Sunteți pe pagina 1din 16

Drept financiar si fiscal-Curs I

Notiuni:
-pt.realizarea functiilor si sarcinilor sale,statul are nevoie de fonduri banesti care se
formeaza pe baza P.I.B.-ului prin distribuirea si redistribuirea venitului national
-relatiile economice exprimate valoric care apar in procesul repartitie si circulatiei
produsului intern brut rep.rel.financiare
-se poate spune ca rel.fin.apar ca urmare a transferurilor fondurilor obtinute in
economie catre diversi beneficiari,fie fara echivalent si cu titlu rambursabil,fie in
conditii de rambursabilitate in scopul satisfacerii nevoilor gen.ale.soc.
-aceste categ.de rel.soc.alcatuiesc finantele publice
-stiinta fin.pub.trebuie privita ca o stiinta ec.dat.folosirii cu precadere de catre stat a
mijloacelor financiare pt a intervene in domeniul ec.,cat si ca stiinta politica intrucat
foloseste tehnici fin.pt.a intervene in dom.rel.sociale,familiare.etc
Rel.financiare care alcatuies siinta finantelor sunt reglementate de catre dr.financiar.
Dr.financiar poate fi definit ca ansamblul unitary de n.jur.care reglementeaza
rel.financiare de formare.de administrare,intrebuintare si control a resurselor
fin.pub.apartinand statului,colectivitatilor locale si inst.publice
Ca stiinta,numerosi autori trateaza Dr.financiar ca un tot unitary de rel.fin.si
fiscale,alti autori separa dr.fin.de dr fiscal tratand fiscalitatea ca o categ.distincta de
rel.financiare obisnuita
-majoritatea autorilor considera ca fiscalitatea este o componenta a rap.jur.de dr.fin.si
este tratata in consecinta.

Norma jur.de dr.fin.:

Este o regula generala unitara si obligatory care este intarita de forta coercit.a statului.
Izv.dr.fin.:
a)Constitutia-legea fundamentala in care sunt mentionate principiile de
urmarire,incasare,stabilire a inpozitelor,taxelorsi alte contributii datorate statului
-prin Const.sunt stabilite inst.fundamentale ale statului care urmaresc incasarea
taxelor
b)Legea-pana la aparitia C.F.si modif. C.F.rel.finan.erau reglementate prin
intermediul legilor publice si a legilor locale si a ordonantei si a ordonantei de
urgenta
-erau cazuri in care impozitele si taxele erau reglementate prin numeroase
ardonante.,hot.de guv.
-o serie de regl.erau contrdictorii fapt ce a det.unirea ord.si hot.in C.F.
-prin lege se reglementeaza anumite domenii eco.-fin.,reglementarile din aceste acte
norm.fiind considerate regl.generale
-hot.de guv.si ordinele minist.finantelor pub.sunt izv.de dr. fin. Scopul acestora fiind
doar de interpretare a legilor financiare
c)Hotararea Consiliului local
-aceasta reg.domeniul finantelor pub.locale,fiind emisa insa cu respectarea stricta a
principiilor mentionate in legea fin.publice

1
-hot.Consiliilor locale sunt obligatorii pt. colectivitatile loc.si prevad de regula
interdictii si drepturi in utilizarea creditului bugetar,atat a creditului obt.din resursele
loc.cat si a celor obt.din bug.pub.nat.
-interdictia se refera la neutilizarea creditelor bugetare de la un capitol la alt
capitol,de la un om bugetar la alt om bugetar,etc

Raportul jur.de dr.fin.:


*rep.acele relatii sociale reglementate de normele jur.financiare
-izv.rap.jur.de dr.fin.sunt faptele jur.reprez.de evenimente si de actiunile umane
-subiectele rap.jur.fin.sunt constituite din subiecte active si sub.pasive
-o caracteristica principala a rap.jur.de dr.fin.este inegalitatea intre sub.activ sic el
pasiv
-sub.activ este rep.de catre stat,instit.pub.,colectivitatile locale
-sub.pasiv este rep.de catre contribuabili(pers.fiz.sau jur.)
-in rel.dintre cele doua subiecte,sub.activ are numai drepturi,iar sub.pasiv are de
regula numai obligatii
-institutiile publice-este pers.jur.,o organizare de sine statatoare cu economie propie
care utilizeaza credite bugetare
-credit bugetar = fondurile bugetare care sunt repartizate fiecarui ordenator
princip.,secund sau tertiar de credite din bug.national
-ordonator principal = ministere si inst.pub.de sine statatoare (inst.de cercetare,de
invatamant)
-ordonator secundar = inst.bugetare care se afla in subordinea ministerului si primeste
de la acesta crd.bugetare
-ordonator tertiar = subordinea ord.sec.si primeste crd.bug.de la acesta

Curs II

Activitatea fin.a statului

-statul participa la active.ico.-fin.prin asigurarea codrului legislative de desfasurare a


active.eco.,cat si prin intermediul agentilor eco.cu capital de stat
-activ.fin.a statului este totusi redusa,limitatade:
a)economia de piata ale carei legi reglementeaza active.eco.a acestora
b)este limitata de activitatea relativitatile relative restranse a organelor
administratiei centrale si locale si reg.autonome a caror activitate este in scadere
--cea mai ampla implicare a statului in activitatea fin.este legata de repartizarea
fondurilor bugetare,unitatilor administrative locale si centrale prin sistemul fiscal cat
si prin credite guvernamentale
-aparatul fin.al statului este format din organelle de specialitate cu atributii in
domeniul relatiilor financiare
-… aparatului fin.pot fi impartite in:
*organe de stricta specialitate cu competenta speciala (min.de finante,garda
fin.,curtea de conturi)
*org. cu competenta generala in domeniul fin.care pot fi impartite in:
a)organe centrale (parlamentul,guvernul,ministerele)
2
b)org.teritoriale (directiile finantelor pub.,adm.financiare si sectiile judetene si
regionale ale garzii financiare)

Moneda si functiile ei

-in literature de specialitate exista numeroase controverse cu privire la notiunea de


moneda si la aparitia ei
Prin moneda este desemnat orice bun acceptat ca instrument de schimb,atat de
creditor cat si de vanzator in operatiunile comerciale.
-moneda in forma ei clasica este un disc metalic cu greutate determinata fiind
utilizata ca mijloc de circulatie,ca mijloc de plata si ca mijloc de tezaurizare
-moneda poate fi definite ca instrument de schimb,de plata si tezaurizare utilizata in
activitatile economice in active.de produse si servicii.

Functiile monedei:

1.Functia de evaluare a valorii economice:


-prin intermediul monedei se masoara valori materiale ,se exprima preturile,puterea
de cumparare si creditul
-cand moneda este marfa fiind turnata din metal pretios ea are valoare intriseca si are
o putere de cumparare corespunzatoare acestei valori
-cand rep.doar un semn,ea are valoare corespunzatoare marfurilor ce pot fi
achizitionate in schimbul ei
2.Functia de mijlocire a schimbului de bunuri si servicii:
-moneda serveste ca mijloc de circulatie pt.marfuri,ea insasi fiind o marfa
intermediara
3.Functia de mijlocire a platii:
-moneda dobandeste calitatea marfa legala pt.a fi utilizata in circulatie sau
pt.lichidarea unei datorii
-ea este utilizata la efectuarea oricarei plati de catre oricare dintre sub.de drept
indifferent de categ.de marfuri si servicii

4.Functia de mijlocire a creditelor:


-creditul fiind o modalitate de transmitere a unei puteri de cumparare astfel incat el
poate fi privit ca un imprumut de moneda
5.Functia de mijlocire a economiilor
-disponibilitatile temporare ale populatiei se pot valorifica prin intermediul modei in
acest mod,moneda transforma un capital care poate fi utilize in cirulatia monetara
6.Functia de tezaurizare:
-cu ajutorul monedei se pot pastra si transfera valorile care se cer mentinute in timp
pe o perioada destul de indelungata

3
Relatia bani-moneda:
Istoric notiunea de moneda a aparut mult mai tarziu decat ceea de bani si anume
atunci cand s-a trecut de la sistemul de schimb bazat pe metale pretioase la lingourile
marcate
-prin bani se exprima intreaga varietate a instrumentelor care masoara valoarea
marfurilor,mij.circulatia si plata sau care alcatuiesc rezervele in relatiile economice
-bani se manifesta prin moneda sau prin bani script,biletele de banca,etc.
-bani sunt mai cuprinzatori decat moneda
-moneda este concretizata sub forma pieselor metalice

Aparitia monedei:
-exista mai multe teorii,dar semnicative prin importanta ipotezelor emise sunt:
a)Ipoteza economica-este teoria conform careia moneda a aparut ca mijlocitor a
schimbului,aparitia ei datorandu-se nevoii comunitatilor umane de a intrebuinta un
bun care sa inlesneasca schimburile de marfuri.
b)Moneda etalon de valoare:
-aparitia monedei s-a datorat necesitatii utilizarii unui instrument de masurare a
valorii bunurilor
-moneda ca etalon de valoare a fost utilizata de societatile umane in activitatea de
troc.
c)Ipoteza religioasa:
-pornind de la animalul sacru folosit ca mijloc de plata in rel.cu divinitatea,trecand la
etalonul care simboliza animalul si care era utilizat in scopul achizitionarii prin
schimb a bunurilor consumate
d)Ipoteza patrimoniala:ipoteza romaneasca
-la baza originii monedei a stat instinctul uman de a poseda si a dobandi cantitati cat
mai mari de produse care depaseau necesitatile consumului si de aici necesitatea de
economisire a unui bun

Categ.de monede existente in circ.baneasca:


1.Moneda efectiva-reprezentata de semnele monetare utilizate in circulatia cu
numerar fiind confectionata atat din metal cat si de hartie.
2.Moneda conventionala:
-rep. O unitate de cont cu caracter international fara o existenta materiala utilizata de
grupari de state in scopul exprimarii valorice a schimburilor,a tranzactiilor dintre
acestea.
3.Moneda de calcul:
-este o moneda etalon care are functia de masurare a dr.si obligatiilor reciproce dintre
parti.
4.Moneda bancara:
-moneda scripturala,care nu se vede,doar se percep functiile sale
-acesti bani nu au existenta materiala ci au o existenta scriptica in conturi bancare
5.Moneda de credit(bancnota):
-este folosita in procesul cresterii ec.nationale
-sub denumirea generala de titlu de credit,banii de credit sunt mijlocitori ai
schimbului
4
6.Moneda electronica(cardul)
-pt.prima data moneda a fost creata de firma Philiph care a lansat in circulatie un
portofel electronic care inlocuia platile in numerar cat si carneturile de cecuri

Monede internationale:

-pana la primul razboi mondial sist.monetare s-au bazat pe etalonul aur:


*continutul de aur al unei monede se stabilea prin lege
*monedele se comparau intre ele utilizand paritatea monetara
-1944-bazele primului sist.monetar international
-pt. Ca acest sist.sa functioneze s-au creat 2 institutii

7.Fondul international monetar:

-incepand din 1971 sist.etalon aur devize a fost inlocuit de sist.devize


-devize:DST , ECU
DST-este utilizata ca devizie in relatiile internationale
ECU era folosit numai intre tarile europene
Introducerea monedei unice in Europa respectiv inlocuirea ECU-lui cu EURO s-a
realizat in 1995
-introducerea acestei monede are avantajele:
*factor de stabilitate a preturilor si de consolidare a cursului valutar
*a fost eliminata diferenta in privinta ratei dobanzelor
*a fost eliminat riscul valutar,modificari care apareau la fluctuatiile de curs
valutar

Curs III

Circulatia monetara

-este un proces al schimburilor de marfuri efectuat prin intermediul banilor care


det.transformarea marfurilor in bani si apoi a banilor in marfuri
-deosebirea care exista intre circ.monetara si circ.baneasca este det.de deosebirea
dintre bani si moneda respectiv circ.monetara este inclusa in circ.baneasca
-circ.monetara este alcatuita din:
*circ.cu numerar
*circ.fara numerar
-de-a lungul timpului circ.cu monetar a fost intr-o continua scadere la circa 15%,iar in
tarile dezvoltate sub 5%
-locul circ.monetare a fost luat de bani scripturali sau de card
-circ.monetara are in continut 3 modalitati,respectiv:
a)vanzarea si cumpararea marfuriilor si serviciilor cu ajutorul numerarului
b)vanzarea si cumpararea marfurilor si serviciilor prin credit
c)vanzarea si cumpararea marfurilor si serviciilor in activitatea de comert exterior
-circ.monetara are urmatoarele functii:
a)functia de dezvoltare si perfectionare a sist.monetara
5
b)functia de emisiune monetara
-pt.realizarea functiilor sale circulatia trebuie sa tina seama de urmatorii factori
economici:
a)circ.marfurilor si serviciilor pe plan intern si international
b)preturile interne si internationale
c)situatia balantei de pret externe
d)situatia economica a tarii
e)puterea de cumparare a monedei
f)situatia valutar monetara pe plan mondial
-acesti factori afecteaza cu prioritate masa monetara
Masa monetara rep.ansamblul mijloacelor monetare care sunt necesare pt.efectuarea
tuturor platilor existente in economie la un moment dat respectiv existente in sfera
circulatiei
-structural masa monetara are urmatoarea componenta:
a)disponibilitatile monetare in care intra moneda iluzionara,depozite la vedere,bile de
banca,etc
b)disponibilitatile vasimonetare (depozite la termen,conturi bancare)
Ca surse de constituire a masei monetare pot fii:
-aurul si devizele
-creditele acordate tezaurului
-creditele acordate economiei
Analiza masei monetare conduce la doua aspecte:
a)moneda care se exprima prin numerar
b)moneda de cont
Fondul monetar international a stabilit pt.toate tarile afiliate acestuia ca masa
monetara are in componenta urmatoarele agregate:
1.Agregatul M 1-includ numerarul si depunerile la vedere
2.Agregatul M2-cuprind M1+ depunerile la termen
3.Agregatul M3-cuprinde M2+depunerile la casele de economie
4.Agregatul M4-cuprinde M2+ certificatele de depozit negociabil
5.Agregatul M5 – cuprinde M3 + certificatele de depuneri negociate
Derularea in conditii de normalitate a procesului de schimb al marfurilor si serviciilor
si asigurarea unei stabilitati a masei monetare trebuie stabilita suma de bani necesara
circulatiei monetare
Suma de bani necesara circ.monetare reprezinta un ansamblu de preturi ale marfurilor
si serviciilor vandute si incasate a platilor scadente influentate de preturile marfurilor
si serviciilor vandute pe credit sau compensatie toate acestea in functie de viteza de
rotatie a banilor
Uit.de rotatie a banilor exprima nr.de tranzactii la care serveste o unitate monetara
intr-o perioada de timp.
Aceasta este influentata de cantitatea de bani aflata in circulatie cat si de stabilitatea
social politica.
Circ.masei monetare este supusa reglementarilor juridice care in totalitatea lor
alcatuiesc sistemul monetar
Un sistem monetar trebuie sa precizeze unitatea monetara,paritatea acestuia,modul de
punere in circulatie a monedei metalice,emisiunea de bancnote.
6
Literatura de specialitate face referire la 2 sisteme monetare:
a)sist. Monometalist-in care masa monetara este alcatuita numai dintr-o moneda de
aur,argint sau platina care imbraca rolul de echivalent general
b)sist.bimetalist in care masa monetara este exprimata sub 2 forme(aur,argint)
Sist.monetar care s-a aplicat pana in 1944 a fost si el bazat pe aur,iar in perioada
1944-1970 a fost bazat pe aur-devize.
Criza dolarului american din 1970 a det.aparitia sist.monetar al cursurilor
globale,cursuri care se calculeaza in raport de un cos valutar fie in functie de
dr.speciale de tragere DST.
In Europa dupa 1999 a actionat sist.monetar al monedei unice(Euro)
Emisiunea monetara cuprinde totalitatea operatiunilor efectuate de banca centrala a
unei tari (si de MIF),operatiuni ce constau in baterea monedei,stocarea acesteia
,emiterea,punerea in circulatie,retragerea din circulatie a bancnotelor si monezilor,dar
si formarea de bani script.
Astazi in Romania singura institutie care emite monezi este BNR.A fost infiintata in
aprilie 1880 prin legea bancara din 1890 s-a adoptat sist.banesc al leului cu un
continut in aur de 0,290 aur fin.
Dezvoltarea schimbului de marfuri a impus si emiterea unor monezi din nichel in
anul 1905 si a bancnotelor de hartie in anul 1928.
Legea din 1929 –scade continutul de aur al leului la 0,009g aur.
Inflatia galopanta ce a urmat acestei reforme monetare a impus aparitia unei noi
monezi de aur respectiv modificarea continutului in aur al leului la 0,005g aur fin,iar
incepand din anul 1954 pana in prezent,reforma din acest an(1954) a stabilit
continutul in aur 0,148112.
Legea 101/1998 a prevazut statutul banci nationale cat si conditiile de emisiuni
monetare.

Stabilitatea si echilibrul monetar

-masa monetara este supusa influentei unor factori de natura economica dar si unor
factori demografici si sociali
-pt. A vorbi de o stabilitate monetara monetara trebuie sa facem referire la puterea de
cumparare a unei unitati monetare care este data de volumul de marfuri si servicii ce
pot fi achizitiona de aceasta unitate intr-o perioada de timp
- pemtru a stabili mai corect puterea de cumparare sunt necesare doua conditii:
a) alegerea indecilui de pret
b) calcularea corecta a acestui indice
Stabilitatea monetara coincide cu echlibrul intre cererea solvabila si productia de
bunuri si servicii
- in stab monetara influentele de natura economica au o pondere hotaratoare dar sunt
situatii de exceptie cand factorii de natura politica sau militara pot determina un
dezechilibru monetar si chiar o modif substantiala a paritatii monetare
- toti acesti factori pot genera si devalorizarea monetara care consta in reducerea
globala a valorii paritare a monedei internationale
- valoarea paritara este data de continutul valoric al unitatii monetare reprezentat de
aur, alte monezi sau un cos de valuta
7
- literatura de specialitate a delimitat mai multe tipuri de devalorizare:
a) devalorizare explicita ca fiind o masura luata de stat la intervale mari de timp
b) devalorizarea implicita – un proces continuu si presupune deprecierea monetara
- indiferent, devalorizarea poate sa fie:
*totala- atunci cand nivelul puterii de cumparare a monedei a ajuns sa fie atat de
scazut incat aceasta constituie o piedica pt. indeplinirea functiilor monetare, situatie
in care solutia este inlocuirea vechii monezii cu una noua (reforma monetara)
* devalorizarea partiala este rezultatul reducerii valorii paritare a unitatii monetare in
raport cu alte monede de referinta, in acest caz se poate ajunge la schimbul unor
semne monetare
- echilibrul monetar respectiv dezechilibrul monetar sunt conditiile care avantajeaza
sau dezavantajeaza puterea de cumparare a monedei sunt factri care genereaza inflatie
sau defflatie.

CURS IV

CONTROLUL FINANCIAR

Un agent economic este supus continu legilor de piata,legi care sunt intr-o continua
modificare.
Administratorul unui agent economic trebuie sa cunoasca factorii care influenteaza
desfasurarea activitatilor economice si masurile care trebuie intreprinse pt.a inlatura
fenomenele negative. Trebuie sa cunoasca in permanenta raportul dintre cerere si
oferta.
Informatiile cele mai pertinente si credibile le asigura controlul. Dar inainte de a
recurge la control, administratorul trebuie sa cunosca acei factori interni care
influenteaza desfasurarea productiei, respective factori de natura sociala , de natura
demografica, clientii cu care lucreaza , precum si furnizorii , bancile, precum si
facorii internationali care pot sa influenteze productia.
Dupa aceasta etapa managerul solicita informatii de la controlul financiar propiu
stabilindui acestuia obiectivele de control .
Controlul poate sa fie intern, ( un control analitic) fiind privit ca un autocontrol , un
control extern ( un control sintetic ) care se efectueaza de partenerii cu care vine in
control in diverse relatii economice si un control al statului ( un control public ),
efectuat de diferite organism de control , specializate.
Cele trei aspect sunt cunoscute ca tripla semnificatie a controlului reflectand
modalitatile de control ale acestuia.
• Formele controlului:

Controlul poate fi privit sub urmatoarele aspect:e :


a) Dupa momentul exercitarii controlul poate fi:

1) Control financiar – preventive

2) Control operativ – current

8
3) Control ulterior

b) Dupa modul de organizare:

1) Control financiar preventiv

2) Control financiar propiu

c) Dupa organelle care il exercita:

1) Control al ministerului finantelor publice

2) Control al agentiei generale de control ( fosta autoritate nationala de control )

3) Control al curtii de conturi

d) Dupa natura lui:

1) Control de conformitate

2) Control de performanta

A1) controlul financiar preventive:


Este organizat prin decizia conducatorului agentului economic sau prin
conducerea institutiei publice. In decizie se mentioneaza operatiunile supuse
controlului, respective :
• Caracterele comerciale si civile

• Platile in natura si in lei

• Alte operatiuni patrimoniale pe care conducatorul unitatii considera ca trebuie


supuse controlului financiar preventive.

Din inasasi denumirea lui controlul financiar preventive se eectueaza inainte de


realizarea operatiunii eco – fin.
Ordonanta 119/99 cu modificarile respective a prevazut principalele operatiuni
care trebuie supuse controlului preventive dar si conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca persoana care exercita acest control si anume aceasta trebuie sa
efectueze inregistrari in evident contabila.
In practica se intalneste urmatoarea situatie : controlul preventive se exercita de
catre contabilul sef sau de directorul economic si se considera ca acestia nu
efectueaza inregistrari in evidenta contabila, lucru total gresit, intrucat prin
semnarea bilantului contabil , contabilul sef sau directorul economic si-a insusit
toate operatiunile inregistrate in evident contabila si in acest mod prin semnatura
pe care a acordat-o a fost de accord cu efectuarea operatiunilor dar nu cu
prevenirea lor.
9
Regula este ca viza de control financiar preventiv sa fie acordat din cadrul
serviciului financiar de o persoana care nu efectueaza inregistrari in contabilitate.
Viza de control financiar preventive se acorda pe operatiunile cuprinse in decizie ,
inainte de ordantarea platilor organizate de conducatorul agentului economic sau
cel al institutiei publice ( director general sau minstru ).
Pana la aparitia ordonantei 119/99 controlul financiar preventive s acorda la
ardonatorii principl
ali de credite delegatii curtii conturilor. Acestia realizau dupa efectuare ordonantei
de catre ordonatorul principal (ministru). In felu acesta se asigura o viza corecta
si reala , inrucat delegatul curtii de cnturi nu era salariatul ministerului.
Refuzul de viza presupunea automat ne efetuarea operatiunilor.
De la 1999 delegatul care acorda viza de control financiar preventive este salariat
al minist. Fin., ia r acesta avizeza innainte de ordonantarea platii dispuse de
ministru.
Este usor de inteles ca in acest mod ministrul poate sa dispuna, pe propria
raspundere, realizeza realizarea operatiunii. Astfel ca, nu intotdeauna viza de
control este cea reala si corecta.
Din aceste considerente ord. 119/99, cat si legea 94/92 urmeaza intro etapa
viitoare de a fi modificata si completata pt inlaturarea disfunctionalitatilor ce se
pot ivi in realizarea operatiunilor economice.
A2) Controlul operativ-curent
Din insasi denumirea lui este acel control care se efectuiaza odata cu operatiunea
economic-fin.
Organizarea acestuia se face,atat prin decizia a conducatorului entitatii sau se
organizeaza de la sine.
A3) Controlul ulterior
Se org.prin decizie a conducatorului entitatii,in care sunt cuprinse principalele
obiective de control,stabilite in funct.de domeniul de verificare.
Controlul ulterior se organizeaza si prin legile si actele normative de infiintare a
institutiilor specializate de control financiar. Acest control se realizeaza dupa
efectuarea operatiunilor economice si in mod obligatoriu,trebuie sa priveasca
urmatoarele :
• Faptele care a adus prejudicii actv.ec.

• Consecintele economic-financiar a acestor fapte

• Pers.raspztr.

• Legea incalcata

• Foctorii care au contribuit la producerea prejudiciului

Sist.de control romanesc consacra,de regula,controlul ulterior care este prevazut


in actele de infiintare ale institutiilor de control.
Foloasele nerealizate pana la codul fiscal cuprindea penalizari,majorari si drepturi.
B2) Control financiar propriu

10
Este org.prin decizia conducatorului entitatii,are prevazute in aceasta decizie
obiectiva,care se refera :
• Asigurarea integritatii si existentei bunurilor material si banesti

• Utilizarea cu respectarea legislatiei a fondurilor ridicate de la buget sau a


fondurilor stabilite prin bugetul de venituri si cheltuieli proprii

In sist.bancar mai sunt cuprinse si obiective legate de managementul riscurilor.

Controlul financiar propriu poate stabili atat rasp.materiala cat si rasp.civila sau
penala,valorificarea fiind insa diferita. Astfel,in cazul in care faptele constatate
intrunesc elementele raspunderii materiale,conducatorul entitatii in termen de
60 de zile este obligat sa evite in ordin sau decizie pt.recuperarea prejudiciului.

Obiectivele controlului financiar propriu nu sunt limitative,acestea putand fi


completate la dorinta conducatorului agentului economic sau ordonatorului de
credit,in functie de procedura de control ce urmeaza a fi aplicata.

C1) Controlul efectuat de ministerul finantelor publice

Acest control se efectuiaza prin intermediul directiilor de control al finantelor


sau prin agentia nationala de administrare fiscala,precum si prin garda
financiara

Raspunderea Rasp.materiala Rasp.civila Rasp.penala


juridica
Sa existe faptuitor Sa existe faptuitor Sa existe faptuitor Sa existe faptuitor
dar acesta trebuie dar acesta sa nu fie indifferent ca e sau
sa fie salariat al salariat nu salariat
agentului ec.
Sa existe Sa existe Sa existe Sa existe
prejudiciu prejudiciu,adica prejudiciu,adica prejudiciu
paguba (valoarea paguba+folosul (paguba+folosul
de inlocuire) realizat nerealizat)
Legatura de Legatura de Legatura de Legatura de
cauzalitate intre cauzalitate cauzalitate cauzalitate dintre
faptuitor si faptuitor si
11
prejudiciu prejudiciu
Fapta trebuie sa fie Fapta sa fie ilicita Fapta ilicita Fapta ilicita
ilicita
Sa existe vinovatie Sa existe vinovatie Vinovatie Vinovatie,dar
acesta sa prezinte
pericol social

Directiile de control a finantelor publice verifica modul in care au fost allocate


si utilizate subventiile si creditele bugetare,precum si modul in care au fost
utilizate si constituite fondurile la dispozitia regular si societatilor cu capital de
stat.

Organelle de control apartinand ANAF-ului verifica modul in care au fost


achitate impozitele,taxele si alte contributii datorate bugetului de stat,bugetului
asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale.

Garda financiara efectuiaza un control inopinant asupra modului in care se


respecta legislatia financiara in domeniul TVA-ului,accizelor,taxelor
vamale,etc. Este singurul organ al carui act de control nu are titlu executoriu.

C2) Agentia generala de control

Este fosta autoritate nationala de control. Este o institutie care este


subordonata cancelariei si are atributii atat in domeniul privatizarii si
postprivatizarii , cat si a modului in care sunt puse in aplicare ordinile si
deciziile ministrilor si a primului ministru.

CURS VI………(continuare curs 6)

• Nota de constatare bilaterala:

E actul de control care se incheie de organele de control financiar cu ocazia verificarii


unor unitati fara personalitate juridica sau cu ocazia verificarii ordonatorilor
secundari si tertiari de credite.
Continutul ei este asemanator cu cel al procesului verbal de control,deosebirile
constand mai mult in valorificarea deficientelor inserate si instrumentate de organele
de control.
De regula notele de constatare sunt anexe la procesul vb.de control.
In cazul in care controlul se efectueaza la nivelul unui agent economic care are
personalitate juridica si gestiune economica proprie,actele de control care se
intocmesc la nivelul sucursalelor si filialelor sunt notele de constatare.
Se numeste nota de constatare bilaterala pt.ca sunt semnate si insusite,atat de organul
care efectueaza controlul,cat si de organele controlate.

12
In situatia in care,in urma controlului efectuat,nu s-au constatat deficiente,notele de
const.intocmite sunt unilaterale,in sensul ca acestea sunt semnate numai de catre
organele de control.

• Rapoartele de control:

Sunt acte care se intocmesc de catre Curtea de conturi cu ocazia verificarii contului
anual de executie,deci cu ocazia verificarii institutiilor publice.
Continutul raportului este acelasi cu cel al procesului vb.de control,cu deosebire ca
acesta nu se semneaza,decat de organele care efectueaza controlul.
# Cand verificarea contului de executie s-a efectuat pe parcursul executiei
bugetare,actul de control care se intocmeste este procesul vb.de control si nu raportul
de control.
Rap.de control se valorifica prin transmiterea lui spre analiza la un complet format
din 3 consilieri de conturi,care emit o incheiere putand stabili urm.:
- descarcarea de gestiune sau transmiterea actelor pt.refacere si
completare.
In cazul celorlalte acte de control,valorificarea consta in transmiterea actelor la
instantele civile sau penale,dupa caz.
• Raportul de inspectie fiscala:

Este actul de control care se intocmeste de Administratia Nat.a Finantelor (ANAF)cu


ocazia verificarii modului in care sunt achitate obligatiile fata de buget,respectiv a
impozitelor,taxelor si contributiilor.
Spre deosebire de celelalte acte de control,rap.de inspectie fiscala presupune o
procedura prealabila. Astfel,organul de inspectie instiinteaza entitatea controlata
despre perioada de efectuare a controlului,obiectivele de control si documentele
supuse controlului.
Dupa realizarea acestei proceduri se trece la controlul propriu-zis,rap.de inspectie
avand acelasi continut ca si procesul vb.de control,cu deosebirea ca in partea de final
se mentioneaza modalitatea de contestatie,precum si caile de atac in cazul in care
contestatia nu a fost rezolvata pe cale ......
Organele de control instrumenteaza rasp.materiala,civila si penala,dar si
rasp.contraventionala sau disciplinara.

INFLATIA

Pt.efectuarea multiplelor operatiuni economice,atat pers.jur.cat si pers.fiz.trebuie sa


dispuna de anumite sume de bani,desfasurarea normala a vietii economice fiind
posibila numai atunci cand intre masa banilor aflati in circulatie si volumul de bunuri
si servicii exista un echilibru valoric.
• Factorii (cauzele) care conduc la realizarea unui dezechilibru intre cele doua
parti sunt:
1.Deficitul bugetar

13
Pt.a acoperii diferenta dintre veniturile si cheltuielile bugetare,statul, pt.a-si
acoperi integral cheltuielile,recurge la un imprumut la Banca Centrala. Acest lucru
are ca efect cresterea cantitatii de bani aflati in circulatie in rap.cu nevoile pietii si cu
valorile bunurilor si serviciilor.
2.Creditul bancar
Lipsa banilor,atat in cazul pers.fiz.cat si pers.jur.,banii necesari pt.desfasurarea
activitatilor economice sau pt.acoperirea nevoilor de consum determina apelarea la
credite bancare.
Cresterea volumului de credite bancare det.cresterea banilor aflati in circulatie si
implicit dezechilibrul intre cele doua parti (masa bunurilor si masa monetara).
3. ....................balantei de plati curente
Acesta apare atunci cand in tara intra din motive diferite un volum mare de
valuta care influenteaza implicit masa banilor aflati in circulatie fara a exista insa pe
piata un volum corespunzator de marfuri si servicii.
4. Intrarea in circuit a unor sume tezaurizate
Acest factor influenteaza atunci cand posesorii de bani devin constienti de
reducerea puterii de cumparare a acestora,realizand ca pt.o cantitate de bani va reusi
sa cumpere o cantitate mai mica de bunuri si servicii.
Dintre factorii mentionati,un rol deosebit in stabilirea nivelului inflatiei il au factorii
monetari,cum ar fii:
a)cantitatea de moneda pusa in circulatie de emitent
b)volumul veniturilor individuale ale populatiei
c)volumul creditelor acordate de banci
d)viteza de circulatie
e)increderea populatiei in moneda
Inflatia generata de factorii mentionati se manifesta prin deprecierea banilor si
cresterea preturilor. O crestere a preturilor devine inflationista numai atunci cand
preturile nationale cresc mai mult decat cele internationale.
Factorii care det.nivelul general al preturilor sunt:
- factorul economic – care det.scaderea productiei de bunuri si servicii
- factorul monetar – det.de cresterea vitezei de circulatie a monedei
O crestere continua a preturilor aduce o noua marire a cantitatii de monede aflate in
circulatie,astfel ca se poate spune ca inflatia aduce dupa sine o noua inflatie.
In raport cu cele mentionate,inflatia poate fi definita ca o rupere de echilibru la un
moment dat dintre masa monetara si masa de bunuri,prin inmultirea sumelor
monetare in asa masura,incat sa fie urmata de fenomenul general de urcare a
preturilor si respectiv de a deprecierei monetare.
• Consecintele ecomonico-sociale ale inflatiei:
1. Inflatia det.o ieftenire a marfurilor si serviciilor destinate exportului,intrucat
impotatorul din strainatate,detinator de valuta,cumpara cu aceasta suma de bani
(bani locali)si implicit cu acestia mai multe marfuri si servicii.
2. O scumpire a marfurilor si serviciilor importate,intrucat cu banii locali cumpar
un volum redus de marfuri din strainatate
3. Inflatia produce o deplasare patrimoniala de la detinatorul de bani la
detinatorul de bunuri,respectiv o imbogatire a acestuia din urma fara justa
cauza
14
4. Inflatia este pagubitoare pt.salariati,intrucat salariile raman conventional
constante,in timp ce preturile marfurilor cresc
5. Inflatia produce consecinte negative si asupra activitatii productive,intucat
pers.jur.,detinatoare de bani care desfasoara o activitate productiva isi va
orienta productia catre bunuri care pot fi valorificate intr-un termen scurt si la
preturi ridicate
• Metodele de reducere ale inflatiei trebuie cautate chiar in cauzele
inflatiei,respectiv:
a) reducerea pe cat posibil a deficitului bugetar
=>Institutiile publice trebuie obligate sa cheltuiasca in limita veniturilor
disponibile
b) reducerea creditului bancar si acordarea creditelor,indeosebi pt.activitatea
productiva
c) balanta de plati curente trebuie sa asigure un echilibru intre preturile la intern si
preturile la extern => Acest lucru este posibil numai prin asigurarea unei egalitati
intre volumul marfurilor transportate si cele importate

DEFLATIA MONETARA

Este un proces care presupune reducere sau temporarea cresterii preturilor prin
micsorarea banilor aflati in circulatie.
Este un fenomen invers in inflatie,de modificare a masei monetare prin reducerea
sumelor monetare.
Ca si inflatia,deflatia presupune o rupere a echilibrului intre masa monetara si
masa de bunuri si servicii,urmata insa de o scadere a pretului.
Principala cauza a deflatiei monetare o constituie politica monetara a statului care
urmareste o crestere a puterii de cumparare a unitatii monetare si o reducere a
exportului.
Tot prin politica monetara,statul urmareste o urcare a cursului de schimb al
monedei nationale.
• Principalele metode ale deflatiei sunt:
a) reducerea sumelor monetare de catre institutiile autorizate cu emiterea ei
b) reducerea sumelor monetare prin disparitia din circulatie a anumitor categorii
de semne monetare
c) prin politica de tezaurizare a monedei
• Consecintele economice ale deflatiei:
1. Deplasarea nejustificata a averilor din mana debitorilor in mana
creditorilor,creditorul fiind interesat sa-si valorifice diferentele de capital
,obtinand fara nici un efort prin cumpararea de cat mai multe marfuri si servicii
2. Organismele de credit isi vor micsora unitatea de creditare din cauza riscului
de plasament
3. Activitatea productiva se va reduce
• Pt.inlaturarea deflatiei se folosesc urmatoarele metode:
15
a) distrugerea fizica a banilor aflati,in circulatie
b) cresterea impozitelor pe venituri
c) reducerea creditelor bancare si cresterea ratei dobanzii
d) dirijismul economic,resp.reducerea programata a preturilor,inghetarea
salariilor,etc.

16