Test nr.

9 Subiectul 1: Principiul proteciei drepturilor si libertilor fundamentale ale omului

1.1 Definii principiul proteciei universale a drepturilor omului Principiul protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului - o norma jus cogens care impune obligatia tuturor statelor de a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului 1.2 Analizai evoluia istoric i codificarea principiului. Principiul respectrii drepturilor omului este relativ nou, cptand valene deosebite dup adoptarea Declaraiei universale a drepturilor omului. Prima consacrare oficial a drepturilor omului apare in SUA, la 12 iunie 1776, in Declaraia drepturilor, care consfinea dreptul omului la via i la libertate. Carta ONU conine i ea unele dispoziii care denot preocuparea societii internaionale in respectarea i garantarea drepturilor omului. Reafirmind in preambulul su credina in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea i valoarea persoanei umane, in egalitatea in drepturi a brbailor i femeilor, Carta ONU consfinete in mod expres la art. 56 obligaiile statelor privind respectarea universal i efectiv a drepturilor omului i libertilor fundamentale pentru toi, fr deosebire de ras, sex, religie, limb etc. In anii care urmeaz de la data intrrii in vigoare a Cartei ONU, in cadrul Naiunilor Unite au fost elaborate numeroase instrumente politico-juridice internaionale, care au dat expresie preocuprilor pentru atingerea unui standard minim de protecie a drepturilor omului, atributelor fundamentale ale personalitii individului, drepturile i obligaiile care-i revin in raport cu semenii si i societatea din care fac parte. Dintre documentele cele mai reprezentative care au fundamentat existena principiului respectrii drepturilor omului ca principiu de drept internaional este necesar de menionat: DeclaraiaUniversal a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948; Cele dou Pacte internaionale cu privire la drepturile economice, sociale i culturale i cu privire la drepturile civile i politice, adoptate de Adunarea General a ONU la 16 decembrie 1966; Declaraia american a drepturilor i indatoririlor omului adoptat la Bogota in 1948; Convenia pentru protecia drepturilor omului i libertilor fundamentale semnat la Roma la 4 noiembrie 1950 in cadrul Consiliului Europei; Actul final alConferinei pentru Securitate i Cooperare in Europa, semnat la Helsinki la 1 august 1975 Documentele ulterioare adoptate in procesul CSCE la Madrid, Viena, Copenhaga i Paris Conventia privind reprimarea si prevenirea crimei de genocid din 1948 Conventia privind reprimarea si prevenirea apartheidului din 1973 1.3 Evoluai coninutul juridic al principiului Drepturile omului sunt cele mai codificate la moment. Persoanele fizice in deferitele sale acceptiuni(copil,refugiat,apatrid,bipatrid,persoana stramutata) este astazi destinatarul principal a surselor dreptului international. Au fost create o serie de mecanisme care examineaza cauzele de nerespectare drepturilor si libertatilor fundamentale. In DIP se cunosc doua tipuri de asemenea mecanisme: jurisdictionale(CtEDO) si administrative(Comitetul de la Geneva pentru drepturile omului). Pe linga categoriile de presoane protejate in DIP exista acte care protejeaza anumite categorii de drepturi fundamentale.(ex Pactul cu privire la drepturile civile si politice din 1966). Astazi se cunosc trei generatii ale drepturilor omului: 1. drepturi civile si politice 2. drepturi economice,sociale si culturale 3. drepturi colective(dr. la pace,la dezvoltare, la un mediu inconjurator sanatos,dr. la folosirea proprie a resurselor naturale,etc) De fapt, in virtutea acestui principiu statelor le revin i o serie de obligaii de drept internaional cum ar fi de pild:

- obligaia statelor de a respecta standardele internaionale privind drepturile omului; - obligaia de a nu permite nici un fel de inclcare a drepturilor omului, creand mijloace judiciare la indemana celor ale cror drepturi au fost inclcate; - s se preocupe de asigurarea pentru toi oamenii a unui nivel de via corespunztor asigurrii sntii i bunstrii lor, preocupandu-se de adoptarea msurilor sociale necesare; - s asigure minoritilor naionale dreptul de a se asocia, de a duce impreun o via spiritual i de a-i prezerva identitatea etnic, lingvistic i religioas; - obligaia de a informa cu bun credin forumurile internaionale in legtur cu modul in care statele respect i aplic conveniile internaionale privind drepturile omului, manifestand o receptivitate fa de sugestiile i propunerile altor state, fa de recomandrile organizaiilor internaionale. In concluzie, este necesar de reinut c intre principiul drepturilor omului i principiile egalitii suverane i neinterveniei nu trebuie s existe raporturi de incompatibilitate. Msurile prin care sunt traduse in via reglementrile internaionale privind drepturile omului sunt in esen msuri interne adoptate de state in virtutea suveranitii lor. Afar de aceasta, este necesar de menionat c documentele internaionale creeaz doar un anumit cadru juridic general legat de protecia drepturilor omului, pe cand concretizarea acestor prevederi se efectueaz in ultim instan prin actul suveran al statului, prin reglementri interne, i in general prin contribuia organelor interne ale statului care vegheaz respectarea necondiionat a drepturilor omului in fiecare stat.

Subiectul II: Platoul continental

2.1 Definii noiunea de platou continental Platou continental-acea prelungire naturala subacvatica a tarmului statului riveran care coboara in panta usoara pina la taluzul continental care, de regula, se afla la o distanta de pina la 200 mile maritime masurata de la liniile de baza a marii teritoriale(Conventia cu privire la dr.marii din 1982) 2.2 Analizai tehnicile de delimitare a platoului continental
Conventia cu privire la dreptul marii prevede citeva tehnici de delimitare a platoului continental: 1. pan la o distan de 200 mile marine de la liniile de baz de la care se msoar limea mrii teritoriale, atunci cand limita exterioar a marginii continentale este inferioar celor 200 mile marine, 2. pan la o distan de 350 mile marine de la liniile de baz de la care se msoar limea mrii teritoriale, atunci cand limita exterioar a marginii continentale se intinde dincolo de 200 mile marine de la liniile de baz a mrii teritoriale, 3. in aceleai condiii, pan la o distan de 100 mile marine de la izobata de 2500 m, care este linia care leag punctele de 2500 m adancime.(1 strelca-platoul continental,2-izobata de 2500 m,3-prelungirea de 100 mile maritime)

2.3 Estimai drepturile exclusive i obligaia statelor n explorarea platoului continental

Drepturile si obligatiile statului riveran asupra platoului continental 1. Statul riveran exercit drepturi suverane asupra platoului continental n scopul explorrii lui i exploatrii resurselor sale naturale. 2. Drepturile vizate la paragraful 1 sunt exclusive, n sensul c dac statul riveran nu exploreaz platoul continental sau nu-i exploateaz resursele naturale, nimeni nu poate s ntreprind astfel de activiti fr consimmntul su expres. 3. Drepturile statului riveran asupra platoului continental nu depind de ocupaia acestuia, efectiv sau fictiv, i nici de vreo declaraie expres. 4. Resursele naturale vizate de prezenta parte cuprind resursele minerale i alte resurse nebiologice ale fundului mrii i subsolului acesteia, ca i organismele vii care aparin speciilor sedentare, adic organismele care, n stadiul n care pot fi pescuite, sunt fie imobile pe fundul mrii sau sub acest fund, fie incapabile de a se deplasa altfel dect dac rmn n mod constant n contact cu fundul mrii sau cu subsolul acesteia. Cabluri i conducte submarine pe platoul continental 1. Toate statele au dreptul de a pune cabluri i conducte submarine pe platoul continental conform dispoziiilor prezentului articol. Insule artificiale, instalaii i lucrri pe platoul continental Prevederile art. 60 se aplic, mutatis mutandis, insulelor artificiale, instalaiilor i lucrrilor situate pe platoul continental. 1. n zona economic exclusiv, statul riveran are dreptul exclusiv de a proceda la construirea i de a autoriza i reglementa construirea, exploatarea i utilizarea de: a. insule artificiale; b. instalaii i dispozitive utilizate n scopurile prevzute de art. 56 sau n alte scopuri economice; c. instalaii i lucrri care pot mpiedica exercitarea drepturilor statului riveran n zon. 2. Statul riveran are jurisdicie exclusiv asupra acestor insule artificiale, instalaii i lucrri, inclusiv n materie de legi i reglementri vamale, fiscale, sanitare, de securitate i de imigrare. Foraje pe platoul continental Statul riveran are dreptul exclusiv de a autoriza i de a reglementa forajele pe platoul continental, oricare ar fi scopurile acestora. Sparea de galerii Prezenta parte nu afecteaz dreptul statului riveran de a exploata subsolul recurgnd la sparea unor galerii, oricare ar fi adncimea apei n locul respectiv.