UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU BUCURESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MIRELA ANCA POSTOLE OANA CLAUDIA IONESCU

BUGET SI TREZORERIE PUBLICA

BUCURESTI

2011
Unitatea de invare 1:

SISTEMUL UNITAR DE BUGETE Cuprins: 1.1. Coninutul bugetului public..1 1.2 .Sistemul unitar de bugete..2 1.3.Principiile bugetare4 1.4. Teste de autoevaluare7 1.5.Rspunsuri la testele de autoevaluare8 1.6. Teste de autoevaluare propuse..8 1.7. Cuvinte cheie8 1.8. Bibliografia unitii de nvare 1.9 Obiectivele unitii de nvare 1: In cadrul acestei uniti, ne-am propus s analizm sistemul de bugete i s evideniem modul n care principiile bugetare sunt respectate n practic. In acest scop, am prezentat coninutul bugetului public, componentele sistemului bugetar operaiunea de consolidare bugetar. De asemenea , am analizat principiile bugetare prin prisma avantajelor, dezavantajelor i derogrilor de la acestea.

1.1 Coninutul bugetului public Din punctul de vedere al coninutului su, bugetul public poate fi analizat ca: -Document; -Lege; -Sistem de fluxuri financiare; -Instrument de politic economic.

Document- act n care sunt prevzute i aprobate in fiecare an, veniturile si cheltuielile publice, sau dupa caz, numai cheltuielile in funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice. Lege actul juridic n care se prevd i aprob, prin lege, veniturile i cheltuielile anuale ale statului sau ale instituiilor publice. Bugetul public ca lege este un : act de previziune - indic resursele baneti ale statului i destinaiile acestora sub forma cheltuielilor act de autorizare - prin care puterea executiv este mputernicit de puterea legislativ s cheltuiasca i s perceapa venituri, potrivit prevederilor legale act anual - anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile i cheltuielile bugetare i n care se realizeaz execuia indicatorilor bugetari Sistem de fluxuri financiare- fluxuri financiare legate de formarea resurselor financiare publice (impozite, taxe, contribuii i alte venituri publice) pe de o parte, i de repartizarea acestora sub forma creditelor bugetare, pe de alt parte. Instrument de politic financiar - este un instrument de politic a statului in domeniul fiscalitii i a cheltuielilor publice, ntruct prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare, ce reflect politica fiscal, pe de o parte, i cheltuielile bugetare pe de alt parte, care au un rol important n plan economic i social.

1.2. Sistemul unitar de bugete Sistemul unitar de bugete este format din : - Bugetul de stat ; - Bugetul asigurrilor sociale de stat ; - Bugetele locale ; - Bugetele fondurilor sociale ; - Bugetul trezoreriei statului ; - Bugetele instituiilor publice autonome ; - Bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din BS, BASS, BL, BFS, dupa caz ; - Bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii ;
3

- Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau generate de stat i a cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice ; - Bugetul fondurilor externe nerambursabile. Bugetul de stat- este documentul elaborat si administrat de Guvern, adoptat de Parlament, prin lege, cuprinznd veniturile i cheltuielile aprobate prin legea bugetar anuala. Legea bugetar anual autorizeaz fluxurile financiare publice de formare a veniturilor i de repartizare a cheltuielilor pe destinaii i pe ordonatori principali de credite, in conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-social a rii i ale politicii financiare specifice anului pentru care este adoptat bugetul. Bugetul asigurrilor sociale de stat- este documentul ce se ntocmete distinct de bugetul de stat i se aprob de Parlament prin lege separat, fiind administrat de Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale. Ministerul Muncii autorizeaz fluxurile financiare publice de formare a veniturilor pe baza contribuiilor i a altor vrsminte preluate de la persoane juridice i fizice i de repartizare a acestora pe destinaii. Bugetele locale- sunt bugetele de venituri i cheltuieli ale unitiloradministrativ-teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaz iniiativa local n realizarea veniturilor i satisfacerea cerinelor locale. Bugetele fondurilor sociale- se ntocmesc n vederea finanrii anumitor obiective i aciuni necesare n perioada considerat, pentru care se instituie preluri obligatorii pe baz de legi speciale. Bugetul trezoreriei statului- este documentul n care sunt nscrise veniturile i cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfurat de aceasta in scopul ndeplinirii funciilor sale. Bugetele instituiilor publice autonome- includ veniturile i cheltuielile sau, dupa caz, numai cheltuielile anuale ale instituiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei alte unitti de drept public. Bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din BS, BASS, BL sau BFS. o Includ cheltuielile anuale ale instituiilor publice ce funcioneaz doar pe baza resurselor primite de la BS, BASS, BL sau BFS, n funcie de sistemul de finanare ;
4

o Cuprind veniturile i cheltuielile anuale ale instituiilor publice ce primesc subvenii de la BS, BASS, BL i BFS n completarea fondurilor proprii. Bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii.- sunt documentele n care sunt prevzute i aprobate veniturile i cheltuielile instituiilor publice, ce funcioneaza doar pe baza veniturilor proprii ce provin din chirii, organizarea de manifestari culturale i sportive, concursuri artistice, publicaii, prestaii editoriale, studii, proiecte, valorificrii de produse din activiti proprii sau anexe, prestrii de servicii, etc. Bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat- sunt documentele n care sunt prevzute i aprobate veniturile i cheltuielile creditelor externe contractate sau garantate de stat i a cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice. Bugetele fondurilor externe nerambursabile- sunt documentele in care sunt prevzute i aprobate veniturile i cheltuielile fondurilor externe care nu trebuie rambursate. Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate i reunite n dou categorii, respectiv : - Bugetul public naional : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele locale ; - Bugetul general consolidat- cuprinde bugetul public naional plus celelalte bugete de la sistemul de bugete. 1.3. Principiile bugetare In scopul asigurrii unei gestionri corecte a resurselor financiare publice se recomand respectarea unor reguli tehnice cunoscute sub denumirea de principii bugetare. Potrivit Legii Finanelor Publice, aceste principii bugetare generale sunt : - principiul universalitii ; - principiul unitii ; - principiul neafectrii veniturilor ; - principiul anualitii ; - principiul specializrii ; - principiul unitii monetare ;
5

- principiul echilibrului bugetar ; - principiul publicitii ; Principiul universalitii Avantajele respectrii principiului universalitii sunt : - permite cunoaterea ct mai exact a volumului total al veniturilor i cheltuielilor publice, precum i a corelaiei existente ntre anumite venituri i cheltuieli care se afl n conexiune strns ; - confer Parlamentului dreptul de control asupra cuantumului total al veniturilor i cheltuielilor publice ; - Veniturile i cheltuielile publice sunt nscrise n buget n totalitate, n sume brute ; - Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i supervizrilor care au stabilite destinaii distincte. Principiul unitii Bugetul public, prin principiul unitii, asigur o prezentare de ansamblu i o cunoatere clar a surselor de venituri i a destinaiei cheltuielilor. Acest principiu permite exercitarea controlului de ctre Parlament asupra Guvernului privind perceperea impozitelor, modului de cheltuire a fondurilor publice. De asemenea, veniturile i cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document n vederea utilizrii eficiente a fondurilor publice. Dei unitatea bugetar prezint o serie de avantaje, n tot mai multe state contemporane s-a renunat la respectarea deplin a acestui principiu prefernadu-se procedeul pluralitii bugetare, i anume, pe lng bugetul statului se ntocmesc i alte bugete care poart denumirea de derogri de la principiul unitii bugetare. Aceste derogri sunt : - conturile speciale ale tezaurului public ; - bugetele extraordinare ; - bugetele anexe ; - bugetele autonome ; - rectificarea legilor bugetare anuale ; - bugetele referitoare la unele cheltuieli accidentale sau in caz de urgent. Principiul neafectarii veniturilor Principiul neafectrii veniturilor nu permite perceperea unui venit public pentru finanarea unei anumite cheltuieli publice.
6

Existena resurselor financiare este o condiie general a acoperirii cheltuielilor publice pe ansamblu. Majorarea cheltuielilor n cursul anului bugetar se efectueaz cu condiia ca iniiatorii sa prevad i resursele necesare acoperii acestora. Nerespectarea ntocmai a acestui principiu este, de fapt, un rezultat al nerespectrii depline a altor principii, n special cele privind universalitatea i unitatea bugetar. Principiul anualitii Principiul anualitii bugetului public se refer la durata de timp pentru care Parlamentul autorizeaza Guvernul s ncaseze veniturile publice i s efectueze cheltuielile publice, precum i la perioada n care se realizeaz execuia bugetului, fiind de un an. Anul bugetar dureaz 12 luni. In practica bugetar internaional, anul bugetar coincide sau nu, cu anul calendaristic. Exemplu: - n Austria, Belgia, Brazilia, Frana, Germania anul bugetar coincide cu anul calendaristic; - n Marea Britanie, Canada, Japonia anul bugetar ncepe la 1 aprilie i se incheie la 31 martie ; - n Australia intervalul este 1 iulie-30 iunie ; - n SUA intervalul este 1 octombrie- 30 septembrie; - n Romania, anul bugetar coincide cu anul calendaristic. Factorii ce influeneaz data nceperii anului bugetar sunt: - structura economiei; - nivelul de dezvoltare al rii; - perioada de lucru a Parlamentului ; - numrul i durata sesiunilor n care Parlamentul dezbate bugetul ; - traditia ; - ali factori specifici fiecrui stat. In ultimele decenii, tot mai multi economisti sustin necesitatea renuntarii la principiul anualitatii si trecerea la adoptarea bugetelor plurianuale. Principiul specializrii Principiul specializrii bugetare se bazeaz pe clasificaia bugetar, ce trebuie s ofere o imagine privind : Sursele de provenien ale veniturilor, care sunt impozitele directe, cele indirecte, locul pe care l ocup fiecare impozit n ansamblul veniturilor fiscale i care sunt veniturile extraordinare.
7

Destinaiile cheltuielilor, n cadrul gruprii economice (curente i de capital), n cadrul gruprii funcionale (pe ramuri i domenii de activitate ctre care sunt orientate resursele) i al gruprii administrative, pe institu ii ai caror conducatori sunt ordonatori de credite bugetare. In legislaia finanelor publice din Romnia este consacrat acest principiu al specializrii bugetare. Clasificaia bugetar tip este elaborat de Ministerul Finanelor Publice. Ea cuprinde ca subdiviziuni : pari, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe i articole i alineate dac este cazul. Principiul unitii monetare Principiul unitii monetare se refer la faptul c toate operaiunile bugetare s fie exprimate n moneda naional. Bugetul public , prin acest principiu asigur o prezentare de ansamblu i o cunoatere clar a surselor de venituri i a destinaiei cheltuielilor, precum i a mecanismului de echilibrare a bugetului. Maurice Duverger a identificat dou motivaii ale acestui principiu : - financiare, ce constituie o regul de ordine i claritate n vederea prezentrii strii reale a politicii financiare publice ; - politice, ce se refer la controlul Parlamentului, care devine mai dificil datorit fracionrii cheltuielilor i veniturilor n multiple documente. Principiul echilibrului bugetar Principiul echilibrului bugetar nu este respectat n practica bugetar ntruct bugetele publice se ntocmesc ca deficit. In aceste condiii, pentru acoperirea cheltuielilor bugetului public se interzice recurgerea la emisiunea monetar sau la finanarea direct de ctre bnci. Principiul publicitii Principiul publicitii presupune ca bugetul public sa fie adus la cunotina opiniei publice prin mijloacele de informare mass-media, att n faza de proiect, ct i n timpul dezbaterilor parlamentare, urmnd ca dup adoptarea de catre Parlament, legea bugetar s fie publicat n Monitorul Oficial i n culegeri legislative. La nivelul bugetelor locale nu avem principiul neafectrii veniturilor, iar conform principiului echilibrului - cheltuielile unui buget se acoper integral din veniturile bugetului respectiv.

1.4. Teste de autoevaluare 1. Argumentai afirmaia potrivit creie bugetul public este un instrument de politic financiar. 2. Ce reprezint bugetele locale ? 3. Pe ce se bazeaz principiul specializrii bugetare ? 1.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1 : Bugetul public este un instrument de politic a statului in domeniul fiscalitii i a cheltuielilor publice, ntruct prin acest document sunt stabilite veniturile bugetare, ce reflect politica fiscal, pe de o parte, i cheltuielile bugetare pe de alt parte, care au un rol important n plan economic i social. Intrebarea 2 : Bugetele locale sunt bugetele de venituri i cheltuieli ale unitilor-administrativ-teritoriale elaborate autonom, fapt ce stimuleaz iniiativa local n realizarea veniturilor i satisfacerea cerinelor locale. Intrebarea 3 : Principiul specializrii bugetare se bazeaz pe clasificaia bugetar, ce trebuie s ofere o imagine privind : Sursele de provenien ale veniturilor, care sunt impozitele directe, cele indirecte, locul pe care l ocup fiecare impozit n ansamblul veniturilor fiscale i care sunt veniturile extraordinare. - Destinaiile cheltuielilor, n cadrul gruprii economice (curente i de capital), n cadrul gruprii funcionale (pe ramuri i domenii de activitate ctre care sunt orientate resursele) i al gruprii administrative, pe institu ii ai caror conducatori sunt ordonatori de credite bugetare. 1 1.6. Teste de autoevaluare propuse 1. Prezentai modul n care sunt respectate sau nu principiile bugetare n Romnia. 2. Analizati sistemul iniiativei bugetare, pe exemplul Uniunii Europene. 3. La ce se refer principiul unitii monetare si care sunt motivaiile acestuia potrivit lui Maurice Duverger ?

1.7. Cuvinte cheie Buget public ; Sistem unitar de bugete ; Principii bugetare. 1.8. Bibliografia unitii 1

Moteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Moteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Gherghel Silvia , Buget i Trezorerie Public, Editura Focus, Petroani, 2002.

10

Unitatea de nvare 2

PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT

Cuprins : 2.1. Competene i responsabiliti n procesul bugetar10 2.2. Elaborarea proiectului bugetului de stat.12 2.3. Examinarea i aprobarea proiectului bugetului de stat..12 2.4. Execuia bugetului de stat..13 2.4.1.Execuia veniturilor bugetului de stat..13 2.4.2. Execuia cheltuielilor bugetului de stat..15 2.5. Contul general al execuiei bugetului de stat16 2.6. Teste de autoevaluare17 2.7. Rspunsuri la testele de autoevaluare ..17 2.8. Teste de autoevaluare propuse..18 2.9. Cuvinte cheie18 2.10. Bibliografia unitii de nvare 2 ..18 Obiectivele unitii de nvare 2: Prin coninutul acestei uniti de nvare ne propunem s analizm procesul bugetar n Romnia, la nivelul bugetului de stat. Drept urmare, principalele subiecte abordate au fost cele referitoare la competenele i responsabilitile autoritilor publice n legtur cu procesul bugetar i etapele procesului bugetar la nivelul bugetului de stat. 2.1. Competene i responsabiliti n procesul bugetar Procesul bugetar reprezint o succesiune de etape ce constau in elaborarea, aprobarea, executarea, ncheierea, controlul i raportarea rezultatelor execuiei bugetului. Procesul bugetar al fiecarui an se ncheie cu aprobarea contului general de execuie a acestuia. In derularea procesului bugetar, responsabilitile revin Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanelor Publice, autoritilor administratiei publice locale, precum i ordonatorilor de credite.

11

Parlamentul- adopt legile bugetare anuale elaborate de Guvern, n contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta ; legile rectificative i legile contului general anual de execuie. Guvernul- stabilete politica fiscal-bugetar luand n considerare perspectivele economice i prioritile politice cuprinse n programul de guvernare acceptat de Parlament. Elaboreaz raportul privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv si proiecia acesteia n urmtorii trei ani. Autoritile administraiei publice locale formuleaz propuneri de transferuri si de sume defalcate pe care le comunic Ministerului Finanelor Publice. Ministerul Finanelor Publice : - dispune msurile necesare pentru aplicarea politicii fiscalbugetare ; - emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor i forma de prezentare a acestora; - solicit rapoarte si informaii oricror instituii care gestioneaz fonduri publice ; - Analizeaz propunerile de buget n etapele de elaborare a bugetelor ; - Colaboreaz cu BNR la elaborarea balanei de pli externe ; - Particip n numele statului, n ara i n strintate la tratative privind acordurile bilaterale i multilaterale de promovare i protejare a investiiilor i la conveniile de evitare a dublei impuneri, combaterea evaziunii fiscale, etc. Ordonatorii de credite se mpart n trei categorii : principali, secundari si teriari. Ordonatorii principali de credite sunt : minitrii, conductorii celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, conductori ai altor autoriti publice sau conducatorii instituiilor publice autonome. Ordonatorii secundari sau teriari de credite sunt conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali. Rolul ordonatorilor de credite : - Ordonatorii principali de credite repartizeaz credite bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele
12

instituiilor ierarhic inferioare ai cror conducatori sunt ordonatorii secundari si teriari de credite ;. - Ordonatorii secundari de credite repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice subordonate, ai caror conductori sunt ordonatorii teriari de credite ; - Ordonatorii teriari de credite utilizeaz creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituiilor pe care le conduc, potrivit bugetelor aprobate . 2.2. Elaborarea proiectului bugetului de stat Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezint prima etap a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care const n formularea propunerilor privind veniturile i cheltuielile bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finanelor Publice, la nivelul caruia are loc centralizarea ntr-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Elaborarea proiectului de buget se bazeaz pe : - prognozele indicatorilor macroeconomici si sociali din anul bugetar pentru care se ntocmete bugetul i ale celor pentru urmatorii trei ani ; - politicile fiscale i bugetare ; - propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite ; - posibilitti de finanare a deficitului bugetar ; - politicile si strategiile sectoriale ; - prevederile, semnate i/sau ratificate. Procesul elaborarii proiectului de buget se desfaoar pe baza unui calendar ce stabilete termenele limit pentru fiecare subetap a acestuia. 2.3. Examinarea i aprobarea proiectului bugetului de stat Dup ntocmire, proiectul de buget este supus dezbaterii si aprobrii Parlamentului. In cadrul celei de a doua etape a procesului bugetar distingem urmatoarele faze : - dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizarea proiectului ; - ntemeierea Raportului comun ; - dezbaterea general n edinta comun a celor dou camere ale Parlamentului ; - votarea legii Bugetului de Stat;
13

- promulgarea legii bugetului de stat de ctre Preedintele rii ; - publicarea legii bugetului de stat n Monitorul Oficial. Legile bugetare cuprind: - la venituri - estimrile anului bugetar; - la cheltuieli - creditele bugetare determinate de autorizrile coninute n legi specifice, n structura funcional i economic a acestora ; - deficitul sau excedentul bugetar, dup caz ; - reglementri specifice exerciiului bugetar. Anexele legilor bugetare cuprind: - Sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate; - Bugetele ordonatorilor principali de credite i anexele la acestea ; - Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i criteriile de repartizare a acestora ; - Alte anexe specifice ; 2.4. Execuia bugetului de stat Execuia bugetului de stat nseamn activitatea de ncasare a veniturilor bugetare i de efectuare a plaii cheltuielilor aprobate prin acest buget. In Romnia, execuia de cas a bugetului se realizeaz prin trezoreria statului, implicnd si operaiuni prin sistemul bancar. Inainte de trecerea la execuia efectiv a bugetului are loc operaiunea de repartizare a veniturilor i cheltuielilor bugetare pe trimestre i pe instituii, n funcie de termenele legale de ncasare a veniturilor, de termenele i posibilitile de asigurare a surselor de finanare a deficitului bugetar i de perioada in care este necesar efectuarea cheltuielilor. 2.4.1.Execuia veniturilor bugetului de stat Execuia veniturilor bugetului de stat este activitatea de ncasare a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor venituri cuvenite acestui buget. Principiile ce stau la baza execuiei veniturilor bugetare sunt : - nici un impozit, tax sau alte obligaii de natura acestora nu pot fi nscrise n buget i ncasate, dac acestea nu au fost stabilite prin lege ;

14

- legea bugetar anual aprob pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor i a cotelor acestora precum i a celorlalte venituri ale statului care urmeaz s se perceap ; - este interzis perceperea sub orice titlu i sub orice denumire de contribuii directe sau indirecte n afara celor stabilite prin lege. Execuia bugetar se ncadreaz strict n anul financiar, are aceeai durat ca i exerciiul bugetar, att pentru stat, ct i pentru agenii economici. Colectarea veniturilor se realizeaz n cadrul unitilor financiare publice. Orice venit nencasat pn la data de 31 decembrie a anului, se va ncasa n contul bugetului pe anul urmtor. Etapele execuiei veniturilor bugetare Aezarea veniturilor bugetare ; Lichidarea veniturilor bugetare Emiterea titlului de percepere ; Perceperea veniturilor bugetare ; Aezarea veniturilor bugetare- reprezint prima etap n cadrul execuiei veniturilor bugetare ce const n identificarea materiei impozabile care constituie baza pentru pereceperea de venituri la bugetul de stat i determinarea mrimii acesteia. Lichidarea veniturilor bugetare se refer la stabilirea cuantumului aferent materiei impozabile, pe baza cotelor i altor elemente prevzute de lege. Emiterea titlului de percepere const n nscrierea cuantumului venitului bugetar ntr-un act pe baz caruia se autorizeaz organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel n contul bugetului. Perceperea veniturilor bugetare reprezint activitatea de ncasare efectiv a impozitelor, taxelor i a altor venituri prevzute n bugetul de stat. In execuia veniturilor, nerespectarea obligaiilor ce revin pltitorilor poate mbrca forma : - de nerespectare a termenilor de plat, urmnd a se a aplica sanciuni, penaliti, majorri, etc. - sustragerii de la plata impozitului a unei pri din obiectul impozabil, sau prin calcularea gresit a impozitului ceea ce duce la evaziune fiscal, urmnd a se a aplica sanciuni, penaliti, majorri, etc.
15

2.4.2. Execuia cheltuielilor bugetului de stat Execuia cheltuielilor bugetului de stat reprezint activitatea de efectuare a cheltuielilor prevzute i aprobate prin acest buget. In legile bugetare anuale sunt stabilite i aprobate creditele bugetare pentru cheltuielile fiecrui exerciiu bugetar, dup clasificarea economic, funcional i pe surse de finanare. Creditul bugetar este suma aprobat prin buget, reprezenand limita maxim pn la care se pot ordonana i efectua pli n cursul anului bugetar, pentru angajamente contractate n cursul anului bugetar i/sau din exerciii anterioare pentru aciuni multianuale. Pentru aciunile multianuale, n bugetul de stat, se nscriu distinct credite de angajament i credite bugetare. Credite de angajament = limita maxim a cheltuielilor ce pot fi angajate, n cursul exerciiului bugetar, n limitele aprobate prin legea bugetar anual. Credite destinate aciunilor multianuale =sumele alocate pentru programe, proiecte, subproiecte, obiective i care se desfoar pe o perioad mai mare de un an i dau loc la credite de angajament sau credite bugetare. Execuia cheltuielilor bugetare se bazeaza pe urmatoarele de principii : - Creditele bugetare sunt nerambursabile i nepurttoare de dobnd, ele viznd finanarea bugetar definitiv i gratuit ; - Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pentru tot anul bugetar ; - Creditele bugetare aprobate nu pot fi majorate fr a se preciza sursele de finanare (excepie fac alocaiile pentru cheltuielile de personal) - Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate i utilizate pentru finanarea altui ordonator principal de credite, etc ; Etapele execuiei cheltuielilor bugetare : a) Angajarea ; b) Lichidarea cheltuielilor bugetare ; c) Ordonantarea cheltuielilor bugetare ; d) Plata cheltuielilor bugetare ; Angajarea este actul care genereaz obligaia unei instituii publice de a pli o sum de bani unui ter pe baza unui act juridic (lege, contract, decizie ministerial, hotrre judectoreasc).

16

Lichidarea cheltuielilor bugetare - faz n procesul execuiei bugetare ce const n verificarea existenei angajamentelor, a sumelor datorate, a condiiilor de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care s ateste operaiunea respectiv. Ordononarea cheltuielilor bugetare- se confirm c livrrile de bunuri i servicii au fost efectuate sau alte creane au fost verificate i c plata poate fi realizat. Plata cheltuielilor bugetare reprezint actul final prin care instituia public achit obligaiile sale fa de teri. 2.5 Contul general al execuiei bugetului de stat Execuia bugetului de stat se incheie la 31 decembrie a fiecrui an. Conform sistemului de gestiune bugetar, efectele sunt : Orice venit nencasat pana la 31 decembrie sa va ncasa n contul bugetului pe anul urmtor ; Orice cheltuial neefectuat se va putea plti numai n contul bugetului noului an. Incheierea exerciiilor bugetare reprezint, de fapt, un procedeu de contabilitate. In ceea ce privete ncheierea execuiei bugetului public, Guvernul este obligat s prezinte n faa Parlamentului modul n care a fost efectuat execuia. Situaiile ce se prezint de ctre Guvern la sfaritul anului sunt : - contul general al execuiei bugetului de stat ; - rezultatul execuiei, sub forma excedentului sau deficitului ; - conturile anuale ale execuiei bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetele fondurilor speciale i ale ordonatorilor de credite ; - contul general al datoriei publice ; - raportul public anual. 2.6. Teste de autoevaluare 1. Care sunt responsabilitile ce revin Guvernului n derularea procesului bugetar ? 2. Care este rolul ordonatorilor secundari de credite n procesul bugetar ?
17

3. Ce reprezint elaborarea proiectului bugetului de stat n cadrul procesului bugetar ? 4. Ce nseamn execuia bugetar i ce presupune ? 5. In ce const emiterea titlului de percepere, ca etap a procesului de execuie a veniturilor bugetare ? 6. Ce reprezint lichidarea cheltuielilor bugetare, ca etap a execuiei cheltuielilor bugetare ? 2.7. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1 : Guvernului i revine reponsabilitatea de a stabili politica fiscal-bugetar lund n considerare perspectivele economice i prioritile politice cuprinse n programul de guvernare acceptat de Parlament. De asemenea, el este cel care elaboreaz raportul privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar respectiv i proiecia acesteia n urmtorii trei ani. Intrebarea 2 : Rolul ordonatorilor secundari de credite este de a repartiza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor publice subordonate, ai caror conductori sunt ordonatorii teriari de credite ; Intrebarea 3 : Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezint prima etap a procesului bugetar la nivelul acestui buget, care const n formularea propunerilor privind veniturile i cheltuielile bugetare, comunicarea acestora Ministerului Finanelor Publice, la nivelul caruia are loc centralizarea ntr-un document numit proiect al legii bugetului de stat. Intrebarea 4 : Execuia bugetului de stat nseamn activitatea de ncasare a veniturilor bugetare i de efectuare a plaii cheltuielilor aprobate prin acest buget i presupune execuia veniturilor i a cheltuielilor bugetare. Intrebarea 5 : Emiterea titlului de percepere const n nscrierea cuantumului venitului bugetar ntr-un act pe baz caruia se autorizeaz organul fiscal pentru perceperea unui anumit nivel n contul bugetului. Intrebarea 6 : Lichidarea cheltuielilor bugetare reprezint o faz n procesul execuiei bugetare ce const n verificarea existenei angajamentelor, a sumelor datorate, a condiiilor de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care s ateste operaiunea respectiv.

18

2.8. Teste de autoevaluare propuse 1. Analizai procesul bugetar la nivelul bugetului Ministerului Finanelor Publice. 2. Analizai,pe baza legii bugetului de stat, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ctre bugetele locale, precum i transferurile evideniind criteriile de repartizare, sumele alocate pe anumite destinaii. 2. Prezentai responsabilitile ordonatorilor principali de credite, pe exemplul Ministerului Educaiei, Cercetrii i Tineretului. 2.9. Cuvinte cheie Proiectul bugetului de stat ; Execuia bugetului de stat : - Execuia veniturilor bugetului de stat ; - Execuia cheltuielilor bugetului de stat ; Contul general al execuiei bugetului de stat. 2.10. Bibliografia unitii de nvare 2 - Moteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; - Moteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; - Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ; - Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; - Legea nr.313/28.06.2004, privind datoria publica publicata in MO nr.577/29.06.2004 ; - HG nr. 1574/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a ANAF publicata in MO nr. 2/05.01.2004, cu modificarile si completarile ulterioare ; -www.ase.ro

19

Unitatea de nvare 3

PROCESUL BUGETAR LA NIVELUL BUGETULUI ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT, A BUGETELOR LOCALE SI A INSTITUTIILOR PUBLICE

Cuprins : 3.1. Procesul bugetar la nivelul bugetului asigurrilor sociale de stat.19 3.1.1.Elaborarea proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat..20 3.1.2.Examinarea, aprobarea i execuia proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat20 3.2. Procesul bugetar la nivelul bugetelor locale.22 3.2.1.Competene i responsabiliti n procesul begetar local22 3.2.2.Elaborarea, aprobarea i execuia bugetelor locale.23 3.2.3.Contul anual de execuie a bugetelor locale24 3.3. Procesul bugetar la nivelul instituiilor publice24 3.3.1.Prezentare general..24 3.3.2.Tipologia instituiilor publice25 3.3.3.Bugetul instituiilor publice..26 3.4. Teste de autoevaluare.27 3.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare.28 3.6. Teste de autoevaluare propuse29 3.7. Cuvinte cheie..29 3.8. Bibliografia unitii de nvare 3..29 Obiectivele unitii de nvare 3: In aceast unitate de nvare ne-am propus s analizm procesul bugetar att la nivelul bugetului asigurrilor sociale de stat, ct i la nivelul unitilor administrativ teritoriale i instituiilor publice din Romnia. In acest sens am facut o prezentare a competenelor i responsabilitilor autoritilor publice n legtur cu procesul bugetar, elementele i etapele acestuia la nivelul bugetelor respective. Apoi, vom detalia desfurarea procesului bugetar local

20

i al instituiilor publice, ncheind cu execuia i ntocmirea contului anual de execuie a acestora. 3.1. Procesul bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat.

In derularea procesului bugetar, responsabilitile revin Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanelor Publice, Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, precum i unor instituii din subordinea acestora. 3.1.1. Elaborarea proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat Bugetul asigurarilor sociale de stat este o componenta a sistemului bugetului public, ce reflecta constituirea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor, mamelor cu copii mici in ingrijire, anumitor categorii de refugiati si membrilor familiilor lor. Procesul elaborarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara sub coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care stabileste, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat. Ministerul Muncii elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul viitor, pana la data de 30 septembrie a anului curent si il prezinta MFP, in vederea avizarii. Dupa intocmirea proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, urmeaza etapa examinarii si aprobarii acestuia. 3.1.2. Examinarea , aprobarea i execuia proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat. Etapele examinarii si aprobarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat sunt : Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari sociale trimite indicatorii de fundamentare catre Ministerul Muncii, care timite proiectul bugetului spre avizare Ministerul Finantelor Publice ; in urma avizarii, acest proiect ajunge la Guvern, care il inainteaza Parlamentului. In urma dezbaterilor care au loc in diferite comisii, proiectul legii este avizat de Parlament si supus dezbaterii generale unde se va vota legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Urmeaza apoi promulgarea legii si publicarea ei in Monitorul Oficial.

21

In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, execuia vizeaza tot activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget, operatiuni ce poarta denumirea de executie de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat, operatiuni ce se realizeaza prin trezorerii, implicand si operatiuni prin sistemul bancar. Etapa intermediara a executiei bugetului asigurarilor sociale de stat consta in repartizarea pe trimestre si pe institutii a veniturilor si a cheltuielilor acestui buget. - Executia veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de incasare a veniturilor cuvenite acestui buget. Incasarea se realizeaza prin urmatoarele procedee : -calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor, in cazul contributilor pentru asigurari sociale datorate de angajatori ; - calcularea, retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale a contributiei datorate de catre o terta persoana (angajator) in cazul contributiilor datorate de angajati ; - calcularea de catre Casa Nationala de Penstii si alte drepturi sociale a contributiilor datorate de persoanele care se asigura facultativ. Executia cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat reprezinta activitatea de efectuare a cheltuielilor prevazute si aprobate prin acest buget. Ca etape avem : a) repartizarea trimestriala a creditelor bugetare, in conformitate cu competentele ordonatorilor de credite bugetare ; b) deschiderea creditelor bugetare de catre Ministerul Finantelor Publice, la nivelul trezoreriei statului; Etapele executiei veniturilor si a cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat sunt identice cu cele de la executia bugetului de stat. Executia bugetului asigurarilor sociale de stat se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an, iar veniturile neincasate si creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului se vor incasa, respectiv plati in contul bugetului anului urmator. 3.2 Procesul bugetar la nivelul bugetelor locale Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.

22

3.2.1. Competene i responsabiliti n procesul bugetar local Sistemul bugetar local este format din : - bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti ; - bugetele institutiilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz ; - bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii ; - bugetul imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din : imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora ; - bugetul fondurilor externe nerambursabile ; Autoritatile administratiei publice locale, cu responsabilitati in elaborarea si aprobarea bugetelor locale, se impart in doua categorii : - autoritati deliberative : consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti ; - autoritati executive : primarii, presedintii consiliilor jufetene, primarul general al Municipiului Bucuresti. Autoritatile executive sunt si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale. Autoritatile deliberative au urmatoarele competente si responsabilitati : - aproba bugetul local ; - aproba contul anual de executie a bugetului ; - aproba imprumuturile contractate de administratia publica locala ; - stabilesc impozitele si taxele locale. Autoritatile executive au urmatoarele competente si responsabilitati : - intocmesc proiectul de buget ; - elaboreaza prognoza pe urmatorii trei ani ; - ntocmesc programul de investitii publice ; - ntocmesc contul anual de executie a bugetului.

23

3.2.2. Elaborarea, aprobarea i execuia bugetelor locale Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre ordonatorii principali de credite, luandu-se in considerare : - prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali, pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani. - politicile fiscale si bugetare, nationale si locale ; - politicile si strategiile sectoriale si locale ; programele de dezvoltare economico-sociala in perspectiva ale unitatii administrativ-teritoriale, in concordanta cu politicile de dezvoltare la nivel national, regional, judetean, zonal sau local. Dupa aprobarea bugetelor locale, urmeaza etapa executarii acestora in sensul incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor derulate prin intermediul unitatilor teritoriale ale trezoreriei statului, deci, este vorba de executia de casa prin trezorerii. Ca etapa intermediara executiei distingem repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale. Repartizarea este realizata de catre Ministerul Finantelor Publice si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, astfel : Ministerul Finantelor Publice aproba repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si a transferurilor din bugetul de stat catre bugetele locale la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. Ordonatorii principali de credite aproba repartizarea pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetari sau a ordonatorilor tertiari de credite, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor defalcate si a transferurilor pentru bugetele locale.

3.2.3. Contul anual de execuie a bugetelor locale

24

Acesta este intocmit de catre ordonatorii principali de credite in structura urmatoare : - la venituri avem : prevederi bugetare initiale, prevederi bugetare definitive, incasari realizate. - la cheltuieli avem : cheltuieli bugetare initiale, cheltuieli bugetare definitive, plati efectuate. Contul de executie a bugetelor locale este prezentat de ordonatorii principali de credite in vederea aprobarii de catre consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale, pana la data de 31 mai a anului urmator. Daca rezultatul executiei bugetelor locale este excedent, acesta se utilizeaza, dupa regularizarea cu bugetul de stat in limita transferurilor din bugetul dec stat sau din alte bugete, astfel : - rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri aferente acestora ; - constituirea fondului de rulment ce se pastreaza intr-un cont distinct deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului. Poate fi utilizat temporar pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalajele dintre veniturile si cheltuielile anului curent. Fondul de rulment mai poate fi folosit si pentru finantarea unor proiecte de investitii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale. 3.3. Procesul bugetar la nivelul instituiilor publice 3.3.1. Prezentare general Institutiile publice pot fi de subordonare centrala (ministere, alte institutii publice de interes national, precum si toate institutiile din subordinea acestora) si de subordonare locala. Marea majoritatea a institutiilor publice din Romania sunt de subordonare locala. Numarul mare de institutii publice a condus la crearea unei ierarhii pe criteriul sectorial sau geografic. Institutiile publice sunt conduse de ordonatori de credite principali, secundari sau tertiari. Ordonatorii principali de credite sunt conducatorii institutiilor publice, care nu sunt in subordinea altor institutii. In aceasta categorie se numara ministrii, conducatorii altor institutii nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome, presedintii consiliilor judetene, primarii. In subordinea acestor institutii pot fi alte institutii publice, conduse de ordonatorii de credite secundari sau tertiari. Exista si cazuri cand nu exista nici o institutie in subordine.
25

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea altor institutii (conduse de ordonatorii principali de credite) si care au la randul lor institutii in subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite). Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea unor institutii publice (conduse de ordonatorii de credite principali sau secundari, dupa caz) si care nu mai au alte institutii publice in subordine. Din punctul de vedere al finantarii, intlnim urmatoarele tipuri de institutii publice : o institutii publice finantate integral de la bugetul de stat sau local sau din fondurile speciale ; o institutii publice finantate din venituri proprii si subventii (alocatii) de la bugetul de stat, local sau fondurile speciale- in acest caz subventiile primite (care apar la partea de venituri vin in completarea veniturilor proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari de bilete, inchirieri de spatii, prestari de servicii, etc) ; o institutii publice finantate integral din venituri proprii ; o institutii publice finantate de la bugetul de stat si din fonduri externe.

3.3.2. Tipologia institiiilor publice. Gruparea institutiilor publice din Romania se face dupa mai multe criterii, cel mai concludent o reprezinta structura clasificarii functionale : a) Servicii Publice Generale ; b) Aparare Nationala ; c) Ordine publica si siguranta nationala ; d) Invatamant ; e) Sanatate ; f) Cultura si Religie ; g) Actiuni privind activitatea sportiva si de tineret ; h) Asistenta Sociala ; i) Servicii de dezvoltare publica ; j) Locuinte ; k) Mediu si ape ; l) Industrie m) Agricultura si silvicultura ; n) Transporturi si Comunicatii ; o) Alte actiuni economice ;
26

p) Cercetare stiintifica ; q) Alte actiuni r) Administrare fonduri speciale ; 3.3.3. Bugetul instituiilor publice Instituiile publice ntocmesc bugete de venituri i cheltuieli sau bugete de cheltuieli, n funcie de sistemul finanare. Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor publice se asigur asfel : - integral din bugetul de stat, - integral din bugetul local, - integral din bugetul asigurrilor sociale de stat, - integral din bugetele fondurilor speciale, - din venituri proprii i subvenii de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, - integral din venituri proprii. a) Bugetul instituiilor publice finanate integral de la buget ntocmesc doar bugete de cheluieli. Acoperirea cheltuielilor se realizeaz n exclusivitate din alocaii de la bugetul de stat, local, asigurrilor sociale sau fondurile speciale. Bugetul de cheltuieli al instituiilor publice finanate integral de la buget respect clasificaia cheltuielilor stabilit de Ministerul Finanelor Publice. In cazul n care acestea au organizate i activiti finanateintegral din venituri proprii , pentru aceste activiti se vor ntocmi bugete de venituri i cheltuieli. b) Bugetul instituiilor publice finanate integral sau parial din venituri proprii. Aceste instituii alctuiesc buget de venituri i cheltuieli. Pe partea de venituri se regsesc toate veniturile, indiferent de proveniena lor. Pe partea de cheltuieli , se fundamenteaz un buget aferent veniturilor totale. c) Bugetul activitilor finanate integral din venituri proprii. Instituiile publice finanate integral de la buget pot organiza anumite activiti din venituri proprii. De obicei, aceste activiti sunt legate de publicarea i distribuirea unor reviste de specialitate ori de anumite activiti

27

care puteau fi realizate de instituii publice finanate integral din venituri proprii, dar numrul de personal sau amploarea activitii nu justificau nfiinarea unei asfel de instituii.

3.4. Teste de autoevaluare 1. Cum se desfoar procesul elaborarii proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat ? 2. Ce vizeaz execuia bugetar i ce include ea, n cazul bugetului asigurrilor sociale de stat ? 3. Ce reprezint bugetul local i in cte categorii se mpart autoritile administraiei publice locale cu reponsabiliti n elaborarea bugetelor locale ? 4. Care este etapa intermediar execuiei bugetelor locale i de ctre cine i n ce mod se realizat? 5. Cine sunt ordonatorii pricipali de credite ? 6. Cum se asigur finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor publice ? 3.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare Inrebarea 1 : Procesul elaborarii proiectului bugetului asigurarilor sociale de stat se desfoar sub coordonarea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, care stabileste, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat. Ministerul Muncii elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul viitor, pana la data de 30 septembrie a anului curent si il prezinta MFP, in vederea avizarii. Intrebarea 2 : In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, execuia vizeaza tot activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acest buget, operatiuni ce poarta denumirea de executie de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat, operatiuni ce se realizeaza prin trezorerii, implicand si operatiuni prin sistemul bancar. Ea include att execuia veniturilor ct i executia cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat.

28

Intrebarea 3 : Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitatilor administrativteritoriale. Autoritatile administratiei publice locale, cu responsabilitati in elaborarea si aprobarea bugetelor locale, se impart in doua categorii , autoritati deliberative si autoriti executive. Intrebarea 4 : Etapa intermediar execuiei bugetelor locale este cea de repartizare pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale. Repartizarea este realizat de ctre Ministerul Finanelor Publice si ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, astfel : - Ministerul Finantelor Publice aproba repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si a transferurilor din bugetul de stat catre bugetele locale la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat. - Ordonatorii principali de credite aproba repartizarea pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetari sau a ordonatorilor tertiari de credite, in termen de 15 zile de la aprobarea sumelor defalcate si a transferurilor pentru bugetele locale. Intrebarea 5: Ordonatorii principali de credite sunt conductorii instituiilor publice, care nu sunt n subordinea altor instituii. In aceasta categorie se numar minitrii, conducatorii altor instituii nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome, preedinii consiliilor judetene, primarii. In subordinea acestor institutii pot fi alte institutii publice, conduse de ordonatorii de credite secundari sau tertiari. Exista si cazuri cand nu exista nici o instituie n subordine. Intrebarea 6 : Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor publice se asigur asfel : - integral din bugetul de stat, - integral din bugetul local, - integral din bugetul asigurrilor sociale de stat, - integral din bugetele fondurilor speciale, - din venituri proprii i subvenii de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dup caz, - integral din venituri proprii. 3.5. Teste de autoevaluare propuse
29

1. Prezentai responsabilitile Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri sociale, conform prevederilor Hotrrii Guvernului Romniei 13/2004 privind aprobarea Statutului Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. 2. Prezentai structura contului annual de execuie a bugetelor locale. 3. Care sunt autoritile executive din oraul, sectorul i judeul dvs. (municipiul Bucureti) i care sunt responsabilitile lor ? 4. Descriei bugetul activitilor finanate integral din venituri proprii. 3.6. Cuvinte cheie Bugetul asigurrilor sociale de stat ; Contribuii ; Casa Naional de Pensii i alte drepturi de asigurri sociale ; Buget local ; Sistem bugetar local ; Proces bugetar local ; Autoriti publice locale ; Autoriti deliberative ; Autoriti executive ; Cont annual de execuie a buetului local ; Instituie public ; Subordonarea instituiilor publice ; Finanarea instituiilor publice ; Credite bugetare ; 3.7. Bibliografia unitii de nvare 3 -Dragan Gabriel, Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Bucuresti, 2001 ; -Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; -Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; -Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ;
30

-Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. -Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; -HG nr. 1574/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a ANAF publicata in MO nr. 2/05.01.2004, cu modificarile si completarile ulterioare ; www.europa.eu.int www.infoeuropa.ro www.euroactiv.ro www.ase.ro www.mfp.ro

31

Unitatea de nvare 4

METODE DE FUNDAMENTARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETARE Cuprins : 4.1.Metode clasice de fundamentare a veniturilor i cheltuielilor bugetare31 4.2.Metode moderne de fundamentare a veniturilor i cheltuielilor bugetare33 4.3. Metode de fundamentare utilizate n procesul elaborrii bugetelor n Romnia35 4.4. Teste de autoevaluare.36 4.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare 36 4.6. Teste de autoevaluare propuse37 4.7. Cuvinte cheie..38 4.8. Bibliografia unitii de nvare 4..38 Obiectivele unitii de nvare 4 Unitatea de fa prezint metodele clasice i moderne de fundamentare a veniturilor i cheltuielilor bugetare. O analiz a sistemelor moderne ofer o imagine profund a problemelor create de realizarea reformei bugetare. In final, am prezentat mecanismele de fundamentare a veniturilor i cheltuielilor bugetare pe exemplul rii noastre. 4.1. Metode clasice de fundamentare a veniturilor i cheltuielilor bugetare Metodele de fundamentare a indicatorilor bugetari sunt att clasice, ct si moderne. Dintre metodele clasice fac parte :
32

a) metoda automata b) metoda majorarii (diminuarii) c) metoda evaluarii directe a) Metoda automata

Se bazeaza pe fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anul bugetar n si se realizeaza pe baza veniturilor si a cheltuielilor anului n-2, al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs n-1. Avantajele acestei metode: - este usor de aplicat - nu necesita un volum mare de lucrari Dezavantaje- prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca nu sunt luate in considerare modificarile conditiilor economico-sociale, politice, ce intervin in timp. b) Metoda majorarii (diminuarii)

Fundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza prin aplicarea ritmului mediu annual de crestere sau descrestere a indicatorilor bugetari la veniturile si cheltuielile bugetare ale anului in curs n-1. Ritmul mediu anual se calculeaza pe baza rezultatelor executiei bugetare intr-un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi. Dezavantaje : - necesita un volum mare de lucrari - prevederile noului an bugetar nu corespund cu realitatea pentru ca noii factori nu sunt luati in considerare. c) Metoda evaluarii directe Fundamentarea bugetului pe anul n se realizeaza pe baza executiei preliminare a bugetului pe anul in curs n-1 si a previziunilor economicosociale pentru anul n Avantaje- este usor de aplicat Dezavantaje- necesita un volum mare de lucrari legate de formularea previziunilor pentru anul n .
33

In cazul evaluarii directe determinarea indicatorilor veniturilor si cheltuielilor bugetare se face pe baza evolutiei PIB-ului si se realizeaza prin relatiile urmatoare : CBn= PIBn x PIB ; n 1 VBn= PIBn x PIB n 1 CB= cheltuieli bugetare VB= venituri bugetare 4.2. Metode moderne de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare. Datorita dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari, ce se bazeaza pe un volum limitat de informatii si nu vizeaza eficienta actiunilor, s-au elaborat noi metode care sa puna accent pe eficienta utilizarii banului public. Astfel, multe tari au renuntat la metodele traditionale in favoarea celor moderne de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor bugetare. Metodele moderne sunt: In SUA s-au conceput si utlizat metodele : o Planing Programming Budgeting System cunoscut sub denumirea de P.P.B.S (planificare, programare si bugetizare); o Management By Objectives (M.B.O)- Management prin obiective; o Zero Base Budgeting Z.B.B (Baza bugetara zero). In Frana, metoda cunoscuta (Rationalizarea Optiunilor Bugetare) sub denumirea de R.C.B
VBn 1

CBn 1

Alte state (Canada, Marea Britanie, Japonia, Norvegia, Olanda, tari din America Latina, Israel), au elaborate metode proprii de rationalizare a optiunilor bugetare adoptate la conditiile economico-sociale existente. Metoda Planificare, Programare si Bugetizare este diferita de procesul bugetar traditional, care il precede, deoarece: - se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora pe termen lung;

34

- asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, ce urmaresc o distribuire echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile. Metoda Planificari, programare si bugetizare are trei etape : 1. Planificarea, in cadrul careia se identifica nevoile,si se elaboreaz strategiile ; 2. Programarea, la nivelul creia planurile strategice sunt incluse n programe ; 3. Bugetizarea, ce exprim programul n termenii necesarului anual de finanat. Rationalizarea optiunilor bugetare a rezultat din necesitatea adoptarii si innoirii principiilor de baza ale elaborarii deciziilor bugetare si ale gestiunii finantelor publice. Aplicarea metodei R.C.B. implica urmatoarele principii moderne ale gestiunii sau managementului administratiilor publice : a) planul strategic ; b) directionarea pe obiective sau participativa ; c) controlul bugetar al rezultatelor ; d) sistemul informarii complete si ferme a administratiilor ; Principiile managementului bugetar : planul strategic- este sistemul decizional prin care se stabilesc obiectivele accesibile si se realizeaza o programare ; implica alegerea dintre alternativele de utilizare a mijloacelor si planurile ce pot fi revizuite o data cu evolutia mediului economic, social si politic. Directionarea pe obiective- este modalitatea care asigura descentralizarea deciziilor bazata pe obiective precis conturate, destinate sa redea tuturor ( ?), implicate in procesul decizional, o motivatie pentru actiune. Controlul bugetar al rezultatelor presupune utilizarea indicatorului productivitate la nivelul administratiei publice ; nu se refera numai la actiunea asupra consumului de credite bugetare, ci si asupra rezultatelor precise, care indica eficacitatea cheltuielilor publice. Sistemul informarii si centralizarii- reprezinta schimbul de date dintre unitatile administratiei publice si globalizarea lor in vederea obtinerii unor informatii generale ; sunt necesare atat elaborarii programelor, cat si executarii corecte a acestora, conform aprobarii primite. Procesele decizionale

35

Mecanismele procesului decizional descrise in metodele moderne presupune o colaborare frecventa si un dialog intre analiza de sistem si decidentul politic. Analistii folosesc variante pe care le supun aprobarii decidentului. Programele propuse pot fi acceptate, modificate sau adaptate, conform evolutiei obiectivelor. Etapele decizionale pot fi : studiul ce consta in : formularea problemei analiza de sistem identificarea mijloacelor existente si definirea obiectivelor de realizat decizia, ce vizeaza : optiunea asupra programelor determinarea creditelor bugetare actiunea si gestiunea observarea si controlul Metode de selectare a proiectelor Metodele de evaluare a efectelor directe si indirecte ale proiectelor sunt urmatoarele : Analiza cost-avantaje ce utilizeaza drept criteriu de evaluare raportul avantaje/cost pentru estimarea eficacitatii deciziilor posibile ; Analiza cost-eficacitate al carui criteriu de evaluare este raportul avantaje/cost, fara o evaluare monetara a avantajelor, in vederea estimarii eficacitatii deciziilor publice ; Metode multicriteriale care utilizeaza o multitudine de criterii de evaluare ce nu pot fi grupate pe baza unui singur indicator. 4.3. Metode de fundamentare utilizate n procesul elaborrii bugetelor n Romnia. In Romnia, principiul de fundamentare a bugetelor este cel al metode automate. Astfel orice buget are urmtoarea structur : - Denumire indicator ;
36

- Cod indicator ; - Realizri ale anilor ,,n-2 ; ,,n-1 ; ,,n - Estimri ale anilor ,,n-2 ; ,,n-1 ; ,,n Fundamentarea veniturilor se realizeaz de Ministerul Finanelor Publice. Estimarea cuantumului veniturilor au la baz estimrile din bugetul anului anterior i mutaiile care pot aprea n structura contribuabililor/obiectelor impozabile n anul urmtor. Fundamentarea cheltuielilor se face n mod similar cu fundamentare veniturilor, ns n strict concordan cu nivelul veniturilor alocate, deoarece la nivelul bugetului instituiilor publice i bugetelor locale, bugetul trebuie s fie echilibrat, n timp ce bugetul de stat,bugetul asigurrilor sociale i fondurilor speciale nu pot prezenta deficite mai mari dect valorile stabilite n documentul de politic elaborat de Guvern. La fundamentarea cheltuielilor se au n vedere : - baza legal a cheltuielilor ; - execuia preliminar a anului de baz format din execuia cert pe perioada ncheiat i execuia probabil rmas pn la finele anului de baz ; - preurile i tarifele ; - normele obligatorii prin intermediul crorase realizeaz dimensionarea unor cheltuieli ; - normele de cheltuieli . Fundamentarea cheltuielilor unei instituii publice trebuie s aib la baz i informaiile macroeconomice stabilite de Ministerul Finanelor Publice n Raportul asupra situaiei macroeconomice pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz planul de buget, precum si pentru urmtorii trei ani, informaii ce se refer n primul rnd la nivelul inflaiei i a cursului valutar. 4.4. Teste de autoevaluare propuse 1. Pe ce se bazeaz metoda automat de fundamentare a indicatorilor bugetari i care sunt avantajele acesteia ? 2. In ce const Metoda Planificare, Programare si Bugetizare i cele trei etape ale ei? 3. Enumerai cele trei metode de selectare a proiectelor. 4. Cum se efectueaz fundamentarea cheltuielilor n procesul elaborrii bugetelor n Romnia ?
37

4.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1: Metoda automat se bazeaz pe fundamentarea indicatorilor bugetari pentru anul bugetar n si se realizeaza pe baza veniturilor si a cheltuielilor anului n-2, al carui exercitiu a fost incheiat, intrucat nu se cunosc realizarile anului in curs n-1. Avantajele folosirii acestei metode, constau n faptul c este uor de aplicat i nu necesit un volum mare de lucrari. Intrebarea 2: Metoda Planificare Programare si Bugetizare este diferita de procesul bugetar traditional, care il precede, deoarece: - se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora pe termen lung; - asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, ce urmaresc o distribuire echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile. Metoda Planificare, programare si bugetizare are trei etape : - Planificarea, n cadrul careia se identifica nevoile, i se elaboreaza strategiile; - Programarea, la nivelul creia planurile strategice sunt incluse n programe ; - Bugetizarea, ce exprim programul n termenii necesarului anual de finanat. Intrebarea 3 : Cele trei metode de selectare a proiectelor sunt : - Analiza cost-avantaje ce utilizeaza drept criteriu de evaluare raportul avantaje/cost pentru estimarea eficacitatii deciziilor posibile ; - Analiza cost-eficacitate al carui criteriu de evaluare este raportul avantaje/cost, fara o evaluare monetara a avantajelor, in vederea estimarii eficacitatii deciziilor publice ; - Metode multicriteriale care utilizeaz o multitudine de criterii de evaluare ce nu pot fi grupate pe baza unui singur indicator. Intrebarea 4 : Fundamentarea cheltuielilor se face n mod similar cu fundamentare veniturilor, ns n strict concordan cu nivelul veniturilor
38

alocate, deoarece la nivelul bugetului instituiilor publice i bugetelor locale, bugetul trebuie s fie echilibrat, n timp ce bugetul de stat,bugetul asigurrilor sociale i fondurilor speciale nu pot prezenta deficite mai mari dect valorile stabilite n documentul de politic elaborat de Guvern. 4.5 . Teste de autoevaluare propuse 1. Simulai fundamentare veniturilor i cheltuielilor unui consiliu local. 2. Mentionai criteriile luate n considerare la fundamentarea cheltuielilor de personal pe exemplul unui minister. 3. Ce se are n vedere la fundamentarea cheltuielilor n Romnia ? 4.6. Cuvinte cheie Metoda automat ; Metoda majorrii ; Metoda evalurii directe ; Planificare, programare i bugetizare ; Raionalizarea opiunilor bugetare ; Analiza cost-avantaje ; Analiza cost-eficacitate ; Metode multicriteriale. 4.7. Bibliografia unitii de nvare 4 Beclean Pavel, Metode si proceduri ale contabilitatii si controlului Trezoreriei Statului , Editura Vasile Goldis, Arad, 2000; Dragan Gabriel, Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Bucuresti, 2001 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ;
39

Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. Unitatea de nvare 5

METODE DE DIMENSIONARE SI FINANTARE A DEFICITULUI BUGETAR

Cuprins: 5.1. Metode de msurare a deficitului bugetar39 5.2. Metode de finantare a deficitului bugetar41 2 5.3. Finantarea deficitului bugetar in Romania..42 5.4. Teste de autoevaluare .43 5.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare..43 5.6. Teste de autoevaluare propuse.44 5.7. Cuvinte cheie44 5.8. Bibliografia unitii de nvare 5.45 Obiectivele unitii de nvare 5: Dat fiind necesitatea adaptrii mecanismelor de finanare a nevoilor sociale la volumul resurselor financiare publice, n ultimul timp se pune tot mai mult accent pe identificarea de metode care s exprime nivelul real al acestora, precum si a acelora care s permit obinerea unui nivel sustenabil al dezechilibrului public. In acest context au fost concepute mai multe metode i tehnici de calculare a deficitului bugetar, fapt ce a condus si la formularea de noi concepte care s exprime decalajul dintre veniturile i cheltuielile sectorului public. 5.1.Metode de msurare a deficitului bugetar Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice, in comparatie cu fondurile ce se pot constitui la

40

nivelul statului. Pentru a se exprima valoric acest decalaj, se utilizeaza cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar. Pentru masurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, in functie de care se identifica un anumit tip de deficit bugetar si anume : - deficitul/surplusul bugetului general consolidat ; - deficitul/ surplusul conventional ; - deficitul/ surplusul primar ; - deficitul/surplusul operational ; - deficitul/surplusul structural ; - deficitul/surplusul cvasi-fiscal. Deficitul/surplusul bugetului general consolidat exprima dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate, pentru a forma un intreg. Este expresia cea mai utilizata in analizele privind dezechilibrul intre resursele si nevoile sectorului public. Deoarece, de-a lungul timpului, in tara noastra s-au produs o serie de modificari in ceea ce priveste componentele bugetului general consolidat, mecanismul calcularii deficitului/surplusului acestuia a prezentat o serie de particularitati. Deficitul/surplusul conventional, calculat ca diferenta intre incasarile si platile efective, reprezinta necesarul de finantare a sectorului public. In metoda de masurare a acestui tip de dezechilibru public, veniturile nu includ imprumuturile interne si externe, iar la cheltuieli nu sunt luate in considerare rambursarile datoriei publice din acel an, insa se regasesc dobanzile la datoria publica. Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul conventional cheltuielile reprezentand dobanzile la datoria publica. Acest indicator este utilizat in analiza ajustarilor ce trebuie realizate la nivelul politicii fiscale. Deficitul/surplusul operational include deficitul primar si dobanda reala platita in contul datoriei publice interne. Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul conventional incasarile din privatizare, ce sunt considerate surse de finantare si nu de venituri. Deficitul cvasi-fiscal evidentieaza deficitul conventional si operatiunile cvasi-fiscale ce iau forma :

41

- subventiilor pentru dobanzile la imprumuturile acordate de BNR si de bancile comerciale societatilor cu capital de stat din sectoarele agricultura si energie ; - subventiilor pentru cursul de schimb de care beneficiaza sectorul energetic ; - imprumuturile preluate de stat pe baza de legi speciale ; - imprumuturilor garantate de stat ; - arieratelor fata de buget a agentilor economici ; Deficitele cvasi-fiscale pot apasa foarte mult asupra bugetului general consolidat marind deficitul si impingand guvernul sa se imprumute de pe piata externa tot mai mult. Intre datoria externa si deficitele cvasifiscale si cel operational exista o legatura direct proportionala, atata timp cat investitiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt prea mici in comparatie cu importurile. 5.2. Metode de finantare a deficitului bugetar Finantarea deficitului bugetar din punct de vedere teoretic se poate face prin : - creatie monetara, - imprumuturi. Soldul bugetar cunoaste doua abordari complementare, exprimand diferit aceeasi realitate : - n prima abordare, soldul care trebuie sa fie finantat, exprimat in moneda nationala, rezulta din operatiile de executie ale legii bugetare ce afecteaza direct lichiditatea trezoreriei, adica diferenta dintre incasarile si cheltuielile bugetare ; - n cea de-a doua abordare, este definit soldul executiei bugetare, care se finanteaza prin orice mijloace. Aceasta a doua abordare ofera posibilitatea de intelegere si operationalizare a finantarii deficitelor de trezorerie. Conceptele cu care se opereaza in aplicarea celei de-a doua abordari sunt : Distinctia intre sistemele executiei bugetare de gestiune si de exercitiu. Pentru trezorerie, notiunea care intereseaza nu este aceea a exercitiului bugetar, ci aceea a gestiunii pe o perioada stricta de un an. Efectul de profil se refera la neconcordanta ritmurilor de miscare a veniturilor, pe de o parte, si de efectuare a cheltuielilor, pe de alta parte. Intre aceste ritmuri intervine datoria publica. Pentru limitarea costului datoriei publice trebuie analizate fluctuatiile in timp, in cursul anului bugetar, ale
42

incasarii veniturilor si ale efectuarii cheltuielilor, care genereaza iregularitati si dezechilibre de-a lungul anului respectiv. Impactul amortismentelor imprumuturilor deja contractate. In timp ce statul se confrunta cu problema finantarii noilor deficite, el trebuie sa ramburseze imprumuturi anterioare, ajunse la scadente. Confrunandu-se deseori cu situatia de gol de resurse, trezoreria apeleaza la imprumuturi. Dupa ce se stabileste nevoia de finantare a deficitului, se apeleaza la instrumente financiare care se grupeaza in instrumente nenegociabile si instrumente negociabile. Instrumentele nenegociabile. Pe langa depozitele corespondentilor trezoreriei, din aceasta categorie fac parte : a) bunurile de trezorerie garantate. Acestea sunt la purtator, au scadenta unica ; rata dobanzii este garantata si fixa. In tarile occidentale sunt plasate intreprinzatorilor particulari, micilor comercianti, artizanilor etc. b) Fondurile particulare ; c) Finantarile de la Banca Centrala. Trezoreria poate apela la ajutoare de la Banca Centrala sub forma imprumuturilor. Instrumente negociabile : a) Emisiunea de bunuri de trezorerie in contul curent. Trezoreria emite pe piata monetara efecte de termen scurt in cont curent, conform procedurilor de adjudecare la care participa bancile si marile institutii financiare, care fac oferte de subscriere, indicand volumul si ratile de dobanda propuse. b) Imprumuturi obligatare pe piata financiara - operatii cu caracter exceptional, bazate pe reglementari speciale, pentru emisiuni si plasamente de titluri de stat denumite obligatiuni, pe termene medii si lungi. c) Imprumuturile externe. Sunt folosite mai ales in perioadele de criza, de refacere si constructie economica ; sunt contractate pe termene lungi, in special pentru investitii. In gestiunea finantarii deficitului bugetar apar o serie de restrictii : a) limitarea sarcinii datoriei publice. Sarcina datoriei publice cuprinde dobanzile,care au cunoscut o crestere importanta. b) Respectarea restrictiilor politicii monetare prin limitarea creatiei monetare generate de trezorerie, care este plafonata anual si definita de autoritatea monetara. 5.3. Finanarea deficitului bugetar n Romnia
43

In Romania, finantarea deficitului bugetar se efectueaza, atat din resurse de provenienta externa, cat si interna : - mprumuturi de stat pe piata interna - mprumuturi de stat pe piata externa - susinere temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului Pe piata interna, furnizorul de resurse pentru finantarea deficitului bugetar este sectorul bancar si nebancar. Populatia impreuna cu persoanele juridice bancare sau nebancare pun la dispozitia Trezoreriei Statului fonduri : - n lei, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in lei (certificate de trezorerie in lei ; obligatiuni de stat in lei) lansate de Ministerul Finantelor Publice cu scadente variind de la 3,4,6 luni si chiar 1 sau 2 ani ; - n valut, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate in valuta (certificate de trezorerie sau obligatiuni de stat in dolari, euro) lansate de MFP, cu scadenta pe un an, un an si jumatate. Emisiunile de titluri de stat sunt individualizate, in sensul ca distingem emisiuni adresate fie numai populatiei, fie numai persoanelor juridice bancare sau nebancare. Imprumuturile de stat pe piata externa sunt reprezentate de : - mprumuturile din echivalentul in lei al creditelor externe guvernamentale; - bonuri de tezaur cu dobnd exprimate in valuta. Sustinerea temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului imbraca forma imprumuturilor din disponibilatile existente temporar in contul curent general al Trezoreriei deschis la BNR. Rata dobanzii pentru aceste imprumuturi se determina la nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de trezoreria statului la disponibilatile si depozitele pe termen constituite din disponibilitati pastrate in trezoreria statului. 5.4. Teste de autoevaluare

1. Ce exprim deficitul/surplusul bugetului general consolidat ? 4. Enumerai i descriei instrumentele negociabile ale deficitelor de trezorerie. 3. Din ce se efectueaz finanarea deficitului bugetar n Romnia ?

44

5.5.

Rspunsuri la testele de autoevaluare

Intrebarea 1 : Deficitul/surplusul bugetului general consolidat exprima dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate, pentru a forma un intreg. Este expresia cea mai utilizata in analizele privind dezechilibrul intre resursele si nevoile sectorului public. Deoarece, de-a lungul timpului, in tara noastra s-au produs o serie de modificari in ceea ce priveste componentele bugetului general consolidat, mecanismul calcularii deficitului/surplusului acestuia a prezentat o serie de particularitati. Intrebarea 2 : Instrumente negociabile ale deficitelor de trezorerie sunt: a) Emisiunea de bunuri de trezorerie in contul curent. Trezoreria emite pe piata monetara efecte de termen scurt in cont curent, conform procedurilor de adjudecare la care participa bancile si marile institutii financiare, care fac oferte de subscriere, indicand volumul si ratile de dobanda propuse. b) Imprumuturi obligatare pe piata financiara - operatii cu caracter exceptional, bazate pe reglementari speciale, pentru emisiuni si plasamente de titluri de stat denumite obligatiuni, pe termene medii si lungi. c) Imprumuturile externe. Sunt folosite mai ales in perioadele de criza, de refacere si constructie economica ; sunt contractate pe termene lungi, in special pentru investitii. Intrebarea 3 : In Romania, finantarea deficitului bugetar se efectueaza, atat din resurse de provenienta externa, cat si interna : - mprumuturi de stat pe piata interna - mprumuturi de stat pe piata externa - susinere temporara din resursele contului general al Trezoreriei Statului 5.6. Teste de autoevaluare propuse

1. Prezentai abordarea convenional a deficitului bugetar i explicai dac concluziile acestei metode sunt valabile n cazul Romniei. 2. Analizai mecanismul finanrii deficitului bugetar n Romnia n perioada 2006-2010. 3. Precizai restriciile care apar in gestiunea finanrii deficitului bugetar. 5.7. Cuvinte cheie

45

Dezechilibru public ; Deficit bugetar ; Titluri de stat ; Certificate de trezorerie ; Obligaiuni de stat ; Obligaiuni de tezaur ; Cont curent general al Trezoreriei Statului 5.8. Bibliografia unitii de nvare 5

Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ; Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; Legea nr.313/28.06.2004, privind datoria publica publicata in MO nr.577/29.06.2004 ; HG nr. 1574/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a ANAF publicata in MO nr. 2/05.01.2004, cu modificarile si completarile ulterioare ;

46

Unitatea de nvare 6

IMPRUMUTURILE DE STAT

Cuprins: 6.1. Prezentare general..46 6.1.1. Imprumuturile administraiei publice centrale..47 6.1.2. Imprumuturile administraiei publice locale.48 6.2. Imprumuturile interne de stat50 6.3. Teste de autoevaluare52 6.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare52 6.5. Teste de autoevaluare propuse..54 6.6. Cuvinte cheie54 6.7. Bibliografia unitii de nvare 6 54 Obiectivele unitii de nvare 6: Aceast unitate de nvare i propune s evidenieze mecanismul mprumuturilor de stat explicnd att mprumuturile contractate direct, ct i cele garantate de stat sau autoriti ale administraiei publice locale. Am dorit s explicm ct mai clar coninutl mprumuturilor de stat pentru a se evita confuziile ntre definirea termenilor mprumuturilor de stattitluri de stat- datorie public. 6.1. Prezentare general Imprumuturile de stat reprezinta obligatiile generate de contractele de pe piata financiara interna si/sau internationala prin care statul, in calitate de imprumutat, obtine fonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare si se angajeaza sa le ramburseze, impreuna cu dobanda si cu alte
47

costuri, intr-o perioada specificata. Aceste obligatii sunt rezultatul atat a imprumuturilor contractate direct de catre stat, cat si a imprumuturilor garantate de stat. Deci, distingem urmatoarele forme ale imprumuturilor de stat : imprumuturi interne sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei publice centrale ; imprumuturi interne sau externe contractate /garantate de catre autoritati ale administratiei publice locale. Imprumuturile angajate direct de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt contractate pe baza de : titluri de stat (denominate in lei si in valuta, in forma materializata sau dematerializata, respectiv cu dobanda sau cu discont plasate atat pe piata interna, cat si pe piata externa) emise de Ministerul Finantelor Publice si de autoritatile publice localeb (direct sau prin intermediul unor agentii sau al unor institutii specializate ) si plasate pe piata interne sau externa. In aceasta categorie includem : certificatele de trezorerie, obligatiunile municipale, obligatiunile pentru finantarea deficitului bugetar, obligatiunileb emise in baza unor legi speciale ; conventii incheiate cu Banca Nationala a Romaniei , precum si ci institutii specializate care dobandesc calitatea de agent al statului. De exemplu, in scopul mentineriiunui sold corespunzator in contul general al Trezoreriei Statului, pe baza conventieie incheiate intre Banca nationala a Romaniei si Trezoreria Statului, BNR acorda acesteia imprumuturi cu termene de rambursare de cel mult 180 de zile si in conditii de dobanda la nivelul pietei. Suma totala a imprumuturilor acordate nu poate depasi in nici un exercitiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate in anul precedent, iar soldul permanent al imprumuturilor acordate si nerambursate nu poate depasi in nici un moment suma totala rezultata din dublarea capitalului si a fondului de rezerva al Bancii Nationale a Romaniei. acorduri cu guvernele altor tari si cu institutiile financiare internationale. 6.1.1.Imprumuturile administraiei publice centrale INTERNE : - angajate in nume propriu, prin Ministerul Finantelor, sunt contracte pe piata financiara interna pe termen scurt, mediu si lung. Sunt destinate : - finantarii si/sau refinantarii deficitelor bugetare si a datoriei publice interne constituite in baza unor legi speciale ;

48

finantarii unor obiective de investitii de inters national, aprobate in conditiile legii ; - mentinerii unui sold corespunzator in contul general al trezoreriei statului ; - asigurarii reurselor banesti necesare in vederea convertirii in datorie publica interna a garantiilor pentru imprumuturile interne executate, pentru suma neacoperita din fondul de risc si din prevederile bugetului de stat cu aceasta destinatie. - garantate de stat sunt o obligatie a statului roman, executata de creditor in cazul in care beneficiarul imprumutului (garantatul), persoana juridica, nu are capacitatea sa achite, integral sau partial, imprumutul, dobanda si alte costuri aferente acordului de imprumut. Sunt destinate : - finantarii din resurse de pe piata financiara interna a unor proiecte sau activitati de importanta prioritara pentru Romania ; - finantarii unor destinatii stabilite si aprobate de Guvern. EXTERNE : -angajate in nume propriu sunt contractate direct de catre stat prin Ministerul Finantelor, de la guvernele altor tari, de la institutiile financiare internationale, si/sau de pe piata financiara internationala, pe termen mediu si lung. Sunt destinate : - sustinerii balantei de plati ; - consolidarii rezervei valutare a statului ; - realizarii unor proiecte de investitii si finantarii exporturilor, modernizarii si dezvoltarii unor domenii prioritare ale economiei ; - realizarii unor reforme sectoriale ; - realizarii unor importuri stabilite de Guvern ; - finantarii si refinantarii deficitului bugetului de stat . - garantate de stat sunt contractate pe termen mediu si lung de persoane juridice (societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale si autoritati ale administratiei publice locale0, pentru care Ministerul Finantelor in conditiile reglementarilor legale in vigoare, a emis o
49

scrisoare de garantie, in numele si in contul statului, sai a incheiat un acord de garantie, dupa caz. De asemenea, acestea sunt o obligatie a statului roman. Sunt destinate : finantarii din resursele de pe piata financiara externa finantarii unor proiecte sau activitati sustinute de ministerele de resort si considerate de importanta prioritara pentru Romania. 6.1.2. Imprumuturile administraiei publice locale. INTERNE : - angajate in nume propriu , de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor angentii sau al altor institutii specializate. Sunt destinate ; - finantarii investitiilor publice de interes local ; -refinanatarii datoriei publice locale ; -acoperirii golurilor temporare de casa ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale. - garantate de catre Consiliile locale, judetene si Consiliul general al municipiului Bucuresti sunt contractate de unitatile administrativ-teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes local de la institutii financiare interne. Sunt destinate : - refinantarii datoriei publice locale ; - finantarii investitiilor publice de interes local. EXTERNE : angajate in nume propriu sunt contractate, cu aprobarea comisiei de autorizare, direct de catre Consiliile locale judetene si Consiliul local al municipiului Bucuresti sau prin intermediul unor agentii sau ala altor institutii specializate de la guvernele altor tari, de la institutii financiare internationalesi/sau de pe piata financiara internationala. Sunt destinate : finantarii investitiilor publice de interes local ; refinantarii datoriei publice locale.

50

 garantate de catre Consilii locale, judetene si Consiliul general al minicipiului Bucuresti, numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi, sunt contractate de unitatile administrativ teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes local de la institutii financiare internationale. Sunt destinate : finantarii investitiilor publice de interes local. De asemenea, Ministerul Finantelor Publice, cat si autoritatile administratiei publice locale (Consiliile locale, judetene si consiliul General al municipiului Bucuresti ) pot angaja imprumuri si din disponibilitatile existente in contul general al trezoreriei statului , in vederea acoperirii golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului de stat, respectiv a bugetelor locale. Imprumurile garantate de stat sau de autoritatile administratiei publice locale sunt contractate de societati comerciale, regii autonome, companii /societati nationale, unitati administrativ-teritoriale si institutii publice de interes local, in scopul finantarii unor proiecte de investitii, pe baza scrisorilor de garantie emise de Ministerul Finantelor Publice, in numele si in contul statului, sau de catre autoritatile administratiei publice locale. Scrisorile de garantie reprezinta documentul ce exprima angajamentul asumat, in contul si in numele statului, de catrte Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice sau de catre autoritatile administratiei publice locale, in calitate de garanti, fata de institutiile creditoare de a plati la scadenta obligatiile neonorate ale garantului. In practica, intalnim si situatii in care un imprumut de stat este schimbat cu un alt imprumut de stat, in anumiti termeni. Operatiunea se numeste conversiune si este realizata de Ministerul Finantelor Publice cu acordul Guvernului, caruia ii prezinta, in acest scop, un memorandum prin care sunt propuse astfel de operatiuni. Conversiunea este o operatiune de schimbare a unui imprumut de stat angajat in conditiile legii, in anumiti termeni, cu un alt imprumut de stat, cu o dobanda mai mica si/sau cu un termen mai mare de rambursare. Scopul urmarit prin conversiune este de a se reduce costurile imprumutului de stat initial, de a se usura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor de capital si de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente imprumutului de stat.

51

6.2. Imprumuturile interne de stat Ministerul Finantelor Publice angajeaza imprumuturile interne contractate direct de stat pe baza autorizatiei de : a emite titluri de stat in lei si in valuta, in forma materializata si /sau dematerializata, atat in mod direct, prin unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, cat si prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei si a institutiilor financiare specializate care dobandesc calitatea de agent al statului; a incheia acorduri de imprumut cu institutii financiare interne. Aceasta calitate de agent al statului este obtinuta pe baza conventiei incheiate cu institutia respectiva, in cadrul careia se stabilesc conditiile generale privind titlurile de stat sau acordul de imprumut, caracteristicile acestora, precum si obligatiile partilor implicate. Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atest obligaiile financiare ale statului sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, certificate de trezorerie pentru populaie nerscumparate la scaden i transformate in ceritificate de depozit, obligaiuni sau alte instrumente financiare constituind mprumuturi ale statului n moneda naional sau n valut, pe termen scurt (pna la un an ), mediu (ntre un an si cinci ani inclusiv) i lung (peste 5 ani). Aceste mprumuturi sunt contractate, n scopul finanrii i refinanrii obligatiilor financiare ale statului, de Ministerul Finantelor Publice pe baza unui calendar previzional anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de cate ori este cazul, stabilit de comun acord cu Banca Nationala a Romaniei. Titlurile de stat pot fi emise in forma materializata (fizica) sau dematerializata (prin inregistrari in conturi ), nomitative sau la purtator, negociabile sau nu, cu dobanda sau cu discont . Vanzarea titlurilor de stat pe piata interna se realizeaza pe piata interbancara, prin trezoreriile locale, precum si prin intermediul bursei de valori. Imprumuturile interne de stat reprezinta totodata si o obligatie neconditionata si irevocabila a statului de rambursare la scadenta a imprumuturilor contractate si de plata a dobanzilor si a costurilor aferente, ce
52

se realizeaza din surse bugetare, ale contului general al trezoreriei statului si din imprumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice . Forme ale titlurilor de stat : Titluri de stat cu dobanda inscrisuri ce constituie imprumuturile statului in moneda sau in valuta care au o valoare nominala la care se plateste o dobanda stabilita, la date specificate. Titluri de stat cu discont titluri de stat fara cupon de dobanda, care este vandut la o valoare mai mica decat valoarea sa nominala. Titluri de stat dematerializate titluri de stat care se evidentiaza prin inregistrare in cont de catre Ministerul Finantelor Publice sau de agentul desemnat de acesta. Aceste instrumente pot fi utilizate de catre detinatori garantii pentru imprumuturi. Titluri de stat materializate titluri de stat in forma fizica, ca inscrisuri imprimate, cuprinzand mentiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominala, rata dobanzii sau a discontului, scadenta, modul de transmisiune si alte elemente specifice fiecarei categorii de titluri. Aceste instrumente pot fi utilizate de detinatori drept garantii pentru imprumuturi. Titluri de stat pe termen scurt bonurile de tezaur si certificatele de trezorerie, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont , cu scadenta de pana la 1 an inclusiv, precum si alte instrumente financiare ce pot fi create de emitent (Ministerul Finantelor Publice ), in conditiile legii. Titluri de stat pe termen mediu si lung obligatiuni de stat cu o scadenta de peste 1 an si maximum 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtatoare de dobanda, fie cu discont, emise conform clauzelor imprumutului de stat. 6.3. Teste de autoevaluare 1. Ce reprezint mprumuturile de stat ? 2. Ce semnific i care este destinaia mprumuturilor interne ale administraiei publice centrale, garantate de stat?

53

3. Ce reprezint i care este destinaia mprumuturilor interne ale administraiei publice locale, garantate de ctre Consiliile locale, judeene i Consiliul general al municipiului Bucureti? 4. Ce reprezint conversiunea i care este scopul acesteia? 5. Definii i caracterizai titlurile de stat?

6.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1: Imprumuturile de stat reprezinta obligatiile generate de contractele de pe piata financiara interna si/sau internationala prin care statul, in calitate de imprumutat, obtine fonduri financiare de la o persoana fizica sau juridica creditoare si se angajeaza sa le ramburseze, impreuna cu dobanda si cu alte costuri, intr-o perioada specificata. Aceste obligatii sunt rezultatul atat a imprumuturilor contractate direct de catre stat, cat si a imprumuturilor garantate de stat. Intrebarea 2: Imprumuturile administraiei publice centrale, garantate de stat reprezint o obligaie a statului roman, executat de creditor n cazul n care beneficiarul mprumutului (garantatul), persoan juridic, nu are capacitatea s achite, integral sau parial, mprumutul, dobnda i alte costuri aferente acordului de mprumut. Ele sunt destinate finanrii din resurse de pe piaa financiar interna a unor proiecte sau activiti de important prioritar pentru Romnia i finanrii unor destinaii stabilite i aprobate de Guvern. Intrebarea 3: Imprumuturile interne ale administraiei publice locale, garantate de ctre Consiliile locale, judeene i Consiliul general al municipiului Bucureti sunt contractate de unitatile administrativ-teritoriale, precum si de institutiile si serviciile publice de interes local de la institutii financiare interne. Acestea sunt destinate refinanrii datoriei publice locale i finanrii investiiilor publice de interes local. Intrebarea 4: Conversiunea este o operaiune de schimbare a unui mprumut de stat angajat n condiiile legii, n anumii termeni, cu un alt mprumut de stat, cu o dobanda mai mic i/sau cu un termen mai mare de rambursare. Scopul urmrit prin conversiune este de a se reduce costurile mprumutului de stat iniial, de a se uura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor de capital i de plat a dobnzilor i a altor costuri aferente mprumutului de stat.
54

Intrebarea 5: Titlurile de stat sunt instrumente financiare care atest obligaiile financiare ale statului sub forma de bonuri, certificate de trezorerie, certificate de trezorerie pentru populaie nerscumparate la scaden i transformate in ceritificate de depozit, obligaiuni sau alte instrumente financiare constituind mprumuturi ale statului n moneda naional sau n valut, pe termen scurt (pna la un an ), mediu (ntre un an si cinci ani inclusiv) i lung (peste 5 ani). Aceste mprumuturi sunt contractate, n scopul finanrii i refinanrii obligaiilor financiare ale statului, de Ministerul Finanelor Publice pe baza unui calendar previzional anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de cte ori este cazul, stabilit de comun acord cu Banca Naional a Romniei. Titlurile de stat pot fi emise n forma materializat (fizic) sau dematerializat ( prin nregistrri n conturi ), nomitative sau la purtator, negociabile sau nu, cu dobanda sau cu discount . 6.5. Teste de autoevaluare propuse 1.Enumerai i caracterizai principalele forme ale titlurilor de stat? 2. Anazizai evoluia garaniilor de stat pentru mprumuturile interne, ct i cele externe evideniind tendina acestora. 3. Ce semnific noiunea de scrisoare de garanie? 6.6. Cuvinte cheie Imprumut de stat; Imprumuturi interne de stat; Imprumuturi externe de stat; Imprumuturi garantate de stat; Imprumuturi garantate de autoriti; Titluri de stat; Certificate de trezorerie; Bon de tezaur; Obligaiuni de stat; Scrisoare de garanie; Certificate de depozit. 6.7. Bibliografia unitii de nvare 6

55

Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ; Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; Legea nr.313/28.06.2004, privind datoria publica publicata in MO nr.577/29.06.2004 ;

56

Unitatea de nvare 7

DATORIA PUBLICA Cuprins : 7.1. Prezentare general55 7.2. Datoria public guvernamental 57 7.2.1. Datoria public guvernamental interna.57 7.2.2. Datoria public guvernamental extern58 7.3. Datoria public local.59 7.4. Managementul datoriei publice..61 7.4.1. Coninutul i importana managementului datoriei publice61 7.4.2. Riscurile aferente managementului datoriei publice..62 7.5. Teste de autoevaluare.64 7.6. Rspunsuri la testele de autoevaluare65 7.7. Teste de autoevaluare propuse66 7.8. Cuvinte cheie..66 7.9. Bibligrafia unitii de nvare 7.67 Obiectivele unitii de nvare 7: Unitatea de fa dezbate problema datoriei statului, insistnd pe nelegerea coninutului,limitelor ndatorrii i a instrumentelor ce genereaz obligaii din partea statului. De asemenea am analizat riscurile ce apar la nivelul managementului datoriei publice. 1.1. Prezentare general

57

Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatiile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania. Obligatiile reprezinta angajamentele care decurg din contractarea imprumuturilor, si anume : rambursarea imprumuturilor, plata dobanzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate creditelor. Datoria publica se stabileste si se gestioneaza in mod distinct pe cele doua forme ale ei: datoria publica guvernamentala si datoria publica locala. Datoria public, clasificare: Datoria publica guvernamentala : - parte din datoria publica care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare. Datoria publica locala : - parte din datoria publica, care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Imprumuturile contractate de autoritatile administratiei publice locale, ce sunt intrumente ale datoriei publice locale, fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului. De asemenea, datoria publica in functie de termen se clasifica astfel : datoria publica pe termen scurt (flotanta) ; datorie public ape termen mediu si lung (consolidata) Datoria publica se poate prezenta si in functie de inscrisurile emise sau alte modalitati de gestionare, precum si pe categorii de creditori (in cazul datoriei externe) In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi : datorie publica bruta, fiind data de valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea ; datorie publica neta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la institutiile statului.
58

Obligatiile statului rezultate din imprumuturile contractate si garantate de stat pe o perioada de un an sunt limitate de plafonul de indatorare publica stabilit prin lege. Plafonul de indatorare publica, respectiv totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an, care este stabilit anual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa.

Plafonul de ndatorare public Plafonul de indatorare publica interna suma maxima a imprumuturilor contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale de pe piata interna, pe o perioada de un an Plafonul de indatorare publica externa suma maxima a imprumuturilor externe contractate si garantate de autoritatile administratiei publice centrale si locale pe o perioada de un an.

Valoarea totala a datoriei publice este inscrisa in Registrul datoriei publice . Registrul datoriei publice, in care este evidentiata situatia datoriei publice in ordine cronologica, are patru componente : Subregistrul datoriei publice guvernamentale interne ; Subregistrul datoriei publice guvernamentale externe ; Subregistrul datoriei publice locale interne ; Subregistrul datoriei publice locale externe ;

Fiecare din cele patru subregistre are doua pozitii distincte, respectiv pentru datoria publica directa si datoria publica garantata. La sfarsitul anului datoria publica angajata este evidentiata in documentul numit contul general al datoriei publice . Acesta este insotit de un raport in care se analizeaza principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum si de garantiile statului pentru creditele contractate de agentii economici. 7.2. Datoria publica guvernamentala

59

7.2.1. Datoria publica guvernamentala interna Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare. Platile legate de datoria publica sunt realizate pe baza autorizarii bugetare permanente pentru efectuarea acestor cheltuieli. Datoria publica guvernamentala interna este generata de : - Titlurile de stat in moneda nationala, inclusiv titlurile de stat in valuta plasate pe piata interna, rambursarile din resurse bugetare ; daca resursele nu sunt suficiente pentru a asigura plata serviciului datoriei publice interne, se emit noi inscrisuri, determinand, astfel, consolidarea datoriei publice ; - Imprumuturile de stat de la Banca Nationala a Romaniei destinute acoperirii golurilor de casa intre incasarile si platile bugetare ; - Imprumuturile de stat de la banci comerciale ; - Imprumuturile de stat de la alte institutii financiare interne, persoane juridice romane, in conditii rezultate in urma negocierilor ; - Imprumuturi temporare din disponibilatile contului general al Trezoreriei Statului ; - Garantii de stat la imprumuturi interne contractate de diversi debitori. Datoria publica guvernamental intern efectiva este o parte a datoriei publice guvernamentale interne, intrucat evidentiaza obligatiile directe si indirecte ale statului fata de creditorii interni, altii decat Trezoreria statului. Deci, datoria publica guvernamentala interna efectiva nu include imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statlui. Ministerul Finantelor Publice este contractantul si administratorul datoriei publice guvernamentale, avand, totodata si autoritatea de a stabili balanta zilnica a contului general al Trezoreriei Statului, viitoarele cerinte de

60

lichiditate, scadenta datoriei publice guvernamentale, costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea/diminuarea datoriei publice guvernamentale. 7.2.3. Datoria publica guvernamentala externa Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidate in Romania. Datoria publica guvernamentala externa este generata de : Titlurile de stat in valuta plasate pe piata financiara externa ; Imprumuturile de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale ; Imprumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung ; Imprumuturile de la persoane juridice straine ; Imprumuturile de la bancile straine sau de la companii straine ; Garantii de stat de la imprumuturi externe contractate de diversi debitori. Banca Nationala a Romaniei actioneaza si ca agent al statului privind datoria publica guvernamentala externa, intrucat serviciul datoriei publice guvernamentale externe contractate in numele statului se plateste de catre B.N.R. 7.3. Datoria public local Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor de plata, interne si externe, ale autoritatii administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate sau garantate de aceasta de pe piata interna si externa de capital. La nivelul autoritatilor administratiei publice locale, datoria publica locala limitata. Astfel, Consiliilor locale, judetene si Consiliului general al municipiului Bucuresti li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale, reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat si/sau garantat in anul
61

respectiv, depaseste limita de 20% din totalul veniturilor proprii formate din impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit. Instrumentele datoriei publice locale sunt : Titlurile de valoare (obligatiunile municipale) Imprumuturile de la societatile comerciale bancare sau de la alte institutii de credit ; Imprumuturile temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului ; Garantiile acordate de autoritatile administratiei publice locale. Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale este inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare. Acest registru include informatii care sa specifice suma totala a datoriilor autoritatilor administratiei publice locale, precum si detalierea datoriilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare. Acest registru cuprinde informatii care sa specifice suma totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale, precum si detalierea garantiilor si alte informatii stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garantiilor locale, emise de Ministerul Finantelor Publice. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite Ministerului Finantelor Publice, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a contractului de imprumut, copii de pe fiecare document primar care atesta : contractarea/ garantarea imprumutului ; actul aditional la contractul/ acordul de imprumut/garantare, daca au fost aduse modificari la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale. Pe perioada utilizarii si rambursarii imprumutului contractat/ garantat, raportarea la Ministerul Finantelor Publice a datelor privind datoria publica locala se efectueaza lunar, in termen de 20 de zile de la sfarsitul perioadei de raportare. In scopul evaluarii datoriei publice locale, orice obligatie de plata, exprimata in alta moneda decat cea nationala, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.
62

Serviciul datoriei publice locale nu reprezinta obligatii sau raspunderi ale Guvernului si acesta va fi platit din bugetele locale si din imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale. 7.4. Managementul datoriei publice 7.4.1. Coninutul i importana managementului datoriei publice Managementul datoriei publice consta in stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante. In contextul mai larg al politicilor economice nationale, statele trebuie sa vegheze ca atat nivelul, cat si ritmul de crestere al datoriei publice sa fie sustenabile, iar serviciul datoriei publice sa poata fi asigurat in diverse situatii, respectand obiectivele de cost si risc. Este necesara, de asemenea, mentinerea indatorarii sectorului public pe o traiectorie viabila, precum si punerea in practica a unei strategii credibila de reducere a nivelului datoriei, daca acesta este excesiv. Datoria publica trebuie structurata adecvat in ceea ce priveste ratele dobanzii, scadentele si moneda in care sunt contractate imprumuturile. O slaba structurare, referitor la elementele prezentate mai sus, precum si existenta unui nivel ridicat al garantiilor acordate de Guvern imprumuturilor contractate de institutiile publice sau de agentii economici privati au constituit factori ce au contribuit la declansarea sau propagarea crizelor economice. De exemplu, crizele au fost deseori declansate de strategii care au privilegiat excesiv economiile de costuri ale imprumuturilor, concretizate prin imprumuturi pe termen scurt sau cu o rata variabila a dobanzii. Acestea expun bugetul de stat unui risc grav daca, in momentul refinantarii, conditiile pietei se modifica nefavorabil. In functie de natura regimului de schimb, o recurgere excesiva la imprumuturile in valuta ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb si/sau asupra ratei dobanzii daca investitorii devin reticenti in refinantarea datoriei statului. Reducand riscul ca gestiunea portofoliului datoriei statului sa devina sursa de instabilitate pentru sectorul privat, o gestiune prudenta a datoriei publice poate permite tarilor sa fie mai putin expuse riscului de contagiune si celui financiar. Portofoliul datoriei publice este portofoliul financiar cel mai important al unei tari. El contine structuri financiare complexe si riscante si poate genera un risc substantial asupra patrimoniului statului, precum si a stabilitatii financiare a tarii. Crizele recente au evidentiat necesitatea ca
63

statele sa-si limiteze expunerea la riscul de lichiditate si la alte riscuri ce fac ca economiile lor sa devina vulnerabile la socurile externe. O gestiune sanatoasa a riscului in sectorul public este, deci, capitala pentru gestiunea riscului in alte sectoare ale economiei, deoarece entitatile economice din sectorul privat se confrunta cu mari probleme atunci cand slaba gestionare a riscurilor, la care este expus statul, deschide posibilitatea unei crize de lichiditate. Alaturi de practicile sanatoase de gestiune ale datoriei s-a afirmat, o data cu numeroasele crize survenite pe pietele datoriei, necesitatea unei piete a capitalurilor performanta si robusta. Cu toate ca politica de gestiune a datoriei publice nu a fost unica, nici macar principala cauza a crizelor economice, este evident ca structura inadecvata a scadentelor, ratelor dobanzii si componentei in valute a portofoliului datoriei au contribuit la agravarea acestor fenomene. Chiar in cazul unor directii adecvate ale politicii macroeconomice, practicile riscante de gestiune a datoriei fac economia mai vulnerabila la socurile economice si financiare. Indatorarea slab structurata si riscanta este, adesea, consecinta unor politici fiscale, monetare si a cursului valutar inadecvate. Aceste fenomene se interconditioneaza reciproc, manifestarea in sens invers a lor fiind, de asemenea, constatata. O politica prudenta de gestiune a datoriei nu poate inlocui, insa, masuri adecvate in planurile bugetar si monetar. Daca orientarile macroeconomice sunt gresit directionate, gestiunea datoriei nu poate in sine sa evite o criza. Experienta recenta demonstreaza ca o piata dezvoltata a datoriei publice interne, prin diversificarea intrumentelor se poate substitui finantarii bancare (si invers), atunci cand aceasta sursa se epuizeaza, ajutand economia sa suporte socurile financiare. Tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie sunt mai vulnerabile la socurile externe intrucat economia lor este mai putin diversificata, au o baza de economisire interna mai redusa si sisteme financiare mai putin dezvoltate si, ca atare, mai receptive la fenomenul de contagiune financiara. In concluzie, chiar daca socurile economico-financiare isi au originea in sectorul financiar intern sau provin dintr-o contagiune financiara mondiala, o politica prudenta de gestiune a datoriei publice, asociata unei politici macroeconomice sanatoase, este indispensabila pentru reducerea costurilor pe plan uman si cel al productiei. 7.4.2. Riscurile aferente managementului datoriei publice Obiectul gestiunii datoriei publice il reprezinta satisfacerea nevoilor de finantare ale statului si ale obligatiilor sale de plata la un cost cat mai

64

redus pe termen mediu si lung, in conditiile mentinerii riscurilor la un nivel tolerabil. O gestiune prudenta a datoriei, vizand evitarea structurilor si strategiilor de imprumut periculoase (de exemplu : finantarea deficitului bugetar prin emisiune monetara, ce este interzisa, de altfel prin lege) este cruciala, dat fiind consecintele macroeconomice grave pe care le antreneaza incapicitatea de plata a datoriei, marile pierderi de productie si costurile mari. Aceste costuri pot conduce la falimente de intreprinderi si banci, precum si la pierderea credibilitatii si capacitatii administratiei de a mobiliza resurse interne si din exterior. Riscurile ce apar in gestionarea datoriei publice trebuie sa faca obiectul unei urmari atente si trebuie evaluate cu grija. Aceste riscuri sunt : riscul de piata ; riscul de refinantare ; riscul de lichiditate ; riscul de credit ; riscul operational. Riscul de piata - Are in vedere riscurile legate de evolutia preturilor pietei (rata dobanzii, cursul de schimb valutar, preturile produselor de baza, etc). De asemenea se refera si la problemele generate, in cazul imprumuturilor in moneda nationala sau in valuta, de variatia ratei dobanzii, ce determina modificarea serviciului datoriei publice. Astfet de riscuri apar si in cazul refinantarii datoriei publice prin noi imprumuturi cu o rata fixa a dobanzii sau atunci cand se stabileste o noua rata a cuponului pentru imprumuturile cu rata a dobanzii variabila. Datoria pe termen scurt, la o rata a dobanzii fixa sau flotanta, este considerata mai riscanta decat datoria pe termen lung cu o rata fixa a dobanzii, cu toate ca o concentrare excesiva a datoriei, insa cu scadente foarte lungi poate fi riscanta intrucat nevoiele de finantare viitoare sunt necunoscute. Datoria publica externa sau indexata in functie de cursurile de schimb valutare creste instabilitatea serviciului datoriei publice. Riscul de refinantare- Este vorba de riscul de a reinnoi datoria externa la un cost mult mai ridicat, sau, in caz extrem, de a nu putea fi refinantata. In cazul reinnoirii datoriei la o rata a dobanzii mai ridicata, riscul de refinantare se poate considera risc de piata. Totusi, incapacitatea de refinantare a datoriei si/sau refinantarea la un cost mult mai ridicat sunt tratate adesea separat. Gestionarea acestui risc este importanta mai ales in tarile aflate in perioada de tranzitie sau post tranzitie la economia de piata. Riscul de lichiditate- Se disting doua tipuri de riscuri de lichiditate :

65

 Primul tip are in vedere costul suportat de investitorii care vor sa-si inchida o pozitie luata pe titluri de stat prin vanzarea acestora, atunci cand numarul operatorilor pe piata, si deci cel al cumparatorilor, a scazut mult sau piata nu este suficient de activa. Posesorii de efecte publice pierd, in acest caz, din cauza scaderii valorii acestora. Acest tip de risc este important atunci cand gestiunea datoriei include si activele lichide sau face appel la intrumentele financiare derivate. Cel de-al doilea tip, din punctul de vedere al statului, are in vedere o situatie in care, volumul activelor lichide, de care dispun autoritatile, este susceptibil de a se diminua substantial, din cauza obligatilor neprevazute ale trezoreriei si/sau in cazul dificultatilor intampinate de catre stat in obtinerea, in termen scurt, de resurse lichide prin imprumut. Riscul de credit este vorba de riscul de neexecutare, din partea statului sau a garantului a obligatiilor contractuale avand ca obiect active financiare. Acest risc trebuie luat in calcul mai ales cand gestiunea datoriei include gestiunea activelor lichide. El se poate manifesta si in cazul licitatilor de titluri publice, produselor derivate. Riscul operational- grupeaza diferite tipuri de riscuri, cum sunt : erorile de tranzactionare in diferite etape ale executiei si inregistrarilor operatiunilor, insuficiente sau greseli de control intern sau ale sistemelor si servicilor, probleme juridice, catastrofe naturale, etc ce prejudiciaza activitate economica. Trebuie redus la minim serviciul datoriei publice si costul detinerii de active lichide, in conditiile unui nivel de risc acceptabil si intr-un orizon de timp mediua sau lung. Nu poate constitui, insa, un obiectiv reducerea costurilor fara a avea in vederea riscurile. Exista tranzactii ce par ca reduce serviciul datoriei publice, insa, antreneaza riscuri semnificative pentru stat si pot restrange capacitatea sa de a-si rambursa datoriile. Statele dezvoltate, unde pietele de titluri de stat sunt foarte active si lichide, se preocupa mai ales de riscul de piata, care se poate masura prin teste si modele performante. De cealalta parte, tarile in curs de dezvoltare, care nu au acces pe pietele de capital straine si ale caror piete ale datoriei interne sunt relativ subdezvoltate, trebuie sa acorde atentie, in special, riscului de refinantare. Un obiectiv esential trebuie sa il constituie, acolo unde este cazul, o politica de gestiune a datoriei vizand dezvoltarea pietei interne a datoriei. Aceasta mai ales in tarile in care constrangerile pietei sunt de asa natura incat imprumuturile pe termen scurt, cele la o rata variabila a

66

dobanzii, si cele emise in valuta reprezinta singura alternativa viabila de finantare. 7.5. Teste de autoevaluare

1.Definii datoria public. 2. Clasificai i caracterizai datoria public. 3. Definii datoria public guvernamental intern i extern . 4. In ce const managementul datoriei publice? 6. Caracterizai riscul de pia. 7.6. Rspunsuri la testele de autoevaluare

Intrebarea 1: Datoria publica reprezint totalitatea obligaiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind mprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, sau de autoritatiile administratiei publice locale de la diversi creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente in Romania. Intrebarea 2: Datoria public se clasific n datorie public local i datorie public guvernamental. Datoria publica guvernamentala reprezint totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare. Datoria publica locala, reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare. Intrebarea 3:- Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare. - Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice nerezidate in Romania.
67

Intrebarea 4: Managementul datoriei publice const n stabilirea unei strategii de gestiune a datoriei statului apta de a mobiliza sumele necesare finantarii, de a realiza obiectivele de risc si de cost stabilite de catre autoritati, precum si celelalte obiective fixate de acestea, cum ar fi dezvoltarea si mentinerea unei piete a titlurilor de stat performante. Intrebarea 5: Riscul de piata se refer la riscurile legate de evolutia preturilor pietei (rata dobanzii, cursul de schimb valutar, preturile produselor de baza, etc). De asemenea se refera si la problemele generate, in cazul imprumuturilor in moneda nationala sau in valuta, de variatia ratei dobanzii, ce determina modificarea serviciului datoriei publice. Astfet de riscuri apar si in cazul refinantarii datoriei publice prin noi imprumuturi cu o rata fixa a dobanzii sau atunci cand se stabileste o noua rata a cuponului pentru imprumuturile cu rata a dobanzii variabila. Datoria pe termen scurt, la o rata a dobanzii fixa sau flotanta, este considerata mai riscanta decat datoria pe termen lung cu o rata fixa a dobanzii, cu toate ca o concentrare excesiva a datoriei, insa cu scadente foarte lungi poate fi riscanta intrucat nevoiele de finantare viitoare sunt necunoscute. Datoria publica externa sau indexata in functie de cursurile de schimb valutare. 7.7. Teste de autoevaluare propuse

1.Analizai managementul activ al datoriei publice, evideniind riscurile ce apar n cazul Romniei . 3. prezentai managementul pasiv al datoriei publice. 4. Calculati indicatorii privind datoria public, pe exemplul Romniei, Bulgariei, Franei, Germania si SUA, n perioada 1998- 2003. Identificai riscurile ce au aprut n managementul datoriei publice i modul n care au fost soluionate. 7.8. Cuvinte cheie

Datorie publica; Datorie publica guvernamentala; Datorie publica locala; Datorie publica guvernamentala interna; Datorie publica guvernamentala extern Registru al datoriei publice Datorie publica locala interna Cont general al datoriei publice
68

Management datorie public Gestiune datorie public Risc de piata Risc de refinantare Risc de lichiditate Risc de credit Risc operational Datorie publica locala externa Datorie publica garantat Datorie publica flotana Datorie publica consolidat Plafon de indatorare public 7.9. Bibligrafia unitii de nvare 7 Beclean Pavel, Metode si proceduri ale contabilitatii si controlului Trezoreriei Statului , Editura Vasile Goldis, Arad, 2000; Dragan Gabriel, Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Bucuresti, 2001 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ;

69

Unitatea de nvare 8

SISTEMUL DE ORGANIZARE A TREZORERIEI STATULUI Cuprins: 8.1. Infiinarea Trezoreriei Statului68 8.1.1. Necesitatea nfiinrii Trezoriei Statului..70 8.1.2.Premisele nfiinrii Trezoriei Statului.72 8.1.3.Importana organizrii Trezoriei Statului..72 8.2. Organizarea Trezoreriei Statului ..73 8.3. Funiile Trezoreriei Statului76 8.3.1.Funciile clasice ale Trezoreriei Statului..76 8.3.1.1.Funcia de casier public.76 8.3.1.2. Funcia de banc a statului79 8.3.2. Funciile moderne ale Trezoreriei Statului..79 8.4. Teste de autoevaluare..80 8.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare.80 8.6. Teste de autoevaluare propuse82 8.7. Cuvinte cheie..82 8.8. Bibligrafia unitii de nvare 8..82 Obiectivele unitii de nvare 8: In cadrul acestei uniti de nvare, am prezentat necesitatea i etapele nfiintrii Trezoreriei Statului, insistnd pe necesitatea nfiinrii acesteia. De asemenea am evideniat sistemul organizrii centrale i teritoriale al Trezoreriei Statului i atribuiile fiecrei uniti. Au fost explicate i funciile
70

trezoreriei, att cele clasice, ct i cele moderne, dobndite ca urmare a importanei operaiunilor derulate de aceasta. 8.1. Infiinarea Trezoreriei Statului 8.1.1. Necesitatea nfiinrii Trezoriei Statului Masurile intreprinse, dupa anul 1989, pentru trecerea la economia de piata, au determinat, in primul an, modificari esentiale in domeniul finantelor publice, fara de care nu se putea asigura trecerea la noua economie. La inceputul anului 1990, primele masuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relatiilor dintre unitatile economice si stat, respectiv varsamintele din profit. Este pentru prima data cand in Romania, se stabileste obligatia de a vira catre stat o parte din profitul realizat, inlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat. In continuare au fost perfectionate parghiile financiare de mobilizare la buget a unei parti din produsul intern brut, astfel incat sa se realizeze o centralizare a repartizarii resurselor. Sunt de mentionat actele normative care reglementeaza impozitul pe profit, impozitul pe salarii, precum si renuntareav la impozitul pe circulatia marfurilor si inlocuirea acestuia cu taxa pe valoare adaugata. Au fost stabilite noi raporturi intre autoritatea centrala si locala pe linia sprijinului financiar ce urmeaza a fi acordat bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au fost echilibrate cu sume din defalcate din impozitul pe venit, din TVA si s-au introdus subventiile cu destinatie speciala si anume pentru investitii privind solutionarea problemelor de interes public (apa, termoficarea, transport in comun, etc.) precum si pentru protectia sociala. In noul cadru politic, economic, juridic edificat, dupa anul 1989, un rol deosebit de important a revenit mecanismului financiar. Acesta trebuie sa asigure stabilitatea economica, echilibrele materiale, financiare si valutare ale tarii, echilibrul general economic. O componenta importanta a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. Dupa anul 1989 a fost adoptata de urgenta Legea nr. 10/1991 a finantelor publice publicata in MO nr. 23/1991, lege care a constituit o adevarata carte financiara a Romaniei (modificata in anii 1996 si 2002). Cea mai mare parte este consacrata principiilor de elaborare, aprobare si executie a bugetului public national. Legea insituie notiunea de buget de stat in loc de buget unic national. Pentru prima data, legea confera o adevarata autonomie bugetelor ce compun bugetul general. In acelasi context, au fost perfectionate relatiile cu bugetul de stat in ceea ce priveste asigurarea echilibrarii bugetelor locale.

71

Avandu-se in vedere perioada de tranzitie si faptul ca unele sectoare din sfera administratiei centrale de stat nu dispun de surse bugetare suficiente, prin legea finantelor publice s-a statuat infiintarea unor fonduri cu destinatie speciala, care incepand din anul 2000, s-a trecut la desfiintarea lor prin includere in bugetul de stat, in scopul asigurarii unui control mai riguros asupra modului in care se cheltuiesc banii publici. In domebiul executiei financiare au fost aplicate masuri cu caracter de reforma prin care sa se asigure conditii optime pentru administrarea resurselor financiare ale statului. Pana in anul 1989 executia de casa bugetului de stat era efectuata de catre Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor ii revenea numai rolul de conducere a executiei bugetare si de incheiere a contului general anual de executie bugetara. Datorita schimbarilor intervenite in organizarea si functionarea sistemului bancar in Romania statul si-a revizuit, in functie de interesele pe care le urmareste, modul de organizare si functionare a executiei bugetare. Astfel, s-a trecut de la executia de casa prin Banca Nationala la executia de casa prin sistemul trezoreriei statului integrat in activitatea Ministerului Finantelor. Prin acest sistem au fost create conditiile necesare ca organele abilitate ale statului sa supravegheze in mai bune conditii constituirea resurselor financiare publice si utilizare acestora in scopul pentru care au fost alocate. 8.1.2. Premisele infiintarii Trezoreriei Statului Premisele care au creat cadrul favorabil infiintarii trezoreriei, in Romania au fost : - reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra finantelor publice; - schimbarea conceptiilor privind aedministrarea si utilizarea resurselor financiare publice ; - cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului finantelor publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetare ; - autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat, in contextul prevederilor Legii finantelor publice ; - intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile administratiei teritoriale, in cadrul judetelor, potrivit Legii administratiilor publice locale ; - infiintarea si functionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor acestora ; - cresterea si diversificarea sistemului veniturilor proprii.

72

Pana in anul 1990, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilitate, prin lege, urmatoarele atributii: incasarea veniturilor bugetare si evidentierea acestora pe capitole, subcapitole, platitori, efectuarea platilor de casa, pe capitole de cheltuieli, pe ministere si institutii subordonate; exercitarea controlului asupra eliberarii fondurilor de la bugetul de stat in numerar si in cont catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de Ministerul Finantelor Publice ; pastrarea conturilor de disponilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice, ale agentilor economici ce au conturi deschise la trezorerie ; transmiterea informatiilor catre Ministerelor Finantelor Publice privind executia bugetara. In reorganizarea sistemului bancar, momentele importante sunt : crearea cadrului juridic pentru separarea activitatii Bancii Nationale ca banca centrala cu un inalt grad de independenta ; Astfel, incepand din anul 1991, Banca Nationala a Romaniei a devenit institutia unica de emisiune monetara a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit si valutara, de gestionare a rezervelor valutare oficiale si de supraveghere a activitatii celorlalte banci. infiintarea Bancii Comerciale Romane, prin Legea nr. 31/16 nov. 1990 privind societatile comerciale, care a preluat de la Banca Nationala conturile de disponibilitati si de credite pe termen scurt ale agentilor economici, conturile de venituri si de cheltuieli ale bugetelor locale, precum si conturile institutiilor publice ; infiintarea Trezoreriei Statului, in anul 1992, care, prin sistemul trezoreriilor locale, a preluat atributiile executiei de casa a bugetului public de la Banca Comerciala, la care s-au adaugat noi atributii rezultate din reorganizarea finantelor publice. Argumentele favorabile infiintarii Trezoreriei finantelor publice sunt : -desfasurarea executiei bugetare prin mai multe banci creaza dificultati in ceea ce priveste controlul asupra operatiilor, complica fluxurile monetare si

73

prelungeste termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar ; -in contextul prezentat, de ample modificari si de cerinta rezolvarii problemelor aparute, s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice a atributiilor ce-i revin in domeniul finantelor publice prin crearea unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa coordoneze problemele politicii financiare de care raspunde ; -n conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 78/1992, Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate, si anume : directii generale ale finantelor publice judetene si a Municipiului Bucuresti, administratii financiare ; prin Legea nr. 82/1991 s-a prevazut organizare contabilitatii trezoreriei finantelor publice in cadrul Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor sale subordonate; - potrivit prevederilor din Legea bancara, trezoreriile, la nivel de judet, au conturi deschise la sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei (conturi curente), prin care se incaseaza veniturile bugetare, se efectueaza cheltuielile dispuse de catre titularii conturilor deschise la trezorerii. In tara noastra, incepand cu anul 1992, pe baza HG nr. 78/1992, privind organizarea si functionarea Trezoreriei finantelor publice si a Legii Contabilitatii nr. 82/1991 a fost organizata executia operatiunilor privind finantele publice prin Trezoreria Statului. Aceasta a reprezentat una din coordonatele reformei sistemului financiar din Romania. Prin trezoreria proprie statul isi mobilizeaza, direct sau indirect, disponibilitatile de fonduri, asigurand totodata, exercitarea in bune conditii a atributiilor ministerului Finantelor Publice si ale unitatilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermediul Trezoreriei Finantelor publice se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin Legea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici. 8.1.3. Importana organizrii Trezoreriei Statului Importanta organizarii sistemului Trezoreriei finantelor publice in Romania rezulta din urmatoarele : - este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile ;

74

- permite solutionarea unor importante probleme financiare, prin mijlocirea operatiilor specifice, si anume : gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma ; mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru serviciul datoriei publice ; finantarea obligatiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile; permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar. Trezoreria publica cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limiteaza, insa numai la executia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finantelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la banci. De asemenea, prin Trezorerie se realizeaza si politica de plasamente financiare din disponibilitatile temporare aflate in conturile trezoreriei, asigurand pe de o parte, valorificarea disponibilitatilor temporare (surplusul de incasari fata de plati), iar pe de alta parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranzitie. Infiintarea Trezoreriei finantelor publice in Romania a completat cadrul institutional prin care statul si-a creat posibilitatea de a-si stabili si aplica politica de venituri si cheltuieli, organizandu-si activitatea financiara atat la nivel central, cat si in teritoriu. Astfel, a devenit posibila cresterea raspunderii utilizarii banilor publici, cat si asupra asigurarii finantarii obiectivelor si actiunilor aprobate . Ca urmare, prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii Ministerului Finantelor Publice, cu ocazia intocmirii, aprobarii si executiei bugetului public, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar, si a datoriei publice. 8.2. Organizarea Trezoreriei Statului Reglemantarile legale pe baza carora s-a infiintat Trezoreria sunt : Legea contabilitatii nr. 82/24.12.1991 si HGnr. 78/15.02.1992. Conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trtezoreriei privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat;

75

constituirea si utilizarea veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala ; gestiunea datoriei publice, precum si alte operatii financiare efectuate in contul institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala ; gestiunea datoriei publice, precum si alte operatii financiare efectuate in contul institutiilor publice, agentilor economici. Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice. Trezoreria Statului este organizata si functioneaza ca directie generala in cadrul Ministerului Finantelor Publice ( Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria statului este sistemul unitar si intregat prin care statul asigura efectuarea de incasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dsipozitiile legale. Trezoreria Statului este conceputa ca un sistem unitar atat la nivel central cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel : la nivel central : Directia Generala a Trezoreriei Statului ; la nivel judetean : Directii judetene ale Trezoreriei Statului in cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene ; la nivel local : Trezorerii municipale organizate ca directii in cadrul Administratiilor Financiare municipale; Trezorerii orasenesti ca servicii in cadrul Administratiilor Financiare orasenesti; Trezorerii comunale oragnizate ca servicii in cadrul Administratiilor Financiare comunale. Directia judeean a Finantelor Publice reprezinta unitatea teritoriala a Ministerului Finantelor publice, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul Guvernului in domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. La nivelul sau, Directia judeteana a Trezoreriei Statului are urmatoarele sarcini : o realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice in profil teritorial; o asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale si veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice.

76

Structura organizatorica a Directiei judetene a Trezoreriei Statului : DIRECTIA JUDETEANA A TREZORERIEI STATULUI : 1. Serviciul de indrumare si verificare a activitatii trezoreriilor locale Problematici : derularea operatiunilor prin trezorerie; clasificatia indicatorilor privind finantele publice ; conturile de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale si veniturilor proprii ale institutiilor publice ; indrumarea metodologica a trezoreriilor teritoriale in conformitate cu legislatia in vigoare . 2. Serviciul de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei Problematici : realizeaza circuitul bancar al documentelor de decontare intre trezoreriile operative, bancile comerciale, Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei . 3. Serviciul de buget si contabilitate publica Problematici: relatii cu primariile in domeniul bugetelor locale si a executiei bugetelor de venituri si cheltuieli ; centralizarea raportarilor privind numarul de salariati si fondul de salarii la institutiile publice . 5. Serviciul de urmarire a activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor statului Problematici : -coordonarea activitatii de certificatelor de trezorerie ;

vanzare

si

rascumparare

-informarea in mass-media a emisiunilor de certificate lansate ; -asigurarea aplicarii dobanzilor acordate de catre Ministerul Finantelor Publice.

77

Administratiile Financiare teritoriale desfasoara activitati operative pentru aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor. Directia municipala a Trezoreriei Statului din cadrul Administratiei Financiare municipale are urmatoarele atributii : conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri precum si evidenta analitica pe platitori ; analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise, de organele fiscale, si inregistreaza operatiunile respective in evidenta sintetica si analitica ; conduuce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum si a veniturilor proprii ale institutiilor publice ; conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice sobordonate ; asigura pastrarea si utilizarea a certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidentei specifice a documentelor cu regim special ; conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire ; asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturilor proprii ale institutiilor publice s fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea in conturile sintetice si analitice ; efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar; asigura preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de incasari si plati ale agentilor economici. In structura organizatorica a Directiei municipale a Trezoreriei statului sunt cuprinse urmatoarele servicii : Serviciul de incasare si evidenta a veniturilor ; Serviciul de verificare si decontare a cheltuielilor institutiilor publice ; Serviciul de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie ; Serviciul de administrare si contabilitate a contului curentb al trezoreriei; Serviciul de casierie tezaur ; Serviciul de administrare a conturilor persoane fizice si juridice (agenti economici, medici de familie, etc.).

78

La nivelul oraselor, respectiv comunelor, Serviciile de trezorerie, din cadrul Administratiilor Financiare orasenesti si comunale, asigura : incasarea si evidenta veniturilor bugetare si a veniturilor proprii ale institutiilor publice; verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice ; vanzarea si gestiunea titlurilor de sata si certificatelor de trezorerie ; administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei; administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice (agenti economici, medici de familie etc.); administrarea operatiunilor de incasari si plati prin casieriile proprii.

8.3. Funiile Trezoreriei Statului 8.3.1. Funciile clasice ale Trezoreriei Statului 8.3.1.1. Functia de casier public Trezoreria prezinta doua functii clasice, respectiv: functia de casier al statului si cea de banca a statului. Prin functia de casier public, Trezoreria efectueaza : toate operatiunile propiu-zise de incasari si plati privind fondurile publice, in numerar sau prin decontari in cont ; controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei necesare privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acestora ; gestiunea pozitiei de casa, zilnice, a bugetului ; asigurarea lichiditatilor necesarev prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de incasri si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind finantarea deficitului si serviciul datoriei publice. Insarcinata cu executia efectiva a operatiunilor de incasari si plati prevazute prin legea anuala a finantelor, Trezoreria este casierul statului. Miscarile de fonduri, in cadrul Trezoreriei, rezulta din operatiunile permanente, vizand, pe de o parte resursele permanente ale statului, in cadrul carora impozitele ocupa un rol esential, iar pe de alta parte, cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc. Permanenta acestor operatiuni (repetitivitatea acestora) poate fi inteleasa numai pornind de la functiile permanente ale statului, justificand
79

caracterul lor precis, riguros si restrictive. Realizand aceste operatiuni, Trezoreria manifesta o atitudine pasiva, deoarece aceste operatiuni sunt fixate prin legea finantelor si i se impun Trezoreriei. Operatiunile de casa ale Trezoreriei statului sunt clasificate avand in vedere trei criterii : 1. criteriul juridic : operatiuni privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele institutiilor publice; bugetele fondurilor speciale, disponibilitatile agentilor economici titulari de conturideschise la trezorerii; 2. caracterul financiar : operatiuni cu caracter definitiv (incasari fiscale si cheltuieli bugetare), cu caracter temporar (care reclama o rambursare ulterioara a fondurilor); 3. caracterul economic : cheltuieli ordinare (de functionare si de transfer); cheltuieli de capital. Functia de casa a trezoreriei implica doua aspecte : 3.1. Executia de casa a operatiilor de incasari si plati efectuate de stat ; 3.2. Vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor statului. 3.1. Executia de casa a operatiilor de incasari si plati efectuate de stat. Obiectul executiei il reprezinta operatiile autoritatilor publice (centrale si locale) si ale corespondentilor sai (institutii publice, agenti economici). Trezoreria efectueaza, ca si casier al statului, un numar mare de incasari si plati. Acestea sunt operatiuni prevazute in Legea bugetara anuala. Insa, Trezoeria este, totodata, si casierul corespondentilor sai, care, in baza reglementarii generale a contabilitatii publice, depun cu titlu obligatoriu sau facultativ, fondurile la Trezorerie sau sunt autorizati sa efectueze operatii de incasari si plati prin intermediul conturilor trezoreriei. Acestia au conturi deschise la trezorerie, pentru care Ministerul Finantelor Publice fixeaza conditiile de functionare si regimul dobanzilor. Trezoreria este, astfel, casierul administratiilor autonome care intocmesc bugete anexe sau au personalitate juridica distincta de cea a statului, cum sunt institutiile publice. In calitate de casier al statului, Trezoreria are ca sarcina emisiunea titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. In acest scop, poate beneficia de concursul bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor. Pentru imprumuturile pe termen scurt, trezoreria are un rol important in emisiunea titlurilor de stat, destinate onorarii obligatiilor exigibile, precum si vegherii la existenta disponibilitatilor banesti. 3.2. Vegherea la existenta angajamentelor statului disponibilitatilor pentru a face fata

80

De fapt, sarcina fundamentala a trezoreriei este aceea de a veghea daca, in fiecare moment, exista fonduri disponibile pentru a face fata cheltuielilor statului si ale corespondentilor sai. Procurarea de bani, in casieria publica, este prima dintre operatiile trezoreriei. Aceasta este legata de miscarea fondurilor in timp, determinata de termenele la care devin exigibile incasarile si platile. Astfel, incasarile si platile sunt obiectul fluctuatilor in cursul anului. Pentru cheltuielile ordinare ale bugetului public exista o anumita regularitate in nivelul lor lunar, cu exceptia lunii decembrie, in care se executa partial cheltuielile, serviciile publice utilizand cae mai mare parte a creditelor lor inca neconsumate inainte de inchiderea exercitiului, crditele riscand sa fie anulate in virtutea legii anualitatii. Pentru veniturile bugetare, regularitatea este mai putin realizabila, deoarece depinde de ritmicitatea vietii economice, mai ales in cazul impozitelor directe. Aceste miscari ale veniturilor si cheltuielilor se combina cu alte miscari de fonduri exceptionale (emisiunea de imprumuturi, rambursarea imprumuturilor contractate de pe piete interne, plati de comisioane) si cu miscarile datorate operatiilor corespondentilor. Prin analiza acestor miscari exceptionale se poate determina un trend in fluctuatia lichidatilor Trezoreriei si succesiunea perioadelor de cresteri (lichidati abundente) si scaderi (lipsa de lichiditati). Asemenea perioade pot fi identificate in cadrul trimestrelor, pe luni ale acestora, intre trimestre, dar si in cazul lunilor. Pentru echilibrarea Trezoreriei se poate apela la trei categorii de resurse : fondurile corespondentilor, certificatele de trezorerie ; credite primite de la banca centrala. 8.3.1.2. Functia de banca a statului Rolul Trezoreriei de banca a statului are doua forme : Trezoreria actioneaza ca o banca de depozit, banca de afaceri care furnizeaza capitaluri unor intreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea ; Trezoreria actioneaza ca o banca de emisiune si in acest fel intervine in domeniul circulatiei monetare. In calitate de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii : este banca la care institutiile publice, precum si agentii economici isi au deschise conturi de disponibilitati prin care se efectueaza operatiuni
81

de incasari si plati, realizand, astfel, gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestorav in politica de lichiditati ; gestioneaza datoria publica, respectiv operatiunile de contractare a imprumuturilor de catre Guvern pentru finantarea deficitului bugetar, precum si de refinantare a datoriei publice ; efectueaza si operatinile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de imprumuri agentiilor guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi. 8.3.2. Functiile moderne ale Trezoreriei Statului In plus, fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca , trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Pe masura ce statul a evoluat, a fost posibila exercitarea unui anumit control asupra acestor piete. Trezoreria publica a fost insarcinata cu acest control. Astfel, ea joaca un rol de prim-plan in exercitarea uneia dintre functiile esentiale ale finantelor publice moderne : mentinerea echilibrului monedei si al economiei. Rezultat al unei evolutii complexe si adesea contradictorii, mult mai diversificate decat un plan apriorii, functiile actuale ale Trezoreriei nu sunt usor de delimitat. Totusi, se pot regrupa intr-o aboradre generica, cinci functii principale : - Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al statului ; - Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale ; - Mandatar al puterii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice statului, in sectoarele economico-financiare ; - Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu : acordarea de garantii anumitor solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei) ; - Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice. 8.4. Teste de autoevaluare

82

1. Precizai principalele trsturi ale trezoreriei publice. 2. Definii Ministerul Finanelor Publce i Trezoreria Statului. 3. Ce reprezint i care sunt sarcinile Direciei judeene a finanelor Publice? 4. Care sunt serviciile asigurate de Trezorerie n calitate de cas? 8.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare

Intrebarea 1: Trezoreria publica cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limiteaza, insa numai la executia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finantelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la banci. De asemenea, prin Trezorerie se realizeaza si politica de plasamente financiare din disponibilitatile temporare aflate in conturile trezoreriei, asigurand pe de o parte, valorificarea disponibilitatilor temporare (surplusul de incasari fata de plati), iar pe de alta parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranzitie. Prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii Ministerului Finantelor Publice, cu ocazia intocmirii, aprobarii si executiei bugetului public, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar, si a datoriei publice. Intrebarea 2: Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice. Trezoreria Statului este organizata si functioneaza ca directie generala in cadrul Ministerului Finantelor Publice ( Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria statului este sistemul unitar si intregat prin care statul asigura efectuarea de incasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dsipozitiile legale Intrebarea 3: Directia judeean a Finantelor Publice reprezinta unitatea teritoriala a Ministerului Finantelor publice, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul Guvernului in domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. La nivelul sau, Directia judeteana a Trezoreriei Statului are urmatoarele sarcini : o realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice in profil teritorial; o asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei
83

Statului, bugetele fondurilor speciale si veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice. Intrebarea 4:In calitate de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii: este banca la care institutiile publice, precum si agentii economici isi au deschise conturi de disponibilitati prin care se efectueaza operatiuni de incasari si plati, realizand, astfel, gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestorav in politica de lichiditati ; gestioneaza datoria publica, respectiv operatiunile de contractare a imprumuturilor de catre Guvern pentru finantarea deficitului bugetar, precum si de refinantare a datoriei publice ; efectueaza si operatinile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant la acordarea de imprumuri agentiilor guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi. 8.6. Teste de autoevaluare propuse. 1. Explicai modul n care se realizeaz arondarea fiscal i administrativ a contribuabililor. 2. Analizai mecanismul asigurrii echilibrului ntre ncasri i pli la nivelul Trezoreriei oreneti. 3. Care au fost premisele care au creat cadrul favorabil infiinrii Trezoreriei Statului n Romnia? 4. Care este structura organizatoric a Direciei Judeene a Trezoreriei Statului? 8.7. Cuvinte cheie

Trezorerie; Trezorerie a statului; Casier public; Banc a statului; Execuie de casa; Fonduri publice administrate de Trezoreria Statului. 8.8. Bibligrafia unitii de nvare

84

Roman Constantin, Gestiunea financiar a instituiilor publice, Editura Economic, Bucureti 2009; Mosteanu Tatiana, Buget si trezorerie public, Editura Universitar, Bucureti, 2008. Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura Universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ; Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; HG nr. 1574/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a ANAF publicata in MO nr. 2/05.01.2004, cu modificarile si completarile ulterioare ; www.euroactiv.ro www.ase.ro www.mfp.ro

85

Unitatea de nvare 9

MECANISMUL DE FUNCTIONARE A TREZORERIEI STATULUI Cuprins : 9.1. Principiile de baz privind funcionarea Trezoreriei Statului.84 9.2. Funcionarea Trezoreriei Statului ..86 9.2.1.Prezentarea activitilor desfurate de Trezoreria Statului.86 9.2.2. Bugetul Trezoreriei Statului91 9.3. Relaia dintre Trezoreria Statului i Banca Naional a Romniei.93 9.4. Teste de autoevaluare.94 9.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare.95 9.6. Teste de autoevaluare propuse95 9.7. Cuvinte cheie..96 9.8. Bibligrafia unitii de nvare 9.96 Obiectivele unitii de nvare 9: In cadrul acestei uniti ne-am propus s explicm mecanismul funcionrii Trezoreriei Statului, analiznd n acest scop activitile desfurate de fiecare unitate aparinnd acesteia. Pornind de la faptul c operaiunile prin sistemul trezoreriei se deruleaz att n numerar, ct i prin virament, n special, am considerat oportun explicarea relatiilor dintre Trezoreria Statului i Banca Naional a Romniei
86

9.1. Principiile de baz privind funcionarea Trezoreriei Statului Trezoreria Statului este conceputa sa functioneze prin respectarea urmatoarelor reguli: Realitatea informatiei. Pana la organizarea Trezoreriei, informatia cu privire la structura veniturilor public, ce era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, ca urmare a controlului insuficient a documentului prin care se efectua varsamantul catre buget. De asemenea, in cazul platilor de casa, neajunsul consta in aceea ca, datorita inexistentei controlului, se efectuau plati de casa ce nu concordau cu subdiviziunile clasificatiei bugetare pentru care erau aprobate creditele bugetare; practice, se efectuau, in multe situatii, deturnari importante de fonduri; Realizarea actului de control, respectiv un control fiscal, din punct de vedere al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si al altor criterii urmarite, si un control preventiv asupra tuturor documentelor de plati, cu sauf ara numerar, privind executia componentelor bugetului general consolidat ; Universalitatea. Se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national. In acelasi sens referinduse la o universalitate, in plan teritorial, aceasta institutie, prin organele sale operative, infaptuieste executia bugetara atat la nivel judetean, cat si local ; Unicitatea. In sensul subiectului abordat obliga ca toate bugetele sa execute numai prin Trezorerie ; institutiile publice au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturi deschise aici, fiind exclusa posibilitatea de a avea conturi si la bancile comerciale. Exceptie fac numai disponibilitatile virate pentru procurarea valutei, pastrarea acesteia, inclusiv a incasarilor in aceasta moneda provenite din activitatea proprie, donatii sau sponsorizari. Unicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la tehnica de prelucrare a datelor si de elaborare a situatiilor de sinteza, ceea ce faciliteaza functionarea unitara a sistemului informational instituit ;

87

 Operativitatea informatiei. Asigurarea operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bugetului general consolidat, in plan judetean, cat si national, se realizeaza prin sistemul informational propriu ; Corelatia totala a veniturilor si cheltuielilor cu bugetul din care acestea. Impune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bugetului din care fac parte, iar cheltuielile, de asemenea, in totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde au fost prevazute, regula generala fiind aceea ca o cheltuiala nu poate fi finantata decat dintr-un singur buget. De asemenea, ordonatorii de credite sa nu efectueze plati direct din incasari, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectarii veniturilor si celui preventiv asupra efectuarii cheltuielilor, prin obligativitatea inregistrarii in totalitate a incasarilor si platilor. Acest principiu nu functioneaza corespunzator si in cazul bugetelor fondurilor speciale si veniturilor proprii ale institutiilor publice, putandu-se efectua cheltuieli numai dupa ce s-au constituit, in prealabil, fondurile necesare. Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei. Obligativitatea Trezoreriei publice de- as echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata sub nici o forma, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza la intregirea acestora prin imprumuturi. 9.2. Funcionarea Trezoreriei Statului 9.2.1. Prezentarea activitilor desfurate de Trezoreria Statului Functionarea Directiei Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice vizeaza desfasurarea urmatoarelor activitati : Elaborarea instructiunilor privind organizarea si functionarea Trezoreriilor teritoriale, precum si a celor de indrumare a activitatii lor ; - Asigurarea evidentei contabile privind tranzactiile derulate din fondurile statului; - Deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
88

- Efectuarea operatiunilor de decontare intre trezoreriile judetene; - Administrarea fondurilor speciale; - Administrarea transferurilor de lichiditati legate de cooperarile economice, barter si clearing; - Efectuarea de plasamente; - Contractarea, gestionarea si evidenta imprumuturilor pentru finantarea deficitului bugetar;

Operatiunile repo sunt tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de valoarea cu risc zero, in lei sau valuta, cu angajamentul partenerului de a rascumpara respectivele active la o data ulterioara si la un prt stabilit la data incheierii tranzactiei.

- Asigurarea echilibrului dintre resursele contului current general al trezoreriei statului si necesitatile de finantare prin utilizarea echivalentului in lei al unor sume vandute la rezerva valutara a statului, din conturile de disponibilitati in valuta; atragerea de depozite pe termen scurt de la banci sau alte institutii financiare, cu dobanzi stabilite in conditiile cererii si ofertei pietei financiare; emisiunea de certificate de trezorerie; operatiuni repo1) ; Gestionarea datoriei publice ; - Elaborarea lucrarilor de executie bugetara si a contului trezoreriei in structurile si la termenele stabilite ; - Elaborarea raportului public si a conturilor anuale de executie. Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului, ca organe de specialitate, exercita, in mod curent, controlul asupra eliberarii sumelor in numerar sau prin virare din contul institutiilor publice ; verifica existenta bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate in conditiile legii, respectarea limitelor creditelor bugetare deschise si repartizate, precum si a destinatiei acestora. Functionarea acestor directii se refera la : Organizarea si coordonarea activitatii unitatilor de trezorerie, inclusiv luarea de masuri pentru imbunatatirea activitatii ; Organizarea executiei pe bugete, fonduri speciale si venituri proprii, pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice ; Administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judetene si a municipiului Bucuresti deschise la sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei, prin intermediul carora se asigura efectuarea operatiilor de decontare intre trezoreriile locale (inclusiv ale
89

sectoarelor municipiului Bucuresti) si bancile comerciale corespondente ; Gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine ; Elaborarea bilantului trezoreriei si a altor lucrari de sinteza privind executia bugetara, conturile de trezorerie, etc, pe care le raporteaza operativ si periodic Ministerului Finantelor Publice; Asigurarea centralizarii operatiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile institutiilor publice si ale agentilor economici ; Organizarea la toate trezoreriilor din judet a activitati de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurand functionarea casieriilor, instruirea personalului ; Asigurarea functionarii in bune conditii a sistemului informational la nivelul fiecarei trezorerii, pe baza caruia are loc executia bugetara ; Colaborarea cu directiile de specialitate din cadrul Directiei generale, pe baza programelor stabilite in acest scop pentru furnizarea datelor privind incasarea veniturilor bugetare atat pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, cat si pe persoanele juridice ; Dispunerea masurilor pentru asigurarea incheierii exercitiului financiar in activitatea de trezorerie a statului la nivelul judetului ; Analizarea activitatii trezoreriilor operative din subordine si elaborarea raportului de analiza ; Coordonarea si organizarea activitatii compartimentelor casierietezaur in ceea ce priveste asigurarea numeralului necesar efectuarii platilor, redistribuirea soldului de casa si stabilirea plafoanelor de casa ; Verificarea activitatii trezoreriilor locale din subordine ; Analizarea periodica a activitatii fiecarei trezorerii. Principalele rapoarte se transmit lunar Directiei Generale a Trezoreriei Statului; Examinarea functionarii sistemului informational, a bazei tehnice de dotare si propunerea Directiei Generale a Trezoreriei Statului de masuri pentru eliminarea neajunsurilor rezultate ; Propunerea Directiei Generale a Trezoreriei Statului de a incheia conventii cu Casa de Economiii si Consemnatiuni pentru incasarea de venituri bugetare, precum si cu bancile comerciale, dupa caz.

La nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si comunelor functioneaza Trezoreriile operative organizate ca servicii ce sunt in subordinea Directiilor judetene ale Trezoreriei Statului. Prin aceste unitati teritoriale se deruleaza operatiuni privind :

90

 Bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale, prin conturile de venituri, cheltuieli, respectiv de disponibilitati ; Institutiile publice, prin conturile de disponibilitati ale acestora ; Regiile autonome, societatile sau companiile nationale, prin conturile deschise la trezorerii ; Agentii economici, prin conturile de disponibilitati ale acestora ; Certificate de trezorerie si/sau depozit (plasare prin subscriptie publica, rascumparare la scadenta, transformare certificate de trezorerie in certificate de depozit). Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, sunt obligate sa aiba conturi deschise la trezoreriile operative in scopul efectuarii operatiunilor de incasari si plati prin conturile lor de disponibilitati. Deschiderea conturilor se face in functie de domiciliul fiscal, respectiv la unitatile trezoreriei statului in a caror raza sunt inregistrate fiscal. De la aceasta regula exista urmatoarele exceptii : Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite si bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale ; Institutiile publice autonome cu sediul in municipiul Bucuresti ; Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care efectueaza operatiunile de incasari si plati prin Trezoreria Municipiului Bucuresti. In vederea efectuarii cheltuielilor institutiile publice, indifirent de sistemul de finantare si de subordonare, au obligatia de a prezenta unitatilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat si repartizat pe trimestre in conditiile legii. La decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unitatile trezoreriei statului verifica existenta bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor respective a listelor de investitii, aprobate in conditiile legii, urmarind respectarea limitei creditelor bugetare deschise si repartizate sau a disponibilitatilor de fonduri, dupa caz, si a destinatiei acestora, precum si alte obiective stabilite prin norme metodologice de catre Ministerul Finantelor Publice. Din conturile de cheltuieli sau de disponibilitati, dupa caz, ale institutiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru
91

efectuarea de plati in numerar, reprezantand drepturi salariale, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi efectuate prin virament. Pentru operatiunile in numerar, institutiile publice organizeaza activitatea de casierie, astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre unitatile trezoreriei statului. Astfel, sumele achitate in numerar de catre contribuabili, reprezentand venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locare, bugetelor fondurilor speciale si venituri proprii ale institutiilor publice, sunt incasate prin casieriile proprii ale institutiilor care gestioneaza bugetele respective, dupa caz. In plus, pentru operatiunile in valuta, institutiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, conturi escrow2 la o banca agreata de institutiile finantatoare externe sau interne, in care sa se colecteze veniturile sau alte disponibilitati incasate de catre acestea in limita unor sume, in lei sau in valuta, in conditiile stabilite prin conventiile incheiate intre parti. Deci, institutiile publice efectueaza operatiunile de incasari si plati in valuta prin conturile deschise la banci selectate de catre acestea. De asemenea, institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare au dreptul sa emita bilete la ordin 3, in vederea garantarii platii anumitor sume la date fixe, acestea putand fi avalizate4 de catre terti, cu exceptia trezoreriei statului. In ceea ce priveste regiile autonome, societatile sau companiile nationale, acestea au conturi deschise la unitatile trezoreriei statului, in a caror raza sunt inregistrate fiscal. Prin aceste conturi se deruleaza : Operatiunile de incasari, reprezentand transferurile si subventiile alocate acestora de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale si de la alte bugete ; Operatiuni ce vizeaza utilizarea lor potrivit destinatiilor aprobate prin lege. Relatiile dintre institutiile publice si agentii economici legate de achizitionarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari au generat obligatia ca si agentii economici sa deschida conturi la unitatile trezoreriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal. Astfel, prin aceste conturi de disponibilitati ale agentilor economici se realizeaza incasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrarilor. Sumele existente in aceste conturi pot fi utilizate pentru : Achitarea drepturilor de natura salariala, prin transferul sumelor aferente in conturile deschise la banci, cu exceptia impozitelor si contributiilor aferente acestora ; Achitarea obligatiilor catre bugetul de stat si celelalte bugete ;

92

 Virarea sumelor ramase disponibile in conturile deschise la banci. Prin intermediul unitatilor teritoriale ale Trezoreriei Statului se realizeaza si operatiunea de plasare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vanzarea acestora populatiei. Totodata, trezoreriile operative sunt cele care asigura si rambursrea acestora subscriitorilor, precum si transformarea certificatelor de trezorerie in certificate de depozit, daca este cazul5.

contul escrow este deschis de catre institutiile publice la banci, in baza unei intelegeri intre doua sau mai multe parti, in care sunt pastrate la dispozitia acestora anumite sume in lei sau in valuta, intr-o limita si in conditiile convenite.
3

Biletul la ordin este inscrisul prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului, la scadenta sau la ordinul acestuia, o suma de bani.
4

Avalizarea biletului la ordin este procedura prin care se acorda o garantie suplimentara privind asigurarea platii la scadenta a sumei inscrise in biletul la ordin.

Pentru disponibilitatile existente in conturile institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, in conturile agentilor economici, Trezoreria Statului acorda dobanzi la un nivel de rata a dobanzii stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Aceasta rata a dobanzii este fixata in corelatie cu obiectivele politicii monetare a Bancii Natioanle a Romaniei si a Guvernului. In cazul certificatelor de trezorerie si/sau depozit, dobanda este platita subscriitorilor de catre trezoreriile operative, insa aceasta este suportata din bugetul de stat. 9.2.2. Bugetul Trezoreriei Statului Bugetul Trezoreriei Statului este documentul ce evidentiaza veniturile si cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat si executat de catre Ministerul Finantelor Publice. Continutul bugetului este prezentat in tabelul de mai jos. Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern o data cu proiectul legii bugetului de stat, in structura stabilita de Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, in timpul anului, bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. La sfarsitul anului bugetar se intocmesc bilantul general si contul de executie a bugetului de venituri si cheltuieli ale Trezoreriei Statului. Contul

93

de executie indica rezultatul care poate fi deficit sau excedent, ce se raporteaza in anul urmator. Bilantul general al trezoreriei statului impreuna cu contul anual de executie al bugetului trezoreriei statului se prezinta pentru aprobare Guvernului, pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Transformarea certificatelor de trezorerie subscrise in certificate de depozit se realizeaza doar daca detinatorul acestora nu se prezinta cu inscrisurile la scadenta pentru rascumparare.

Bugetul Trezoreriei Statului Veniturile Trezoreriei Statului Dobanzile pentru : depozitele si plasamentele financiare constituite din imprumuturi externe guvernamentale ; disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului ; disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pentru finantarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, pastrate in conturile deschise la Banca Nationala a Romaniei si banci pe baza de conventii ; imprumuturile acordate din contul curent general al trezoreriei statului ; Cheltuielile Trezoreriei Statului Dobanzile, comisioanele si alte speze pentru imprumuturi externe guvernamentale; Dobanzile la disponibilitati si depozite pe termen ; Comisioanele cuvenite bancilor si Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C-S.A. pentru incasarea unor venituri ale bugetului de stat si pentru alte servicii prestate pentru trezoreria statului ; Cheltuielile de functionare a unitatilor trezoreriei statului, care cuprind : cheltuieli materiale si servicii pentru intretinerea si functionarea

94

 Dobanzile pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare din contul general al trezoreriei statului ; Dobanzile pentru intarzieri; Alte venituri.

trezoreriei statului si a sistemelor informatice ale acesteie, taxe postale, cheltuieli cu transportul si asigurarea numerarului si valorilor, paza sediilor si chirii, cheltuieli cu intretinerea, functionarea si asigurarea mijloacelor de transport al numerarului si valorilor, cheltuieli de publicitate ; Cheltuieli de capital pentru unitatile trezoreriei statului ; Alte cheltuieli ;

9.3. Relaia dintre Trezoreria Statului i Banca Naional a Romniei Trezoreria Statului (inclusiv unitatile sale teritoriale), in calitate de banca a statului, are cont deschis la Banca Nationala a Romaniei, astfel : Directia Generala a Trezoreriei Statului este titulara contului curent general al Trezoreriei Statului deschis la centrala B.N.R. ; Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului au conturi curente deschise la sucursalele judetene la B.N.R. Trezoreriile operative (municipale, orasenesti, comunale, inlcusiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti) au conturi de corespondent deschise la trezoreriile judetene si a municipiului Bucuresti. Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, care are rolul de : Agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului ; Administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta tranzactiilor statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a titularului contului (Directia Generala, Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului). Deci, conturile curente sunt deschise pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale

95

finantelor publice judetene, a municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Prin aceste conturi ale trezoreriei statului, se deruleaza operatiuni de incasari si plati in limita disponibilitatilor existente in cont. Contul curent general al trezoreriei statului, se consolideaza zilnic la nivelul Centralei Banci Nationale a Romaniei. Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru finantarea temporara a deficitelor : Bugetului de stat din anii precedenti, nefinantate prin imprumuri de stat ; Bugetului asigurarilor sociale de stat, din anii precedenti, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie ; Bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent. Disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei statului ramase dupa finantarea deficitelor bugetare sunt utilizate pentru : Acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta, dupa caz, a titlurilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii ; Acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum si ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar ; Efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la banci si institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate cu titluri de stat detinute de acestea sau prin soldul creditor al depozitelor in valuta liber convertibila ; Acordarea altor imprumuturi pe baza de hotarare a Guvernului ; Efectuarea de cumparari reversibile repo6 ; Efectuarea de plasamente in titluri de valoare cu risc zero, in conditiile pietei. Pentru disponibilitatile ramase in contul curent general al trezoreriei statului la sfarsitul fiecarei zile, Banca Nationala a Romaniei acorda o dobanda al carei nivel este situat cel putin la nivelul mediu al ratei dobanzilor la depozitele atrase (BUBID), valabil in ziua respectiva. Dobanda incasata reprezinta venit la bugetul trezoreriei statului. 9.4.Teste de autoevaluare
96

1. Explicati termenul de echilibrare a fluxurilor Trezoreriei. 2. Ce semnific i de ctre cine este aprobat Bugetul Trezoreriei Statului? 3. Care sunt principalele roluri ale Bncii Naionale n legatura cu contul curent general al Trezoreriei Statului? 9.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1: Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei reprezint obligativitatea Trezoreriei publice de-as echilibra intrarile de fluxuri financiare cu iesirile reprezinta regula de fier care nu poate fi incalcata sub nici o forma, intrucat aceasta institutie nu poate functiona cu cont descoperit. Fluxurile financiare de intrari trebuie sa acopere in intregime, in orice moment al exercitiului financiar, platile. Daca nu se colecteaza suficiente resurse proprii din impozite si taxe pentru acoperirea platilor, se apeleaza la intregirea acestora prin imprumuturi.
6

Cumpararile reversibile repo sunt tranzactii reversibile in cadrul carora Ministerul Finantelor Publice cumpara titluri de stat pentru tranzactionarea de la intermediarii autorizatii conform prevederilor legale, cu angajamentul acestora de a le rascumpara la o data ulterioara si la un prt stabilit la data incheierii tranzactiei.

Intrebarea 2: Bugetul Trezoreriei Statului este documentul ce evidentiaza venituril si cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat si executat de catre Ministerul Finantelor Publice. Continutul bugetului este prezentat in tabelul de mai jos. Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern o data cu proiectul legii bugetului de stat, in structura stabilita de Ministerul Finantelor Publice. De asemenea, in timpul anului, bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. Intrebarea 3: Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la Banca Nationala a Romaniei, care are rolul de : Agent pentru efectuarea de plasamente din disponibilitatile aflate in contul curent general al Trezoreriei Statului ; Administrator al contului curent general al Trezoreriei Statului, asigurand evidenta tranzactiilor statului care se deruleaza prin acest cont, precum si informarea periodica a titularului contului (Directia Generala, Directiile judetene si a municipiului Bucuresti ale Trezoreriei Statului).

97

9.6.

Teste de autoevaluare propuse

1. Ce activiti presupune funcionarea Direciei Generale a Trezoreriei Statului? 2. La ce se refer funcionarea Direciilor judetene i a municipiului Bucureti ale Trezoreriei Statului? 4. Enumerati principalele categorii de venituri si cheltuieli aparinnd Bugetului Trezoreriei Statului. 9.7. Cuvinte cheie

Agenti economici ce au conturi la trezorerii ; Institutii publice ce au conturi la trezorerii ; Operatiuni repo ; Cumparari reversibile repo ; contul escrow; Biletul la ordin; Buget al trezoreriei statului ; Bilant general al trezoreriei statului ; Cont de executie a bugetului Trezoreriei Statului ; Cont general al Trezoreriei Statului ; Cont curent ; Cont corespondent ; Agent al statului ; Administrator al contului curent al trezoreriei. 9.8. Bibligrafia unitii de nvare 9 Roman Constantin, Gestiunea financiar a instituiilor publice, Editura Economic, Bucureti 2009; Mosteanu Tatiana, Buget si trezorerie public, Editura Universitar, Bucureti, 2008. Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura Universitara, Bucuresti 2004 ;

98

Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ;

Unitatea de invare 10

BUGETUL UNIUNII EUROPENE Cuprins :

10.1. Principalele tipuri de venituri si cheltuieli...97

10.2 Principii bugetare.98 10.3. Elaborarea si aprobarea bugetului.102 10.4. Executia bugetara..104 10.5. Controlul executiei si descarcarea de gestiune..104 10.6. Teste de autoevaluare106 10.7. Rspunsuri la testele de autoevaluare106 10.8. Teste de autoevaluare propuse..107 10.9. Cuvinte cheie.107 10.10.Bibligrafia unitii de nvare 8108
99

Obiectivele unitii de nvare 10: In unitatea de fa ne-am propus s prezentm bugetul Uniunii Europene din perspectiva principiilor ce stau la realizrii acestuia, al procedurii i structurii bugetare, dar i al execuiei bugetare i controlului acestuia.
10.1. Principalele tipuri de venituri si cheltuieli

Bugetul Uniunii Europene reprezinta documentul de programare financiara al Uniunii Europene, document ce asigura independenta financiara a Uniunii. Conceperea si executia acestuia permite Uniunii sa-si implementeze politicile pe care le urmareste. Principalele tipuri de venituri si cheltuieli sunt : A.VENITURI - din resurse proprii traditionale : - prelevari agricole : import produse agricole din state nemembre UE + cotizatii piata zaharului - taxe vamale : din relatiile cu statele nemembre UE - Celelalte resurse proprii : - TVA : se aplica o cota procentuala asupra bazei impozabile din fiecare tara. 2004 : 0,5%. Baza impozabila < 50% PIB - Resursa PNB : resursa reziduala utilizata pentru echilibrarea bugetului. Se aplica o cota asupra PNB al statelor membre - Alte venituri : dobanzi si penalitati B.CHELTUIELI Sunt organizate pe sectiuni : - Parlamentul European : cheltuieli de functionare - Consiliul Uniunii Europene : cheltuieli de functionare - Comisia Europeana : cheltuieli de functionare ;cheltuieli operationale : - politica agricola, politica de coeziune, fondurile structurale, - politica interna, actiuni externe, cheltuieli cu extinderea. - Curtea de Justitie : cheltuieli de functionare. - Curtea de Conturi : cheltuieli de functionare.

100

- Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: cheltuieli de functionare 10.2 Principii bugetare Principiile bugetare ce trebuie respectate in intocmirea bugetului UE sunt prezentate in Regulamentul Consiliului nr. 1605/2002 din 25 iunie privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunitatilor Europene. Astfel, principiile bugetare utilizate la intocmirea bugetului European sunt: principiile unitatii, exactitatii bugetare, anualitatii, echilibrului, unitatii monetare, universalitatii, specializarii, bunei gestionari financiare si transparentei. Principiul unitatii bugetare Bugetul este un instrument care, pentru fiecare exercitiu financiar, prevede si autorizeaza toate veniturile si cheltuielile considerate necesare pentru Comunitatea Europeana si pentru Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.

Principiul exactitatii bugetare Conform principiului exactitatii bugetare nu se pot colecta venituri si nu se pot efectua cheltuieli decat daca sunt inregistrate intr-o linie din buget, cu exceptiile expres prevazute de Regulament. De asemenea, nu se poate angaja sau ordonanta nici o cheltuiala in plus fata de creditele autorizate, iar o alocatie nu poate fi inregistrata in buget daca nu corespunde unei cheltuieli considerate necesara. Principiul anualitatii Principiul anualitatii are doua acceptiuni : perioada pentru care se aproba veniturile si cheltuielile ; perioada pe care se executa veniturile si cheltuielile In prima acceptiune, exercitiul financiar pentru care se autorizeaza creditele inregistrate in buget incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. Bugetul contine credite diferentiate, formate din credite de angajament si credite pentru plata, si credite nediferentiate. Creditele de angajament
101

acopera costurile totale ale angajamentelor juridice asumate in cursul financiar curent. Creditele pentru plata acopera plati efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate in cursul exercitiului financiar curent si/sau al exercitiilor financiare anterioare. In a doua acceptiune a principiului anualitatii veniturile unui exercitiu financiar se inregistreaza in contabilitate pentru exercitiul financiar pe baza sumelor incasate in cursul exercitiului financiar. Totusi, resursele proprii ale lunii ianuarie a urmatorului exercitiu financiar pot fi platite in avans, conform Regulamentului Consiliului de punere in aplicare a Deciziei privind sistemul resurselor proprii ale Comunitatilor. Creditele autorizate pentru un anumit exercitiu financiar pot fi utilizate numai pentru acoperirea cheltuielilor angajate si platite in exercitiul financiar in cauza si pentru acoperirea sumelor datorate pentru angajamente din exercitiile financiare anterioare. Angajamentele se inregistreaza in contabilitate pe baza angajamentelor juridice asumate pana la 31 decembrie, sub rezerva angajamentelor globale si a acordurilor de finantare, care se inregistreaza in contabilitate pe baza angajamentelor bugetare asumate pana la 31 decembrie. Platile se inregistreaza in contabilitatea unui exercitiu financiar pe baza platilor efectuate de contabilul sef pana cel tarziu la data de 31 decembrie a exercitiului in cauza. Creditele care nu au fost utilizate pana la sfarsitul exercitiului financiar pentru care au fost inregistrate se anuleaza. Totusi, ele pot fi reportate, numai pentru exercitiul financiar urmator, printr-o decizie adoptata de institutia in cauza pana cel tarziu la 15 februarie, sau pot fi reportate in mod automat. Pentru creditele de angajament ale creditelor diferentiate si pentru creditele nediferentiate inca neangajate la inchiderea exercitiului financiar se pot reporta : a) sumele corespunzatoare creditelor de angajament pentru care au fost finalizate pana la 31 decembrie cea mai mare parte a etapelor pregatitoare din procedura de angajare. Sumele in cauza pot fi apoi angajate pana la data de 31 martie a exercitiului urmator ; b) sumele care sunt necesare in cazul in care autoritatea legislativa a adoptat un act de baza il ultimul trimestru al exercitiului financiar, iar Comisia nu a putut angaja pana la 31 decembrie creditele prevazute in acest scop in buget Pentru creditele de plata a creditelor diferentiate se pot reporta sumele necesare pentru acoperirea angajamentelor existente sau a angajamentelor legate de creditele de angajament reportate, daca creditele prevazute pentru liniile relevante din bugetul pentru exercitiul financiar urmator nu acopera nevoile. Institutia in cauza utilizeaza mai intai creditele autorizate pentru

102

exercitiul financiar in curs si nu utilizeaza creditele reportate inainte de epuizare primelor credite. Creditele nediferentiate care corespund unor obligatii contractate in mod corespunzator la inchiderea exercitiului financiar se reporteaza automat numai pentru exercitiul financiar urmator. Institutia in cauza informeaza Parlamentul European si Consiliul (denumite in continuare autoritatea bugetara ) pana cel tarziu la 15 martie cu privire la decizia de reportare luata si precizeaza, pentru fiecare linie bugetara, modul in care criteriile prevazute mai sus au fost aplicate pentru fiecare reportare. Creditele plasate in rezerva, precum si creditele pentru cheltuieli cu personalul nu se pot reporta. Creditele inregistrate in buget pot fi angajate cu efect de la 1 ianuarie, de indata ce bugetul a fost adoptat in forma finala, in afara cazului in care se prevede altfel. In cazul in care bugetul nu a fost adoptat in forma sa finala la deschiderea exercitiului financiar, art. 273 primul paragraf din Tratatul CE si art. 178 primul paragraf din Tratatul Euratom se aplica angajarii si platii cheltuielilor care au putut fi inregistrate intr-o anumita linie din buget in cadrul executarii ultimului buget adoptat in mod corespunzator. Se pot asuma angajamente pe capitole pana la maximum un sfert din creditele totale autorizate in capitolul respectiv pentru exercitiul financiar anterior. Nu se poate depasi limita creditelor prevazute in proiectul de buget aflat in pregatire. In cazul in care continuitatea actiunii Comunitatilor si nevoile de gestionare necesita acest lucru : Consiliul, hotarand cu majoritate calificata la cererea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European, poate autoriza simultan doua sau mai multe douasprezecimi provizorii atat pentru agajamente, cat si pentru plati, in plus fata de cele puse in mod automat la dispozitie. Douasprezecimile suplimentare se autorizeaza integral si nu sunt divizibile. Daca, pentru un anumit capitol, autorizarea a doua sau mai multe douasprezecimi provizorii nu este suficienta pentru acoperirea cheltuielilor necesare in vederea evitarii unei discontinuitati in activitatea Comunitatilor in domeniul acoperit de capitolul in cauza, se poate autoriza in mod exceptional depasirea sumelor creditelor inscrise in capitolul corespunzator din bugetul exercitiul precedent. Totusi, suma globala a creditelor disponibile in bugetul exercitiului financiar precedent nu poate fi depasita in nici un caz. Principiul echilibrului Veniturile si creditele pentru plata din buget trebuie sa se afle in echilibru.

103

Soldul fiecarui exercitiu financiar se inscrie in bugetul exercitiului urmator ca venit, in cazul unui excedent, sau ca alocatie pentru plata, in cazul unui deficit. Estimarile acestor venituri sau credite pentru plata se inregistreaza in buget in cursul procedurii bugetare si printr-o scrisoare rectificativa. Dupa prezentarea conturilor pentru fiecare exercitiu financiar, diferentele fata de estimarile facute se inregistreaza in bugetul exercitiului urmator cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv acestor diferente. In acest caz, proiectul preliminar al bugetului rectificativ trebuie prezentat de Comisie in termen de 15 zile de la prezentarea conturilor provizorii. Principiul unitatii monetare Bugetul se intocmeste si se executa in euro, iar conturile se prezinta in euro. Orice propunere inaintata autoritatii bugetare care poate avea un efect asupra bugetului, inclusiv modificari in numarul de posturi, trebuie sa fie insotita de o situatie financiara si de evaluare prevazuta mai sus. In timpul procedurii bugetare, Comisia furnizeaza informatiile necesare pentru o comparatie intre evolutia nevoilor de credite si estimarile initiale facute in situatiile financiare. Aceste informatii includ progresele inregistrate si stadiul atins de autoritatea legislativa in eforturile sale de evaluare a propunerilor prezentate. Nevoile de credite sunt revizuite, daca este cazul, in functia de evolutia deliberarilor cu privire la actul de baza. Pentru a preveni riscurile de frauda sau neregularitatile, Comisia inregistreaza in situatia financiara orice informatii cu privire la masurile existente sau planificate de prevenire a fraudei si protectie impotriva ei. Principiul transparentei Bugetul se intocmeste si se executa si conturile se prezinta in conformitate cu principiul transparentei. La ordinul presedintelui Parlamentului European, bugetul si bugetele rectificative se publica, in forma finala in care au fost adoptate, in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Bugetul se publica in termen de doua luni de la data la care bugetul este declarat adoptat definitiv. Situatiile financiare consolidate se publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Rapoartele de gestiune financiara intocmite de fiecare institutie se publica, de asemenea, in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. 10.3. Elaborarea si aprobarea bugetului
104

Calendarul elaborarii bugetului Uniunii Europene trebuie sa respecte etapele : 1) Pana la data de 1 aprilie a fiecarui an, Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Mediatorul si Supervizorul European pentru Protejarea Datelor transmit Comisiei, in conformitate cu actul sau constitutiv, o estimare a veniturilor si cheltuielilor sale, inclusiv un plan de incadrare si programul sau de lucru. Comisia transmite aceste documente autoritatii bugetare pentru informare 2) Parlamentul European, Consiliul, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Meidatorul si Supervizorul European pentru Protejarea Datelor intocmesc o noua estimare a veniturilor si cheltuielilor lor, pe care o transmit Comisiei inainte de data de 1 iulie a fiecarui an. De asemenea, aceste institutii transmit estimarile repective autoritatii bugetare pentru informare pana cel tarziu la data de 1 iulie a fiecarui an. 3) Comisia intocmeste propriile sale estimari, pe care le transmite, de asemenea, autoritatii bugetare pana la aceeasi data. Pentru intocmirea propriilor sale estimari, Comisia utilizeaza informatiile primite in etapa 1 4) Comisia inainteaza Consiliului un proiect preliminar de buget pana cel tarziu la data de 1 septembrie a fiecarui an. In acelasi timp, prezinta proiectul preliminar de buget si Parlamentului European. Proiectul preliminar de buget contine o situatie generala rezumativa a cheltuielilor si veniturilor Comunitatilor si consolideaza estimarile din etapele anterioare. Comisia anexeaza proiectului preliminar de buget : a) o analiza a gestiunii financiare din anul precedent si angajamentele restante ; b) daca este cazul, un aviz privind estimarile celorlalte institutii, care pot contine previziuni diferite, si justificarea acestora ; c) orice document de lucru considerat util in legaturile cu planurile de incadrare ale institutiilor si cu subventiile acordate de Comisie organismelor mentionate in etapa 1 si scoliilor europene ; d) informatii privind realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior pentru diversele activitati, precum si noi obiective masurate prin indicatori. Rezultatele evaluarilor sunt consultate si

105

utilizate pentru a demonstra eventualele avantaje ale unei rectificari bugetare propuse. 5) Din initativa proprie sau la cererea altor institutii, fiecare cu privire la propria sa sectiune de buget, Comisia poate prezenta Consiliului o scrisoare rectificativa la proiectul preliminar de buget pe baza unor noi informatii care nu erau disponibile in momentul intocmirii proiectului preliminar de buget. Totusi, cu exceptia cazului in care se convine altfel intre institutii sau in conditii exceptionale, Comisia prezinta Consiliului o astfel de scrisoare rectificativa cu cel putin 30 de zile inainte de prima lectura a proiectului de buget de catre Parlamentul European. Consiliul transmite scrisoarea rectificativa Parlamentului European cu cel putin cu 15 zile de prima lectura mentionata. 6) Consiliul intocmeste proiectul de buget si il inainteaza Parlamentului European pana cel tarziu la data de 5 octombrie a anului care precede anul de executie a bugetului. Consiliul anexeaza proiectului de buget un procesverbal explicativ in care isi jusifica indepartarea de la proiectul preliminar de buget. 7) In 45 de zile de la primirea proiectului de buget de la Consiliu, Parlamentul poate propune amendamente la acest proiect. Daca Parlamentul nu propune amendamente se considera ca proiectul poate fi adoptat in aceasta forma. Daca Parlamentul propune amendamente in perioada de timp specificata, proiectul impreuna cu amendamente propuse vor fi trimise din nou Consiliului spre aprobare. 8) In 15 zile de la primirea proiectului impreuna cu amendamente aduse de Parlament, Consiliul trebuie sa decida daca va accepta amendamentele propuse de Parlament. Daca in aceasta perioada Consiliul nu modifica amendamentele propuse de Parlament se consider ca proiectul de buget, asa cum a fost amendat de Parlament, poate fi aprobat. Daca Consiliul modifica amendamentele aduse de Parlament, proiectul de buget impreuna cu amendamentele modificate trebuie retrimise la Parlament. 9) In 15 zile de la reprimirea proiectului de buget de la Consiliu. Parlamentul trebuie sa decida asupra acceptarii sau nu a modificarii amendamentelor de catre Consiliu. Daca in termen legal de 15 zile Parlamentul nu s-a pronuntat in nici un fel, se considera ca proiectul de buget poate fi adoptat cu amendamentele propuse, asa cum au fost ele modificate de catre Consiliu. 10) La sfarsitul acestei proceduri, Presedintele Parlamentului semneaza proiectul de buget ceea ce este echivalent cu aprobarea acestuia. 10.4. Executia bugetara

106

Executia bugetara revine Comisiei, statele membre, cooperand cu aceasta, astfel incat sa se respecte principiul bunei gestionari financiare. Se impune adoptarea unui act de baza inaintea utilizarii creditelor inscrise in buget pentru orice actiune comunitara. Un act de baza este un act de legislatie secundara care furnizeaza un temei legal pentru actiunile comunitare sau actiunile Uniunii si pentru executarea cheltuielilor corespunzatoare inregistrate in buget. Recomandarile si avizele nu constituie acte de baza in sensul prezentului articol, si nici rezolutiile, concluziile, declaratiile sau alte acte care nu au efecte juridice. In normele de aplicare, Comisia include o lista cu formele pe care le pot lua actele de baza. Totusi, Regulamentul Financiar prevede ca pot fi executate anumite cheltuieli fara un act de baza, cu conditia ca actiunile finantate sa fie de competenta Comunitatii sau a Uniunii. Comisia confera celorlalte institutii competentele necesare executarii sectiunii din buget care le este destinata. Comisia poate executa bugetul prin mai multe modalitati : in mod centralizat prin gestionare repartizata sau descentralizata ; sau prin gestionare in comun cu organizatiile internationale.

10.5. Controlul executiei si descarcarea de gestiune Controlul executiei bugetare revine Curtii de Conturi si Comisiei de Control Bugetar. In indeplinirea functiei sale, Curtea de Conturi poate consulta toate documentele si informatiile privind gestiunea financiara a departamentelor sau organismelor in ceea ce priveste operatiunile finantate sau cofinantate de Comunitati. Curtea de Conturi are competenta de a audia orice functionar responsabil de o operatiune de venituri sau de cheltuieli si de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate departamentelor sau organismelor mentionate anterior. In statele membre, auditul se efectueaza in cooperare cu institutiile nationale de control sau, daca acestea nu dispun de competente necesare, in cooperare cu departamentele nationale competente. Curtea de Conturi si organismele nationale de audit coopereaza intr-o atmosfera de incredere, respectandu-si reciproc independenta. Pentru obtinerea tuturor informatiilor necesare indeplinirii sarcinilor care iau fost atribuite de Tratate sau de actele adoptate in temeiul acestora, Curtea de Conturi poate fi prezenta, la cererea sa, la operatiunile de audit efectuate
107

in cadrul executiei bugetare de catre sau in numele oricarei institutii comunitare. La cererea Curtii de Conturi, fiecare institutie autorizeaza organismele financiare detinatoare de depozite comunitare pentru a permite Curtii de Conturi sa se asigure de faptul ca datele externe corespund situatiei contabile. Pana cel tarziu la 15 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei si institutiilor in cauza orice observatii care, dupa parerea sa, sunt de natura sa figureze in raportul anual. Aceste observatii trebuie sa ramana confidentiale. Fiecare institutie adreseaza propriul raspuns Curtii de Conturi pana cel tarziu la 30 septembrie. Raspunsurile altor institutii decat Comisia se trimit in acelasi timp si Comisiei. Raportul anual contine o evaluare a bunei gestionari financiare. Raportul annual contine o sectiune pentru fiecare institutie. Curtea de Conturi poate adauga orice alt raport rezumativ sau observatii generale pe care le considera necesare. Curtea de Conturi ia toate masurile necesare pentru a asigura publicarea raspunsurilor fiecarei institutii la observatiile sale immediate dupa observatiiloe la care se refera. Curtea de Conturi transmite autoritatilor responsabile cu aprobarea descarcarii de gestiune si celorlalte institutii, pana cel tarziu la 31 octombrie, raportul sau annual insotit de raspunsurile institutiilor si asigura publicarea acestora in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Indata ce Curtea de Conturi a transmis raportul anual, Comisia informeaza statele membre in cauza cu privire la detaliile acestui raport referitoare la gestionarea fondurilor de care sunt responsabile conform normelor aplicabile. Dupa primirea acestor informatii, statele membre adreseaza Comisiei raspunsurile lor in termen de 60 de zile. Comisia transmite Curtii de Conturi, Consiliului si Parlamentului European un rezumat al acestora pana la 15 februarie. Daca prin raportul anual Curtea de Conturi constata o buna executie a bugetului, Parlamentul poate acorda descarcarea de gestiune Comisiei. 10.6. Teste de autoevaluare 1. Definii Bugetul Uniunii Europene i enumerai principalele categorii de venituri aparinnd acestuia. 2. Ce stipuleaz principiului exactitatii bugetare?Dar cel cel al transparentei ? 3. Ce reprezint un act de baz, n sensul execuiei bugetare? 5. Cror instituii le revine sarcina de control al execuiei bugetare?

108

10.7. Rspunsuri la testele de autoevaluare Intrebarea 1 : Bugetul Uniunii Europene reprezinta documentul de programare financiara al Uniunii Europene, document ce asigura independenta financiara a Uniunii. Conceperea si executia acestuia permite Uniunii sa-si implementeze politicile pe care le urmareste. Principalele tipuri de venituri ale acesuia sunt : -venituri din resurse proprii traditionale : - prelevari agricole : import produse agricole din state nemembre UE + cotizatii piata zaharului - taxe vamale : din relatiile cu statele nemembre UE - venituri din alte resurse proprii : - TVA : se aplica o cota procentuala asupra bazei impozabile din fiecare tara. 2004 : 0,5%. Baza impozabila < 50% PIB - Resursa PNB : resursa reziduala utilizata pentru echilibrarea bugetului. Se aplica o cota asupra PNB al statelor membre - Alte venituri : dobanzi si penalitati Intrebarea 2: Conform principiului exactitatii bugetare nu se pot colecta venituri si nu se pot efectua cheltuieli decat daca sunt inregistrate intr-o linie din buget, cu exceptiile expres prevazute de Regulament. De asemenea, nu se poate angaja sau ordonanta nici o cheltuiala in plus fata de creditele autorizate, iar o alocatie nu poate fi inregistrata in buget daca nu corespunde unei cheltuieli considerate necesara. Bugetul se intocmeste si se executa si conturile se prezinta in conformitate cu principiul transparentei. La ordinul presedintelui Parlamentului European, bugetul si bugetele rectificative se publica, in forma finala in care au fost adoptate, in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Bugetul se publica in termen de doua luni de la data la care bugetul este declarat adoptat definitiv. Situatiile financiare consolidate se publica in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Rapoartele de gestiune financiara intocmite de fiecare institutie se publica, de asemenea, in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Intrebarea 3: Un act de baza ,in sensul execuiei bugetare, este un act de legislatie secundara care furnizeaza un temei legal pentru actiunile comunitare sau actiunile Uniunii si pentru executarea cheltuielilor corespunzatoare inregistrate in buget. Recomandarile si avizele nu constituie acte de baza in sensul prezentului articol, si nici rezolutiile, concluziile,

109

declaratiile sau alte acte care nu au efecte juridice. In normele de aplicare, Comisia include o lista cu formele pe care le pot lua actele de baza. Totusi, Regulamentul Financiar prevede ca pot fi executate anumite cheltuieli fara un act de baza, cu conditia ca actiunile finantate sa fie de competenta Comunitatii sau a Uniunii. Intrebarea 4 : Controlul executiei bugetare revine Curtii de Conturi si Comisiei de Control Bugetar. 10.8. Teste de autoevaluare propuse 1. Care sunt etapele elaborrii bugetului Uniunii Europene? 2. Analizai derogrile, n cadrul Uniunii Europene, de la principiile bugetare. 3. Analizai rolul i funcile instituiilor Uniunii Europene. 10.9. Cuvinte cheie Uniunea European; Instituiile Uniunii Europene; Principii ale bugetului uniunii Europene; Procedura bugetar; Resurse proprii; Cheltuieli operaionale; Cheltuieli obligatorii; Cheltuieli neobligatorii. 10.10. Bibligrafia unitii de nvare 10 Beclean Pavel, Metode si proceduri ale contabilitatii si controlului Trezoreriei Statului , Editura Vasile Goldis, Arad, 2000; Dragan Gabriel, Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Bucuresti, 2001 ; Mosteanu Tatiana (coordonator), Delia Catarama, Lucian Tatu, Emilia Campeanu Politici fiscale si bugetare, Editura Universitara, Editia II, Bucuresti, 2006 ;

110

Mosteanu Tatiana (coordonator), Buget si trezorerie publica, Editura universitara, Bucuresti 2004 ; Teodor Stolojan, Raluca Tatarcan Integrare si politica fiscala Europeana, editura Informarket, Brasov ; Acad. Iulian Vacarel, Acad. Romana Grupul de reflectie, Evaluarea starii economice nationale Sistemul impozitelor si taxelor in UE si in Romania, Bucuresti. Legea nr. 500/2002, privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/13.08.2002 ; Legea nr.313/28.06.2004, privind datoria publica publicata in MO nr.577/29.06.2004 ; HG nr. 1574/2003, privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a ANAF publicata in MO nr. 2/05.01.2004, cu modificarile si completarile ulterioare ; www.europa.eu.int www.infoeuropa.ro www.euroactiv.ro www.ase.ro www.mfp.ro

111