Sunteți pe pagina 1din 12

NURSING IN PSIHIATRIE

NOIUNI DE BAZ N NGRIJIREA PACIENILOR CU AFECIUNI PSIHIATRICE Psihiatria are drept obiectiv studiul totalitii manifestrilor patologice ale activitii psihice, ale condiiilor n care apar, ale cauzelor ce le determin, ale mecanismelor i msurilor de tratament curativo-profilactice ce se impun, pentru a le evita sau combate. Noiuni de semiologie psihiatric Dei psihicul constituie un tot armonios pentru studiul didactic, semiologia psihiatric urmrete separat: tulburrile produse n sfera cognitiv i a afectivitii; tulburrile produse n sfera voinei i sfera motivaional. - Cogniia este un proces de extragere i prelucrare a informaiei despre strile lumii exterioare i ale propriului nostru eu. - Senzaia st la baza proceselor de cunoatere i reprezint reflectarea unei nsuiri a realitii obiective (form, greutate, culoare, gust, miros) n psihicul uman i se realizeaz prin analizatori. - Percepia reprezint o funcie complex a cunoaterii realitii obiective, la care contribuie i experiena anterioar, pstrat n memorie. Tulburrile de percepie se refer la scderea, creterea, deformarea acesteia sau perceperea fr obiect. Tulburarile de perceptie: - Hiperestezia const n exagerarea perceperii excitaiilor din afar (de exemplu, la surmenai, convalesceni, nevrotici, zgomote obinuite, ca scritul unei ui, chiar muzica, devin neplcute). Hipoestezia este scderea excitabilitii, care determin o neclaritate n perceperea lumii exterioare (de exemplu n obnubilare). Iluziile sunt percepii deformate ale obiectelor. Ele pot fi vizuale (false recunoateri),auditive, olfactive (un tufi poate fi perceput ca un animal fioros). Halucinaiile sunt percepii fr obiect. Se ntlnesc n schizofrenie sau n diverse psihoze. Tulburari de atentie - Atenia const n orientarea i concentrarea activitii psihice asupra unor obiecte sau fenomene, care, datorit acestui fapt, sunt reflectate mai clar n contiin. Atenia poate fi diminuat n oligofrenie i stri delirante sau exagerat n manie, cnd bolnavul percepe o serie de elemente n exces. Tulburari de memorie - Memoria este un proces de ntiprire, pstrare, recunoatere i reproducere a ceea ce omul a perceput, a trit, a fcut sau a gndit n trecut. Hipermezia = tulburare a memoriei, ce const ntr-o exagerare patologic a proceselor de fixare i conservare. Este ntlnit n episoadele maniacale sau n delir. Hipomnezia = scdere a memoriei, ntlnit n strile de surmenaj, neuroastenie, depresie. Amnezia = abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoatere i reproducere a memoriei, fie separat, fie n totalitatea lor.

Exista o amnezie de fixare sau anterograda, in care bolnavul este incapabil sa pastreze amintiri ale faptelor foarte recente, care sunt totusi bine percepute. El isi poate aminti cu usurinta evenimente din tinerete, dar nu si pe cele petrecute cu o zi inainte (in starile de dementa senila, postencefalitice, stari toxiinfectioase, paralizia generala progresiva - P.G.P.).in amnezia de conservare sau retrograda gasim o stergere a amintirilor fixate inaintea debutului bolii (in traumatisme cranio-cerebrale, de exemplu). Amnezia lacunara se refera la o perioada limitata si relativ scurta din timpul trecut si este caracteristica starilor confuzive.In amneziile sau dismneziile de evocare, bolnavul este incapabil de a evoca atunci cand are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se intampla cu numele proprii. Atunci cand procesul recunoasterii sufera, se produc amnezii sau dismnezii de recunoastere. -Pseudoreminiscentele sunt reproduceri ale unor evenimente din trecut, dar incadrate partial sau total in evenimente prezente. Relatarea unor fapte imaginare si cu care in general sunt acoperite golurile de memorie se numeste confabulatie. Tulburarile de gandire - Gndirea este reflectarea generalizat a fenomenelor i a elementelor lumii obiective precum i a legturilor interioare dintre acestea; este un proces de cunoatere fr a avea un caracter senzorial. Fuga de idei = este exagerarea ritmului ideativ, este o gndire superficial, instabil i poate da concluzii eronate, se ntlnete frecvent n sindroamele maniacale. Bradipsihismul = se caracterizeaz printr-o ncetinire a procesului de gndire. Exist tulburri de coeziune ale gndirii de diferite grade, de la incoeren (bolnavii vorbesc absurditi, exprimndu-se corect), la verbigeraie (un debit verbal mrit, ritm ideator accelerat, dar fr legtur ntre noiuni) i pn la salata de cuvinte n care destrmarea este avansat, cuvintele nemaiavnd nici unsens. Ideile prevalente apar ca o reacie aparent logic la o situaie real i care ulterior, printr-un exagerat potenial afectiv, ocup o poziie dominant, intens i de durat, n gndirea bolnavului, dei deseori nu mai sunt conforme cu tririle corespunztoare momentului. Ele se ntlnesc la nevrotici, psihopai, encefalopai, posttraumatici i epileptici. Ideile obsesive apar mpotriva voinei individului, care le recunoate caracterul parazitar, lupt mpotriva bolnavului, ele creeaz o stare de tensiune, de anxietate. Sunt caracteristice pentru nevroza obsesivo-fobic, psihopatia psihastenic, n unele stri depresive i n debutul schizofreniei. Ideile delirante, prin acestea nelegem orice reflectare greit a realitii, care domin contiina bolnavului, sunt impenetrabile la contraargumente, bolnavul neavnd o atitudine critic i neputnd sesiza caracterul lor patologic. - Tulburrile de vorbire n bolile psihice apar modificri importante n felul de a vorbi al bolnavilor: - logoreea desemneaz un flux de cuvinte rapid i incoerent (se observ n strile maniacale). - Strigtele, vociferrile sunt semne ale agitaiei (manie, confuzie, schizofrenie, demen). - Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicrii verbale, este ntlnit n strile de stupoare melancolic, schizofrenie etc.

- Tulburrile de scris se ntlnesc n schizofrenie sau la deliranii cronici, exprimate prin alterri ale grafismului, manierism sau stereotipii. - Tulburrile de contien variaz de la ngustarea cmpului contienei pn la pierderea acesteia (com). Stupoarea este o stare mai accentuat de tulburare a contienei, n care bolnavul reacioneaz numai la stimuli puternici. Starea comatoas corespunde suspendrii totale a strii de contien. Afectivitatea cuprinde totalitatea tririlor noastre, plcute sau neplcute, mai intense sau mai puin intense, fugitive sau durabile. Formele afective sunt: dispoziia, emoiile, senti-mentele i pasiunile. - Tulburrile de dispoziie pot fi negative - depresia psihic ntlnit n melancolie, unde are intensitatea unei dureri morale; dispoziia poate fi exagerat crescut euforia, o stare de dispoziie pozitiv, care apare n excitaia maniacal. Emoiile puternice se reflect patologic prin panic, extaz. Se vorbete de o labilitate emoional, cu treceri repezi de la rs la plns, ca n demena aterosclerotic: rsul sau plnsul nemotivate se ntlnesc n schizofrenie. Anxietatea este o stare de ateptare dureroas. Sentimentele se pot modifica n bolile psihice, mai ales n schizofrenie, unde se ntlnesc inversiunea sentimentelor (ur pentru prini, copii, frai, surori), dragoste pentru persoane necunoscute sau fictive. - Hiperbulia este o activitate multipl, neconcordant, nedus la bun sfrit, fr randament. Se ntlnete n excitaia maniacal. - Abulia este lipsa oricrei activiti, ca n melancolia stuporoas, demen, oligofrenii. - Catatonia const n pstrarea ndelungat a unei poziii incomode (ntr-un picior cu o mn ridicat n sus), ca n schizofrenia catatonic, sau repetarea unor gesturi, cuvinte, reprezentnd stereotipii. - Catalepsia sau flexibilitatea ceroas const n posibilitatea de a pstra o atitudine a corpului, a membrelor, impus. Se ntlnete tot n schizofrenia catatonic. - Negativismul este refuzul de a ndeplini solicitri impuse. - Sugestibilitatea este o slbire a proceselor voliionale, sub influena altor persoane. Se ntlnete n schizofrenie, oligofrenie, demen.

Metode speciale folosite n terapia bolilor psihice


n mod obinuit, la secia de psihiatrie se utilizeaz urmtoarele categorii de medicamente psihotrope (anxiolitice, hipnotice, antipsihotice, anti-depresive, stimulante), antiepileptice, antiparkinsoniene. - terapia electroconvulsivant sau electroocul este o metod mult discutat, dar cu bune rezultate. Const n producerea unui acces convulsiv, cu ajutorul unui current electric slab, introdus prin electrozi aezai pe tmplele bolnavului. - Insulinoterapia const n producerea unei stri de oc hipo-glicemic prin injectarea de insulin. Necesit o supraveghere permanent i atent de ctre asistent. Coma se produce prin administrarea unor doze crescnde de insulin. Pacientul este apoi scos din aceast stare prin injecii de glucoz 40%, iar imediat ce poate nghii, se dau

100- 200 g zahr diluat n ceai. Cantitatea de zahr administrat trebuie s fie dubl fa de numrul de uniti de insulin, nesocotind glucoza introdus intravenos. - Psihoterapia este metoda prin care se acioneaz asupra bolnavului prin mijloace psihice: ergoterapia este terapia prin munc, urmrind reinserarea n societate, reabilitarea bolnavului psihic. Exist o lung serie de metode terapeutice n psihiatrie, ca: meloterapia (terapia prin muzic), terapia prin pictur, sculptur, terapia prin dans etc.

Examinari paraclinice
radiologice:radiografie craniana, arteriografie, CT, mielografie electroencefalograma; examen genetic: examene citogenetice ( cariotipul, testul Barr - studiul cromatinei x n frotiul de mucoas

bucal) examinari morfologice( dermatoglifele palmare) examinari de laborator: sange( VSH, glicemie, uree, creatinina, colesterol,VDRL, probe de disproteinemie) urina(sumar) LCR; examen psihologic: teste de personalitate; teste de investigare a atentiei, memoriei.

Particulariti de ngrijire a bolnavilor cu afeciuni psihice


Bolnavii ngrijii n spitalele de psihiatrie nu sunt responsabili pentru atitudinea i faptele lor, de aceea comportamentul deosebit al acestor bolnavi trebuie s fie cunoscut de personalul de ngrijire. Toxicomaniile: necesitatea imperativ a individului de a-i administra un medicament, pe cale oral sau injectabil, n mod repetat, devenind astfel dependent de acesta, se numete toxicomanie sau narcomanie. Sunt cunoscute tot attea toxicomanii, cte toxice exist. Astfel avem: alcoolomania, morfinomania, cocainomania, heroinomania, necessitatea administrrii de hai. Manifestari ale toxicitatii: Respiratie superficiala sau apnee; Pacientul este stuporos sau in coma; Temperature corpului normal sau febrile sugerand infectii prin seringa nesterila; Midriaza, cianoza;

Terapia: Evitarea supradozarii drogurilor, daca s-a facut ingestie, se produce voma; Pentru amphetamine, se forteaza eliminarea renala prin acidifierea urinei; Crizele de agitatie psihomotorie tratate cu diazepam sau lorazepam iv; Hiperpirexia se trateaza cu clorpromazin im, impachetare in cearceafuri umede;

Agitatia extrema se trateaza cu benzodiazepine, iar daca se aduga simptome psihotioce se asociaza cu haloperidol;

Alcoolismul acut sau beia simpl ncepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburri psihice maniacale, euforie, logoree i evolueaz progresiv pn la tulburri psihice mari, tulburri de contien, agresivitate, vorbire disartric, obnubilare, com. Beia patologic apare la ingerarea unor cantiti mici de alcool, ns la indivizi cu tare organice, la epuizai, la traumatizai cranio-cerebral, la epileptici. Pacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, alteori devine brusc melancolic i se poate sinucide. Episodul este urmat de amnezie lacunar. Alcoolismul periodic numit i dipsomanie alcoolic, const n ingerarea periodic de alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioas i irezistibil de a bea. Dureaz cteva zile i se ncheie printr un somn, urmat de o puternic senzaie de disconfort. Alcoolismul cronic totalizeaz tulburrile psihice ce apar la indivizii ce consum un timp ndelungat cantiti mari de alcool, la care se adaug o serie de tulburri ale funciilor organelor interne. - delirium tremens este declanat de ntreruperea brusc a alcoolului sau de un traumatism cranio-cerebral. Acest tablou psihotic se caracterizeaz prin prezena iluziilor tactile, vizuale, olfactive i a halucinaiilor vizuale avnd caracter terifiant. - delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin apariia de idei delirante, cu teme de gelozie, persecuie, autoacuzare, teme alimentate de halucinaii auditive, vizuale, tactile. - halucinoza alcoolic Wernicke: pe fondul unei contiene pstrate, apar halucinaiile auditive neplcute, amenintoare, care genereaz idei de persecuie, anxietate. - psihoza alcoolic Korsakov, numit i psihoza polinevritic se caracterizeaz prin tulburri de memorie, apatie, indiferen, puerilism. - epilepsia alcoolic: pot aprea crize comiiale, acolo unde creierul prezint un prag convulsivant sczut. - demena alcoolic este stadiul final al alcoolismului cronic. Capacitatea de munc, memoria, atenia, gndirea, afectivitatea scad treptat pn la realizarea demenei. Simptomatologie: Intoxicatia acuta (betia) se manifesta prin euforie, dezinhibitie comportamentala,verbala, dislalie (greutate in articularea cuvintelor), labilitate emotionala, ataxie (neputinta coordonarii miscarilor). Sevrajul, in forma severa, imbraca simptomele deliriumului tremens. Apare la circa 72 ore dupa intreruperea consumului (sau mai tarziu). Simptomele apar in urmatoarea ordine: La cateva ore dupa intrerupere:tremuraturi ale extremitatilor ,febra, tahicardie (frecventa cardiaca crescuta), hipertensiune arteriala; La 12-24 ore:anxietate, agitatie psiho-motorie, halucinatii vizuale mai rar, auditive ,confuzie (delirium) O alta complicatie poate fi aparitia crizelor epileptice simptomatice care apar la 48-72 ore la marii bautori, cu cariera veche de alcoolism

Mortalitatea in delirium tremens este de 15-20%, in primele 48 ore tulburarea constituind urgenta medicala care trebuie tratata in serviciul de terapie intensiva. Se remite in 1-5 zile cu tratament complex, adecvat. Tratament Daca pacientul varsa, nu tolereaza sau nu accepta medicatia orala este de preferat administrarea intramusculara a lorazepamului, care se absoarbe mai rapid pe aceasta cale decat diazepamul. Rehidratarea prin perfuzii sau per os si reechilibrarea electrolitica, cu asigurarea aportului tiaminic, supravegherea pacientului intr-o camera linistita, bine iluminata (pentru a scadea gradul de anxietate si probabilitatea aparitiei/agravarii fenomenelor de tulburare a perceptiei) vor fi mentinute pentru 48-72 ore. Este important ca pacientul sa fie atent observat si examinat pentru a putea depista din timp aparitia eventualelor complicatii (pulmonare, de conducere cardiaca, hipertensiune intracraniana, crize convulsive) si a interveni la timp. De altfel, ori de cate ori sevrajul evolueaza catre forme grave, trebuie sa ne intrebam daca nu exista o cauza organica raspunzatoare de aceasta evolutie. Aproximativ 1-3% din cei in sevraj pot prezenta o criza convulsiva unica, care uneori anunta instalarea sevrajului, situatiile clinice in care apar crize multiple fiind considerabil de rare. In aceasta eventualitate, benzodiazepinele sunt cea mai oportuna optiune terapeutica, dar evaluarea neurologica nu trebuie nicidecum neglitata. Medicatia anticonvulsivanta non-benzodiazepinica nu este indicata pentru prevenirea crizelor convulsivante de sevraj

Tulburrile psihice n tumorile cerebrale - tumorile frontale determin tulburari ale: comportamentului:dezinhibat, necenzurat, reactiiinadecvate mediului social; functiilor de cunoastere: dezorientare temporo-spatiala; intelectului: amnezie de fixare cu uitarea faptelor recente; activitatii: apatie, pierde initiative, lipsa de interes; afectivitatii: bulimie, euforie, hipererotism. - tumorile temporale pot determina epilepsie cu crize paroxistice constand in stri crepusculare, halucinaii gustative, olfactive; - tumorile parietale se nsoesc de tulburri senzitive, apraxie;apraxie(lips de coordonare n micri cauzat de leziuni ale creierului). - tumorile occipitale dau agnozii, halucinaii vizuale; - tumorile bazei creierului dau mutism akinetic, confuzie mental. Tulburrile psihice n avitaminoze - avitaminoza B1 se poate manifesta pe plan psihic prin tulburri neuro-astenice; - avitaminoza B12 realizeaz sindromul neuro-anemic cu somno-len, astenie sau stare de excitaie maniacal. Toate acestea cedeaz la administrarea vitaminei care a lipsit un timp mai ndelungat din alimentaie.

Tulburrile psihice n ateroscleroza cerebral Ateroscleroza cerebral debuteaz lent, prin tulburri nevrotice: cefalee, astenie, insomnie, vjituri n urechi, senzaie de furnicturi sub pielea capului, ameeli. Treptat se instaleaz tulburri de memorie, scderea capacitii de lucru, instabilitatea sau labilitatea emoional. Pe acest fond pot aprea sindroame depresive, confuzionale, paranoid-halucinatorii. Caracteristic este faptul c pacienii, spre deosebire de cei care sufer de psihoze i demene senile, sunt contieni de bolile lor i de multe ori n stare depresiv se sinucid.

Nevrozele Definitie= reprezinta un grup de afectiuni cu determinare psihogena, exprimate clinic printr-o simptomatologie cu debut insidios si intensitate redusa, resimtita neplacut de bolnav. - Nevroza astenic: trepiedul simptomatologic este: astenie, cefalee, insomnie. Cauza principal a nevrozei astenice este suprasolicitarea ndelungat, care duce la epuizare, oboseal patologic a funciilor psihice, reversibil dup tratamentul instituit. Tratamentul nevrozei astenice: 1.Profilaxia neurasteniei consta intr-un program rational de munca si relaxare. 2.Tratamentul curative vizeaza: restabilirea somnului hipnotice; reducerea anxietatii tranchilizante; antidepresive; in combaterea asteniei psihotonice.

- Nevroza obsesivo-fobic: cunoscut sub numele de psihastenie se caracterizeaz prin apariia n cmpul ideator al bolnavului, a obsesiilor i fobiilor, fa de care bolnavul are atitudine critic, luptnd contra lor. Psihastenia se desfoar pe un fond afectiv anxios, bolnavul fiind frmntat de team, nesiguran, dubii. Funciile psihice, intelectuale, ca atenia, memoria, raionamentul, sunt pstrate. Tratamentul este individualizat de la caz la caz. - Nevroza isteric (isteria): crizele isterice se dezlnuie n diferite condiii stresante. Bolnavul, n urma unui conflict, a unei contrarieri, a unor certuri sau din dorina de a atrage atenia celor din jur asupra sa, intr n aa-numita criz de isterie. La nceput scoate un ipt caracteristic, cade, alegndu-i locul i cutnd s nu-i provoace leziuni prin cdere. Criza poate dura de la cteva minute, pn la cteva ore, dar contiena este pstrat. Tratamentul crizei de isterie: nu se sustine bolnavul; nu se creeaza agitatie in jurul lui; se transporta intr-o camera linistita; se administreaza sedative injectabil(Diazepam); se poate injecta apa distilata intradermic in scopul crearii unei alte dominante corticale.

Paranoia Este o psihoz caracterizat printr-un delir cronic, sistematizat, n care nu se ntlnesc halucinaii. Temele delirante dezvoltate, n general, de paranoici, sunt de persecuie, gelozie, invenie, de mrire i descoperire. Paranoicii sunt foarte activi, procesomani, revendicativi, dnd natere frecvent la conflicte. acesti indivizi nu se pot relaxa, doarece ei se afla in mod constant intr-o stare de tensiune, temandu-se ca altii ar putea sa le controleze activitatile. Particularitati de ingrijire: se abordeaza pacientul intr-o maniera bazata pe blandete; se respecta intimitatea pacientului; se analizeaza factorii care au contribuit la sentimentul de suspiciune, neincredere; se ajuta pacientul sa se aprecieze in mod realist; se incurajeaza sa-si examineze comportamentul, sa-si structureze experientele pozitive si aducatoare de satisfactii in contrast cu cele bazate pe neincredere; se va supraveghea bolnavul pentru satisfacerea nevoilor fundamentale; pacientul va fi intotdeauna consultat inainte de formularea unui plan de tratament.

Depresia Definitie = o stare afectiva de intensa incarcatura negativa, traita de bolnav ca o durere morala profunda.Principalele sindroame diagnosticate cu tulburari afective sunt depresia majoara( tulburarea unipolara) si boala maniaco-depresiva ( tulburarea bipolara). In depresia majora cel putin cinci dintre urmatoarele simptome ar trebui sa fie prezente cel putin duoa saptamani si sa demonstreze fie o schimbarea de activitate, fie pierderea interesului sau placerii: depresia pe toata durata zilei, aproape in fiecare zi semnalata de subiect sau observata de ceilalti; pierderea in greutatea in absenta unui regim adecvat sau cresterea apetitului si a greutatii; insomnie sau hipersomnie aproape in fiecare zi; agitatie psihomotorie sau hipersomnie aproape in fiecare zi; oboseala sau pierderea energie, prezenta pe parcursul zilei; sentimente de lipsa de respect fata de sine; scaderea capacitatii de gandire, de concentrare sau de decizie; ganduri obsesive despre moarte, dar nu teama de moarte, fara tentative de suicid.

Particularitati de ingrijire: Mentinerea starii de sanatate a pacientului: supraveghere intensiva; se inlatura obiectele ascutite; se incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele;

se evalueaza riscul de suicid.

Se aplica masuri pentru imbunatatirea increderii in sine: se incearca sustragerea pacientului de la preocupari negative; implicarea pacientului in activitati recreative; se ajuta pacientul in identificarea si notarea punctelor forte personale; se acorda pacientului responsabilitati de ingrijire; educarea si sfatuirea familiei pentru a participa la ingrijirea pacientului; se incurajeaza exprimarea verbala si nonverbala a sentimentelor pacientului, se evita discutiile in contradictoriu; restabilirea ritmului cicardian; administrarea tratamentului; supravegherea efectelor tratamentului prescris.

Schizofrenia Este o boal psihica avand caracteristice doua sau mai multe simptome: fiecare din ele dureaza cel putin o luna. Aceste simptome sunt: idei delirante; halucinatii; vorbire dezorganizata; simptome negative( aplatizarea afecticva, alogie).

Tratamentul cuprinde: tratamentul fazei acute: cura neuroleptica, medicatieantipsihotica atipica, tratamentul de intretinere tratamentul psihoterapeutic si de reabilitare.

Particularitati de ingrijire: scaderea anxietatii pacientului; incurajarea participarii sale la activitatile din mediul inconjurator; cresterea respectului fata de sine; stabilirea unei relatii pacient- echipa de ingrijire; acordarea de ingrijiri adecvate necesitatilor; asigurarea securitatii pacientului; se ajuta pacientul in dobandirea si mentinerea unei igiene personale corespunzatoare; socializarea pacientului prin introducerea intr-un grup; educarea si implicarea familiei in tratamentul pacientului; administrarea tratamentului; supravegherea efectelor tratamentului prescris;

evaluarea atitudinii pacientului fata de tratament; stabilirea unei comunicari adecvate.

Dementa Definitie= este o tulburarea organica caracterizata prin deteriorari care includ deficiente de judecata, de memorie si o gandire abstracta, marcata prin schimbari de personalitate. Simptome: pierderea memoriei, a orientarii, a controlului asupra impulsurilor si emotiilor, pierderea capacitatii de a rezolva eficient problemele cotidiene; tulburari de vorbire, incapacitatea de a executa activitati motorii; schimbarea de personalitate.

Particularitati de ingrijire: se va supraveghea permanent orientarea pacientuluiprin folosirea ceasurilor , calendarelor; se stimuleaza memoria pacientului folosind indicatoare de orientare; se foloseste o abordare intelegatoare fata de pacient si de familia sa; se comunica frecvent cu pacientul; se folosesc intrebari la care raspunsul este da sau nu; se promoveaza implicarea in activitatile zilnice; se implica pacientul in autoingrijire de cate ori este posibil; se face un program zilnic si saptamanal de activitati; se incurajeaza familia sa se implice in tratamentul pacientului si sa accepte boala sa.

Psihozele senile boala Alzheimer ncepe dup 60 de ani, debuteaz prin tulburri de memorie, de atenie, dezorientare. Este mai frecvent la femei dect la brbai, cu scderea funciilor intelectuale. boala Pick debuteaz mai devreme dect Alzheimer, iar simptomele sunt tulburri de memorie, pierderea iniiativei, bolnavii nu mai recunosc denumirile obiectelor, repet mereu aceleai fraze, aceleai cuvinte, uneori neinteligibile. demena senil se caracterizeaz prin scderea progresiv i global a funciilor psihice, pe acest fond pot aprea halucinaii, delir, confabulaii.

Parafrenia Este de fapt delirul cronic sistematizat halucinatoriu i este considerat o form particular de schizofrenie. Debuteaz n jurul vrstei de 40-45 de ani i evolueaz n patru faze: de incubaie, de elaborare a delirului, de sistematizare i stadiul final care poate duce la demen.

Oligofreniile Cuprind acele boli psihice caracterizate prin dezvoltri incomplete din punct de vedere psihic, stagnri sau dezvoltri lente ale funciilor superioare ale creierului. Trebuie difereniate de demene, care sunt rezultatul unor regresiuni globale psihice, dup ce psihicul a ajuns la dezvoltare normal. idioia se prezint sub dou aspecte: - idioii de gradul I, irecuperabili, needucabili, limbajul nedezvoltat se reduce la sunete nearticulate, ipete. - idioii de gradul II: limbajul verbal se poate dezvolta cel mult la nivelul celui al unui copil de 1-2 ani. Bolnavii recunosc pe cei care-i ngrijesc i pot s-i nsueasc unele deprinderi elementare. imbecilitatea cuprinde forme de oligofrenie parial recuperabile. Aceti bolnavi au deja format un limbaj verbal, ns cuvintele sunt greoi pronunate, limbajul scris este imposibil, nu pot face deducii i nu au discernmnt. debilii mintali se pot prezenta fie inhibai, cu lentoare ideativ, timizi, apatici, fie excitai, glgioi, agresivi, instabili. Funciile superioare de integrare, analiz, sintez, abstracie sunt lente, uneori imposibile. Din cauza sugestibilitii crescute, debilii mintali neputnd cntri valoarea real a faptelor, pot fi antrenai uor n aciuni cu caracter antisocial.

Nursingul pacientilor cu afectiuni psihiatrice Circumstante de aparirie sau factori de risc: conditii nefavorabile ale mediului extern(calamitati, razboi) factori genetici; afectiuni in timpul sarcinii: lues, rubeola; traumatisme obstetricale; stari conflictuale in familie sau la locul de munca; evenimente pe parcursul vietii: divort, deces, pensionare, somaj.... profesii cu responsabilitati crescute; surmenaj intelectual, ore insuficiente de somn; perioade critice ale vietii: sarcina, lactatie, menopauza; boli metabolice; consum de alcool, droguri.

Problemele Pacientului: alimentatie inadecvata prin deficit: o o refuz de alimentatie- psihoze; aport insuficient- agiatie psihomotorie;

alimentatie inadecvata prin surplus:

aport excesiv fata de necesitati bulimie nervoasa; dispnee: anxietate, tulburari nevrotice; potential de alterare a integritatii fizice - depresie, dementa, stare maniacala, comportament psihotic; comunicare ineficace la nivel afectiv si intelectual- prezenta ideilor delirante; insomnie: depresie, comportament maniacal; deficit de autoingrjire: dementa, agitatie psihomotorie, comportament psihotic; anxietate:stres excesiv, dificultate de exprimare a ideilor, incapacitate de adaptare la mediu;.

Obiective: asiguararea unui aport alimentar in functie de necesitati; asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ; prevenirea accidentelor; redobanirea interesului pentru defasurarea unor activitati; reluarea relatiilor interpersonale. asigurarea microclimatului corespunzator sa ofere siguranta, contact cu realitatea; utilizarea comunicarii terapeutice: masajul verbal sa fie clar, pacientul sa fie asculat atent sa fie lasat sa-si exprime sentimentele; orientarea permanenta in timp si spatiu; supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari in comportament; asigurarea alimentatiei in functie de necesitatile si preferintele pacientului; supravegherea somnului; asigurarea ingrijirilor igienice: va fi stimulat si ajutat in efectuarea ingrijirilor igienice; in caz de agitatie psihomotorie: imobilizarea pacientului, montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului, protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi perne in jurul pacientului; stimularea pacientului in efectuarea unor activitati: se va incepe un program de activitati individuale apoi treptat se va trece la activitati in grup, pacientul va fi recompensat prin laude. prevenirea izolarii prin stimularea relatiilor interpesonale :in caz de agresivitate: linistirea pacientului, izolare temporara; monitorizarea functiilor vitale si vegetative: TA,puls, temp, FR, pierderi de lichide,tranzit intestinal; aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii voluntare( escare, constipatie, etc); participarea la masurile terapeutice aplicate; mentinerea legaturii cu familia si incurajarea familiei pentru a se implica in suportul emotional al pacientului.

Interventii nursing: