoare la Marte. ~n r\spunsul din 30 august 1998, Bauval ne-a indicat The Keys of Enoch. 9 Puharich, Uri, op. cit., pp. 14-15. 10 Ibid., pp. 16-17. 11 Ibid., p. 10. 12 Ibid., p. 254. 13 Interesul fa]\ de misiunea avut\ de Puharich [i Hurko `n leg\tur\ cu figurinele Acambaro a crescut. Depozitul celor peste 30.000 de figurine pre-columbiene din lut a fost descoperit `n anii 1930 [i 1940 `n apropiere de Acambaro [i includea, pe l`ng\ teme conven]ionale, modele ale unor animale disp\rute, dinozaurii. Dac\ erau adev\rate, schimbau modul `n care vedem istoria. Oricum, un studiu f\cut de arheologul independent Neil Steede, pentru BC Video Inc., a dezv\luit c\ figurinele atipice erau de dat\ recent\ (vezi Jurassic Art, BC Video Inc., 1997). Nu se [tie scopul exact al c\l\toriei f\cute de Puharich [i Hurkos, deoarece am`ndoi au p\strat t\cerea. Puharich a declarat c\ a f\cut c\l\toria pentru a rezolva o problem\ de arheologie (Uri, p. 18). ~n autobiografia sa, Hurkos (care nu aminte[te de `nt`lnirea cu cei doi Laughead) spune doar c\ totul s-a f\cut la cererea unei persoane legate de funda]ie (Round Table) [i c\, dup\ descoperirea unor statuete cu ajutorul capacit\]ilor sale psi, nu li s-a permis s\ le scoat\ din Mexic (Hurkos, pp. 162-164). 14 Puharich, Uri, pp. 19-22. 15 Geller, p. 205. 16 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 49. 17 Puharich, Uri, pp. 90-96. 18 Ibid., p. 113. 19 Ibid., p. 124. 20 Ibid. 21 Ibid., p. 127. 22 Ibid., p. 144. 23 Ibid., p. 172.
lui Hoagland, care d\ aceea[i latitudine Ora[ului (The Monuments of Mars, p. 326). Aceste erori nu au, `n fond, nici o importan]\, din moment ce chiar latitudinea utilizat\ este gre[it\. 53 Van Flandern, An Alternative Hypothesis of Cydonias Formation, `n McDaniel [i Paxson. 54 Hancock, Bauval [i Grigsby, op. cit., p. 53. 55 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 352. 56 Carlotto, op. cit., p. 180. 57 The Face on Mars: The Avebury Connection, Aulis Publishers, 1994 (produc]ia [i regia David S. Percy). 58 Interviu cu David S. Percy, Londra, 29 august 1998. 59 The Face on Mars: The Avebury Connection. 60 Hoagland, The Monuments of Mars, p. 381. 61 Le mul]umim lui Niklas Rasche [i Rob Irving pentru aceast\ informa]ie. 62 Rob Irving, interviu telefonic, 12 august 1998. 63 Hoagland, The Monuments of Mars, pp. 366-367. 64 Ibid., p. 351. 65 Ibid., pp. 194-198. Articolul lui Avinsky a ap\rut `n num\rul din august 1984 al Soviet Life. 66 Ibid., p. 204. 67 Hieroglyph, nr. 1, ianuarie 1997. 68 Temple, The Sirius Mystery, p. 35. 69 Carlotto, op. cit., pp. 88-89. 70 Gardner, Urantia, p. 142. 71 Ibid. 72 Email trimis autorilor de Kim Fanner, Academy for Future Sciences, 24 septembrie 1998. 73 Gardner, Urantia, p. 142. 74 Morehouse, op. cit., p. 137. 75 Ibid., pp. 128-134. 76 Courtney Brown, op. cit., capitolul 4. 77 ~n emisiunea lui Art Bell din mai 1997, Hoagland a afirmat c\ NASA a eliminat informa]ii din imaginile cometei Hale-Bopp luate de telescopul Hubble [i a f\cut apel la ascult\tori s\ fac\ presiuni asupra agen]iei. Ca r\spuns, NASA a ar\tat c\ a publicat 4500 de imagini ale cometei pe Internet, inclusiv cele luate de Hubble. (NASA Bopp Comet Conspiracy Theory, Florida Today Space Online, 13 mai 1997.) 78 Brandenburg, Newly Discovered Mars Meteorites Suggest Long-Term Life, `n McDaniel [i Paxson. 79 Hancock, Bauval [i Grigsby, op. cit., p. 26. 80 Ibid., pp. 21-22.

asem\nare `ntre con]inutul mesajelor primite de Probrt [i cele ulterioare ale Consiliului Celor Nou\. 47 Elkins, Rueckert [i McCarty, p. 99. 48 ~ntr-o discu]ie avut\ cu Percy la Londra `n 29 august 1998, el ne-a spus c\ apare sub pseudonim `n The Only Planet of Choice. 49 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 158. 50 Ibid., p. 159. 51 Levy, op. cit., p. 253. 52 Bennett [i Percy, op. cit., pp. 486-487. 53 Petrie, op. cit., p. 36. 54 Puharich, The Sacred Mushroom, pp. 31-32. 55 Hurkos, op. cit., pp. 161-162. 56 Puharich, The Sacred Mushroom, p. 75. 57 Ibid., p. 128. 58 Ibid., p. 170. 59 Hurtak, op. cit., p. 487. CAPITOLUL 5
Dincolo de cortin\
1 Myers [i Percy, op. cit., p. 87. 2 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 126. 3 Ibid., p. 169. 4 Ibid., p. 192. 5 Ibid., p. 197. 6 Ibid., capitolul 6. 7 Ibid., p. 156. 8 Ibid. 9 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, pp. 248-249; Hancock, Fingerprints of the Gods, pp. 449-450. 10 Hurtak, op. cit., pp. 33-34. 11 Ibid., p. 43. 12 Ibid., p. 232. 13 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 126. 14 Hurtak, op. cit., p. viii. 15 Ibid., p. 85. 16 Schlemmer [i Bennett, op. cit., pp. 179-180. 17 Ibid., p. 173. 18 Ibid., p. v. 19 Hurtak, op. cit., Introduction. 20 Valle, Messengers of Deception, p. 136. 21 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 341.
24 Nu este clar dac\ Geller lucra pentru serviciile de informa]ii israeliene `nainte de prima sa vizit\ `n Statele Unite. S`nt indica]ii c\ Mossad devenise interesat\ de Geller c`nd acesta a `nceput s\ apar\ `n public, de[i Guy Lyon Playfair noteaz\ c\ Geller nu dorea s\ discute acest aspect (Geller [i Playfair, op. cit., p. 195). Playfair declar\ c\ cercet\torii Targ [i Puthoff, de la SRI, au fost chestiona]i pe subiectul Geller `n 1973 (Ibid., p. 196). Inginerul american Eldon Byrd, care a f\cut experimente cu Geller `n 1975 [i a fost interogat apoi de CIA, i-a spus `n 1996 reporterului John Strausbaugh c\ CIA a decis s\ nu-l utilizeze pe Geller din cauza leg\turii sale anterioare cu Mossad, ceea ce f\cea din el un agent dublu. 25 Vezi Geller [i Playfair, op. cit., capitolul 3; Strausbaugh. 26 Schnabel, op. cit., pp. 96-97. 27 Vezi Strausbaugh. Articolul din New York Press este reprodus pe site-ul lui Uri Geller (http://www.uri-geller.com/nypr.htm). 28 Puharich, Uri, p. 173. 29 Geller [i Playfair, op. cit., pp. 178, 197-199. 30 Levy, pp. 165-167. 31 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, pp. 50-51. 32 Ibid., pp. 56-57. 33 Ibid., pp. 58-60. 34 Steele, The Road to Atlantis?. 35 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 63. 36 Ibid., p. 82-88. 37 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 331. 38 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, pp. 142-143. 39 Engel, op. cit., pp. 165-166, 174-178. 40 UFO Magazine, vol. 9, nr. 13 (1995), cit`nd articole din Cinescape [i Hollywood Reporter. 41 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, pp. 193-207. 42 Ibid., pp. 278-279. 43 Sarfatti, In the Thick of it!; Gardner, Science: Good, Bad and Bogus, pp. 287-288. 44 Elkins, Rueckert [i McCarty, op. cit., p. 47. 45 Ibid., p. 98. 46 Mark Probert era un medium care, `n anii 1940 [i 1950, recepta mesaje `n favoarea unei organiza]ii intitulat\ Borderland Sciences Research Foundation din California. Acesta a fost unul dintre primele grupuri care au combinat calit\]ile de medium cu extratere[trii, cu Probert care `[i `ntreba ghizii spirituali despre farfuriile zbur\toare. Probert avea mai mul]i ghizi spirituali, inclusiv nume faimoase, precum Thomas Edison, [i dac\ este adev\rat c\ se concentra pe un cerc intim de nou\ ghizi, ace[tia erau fiiin]e umane f\r\ trup. ~n ciuda declara]iilor lui Ra, nu avem nici un indiciu c\ ghizii lui Probert erau fiin]e extraterestre [i nu este nici o

58 Puharich, The Sacred Mushroom, pp. 8-13. 59 Ibid., p. 10. 60 Ibid., pp. 10-11. 61 Ibid., p. 37. 62 Ibid., p. 102. 63 Marks, op. cit., p. 114. 64 Puharich, The Sacred Mushroom, p. 58. 65 Marks, op. cit., p. 210; Rudgley, op. cit., p. 74. 66 Marks, op. cit., p. 117. 67 Puharich, The Sacred Mushroom, pp. 83-84; Marks, p. 111. 68 Marks, op. cit., p. 210. 69 Vezi Marks, Capitolul 5. La Edgewood, Gottlieb a supraveghet celebrul program de cercetare a LSD `n urma c\ruia unul dintre subiec]i, Frank Olson, s-a sinucis. 70 Schnabel, op. cit., p. 202. 71 Vezi Puharich, The Sacred Mushroom, pp. 10-11; Fuller, bibliografie. 72 Lui Holroyd (Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 46) Puharich i-a spus c\ a auzit de Arigo din `nt`mplare `n timp ce se afla `n Brazilia `ntr-o misiune primit\ de la US National Aeronautics and Space Administration. Oricum, din cartea dedicat\ de John G. Fuller lui Arig `n care Puharich a scris postfa]a rezult\ c\ Puharich [i Henry Belk au plecat `n Brazilia chiar pentru a-l c\uta pe t\m\duitor, care fusese studiat [i de John Laurance de la NASA. Este rezonabil\ concluzia c\, oric`t de ciudat ar p\rea, misiunea primit\ de la NASA era dedicat\ capacit\]ilor lui Arigo. 73 Fuller, op. cit., p. 19. 74 Puharich, The Iceland Papers. 75 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 76 Milner, op. cit., Partea a 3-a. 77 MacDonald, op. cit., p. 116. 78 Wallace, op. cit., pp. 78-79. 79 MacDonald, op. cit., pp. 119-120. 80 Ibid. p. 120. 81 Garrett, Many Voices, p. 202. 82 Milner, op. cit., Partea a 4-a. 83 Levy, op. cit., p. 129. 84 Milner, op. cit., Partea a 2-a. 85 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 16. 86 Geller [i Playfair, op. cit., p. 91. 87 Ibid. 88 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 89 Garrett, Adventures in the Supernormal, Capitolul XII. 90 Elkins [i Rueckert, op. cit., capitolul 2.
22 Hurtak, op. cit., p. 169. 23 Ibid., p. 329. 24 Ibid., p. 330. 25 Ibid., p. 566. 26 Myers [i Percy, op. cit., pp. 464-465. 27 Palden Jenkins, convorbire telefonic\, 30 iulie 1998. 28 Relatare a lui James Hurtak [i Magical Eye, `n Academy (buletin online), nr. 118 (http://academy.wwdc.com/archives/118.html). 29 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 148. 30 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 101. 31 Geneza 28. 32 Schonfield, op. cit., p. 278. 33 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 159. 34 Hoaglands Mars, Vol II: The United Nations Briefing The Terrestrial Connection. 35 Myers [i Percy, op. cit., p. 233. 36 Temple, The Sirius Mystery, p. 5. 37 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, Capitolul 9. 38 Ibid., pp. 32-34. 39 Colin Wilson, Mysteries, pp538-48. 40 Colin Wilson, introducere la Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 14. 41 Colin Wilson, Mysteries, p. 545. 42 Levy, op. cit., p. 128. 43 Puharich, Uri, p. 16. 44 Sarfatti, In the Thick of It!, nota 6. Scrierile autobiografice ale lui Jack Sarfatti pot fi g\site pe site-ul s\u (http://www.hia.com/pcr/). 45 Declara]ie f\cut\ de James Hurtak lui Terry L. Milner (email primit de autori de la Terry Milner, 13 august 1998). 46 Milner, op. cit., Partea a 4-a. 47 Tompkins [i Bird, op. cit., p. 266. 48 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 49 Interviu cu Uri Geller, Sonning, 10 februarie 1998. 50 Sarfatti, In the Thick of It!, nota 6. 51 Email primit de la Kim Farmer, AFFS, 24 septembrie 1998. 52 Marks, op. cit., p. 59. 53 Ibid., p. viii. 54 Pentru experimentele legate de controlul min]ii `ntreprinse de agen]iile americane vezi Marks; Bowart. 55 Bowart, op. cit., p. 90. 56 Temple, Open to Suggestion, p. 357. 57 Ibid.

[tie c\, de fapt, CIA sus]inea aceste experimente. Ceea ce sugereaz\, implicit, c\ Institute of Noetic Sciences accepta s\ fie o acoperire pentru CIA. 127 Hoagland, The Monuments of Mars, p. xiii. 128 Terry Milner, email primit de autori, 13 august 1998. 129 Ibid. 130 Sarfatti, In the Thick of It!. 131 Marks, op. cit., p. 151. 132 Sarfatti, Quantum Quackery. 133 Vezi Picknett, op. cit., pp. 210-211. 134 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 135 Schnabel, op. cit., pp. 162-168. 136 Ibid., p. 166. 137 Constantine, Ed Dames and His Cover Stories for Mind Control Experimentation. 138 Ibid., pp. 196-198. 139 Sarfatti, The Destiny Matrix. 140 Jack Sarfatti, email primit de autori, 13 iulie 1998. 141 Sarfatti, The Destiny Matrix. 142 Ibid. 143 Robert Anton Wilson, op. cit., p. 256. 144 Ibid., p. 257. 145 Ibid., p. 72. 146 Lilly, Centre of the Cyclone, p. 97. 147 Lilly, The Human Biocomputer, p. viii. 148 Robert Anton Wilson, op. cit., p71. 149 Pe site-ul Arthur Young (www.arthuryoung.com). 150 Valle, Revelations, p. 81. 151 Sarfatti, In the Thick of It!. 152 Ibid. 153 Pentru studierea problemei relit\]ii obiective a fiin]elor f\r\ trup, `n particular a extratere[trilor, dar [i pentru alte enigme legate de entit\]i psi, vezi: Colin Wilson, Alien Dawn; Stuart Holroyd, Alien Intelligence; Hilary Evans; John A. Keel; [i opera lui Jacques Valle. 154 Ramadan, Effects on Society of Public Disclosure of Extraterrestrial Presence. 155 Farley, The Council of Nine. 156 Schnabel, op. cit., pp. 272-273. 157 Ibid., p. 273. 158 Sub semn\tura Brother Blue pe newsgroup-ul sci.archaeology, 19 iunie 1998, referitor la o discu]ie cu Jones pe aceast\ tem\. 159 Farley, The Council of Nine. 160 Dick Farley, email c\tre autori, 21 august 1998.
91 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, pp. 74-75. 92 Ibid., p. 115. 93 Williamson [i Bailey, op. cit., pp. 17-19. 94 Ibid., p. 18. 95 Rux, op. cit., p. 323. 96 Vallee, Messengers of Deception, p. 193. 97 Festiger, Riecken [i Schachter, op. cit., p. 232. 98 Ibid., p. 152. 99 Jerome Clark, When Prophecy Failed. 100 Levy, op. cit., p. 166. 101 Ibid. 102 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 103 Levy, op. cit., pp. 218-220. 104 Ibid., p. 219. 105 Ibid., p. 5. 106 Ibid., p. 189. 107 Ibid., pp. 156-161. 108 Ibid., p. 160. 109 Ibid., p. 225. 110 Ibid., pp. 252-255. 111 Articol din Philadelphia Enquirer, 21 [i 23 iunie 1997, reprodus pe site
(http://www.phillynews.com). 112 Citat `n Constantine, Rep. Charlie Rose, BNL and the Occult. 113 Sarfatti, In the Thick of It!. 114 Email primit de autori de la Jack Sarfatti, 31 august 1998. 115 Levy, p. 4. 116 Ibid., p. 189. 117 Ibid. 118 Citat `n prezentarea lui Bearden pe site-ul lui Doc Hambone (http://www.io.com/~hambone/web/bearden.html). 119 Ibid., [i confirmat de Thomas Bearden `ntr-o convorbire telefonic\, 26 august 1998. 120 Levy, op. cit., p. 128. 121 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 122 Gardner, Science: Good, Bad and Bogus, pp. 287-288. 123 Sarfatti, In the Thick of It!. 124 Targ [i Puthoff, op. cit., p. vii. 125 Informa]ii biografice `n Mitchell, Psychic Exploration. 126 ~n 1984, Willis Harman, pre[edintele Institute of Noetic Sciences ([i bursier SRI), afirma `n introducerea la The Mind Race, de Targ [i Harary, c\ Institutul a fost principalul finan]ator al experimentelor preliminare ale SRI de vedere la distan]\. Oricum, de la declasificarea documenta]iei referitoare la proiect `n 1995, se
161 Farley, The Council of Nine. 162 Interviu cu Uri Geller `n Sonning, 10 februarie 1998. Povestea apare `n articolul lui Strausbaugh. 163 Revista presei americane asupra evenimentului este reprodus\ pe site-ul lui Uri Geller (http://www.uri-geller.com/urisays.htm). 164 Macbeth, Act I, Scena III. (Versiunea `n limba romn\ de Ion Vinea.)
CAPITOLUL 6
Mae[trii ascun[i
1 R.A. Schwaller de Lubicz, The Egyptian Miracle, p. 87. 2 Ibid., p. 86. 3 Isha Schwaller de Lubicz, op. cit., p. 111 (`n traducerea autorilor). 4 R.A. Schwaller de Lubicz, A Study of Numbers, p. 51. 5 West, Serpent in the Sky, p, 66. 6 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 6. 7 Bauval [i Hancock, Keeper of Genesis, p. 15. 8 Saul Bellow, `n introducerea la VandenBroeck. 9 VandenBroeck, op. cit., p. 25. 10 Ibid., pp. 166-172. 11 Ibid., pp. 34-37. 12 Ibid., p. 51. 13 Ibid., p. 125. 14 Vezi Courjeaud, op. cit., pp. 63-66. 15 Tema identit\]ii [i operei lui Fulcanelli a ap\rut de mai multe ori `n `nt`lni-
rile lui VandenBroeck cu Schwaller de Lubicz, care afirma c\ a lucrat `mpreun\ cu Fulcanelli, dar c\ jurase s\ nu-i dezv\luie numele. Oricum, din detaliile vie]ii lui Fulcanelli oferite de Schwaller de Lubicz, mai ales din descrierea mor]ii acestuia `ntr-o mansard\ din Montmartre, `n 1932, este clar c\ se referea la Champagne, cel care este, oricum, cel mai bun candidat pentru acest rol (vezi Courjeaud, pp. 85-103, [i Johnson). Descrierea f\cut\ de VandenBroeck unei schi]e a lui Fulcanelli at`rnat\ `n casa lui Schwaller de Lubicz (p. 139) pare a fi aceea a lui Champagne. 16 Isha Schwaller de Lubicz, op. cit., p. 16 (`n traducerea autorilor). 17 VandenBroeck, op. cit., p. 212. 18 Ibid., p. 203. 19 R.A. Schwaller de Lubicz, Sacred Science, p. 110. 20 Shaw and Nicholson, op. cit., p. 239. 21 VandenBroeck, op. cit., p. 166. 22 Ibid., pp. 239-247. 23 Geoffrey de Charnay, op. cit., p. 46. (De Charnay era pseudonimul lui Raoul Hassan. Alegerea numelui reflect\ rela]iile pe care le b\nuiam `ntre Sinarhie
[i Cavalerii Templieri medievali, numele fiind al unui conduc\tor al Ordinului executat la Paris `n 1314, c`nd Ordinul a fost interzis.) 24 Pentru activitatea politic\ a Sinarhiei `n secolul dou\zeci, vezi de Charnay; Ulmann [i Azeau; Bauchard. 25 Galtier, p. 307. 26 Pactul Revolu]ionar Sinarhist este reprodus `n anexe la de Charnay. 27 Pauwels [i Bergier, pp. 34-38. O alt\ posibil\ leg\tur\ `ntre legenda Celor Nou\ Necunoscu]i [i mai t`rziul Consiliu al Celor Nou\, descoperit\ de Philip Coppens, o g\sim roman]at\ de scriitorul Talbot Mundy (1879-1940). Fost func]ionar colonial britanic, Mundy (pe numele s\u adev\rat William Lancaster Gribbon) s-a stabilit `n 1909 la New York [i a devenit cet\]ean american. ~n 1923 a scris romanul Cei Nou\ Necunoscu]i, inspirat din opera lui Louis Jacolliot despre un grup secret r\s\ritean, men]ionat Cei Nou\, care exercita o puternic\ influen]\ asupra lumii afacerilor. Mundy era teosofist [i prieten al misticului Nicholas Roerich. Din 1929, Mundy a locuit `ntr-un apartament deasupra Muzeului Roerich din New York. A[a cum am ar\tat `n Capitlul 5, Roerich era guru lui Henry Wallace, cel care a finan]at primele lucr\ri ale lui Andrija Puharich la Round Table Foundation. 28 Weiss, op. cit., capitolul 8. 29 Despre societ\]ile neo-Templiere, vezi lucrarea noastr\ Misterele Templierilor (RAO, 2005), Anexa 1. 30 Boisset, p. 5. 31 Galtier, op. cit., p. 310 (`n traducerea noastr\). 32 Ibid., p. 305. 33 Paijmans, op. cit., p. 310. 34 Weiss, op. cit., p. 247. 35 Ibid., . 322. 36 Vezi, ca exemplu, Saint-Yves dAlveydre, La thogonie des patriarches, p. 55. 37 Pentru toate relat\rile lui Saint-Yves despre Ram, vezi Weiss, op. cit., capitolul 6. 38 Edgar Evans Cayce, p. 55. Adep]ii lui Cayce s`nt mira]i de aceast\ unic\ referin]\ la Ram `n citirile acestuia, deoarece nu exist\ nici o explica]ie despre cine era Ram. 39 Crowley, The Confessions of Aleister Crowley, pp. 413-415. 40 Ibid., p.. xix. 41 Ibid., p. 419. 42 Grant, Aleister Crowley and the Hidden God, p. 8. 43 Crowley, The Confessions of Aleister Crowley, p. 482. 44 Ibid., p. 481. 45 Francis King, op. cit., p. 29. 46 Grant, The Magical Revival, p. 210. 47 Grant, Aleister Crowley and the Hidden God, p. 17.

86 Pike, op. cit., pp. 489-499. 87 Randall-Stevens, A Voice Out of Egypt, p. 174. 88 Ibid., p. 13. 89 Randall-Stevens, The Teachings of Osiris, p. 43. 90 Inquire Within, The Trail of the Serpent, p. 316. Mul]umirile noastre lui Mark Bennett pentru c\ ne-a atras aten]ia asupra lucr\rii lui Stoddard. 91 Ibid., pp. 297-298. 92 Ibid., p. 297. 93 Ibid., p. 298. 94 Clymer, Ancient Mystic Oriental Masonry, p. 193. 95 Clymer, Dr Paschal Beverly Randolph and the Supreme Grand Dome of the Rosicrucians in France, p. 15. 96 Ibid., p. 14. 97 Ibid., p. 13. 98 Clymer, Ancient Mystic Oriental Masonry, p. 80. 99 Clymer, Dr Paschal Beverly Randolph and the Supreme Grand Dome of the Rosicrucians in France, p. 24. 100 Valle, Messengers of Deception, p. 133. 101 Ibid., p. 102. 102 Ibid., p. 127. 103 Hurtak, op. cit., p. 596. 104 Vezi Peronnik, op. cit., p. 67; Douzet. 105 Douzet, op. cit., p. 48. 106 Vezi Carr-Brown [i Cohen, op. cit. 107 Peronnik, op. cit., p. 240 (`n traducerea autorilor). 108 Ibid., p. 241. 109 De exemplu, Articolul 8 din Solar Temples Rules and Statutes (reprodus `n Peronnik) men]ioneaz\: The TS (Temple Solaire) Order is placed under absolute obedience to the Synarchy of the Temple. For that purpose, Synarchy holds the fullest powers; its members are and will remain secret. 110 Vezi Bdat, Bouleau [i Nikolas, p. 331. 111 Musaios, op. cit., p. 93. 112 Ibid., p. 95. 113 Ibid. 114 Ibid., p. 97. 115 Faulkner, The Ancient Egyptian Book of the Dead, p. 144. 116 West, The Case for Astrology, pp. 56-57. 117 Muses, op. cit., p. 219. 118 Ibid. 119 Muses [i Young, op. cit., p. 343.
48 Rydeen, op. cit., p. 49. 49 Grant, Aleister Crowley and the Hidden God, p. 72. 50 Rydeen, op. cit., p. 25. 51 Robert Anton Wilson, op. cit., p. 172. 52 Corydon [i Hubbard, Jr, op. cit., p. 48. 53 Collins, Gods of Eden, Capitolul 7. 54 Paijmans,op. cit., pp. 248-249. 55 Ibid. p. 251. 56 Grant, Aleister Crowley and the Hidden God, p. 115. 57 Ibid., p. 28. 58 Hurtak, op. cit., p. 34. 59 Temple, The Sirius Mystery, pp. 40-44. 60 Ibid., p. 44. 61 Igliori, op. cit., p. 170. 62 Ibid., p. 8-9. 63 Ibid., p. 9. 64 Ibid., p. 172. 65 Temple, The Sirius Mystery, pp. 33-34. 66 Holroyd, Briefing for the Landing on Planet Earth, p. 112. 67 Cavendish, op. cit., p. 55. 68 Alice A. Bailey, The Unfinished Autobiography of Alice A. Bailey, p. 35. 69 Alice A. Bailey, Initiation, Human and Solar, p. 185. 70 Young, op. cit., p. xxvi, [i Appendix II. 71 Alice A. Bailey, Initiation, Human and Solar, p. 63. 72 Sinclair, pp. 112-119. Principala lucrare a lui Bailey despre Cei Nou\ este
Esoteric Psychology (Volume II of A Treatise on the Seven Rays). 73 Sinclair, op. cit., pp. 118-119. 74 Alice A. Bailey, Initiation, Human and Solar, pp. 57-60. 75 Puharich, Uri, pp. 14-17. 76 Puharich, A Way to Peace through ELF Waves. 77 Robert Anton Wilson, p. 143 (cit`ndu-l pe Douglas Baker, de la Theosophical Society). 78 Alice A. Bailey, Initiation, Human and Solar, p. 163. 79 Ibid., p. 92. 80 Ibid. 81 Alice A. Bailey, A Treatise on the Seven Rays, Vol. V: The Rays and the Initiations, p. 418. 82 Foster Bailey, op. cit., p. 9. 83 Ibid., p. 32. 84 Nye, op. cit., p. 25. 85 Vezi, ca exemplu, Bonwick, pp. 89-90; Churchward, The Arcana of Freemasonry, p. 58; Pike, op. cit., pp. 486-487.
CAPITOLUL 7
Sf`r[itul vremurilor: avertismentul
1 Vezi Drosnin. Afirma]ia lui Drosnin c\ literele din Biblia evreiasc\ con]in un
cod ce ofer\ predic]ii asupra evenimentelor din viitor, ele put`nd fi descifrate cu ajutorul unui program de calculator, a devenit public\ `n 1997. Oricum, cercet\torii au descoperit c\ acela[i program produce rezultate similare cu R\zboi [i pace sau Moby Dick. Evident c\ aceste men]iuni nu s-au bucurat de aceea[i publicitate ca afirma]ia lui Drosnin. Vezi Fortean Times, nr. 113, august 1998, p. 7. 2 Documentarul BBC Everyman, Contact, (produc\tor [i regizor Nikki Stockley), 1998. 3 Men]ionat `n documentarul BBC Everyman, Contact. 4 Strieber, Breakthrough, pp. 240-242. 5 Ibid., p. 241. 6 Strieber, The Secret School, pp. xviii-xix. 7 Ibid., p. xix. 8 Ibid., p. xxiii. 9 Rydeen, op. cit., p. 18. 10 Strieber, The Secret School, pp. 3-12. 11 Ibid., p. 149. 12 Ibid., p. 226. 13 Conroy, op. cit., p. 263. 14 C`nd Courtney Browne a anun]at descoperirea, prin vedere la distan]\, a navei cosmice din coada cometei Hale-Bopp, `n emisiunea lui Art Bell din 14 noiembrie 1996, el [i-a sus]inut afirma]iile cu o fotografie ob]inut\, chipurile, de la un astronom anonim. Strieber a publicat imaginea pe site (unde s-a descoperit rapid c\ este un fals, o versiune trucat\ a imaginii luate de observatorul Universit\]ii din Hawai. Vezi Keith, Reptoids stole my Meteorite). A[a cum a subliniat Strieber, publicarea fotografiei nu `nsemna un sprijin pentru afirma]iile lui Brown. Oricum, el a invitat cititorii s\ mediteze [i s\ `ncerce s\ ia leg\tura cu fiin]ele de pe ipotetica nav\ spa]ial\. Vezi articolul pe site-ul lui Strieber (www.strieber.com). 15 Un exemplu celebru este Enterprise, un grup format din agen]i CIA [i oficiali ai Pentagonului care, timp de peste dou\zeci de ani, de la `nceputul anilor 1960 [i p`n\ `n anii 1980, [i-au utilizat pozi]iile, accesul la informa]ii [i protec]ia din partea legii referitoare la siguran]a na]ional\ pentru a scoate profit din diverse activit\]i ilegale, `n special trafic de droguri [i de arme, inclusiv heroin\ din Orientul ~ndep\rtat `n timpul r\zboiului din Vietnam, profit`nd din umflarea pre]ului armelor livrate {ahului Iranului `n anii 1970 [i din contrabanda cu cocain\ din America Central\ `n anii 1980. Opera]iunile s-au extins pe m\sur\ ce promovarea membrilor le-a oferit accesul la [i mai mult\ putere, unul dintre membri, Theodore Shackley fiind c`t pe ce s\ devin\ [eful CIA `n anii 1970, p`n\ c`nd o serie de
scandaluri din anii 1980 au dezv\luit natura ac]iunilor lor. ~n ciuda demasc\rii `n pres\, un singur membru al Enterprise, Edwin P. Wilson a fost condamnat, ceilal]i fiind sili]i s\ demisioneze. Wilson a fost condamnat `n 1982 la cincizeci [i doi de ani de `nchisoare pentru c\ a furnizat explozivi Libiei. Vezi Cockburn; Maas. 16 Raportul a fost comandat `n 1968 de US Office of Education, dar patru ani mai t`rziu a r\mas f\r\ finan]are, dup\ care se pare c\ a fost finan]at din resurse interne de SRI. Raportul final a fost publicat `n 1973, de[i nu a avut o larg\ circula]ie p`n\ `n 1982, c`nd a fost republicat de Pergamon Press a lui Robert Maxwell ca una din cele mai importante 1000 de lucr\ri ale timpurilor moderne. 17 Markley [i Harman, op. cit., p. 185. 18 Ibid., pp. 184-185. 19 Despre influen]a idealurilor masonice asupra Constitu]iei Statelor Unite vezi Baigent [i Leigh, op. cit., capitolul 19. 20 Harman, op. cit., p. 108. 21 Ibid., p. 107-111. 22 Ibid., p. 111. 23 Ibid., p. 109. 24 Din site-ul lui Zahi Hawass (www.guardians.net/hawass/). 25 Hurtak, op. cit., p. 169. 26 Ibid., p. 585. 27 Ibid., p. 586. 28 Vezi ca exemplu Elkins, Rueckert [i McCarty, pp. 92-93. 29 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 126. 30 Alice A. Bailey, A Treatise on Cosmic Fire, p. 719. 31 Hurtak, op. cit., p. 85. 32 Ibid., p. 86. 33 Ibid., p. 86. 34 Ibid., p. 258. 35 Hurtak, discut`nd despre Cubul Negru, a ad\ugat o not\ de subsol (p. 86n) referitoare la `naltul mesaj al Islamului [i oferind mai multe referin]e `n glosar. Dar intrarea `n glosar (p. 609) se refer\ numai la partea din Coran `n care s`nt aminti]i proorocii Bibliei. 36 Ibid., p. 263. 37 Randall-Stevens, A Voice out of Egypt, p. 167. 38 Robert Bauval, mesaj pe Egyptnews, 24 septembrie 1998. 39 Valle, Messengers of Deception, p. 157. 40 Valle, Revelations, p. 228. 41 Valle, Messengers of Deception, p. 217. 42 Ira Einhorn, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 43 Schlemmer [i Bennett, op. cit., p. 48. 44 Engel, op. cit., pp. 175-176. 45 Rice, Egypts Legacy, p. 58.
46 Puharich, The Sacred Mushroom, p. 31. 47 Grant, Aleister Crowley and the Hidden God, p. 225.
Actualizare
EPILOG:
Adev\rata poart\ stelar\?
1 Narby, op. cit., p. 11. 2 Ibid., pp. 39-40. 3 Ibid., p. 112. 4 Collins, From the Ashes of Angels, capitolul 5. 5 Kerisel, op. cit., pp. 37-44. 6 Citat `n Narby, op. cit., p. 53. 7 Ibid., p. 17. 8 Faulkner, The Ancient Egyptian Pyramid Texts, pp. 165-166. 9 Ibid., p. 93 (Utterance 305). 10 Narby, op. cit., p. 97. 11 Citat `n Campbell, op. cit., p. 63. 12 Campbell [i Muses, op. cit., p. 131. 13 Ibid., p. 136. 14 Ibid. 15 Citat `n Narby, op. cit., p. 55. 16 Ibid., p. 62. 17 Ibid. 18 Tema gemenilor este prezent\ `n mitologie [i folclor. Setul ini]ial de Nommo era format din dou\ cupluri de gemeni, b\rba]i [i femei. Dogonii mai cred [i c\ primele fiin]e umane, str\mo[ii lor, au fost crea]i tot ca perechi de gemeni. Vezi Griaule [i Dieterlen, op. cit., pp. 360-362; Marti, op. cit., pp. 53-56. 19 Narby, op. cit., p. 139. 20 Devereux, op. cit., p. 124. 21 Preluat, la fel ca urm\toarele citate, din Jeremy Narby, dintr-o convorbire telefonic\ din 17 august 1998. 22 Michael Carmichael, convorbire telefonic\, 27 august 1998. 23 Despre utilizarea substan]elor psihoactive de c\tre [amani, vezi Rudgley; Ratsch; Devereux; Wasson [i Wasson. 24 Ca [i urm\torul citat, dintr-o discu]ie telefonic\ cu Michael Carmichael, 27 august 1998. 25 Strieber, Transformation, Capitolul 2. 26 Graff, op. cit., p. 1.
1 Marea Piramid\ a fost redeschis\ `n 3 iunie 1999, cu limitarea strict\ a num\rului zilnic de vizitatori. Arheologii egipteni, printre ei [i Hawass, insist\ pentru interzicerea total\ a accesului vizitatorilor din cauza pericolului de distrugere a monumentului. 2 Lucrarea lui Jarre s-a numit, p`n\ la urm\, The Twelve Dreams of the Sun, [i nu a[a cum se anun]ase ini]ial Equinox 2000. 3 ~n timpul festivit\]ii, probabil ca un compromis, Ochiul lui Horus a fost proiectat pe Piramida lui Menkaura. 4 Atlantida descoperit\, scris [i produs de Jacqueline Smith, [i Atlantis Reborn, scris [i produs de Chris Hale, difuzate `n Marea Britanie `n 29 octombrie [i 4 noiembrie 1999. 5 Lawton & Ogilvie-Herald, op. cit., pp. 364-367. 6 Fairall, Orions Belt and the Layout of the Three Pyramids at Giza. Critica lui Fairall a ap\rut prima dat\ `n num\rul din iunie 1999 al Astronomy and Geophysics. 7 Rohl, Eternal Riddle of the Sands entombed in Mystery and Academic War of Words. 8 Bauval, Secret Chamber, pp.. xxviii-xxix. 9 Ibid., p. xix. 10 Ibid., p. xxviii. 11 Ibid., p. 343. 12 Vezi Ogilvie-Herald, Great Pyramid Capstone Ceremony Cancelled! [i Bauval, The Golden Capstone Controversy. Ziarul egiptean care a dirijat campania a fost Al Shaab. 13 Bauval, ibid. 14 Bauval, Secret Chamber, p. xviii. 15 Bauval, Update from Robert Bauval, 6 January 2000. 16 Bauval, Secret Chamber, pp. 184-190. 17 Ibid., p. 417. 18 Ibid., p. xxi. 19 Lawton & Ogilvie-Herald, op. cit., pp. 395-397 20 Ibid., p. 397 21 Bauval, Secret Chamber, pp. 303-304. 22 Lawton & Ogilvie-Herald, op. cit., pp. 407-411. 23 Bauval, Secret Chamber, Capitolul 11. 24 Lawton & Ogilvie-Herald, pp. 483-486. 25 Bauval, Secret Chamber, p. 300. 26 Lawton & Ogilvie-Herald, op. cit., pp. 476-477. 27 Ibid., pp. 470-472.
362
28 De exemplu, la conferin]a revistei Nexus, `n Sydney. Caseta video a prelegerii lui Hurtak, The Opening of the Time Doors in India, Asia and the Pacific, poate fi comandat\ prin po[t\ de la Nexus. 29 Bauval, Secret Chamber, p. 232. 30 De exemplu, `n relatarea f\cut\ de Paul White unei conferin]e a lui Hurtak la Library of New Age On-Line (http://www.newage.com.au). 31 Vezi, ca exemplu, contribu]ia lui Hurtak la filmul documentar din 1994 UFO Secrets of the Third Reich. 32 Lawton & Ogilvie-Herald, op. cit., pp. 247-248. 33 Bauval, Secret Chamber, op. cit., pp. 166-169. 34 Sj, op. cit., pp. 23-26. 35 Ibid., p. 21. 36 Ibid., p. 19. Citatul lui Bailey este din The Externalisation of the Hierarchy, p. 497. 37 Pelley, op. cit., p. 87. 38 Ibid., p. 85. 39 Ibid., p. 86. 40 Ibid., p. 167. 41 Ibid., p. 101. 42 Ibid., p. 167. 43 Ibid., p. 166.
Bibliografie
Alford, Alan F., Gods of the New Millennium: Scientific Proof of Flesh and Blood Gods, Eridu Books, Walsall, 1996. The Phoenix Solution: Secrets of a Lost Civilisation, Hodder & Stoughton, Londra, 1998. Allen, Richard Hinckley, Star-Names and Their Meanings, G.E. Stechert, Londra, 1899. Alvarez, Luis W. et al., Search for Hidden Chambers in the Pyramids, Science, vol. 167, februarie 1970. Appleby, Nigel, Hall of the Gods, William Heinemann, Londra, 1998. Over the Top, supliment la Quest Magazine, nr. 12, octombrie 1998. Aubert, Raphel [i Carl-A. Keller, Vie et mort de IOrdre du Temple Solaire, Editions de lAire, Vevey, 1994. Baigent, Michael [i Richard Leigh, The Temple and the Lodge, Corgi, Londra, 1990 (prima edi]ie Jonathan Cape, Londra, 1989). Bailey, Alice A., Discipleship in the New Age, 2 vol., Lucis Press, New York, 1944. The Functions of the New Group of World Servers, Lucis Publishing Co., New York, 1935. The Externalisation of the Hierarchy, Lucis Publishing Co., Londra, 1957. Initiation, Human and Solar, Lucifer Publishing Co., New York, 1922. A Treatise on Cosmic Fire, 2 vols., Lucis Publishing Co., New York, 1925. A Treatise on the Seven Rays, 5 vol., Lucis Publishing Co., New York, 1936-1960. The Unfinished Autobiography of Alice A. Bailey, Lucis Press, Londra, 1951. Bailey, Foster, The Spirit of Masonry, Lucis Press, Tunbridge Wells, 1957. Baines, John [i Jaromir Mlek, Atlas of Ancient Egypt, Phaidon Press, Oxford, 1980.
Bauchard, Philippe, Les technocrates et le pouvoir: X-Crise, synarchie, C.G.T., Clubs, B. Arthaud, Paris, 1966. Bauval, Robert G., The Face on Mars and the Terrestrial Connection, Quest for Knowledge Magazine, vol. 1, nr. 1, aprilie 1997. The Golden Capstone Controversy: Will the Egyptians scrap the Millennium Ceremony at the Giza Pyramids?, Daily Grail website (http://www.dailygrail.com/misc/rgb181299.html), 19 decembrie 1999. Secret Chamber: The Quest for the Hall of Records, Century, Londra, 1999. Update from Robert Bauval, 6th January 2000, Daily Grail website (http://www.dailygrail.com/misc/rgb060100.html), 7 ianuarie 2000. Bauval, Robert [i Adrian Gilbert, The Orion Mystery: Unlocking the Secrets of the Pyramids, edi]ie revizuit\, Mandarin, Londra, 1995 (William Heinemann, Londra, 1994). Bauval, Robert [i Graham Hancock, Keeper of Genesis: A Quest for the Hidden Legacy of Mankind, William Heinemann, Londra, 1996. Mysteriesof Mars, Daily Mail, 17, 19 [i 20 august 1996. Bayuk, Andrew, Spotlight Interview Dr Zahi Hawass, Guardians Egypt On-Line website (http://guardians.net/egypt), 1997. Beaudoin, Grard, Les Dogons du Mali, Armand Colin, Paris, 1984. Bdat, Arnaud, Gilles Bouleau [i Bernard Nikolas, Les chevaliers de la mort: enqute et rvlations sur IOrdre du Temple Solaire, TF1 Editions, Paris, 1996. Benest, D., [i J.L. Duvent, Is Sinus a Triple Star?, Astronomy and Astrophysics, nr. 299, 1995. Bennett, Mary [i David S. Percy, Dark Moon: Apollo and the Whistle Blowers, Aulis Publishers, Londra, 1999. Berger, Catherine, Gisle Clerc [i Nicolas Grimal (edit.), Homages a Jean Leclant, Institut Francais dArcheologie Orientale, Paris, 1994. Blavatsky, H.P., Isis Unveiled: A Master-Key to the Mysteries of Ancient and Modern Science and Theology, 2 vol., J.W. Boulton, New York, 1877. The Secret Doctrine: The Synthesis of Science, Religion and Philosophy, 2 vol., Theosophical Publishing Co., Londra, 1888. Boisset, Yves-Fred, Les cls traditionelles et synarchiques de Iarchomtre, JBG, Paris, 1977. Bonwick, James, Orion and Sirius, E.A. Petherick, Londra, 1888. Borderland Sciences Research Foundation, Coming of the Guardians, Borderland Sciences Research Foundation, Vista, 1978. Bowart, Walter, Operation Mind Control, Fontana, Londra, 1978.
Breasted, James Henry, Ancient Records of Egypt: Historical Documents, from the Earliest Times to the Persian Conquest, Collected, Edited and Translated with Commentary, 4 vol., University of Chicago Press, Chicago, 1906. Brown, Courtney, Cosmic Voyage: A Scientific Discovery of Extraterrestrials Visiting Earth, Button, Londra, 1996. Brunson, Margaret, A Dictionary of Ancient Egypt, Oxford University Press, Oxford, 1995. Budge, E.A. Wallis, An Egyptian Hieroglyphic Dictionary, John Murray, Londra, 1920. Egyptian Literature, Vol. I: Legends of the Gods, Kegan Paul, Trench, Trbner and Co., Londra, 1912. The Gods of the Egyptians, or Studies in Egyptian Mythology, 2 vol., Methuen and Co., Londra, 1904. Burke, Kenneth [i Dee, Secret Tunnels in Egypt: An Interview with Boris Said, Nexus, aprilie/mai 1998. Campbell, Joseph, The Heros Journey: Joseph Campbell on his Life and Work, HarperSanFrancisco, San Francisco, 1990. Campbell, Joseph [i Charles Muss, In All Her Names: Exploration of the Feminine in Divinity, HarperSanFrancisco, San Francisco, 1991. Carlotto, Mark J., The Martian Enigmas: A Closer Look, edi]ie revizuit\, North Atlantic Books, Berkeley, 1997 (prima edi]ie `n 1991). Carr-Brown, David [i David Cohen, Fall from Grace, Sunday Times, News Review, 21 decembrie 1997. Carter, Mary Ellen, Edgar Cayce on Prophecy, Warner Books, New York, 1968. Cavendish, Richard (ed.), Encyclopedia of the Unexplained: Magic, Occultism and Parapsychology, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1974. Cayce, Edgar Evans, Edgar Cayce on Atlantis, Warner Books, New York, 1968. Cayce, Hugh Lynn, Venture Inward: Edgar Cayce s Story and the Mysteries of the Unconscious Mind, Harper & Row, San Francisco, 1964. Churchward, Albert, The Arcana of Freemasonry, George Alien & Unwin, Londra, 1915. Origins and Antiquity of Freemasonry, Sir Joseph Causton & Sons, Londra, 1898. Clark, Jerome, When Prophecy Failed, Fortean Times, nr. 117, decembrie 1998. Clark, R.T. Rundle, Myth and Symbol in Ancient Egypt, Thames & Hudson, Londra, 1959.
Clymer, R. Swinburne, Ancient Mystic Oriental Masonry: Its Teachings, Rules, Laws and Present Usages which Govern the Order at the Present Day, Philosophical Publishing Co., Allentown, 1907. The Confessions of Aleister Crowley: An Autohagiography, Bantam Books, New York, 1971 (Jonathan Cape, Londra, 1969). Crowley, Brian [i James J. Hurtak, The Face on Mars: The Evidence of a Lost Martian Civilisation, Sun Books, South Melbourne, 1986. de Charnay, Geoffrey, Synarchie: Panorama de 25 annes dactivit occulte, avec le rproduction intgrale du pacte synarchique, Editions Mdicis, Paris, 1946. de Santillana, Giorgio [i Hertha von Dechend, Hamlets Mill: An Essay on Myth and the Frame of Time, Gambit, Boston, 1969. Devereux, Paul, The Long Trip: A Prehistory of Psychedelia, Arkana, Londra, 1997. Dieterlen, G., [i S. de Ganay, Le genie des eaux chez les Dogons, Librairie Orientaliste Paul Geuthner, Paris, 1942. DiPietro, Vincent, Gregory Molenaar [i John Brandenburg, Unusual Mars Surface Features, edi]ie revizuit\, Mars Research, Glenn Dale, 1988 (prima edi]ie `n 1982). Dolphin, Lambert, Geophysics and the Temple Mount, website autor (http://www.ldolphin.org/tempgeophy.html), 1995. Douzet, Andr (editat [i comentat de Philip Coppens), The Treasure Trove of the Knights Templar, Nexus, vol. 4, nr. 3, Aprilie/Mai 1997. Drosnin, Michael, The Bible Code, Orion, Londra, 1997. Edwards, I.E.S., The Pyramids of Egypt, edi]ie revizuit\, Penguin Books, Londra, 1980 (Penguin, West Drayton, 1947). Elkins, Don, [i Carla Rueckert, Secrets of the UFO, L/L Research Publications, Louisville, 1977. Elkins, Don, Carla Rueckert [i James Alien McCarty, The Ra Material: An Ancient Astronaut Speaks, Whitford Press, Atglen, 1984. Ellis, Ralph, Thoth, Architect of the Universe: A Radical Reassessment of the Design and Function of the Great Henges and Pyramids, edi]ie revizuit\, Edfu Books, Dorset, 1998 (prima edi]ie `n 1997). Engel, Joel, Gene Roddenberry: The Myth and the Man behind Star Trek, Virgin, Londra, 1994. Erman, Adolf, Life in Ancient Egypt, Macmillan & Co., Londra, 1894. Evans, Hilary, Visions, Apparitions, Alien Visitors, Thorsons, Londra, 1984.
Crowley, Aleister, The Book of the Law, Church of Thelema, Pasadena, 1931.
The Divine Law, the Path to Mastership: A Full Explanation of the Laws governing the Inner Development necessary to Attain the Philosophic Initiation or Mastership together with a detailed account of the Priests of Aeth or Priesthood of Melchizedek, Philosophical Publishing Co., Quakertown, 1949.
Dr Paschal Beverly Randolph and the Supreme Dome of the Rosicrucians in France, Philosophical Publishing Co., Quakertown, 1929.
Cockburn, Leslie, Out of Control: The Story of the Reagan Administrations Secret War in Nicaragua, the Illegal Arms Pipeline, and the Contra Drug Scandal, Bloomsbury, Londra, 1988.
Collins, Andrew, From the Ashes of Angels, Michael Joseph, Londra, 1996.
Gods of Eden: Egypts Lost Legacy and the Genesis of Civilisation, Headline, Londra, 1998.
Conroy, Ed, Report on Communion, Avon Books, New York, 1989.
Constantine, Alex, Ed Dames and his Cover Stories for Mind Control Experimentation, Lighthouse Report website (http://www.redshift.com/~damason/lhreport).
Remote Viewing at Stanford Research Institute or Illicit CIA Mind Control Experimentation?, Lighthouse Report website.
Rep. Charlie Rose, BNL and the Occult, Lighthouse Report website.
Virtual Government: CIA Mind Control Operations in America, Feral House, Venice (Ca.), 1997.
Cook, Robin J., The Giza Pyramids: A Study in Design, Open Mind, Londra 1988.
The Horizon of Khufu, Seven Islands, Londra, 1996.
The Pyramids of Giza, Seven Islands, Glastonbury, 1992.
The Sacred -Geometry of the Giza Plateau, Seven Islands, Glastonbury, 1991.
Coppens, Philip, Life Exists Since the Big Bang, Legendary Times, martie/aprilie 1999.
Corydon, Bent [i L. Ron Hubbard, Jr, L Ron Hubbard: Messiah or Madman?, Lyle Stuart Inc., Secanons, 1987.
Courjeaud, Frdric, Fulcanelli: Une identit rvle, Claire Vigne, Paris, 1996.
Fairall, Professor Anthony, Orions Belt and the Layout of the Three Pyramids at Giza, South African Museum website (http://www.museums.org.za/sam/planet/pyramids.htm), decembrie 1999. Farley, Dick, The Council of Nine: A Perspective on Briefings from Deep Space, website Brother Blue (http://www.brotherblue.org), 1998. Faulkner, R.O., The Ancient Egyptian Book of the Dead, edi]ie revizuit\, British Museum Press, Londra, 1985 (Limited Editions Club, New York, 1972). The Ancient Egyptian Pyramid Texts, Oxford University Press, Oxford, 1969. Festinger, Leon, Henry W. Riecken [i Stanley Schachter, When Prophecy Fails, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1956. Fowden, Garth, The Egyptian Hermes: A Historical Approach to the Late Pagan Mind, Cambridge University Press, Cambridge, 1986. Frankfort, Henri, Kingship and the Gods: A Study in Ancient Near Eastern Religion on the Integration of Science and Nature, University of Chicago Press, Chicago, 1948. Fuller, John G., Arigo: Surgeon of the Rusty Knife, Hart-Davis, MacGibbon, Londra, 1974. Galtier, Grard, Maonnerie egyptienne Rose-Croix et no-chevalrie, Editions du Rocher, Monaco, 1994. Gardner, Martin, Science: Good, Bad and Bogus, Prometheus Books, Buffalo, 1981. Urantia: The Great Cult Mystery, Prometheus Books, Amherst, 1995. Garrett, Eileen J., Adventures in the Supernormal: A Personal Memoir, Creative Age Press, New York, 1949. Many Voices: The Autobiography of a Medium, George Alien & Unwin, Londra, 1969. Geller, Uri, My Story, Corgi, Londra, 1977 (Robson Books, Londra, 1975). Geller, Uri [i Guy Lyon Playfair, The Geller Effect, Jonathan Cape, Londra, 1986. Graff, Dale E., Tracks in the Psychic Wilderness: An Exploration of Remote Viewing, ESP, Precognitive Dreaming and Synchronicity, Element, Shaftesbury, 1998. Grant, Kenneth, Aleister Crowley and the Hidden God, Frederick Muller, Londra, 1973. The Magical Revival, Frederick Muller, Londra, 1972. Griaule, Marcel, Conversations with Ogtemmeli: An Introduction to Dogon Religious Ideas, Oxford University Press, Oxford, 1965.
Griaule, Marcel [i Germaine Dieterlen, Le renard ple, Institut dEthnologie, Paris, 1965. Grof, Stanislav, Realms of the Human Unconscious: Observations from LSD Research, Viking Press, New York, 1975. Guerrier, Eric, Essai sur la cosmogenie des Dogon: larche du Nommo, Robert Laffont, Paris, 1975. Hancock, Graham, Egypts Mysteries: Hints of a Hidden Agenda, Nexus, vol. 3, nr. 6, Octombrie/Noiembrie 1996. Fingerprints of the Gods: A Quest for the Beginning and the End, William Heinemann, Londra, 1995. Hancock, Graham, Robert Bauval [i John Grigsby, The Mars Mystery: A Tale of the End of Two Worlds, Michael Joseph, Londra, 1998. Hancock, Graham [i Santha Faiia, Heavens Mirror: Quest for the Lost Civilisation, Michael Joseph, Londra, 1998. Hapgood, Charles, Maps of the Ancient Sea Kings: Evidence of an Advanced Civilization in the Ice Age, Chilton Books, Philadelphia, 1966. Harman, Willis W., An Incomplete Guide to the Future, W. W. Norton and Co., New York, 1976. Harris, Michael H., History of Libraries in the Western World, edi]ie revizuit\, Scarecrow Press, Londra, 1985. Hassan, Selim, The Great Sphinx and its Secrets: Historical Studies in the Light of Recent Excavations, Government Press, Cairo, 1953. Hawass, Dr Zahi, Two New Museums at Luxor and Aswan, Horus, vol. 16, nr. 2, aprilie/iunie 1998. Herodotus, The Histories, trad. Henry Cary, Folio Society, Londra, 1992. Hinton, C. Howard, The Fourth Dimension, Swan Sonnenschein & Co., Londra, 1904. Hoagland, Richard C., The Monuments of Mars: A City on the Edge of Forever, edi]ie revizuit\, Frog Ltd., Berkeley, 1996 (prima edi]ie `n 1987). A Secret Tunnel being Excavated in the Great Pyramid?, Enterprise Mission website (http://wvw.enterprisemission.com), 1997. Hoffman, Michael A., Egypt Before the Pharaohs: The Prehistoric Foundations of Egyptian Civilization, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1980. Holroyd, Stuart, Alien Intelligence, David & Charles, Newton Abbot, 1979. Briefing for the Landing on Planet Earth, Corgi, Londra, 1979 (Prelude to the Landing on Planet Earth, W.H. Alien, Londra, 1977).
The Egyptian Heritage, based on the Edgar Cayce Readings, ARE Press, Virginia Beach, 1974. Leslie, Stuart W, The Cold War and American Science: The MilitaryIndustrial-Academic Complex at MIT and Stanford, Columbia University Press, New York, 1993. Levy, Steven, The Unicorns Secret: Murder in the Age of Aquarius, Prentice Hall Press, New York, 1988. Lewis, H. Spencer, Rosicrucian Questions and Answers, with Complete History of the Rosicrucian Order, Supreme Grand Lodge of AMORC, San Jose, 1929. The Symbolic Prophecy of the Great Pyramid, Supreme Grand Lodge of AMORC, San Jose, 1936. Lilly, John C., Centre of the Cyclone: An Autobiography of Inner Space, Paladin, Londra, 1973. The Human Biocomputer: Theory and Experiments, Abacus, Londra, 1974. Lindemann, Michael, Cydonia Disappoints, but Controversy Continues, website CNI News (http://www.cninews.com), 1998. Lowen, Rebecca S., Creating the Cold War University: The Transformation of Stanford, University of California Press, Berkeley, 1997. Luckert, Karl W., Egyptian Light and Hebrew Fire: Theological and Philosophical Roots of Christendom in Evolutionary Perspective, State University of New York Press, Albany, 1991. Lunan, Duncan, Man and the Stars: Contact and Communication with Other Intelligence, Souvenir Press, Londra, 1974. Lurker, Manfred, An Illustrated Dictionary of the Gods and Symbols of Ancient Egypt, Thames & Hudson, Londra, 1980. Maas, Peter, Manhunt, Harrap, Londra, 1986. MacDonald, Dwight, Henry Wallace: The Man and the Myth, Vanguard Press, New York, 1948. Mackey, Albert Gallatin, The History of Freemasonry: Its Legendary Origins, Gramercy Books, New York, 1996. Manley, Bill, The Penguin Historical Atlas of Ancient Egypt, Penguin, Londra, 1996. Markley, O.W., [i Willis W. Harman (ed.), Changing Images of Man, Pergamon Press, Oxford, 1982. Markowitz, Norman D., The Rise and Fall of the Peoples Century: Henry A. Wallace and American Liberalism, 1941-48, The Free Press, New York, 1973.
Hope, Murry, Ancient Egypt: The Sirius Connection, Element Books, Shaftesbury, 1990. Hunter, Larry [i Amargi Hillier, The Hall of Osiris: The Secret Chamber Inside the Great Pyramid 30 Years of Secrecy and Deception by the Supreme Organization of Antiquities, website Amargi Hellier (http://www.amargiland.com), 1998. Hurkos, Peter, Psychic: The Story of Peter Hurkos, Arthur Barker, Londra, 1961. Hurry, Jamieson B., Imhotep, the Vizier and Physician of King Zoser and afterwards the Egyptian God of Medicine, edi]ie revizuit\, Oxford University Press, Oxford, 1928. Hurtak, J.J., The Book of Knowledge: The Keys of Enoch, Academy for Future Sciences, Los Gatos, 1977. Igliori, Paola, American Magus: Harry Smith A Modern Alchemist, Inanout Press, New York, 1996. Inquire Within, Light-Bearers of Darkness, Boswell Printing and Publishing Co., Londra, 1930. The Trail of the Serpent, Boswell Publishing Co., Londra, 1936. Johnson, Kenneth Rayner, The Hidden Face of Fulcanelli, The Unexplained, nr. 42, 1981. Keel, John A., Operation Trojan Horse, Souvenir Press, Londra, 1971. Keith, Rebecca, Reptoids Stole My Meteorite, Fortean Times, nr. 97, aprilie 1997. Keller, Barbara, A.R.E. Conference Highlights Giza Controversies, Atlantis Rising, nr. 13, 1997. Kerisel, Jean, Pyramide de Khops: Dernires recherches, Revue dEgyptologie, nr. 44, 1993. King, Francis, The Secret Rituals of the O.T.O., C.W. Daniel, Londra, 1973. King, Joan Wucher, Historical Dictionary of Egypt, Scarecrow Press, Londra, 1984. Kingsland, William, The Great Pyramid in Fact and in Theory, 2 vol., Rider & Co., Londra, 1932-1935. Koppang, Randy, The Great Pyramid Tunnel Mystery, Atlantis Rising, nr. 13, 1997. Lawton, Ian [i Chris Ogilvie-Herald, Giza; The Truth The People, Politics and History behind the Worlds Most Famous Archaeological Site, Virgin Publishing, Londra, 1999. Lehner, Mark, The Complete Pyramids, Thames and Hudson, Londra, 1997.
Marks, John, The Search for the Manchurian Candidate: The CIA and Mind Control, W.W. Norton and Co., Londra, 1979. Ogilvie-Herald, Chris, A Secret Tunnel Being Excavated in the Great Pyramid, Quest for Knowledge Magazine, vol. 1, nr. 5, 1997. Great Pyramid Capping Ceremony Cancelled!, Egyptnews (egyptnews@aol.com), 18 decembrie 1999. Ogilvie-Herald, Chris [i Ian Lawton, The Water Shaft The Facts, Egyptnews (egyptnews@aol.com), 27 noiembrie 1998. Paijmans, Theo, Free Energy Pioneer: John Worrell Keely, IllumiNet Press, Lilburn, 1998. Papus, Anarchie, indolence et synarchie: les lois physiologiques dorganisation sociale et lesoterisme, Chanuel, Paris, 1894. Parker, Richard A., The Calendars of Ancient Egypt, University of Chicago Press, Chicago, 1950. Pauwels, Louis [i Jacques Bergier, The Morning of the Magicians, Mayflower Books, 1971 (Le matin des mages, Editions Gallimard, Paris, 1960). Peebles, Curtis, Watch the Skies!: A Chronicle of the Flying Saucer Myth, Berkley Books, New York, 1995 (Smithsonian Institution Press, Washington DC, 1994). Pelley, William Dudley, Star Guests, Soulcraft Chapels, Noblesville, 1950. Peronnik, Pourquoi le rsurgence de lOrdre du Temple?, Editions de la Pense Solaire, Monte Carlo, 1975. Petrie, W.M. Flinders, Medum, David Nutt, Londra, 1892. Picknett, Lynn, The Encyclopaedia of the Paranormal: A Complete Guide to the Unexplained, Macmillan, Londra, 1990. Picknett, Lynn [i Clive Prince, The Templar Revelation: Secret Guardians of the True Identity of Christ, Bantam Press, Londra, 1997. Misterul Templierilor, RAO, 2005. Piehl, Karl, Notes de lexicographic egyptienne, Sphinx: Revue critique embrassant le domaine entire de lEgyptologie, vol. II, Akademmiska Bokhandein, Uppsala, 1897. Pike, Albert, Morals and Dogma of the Ancient and Accepted Scottish Rite of Freemasonry, A... M..., Charleston, 1871. Puharich, Andrija, Beyond Telepathy, Picador, Londra, 1975 (Doubleday & Co., Garden City, 1962). (ed.), The Iceland Papers: Select Papers on Experimental and Theoretical Research on the Physics of Consciousness, Essentia Research Associates, Amherst, 1979.
Nye, James, Chromosome Damage! A Random Conversation with Robert Anton Wilson, Fortean Times, nr. 79, februarie/martie 1995.
Marti, Monsterrat Palau, Les Dogon, Press Universitaires de France, Paris, 1957.
McCulloch, Warren S. (ed.), Embodiments of Mind, MIT Press, Cambridge (Mass.), 1965.
McDaniel, Stanley V., The McDaniel Report, North Atlantic Books, Berkeley, 1993.
McDaniel, Stanley V. [i Monica Rix Paxson (ed.), The Case for the Face: Scientists Examine the Evidence for Alien Artifacts on Mars, Adventures Unlimited Press, Kempton, 1998.
McMoneagle, Joe, Mind Trek, Hampton Roads Publishers, Norfolk, 1993.
Miller, Russell, Bare-Face Messiah: The True Story of L. Ron Hubbard, Michael Joseph, Londra, 1987.
Milner, Terry L., Ratting Out Puharich, `n website-ul lui Jack Sarfatti (http://www.hia.com/pcr/), 1996.
Milson, Peter (ed.), Age of the Sphinx: A Transcript of the programme transmitted 27 November 1994, Broadcasting Support Services, Londra 1994.
Mitchell, Edgar D., Psychic Exploration: A Challenge for Science, G.P. Putnams Sons, New York, 1974.
Morehouse, David, Psychic Warrior: The True Story of the CIAs Paranormal Espionage, Michael Joseph, Londra, 1996.
Mundy, Talbot, The Nine Unknown, Bobbs-Merrill Co., Indianapolis, 1923.
Musaios, The Lion Path: You Can Take It With You A Manual of the Short Path to Regeneration for Our Times, edi]ie revizuit\, House of Horus, Sardis, 1990 (prima edi]ie `n 1985).
Muss, Charles, Destiny and Control in Human Systems: Studies in the Interactive Connectedness of Time (Chronotopology), Kluwer-Nijhoff Publishing, Boston, 1985.
Muses, Charles [i Arthur M. Young (ed.), Consciousness and Reality, Outerbridge and Lazard, New York, 1972.
Myers, David P. [i David S. Percy, Two-Thirds, Aulis, Londra, 1993.
Narby, Jeremy, The Cosmic Serpent, DNA and the Origins of Knowledge, Gollancz, Londra, 1998 (Le serpent cosmique, lADN et les origines du savoir, Georg Editeur, Geneva, 1995).
National Aeronautics and Space Administration, Viking 1: Early Results, NASA, Washington, 1976.
The Sacred Mushroom: Key to the Door of Eternity, Doubleday, Garden City, 1974 (Doubleday and Co., Garden City, 1959). Uri: The Original and Authorized Biography of Uri Geller, Futura, Londra, 1974 (W.H. Alien, Londra, 1974). A Way to Peace through ELF Waves: Excerpts from a talk by Dr Andrija Puharich at the Understanding Convention of ASTARA, Upland, CA, November 6, 1982, The Journal of Borderland Research, martie/aprilie 1983. Puthoff, H.E., CIA-Initiated Remote Viewing Program at Stanford Research Institute, Journal of Scientific Exploration, vol. 10, nr. 1, Prim\vara 1996. Ramadan, Mohammad A., Effects on Society of Public Disclosure of Extraterrestrial Presence, website Planetary Mysteries, 1997. Randall-Stevens, H.C. (El Eros), Atlantis to the Latter Days, Aquarian Press, Londra, 1954. The Book of Truth, or the Voice of Osiris, Knights Templar of Aquarius, Londra, 1956. The Teachings of Osiris, Rider & Co., Londra, 1927. A Voice out of Egypt: An Adventure in Clairaudience, Francis Mott & Co., Londra, 1935. The Wisdom of the Soul, Aquarian Press, Londra, 1956. Rasche, Niklas, Desert Storm, Fortean Times, nr. 112, iulie 1998. Ratsch, Christian, The Dictionary of Sacred and Magical Plants, Prism, Bridport, 1992. The Gateway to Inner Space, Prism, Bridport, 1989. Rice, Michael, Egypts Legacy: The Archetypes of Western Civilisation 3000-30 BC, Routledge, Londra, 1997. Egypts Making: The Origins of Ancient Egypt 5000-2000 BC, Routledge, Londra, 1990. Rickard, Bob, Facing Up to Mars, Fortean Times, nr. 112, iulie 1998. Robinson, Lytle W., Edgar Cayces Story of the Origin and Destiny of Man, Neville Spearman, Londra, 1972. Is it True What They Say About Edgar Cayce?, Neville Spearman, Jersey, 1979. Roche, Richard, Egyptian Myths and the Ra Ta Story, based on the Edgar Cayce Readings, ARE, Virginia Beach, 1975. Rohl, David, Eternal Riddle of the Sands entombed in Mystery and Academic War of Words, Daily Express, 27 ianuarie 2000. Rudgley, Richard, The Alchemy of Culture: Intoxicants in Society, British Museum Press, Londra, 1993. Rux, Bruce, Hollywood vs. the Aliens: The Motion Picture Industrys Participation in UFO Disinformation, Frog Ltd., Berkeley, 1997. Rydeen, Paul, Jack Parsons and the Fall of Babalon, Crash Collusion, Berkeley, 1995. Sagan, Carl, Cosmos, Futura, Londra, 1983 (Macdonald and Co., Londra, 1981). Saint-Yves dAlveydre, LArchomtre, clef des toutes les religions et de toute les sciences de lantiquit, Dorbon-Aine, Paris, 1934. Mission des Juifs, Calmann Levy, Paris, 1884. Mission de lInde en Europe, mission de IEurope en Asie: la question du Mahatmas et sa solution, Librairie Dorbon-Aine, Paris, 1910. La thogonie des patriarches: traduction archometrique des Saintes Ecritures, 2 vol., J.B.G. S.A.R.L., Paris, 1977 (prima edi]ie `n 1910). Salah, Adbel-Aziz, Excavations at Heliopolis, Ancient Egyptian Ounu, 2 vol., Cairo University, 1981-3. Sarfatti, Jack, The Destiny Matrix, website-ul autorului (http://www.hia.com/pcr/), 1996. In the Thick of It!, website-ul autorului (http://www.hia.com/pcr/), 1996. Quantum Quackery, website-ul autorului (http://www.hia.com/pcr/stenger.html), 1996. Saunier, Jean, Saint-Yves dAlveydre, ou une synarchie sans enigme, Dervy-Livres, Paris, 1981. Schlemmer, Phyllis V. [i Mary Bennett, The Only Planet of Choice: Essential Briefings from Deep Space, edi]ie revizuit\, Gateway Books, Bath, 1996 (prima edi]ie semnat\ de Phyllis V. Schlemmer [i Palden Jenkins, Gateway Books, Bath, 1993). Schnabel, Jim, Remote Viewers: The Secret History of Americas Psychic Spies, Dell Publishing, New York, 1997. Schoch, Robert M., The Great Sphinx Controversy, Fortean Times, nr. 79, Februarie/Martie 1995. Redating the Great Sphinx of Giza, KMT, vol. 3, nr. 2, 1992. Schonfield, Hugh J., The Pentecost Revolution, Hutchinson, Londra, 1974. Schueller, Gretel, Stuff of Life, New Scientist, 12 septembrie 1998. Schwaller de Lubicz, Isha, Aor: R.A. Schwaller de Lubicz, sa vie, son oeuvre, La Colombe, Paris, 1963. Schwaller de Lubicz, R.A., The Egyptian Miracle: An Introduction to the Wisdom of the Temple, Inner Traditions, Rochester, 1985. (Le miracle egyptien, Flammarion, Paris, 1963).
Propos sur esotrisme et symbole, La Colombe, Paris, 1960. Sacred Science: The King of the Pharaonic Theocracy, Inner Traditions International, Vermont, 1982. (Le roi de la thocratic phaoraonique, Flammarion, Paris, 1961.) A Study of Numbers: A Guide to the Constant Creation of the Universe, Inner Traditions International, Rochester, 1986. (Etudes sur les nombres, Librairie de lArt Independant, Paris, 1950.) Symbol and the Symbolic: Ancient Egypt, Science and the Evolution of Consciousness, Inner Traditions International, Rochester, 1978. (Symbol et symbolique, Cairo, 1949) Le temple de lhomme: Apet du Sud ? Louqsor, 3 vol., Paris, 1957. The Temple in Man: Sacred Architecture and the Perfect Man, Inner Traditions, Rochester, 1977. (Le temple dans lhomme, Cairo, 1949). Sellers, Jane B., The Death of the Gods in Ancient Egypt: An Essay on Egyptian Religion and the Frame of Time, Penguin, Londra, 1992. Shanon, Benny, A Cognitive-Psychological Study of Ayahuasca, Maps, vol. VII, nr. 3, Vara 1997. Shaw, Ian [i Paul Nicholson, British Museum Dictionary of Ancient Egypt, British Museum Press, Londra, 1995. Sinclair, Sir John R., The Alice Bailey Inheritance, Turnstone Press, Wellingborough, 1984. Sj, Monica, New Age Channelings Who or What is being Channeled?, edi]ie `n regia autorului, 1998. Smith, A. Robert (ed.), The Lost Memoirs of Edgar Cayce: Life as a Seer, ARE Press, Virginia Beach, 1997. Spence, Lewis, Myths and Legends of Ancient Egypt, George C. Harrap & Co., Londra, 1915. Square, A, Flatland, a Romance of Many Dimensions, Seeley & Co., Londra, 1884. Stearn, Jess, The Sleeping Prophet: The Life and Work of Edgar Cayce, Frederick Muller, Londra, 1967. Steele, John, The Road to Atlantis?, The Unexplained, nr. 30, 1982. Strausbaugh, John, Uri Geller: Parlor Tricks or Psychic Spy?, New York Press, 27 noiembrie 1996. Strieber, Whitley, Breakthrough: The Next Step, HarperCollins, New York, 1995. Communion, A True Story: Encounters with the Unknown, Century, Londra, 1987. Confirmation: The Hard Evidence of Aliens Among Us, Simon & Schuster, Londra, 1998.
The Secret School: Preparation for Contact, Simon & Schuster, Londra, 1997. Transformation: The Breakthrough, Century, Londra, 1988. Targ, Russell [i Keith Harary, The Mind Race: Understanding and Using Psychic Abilities, New English Library, Sevenoaks, 1984. Targ, Russell [i Harold E. Puthoff, Mind-Reach: Scientists Look at Psychic Ability, Jonathan Cape, Londra, 1977. Temple, Robert, Open to Suggestion, Aquarian Press, Wellingborough, 1989. The Sirius Mystery: New Scientific Evidence of Alien Contact 5, 000 Years Ago, edi]ie revizuit\, Century, Londra, 1998 (Sidgwick & Jackson, Londra, 1976). Tompkins, Peter, The Magic of Obelisks, Harper & Row, New York, 1981. Secrets of the Great Pyramid, Alien Lane, Londra, 1973. Tompkins, Peter [i Christopher Bird, The Secret Life of Plants, edi]ie revizuit\, Arkana, Londra, 1991 (Alien Lane, Londra, 1974). Ulmann, Andr [i Henri Azeau, Synarchie et pouvoir, Julliard, Paris, 1968. Valle, Jacques, Confrontations: A Scientists Search for Alien Contact, Souvenir Press, Londra, 1990. Dimensions: A Casebook of Alien Contact, Sphere, Londra, 1990 (Souvenir Press, Londra, 1988). The Invisible College: UFOs, the Psychic Solution, Dutton, New York, 1975. Messengers of Deception: UFO Contacts and Cults, And/Or Press, Berkeley, 1979. Passport to Magonia: From Folklore to Flying Saucers, Neville Spearman, Londra, 1975. Revelations: Alien Contact and Human Deception, Souvenir Press, Londra, 1992. VandenBroeck, Andr, Al-Kemi: Hermetic, Occult, Political and Private Aspects of R.A. Schwaller de Lubicz, Lindisfarne Press, Hudson, 1987. von Dniken, Erich, Chariots of the Gods?: Unsolved Mysteries of the Past, Souvenir Press, Londra, 1969 (Erinnerungen an die Zukunft, EconVerlag, 1968). Wallace, Henry A., Statesmanship and Religion, Williams and Norgate, Londra, 1934. Wasson, Valentina P. [i R. Gordon Wasson, The Hallucinogenic Mushrooms, The Garden Journal, Ianuarie/Februarie 1958.
378
Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
PROLOG
Cei Nou\ Zei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

CAPITOLUL 1
Egipt: mituri noi pentru trecut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

CAPITOLUL 2
Lucruri stranii la Giseh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

CAPITOLUL 3
~n spatele Misiunii Marte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

CAPITOLUL 4
West, John Anthony, ARE Conference at Virginia Beach, Egyptnews (egyptnews@aol.com), 12 august 1998. The Case for Astrology, edi]ie revizuit\, Viking, Londra, 1991 (prima edi]ie semnat\ de John Anthony West [i Jan Gerhard Tooder, Macdonald and Co., Londra, 1970). Serpent in the Sky: The High Wisdom of Ancient Egypt, Wildwood House, Londra, 1979. Whitehouse, David, Close-Ups Unveil the Face on Mars, Astronomy Now, June 1998. Weiss, Jacques, La synarchie selon douevre de Saint-Yves dAlveydre, Robert Laffont, Paris, 1976. Williamson, George Hunt, `mpreun\ cu A. Bailey, Other Voices, Abelard Productions, Wilmington, 1995. Wilson, Colin, Alien Dawn: An Investigation into the Contact Experience, Virgin, Londra, 1998. From Atlantis to the Sphinx, Virgin, Londra, 1997. Mysteries: An Investigation into the Occult, the Paranormal and the Supernatural, Granada, Londra, 1979 (Hodder & Stoughton, Londra, 1978). Wilson, Robert Anton, Cosmic Trigger: The Final Secret of the Illuminati, Abacus, Londra, 1977. Young, Arthur M., The Reflexive Universe: Evolution of Consciousness, Robert Briggs Associates, Lake Oswego, 1976. Zubrin, Robert `mpreun\ cu Richard Wagner, The Case for Mars: The Plan to Settle the Red Planet and Why We Must, Simon & Schuster, Londra, 1996.
Contact? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
CAPITOLUL 5
Dincolo de cortin\. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175

CAPITOLUL 6
Mae[trii Ascun[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231

CAPITOLUL 7
Sf`r[itul vremurilor: avertismentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273 EPILOG Adev\rata poart\ stelar\? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303 Actualizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 321 Note [i referin]e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363
~n cur`nd `n
biblioteca rao
GIULGIUL DE LA TORINO
O carte fascinant\, rod al unor cercet\ri `ndelungate [i minu]ioase, care `ncearc\ s\ arunce o raz\ de lumin\ asupra unuia dintre cele mai controversate mistere din istoria cre[tin\t\]ii. De[i scris\ `ntr-un alt registru, Giulgiul de la Torino este o carte la fel de pasionant\ ca [i Codul lui da Vinci.
biblioteca rao
Ilf [i Petrov Franz Kafka Dean Koontz Mario Vargas Llosa Andr Malraux Thomas Mann
De la clasici la contemporani, ntr-o formul\ grafic\ nou\, cei mai reprezentativi autori pentru
biblioteca dumneavoastr
Madeleine Albright Grigore Arbore
Emily Bront Dan Brown G. Garca Mrquez
Albert Camus
John Le Carr Hillary Rodham Clinton Robin Cook Clive Cussler Nelson DeMille Charles Dickens Denis Diderot F.M. Dostoievski
Joseph Finder Colin Forbes
Frederick Forsyth Andr Gide
John Grisham
Virgil M\gureanu Ilie N\stase Regina Noor Farah Pahlavi Christopher Paolini L. Picknett & C. Prince Mario Puzo Ernesto Sbato Antoine de Saint-Exupry Jean-Paul Sartre John Saul Dinu S\raru Dinu S\raru & Victor St\nculescu
V.D. Gu[\ de Dr\gan Hermann Hesse
DOAMNA SECRETAR DE STAT LIBERTATEA F|R| DEMOCRA}IE {I GLON}UL DE AUR LA R|SCRUCE DE V~NTURI ~NGERI {I DEMONI CODUL LUI DAVINCI FORT|REA}A DIGITAL| STR|INUL / CIUMA / C|DEREA / EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL / NUNTA / MITUL LUI SISIF / OMUL REVOLTAT / VARA CARNETE TEATRU PRIETENIE ABSOLUT| ISTORIE TR|IT| RISC ASUMAT SAHARA AURUL INCA{ILOR FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND DAVID COPPERFIELD (2 vol.) NEPOTUL LUI RAMEAU CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL ADOLESCENTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL RINOCERUL PE MUCHIE DE CU}IT CONSPIRA}IA R|ZBUN|TORUL FRUCTELE P|M~NTULUI FALSIFICATORII DE BANI / PORUMBELUL TESTAMENTUL FR|}IA ULTIMUL JURAT UN ALTFEL DE CR|CIUN CAMPIONUL DIN ARKANSAS MAESTRUL MO{TENITORII CONDAMNAT LA ADEV|R JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL
DE STEP| SIDDHARTA / C|L|TORIA SPRE SOARE-R|SARE KNULP. DEMIAN CELE MAI FRUMOASE POVESTIRI DOU|SPREZECE SCAUNE VI}ELUL DE AUR JURNAL CASTELUL UNICUL SUPRAVIE}UITOR R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII CONVERSA}IE LA CATEDRALA CONDI}IA UMAN| CUCERITORII/CALEA REGAL| DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT POVESTIRI M|RTURISIRILE ESCROCULUI FELIX KRULL UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI INCREDIBILA {I TRISTA POVESTE A CANDIDEI ERNDIRA {I A BUNICII SALE F|R| SUFLET DRAGOSTEA ~N VREMEA HOLEREI AVENTURA LUI MIGUEL LITTN, CLANDESTIN ~N CHILE A TR|I PENTRU A-}I POVESTI VIA}A {TIRI DESPRE O R|PIRE GENERALUL ~N LABIRINTUL S|U DECLINUL SAU APOTEOZA PUTERII? MR N|STASE CALEA SPRE CREDIN}| MEMORII ERAGON MISTERUL TEMPLIERILOR OMERTA ~NAINTE DE T|CERE ESEURI (vol. 1) CITADELA TEATRU GREA}A/CUVINTELE PREZEN}A M~NA DREAPT| A DIAVOLULUI CASA DE LA R|SCRUCE TRILOGIA }|R|NEASC| CIOCOII NOI CU BODYGUARD GENERALUL REVOLU}IEI CU PICIORUL ~N GHIPS
Henryk Sienkiewicz Stendhal
Alex Mihai Stoenescu
J.R.R. Tolkien
L.N. Tolstoi
I.S. Turgheniev Moony Witcher
QUO VADIS? RO{U {I NEGRU M|N|STIREA DIN PARMA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMNIA (vol. I, II, III [i IV[1]) PATIMILE SF~NTULUI TOMMASO DAQUINO INTERVIURI DESPRE REVOLU}IE ST|P~NUL INELELOR: Fr\]ia Inelului; Cele dou\ turnuri; ~ntoarcerea regelui HOBBITUL SILMARILLION ROVERANDOM CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI FETI}A CELEI DE A {ASEA LUNI NINA {I MISTERUL NOTEI A OPTA
clubul c\r]ii rao
{i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO, beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii, planuri editoriale, oferte speciale. Pentru c\r]ile comandate, editura suport\ costurile de transport prin po[t\. n plus:
pentru dou\ c\r]i se acord\ o reducere de 10%; de la trei c\r]i n sus se acord\ o reducere de 15%
[i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO.
Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224.12.31; 224.14.72; 224.18.47; 224.21.36 E-mail: club@raobooks.com; office@raobooks.com www.raobooks.com; www.rao.ro

Stargate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stargate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

biblioteca rao

Lynn Picknett & Clive Prince

Traducere din limba englez\ [i note

TUDOR DUMITRESCU I RINA RI

Lui Philip Coppens

RAO International Publishing Company, 2005, pentru versiunea `n limba romn\

Tiparul executat de R.A. Monitorul Oficial Bucure[ti, Romnia

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Cei Nou\ Zei

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Egipt: mituri noi pentru trecut

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Precum `n ceruri, a[a [i pe p\m`nt?

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Pentru prima [i ultima oar\

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Sec]iune [i releveu prin Sfinx cu marcarea templului, galeriilor [i `nc\perilor subterane.

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

Sau cel de la Hancock, din 14 august 1998:

Lucruri stranii la Giseh

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

100 CONSPIRA}IA STARGATE 101

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

102 CONSPIRA}IA STARGATE 103

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

104 CONSPIRA}IA STARGATE 105

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE

106 CONSPIRA}IA STARGATE 107

LYNN PICKNETT & CLIVE PRINCE