Subiecte licenta TMEFS

1. Obiectivele EFS
Obiectivele evidentiaza modul de realizare a functiilor sociale ale ed. Fizice si cerintele modelului de ed. Fizica A. Dupa gradul de generalitate: Obiective generale evidentiaza esenta ed. Fizice si dimensiunile commune ale susbsitemelor ei. Mentinera unei stari optime de sanatate Dezvoltarea capacitatii motrice generale, educarea calitatilor motrice de baza si formarea unui sistem de deprinderi si perceperi motrice de baza, utilitar applicative si specifice unor ramuri de sport Dezvoltarea armonioasa a personalitatii Obiective specifice reprezinta o particularizare a obiectivelor generale, la nivelul subsistemelor ed. fizice. Obiective intermediare actioneaza la nivelul ciclurilor de invatamant Obiective operationale vizeaza comportamentele imediate, observabile in timp scurt, care pot si masurate si urmarite, adica actiuni pe care subiectul trebuie sa le realizeze in timpul unei activitati, al unei lectii. B. Dupa sfera de influenta si tipul de comportament vizat Obiective de dezvoltare structural-functionala a organismului Armonia intre indicia somatic si functionali Mentinerea unui tonus muscular optim Dezvoltarea lateralitatii si a armoniei literale Formarea si mentinerea unei atitudini corporale corecte Prevenirea si corectarea deficientelor posturale si fizice Combaterea excesului ponderal si a obezitatii

Obiective in plan motric dezvoltarea componentelor fitness-ului dezvoltarea fitness-ului motor formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitaraplicative si specific unor ramuri de sport imbunatatirea capacitatii de effort Obiective psihomotorii dezvoltarea schemei corporale dezvoltarea coordonarii senzori-motorii normale dezvoltarea echilibrului static si dinamic realizarea unor reechilibrari in perioada pubertara dezvoltarea lateralitatii si a armoniei laterale dezvoltarea capacitatii kinestezice educarea capacitatii de relaxare selectiva si generala

Obiective cognitive conduc la cunosterea si intelegerea tuturor aspectelor associate ex. fizic dezvoltarea capacitatii de a cunoste propria persoana, mediul ambiat, natural si cel social dezvoltarea capacitatii de analiza si interpreta elemente de continut valorizarea efectelor positive ale ed. fizice dezvoltarea calitatilor atentiei, memoriei, gandirii si creativitatii Obiective in plan motivational si afectiv-volitiv formarea unor convingeri referitoare la rolul ex fizice in cresterea calitatii vietii echilibrarea si reglarea emotional educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale educarea emotiilor estetice dezvoltarea capacitatii de autoreglare la nivelul comportamentului global.

2. Functiile EFS Functia este o corespondenta intre doua clase de fenomene, un ansamblu coordonat de operatii efectuate in vederea atingerii unor obiective Functia de optimizare a potentialului biologic reprezinta punctual de plecare al influentelor exercitate prin ex fizice asupra organismului uman. Omul este o fiinta biologica, iar compenentele structural-functionale sunt influente prin efs. Un bun potential biologic conditioneaza si o stare optima de sanatate, intretinuta prin practicarea permanenta a ex fizice. O solicitare adecvata d.p.d.v. calitativ si cantitativ in efs, conduce la modificari cum ar fi: tonificarea musculaturii cardiac si respiratorii, cresterea volumului sistolic si respirator, atitudine corporala corecta etc. Prin urmare educatia fizica si sportul trebuie sa aiba o contributie mai mare la compensarea lipsei de activitate fizica a copilului si a efectelor acesteia. Functia de perfectionare a capacitatii motrice Motricitatea este elemental central pt temele vizand continutul instructiv al unei programe de ed fizica Deprinderile motrice sunt consolidate si rafinate pana la punctual in care subiectul opereaza cu ele cu usurinta Forta musculara, rezistenta coardiovasculara si cea muscular, mobilitatea articulara si compozitia corporala sunt componente ale capacitatii de miscare, conditionate de starea de sanatate. Capacitatea motrica este de 2 feluri: generala (calitati si deprinderi motrice de baza specific ed fizice) si specific (calitati si deprinderi specific ramurilor de sport) Prin aceasta functie, efs presupune invatarea miscarilor si invatarea prin miscare.

Functia psiho-sociala Efs contribuie la transformarea copilului in adult si integrarea acestuia in societate, iar pe langa dezvoltarea capacitatii motrice, efs influenteaza considerabil dezvoltarea cognitiva si afectiva Se stimuleaza activitatea intelectuala, cea care este responsabila de dobandirea de catre subiecti a cunostintelor despre deprinderi, activitati, miscare si fitness. Prin parcticarea ex fizice se dezvolta sentimental de apartenenta la grup, se ofera ocazia valorizarii individului, dezvoltarea capacitatii de apreciere si autoapreciere, elemente importante pt struncturare imaginii de sine, acceptarea si promovarea unei comportament moral. Functia culturala Ca acte de cultura, efs reprezinta factori educationali ce marcheaza existent individului la un moment dat sau in mod continuu, pe parcursul ontogenezei Functia culturala marcheaza transformarea corpului-obiect, in corpulsubiect, care simte, percepe, analizeaza si compara , intr-o experienta de miscare ce interfereaza cu creatia. Prin efs individual poate exprima cine este, ce simte si care este viziunea lui asupra vietii, putandu-se astfel identifica cu sinele si cu ceilalti Functia culturala se exprima prim momemnte de sublim ale marilor spectacole sportive, cum ar fi festivitatile de deschidere a J.O.. Efs reprezinta susrse de inspiratie pt creatorii de arte plastice, literatura si muzica.

Functia economica in domeniul efs sunt 3 tipuri de clienti: primari (care beneficieaza direct de efectele practicarii ex fizice), secundari (parinti, sponsori administratii locale) si tertieri (societatea)

 efs au d.p.d.v. economic, un impact comun asupra societatii dar si numeroase influente specific practicarea ex fizice contribuie la mentinerea si intarirea sanatati, fapt pt care se repercuteaza favorabil asupra bugetului fiecarei familii sportul, mai ales cel de performanta si inalta performanat reprezinta o importanta zona de investitii de aceea asupra lor se indreapta atentia econimistilor din domeniul financiar-contabil, dar si a celor din turism si comert. In concluzie, se poate aprecia ca sportul este, in acelasi timp, consummator si producator de bunuri si servicii. 3. Componentele proceselor de EFS Componentele sunt reprezentate de totalitatea elementelor vizate in procesul didactic, in accord du idealul, scopul, obiectivele si finalitatile ed fizice. Cunostinte teoretice de specialitate Intervin in cresterea nivelului de constientizare a practicarii ex fizic si in furnizarea elementelor necesare desfasurarii procesului specific in cadru organizat sau timp liber Cunostintele sunt transmise sub forma unor notiuni, reguli sau principii Categoria de cunostinte teoretice: argumente privind importanta practicarii ex fizic denumirile principalelor segmente ale corpului uman, a grupelor musculare si a articulatiilor importante elemente prinvin pozitiile, planurile si posibilitatile de miscare ale diferitelor segmente corporale reguli privind conceperea, organizarea si desfasurarea proceselor de practicare a ex fizic regulamente de practicare a disciplinelor sportive competitii, recorduri, performante din domeniul efs elemente de istorie a efs

Indici morfologici si functionali ai organismului presupune din partea profesorului, o buna cunostere a particularitatilor anatomo-functionale si caracteristicile procesului de crestere si dezvoltare avem doua categorii de indici: indici morfologici: inaltime, greutate, dimensiunea segmentelor corporale, perimetrie, diametrie, anvergura bratelor indici functionali: frecventa cardiac, respiratorie, capacitate respiratorie Calitatile motrice sunt caracteristici inascute ale motricitatii individului, al caror nivel se dezvolta pe parcursul vietii sunt dependente de mai multi factori fondul genetic al individului caracteristicile procesului de crestere si dezvoltare biologica cadrul geografic si social in care se dezvolta individual avem si o tipologie diversa a calitatilor motrice cum ar fi : calitati motrice specifice anumitor ramuri sportive calitati motrice de baza, viteza, rezistenta, forta, capacitatile coordonative, supletea Deprinderile motrice sunt componente voluntare ale motricitatii individului care se formeaza in ontogeneza, ca rezultat al vietii cotidiene. Caracteristici: sunt componente ale conduitei umane sunt rezultatul calitativ al exersarii miscarilor sunt structure de miscari coordonate valorifica informatiile sensorial-perceptive sunt conditionate de aptitudini motrice, motivatie, nivelul instruirii etc

Tipologie in functie de componentele senzoriale perceptiv-motrice, adaptarea comportamentului motric la situatiile schimbatoare motrice In functie de gradul de automatizare elementare, complet automatizate complexe, partial automatizate In functie de finalitatile urmarite de baza (mers,alergare, saritura) utilitar-aplicative (aruncare-prindere, tarare, tractiuneimpingere,catarare) specific disciplinelor sportive Etapele formarii deprinderilor motrice Psihologie etapa insusirii preliminare a bazelor ex etapa insusirii precizate a executiei etapa consolidarii si perfectionarii deprinderii Fiziologie forma globala forma elaborata automatismul Teorie act motrice etapa informarii si formarii imaginii mentale etapa miscarilor grosiere etapa consolidarii miscarilor etapa perfectionarii si suprainvatarii

Priceperile motrice sunt componenete voluntare neautomatizate ale motricitatii individului, rezultate ale procesului de invatare motrica. Nivelul de exprimare deprinde de urmatorii factori: constientizarea si aprecierea sarcinii motrice

 volumul deprinderilor motrice cunoscute de individ experienta motrica a individului capacitatea de generalizare, memorie, imaginatia manifestata de individ Tipuri: elementare asigura rasp motric in faza initiala a invatarii complexe reunesc in rezolvarea unor situatii, cunostinte, deprinderi etc Obisnuitele sunt conduite voluntare ale individului sunt doua tipuri de obisnuinte: - obisnuinta de a practica sistematic ex fizic sub orice forma , - obisnuinte legate de igiena practicarii ex fizice si obisnuinte de conduita sociala Atitudinile sunt componente structuraleale persoalitatii umane, rezultate din educatia si influentele sociale efs favorizeaza atitudini ale individului fata de urm situatii: societate si colectivitate respectarea normelor morale practicarea ex fizic activitatea desfasurata reguli si legi profesionale sau sociale Elemente de continut ale celorlalte laturi ale educatiei generale este bine cunoscuta influenta ed fizice asupra sferei intelectuale, prin solicitarea memoriei, atentiei, imaginatiei etc. armonia dezv fizice, corectitudinea actelor si actiunilor motrice se adreseaza sferei estetice a educatiei promovarea acestor elemente are doua avantaje: sa asigure elementele necesare aprecierii frumosului si se formeaze inclinatia spre frumos. Caracterul formativ al procesului de ed fizica si sport reiese din abordarea tuturor laturilor educationale, prin corelarea efortului preponderant psiho-fizic, specific activitatii, si efortul intelectual implicat prioritar in celelalate situatii.

4. Normativitatea in EFS
Realizarea obiectivelor specifice procesului de ed fizica presupune respectarea unor reguli si norme. Norma pedagogica reprezinta raportarea actiuni formative la o finalitate anumita, la un sistem de principii si reguli colective care servesc drept ghid orientarea actiunii Norma didactica se raporteaza la principiile procesului de invatamant si reuneste un amsamblu de reguli aplicabile in relatie professor-elev. In cazul educatiei, normativitatea se poate situa la unul dintre nivelurile: Normativitatea institutionala, asigurata prin cadrul legislative in vigoare Normativitate functionala, de ordin didactic, care vizeaza competenta cadrelor didactice. Astfel pot fi enumerate urmatoarele functii alea principiilor didactice: Orienteaza demersul didactic in functie de obiectivele stabilitae Normeaza activitatea practica, prin impunerea respectarii unor reguli psiho-pedagogice sau de alta natura specifica domeniului de activitate Recomanda abordari specifice in raport cu anumite situatii de invatare cunoscute Regleaza activitatea profesorului in fuctie de nivelul indeplinirii obiectivelor propuse Principii cu caracter general

A. Principiul interactiunii teoriei cu practica Pentru repectarea acestui principiu trebuie avut in vedere ca tot ceea ce se insuseste se cere a fi valorificat in activitati competitionale sau in cele sportive desfasurate in timpul liber al elevului. Deprinderile si priceperile motrice formate trebuiesc valorificate in conditiile unei confruntari regulamentare sau ori de cate ori situatia cotidiana corespunde

 In activitatea de ed fizica, trecerea de la a cunoste si a sti, la a sti sa faci si sa fii capabil, reprezinta finalitatea procesului si impune din partea elevului corelari ale cunostintelor dobandite, iar din partea profesorului sa fie urmata de aplicarea acestora in conditii practice diferite, reunite in parcursuri si trasee applicative, jocuri de miscare etc. Scopul acestor situatii este dezvoltarea capacitatii de generalizare a elevului prin raportarea sa contunua la realitate, ca modalitate de sporire a cunosterii.

B. Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale. Acest principiu scoate in evident importanta si necesitatea predarii continutului in fucntie de particularitatile colectivului, care in ed fizica urmaresc aspecte legate de: Varsta Sex Dezvoltare bio-motrica Nivel de pregatire in anumite cazuri O a doua directiva impusa de acest principiu, o reprezinta respectarea particularitatilor individuale ale fiecarui elev, mai dificil de urmarit in ed fizica din cauza nr foarte mare de elevi si posibilitati relative scazute de material. Pentru respectarea acestui principiu in ed fizica, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele cerinte: Cunosterea permaneta a nivelului colectivului si gradului de indeplinire a obiectivelor stabilite Stabilirea unui ritm optim de lucru Actiunile individualizate pot lua forma temelor pt acasa Desfasurarea activitatii in clase special pt cei cu aptitudini deosebite Diferentierea evaluarii randamentului subiectilor Respectarea acestui principiu impune si prevederile curriculare, care favorizeaza formarea individului in directia aptitudinilor sale.

Principii care se impun cu domineanta asupra continutului invatamantului A. Principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor Accesibilitatea, este prevazuta in documentele oficiale si se respecta prin urmatoarele actiuni ale conducatorului procesului: Adaptarea metodologiei de actionare, in fctie de fiecare colectiv alcatuita pe criterii bio-motrice, prin: Alegerea metodelor, procedeelor metodice, modalitatile de exersare si formatiile de lucru adecvate Selectionarea mijloacelor si dozarea lor optima Utilizarea reglatorilor metodici pt accelerarea si eficientizarea procesului de instruire Aplicarea relulilor impuse de practica domeniului Trecerea de la cunoscut la necunoscut, se refera la formarea derinderilor si priceperilor motrice De la greu la usor, prin raportare la volum de efort De la simplu la complex, cu referite la dificultatea si complexitatea mijloacelor folosite in procesul de invatare specific. Accesibilitatea nu inseamna o subsolicitare a elevilor prin situatii usore, ci dimpotriva implica o dificultate a acestora, invitand elevul la interogatie, exersare si aplicare in practica.

B. Principiul sistematizarii si continuitatii in invatare Aplicabilitatea acestui principiu se regaseste la nivelul documentelor de programe si planificare, unde se impune respectarea urmatoarelor cerinte: Materialul care urmeaza sa fie predate trebuie grupat, ordonat si programat Materialul nou predate trebuie sa porneasca de la cunostintele insusite anterior si sa pregateasca elevul pt cele care urmeaza sa fie predate In planificare trebuie sa se tina cont de necesitatea continuitatii si coerentei intre lectii, semestre, ani etc Participarea ritmica a elevilor la procesul instructiv-educativ

 Actiunea de sistemtizare presupune din partea profesorului organizarea informatiilor intr-un sistem Aspect de continuitate apare ca o consecinta fireasca a sistematizarii, intrucat aceasta nu vizeaza doar ritmicitatea elevilor ci si logica interna a ed fizice si locul ei in cadrul disciplinelor formative. Trebuie evitata transmitrea informatiilor in mod secvential, izolat, predarea si invatarea se realizeaza in mod global.

Principia care actioneaza asupra metodologiei didactice si formelor de organizare a activitatilor A. Principiul corelatiei dintre sensorial si rational, dintre concret si abstract in procesul de predare-invatare In plan didactic, cunosterea senzoriala este cunoscuta sub denumirea de intuitie, si presupune cunosterea nemijlocita prin intermediul imaginii care este intotdeauna concreta si individualuzata, a obiectelor, fenomenelor si actiunilor. In ed fizica respectarea acestui principiu se impune la orice nivel si presupune stimularea unui nr mare de analizatori, in vederea formarii unei reprezentari clare a mecanismului miscarii sau actiunilor supuse invatarii. Stimularea senzoriala se realizeaza in planuri diferite in functie de natura informatiei transmise, de nivelul si tipul de subiect caruia I se adreseaza Pt respectarea principiului avem cateva aspect si anume: Implicarea analizatorului visual prin Demostrarea elementelor supuse invatarii Prezentarea unor planse, imagini, filme ce redau actiunile vizate in predare Observarea dirijata a executiei altor elevi Implicarea analizatorului auditiv, in cazul explicatiilor care pot insoti tehnicile vizuale Implicarea analizatorului tactil si kinestezic in timpul exersarii elementelor pt constientizarea actiuni segmentelor

 in incercarea de a respecta acest principiu profesorul nu trebuie sa foloseasca elementele intuitive in mod abuziv, lucru care se poate repercuta negative asupra capacitatii de generalizare a elevului.

B. Principiul participarii constiente si active Acest principiu presupune aprecierea individului ca subiect al propiei deveniri Impune implicarea elevului in propriul process de asimilare a cunostintelor si de former a personalitatii sale, invatarea devenind un process de structurare si restructurare continua. Pentru respectarea acestui principiu este necesara respectarea urmatoarelor cerinte: Cunosterea si intelegerea obiectivelor efs, ceea ce conduce la o buna motivare si constientizare a actinunilor elevilor Intelegerea mecanismului de baza al actelor si actiunilor motrice supuse invatarii Stimularea autonomiei si initiative elevilor in alegerea solutiilor motrice la problemele create de professor, in vederea mentinerii unei stari de implicare cat mai ridicata Implicarea elevilor in procesul de evaluare a propriilor actiuni si a celor de desfasurare de colegii lor.

C. Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. Calittea procesului instructive-educativ desfasurat se aprecieaza prin posibilitatea utilizarii informatiei in situatii diferite, de natra practica sau orientarea catre acumularea de noi informatii Temeinicitatea si durabilitatea presupune respectarea urmatoarelor cerinte: In transmiterea informatiilor se se apeleze la memorarea logica Asigirarea unui nr optim de repetari, corectarea celor predare si realizarea altor obiective specific

 Exersarea continua in conditii variate, asigura temeinicitatea si durabilitatea rezultatelor obtinute in celelalte planuri Programarea unui volum de informatii specific Respectarea acestui principiu nu poate fi dovedita decat in timp, prin mentinerea unei calitati a vietii cat mai ridicata.

Principii specific activitatilor de ed fizica A. Principiul solicitarii gradate a organismului Acest principiu are in vedere respectare unor aspect inpuse de caracteristicile fiziologice ale organismului, care nu permit o abordare brusca a activitati. Apreciem solicitarea progresiva a organismului drept o conditie pt mentinerea randamentului crescut si efficient in activitatile motrice. Acest principiu este respectat in lectie prin actiunile intalnite in partea de pregatirea a organismului pentru efort, a incalzirii etc. In al doilea rand principiul trebuie respectat in programarea continutului lectiilor pe termen lung, asigurandu-se o adaptare treptata a organismului la solicitarile specifice activitatii.

B. Principiul solicitarii optime Principiul se refera al parametrii solicitarii psiho-fizice la care este supus subiectul in timpul activitatilor motrice. El este desfasurat in partea fundamentala a lectiei, unde se actioneaza in vederea realizarii obiectivelor operationale propuse. Prin respectarea acestui prinipiu se inlatura situatia de sub sau supra solictare Suprasolicitarea genereaza si impiedica un efect de stragnare sau regres al starii de daptare la efortul respective Subsolicitarea atrage dupa sine o incetinire a progresului In activitatile de efs optimizarea solicitarii de impune ca o cerinta importanta in demersul specific pt indeplinirea obiectivelor.

C. Principiul frecventei si durata solicitarii Acest principiul are in vedere necesitatea impusa de specificul activitatilor motrice prinvind prezenta solicitarii pe parcursul unei saptamani si a duratei acestei solicitari atat in lectie cat si in timp. Practica ex fizic a demostrat ca pt realizarea unei adaptari functionale corespunzatoare si a unei invatari eficiente, este necesar ca solicitarea sa se regaseasca de minim 2 ori pe sapt , timp de minim 8 sapt. Aceste repere variaza in functie de tipul activitatii si de varsta practicantului, nivel de performanta si obiective propuse Durata solicitarii din timpul unei lectii poate varia intre 30 min pt activitatile de tim liber si cateva ore in activitatile de performanta Respectarea acstui principiu in efs, impune o programare si planificarea activitatilor, atat la nivelul lectie cat sip e termen lung.

5. Sistemul metodelor si mijloacelor utilizate in EFS

O abordare a procesului formativ de ed fizica din perspective unui sistem ce are la baza relatia predare-invatare/dezvoltare-evaluare, permite o clasificare a metodelor dupa criteriul functiei fundamentale pe care o indeplines, in metode de instruire si metode evaluare. Metoda de instruire In clasificarea metodelor de instrire utilizate in ed fizica s-a tinut cont de criteriul privind modul de transmitere a informatiei. - Metode de comunicare Metoda de comunicare sau transmitere a informatiei se bazeaza pe discursul verbal sau scris iar in ed fizica sunt reprezentate prin: Descriere trebuie sa se adreseze intr-un limbaj accesibil nivelului de cunostere al colectivului, clar, concis, apelandu-se la elementele dj

cunoscute de subiecti. Se intalneste in cazul predarii mecanismelor specifice unor deprinderi sau priceperi motrice. Explicatie este forma cea mai des intalnita in ed fizica, fiind folosita la toate categoriile de subiecti. Pentru a fi eficienta aceasta trebuie sa fie> clara, concisa, logica si oportuna. In timpul activitatii, profesorul poate folosi explicatia inainte , in timpul sau dupa realizarea demonstratiei actelor sau actiunilor motrice. Conversatia se refera la dialogul permanent care trebuie sa aiba loc intre profesori si subiecti. Se poate realize cu un sg interlocutor sau cu intreg colectivul si adduce in discutie elemente care pot contribui la grabirea insusirii cunostintelor sau la corectarea lor. Comunicarea prin discursul scris realizata de catre publicatiile de specialitate si regulamentele diferitelor discipline sportive, care implica studiul individual Metode intuitive nu folosesc discursul si sunt reprezentate de: Demonstratia este indispensabila activitatii nostre si se impune a fi realizata la nivel de model, prin una din cele doua modalitati> de catre professor sau de catre un alt subiect al carui nivel permite acest lucru. In urmarirea demostratiei sunt implicatimai multi analizatori, pt o mai buna intelegere si reprezentare a celor demonstrate. Observarea executiei altor subiecti este o actiune orientate de professor catre aspectele positive sau negative intalnite in executia colegilor. In acest fel creste nivelul participarii si constientizarii actiunilor subiectilor. Folosirea materilelor iconografice precum planse, linograme, imagini video care evidentiaza tehnica realizarii anumitor actiuni specifice.

- Metode de actiune - Acestea vizeaza activitatea practica a subiectilor iar rolul acestor metode este prioritar in procesul instructiv-educativ. Acestea sunt de doua tipuri si anume:

a) Metode de exersare mentala,cu mre aplicabilitate in ed fizica,maia les in procesul de formare a deprinderilor motrice. Acesta ar putea fi pivita ca o metoda de comunicare interioara, prin limbaj intern, mental, folosita de fiecare subiect pt o mai buna reprezentare a mecanismelor si actiunilor specific care urmeaza a fi insusite. b) Metoda practica reprezinta cel mai inalt grad de aplicabilitate in efs. Ea poate imbraca 3 forme: Libera exersare pt dezvoltarea calitatilor motrice si pt formarea deprinderilor si priceperilor motrice Asistata conducerea activitatii prin miscare Simulate cu putine implicatii in ed fizica dar cu bune rezutate in sportul de performanta. In ed fizica exersarea se intalneste in urmatoarele situatii: Formarea capacitatii de organizare ce se realizeaza in exercitiile de front si formatii, de pe loc sau din deplasere, in primele verigi ale lectiei Optimizarea dezvoltarii se realizeaza in exercitiile din veriga influentarea selectiva a ap locomotor Modalitatile de exersare in practica sunt: -exersare fragmentata-imitativa -exersare frontal -exersare cu partener -exersare libera Formarea deprinderileor si priceperilor motrice realizata in verigile tematice ale lectiei Formarea capacitatii de practicare autonoma a ex fizic presupune conducerea anumitor parti din lectie de catre subiecti Formarea capacitatii de practicare independent a ex fizic presupune capacitatea subiectilor cu acele cunostinte practice si teoretice, care sa le permita practicarea in timpul liber a unei discipline sportive saua lta forma de ex fizic Dezvoltarea calitatilor motrice

- Metode de evaluare - Se refera la sistemul de masurare si apreciere a eficientei procesului formative, in functie de obiectivele stabilite. Nu se refera doar la nivelul elevului ci si al profesorului.

Mijloacele EFS - Reprezinta instrumente didactice care asigura transpunerea continutului instructiv-educativ, pregatirea subiectilor in vederea unor abilitati, capacitati sau performante sportive care apartin speferei fizice si psihice a personalitatii acestora. Mijloacele specifice - Sunt instrumentele cele mai importante deoarece ele asigura in mod direct orice progres in ceea ce priveste dezvoltarea somatica, fnctionala si motrica a omului - Mijloacele specific sunt: ex fizic, masurile de refacerea a capacitatii de efort si aparatura de specialitate.

Exercitiul fizic - Termenul de exercitiu provine din latinesul exercere, care inseamna repetarea de mai multe ori, pana la castigarea usurintei sau a abilitatii in efectuarea miscarii. - Ex fizic este o actiune motrica, cu valoare instrumentala, conceput si programat in vederea realizarii obiectivelor proprii ed fizice si antrenamentului sportiv. Continutul si forma ex fizic - Continutul ex fizic cuprinde: Miscarile corpului sau ale segmentelor Efortul fizic solicitat prin parametrii sai principali Efortul psihic respectiv gradul de solicitare al proceselor psihice

- Forma ex fizic cuprinde: Cinetica Repartizarea pe faze a miscarii Caracteristicile de viteza Reperele temporare ale fazelor miscarii Lungimile si traiectoriile miscarii caracterizate prin directive Dinamica Forte externe(gravitational, de franare a aerului etc.) Forte interne (forta muschilor) Clasificarea ex fizic - D.p.d.v. a structurii si al formei: Ex analitice si globale Ex simple si complexe Ex standardizate si variabile Ex special - Dupa gradul de codificare: Ex cu codoficare interna Ex cu codificare externa Ex cu codificare mixta Ex fara codificare Ex cu codificare stricta - Dupa natuta efectelor pe care le include: Ex pregatitoare, specifice de concurs - Dupa calitatile motrice vizate: Ex pt forta, viteza, rezistenta, coordonare, suplete, precizie etc - Dupa tipul de incarcatura aditionala: Ex cu partener, cu haltere, cu gantere, cu saculeti de nisip, cu mingi medicinal - Dupa compenentele antrenamentului sportive: Ex de pregatire tehnica, tactica, fizica, artistic, psihologica - Dupa sistemele biologice solicitate: Ex neuromusulare, cardiorespiratorii etc

- Dupa natura contractiei musculare: Ex dinamice, statice si mixte - Dupa intensitatea efortului fizic: Ex supramaximale, maximale, submaximale si medii - Dupa natura obiectivelor: Ex pt dezvoltarea calitatilor motrice Ex pt dezvoltarea fizica armonioasa Ex pt invatarea deprinderilor si priceperior motrice Ex pt dezvoltarea capacitatii de effort - Dupa functiile indeplinite: Ex introductive (pregatitoare), repetivite, associative, applicative creative, de intrecere, de recuperare, de exprimare corporala - Dupa structura sociala de efectuare: Ex individuale, de grup, mixte, demixtate - Dupa gradul de constrangere: Ex libere, tipizate, semitipizate - In antren sportive, in functie de obiectivele de instruire si de performatanta, se disting: Mijloace de pregatire generala (ex din diverse ramuri de sport) Mijloace cu caracter mixt Mijloace de pregatire specifica Masurile de refacere a capacitatii de efort - Ele difera in ed fizica in raport cu cele din antren sportive - In lectia de ed fizica se utilizeaza pauzele intre repetari iar la sf lectiei exista veriga revenirea organismului dupa efort - In activitatea fizica, nr de antren crescut, sustinerea concursurilor reclama o strategie de refacere a sportivilor dupa efort si anume: Pauzele Schimbarea competitorilor in timpul concursurilor Masurile hidro-fizio-terapeutice Un regim de viata riguros

Aparatura si echipamentul de specialitate - Au o importanta speciala in antren sportive, dar si o contributie aparte in ed fizica - In functie de scopul urmarit se intalnesc urmatoarele tipuri de aparate: Aparatura component a practicarii sporturilor (ap de gimnastica, mingii pt jocurile sportive, schiurile etc) Aparatura pt perfectionarea tehnicii sau aparatura speciala si ingraditoare de miscare(manechine in sporturile de lupta) Aparatura cu rol de protectie(csca in box, rugby, bob, lupte, manunsi in box, schi, scrima, genunchere in handball, aparatori in fotbal etc) Aparatura de tip trenajoare si simulatoare Conditii favorizante si mijloace asociate in practicarea ex fizice - Aceste mijloace pregatesc subiectii d.p.d.v. cognitive, afectiv, moral, esthetic, integrand astfel efs in sistemul lor educative. - Conditiile favorizante in parcticarea ed fizice sunt: Factorii naturali de calire Conditii de igiena

6. Orientari si tendinte metodologice in EFS A. Autonomia in EFS - Presupune un grad de independenta, implica respectarea unor legitati
specifice, ce caracterizeaza tipul de activitate care asigura eficienta actiunilor intreprinse. Ea se poate manifesta atat in planul profesorului cat si al subiectului. - Autonomia profesorului trebuie discutata in raport cu 3 elemente: Programa de specialitate ofera profosorului o larga libertate in alegerea acelor discipline ale caror elemente specifice vor fi supuse

procesului de invatare. Acest lucru este posibil din prevederile programei. Metodologia stilizata in realizarea obiectivelor, depinde de cunostintele, deprinderile pedagogice si experienta profesorului. Acesta are deplina libertate in alegerea metodelor, mijloacelor si formatiilor de lucru Planificarea activitatii ofera profesorului ocazia sa-si dovedeasca creativitatea in eleborarea documentelor de planificare specifice: - La nivelul planului anual: Stabilirea duratei ciclurilor de lectii pt unitatile de invatare alese Esalonarea ciclurilor de lectii pe parcursul anului scolar Stabilirea nr si combinatiilor unitatilor de invatare abordate intr-o lectie Stabilirea ordinii de abordare a unitatilor de invatare de-a lungul anului scolar Stabilirea timpul alocat fiecarei unitati de invatare - La nivelul panului calendaristic: Alegerea mijloacelor necesare abordarii fiecarei unitati de invatare Programarea probelor de control Alegerea formei de elaborare a documentelor de planificare - La nivelul planului de lectie: Stabilirea duratei pt fiecare veriga Stabilirea ordinii de abordare a temelor de lectie Stabilirea modalitatii de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor lectiei - Autonomia subiectilor se regaseste in activitatea acestora desfasurata in timpul lectiei sub indrumarea si supravegherea profesorului - Autonomia subiectilor se poate manifesta in directia conducerii anumitor verigi ale lectiei, supravegherea si acordarii ajutorului in executie unor colegi etc. - Asigurarea unui anumit grad de libertate in lectie , prezinta un important demers in directia formarii capacitatii de practicare independenta a ex fizic.

B. Problematizarea Reprezinta o varianta complexa de aplicare a invatarii prin descoperire. O situatie problema foloseste anumite repere care sunt reprezentate de operatiile si actiunile intreprinse de subiecti pentru rezolvare Situatia problema este o stare conflictuala generata la nivelul cunosterii si experientei subiectului, ce invita subiectul la cautare si descoperirea solutiilor. Aplicarea problematizarii implica 3 momente: Conceperea situatiei problema din partea profesorului, presupune o buna cunostere a colectivului si a nivelului acestuia Un moment de analiza a situatiei propusa spre rezolvare, in care colectivul este angajat intelectual si afectiv. Profesorul ofera variate de rezolvare a situatiei, iar subiectii o aleg pe cea corecta, ori, nu se ofera nici un indiciu, subiectii solutionand singuri probema. Momentul rezolvarii situatiei problema, care presupune pe langa rezolvare si confirmarea raspunsului de catre professor, rezolvarea se poate realiza pe mai multe cai: pofesorul ajuta elevii sa resolve situatia, elevii colaboreaza pt rezolvarea problemei sau fiecare elev ofera Solutia considerate optima pt rezolvarea problemei Aplicarea problematizarii conduce la dezvoltarea creativitatii, imaginatiei, decizia asupra unei situatii etc.

C. Algoritmizarea - Reprezinta sistemul de operatii fundamentale, necesare si suficiente, care aplicate intr-o susccesiune unica determinate rezolvarea situatiilor tipice din procesul formativ. - Algoritmizarea are urmatoarele variante: Algoritmi pt descrierea obiectivelor Algoritmi de continut Algoritmi de rezolvare a situatiilor de invatare Algoritmi motrici, de executie Algoritmi de instruire Algoritmi de predare, specifici profesorului

Algoritmi de invatare specifici subiectilor Algoritmi pt descrierea evaluarii In ed fizica avem urmatoarele categorii de algoritmi: Algoritmi specifici act. Didactice a profesorului Algoritmi specifici act. Dicatice a elevului Algoritmi specifici continutului procesului de ed fizica In eleborarea algoritmilor tre sa se respecte urm cerinte: Sa fie analizata structura elementelor supuse invatarii Sa fie respectate legile dezvoltarii biologice, particularitatile de varsta si nivelul de pregatire ale colectivului Descrierea algoritmilor impune in ed fizica urmatoarele: Prezenta unui cod symbolic sau graphic Sa include un nr optim de actiuni pt realizarea obiectivului Sa prezinte aspect legate de aplicrea lor in lectie Neajunsurile din ed fizica se datoreaza: Anularea rolului imaginatiei si creativitatii Prezenta unor elemente care nu permit elaborarea algoritmilor, cum este in cazul jocurilor sportive Aparitia unor situatii neprevazute.

D. Instruirea programata - Aceasta metoda consta in descompunerea elementelor supuse invatarii in unitati de complexitate diferita si esalonarea lor intr-un algoritm de dificultate unica pt toti subiectii. Astfel materialul de invatat este prezentat sub forma unui program, al carui suscces depinde de respectarea unor principii in operatiile pe care le implica: Principiul pasilor mici si al progresului gradat, Principiul participarii active Principiul ritmului individual Principiul verificarii si intaririi immediate si directe a corectitudinii raspunsului Principiul reusitei

- Instruirea programata liniara (SKINNER) consta in parcurgerea unitatilor intr-o anumita ordine, prin alegerea unor rasp elaborate de prof si pe care subiectul doar le executa. - Instruirea programata ramificata (CROWDER) se remarca prin unitati de dimensiuni mai mari si existent rasp la alegere. - Spre deosebire de variant liniara, care anuleaza posibilitatea subiectului de a gresi, variant ramificata valorifica idea ca se poate invata din greselile comise. E. Tratarea diferentiata - Datorita colectivelor foarte mari, in ed fizica nu se poate respecta, decat in cazuri foarte rare, principiul instruirii. - Pt ca obiectivele propuse sa fie atinse, in ed fizica, se apeleaza la organizarea si desfasurarea activitatilor pe grupe differentiate dupa criteriul potentialului bio-motric al subiectilor. - In cadrul acestor grupe un rol important il au liderii, care constitue un ajutor necesar al profesorilor. F. Modelarea - este rezultatul unei constructii artificiale, imaginare, realizata pe baza unor rationamente care tind sa reproduca originalul.. Caracteristici ale unui model: Este simplu si fidel cu originalul, pt a-si dovedii eficienta Este mai omogen si mai abstract decat originalul Este un sistem inchis, nemodificabil, pe perioada demersului didactic Este prcis cuantificat Tipologie: - In fuctie de concretizare: Modele ideale Modele materiale - In fuctie de calitatea lor: Modele logice Modele matematice

 Modele empirice - In fuctie de perioada de timp prin care se elaboreaza: Modele finale, pt sfarsitul ciclurilor de invatamant Modele intermediare, pt fiecare an din cadrul uni ciclu de invatamant Modele operationale, pt fiecare lectie desfasurata - Activitatea de ed fizca stableste modele pt diferite stadii, structurate altfel: Cunostinte teoretice de specialitate Capacitatea de organizare a activitatii Dezvoltarea fizica armonioasa; Calitatile,deprinderile si princeperile motrice (de baza, utilitar aplicative) Capacitatea de practicare autonoma a ex fizice Capacitatea de practicare independent a ex fizice

7. Invatarea motrica - Formarea deprinderilor motrice poate fi reprezentata din: perspectiva celor
trei domenii si anume: psihologia, fiziologia si metodica. Psihologia distinge urmatoarele etape: Etapa insusii preliminare a bazelor exercitiului Etapa insusirii precizate a executiei Etapa consolidarii si perfectionarii deprinderilor Fiziologia are si ea trei etape: Forma globala Forma elaborata Automatismul Teoria activitatilor motrice desrcie 4 etape si anume: Etapa informarii si formarii imaginii mentale Etapa miscarilo grosiere Etapa consolidarii miscarilor, a coordonarii fine Etapa perfectionarii si a suprainvatarii

- In procesul de formare a deprinderilor motrice pot fi intalnite doua fenomene, transferul si interferenta. - Transferul defineste influenta pozitiva exercitata de o deprindere anterior formata, asupra procesului de formare a unei deprinderi noi. - Interferenta desemneaza influenta negativa exercitata de o deprindere dj insusita, asupra procesului de formare a unei deprinderi noi. Etapa initierii Obiective: - formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii -preintamplinarea sau corectarea greselilor tipice de executie Caracteristici: - folosirea explicatiei, demonstratiei -predomina volumul efortului Etapa consolidarii deprinderilor motrice Obiective: - formarea tehnicii de executie -intarirea legaturilor temporale -corectarea greselilor individuale Caracteristici: - exersare in conditii constant -creste intensitatea efortului, autocontrolul executiei Etapa consolodarii deprinderilor motrice Obiective: - cresterea nr variantelor de executie a fiecarei deprinderi -executarea unor combinatii tehnice -asigurarea premiselor pt trecerea la priceperile motrice Caracteristici: - exersarea in conditii variate, apropiate de practica competitionala -creste complexitatea efortului

8. Efortul in lectia de EFS - Trasatura comuna a tuturor actiunilor unui individ o reprezinta consumul
energetic, care atunci cand atinge un anumit nivel determina starea de oboseala - Raspunzator direct de aparitia starii deobseala, efortul trebuie analizat in corelatie cu aceasta si cu actiunile de indepartare a ei, respective refacerea. Din relatia efort-oboseala-refacere se poate aprecia nivelul consumul energetic necesar activitatii depuse. - In ed fizica dozarea efortului este esentiala pt realizarea obiectivelor si se realizeaza prin modificarea parametrior efortul Parametrii efortului A. Marimea efortului este privita atat din perspective externa a factorilor indusi de specialisti(volum, durata, amplitudine, densitate, intensitate, complexitate) cat si din perspective interna a reactiei complexe a organismului la activitatea desfasurata Specificitatea stimulului- este data de structura miscarii care selectioneaza grupele muscular, durata solicitarii, tipul de actiune etc. Volumul reprezinta capacitatea totala de repetari apreciata prin: distante parcurse, greutati ridicate, timp de lucru. Executiile partiale sau integrale ale ex, nr de lectii Durata stimulului se aprecieaza prin timpul cat acesta actioneaza singur sau in serie, in cadrul unor structuri specific. Amplitudinea stimulului reprezentata de ansamblul valorilor numerice ale duratei si nr de stimului in cursul unei structure de lectie. De ex 2x6x10 (doua reprise, a cate sase serii, cu 10 repetari fiecare) Densitatea stimulului se aprecieaza prin raportul dintre durata aplicarii stimulului si durata pauzelor lectiei Frecventa aplicarii stimulului este data de nr de lectii la care participa elevul intr-un semestru, an etc Intenstatea efortului este definite drept cantitatea de lucru mecanic pe unitate de timp Complexitatea efortului rezulta din nr actiunilor motrice effectuate in timpul unei activitati si de originalitatea inlantuirii acestora

B. Orientarea efortului se aprecieaza in functie de sistemul furnizor de energie aerob-anaerob, dominat in timpul efortului programat in lectie. Este determinat si de particularitatile aplicarii caracteristicilor de durata, intensitate, caracterul exercitiilor, al pauzelor, nr de repetari C. Tipul efortului este discutat sub aspectul efortului specific si nespecific, specificitatea efortului este data pe de o parte de caracteristicile externe ale miscarii si pe de alta parte de structura cognitive si particularitatile fuctionale ale muschiului. Stabilirea parametrilor efortului se realizeaza in functie de : - Obiectivele lectiei - Particularitatile si nivelul bo-motric al colectivului de elevi - Locul si conditiile de desfasurare a lectiei Dinamica efortului in lectie de EFS - Acesta poate fi apreciata in fuctie de posibilitatile dispuse de professor in timpul lectiei sau prin evolutia parametrilor frecventa cardiac si frecventa respiratorie. - Astfel pe parcursul primelor 3 verigi, valorile FC si FR, pornesc de la 70 pulsatii/min, respective 16-18 respiratii/min, pot atinge cote de 120-130 pulsatii/min, respective 20-22 respiratii/min in finalul verigii a treia. Aceasta ituatie corespunde incalzirii organismului. - Metodologia si mijloacele folosite, durata si natura pauzelor reprezinta variabile in fuctie de care efort poate inregistra mici variatii, dovedite de alternanta valorilor FC intre 140-180 pulsatii/min. Dirijarea efortului in lectia de ed fizica - Aceasta sarcina revine profesorului care are obligatia de a asigura o buna dinamica cores[unzatoare, fapt ce reclama o buna cunostere a relatiei efortoboseala-odihna. - Oboseala poate fi privita ca raspuns acut al organismului la efortul fizic, manifestat printr-o stare de discomfort - Manifestarile starii de oboseala se pot inlatura prin odihna, asigurata de pauzele active sau pasive dintre repetari si dintre lectii - Modalitatile principale de dirijare a efortului in lectie sunt urmatoarele:

 Dirijarea anticipata- realizata prin intermediul documentelor de planificare Dirijarea concreta realizata in timpul desfasurarii lectiei in urma unor informatii obtinute prin metode obiective si subiective, care permit aprecieri cu privire la gradul de transpiratie etc. in aceasta situatie se impun modificari ale dirijarii anticipate concretizate in: - Modificarea duratei si naturii pauzelor - Modificarea parametrilor efortului - Modificarea conditiilor de exersare