*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

-Manual pentru clasa a Xl-a

Dan Cristescu

Carmen Selevistru

Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu

Radu Carmaciu

oRl

I
CUPRINS
ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane

Nivelurl de ortanizsr.
Celule.

B. Funcljie de 1 0 sesta r absotuia

nue4ie
.
na d 0a nNe ur

14

oruanism
tuura.

tsurufl orgdne si*me de o.!ane,

b

Digestia btE)

Absorbta nbst

. j5
ao

nisrnu ui

II

FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE ORGAN]SMULLII UMAN

13

A. Funcliiie de m slie

I Sisrenurnenos
Maduva spmsr

P6

Ssbmu ieryos veseraiv Anarrabrr

anaitdbrut I nestez c Ana :aroru dhdv
an

32 33

9 ra cnDuale Circu atra linfat ca Acllir.ra cadracd 3 Bospraiia Pdmen 4 ErcEta

Marea

Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj!i ntsi iu u gros 2 Circu ai6 Grupe e sanovne rmnsluzra Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu

al
a5
A6 87 aA

90 97
JO3

..97

d%tod

usr.r v
bu

zabtu vzua Ana nabru acusnclvesr Gandeo endofne

Ana H'pofza

Corrpdztia chmc6 a u MebhDtismu. Mebbo Merabdr'smu

Folui

. smutinbmedar erer!*c
a

nei

..

1D3

joa
lo3
111
1 1

tOE

ar

va oarea enerqottc6

quurmenEtor

c. Fundia
56 5a 53

caidere suprcf,ae Tmda Fara!rcdee

FandEasurendDcnn

fza (qanda p neahl Tnusur .1 Mgcarea

Ep

Si6bmurrepmducdhr ApaEtll qen Aparct! qen'ra nrascu FzoDOa oEaneor ds sandbiea

.60
63

Aftcuratlie

reproducere 116 jt6 ... i: fsmnin j16 n .. j17 Epmducers rj9 repmdlDeni 1P2 Prann nq tam lra rcP Con.eptE gtconk.epie tpp Sam,na s ndgtercd rcP
de

Ssbmu

nuscutar ..

D. o.sanismul- u. tor unibr FDmeosbu a medL ui nem .

I. ALCATUIREA COFIPULUI UMAN

ogane i sisr're d organe Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin, anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne: za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede.

in

coD

omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.

ef

Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc Seanente e co.puLdi ma Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi

(,prlesi. a.
spunde
La

.are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata) GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La'pEzintd tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii

d panea.iandd. (are.ore .iPafrea ra.ii (.utacfanbnol neutu dnuu

uL

{r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior (ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana la ni\.Llt-::-,:. -_::.. srpiala i3P1.. sas,rr. Ayul --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or :::.j c:rPLluL ,dr!l taB:rs:l .::;:j:. a:E r. s : a d!p: Esre ol'ontzL : r:l --! r\:: Ptin cr. C::._ Phnuile -r::. t(e
tict h
Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE :,-t::1. tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:jdaa sin impa4indulin doua

Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma

Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6, . e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;. lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar tei segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $ eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,

'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de :.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3) a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime :::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme \ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii'

Plarm!.apdnui alonrjce ?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca

,',,r
n;@rid,!

\
c1Enon
I

rtlsd7

rutotrLd4i 3 sdnsi

L(.5

plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul

axe si planu.i Lioser si elementelor .ohponeote a oive ul

Fnd

Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle

fi(atu

..!

..aulintr.

parle anten@r. (venlral.) ei alta posre

Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e. lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe -d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans ,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este

Nomenchtu.a matomic. Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu noshnt; cu unii temn crania, caudaL, vental do. sa!, med;L de1, sasiial, fmnb tansveGal. C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa pent.u fomaiiunil palmei ar la picio. iemeniiplan. lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai

ti

pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu

organe, ssteme, vhcere, tansveEal, p.oximal. dcta

b.

Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj fbnla! c. longitudinal; d trasveEl

O CoflpLbl sp4iil punchte

lemdij

cors-

Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh

te

F..na
lome
Ce lu le,

ce uleLor asie

legab de fLnclia lo.

udeLe,

lnitiaL

loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus

re 0tgane,0tgantsm

lesut!ri organe

sisteme

Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u ,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio : alinlie<llri orqaohm (riq 4).

CeLr
CeLua

Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai

celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa

stelate. cubice

cilindi.e etc.i

crm slnt c lj

e$e unitalea de bad molofunctional6

si

ln

;--_.!.d r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.

a o.sanizdni mate.iei viL. P

JI
..tt

:q
r4cd4@A.deir.s
plaq.6tica, plF celuhra malma) inconloara .elu a. ii conrra roma si =eE $rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr' Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmtine Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se

"r

:t;,;:,

.:

'*'

r Aefrbtra

(ftn$te

i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!\efibEna conline
r
dL-oi Ldc+rireru e qlorip der abete pe
rdtd

lo. h'droloba A.est nez p.erul ransmembEna, al h'drord 'en.ih.".a. molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata

extefr

iu

F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z

;i
::
r

:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. r-lLlaize,i.eueh.pitet:e

rru

lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel

ep leLiul tu b ilor .enaLi),

e..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh. a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..),
La trie

r' n.
daLe

.i

(ep ie iut

jni..asej

eq6rurr.are

2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln

.itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si . prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs i.a sun de d.la !pu.i: comDE i 5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e

rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona

ned Lle I sP.^cP.k pa. rih Ll t. mr.lLn ..lLl

Sku.turd
shren cdarkur.'

ieald

dashJm

ovare

eu rotud? r 50 250 Ar

E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra

ri maoovez

clb n

din

cis
loslo r6.il oxidadve, cu

prokkd) PrczrL un fterF exkm (mmbid

.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae

e 6c

Sediul

snal umd de
rcdized6 ros

forirarB oxidadc Ginrez ArP)

corpu<uli iterici rdsp5nditj in

luleh

ras-ir e (reumic hpu

d!

tjcureror

padddjn etu

!ae

E5ts

unu

pe.edal

rom

d,n doi

noqm!

(enr o
de o

sb

bE

'n de (

zunn..

bpb.;,

s{es
! fdt. r

,dJioiibrilcL suni ea'neird

..nra.tje di s .o
Frei .are sE nrrde

/Yelf.librikre constjttric

s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar .?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de {bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr
md se ma gasesc

,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi ln atam drqaniie !r..mrnc s spl.e in cjt.pas

colpii

in axopasma

I ii

rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi Lldmei !e I rn. r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
mononu.Leaie

L Nu.leu .nP

tlend.iie

c.de thepdlcrce).

rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir d pol exna s er.epli .elu. bintr
polLnu.l.aic (ribro
edu 1r)

nrde). rnu. eile (h.nraria

n s.u

corcsp'nz

1,.1.! il.Prsnr. Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na i! nd n Lll iucicJ tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut lLh t :nined !inrrt dLr :! . Prernr nbozlnLi
apln de

Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot 1. ..uu lun.r.r3

l,I

r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s... 0!d p.Dt! rtnie ro..tle s r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre .rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:

'..

I'an

.d lrnr !: t. .ari.'itrrin. . ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu arL nn. Je d.mrna di:: e .elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt
rp n!.ear s!t,
,!lL'

Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m' p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq r...!b :.erenb Lrrr pr.ten. L.d.aq) si necisF. .;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1 Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.

dertisl.a!rup nd. .ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r' rr fe..sita

ene.se Pentu a se

,.rr..ri, c .

m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm:

. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine

ne.dsni cheltuidla eie lJeticd

TPj

lr.z.mi

..n[i.o! nrd.]

PndrP?sit. -:.
.P:rar

_:r

!;s

iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m* .:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll. - :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
Dr :.!ei . :- !:. r rr. _.:1r:r . rg,rJ . i. :. -Et
i Ja

Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din .roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a

l t' r|: mis.d.ea l].le dij::::::-.ii:e .u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish

: d. tunG iol

t ui !.!m .ii. .n erist;

dai de

difd"' a) 1 re

iNacnophs

D::.it:tr.:.-

le b sidteza proieica c Lsfo.ilaea oxidativa cu 3. rcticulul endoplasmat. e berarc de enarg e 4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
2 mito.ond
.elulare

. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r. ..ereT::./!:]htril.]|

iat

ll. !.1. a! r r-ie

.u:e

tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in

i_- E-

Aa

FfrJLrr .Lp,re .:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.',' :<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t

pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are

esl n6esa.a
Droteineie

t*o
E9a'Elpdnel
orsanice care pEzinb lesdiuri polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de covalenie ^loleculsle exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea, difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate maiman, de exempLu gLuco.a. nu brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie

hnspodd.e * ndesc pompe secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'

hdoiz d.d

A1?ului.ld ac6t ca4

$eroizi

tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa. De exedpl!, ponpa de fa'/r . O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in brana cLuLtua. iar continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa

Deasemena memtada nu pemite p5saldlLoni. iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic .bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic Osno2a est difuziuoea apei (solvntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece din companimentulin c e .od.nlalia ej esre mai mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai n ca (solulie maj concenrrat6) Fo,4a ca trebuie ap icata pentru a preveni os' moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie. . l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@ l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol' (uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans bsbno si pent.u aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om petilia lnrre moLecuele de transpituL Dilu,rna Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se deplaseaa confom g.adienlului d nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo( Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con .entralje si se desfaroma cu consum de enetgie Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:

Potdlialul de mmbnF Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este denumird p.renrial de menbmna. are o vaLoaie 'Potentidd mdbtlM d repaus medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice. valomea acestui potential se dato'azd a.tivitatii p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
men rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula tine relativ conslarta concenirati. inhaclulara a ioni lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant,

ii

. PoknFa\d

& 6c1ift

este modirica.ea tempo.ad

a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe

sldi. bd

sbnulaie

de p.o rea potenlalului de membEna adiune sut duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide ^4ecanismee dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien iElului de actiune, se p@t u. ca exemplu neu.onul. Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.

sederda

potentiale de aclrune prin modjica

Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de acliune E sia d.ua perioade refE.b.e . De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia, indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo' denl, a potedljaluluide actiun 9i. poduoe nin cea des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen

.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u

do lea
d

rareia

d.ca '!une puiemi.. L de acriPoten u sti muld este suficieni lh a 3stfeLare o vireza de apa'itie une obtjnui Paniei as mai.edusa d(at ma, n,cd sio ampliludine .endente
e

potenia de

u de actiune odda senerct in orice pun.t memb.ane xcibbiLe. va stimula. b randll Lui, zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa' se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner
al

m.

Potentia

Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl' tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul tre Unee rdule spe<'alizd n ptudurerca de 'du subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)

Fre e

Ptul.ln

d.

lE

PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot eu nimic: sljmuiicu o ininsibte infenoara p.asu declan Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea nu der.r sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg -Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en permbilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od

til

'::1t":

tl
I

potentialuide membran6 aringe valoarea pEg -Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia

"1""
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu

Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr

EPIEUAL

(unrtrari eislhe
ficdJ

si Lidfar ce

prezeota unor prolelbe membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per

l4doishuL .dre ntresita

.P5 d'

nddc c

meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid

djiuziu

.plu.hta

pavimei'or

ke6rn4i (eidsfr, rine

Poientialul de membrana poate Ii: a. constan! idverst c.de actilnqd de repaus 6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe
b.

-riPu 6 .odoane .erlbE Gden. h pdln:' gandde Pdd ojJel

s nplu (! bula( acino, .omprs (!ubr oi.inos)

Luctate ptoclicA
ObsrvaE pitliului de aspsn Ilai.rrar n.esai penuta p.ntu dinu
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u
ser

&

hi!
meii

lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie

ac spaiuLaq

ceue descuamate de pe mucoasa bucrl; ,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J (30 mid), ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o

lcsuiw casi uneco,sane .adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,

alte

at inereite

.ad !snos

- hi!iR GfriraF rcsbc

:inqb. hh.ar.

inft lamr si amela. Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii.
sclpi(

'spoiqios

deld ltiq 1]e1.. lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab

hdes
an

(comp{ri

lt

iluele

h(uL:ri

cpirizelo

i.'nrale

di.er.sinLlar.

srnt lrtre,nne'rPie p,nt ..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre, !ubn.nl. lLnl.rirenu a _

Gn!.

Gre indepirres. tr I gd ..eis gup de rLr.ri.

irbr m*.h i schelerki Gomd .D .Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)
.

Lucmte ptoctch
preparatele micrcscopic dln colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud d clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n'

Ob*ryati pe

Puteli

tsutunh cddihqln@

lae ti ob* alii mm*ode

su
@ lePu

pntru

qi muscul'e. dupa o

dise

lie efect@ra Pe o broasa

tuz4j

pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu

n tucruile

@ k r.dn.aza, lolosind

$ cunostintele dobafr

Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia

organree celularc din PIm cd@a d eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't

AsiaF

, -tuta

poinl tI, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj

'bd

husllda

nercdd

Danusrlad

jn cde le dacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul considect adevarare det@}mfl daca inft el x]3la sau nu o relarie d .aualitate jar Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie sie asmblul mjceliilor .oloidale Sllbihi
Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar ln componnla

centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullja

II. FUNCTIILE

sistemul nen6 cenLal (sNC)

FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI

UMAN
1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll ndocnn, relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL nenos (sN) ar rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act vitadi musculaturii somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN verletativ.lntreSNsisistemulendo Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar matiile pimite ti apoj e aboEa2a bansmi ef.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e .a. ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar

tal dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma oeurcniLor este iabila: stelak l.oam.l" anteri. a a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ), ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale). ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil . lnipoliri (celulele .u conun si basicnas drn rc lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei .?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul

compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari ' ile culese a nivelul receprorjoi . coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile

Atadar,Iieca orsan neruos are doua fun.tri lufr damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie

Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne. mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i.
'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei

N@nd

' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl (neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
.e
e doua

Scaj?a, din reun.

'

! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e

din mu.oasa ottactiv.)i

'.

nll)siuna su na n!r.:: 1Dln dr Ld tee reL

N.r.nu

Ene

frn::: :r i:-.

1- ! ir.i:.ar. . :i:: Id.d.ua

ll)

,"'r,
aL

r,"-i--r-t,.,
d.lrile nia

esre.eluiifu! p.Eri. : an6r nerr.nLl! .i-'

.e
Lu

-.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts

_. :r lri,l.rn. (mem' _.'- : ::::i::malsL n!.re,r .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri

reu.oplasnir ..11r. (frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::-

;. -:

._.':asm Lc .u .-rruliu se dNi ,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi

iiq.o zi lNnsL) Jin

li .tr .! r. ii rE:5: :, ee .dr \e q...5! i:

s
'n

.rr- .i -:i : :e la Saza d.n

::!-d
Pi

si un axD. (scoafra ..,rbr ..,ebELr.:3. rnreri.arc din madlva spLn Lil

.!

ne.

Dup,rn.i.neu,rl

l ' tr '!.2t.?tl
lesa

drn .: : : d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe ., i rr:... Ce u.l. **urL".-.t..g. .h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr ":L,** D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa ielmribrle se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. n ,-: !deororea: Ac+a '!lis il ..ndLc :, o in.j d" 4. rrene.pFlL q lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd -,lrano\' mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa De: -r:- a.seuu sad peq-j. ::. :i J,..ra sd donul ;mite c.at{rc d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml .iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
prelunqi .u m.dialo

..

r.r

vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir

sa, din rntsiordloroan smrLli

Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu. legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r Aadul
diametul ma' mic de 2
teac6 ire

.hin.i .a.E if..s,a tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl 'nai rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o izarc sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC .i s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr
SNP

Axonul nelronilor SNC

']@nilor
10

. plodu* de cil]eL s.hNdn

eluls prc

.po!u$

de olsodenddle (o

tj

mielid

Rotul mielinei

r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!. Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.

Axonul neuronilor SNP

.

AxonuL neu..nilor SNC

dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind

fo.

dou. ncnsrr.tii Ratrvier

ii

corFpunde o sin

. sepad frembEna s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur e ror in p.meabili'de rcz nsF

ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs .are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r .ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s ...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d. :.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i

Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n. vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru . qoCendrosia, ir.r.o r .!ee ,!f.idm.re n celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd

./.^,.-).

ro

>={PL-l-a

{- r ,-.L,,, i--,
Esr2 fulc*!

Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i

hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)

r.lLne Lnrun
esle c.nse.iira

aronllui rcspeci ! Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in !r.d zona a nambraiei. Prop.ie embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err. a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila de a.t un. esr? ri evenim.nr .. Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
la nivelL'l

sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi

depo za.i p.Jduse de un p.rerlial de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-. pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn

in!nt pui.i I

ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl. icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to. R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de ..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis diirdp(d a un.r reflexe dc. altee Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu !tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln

*,d
ia.e
mr

Dir pm.t
in

,r* *"-i

ftrsm:r e. i ftprr.
una

.e -, a-dr.denbiL.. (i q de \ aj._a :

iji

p.nerdptL.a

ir fina siriPr,.r lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r 3tr pJlen dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. \!rbr d.sp.e o ribE i^lrernnrldE D{. c:.: .nr ..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje
p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a . dri P \e.!,. ma rzu zrd P !n aL r
p,.duse de il.E a.eeas fainlGne
n, nai a sPdtiaLa n

a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him.

til i.h

eLLre'

Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe bta s fdpdd o .L dPs!:,

MLin: pEsnarr.e re.ik 7j6i.::r: f p.r.umuLd

pe

. r - rs el. iclrrruui
Snapse chimice

lmd dspbdi

f ind

ci !" h')

r sub

4iunea rmPukului rePoi

e pnn

dAE l(rn

de joncr

me

inEra.loned cu membraE podsnaPtca ddeminad

. medbrotuL .hjmic

coddu.eea
. apro.Pe

st

unidjreclionali, diispr

roat sinap*le sNc

ttsif,aptl.

penLa

c4 n umaloarse
scada

de la

^.cn 1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi: ,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca ' dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa El{tete medcmdElor

a..enrlir ln

mrlLse.unde

.i,

tuelulkmmk'

prermphre.

ntpbe

unele med.amenle

siiapseJor (.oleina), alrere

.*- *"nr,,uo,

scad (uneLe aneslezice).

Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste. mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,motu renrt). RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD 'ori la.umuta,.u une,.one re..i .enex a tost inrrodus de drre m;tmari.Dnut si rit.. zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns! .ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du
(o ed areranld .enrn'

t dr 4n.'..mponenre da
nenq
,

lriq 16) RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor
rcntiate si spe.iatj4te

.a ea etcFnra 5i

erdorut

Aar..ihtea replo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc jn cetute reouo ale (gusra!.

mni .rqdne o urrelubra at.: d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, ) ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i oltactiv, reeptoni durcon)
rurtc

audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr

!i{n

Li nivelu .i:,+!rLlu .N.

r. tir.i, r

.d ei.r
difereota dinlr actul .efler si mcul reflex e Folosind schema de mai jos &tminaF semniri catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller O

rF!':r rr nri tir il.fa

nnrlr

Pjuli

dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i. OEnde$

piocipalele hPu.i de recePlori ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma l.r. ab sntmdlui nenos .enlral. 'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se

-l-f-rl

.i

,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r

d,n

lrus

a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i. ::rJi? . /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.:
L

::m.1 i. ic __:r.: n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr. .L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
.

lpr,.ii.,c: !iri. r.,.a,,,if ilrin. ;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den ,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE

!3.41! vcdebml f.md d ' !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e

t]ll.i

prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e

tv

Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
ru

g:n!li.ri spirdl

Calea afe.nta. !ef,r'fr ilP

R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn' r l r dLi d.idri.. i e rur. ']

sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz tli.r dn r srcn,l

:;i.at,r.

fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir
drbrte
Efectod Prn.
piLi

l:'

i!

cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care 1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei. sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul nnuhi iar acena .u lium rem' dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren' romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa

inte pretele osos d veneb.tor simdduva

se

afl;

vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare in ccme aorencre lateraie i posreioare. Cdaftua mugie p.zinta iD .enru, canaiul

Al*lul

xtdid

dl

midwi

ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva prezinb doua po.riuni mai votumi tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund

ependimar care conline LCR. ci).rcle (ventrale) .ontin disp@irivul \omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu. nled abnor codmle ante.i.ara \ h f md *e i ;al scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de i fomaa .adaci_ na ventaLa a nervilor spinali. cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a cailor seDi ve care au semniicaria d dutoneur.n Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.

etsi@

Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne ll(h du cefalnEh d on ILCRJ PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u

C@mk htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven. rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan ql'on e ab lnemuu s mpan.. lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl. vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.

;, .u rc nuriri\
A{aduva ste

adera

prtuntndln

sanluri si Iisu

ri.

in grosimea ej se

fomata din subsbnl, cedusie dis sub foma de ..loaoe av6nd, in sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt; alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9) S!b3t!.ta cenugl Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
pusa

in Gnh,

'n.are dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, sirujoieror aie spre fara & prccedeniete si fascicute de asiare, sluare profund in inediab vec narare a

Substlnt albd S. afla . penkna m.duvt ) e dsn {b rlma de (..doane oi<m ras.flb's. "rc"

versdla a

"H uiui fomeaza comisu

F4 B eduq

+M l*t@ l'lrsdl

.ftq! F.rD

F4nfu4kri&W.$ne:

\e.LebLele Ll cr si L2 veneb..le c2 ri L] Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si .mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB

rladu\d

spnd

esLe

\ l5 b

I'd

Late suPeror s

. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20) /l'aaih shLlj irtf, !.::,:=! ; _F.reol;r Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@* st u.er r::. P'r i! scn\b htad
l--iititse D.,: j;r. mildi Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul s. afla i neu-'n :err'r dn clr r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr

venebre e

r--F,- , r r"iii :r-

'

zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;;

";r i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus

care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media cme siodleapta sprc Ialamus. Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I

r C.id sdblitalii
.

Plrpdoepure de cihtbt

al

m4,:.ri

Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:

taciu spindercbelos do.sal (dnect)i rtaclul spinocercbios ventnL (i n c.u.isat)

Reptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE

Protmuronu este
tq_

l(ali,

t i n qanslionuL spina

den

crllqlqttrunde

pe .alea

ladi!!lt!!!:1e4@r"

d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu .on se P.ate compo.la in doua modu : . Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l .fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue, deci se i mruciseda si f.mdd fasciculul spin (ere Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com

--Guloneurdbul

Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq !e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie,
Ln

4!l@,,--._

aflarn neuronii senzirivi din co.

t.aectulsdu as.endenL aiiFate

A ll
3

lea

n.Lr.n s. arh In bram's

Ar.i 'l tr +

rl

'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii

. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul, punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul p4unculurui cerebehs suprior,alunse la cerebel.

-q@re!]@@ds"-

d.ii rn

spatiu)

uliltiiaz leiaa-,aEio!

r'

dh "Nb r"",-'

.?at)\e- ,1t - ,/.,\,4

la

ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat

stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe. v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e
Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
Prctoneu ronul se
ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den la recepbn iar ax.nul patrunde ii

de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul mst nivel h{iculul Ea.jLi:

Protoneuroiu se

alLa

ln qanolionulsrjllla.arui

lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln

madlva ioracah s penGb in maduva ceB,.ala. Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear din bulb Axonu celui de al lFlea .4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa

p6ts!!. Jdma.d !a si r*c.ul q!!:d

drib

Lui ajunse

inta in

Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia aL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in

aproape ajung la tdlamus Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi

211

- 1ffi;ift;1;ar;hur
ca e d ler

Cda si$duluj pi@idnl

cerebrar si c.ntroieaz6

Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i

te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv 1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
Fib.eLe

de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL brlbulul pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc ai n.P n.trd.i are,.la maduler: ' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t (.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul

.in ldr

7\n-

:r

.hj&ulluipdn

itunchu cerebrc. dh libree

NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri --Jl'rl!i - :n 9Eb! (somatici si !sicl-ilsuftrma-n 3liJe s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ). ln rcgiuiea cerui.dla existajsj qeryEaii : .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi. (fnfi ul-se rntra.-rmdFDhr-rr.naffi cefr ] cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda: qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma .r oumn inferior, pelfed. sau de executie caie maNeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e

pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea. ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni

;Fsie.iotu

-al

:isrsruruj sFlntuird jsiare..ioinea io ebiele codica e eisubcorricate i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se -iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la _,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in .a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e - iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con ::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp :1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl :tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua .r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22). Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in

C5

ta ectule

rcmalL:enziris GE
ionu spidal.

prezint6 pe

mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi --r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb" ".

Rdda.inaf.dpfiera
eu
aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua

Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni

gang

ncL

mnil.r sc
ir

'ia

"

co.

ld.*lii r.-'rb

res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h, NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care

{poprocpb).

p" ts' {ul suir lrta rzt abt

,rjn piee (erterocepbn) sau la prcfunzi din aparaiul loc.mot r Axonu lor intri ji maduva pe calsa

d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun :a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n sunt rcgate tonusul mufuLar si a
nind menroute posrura 9i

m.r.r dn..m,'13 Prin .aile dendmb pimidale ri exFapi6ni

la

neu.oni

Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd, .are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila
tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva). Radacinile dnterio si posterioala ale nervului sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}

{hi

ibrut coDdtui

Iznch n, nrDullt sp ira l iese La exten oru ca na venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea

lltui

a veletaLiva

sinpa

tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia

Rarur rlc

fntrle

meaa. se
se disoun

e de pl.xu.i:

pdn anastom.rre Ll eLe fo. ce^lca. biabial lon]bar sac.al

F42hducqdj6$ndydjs2

ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo. f.ma neNiior lnter.rslalr Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra

ib

I bre senziuve

Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea

Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne sivas.m.toriipentru mentEd

.i,,,..,d
.er!sa

,;-. !.:.tr. :m:ai.

rrL.lFL.a
fl nd axonuL
Lale.o-

1lbra p.nsaqlLj.im neumnrLri dLq qaillorri

r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c 1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl, n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r P: :.ip.hLe,efl exe G-Rqr";.r..iira s.-at!i m
M.du!r

shaE a-n't1i6_: :iJ-r.

tivP

dr sL r.ne\l.:i ie': .R.frler fi.,lal. ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu ..{ d! RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri 3.ene .aucir ren.L-: i-!.:-

=--(rerl

reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju !i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian) Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231. R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d , velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca

t:

T
F4}ReiqPdE4.}'-..:

Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed icur.n propr oceptiv din csrde postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese. Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata Rellerel. mi.brice .u in men au r.l rolin menliodea lonusu

ioir

de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta

esb

reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul .sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul din fab .sentu ui cauztor al duredi Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb rea d. a nda l;, nvelL,

anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea .asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef
(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud. rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii Lne, de defecalie sjserua e 2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden late antedor d& side ca :.une de dso.iatie

J]@:!:-!!!4!4!@"-' t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c

lucdl

-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu

,i

n p ele

sqnl@jjks'+gjlilr

ePron sul

"'-1*

l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;

ielr.lr

'u.l(t/- \ etlek-/ l

Ltrctdlt otacnce
este pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren

DmoroFffi uor rcfiex o.t6tsdino4 .Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul

Legea

sintiei

La 0,7%, se conskla ca bromca

flecter6 pure.ni. mmbrul inferio comitnt fleclearl membruL rferio. de pafrea

donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La rellexul monosjnaptic (A 24). ,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n produc contacda rricpsuLui 9i exteosia supo4

Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. produc convulsii senehiizate ale muscularun mem

imdiedi reflqlq medd@ Se ja o broas.a spinala (broara dcapitab, cu ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6.

DhoMtre

Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta

sim "sNului spina', broasca decapikt se sus pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn

Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa

madu vei spidrni, xplicati reacliile broagte i spina
Le.

seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul func de con enlratii dir.it (0J oJi 09 07 I s: 2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor

Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia

sbba de acid sulfu.ic (0,1

O;lCl

se

ob*.va o

usoara

obtjoem

Lesea unirale.aritali La concenlralri lle r ia i nrregului m embru infe or

!e

05ts,

.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd

.efLer

J.orati.. elex no..epti! relLer

ieri

n.r|r

spinrlL

,::

Fas.ic piEmidaL ar onsinea .o.ticaia a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1; conlroLul moror asupE musculatud scheleiice: a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte dilab.a puPilei ReflexeLe miobrice au h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului

ir

bliE.

q'l

En.eiihl .rp.inde irur.r,::

Cd

s madu!.. ei.ar: r: e;:.

.!:.ri :.r:.it

.E.ereu
de menin
tuP

d'sq! r!4d+ i h

lmdduld pr. urq ! mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si meren.efd u sufr sedrulurr rc]. selative salivd.r d. d.q utiiie Je\ .r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i

ebF

lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di

buLb

ire

Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.' lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .! .isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur

'an. p.e ld.rttul puP

e de

3..m.Llr. s i

tn .r

Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in num.r de 12 pe.chi. Se de.sebesr Je ier! sPna
p,

Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri .u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s. .la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti

i a.ee,.. i! ar.

d sPoz

dola rad6.ini (d.rsd a

te rn veitft 4

n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice tibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di

P!,..h.i

r/ de

n.n

..anenL

- r.irii.Pti.i

Clasifi(fta.eryilor crdieni
sunt srL.,,alr .onct.ard er.i (l)sL sl.loa.unicc (rLl) .piice talr.lraclive O rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa lai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn r/ si

ttrL

P.r!.rrea r// de nen

O, :d nea rcd a a

N./rr /

tll/

mczEncela

pri.iala

odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!

se gaseie

:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e.. Perc.ha v/ de neRi .mNem n.nj, abnxcns suit neM m.ior.Atrarisnea reala neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb afla in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr

neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF .ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.," nu leu moL., J , dLi ounte O,i. ,er 'oemenuu ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e

in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul

d .F_,4u

ir

Pere.hei W
brea moto

de

: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul :rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i
rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u

du nqiied ' sunahe rhrcata punte FbFh / e^uu ra.b unoLnea n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn

\dt

n.ruicenieor nerurita.idti du s fbapdasmpJr,P F.

Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai Au .asinea ..at6 in id.leul ncr {'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie :e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama .va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super
erui.mnieoi
Orisinea rcala a r brelor scnztrive

- n.rliirigemerr

l-;ad:5 {,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se in punle O ginea aprref la r qase ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat sundive de la..@u mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)

Pe.chea v // de neM c.aoieni

- ne.uii lesliDu netri seDo ali si suot fomali

dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca. !esubu ifd, spre nu(le vsIbu]an dLn bub Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a' ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre ParasifrDat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in ;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu! oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato. 9d inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt 'd mdschilor distribuie ret@livar Fitele moto,iise tu Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic aiunq la qland e parotde (fis 29) Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu 5d (ft .u ri f'bre moroni e arld reala a fibrelor ;d6imr"Ue Onqinea au Fbree n nu.hulambquu Pdmulneu 'eEonale rcn rn qans on' d pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree ;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie orqanelor din tomce riabdomen (ns 30) Perecha X/ de nedi .Gnieni neluai accesori sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua

Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu, .omul anrenor al madu spinal4 ongmea pnn Distibule mmura iot.mi care P6 vei cefricale ajung la nugchii hnngeh! .eflii vasi fibrcle [ande in stemocleidc ajuns la muschji prin extem6, iar
|.dacini
9i m

ii

truE toastoidi rib@ (fia 31) Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucLul motor al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
fis:3il

Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$

2 rery

(esq

....4
: :

n{ . ra.t ! \d , "^
d

1vF
nft!
,

srap_rcaTr.

e^

:.........
Ce ebe

.".d ,q. poqro.

......

.b,- Lnj na,\ ," " - ie :

ar'\loro

Asia!

De,e.ni. d"
d.

....._

Ll
id

. 11 VII 'X { zvvrt tx,I 3. ,tu.\LX-,(I

cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 , Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!, alemle voruminoase numtre mjs/ere eublroase Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r \uper f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e .ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De ,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp, superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi.

! , \rtr l.ti
fG

b c
d.

e ad;Dc in numr de dola caredelnn creb.lurri LobLi sun .erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
dLiele

leaza

L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s. cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune .o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t. ,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases. zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui) siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir Dupa .aicva unr

Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er .epla !e.. o aactvq vjzua e s aud

nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
rEb i p!!r" I ir tqad-

'\

'\

\ei

vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d. !o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
, medialr si irer.a. (baaLa) Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu

E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii

R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet: dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at s ludl ir 0nla. P.neri.ra sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.

sailui .entrl l.bi: Ldbd

si aud:!3 -:::a: muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i: ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr

vrra

Emislerele cerebrale
Lmist

,..

ccrcbrdLe

dl.

Fii.n'nn! e.r...uui

ptrih prd.a.ea na v.! ieaos.ental Sufr reglia rib.

s

turi

i comPl.ra r fre
5

slp.n.r dEr! t.e.um

ir p?i. : :::_ r: :i :':

el{? ul

9nt .] -:

:: ]:

or de i3utr d.,:: Ponerii de fJ.d ar:,.:

: :.:. ;! lni i]: !-' -i 1t,. Lrt..:i.:.:'r l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:.. purL.s.niu ..laianl si sarru ...: q.ir qnu h rr?ri::: : ilact!
.d.e aldposierle b!i" L aiefa de saniu .facln JE dspuse sub l.ma Lji.reL li
rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
Ca

si a.erebe subnanb..nusE r.rE

: b: in.on.afj

vent.Ll ..,.bn, ;: