`

AMELIORAREA CABALINELOR

ARGUMENTARE

Teoria, tehnologia si practica zootehnica se afla astazi intr-un proces de revizuire radicala. ntr-un ase!enea !o!ent, cand totul tre"uie schi!"at, tarile sunt puse din nou la acelasi start. #astigarea noii curse a dezvoltarii depinde !ai !ult de pornirea si co!portarea pe parcursul ei, decat de handicapul dezvoltarii anterioare. A$utati de siste!ul nostru social, ave! sanse foarte !ari de a intra si de a castiga in co!petitie, daca actiona! in ti!p util, inteligent, e%act, cura$os. Trei sunt do!eniile cheie in care tre"uie actionat & '. teoria a!eliorarii si producerii !aterialului de prasila( ). teoria ali!entatiei si producerii fura$elor co!"inate, indeose"i a pre!i%urilor( *. teoria opti!izarii e%ploatarii si ela"orarea unor sche!e de e%ploatare aferente. +e succesul o"tinut in aceste do!enii depinde ca in viitoarele decenii si secole sa intra! in categoria de"itorilor sau creditorilor pe planul productiei ani!ale. Acu!, !ai !ult ca in ur!a cu ,- de ani, este vala"ila afir!atia e!inentului fondator al scolii zootehnice ro!anesti Gh. .. #onstantinescu /#ine va persevera in e!piris! va cadea infrant0. 1roductia ani!ala, realizarea de "unuri necesare o!ului prin folosirea ani!alelor este un eveni!ent relativ recent in istoria o!enirii. Mo!entul ei de inceput il constituie do!esticirea ani!alelor, procesul de trecere su" controlul o!ului a reproductiei, ingri$irii si hranirii lor( acest inceput a fost unul dintre pri!ii pasi pe care i-a facut in actiunea sa pentru supunerea naturii, pentru folosirea !ai "una a conditiilor pe care !ediul le ofera vietii sale. +o!esticirea calului a asigurat o!ului o sursa de viteza si putere ce nu a !ai fost depasita decat dupa inventarea loco!o"ilei cu vapori si a !otorului cu ardere interna. 2"iectivul principal in cresterea ca"alinelor, il constituie i!"unatatirea continua a potentialului lor de productie, in conditii de econo!icitate !a%i!a. Realizarea acestui deziderat este deter!inat de caracterele, insusirile si particularitatile intrunite , care difera in functie de rasa si individ, respectiv de "aza lor ereditara si interactiunea dintre acestea si conditiile !ediului a!"iant. n acest sens, nivelul productiei este deter!inat de gradul de !anifestare a potentialului genetic al "azei ereditare, su" influenta directa a factorilor de !ediu, care pot fi favorizanti sau inhi"itori. 3aza ereditara si conditiile de !ediu, ca latura funda!entala si concreta in for!area fenotipului, se caracterizeaza prin relatii de interactiune si interdependenta ce se conditioneaza reciproc. Acestea pot suferi procese continui de i!"unatatire astfel incat, su"

raportul potentialitatii diferitelor caractere si insusiri, sa se poata !anifesta prin indici "iologici si econo!ici superiori. 1e !asura i!"unatatirii factorilor de !ediu si a realizarii lor la nivel opti!, se favorizeaza e%teriorizarea intregului potential genetic, astfel incat orice i!"unatatire adusa in acest sens nu !ai deter!ina o !anifestare fenotipica prin productie superioara, fiind necesar sa actiona! asupra potentialului individual genetic. +eoarece potentialul genetic al unei populatii este deter!inat de proportia si de natura genelor si genotipurilor ce o for!eaza, i!"unatatirea "azei ereditare se poate realiza nu!ai prin folosirea siste!elor si a !etodelor ce produc !odificari in raporturile dintre gene, care duc la restructurarea co!"inativa a acestora in genotipuri !ai valoroase in succesiunea generatiilor. +e fapt acesta este insusi scopul a!eliorarii, pe care-l pute! defini ca & / i!"unatatirea directionala a potentialului genetic al populatiilor de ani!ale, prin !odificarea structurii genetice a acestora0. A!elioarea populatiilor se realizeaza prin selectionarea restrictiv reproductiva a genotipurilor ce participa la crearea generatiilor ur!atoare ( progra!area genotipurilor selectionate in vederea reproducerii, asfel incat fata de insusirile ur!arite descendenta sa intruneasca valori superioare sau cel putin egale cu "aza ereditara a for!elor parentale cresterea diri$ata a tineretului si rationalizarea siste!elor de e%ploatare. Aplicarea siste!elor si a !etodelor ce concura la !odificarea structurii genetice a populatiilor de ca"aline sunt cuprinse in progra!e de a!eliorare specifice o"iectivelor propuse si ur!arite pe rase sau pe categorii de rase, o"iective care in toate cazurile deriva din cerintele econo!ice concrete ale pietii interne si e%terne. ndiferent de aptitudini 4calarie, sa!ar sau tractiune5, principalele o"iective ur!arite in a!eliolarea ca"alinelor sant sporirea potentialului de !unca 4viteza si forta5, cresterea precocitatii si a vitalitatii, i!"unatatirea indicilor de reproductie, scaderea consu!urilor specifice si corectarea sau inlaturarea defectelor care deter!ina di!inuarea randa!entului folosirii lor in scop zootehnic sau utilitar. Tinand sea!a de cerintele econo!ice actuale si de orientarile de perspectiva in cresterea ca"alinelor, 1rogra!ul de a!eliorare la aceasta specie 4'67)5 prevedea ur!atoarele directii principale& sporirea capacitatii energetice a ca"alinelor din rasele de tractiune crescute in tara noastra si producerea de noi tipuri de cai utillitari pentru diferite zone ale tarii ( producerea unor tipuri de cai pentru sportul de perfor!anta, ce aptitudini de viteza si pentru sarituri de o"stacole, necesare echipelor hipice care participa la co!petitii interne si internationale ( producerea unor tipuri de cai pentru sportul hipic de a!atori si de agre!ent, necesari oa!enilor care isi petrec ti!pul li"er in !i$locul naturii si practica / turis!ul calare /, aflat in plina dezvoltare. A!eliorarea efectivelor de ani!ale reprezinta o activitate cu caracter prioritar 8n strategia dezvoltarii zootehniei ro!9nesti.

#resterea ca"alinelor, reprezinta o co!ponenta i!portanta a sectorului zootehnic national, a!eliorarea continua a acestor efective rezulta ca o necesitate tin9nd sea!a de ponderea relativ !are a utilizarii cailor 8n agricultura. A!eliorarea efectivelor de ca"aline din !area crestere, este o activitate de interes pu"lic care se realizeaza prin aportul ar!asarilor de !onta pu"lica folositi ca reproducatori 8n statiuni de !onta. :tructura pe rase este 8ntr-o schi!"are per!anenta adapt9ndu-se cerintei sociale venite din partea crescatorilor de ca"aline. ;n etapa actuala sunt utilizati la reproductie 8n special ar!asarii destinati a!eliorarii ca"alinelor de !unca si 8n !ai !ica !asura ar!asarii destinati a!eliorarii ca"alinelor de sport si agre!ent. 1rin politica de a!eliorare a ca"alinelor, statul, pune la dispozitia sectorului privat ar!asari de !onta pu"lica care sa activeze 8n statiuni de !onta organizate de #onsiliile locale si de Unitatile $udetene pentru A!eliorare si Reproductie 8n <ootehnie. Activitatea de a!eliorare a ani!alelor este regle!entata prin =egea <ootehniei nr.>)?)--) si prin 2rdinul co!un al !inistrului A.1.A.M. si !inistrului A . nr. 7@'?@',?)--*.

. AME= 2RAREA #A3A= NE=2R

A!eliorarea ca"alinelor reprezinta procesul de crestere a potentialului genetic , "iologic si reproductiv, in succesiunea generatiilor.

'.' :E=E#T A

:electia, ca !i$loc de a!eliorare a ca"alinelor, ur!areste i!"unatatirea insusirilor "iologice si econo!ice, prin deplasarea valoriilor !edii ale acestora in directia si scopurilor i!puse de necesitati, consolidarea si !ultiplicarea lor in sanul raselor si populatiilor de ca"aline. Restrictionarea reproductiva duce in succesiunea generatiilor, la !odificarea frecventei de gena si respectiv de genotip, in favoarea celor utile si reducerea celor nefolositoare, deplasand astfel !edia insusirilor respective a populatiei spre indici !ai "uni. n acest scop, se i!pune intoc!irea unui plan concret si a!anuntit, tehnic si organizatoric. n consecinta in ur!arirea si favorizarea insusirilor initial sta"ilite, sau schi!"area directiei de selectie, sla"este sau anuleaza efectul asteptat. :chi!"area orientarii selectiei odata inceputa, se va face nu!ai in conditii de stricta necesitate si nu!ai daca noua directie are caracter definitiv. Respectarea acestor principii se i!pune cu atat !ai !ult, cu cat lucrarile de selectie la ca"aline sunt !ult !ai dificile decat la alte specii de ani!ale, ca ur!are a nu!arului relativ !ic de indivizi cu care se lucreaza, succesiunea intre generatii este lenta si acestea se suprapun, !ultiplicarea individuala este scazuta, nu!arul insusirilor si a factorilor ce le influenteaza este aprecia"il, a!eliorarea insusirilor se realizeaza intr-un interval lung de ti!p si tinand sea!a de valoarea individuala a ani!alelor, riscul este !are. 2"iectivele principale ale selectiei constau in i!"unatatirea insusirilor "iologice, !orfologice si econo!ice valoroase, fi%area si consolidarea acestora la un nu!ar cat !ai !are de indivizi din populatie, care sa fie capa"il sa le trans!ita descendentilor si sa le reduca frecventa indivizilor cu insusiri inferioare sau nedorite. n funcite de valorea insusirilor populatiei considerate, prin selectie se poate ur!ari i!"unatatirea conco!itenta a !ai !ultor caractere cu! sunt potentialul productiv , precocitatea, reproductia s.a., sau nu!ai a unora, ca talia , lugi!ea corporala, largi!ea unor seg!ente s.a. n toate cazurile, pro!ovarea insusirilor econo!ice utile tre"uie sa tin sea!a si de i!"unatatirea sau !entinerea caracterelor "iologice generale, care, daca

sla"esc, influenteaza negativ capacitatea de a!eliorare si econo!icitate individuala. n acelasi ti!p, selectia nu tre"uie ingradita de standardul pentru o rasa reprezentand o unitate siste!atica caracterizata prin indici standardizati vre!elnic si evolutiv, care, prin folosirea siste!elor si !etodelor de a!eliorare pot fi i!"unatatite radical, in scopul realizarii unor indici !ereu superiori.

'.'.'. EAE#TU= :E=E#T E

Efectul selectiei sau castigul genetic, reprezinta deplasarea !ediei caracterelor si a insusirilor unui grup din cadrul unei populatii insasi, in generatiile succesive. Aprecierea si posi"ilitatile de e%pri!are a efectului selectiei pentru insusirile si caracterele calitative fiind cunoscute, vo! insista in continuare asupra ele!entelor de influenta ale acestora, avand in vedere particulatile speciei ca"aline. Starea de sanatate constituie un factor care in cazul unei stari !aladive persistente si !ai ales ereditare, !icsoreaza sau inhi"a selectia.A!inti! aici !ai ales afectiunile diferitelor aparate functionale, echili"rul neuro-for!unal s.a. Omogenitatea si marimea populatiei.1opulatiile ca"aline 4rase si varietati5 prezinta in general o structura genetic o!ogena, consolidata de-a lungul generatiilor, cu varia"ilitate relative restransa pentru unele insusiri si caractere, fapt influientat si de nu!arul !ai redus de indivizi pe rase sau pe varietati4co!parative cu alte specii de fer!a5. +in aceste considerente, asigurarea opti!a a conditiilor si a factorilor de !ediu reprezinta un !i$loc deose"it de i!portant in !anifestarea potentialului genetic individual si respectiv a posi"ilitatii de alegere a celor !ai valorosi genitori. Intensitatea selectiei 4R5 reprezinta proportia de indivizi retinuti in fiecare generatie pentru reproductive, in vederea !entinerii nu!arului constant de indivizi in populatie. #u cat nu!arul retinut este !ai !ic, cu atat selectia pe generatie poate fi !ai riguroasa si rit!ul !odificarilor in structura genetica creste sau invers. Tinand sea!a ca o"isnuit de la iapa se o"tin anual -,>B !an$i din care -.*> fe!ele, in cazul varstei de refor!a, la '' ani intensitatea de selectie la rasele inter!ediare este RC',,* ? -.*> C *7.@ D( respectiv in fiecare an tre"uie retinut *7,@D din tineretul fe!el nascut. n cazul refor!ei la ', ani, retinerile anuale se reduc la )>D RC'-?-,*>C)>D. #u alte cuvinte, intensitatea de selectie este influientata de varsta o"tinerii pri!ului !anz,de nu!arul produsilor o"tinuti de la o fe!ela si de varsta de refor!a.

n cazul sporirii efectivelor !atca, retinerea anuala a tineretului fe!el de inlocuire se !a$oreaza corespunzator cresterii procentuale prevazute, ceea ce de ase!enea influienteaza evident intensitatea selectiei. =a !asculi, intensitatea de selectie este !ult !ai !are, de atatea ori, la cate fe!ale se preconizeaza a fi folositi, de unde si i!portanta deose"ita a acestora in procesul de a!eliorare a populatiei. n !edie se retin anual cate )-* produsi din totalul celor o"tinuti anual. Intervalul dintre generatii e%pri!at prin varsta !edie a reproducatorilor in !o!entul a$ungerii la !aturitatea de reproductie a descendentilor, este de '--'' ani. +in aceste considerente, efectul selectiei este !ai lent decat la alte specii de fer!a si tre"uie co!pensata printr-o e%igenta deose"ita in alegerea reproducatorilor. Diferenta de selectie se refera la superioritatea caracterelor si insusirilor nucleului de selectie fata de populatia din care face parte.+iferenta valorica a insusirilor ur!arite dintre cele ale lotului de reproductie si a populatiei din care acesta face parte, per!ite un precalcul cu privire la prognosticarea perfor!antelor viitorilor produsi.:pre e%e!plu, daca intr-o herghelie de trapasi se realizeaza in !edie la ar!asari, viteza de 'E)-EE?F!la iepe fata de )EBEE?F! in !edie pe populatie, diferenta de selectie reprezinta un ti!p cu ,-EE !ai putin la nucleul de selectie. Aceasta diferenta de selectie presta"ilita se realizeaza in descendenta cu unele a"ateri, deter!inate de influienta selectiei naturale si a unor factori de !ediu !ai !ult sau !ai putin favorizanti. Coeficientul de heritabilitate (h2) reprezinta un ele!ent de !are i!portanta in procesul de selectie, siguranta trans!iterii in descendenta fiind cu atat !ai !are, cu cat caracterul sau insusirea respectiva este !ai "ine consolidata gentic. Apreciind diferentele genotipice dintre rase si in cadrul acestora intre linii, valorice coeficientului de herita"ilitate releva un potential diferit de trans!itere ereditara a insusirilor ur!arite, ca o consecinta a genotipurile ce alcatuiesc fiecare rasa sau linie in parte, insa care in !a$oritatea cazurilor releva o puternica consolidare genetic. nsusirile !ai intens influentate de factorii e%ogeni, prezinta in general un coeficient de herita"ilitate !ai scazut, cu! este spre e%e!plu la rasa Gutula insusirea pentru viteza cu h) de -,*) pentru sa!ar.

Efectul selectiei pentru o insusire se realizeaza cel !ai usor si intr-un ti!p !ai scurt co!parative cu selectia conco!itenta pentru !ai !ulte insusiri, insa tre"uie sa ave! in vedere dezvoltarea corelativa a insusirilor si sa nu negli$a! insusirile "iologice generale ale individului. Astfel daca la o populatie de cai nu ne !ultu!este o insusire cu! ar fi spre e%e!plu talia prea redusa la caii de !unte si dori! sa realiza! o crestere de B c! pe generatie, este nevoie ca !aterialul de reproductie folosit sa fie cu 7 c! !ai inalt decat populatia respectiva. n acest fel se va putea realiza progresul asteptat dupa cu! ur!eaza& -talia calului de !unte -talia reproducatorilor utilizati '*B,)* c! ',*,'6 c! -,@* c! 6,* ani

-coeficientul de herita"ilitate pentru talie -intervalul dintre generatii g C -,@* % >,6@ C B,-' c! pe gratie si $ C B,-'?6,* C -,B, c! pe an

n situatia cand ur!ari! cresterea !asei corporale care la calul de !unte este in !edie de *,, Fg,iar a ar!asarilor reproducatori folositi din rasa hutula de ,-- Fg, pute! evalua efectul selectiei pe generatie, tinand sea!a ca h) C -,>, astfel& g C B@ % -,@7 C *7,-7 Fg respectiv $C *7,-7?6,* C ,,-6 Fg n concluzie, este necesar sa folosi! la reproductie nu!ai reproducatori care in ti!p sa asigure castigul genetic asteptat. Efectul selectiei pentru mai multe insusiri. n !a$oritatea cazurilor in a!eliorarea ca"alinelor prin selectie nu se ur!areste i!"unatatirea unui singur caracter, ci a !ai !ultora si!ultan. #astigul genetic in cazul selectiei conco!itente pentru !ai !ulte insusiri sau caractere este direct influientat de corelatia dintre acestea si valoarea coeficientului de herita"ilitate. Tinand sea!a de i!portanta cresterii geno!enelor corelative dintre caractere, corelatii a caror ordin de !ari!e este deter!inat de intensitatea relatiilor dintre genele sau "locurile de gene cu actiune pleiotropa deter!inate de caracterele corelate si

intensitatea dintre factorii e%ogeni care concura in acelasi sens sau antagonist la !anifestarea acestor caractere. Haloarea coeficientului de corelatie dintre doua sau !ai !ulte insusiri variaza foarte !ult, in functie de caracterul de dezvoltare si!ultan sau independent al acestora. Asa spre e%e!plu, coeficientul de corelatie dintre unele insusiri fenotipice si perfor!antele de viteza realizate in pro"ele de calificare de tineretul ca"alin din rasa =ipitana, variaza dupa cu! ur!eaza& -#oeficientul de corelatie intre ti!pul realizat in pro"a de control si !odificarea plusului dupa efectuarea acesteia este de -,-7( cu te!peratura -,)B( -corelatia !odificarilor pe durata pro"ei intre lipe!ie si respiratie este de -,*7( cu te!peratura -,)B si cu pulsul -,'7( -corelatia intre !odificarile lipe!iei si puls este de -,)-, cu respiratia -,'@ si cu te!perature -,*)( -corelatia intre !odificarea fractiunilor ga!aglo"uline si puls este -,,*, cu respiratia -,'> si cu te!peratura corpului -,*) s.a. n acest sens este edificatoare selectia aplicata la rasa Gutula, in vederea cresterii dezvoltarii corporale, la care in ulti!ii *B ani s-a !arit talia cu B,>D, peri!etrul toracic cu 6,*D, cu aproape '-D !asa corporala s.a. '.'.) #R TER =E :E=E#T E #riteriile dupa care se face selectia reproducatorilor sunt diferite, in functie de caracterul unitatilor crescatoare. Astfel in unitatile de e%ploatare si in!ultire, selectia se refera la e%cluderea indivizilor cu potential de reproductie nesatisfacator sau scazut, respectiv dupa criterii fenotipice, iar pentru reproductie se folosesc ar!asari produsi de unitatile de selectie. n unitatile de selectie, respectiv in herghelii, selectia se face dupa criterii co!pre%e, atat fenotipic, cat si genotipic. Selectia fenotipica la ca"aline se refera la sta"ilirea valorii individuale dupa caracterele de e%terior, constitutie si potential de productie. Aceasta se face pe etapa de varsta, de la nastere si pana la !aturitate, pe !asura e%teriorizarii insusiririlor si caracterelor respective, pe "aza carora se sta"ileste destinatia fiecarui individ, pentru reproductie, productie sau refor!a.

Selectia genotipica reprezinta analiza genetica individuala dupa valoarea ereditara a caracterelor si a insusirilor ascendentilor, a rudelor colaterale si a descendentilor. Aprecierea co!ple%a dupa criteriile fenotipice si genotipice se e%pri!a sintetic si deter!ina valoarea "iologica individuala, in functie de care se aplica restrictionarea reproductive, respectiv destinatia ca reproducator in unitatile de selectie sau de productie. '.'.*. A2RME=E :E=E#T E n functie de scopul ur!arit in a!eliorarea unor insusiri sau caractere n populatie, folosi! una din for!ele selectiei, astfel& selectia directional progresiva se aplica in vederea sporirii potentialului productiv 4ca forta, viteza si rezistenta5, cresterea indicilor de fecunditate si natalitate s.a.( selectia directional regresiva in scopul pro!ovarii unor insusiri cu! sunt precocitatea , reducerea consu!ului specific, corectarea defectelor de aplo!", scaderea taliei la ,,ponei de aparta!entEE s.a.( selectia sta"ilizatoare are aplica"ilitate pentru un nu!ar redus de insusiri, cu! sunt constitutia, te!pera!entul sau rezistenta fata de conditiile de !ediu s.a. care ne satisfac la unele rase 4Ardenez, Nonius etc.5, iar selectia disruptiva se foloseste in cazul cand ur!ari! crearea in cadrul unei rase a unor tipuri sau varietati deose"ite su" raport valoric a uneia sau !ai !ultor insusiri, cu! a fost cazul celor doua su"varietati de Nonius !are si !ic, sau al tipurilor usoare si !asive din cadrul unor rase 4trapasi5. ndiferent de for!a selectiei aplicate, in alegerea indivizilor pentru reproductie tre"uie sa sta"ili! valoarea de a!eliorare generala si speciala a acestora, ele!ente care conditioneaza progra!area si folosirea lor la reproductie.

'.'.,.:E=E#T A +U1A #R TER AEN2T 1 #E Efectul selectiei in !asa innu!eroase cazuri da rezultate contradictorii, depinzand in !are !asura de structura ereditara a populatiei, de insusirile ur!arite si !ai alesde valoarea coeficientului de ereditare al acestora.Aolosirea reproducatorilor !asculi selectionati individual, potrivirea $udicioasa a perechilor si asigurarea conditiilor opti!e in favoarea frecventei genelor valoroase si la e%teriorizarea potentialului insusirilor econo!ice utile.

TEGN #A :E=E#T E Individualizarea reprezinta la ca"aline o practica veche, care se asigura prin dangalizarea sau crio!arcarea unor se!ne specific rasei, !enita sa e%cluda orice confuzie cu privire la origine.Marcarea cuprinde litere, cifre si se!ne conventionale care indica rasa, originea individului dupa parinti si provenienta, herghelia sau unitatea producatoare. Aplicarea dangalelor se face diferit in functie de rasa, astfel&

nitiala tatalui si se!nul de !a!a se aplica pe latura dreapta a locului seii la rasele ,,pur sangeEE 4pur sange englez, Ara" si trapas5( si respectiv pe latura stinga, pentru restul raselor si pentru $u!atatile de sange 4=ipitana, Gutula, Ardeneza, Ghidran, Nonius si Auriso-North :tar5 Marca hergheliei si nu!arul de produs se aplica pe latura stanga a locului seii la rasele ,,1ur sangeEE si respectiv pe latura dreapta la ,,Iu!atatile de sangeEE. n !o!entul ad!iterii in nucleul de reproductie, iepelor li se infiereaza pe latura stanga a gatului, in trei!ea !i$locie si superioara nu!arul de iapa !a!a 4nu!arul curent din registrul genealogic al rasei4fig. B'5 . Examenul sanitar. :anatatea este un i!portant factor de productie, care tre"uie luat in considerare in alegerea a!"ilor reproducatori. =a reproductie se accepta nu!ai indivizii afectati de unele "oli contagioase ca durina, !orva s.a. cei afectati de ano!alii sau "oli ereditare congenital letale sau neletale, cei ale caror organe genital sunt anor!ale 4her!afroditis!, sterilitate, criptorhidie, asper!ie, azoosper!ie s.a.5

'. '. ,. '. A=EGEREA RE1R2+U#AT2R =2R +U1A N:U: R =E +E RA:A :ta"ilirea apartenentei de rasa reprezinta o operatiune foarte i!portanta, deoarece de ea depide caracterul aprecierilor si a !asurilor ce se iau dupa selectie, indifferent daca cresterea se face in rasa curata sau prin incrucisare.+eter!inarea apartenentei de rasa de face pe "aza evidentelor genealogice4care asigura cea !ai !are siguranta5, dupa caracteristicile de e%terior si constitutie, dupa date infor!ative privind originea si provenienta. n acest sens,fiecare rasa se caracterizeaza prin valori !edii ale principalelor caractere si insusiri, care au dus la sta"ilirea unor standarde de rasa. Aprecierea dupa insusirile de rasa nu tre"uie ingradita de standardul acesteia, !ai ales pentru insusiri !inore, cunoscand ca insasi selectia reprezinta o i!portanta veriga de deplasare a !ediei rasei spre valori superioare. n acelasi ti!p insa, nu se acepta indivizii ce nu se incadreaza in standardul rasei su" raportul insusirilor principale ce privesc productia, sau cele secundare colective cu aceasta. 1rin aceasta apreciere, se face gruparea in ca"aline de rasa curata sau !etisi cu specificarea generatiei, iar rezultatele se scriu in fisele de selectie sau "onitare ale fiecarui individ. Aprecierea dupa origine si e%pri!area tipului de rasa se concretizeaza prin acordarea de note astfel& e%pri!area foarte "una a tipului de rasa cu note intre 7 si '-( "una cu nota >( satisfacatoare cu B-@ si rea cu *-,. ncadrarea in clase se face in functie de nota acordata dupa cu! ur!eaza& record cu !ini!u! 6 la ar!asari si 7 la iepe, in elita cu !ini!u! 7 la ar!asari si > la iepe, in clasa cu nota > indiferent de se%( in clasa a a nota !ini!a B la ar!asari si , la iepe. '. '. ,. ). A1RE# EREA RE1R2+U#AT2R =2R +U1A EJTER 2R

:tudiul e%teriorului se concretizeaza prin e%a!enul analitic si de sinteza, care vizeaza apreciere dezvoltarii corporare, for!atul si ar!onia de asa!"lu a confor!atiei, constitutia, corectitudinea aplo!"urilor, te!pera!ental si caracterul ani!alului, corelativ cu tipul si aptidunea !orfoproductiva. Aprecierea e%teriorului se face prin !etode directe si indirecte, in scopul sta"ilirii, co!parative cu standardul rasei sau cu alte grupe de indivizi din populatie, valorii diferitelor insusiri !orfologice ce evidentiaza dezvoltarea corpolara si dina!ica acestora favora"ilitatea raporturilor si proportionalitatea corporala fata de tipul !orfoproductiv din care individul face parte, protentialul energetic si productiv s.a. +intre !etodele directe, aprecierea li"era se foloseste o"isnuit pentru for!area unei priviri de ansa!"lu asupra individului, sta"ilind daca acesta intruneste caracterele corespunzatoare lui, sta"ilind daca prezinta pprezinta concordanta intre dezvoltarea corporala si varsta, ar!onie de ansa!"lu, sanatate, te!pera!ent, ano!alii, defectuozitati, vicii s.a. Aprecierea se e%pri!a prin calificative 4 forte "un, "un, !ediocru, su"!ediocru si rau 5 sau note corespunzatoare acestora 4 cu scari diferite, intre B-', '--', )--'5. #ele trei grupe de insusiri sunt & cap, gat si trunchi( !e!"re, constitutie, !usculatura, tendoane si liga!ente. Masuratorile "io!etrice reprezinta o !etoda a$utatoare precisa si e%acta, folosita curent la ca"aline, care furnizeaza date asupra dezvoltarii generale, asupra proportionalitatii dintre diferitele regiuni sau seg!ente ale organis!ului si asupra dina!icii acestora, per!ite co!pararea intre indivizi sau grupe diferite de indivizi a datelor e%pri!ate in valori a"solute, relative si indici corporali.

'.'.,.*. :E=E#T A +U1A #R TER GEN2T 1 #E :electia individuala asigura pre!izele unei trans!iteri !ai constante a insusirilor ur!arite la ur!asi. 1rocedeul i!pune ca, pe langa cunoasterea insusirilor !orfologice a populatiei supuse selectiei, dupa criterii genotipice. Aceste date se inscriu in registre !atricole si genealogice, constituind te!eiul selectiei dupa criterii genotipice, a potrivirii perechilor si a !etodei de crestere. '.'.,.,. :E=E#T A RE1R2+U#AT2R =2R +U1A A:#EN+ENTA Analiza ascendentei per!ite aprecierea gradului de consolidare a "azei ereditare a reproducatorului, cunoasterea insusirilor de productie a ascendentilor si a nu!arului de stra!osi cu insusiri valoroase . Haloarea de a!eliorare dupa descendenta este deter!inata de nu!arul de stra!osi pe generatie si de valoarea insusirilor acestora.

'.'.,.B. :E=E#T A RE1R2+U#AT2R =2R +U1A N:U: R =E RU+E=2R #2=ATERA=E Tinand sea!a de faptul ca fiecare individ face parte dintr-o fa!ilie !ai !ult sau !ai putin o!ogena su" raportul fenotipic si genotipic , aprecierea perfor!antelor insusirilor ur!arite dupa rudele colaterale !areste siguranta cu privire la potentialul prezu!tiv intrunit de individul considerat pentru aceste insusiri. Acest procedeu are o se!nificatie deose"ita in aprecierea reproducatorilor si gra"este !unca de selectie fata de alegerea dupa descendenta. '. '. B. *. :E=E#T A RE1R2+U#AT2R =2R +U1A +E:#EN+ENT Alegerea reproducatorilor dupa descendenti reprezinta cel !ai sigur !i$loc pentru a define valoarea lor de a!eliorare, constituind ulti!a si cea !ai i!portanta veriga a selectiei. 1e "aza fenotipului descendentilor, prin !etode statisce, pute! deter!ina o"iectiv si corect caracteristicile genotipice ale reproducatorilor si !odul cu! acestia le trans!it in generatii succesive, in functie de care, se califica ca&i!"unatatitori, indiferenti sau inrautatitori pentru actiunea de a!eliorare a populatiei in care se folosesc. #apacitatea de trans!itere creditara a insusirilor ur!arite conditioneaza castigul genetic 4efectul selectiei5 care sta la "aza sta"ilirii rationale a siste!ului de potrivire a perechilor. Testarea reproducatorilor pe "aza perfor!antelor descendentilor se utilizeaza in principal pentru alegerea reproducatorilor !asculi, insa in cazul hergheliilor se folosesc si pentru alegerea iepelor de reproductie. Metodele de testare a reproducatorilor dupa descendenta in herghelii sunt diferite in functie de scop, astfel& -in lucrarile de "onitare anuale 4confor! instructiunilor de "onitare- +ecretul ,*?'6>@5, testarea se face dupa valoarea a cel putin doua serii de descendenti pentru ar!asari si de !ini!u! doi !an$i nascuti in conditii nor!ale, pentru iepe.aprecierea se e%pri!a prin note de la '- la ', astfel& ) !entru armasari si iepe din herghelii& +escendenti in !a$oritate din clasele elita si recordKKKKKKKKK.'--7 +escendenti !a$oritar din clasa elitaKK>-@ -+escendenti in principal din clasa a -AKB +escendenti !a$oritar din clasa a ii-a K,

")pentru armasari de monta publica& -descendenti cel putin >BD din clasa a i-a si !ai "uniK..'--7 -descendenti !ini!u! B-D din clasa a -a, restul necorespunzatori pentru reproductie 7-@

-descendenti cel putin )BD din clasa -a, @-, -toti descendentii necorespunzatori pentru reproductieKK.su" , ncadrarea in clase dupa valoarea descendentilor se face in functie de nota acestora, dupa aceleasi i!ite ca si pentru dezvoltarea corporala. -In lucrarile speciale de alegere ( selectie) a reproducatorilor !asculi dupa descendenta, se utilizeaza una dintre !etodele de testare cunoscute, tinand sau nu sea!a de influenta !a!elor, nu!arul descendentilor necesari este in functie de rasa si de gradul de a!eliorare, fiind de !ini!u! '--'B descendenti, in cazul raselor 1ur sange englez si Trapasi si de cel putin 'B-)- descendenti la celelalte rase. +intre aceste nu!eroase !etode, in functie de se!nificatia lor, !ai !ult utilizate sunt ur!atoarele& a. Metoda productiei potentiale, prin care valoarea de a!eliorare a unui reproducator 4 T 5 se deter!ina prin diferenta intre !edia insusirilor descendentilor 4 + 5 si ale !a!elor 4 M 5, sau chiar nu!ai prin diferenta dintre valoarea insusirilor reproducatorului respectiv cu !edia descendentilor sai.E%e!plificand valoarea de a!eliorare a ar!asarului ,, 2sloEE de rasa Trapasa pentru insusirea de viteza 4 ti!p?F! 5, este ur!atoarea& ". TCM-+( TC ',)7,@- 'E)B,6C ) :E# > zeci!i :au T- +( 'E)B,6- 'E)-,- C B :E# 6 zeci!i Aceasta !etoda se foloseste in general orientativ, deoarece nu tine sea!a de fiecare i!perechere, e%pri!and doar diferenta !edie cu indici de siguranta redusi. c. Metoda gratarului ereditatii, prin care valoarea de a!eliorare a reproducatorilor se sta"ileste in !od grafic si respectiv prin calificativele & i!"unatatilor, indiferent sau inrautatitor.Rezultatul testului dupa descendenta prin co!pararea insusirii de viteza ale acestora cu ale !a!elor pentru ar!asarul +ecision de rasa Trapas si respectiv pentru ar!asarul ,, Gro"L J ME de rasa Gutula 4 fig.B, si BB respectiv B@ si B> 5 releva calitatile de a!eliorator ale ar!asarilor respective, per!itand in acelasi ti!p analiza co!"inativ reproductive a cuplurilor realizate, in vederea diri$arii cat !ai $udicioase a potrivirii perechilor. #u toate ca !etoda este co!ple%a si singura, are dezavanta$ul ca nu tine sea!a de influenta conditiilor de !ediu, co!pararea facandu-se intre indivizi din loturi si perioade diferite 4 !a!e-descendenti 5. d. Metoda de apreciere a reproducatorilor, prin cu!pararea valorii descendentilor cu grupe de descendenti ai altor reproducatori de aceeasi varsta, in aceeasi perioada de ti!p si crescuti in aceasi conditii cu cei ai reproducatorului in testare, deci conte!poran cu acesta. Este o !etoda a care eficienta este cu atat !ai sigura cu cat fe!elele cu care se i!perechiaza ar!asarii reproducatori sunt !ai o!ogene si nu!arul descendentilor !ai !are. 1rocedeul de calcul are in vedere diferenta dintre valoarea !edie a insusirii descendentilor 4 N 5 reproducatorului analizat 4 T 5 si valoarea !edie a insusirii conte!poranilor 4 A 5 sau a descendentiilor altor reproducatori conte!porani 4 T % 5, fata de care se sta"ileste si se!nificatia diferetei.

Acest procedeu il e%e!plifica prin rezultetele o"tinute de tineretul din rasa Gutula, la pro"a de calificare in atela$ pe diferenta de '- F! cu ')-- Fg tractate in alura de trap. ' .) 12TR H REA 1ERE#G =2R n functie de criteriile diri$arii potrivirii perechilor, siste!ele de i!perechere se "azeaza pe ase!anare genotipica sau fenotipica.

'. ). '. '. M1ERE#GER =E NRU+ TE n cadrul hergheriilor de la noi, s-au practicat i!perecheri in !a$oritate cu consangrivitate indepartata si !oderata, respective cu cel putin , generatii li"ere. Nu!ai in cazuri deose"ite s-a practicat o consangrivitate apropiata, respective cu ) sau * generatii li"ere. Asa este cazul ar!asarului #onversano Jlll, care la tipul sau a fost intens si indelungat folosit ca reproducator, !ergand pana la consangivinitatii stranse de tipul - sau - H. 2 consangrivitate apropiata s-a practicat si in cadrul hergheliei de la 3ontida la varietatea Aurioso- North :tar. '. ). '. ). M1ERE#GER =E NE NRU+ TE !perecherile inrudite 4 genetic 5 sau de incrucisare, au ca efect principal cresterea grandului de heterozigotie in defavoarea he!ozigotiei( ele sunt opuse consangvinizarii si !anifesta feno!enul de heterozis, efect influentat evident de e%istent feno!enului de do!inant. !perecherile neinrudite se practica intens la specia ca"alina, ata in scopuri econo!ice i!ediate, cat si in scopul a!eliorarii unor rase sau populatii 4 infuzie, a"sor"tie, crearea de noi rase5 , siste!e asupra carora vo! reveni in capitolul privand !etodele de crestere. '.) .). : :TEME +E M1ERE#G ARE 3A<ATE 1E A:EMANARE AEN2T 1 #A :e practica in cazul indivizilor a carol "aza eriditara nu este cunoscuta sau nu se ia in considerare. +upa cu! indivizii i!perecheati sunt sau nu ase!anatori fenotipic,se deose"esc doua siste!e de i!perecheri so!atic& ,, i!perecheri o!ogene ME ,,practicate in cazul cresterii in rasa curate si ,,i!perecheri heterogeneEE. Acest siste! de i!perecheri se practica in functie de scopul ur!arit, fie pentru dispersarea, fie pentru unifornizarea unei populatii sau a unei grupe de indivizi din cadrul acestora. '. *. . MET2+E +E #RE:TERE n functie de scopul ur!arit, de !entinerea si de consolidarea unei populatii sau de !odificarea acestora, se utilizeaza una din !etodele de crestere& in rasa curata sau prin incrucisare. +e fapt, la for!area tuturor raselor sau a varietatilor s-a folosit cresterea prin incrucisare, iar apoi consolidare s-au crescut in rasa curata.

'. *. '. #RE:TEREA N RA:A #URATA #aracteristicile funda!entale ale indivizilor crescuti dupa aceasta !etoda sunt constanta caracterelor, capacitate !are de trans!itere ereditara, ase!anatoare pronuntata intre ascendenti si descendenti, capacitate de adaptare !ai redusa la conditii noi de !ediu.=a cresterea in rasa curate se folosesc i!perecheriile o!ogene sau heterogene. n loturile de selectie 4 din herghelii 5 se practica i!perecherea indivizilor cu caractere si insusiri fenotipice ase!anatoare de generatie, fara practicarea consangvinitatii, ceea ce asigura o"tinirea unor grupe de ani!ale valoroase, ase!anatoare unor linii, dar fara efecte negative ale consangvinizarii. #a ur!are a nu!arului relativ redus de iepe !a!e hergelii si a faptului ca pentru acestea se retin B-@ ar!asari pepinieri, in vederea evitarii consangvinitatii se practica uneori i!perecheri heterogene, cunoscute su" denu!irea de ,, i!prospatare de sange ME. Aceasta ,, i!prospatare ME consta in folosirea la reproductie a unui ar!asar din aceeasi rasa insa apartinand unei linii diferite sau chiar facand parte din aceeasi linie insa crescut din conditii ecologice deose"ite. 1entru o"tinerea efectului !a%i! de eficienta a a!eliorarii, cresterea in rasa curate are la "aza cresterea pe "aza de linii si fa!ilii, prin care se ur!areste transfor!area unor insusiri individuale valoroase in insusiri colective. n cadrul tuturor raselor si varietatilor crescute in tara, cresterea lor se "azeaza pe a!eliorarea liniilor si a fa!iliilor e%istente si crearea unora noi, cu valoarea "iologica !ai "una. '. *. ). #RE:TEREA 1R N N#RU# :ARE #resterea prin incrucisare este o !etoda curent folosita in cresterea ca"alinelor, fiind aplicata su" diferitele ei for!e cu deose"ita eficenta in vederea a!eliorarii unor rase cu insusiri !orfoproductive !ai putin satisfacatoare, pentru crearea de rase noi si chiar pentru satisfacea unor nevoi de interes econo!ic i!ediat punct in functie de scopul ur!arit, prin incrcucisare se i!perecheaza indivizii din doua sau !ai !ulte rase, respective se asigura co!"ina"ilitatea unor ga!eti cu structura genetic diferita, cea ce are ca efect o crestere a ho!ozigotiei, caracterizata printr-o !ai accentuate varia"ilitate a insusirilor, i!"ogateste "aza eriditala a produsilor, creste varia"ilitatea, capacitatea de reproductie, de productie si productivitatea acestora, !arind in acelasi ti!p plasticitatea si adapta"ilitatea lor. '. *. ). '. MET2+E=E +E N#RU# :ARE A2=2: TE N :#21U= AME= 2RAR RA:E=2R a. ncrutisarile de infuzie se practica la unele rase sau varietatii in vederea corectarii unor defecte sau pentru consolidarea unor insusiri, prin folosirea unor reproducatori !asculi dintr-o rasa a!elioratoare, insa fara ca rasa a!eliorata sa sufere !odificari inportante. Aceasta incrucisare se face o singura data sau se repet dupa un anu!it nu!ar de generatii, cand insusirile utile i!pri!ate se pierd, sau reapar cele nedorite.

"# incrucisarea de absorbtie ( de formare ) se practica in scopul transfor!arii radical a unei rase cu insusiri !orfoproductive !ai putin valoroase, pastrand o parte din genofundul sau, astfel incat ti!pul sau noua rasa create sa se deose"easca prin cateva particularitati de rasa a!elioratoare. c# incrucisarile pentru formarea de rase noi sunt deter!inate de necesitatea inlocuirii unei rase vechi ce nu poate fi i!"unatatita prin nici una din !etodele anterior prezentate, sau cand se ur!areste o"tinerea unui tip nou, care sa intruneasca insusiri utile a unor rase ce nu pot creste in conditiile specifice unui teritoriu. :che!ele de incrucisare sunt co!ple%e, fiind deter!inate de tipul pe care-l dori!, de alegerea raselor care pot contri"ui la cresterea lui, de co!"ina"ilitatea si de trans!iterea insusirilor ur!arite in generatiile ur!atoare. 1e parcursul ti!pului au fost create nu!eroase rase, dintre care la noi !ai recent a!inti! #alul se!igreu ro!anesc si Trapasul ro!anesc.

'. *. ). ). MET2+E +E N#RU# :ARE N :#21UR E#2N2M #E ME+ ATE #uprinde !etode prin care se ur!areste o"tinerea unor indivizi cu insusiri productive si econo!ice superioare intr-un interval de ti!p scurt. +intre aceste !etode se foloseste nu!ai incrucisarea de pri!a generatie, incrucisarea alternativa si cea de rotatie nefiind utilizate in cresterea ca"alinelor. Incrucisarea de prima generatie ( sau industriala5. Este o !etoda veche ,folosita la noi !ai ales in perioada anilor '6)--'6,-, cu prercadere in zona 3anatului, in #risana si o parte din Transilvania, unde cun ar!asari din rase grele sau se!igrele i!portati, s-a ur!areit, prin incrucisari de pri!a generatie, o"tinerea unui cal se!igreu destinat lucrarilor agricole si transportului. '. *. ). *. G 3R +AREA NTER:1E# A #A Reprezinta reproducerea dintre unele specii inrudite int-un anu!it grad din punct de vedere ta%ono!ic. n aceasta grupa se cuprind hi"rizii & EOuus !ullus, EOuus Ginnus, <e"rulii si <e"rilii, ale caror caracteristici si particularitati au fost prezentate intr-un capitor anterior. '. ,. 1R2GRAMU= NAT 2NA= +E AME= 2RARE 1rogra!ul national de a!eliorare cuprinde o sea!a de !asuri tehnico-organizatorice care concretizeaza principiile si directia de orientare in cresterea ca"alinelor, ele!ente ce se incadreaza ar!onios in planul general de cresterea a ani!alelor in tara. Masurile preconizate in directia cresterii ca"alinelor sunt detaliate in planul de perspectiva cu character de lunga durata si planuri concrete i!ediate, care sunt coordinate de catre MA A prin ,, #entrul repu"lica! de cresterea si calificarea cailor de rasaEE, organ creat special in acest scop.

n cadrul progra!ului de a!eliorare a ca"alinelor si respective a planurilor de crestere a acestora, sunt prevazute !asurile tehnico-organizatorice privind directia de crestere, zonarea raselor culturale in vederea a!eliorarii raselor autohtone, asigurarea "azei tehnico-!ateriale de crestere si de a!eliorare a ca"alinelor. '. ,. '. Gergheliile reprezinta unitatile prin care statul actioneaza direct in procesul de a!eliorare a populatiilor de ca"aline e%istente in tara. Gergheliile de stat cuprind !aterial "iologic pe rase, care intruneste cel !ai valoros fond genetic din tara, avand rolul de a !entine si perfectiona continuu accest patri!oniu, de a difuza !atca fe!ela in unitatile econo!ice din tara si sa asigure producerea ar!asarilor necesari !ontei pu"lice. Acestea reprezinta ni$loacele prin care influenteaza si concur direct la i!"unatatire populatiilor de ca"aline e%istente in tara. '. ,. ). +epozitele de ar!asari reprezinta unitati de stat, in care sunt cuprinsi ar!asari reproducatori destinati !ontei pu"lice, para!etrate in functie de necesarul de reproducatori al zonei corespunzatoate ce o deservesc 4 intre @--'7- ar!asari 5 si care in perioada de reproductie sunt difuzati pe centre de !onta. n prezent ave! un nu!ar de 7 depozite de ar!asari, din care anuali se asiguta pentru !onta pu"lica ''B--')-ar!asari. +epozite de ar!asari reprezinta !i$locul direct prin care se realizeaza progra!ul national de a!elirare a populatilor autohtone de ca"aline, care difuzeaza ar!asari la reproductie diferential in teritoriu, confor! planului dezonare a raselor. '.,.,. <onarea raselor de ca"aline, reprezinta progra!ul de folosire a raselor a!elioratoare in vederea i!"unatatirea populatiilor autohtone, in functie de caracterelor, de insusirile si de tipul dorit, corespunzatoare diferitelor zone naturale si scopului econo!ic ur!arit. n toate cazurile, incrucisarile de a"sor"tie preconizate ur!aresc !arirea capacitatii de productie a calului autohton, indiferent de atitudine si respectiv i!"unatatirea capacitatii de acli!atizare a raselor culturale utilizate.

BIBLIOGRAFIE

CONSTANTIN VELEA, I.TIRNOVEANU, N. MARCU, I.BUD Cresterea cabalinel r, E!it"ra DACIA, #$%&

 S. RUSU, I.'AVOI, S.(O(OVICI, N. CAMALESA, G).TARABOANTA, (.MARIAN* ' te+nie, E!it"ra DIDACTICA SI (EDAGOGICA, BUCURESTI, #$%# V.U,ICA, G).GEORGESCU, G).LUNGULESCU, N.MARCU* Te+n l -ia cresterii cabalinel r, , E!it"ra DIDACTICA SI (EDAGOGICA, BUCURESTI, #$%. C.DRAGANESCU*A/eli rarea ani/alel r, E!it"ra CERES, BUCURESTI, #$0$.