Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
selecie a liderilor. Campaniile electorale ofer unei comuniti posibilitatea de a-si construi o parte din identitatea ei. Practica politica si sociala, votul ca act individual sau colectiv, da legitimitatea formala a actorilor sociali de a se exprima in spaial public. Aceasta exprimare in spaiul public este astzi una mediata,Mass-media fiind singurul factor social care are posibilitatea si resursele de a facilita schimbul de idei intre electorat si politicieni. Acest schimb are menirea de a construi identitatea electoratului. Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt generate discursurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora dintre actorii politici. Se vorbete despre un spaiu discursive in care candidaii apeleaz la o anumita tematica, fac apel la modalitile diverse de expunere a acestei tematici. Campania electorala privita ca ritual social implica in mod simetric omul politic si ceteanul intr-o relaie in care cele doua pari ajung sa fie convinse ca au asemnri si interese comune. Votul este singura forma prin care majoritatea cetenilor participa la actul de guvernare. Studiile actuale dedicate procesului electoral consider c alegerile tind sa devin tot mai mult referendumuri privind o situaie social real astfel ncat1: Decizia de vot a cettenilor nu este nici un gest expresiv nici un rspuns automat al unei socializri anterioare ci un act cu intenie. Decizia de vot are,deci, un fundament intenional la nivel individual,votul fiind inteles drept2 ...un produs final al unui proces social si politic sistematic in care factori care influeneaz decizia de vot joac un rol fundamental. Studiile privind comportamentul politic arata ca majoritatea dintre cei care voteaz nu sunt contieni de urmrile votului acordat si putini tiu pe cine voteaz. Metodele utilizate pentru descrierea, tipologizarea si explicare comportamentelor electorale se regsesc in trei mari abordri: 1. Modelul determinist statutar care explica comportamentele electoratului plecnd de la ariile culturale de apartenena, de la poziia sociala sau mediul social de apartenena, votul nefiind altceva dect un reflex al variabilelor prezentate anterior. (are un caracter puternic descriptiv) 2. Modelul psihosociologic se centreaz pe atitudinile sociale ale alegatorului si pe studiul motivaiei acestora. In acest model apar a fiind variabile importante in explicare comportamentelor electorale, efectul de persuasiune in canalizarea opiunilor electorale si proceselor de identificare comunitara. 3. Modelul interactiv (comunicaional) este rezultatul interaciunii teoriilor despre sociologiile interpretative (interactionismul simbolic, etnometodologia, semiotica si lingvistica).Pentru aceste model mesajul electoral este privit ca produs al negocierii intre semne si interpretarea acestora.
1 2
1.Strategia de campanie
Strategia electoral se construiete pentru a atinge obiectivele fixate de ctre fora politic iniiatoare a campaniei. Strategia de campanie include: o descriere a mesajului campaniei; secvenele n care mesajul va fi rostit; un orar al timpilor i intesitii; o explicaie a activitilor construite cu scopul de a mobiliza alegtorii favorabili i de a convinge indeciii i alegtorii flotani; i o discuie despre posibilele obstacole i oportuniti care reclam o evitare sau exploatare strategic. Ceea ce trebuie definit foarte clar n construcia unei strategii sunt obiectivele urmrite. Dup expunerea obiectivelor campaniei, este necesar o decizie n sensul orientrii prefereniale a eforturilor de comunicare din cadrul campaniei. n acest sens, este necesar selecionarea intele prioritare ale campaniei, n concordan cu obiectivele i caracteristicile partidului sau candidatului, i inndu-se cont de particularitile electoratului. Mai apoi este necesar o decizie n sensul "terenului", a "tonului" i a temelor principale pe care se va articula campania.
2. Analiza electoratului
Pentru a putea influena alegtorii, i pentru a ti cu precizie cui i pe ce ton trebuie s-i fie adresat mesajul candidatului, este absolut necesar s fie cunoscut felul n care alegtorii gndesc, precum i felul n care iau decizia de vot. Cercetarea identifica publicurile. Cu cat un public este mai puin numeros cu att mesajul, pentru a fi mai eficient, trebuie sa fie mai specific. Publicurile se divid in general in funcie de vrsta, gen, statut social, educaie, zona geografica. In funcie de aceste caracteristici vom stabili mesajul pentru fiecare grup inta.
3. Analiza opoziiei
Cercetarea opoziiei este, n campaniile electorale moderne, procesul prin care se studiaz contracandidaii. Studierea contracandidailor presupune identificarea calitilor i slbiciunilor acestora - relevante pentru campanie, indiferent de natura lor. Aceast cercetare este esenial pentru construirea mesajului. Cu toate c la prima vedere aceast cercetare are ca scop furnizarea de informaii pentru o campanie negativ, cercetarea opoziiei st la baza conceperii oricrui gen de strategie.
6. Mesajul Campaniei
Mesajul este fr ndoial una dintre componentele eseniale ale unei campanii electorale. n societatea contemporan nu se poate vorbi despre politic n general sau despre campanii n particular fr s se vorbeasc de mesaj politic. Mesajul unei campanii este cartea de vizit a candidatului; este suma motivelor pentru care alegtorii ar vota un candidat; este ceea ce candidatul comunic electoratului, este modalitatea de poziionare a candidatului relativ la opoziie.
7. Managementul Timpului
O alt component important a unei strategii de campanie este managementul timpului. n general, campaniile electorale se desfoar pe perioade determinate de timp, care- cu excepia unor state precum S.U.A - sunt destul de reduse. Amploarea acestui gen de manifestri, resursele i efortul necesar organizrii pe de-o parte, n opoziie cu timpul foarte scurt alocat pe de alt parte, conduc la necesitatea organizrii eficiente a timpului. Absolut toate aspectele legate de comunicarea politic trebuiesc planificate foarte exact nc dinaintea nceperii campaniei iar derogrile sunt permise numai n situaii excepionale.
8. Plan Media
Pentru o nelegere ct mai exact a campaniilor electorale este nevoie de o solid cunoatere a tuturor mijloacelor de comunicare disponibile la momentul desfurrii campaniei ntr-o anumit regiune. Pe baza informaiilor furnizate de media, alegtorii i contureaz cel mai adesea preferinele electorale i iau decizia de vot. Alegerea unui plan media constituie ns o adevrat provocare innd cont de faptul c n Romnia nu ntregul electorat are acces la aceleai surse de informare. De asemenea ntocmirea acestui plan trebuie s in cont i de comportamentul i atitudinile electoratului relativ la piaa media din regiunea n care se desfoar campania dar i un de alt aspect deosebit de important - i anume faptul c alegtorii sunt expui zi de zi unui numr foarte mare de reclame iar atenia acestora este din ce n ce mai sczut
viziunea sa asupra dezvoltrii rii sau a unei localiti sau a unui jude n funcie de inta campaniei) Spotul polemic este una dintre variantele de spot de atac n care nerealizrile contracandidailor sunt comparate cu realizrile proprii sau cu programele proprii. Candidatura partidului sau a individului capt astfel justificri ce depesc interesele individuale sau de grup. Spotul negativ este spotul de atac n care exist doar prezentarea negativ a adversarului Reportajul electoral urmrete popularizarea ntlnirilor publice dintre candidat (candidai n cazul campaniei pentru alegerile generale) i alegtori Confruntrile televizate dac, la nceputul epocii postrevoluionare, aceste ntlniri ntre oamenii politici puteau fi vzute doar n campania electoral, dezvoltarea televiziunii, apariia televiziunilor private i explozia modei talk-show-ului le-a transformat n cel mai redutabil mijloc de promovare. Dei ntr-o dezbatere televizat, dezbatere care dureaz dou, trei sau chiar mai multe ore, sunt atinse multe teme fundamentale, sunt pomenite cifre, statistici, studii de specialitate, telespectatorul rmne cu extrem de puine informaii, dar n acelai timp rmne cu o senzaie dominant pozitiv sau negativ - determinat de prestaia celor de pe ecran.
2.Campania audio
Dei mai puin spectaculoas dect campania video, campania audio are o bun eficien i o mare audien n Romnia. Unul dintre factorii eseniali ai succesului unei campanii electorale este buna corelare ntre mesajele tranmise prin televiziune, radio sau prin presa scris. Spotul audio are toate caracteristicile detaliate la spotul video, particularitatea sa fiind aceea c recognoscibilitatea subiectului de campanie trebuie realizat pe sunet nu pe imagine.
4. Campania de afiaj
Afiul este pentru candidat mijlocul principal prin care se transmite un mesaj, se impune o atitudine personal, se creeaz un fel de complicitate i reprezint, aa cum spunea Michel Bongrand, patru sau ase cuvinte i ntlnirea unei priviri. n cazul afiajului este important primul moment. La nceputul campaniei electorale trebuie puse multe afie, care s creeze senzaia de for. Multe dintre ele se rup zilnic. De aceea, afiajul se face n mai multe rnduri: la nceputul campaniei n momentele importante la final
Afiajul militant sau slbatic este cel realizat cu afie lipite de voluntari sau
uneori de echipe pltite cu ziua. Aceasta depinde de capacitatea organizatoric a formaiunii politice. Afiele lipite n acest caz sunt mult mai mici ca mrime i trebuie s se ncadreze n limitele legale n ceea ce privete dimensiunea Pe lng afiajul clasic, format A4, conform legii romne, campaniile electorale folosesc afiajul outdoor specific oricrei campanii comerciale, afiajul pe mijloacele de transport, metrou, taxiuri etc. i bannerele. Pentru a evita escaladarea nejustificat a unor costuri, toate aceste tipuri de afiaj cu caracter permanent trebuie plasate n punctele de tranzit maxim din orae, la intrrile n judee, n marile intersecii sau la ieirea din marile complexe industriale sau din zonele comerciale
5. Materialele de promovare
Pliante, fluturai, calendare, semne de carte, brouri, poze ale candidatului cu semntur i cu un text pe verso, programe ale unor competiii sportive personalizate pentru campanie, stegulee, insigne, epcue, tricouri, fulare, umbrele, sacoe de plastic, cutii de chibrituri, brichete, brelocuri i multe alte obiecte de acest tip se mprtie n timpul campaniei electorale, n primul rnd pentru a mri notorietatea candidatului (persoan sau partid). Pliantele, brourile, fluturaii, chiar i fotografiile conin i text de promovare, sloganuri, dezvoltarea unei probleme punctuale sau viziunea general de campanie.
Bibliografie
1. Beciu, Camelia, Politica Discursiv. Practici politice ntr-o campanie electoral, Editura Polirom, Iai, 2000. 2. Teodorescu,Bogdan.Marketing politic si electoral,Editura SNSPA,Bucureti.2001. 3. Ghilezan, Marius, Cum s reueti n politic. Manual de campanie electoral, Editura Active Vision, Bucureti, 2000. 4. Marinescu,Valentina,Mass media si schimbarea politic in Romnia,Editura Tritonic,Bucureti,2004.
Cuprins
Caracteristicile Campaniilor electorale..........................................................................1 Importana campaniilor electorale..............................................................................1 Evoluia campaniilor electorale..................................................................................1 Elaborarea Campaniei electorale presupune:.................................................................3 1.Strategia de campanie..............................................................................................3 2. Analiza electoratului...............................................................................................3 3. Analiza opoziiei.....................................................................................................4 4. Analiza datelor existente........................................................................................4 5. Alegerea intelor prioritare (targeting)...................................................................4 6. Mesajul Campaniei.................................................................................................5 7. Managementul Timpului........................................................................................5 8. Plan Media..............................................................................................................5 9. Strategii de contact direct cu alegtorii..................................................................5 Tehnici de comunicare folosite in campaniile electorale...............................................6 1. Campania video .....................................................................................................6 2.Campania audio.......................................................................................................7 3. Campania n presa scris .......................................................................................7 4. Campania de afiaj.................................................................................................8 5. Materialele de promovare.......................................................................................8 Bibliografie.....................................................................................................................9
10