Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Braov 2013
Grupul int cruia ne adresm prin activitile i proiectele noastre, este format din cele peste 190 de familii cu copii cu TSA, Sindrom Down, Sindrom Asperger, ADHD i tulburri asociate, nregistrate n baza de date, precum i membrii comunitii braovene care au n familie persoane diagnosticate cu Tulburri din Spectrul Autism (TSA). n prezent putem asigura condiii de terapie specializat doar pentru 70 de beneficiari, restul aflndu-se pe lista de ateptare. Sperm ca anul acesta s beneficiem de sprijin i sa putem crete numrul terapeuilor la 20.1
foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte. Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de a-si concentra atentia si de a fi coerent; - nesociabilitate. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea relatii cu altii. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi interlocutorul. Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni; simturi diminuate sau prea dezvoltate. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi. Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. De exemplu, un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere; - dificultate in a se juca. E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu altii sau sa nu fie capabil sa intre intrun joc bazat pe imaginatie; - excese in comportament. O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva. Ea poate trece de la o extrema la alta. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru, o idee sau o activitate. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului, cum ar fi bataile din palme, balansarea corpului inainte si inapoi, si a capului. E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii, insa, deseori, pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat. Un bolnav de autism poate avea crize si depresii. Diagnostic: O persoana care are simptome de autism trebuie examinata de o echipa de specialisti. O astfel de echipa trebuie sa includa un medic psihiatru, un psiholog, un neurolog, un logoped si un consultant in probleme de educatie. Diagnosticarea incepe printr-un examen fizic si al evolutiei cresterii. De asemenea, pentru identificarea posibilelor cauze ale simptomelor, sint necesare si alte analize, cum ar fi: analiza singelui, scanare TC a creierului, scanare RMN a creierului, electroencefalograma. Tratament: Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie. Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte, in functie de simptome si nevoi. Tratamentul poate include: - terapie comportamentala pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata - "programe de integrare" care ajuta bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare atit cit e posibil - asigurarea
unui mediu organizat de viata - terapie audio-vizuala, care sa ajute in comunicare - controlarea regimului alimentar - medicamente - terapia cu muzica - terapie fizica - terapia limbajului . Tratamentul mai poate sa includa educarea bolnavului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor, indrumare etc.). O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Familiile si prietenii bolnavilor de autism au, de asemenea, nevoie de sprijin. Cu cit sint incurajati mai mult, cu atit se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism. Uneori bolnavul necesita internarea intr-o institutie specializata, daca familia nu e in stare sa ajute si sa trateze o persoana care sufera de autism. Efectele secundare depind de tratamentul folosit. Terapia comportamentala poate cauza frustrarea bolnavului si a familiei. Medicamentele pot afecta stomacul, pot cauza alergii, iritabilitate, depresie. Tratamentul autismului dureaza de obicei o viata intreaga. O persoana cu o forma mai putin grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism are nevoie de program permanent de terapie. Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta. Tratamentul trebuie mereu imbunatatit. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa-si imbunatateasca starea o data cu inaintarea in virsta. Dar, in cazul celor care sufera de o forma mai grava de autism, boala poate sa se agraveze, iar tratamentul trebuie imbunatatit. Acestia depind de un ingrijitor care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice. Statistici: Aceasta boala este, de obicei, evidenta inainte de virsta de 3 ani. Are o frecventa de patru ori mai mare la baieti decit la fete. Aproape 5 persoane din 10.000 sufera de autism, indiferent de mediul social. Diverse: Efectele pe termen lung ale autismului depind de gravitatea simptomele. Acestea mai depind si de cit de repede a fost inceput tratamentul. Autismul este cea mai grava forma a manifestarii anomaliilor in dezvoltarea individului, care afecteaza abilitatea omului de a intra in contact cu ceilalti. Autismul se caracterizeaza printr-o extrema dificultate de a raspunde la contactele
sociale si de a comunica. Unii bolnavi de autism pot, de asemenea, sa aiba si alte afectiuni ale creierului, cum ar fi: epilepsie, sindromul Down, etc 2. In urma discutiilor avute cu specialistii din institutia unde am realizat practica acestia miau relatat faptul ca persoanele cu autism prezinta dificultati de comunicare , vorbitul fiind uneori foarte greoi iar cuvintele folosite sunt necorespunzator, pacientii utilizeaza preponderent gesturile.Aceast grup tinta de persoane nu prezinta interes in a interactiona cu alte persoane,uneori acestia pot fi agresivi cu ei insusi si pot trece cu usurinta de la o stare la alta.Uni bolnavii executa miscarii repetate ale corpului cum ar fi bataile din palme balansarea corupului si a capului. Comunicarea cu persoanele bolnave de autism se realizeaza prin intermediul jocului si prin incercarea de a capacita pacientul in anumite activitati. STUDIU DE CAZ In urma efectuarii stagilului de practica in cadrul orelor de Tehnici speciale de relationare cu persoanele dizablitatela Asociatia Copii de Cristal am avut oportunitatea de a asista la desfasurarea unui program de Kinetoterapie care a avut ca pacient un copil. Programul de kinetoterapie s-a desfasurat pe perioada a 50 de minute timp in care kinetoperapeuta a executat diferite exercitii in vederea corectarii anumitor deficiente fizice , pacientul venind la sedintele de kinetoterapie de 3 ori pe saptamana. Comunicarea dintre pacient si kinetoterapeut se s-a realizat doar din partea Kt datorita faptului ca pacientul prezinta probleme de comunicare.Kinetoterapeutul a discutat in permanenta cu pacientul creeandu-I o stare de siguranta, adresarea acestuia fiind una politicoasa dand dovada de multa rabdare.Kinetoterapeutul a asista pacientul in realizarea unor activitati cum ar fi imbracatul si dezbracatul. Relationarea dintre pacient si kinetoterapeut are un rol important in efectuarea exercitiilor acestea fiind executate de catre copil cu mult mai multa ambitie in momentul in care Kt rasplateste efortul acestuia cu laude si bomboane.Dupa finalizarea programului de kinetoterapie pacientul este din nou recompensta cu bomboane. In urma acestei experiente am realizat faptul ca pentru a putea comunica cu persoanele care sufera de autism este nevoie in primul rand de multa rabdare si de incercarea de a le intelege asa cum sunt ele defapt.Dificultatile de comunicare cu pacientul au fost vizibile in
2
http://www.scribd.com/doc/138127052/Autism
momentul in care am remarcat faptul ca pacientul avea probleme de vorbire. Aspectele pozitive in relationarea cu pacientul au fost reprezentate de obtinerea din partea acestuia a unei strangeri de mana la parasirea salii de kinetoterapie cat si a salutului acestuia. Din punct de vedere al barierelor profesionale consider ca persoanele cu autism sunt greu de inteles si necesita multa rabdare atat in procesul de lucru cu acestea cat si in procesul de comunicare acest fapt ma face sa afirm faptul ca in viitor nu cred ca as fi capabil sa lucrez cu persoanele care au aceasta dizabilitate din cauza lipsei calitatilor necesare acestui tip de munca. Experienta dobandita in urma realizarii acestui studiu de caz m-a ajutat sa descopar care sunt problemele cu care se confrunta persoanele cu autism si bineinteles am reusit sa imi insusesc anumite informatii legate de aceasta boala. Consider ca persoanele cu autism trebuie tratate egal ca si persoanele sanatoase pentru ca o persoana care prezinta o dizabilitate nu trebuie marginalizata.