Capitolul I Ce este filozfia dreptului? Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului.

Prin filozofia dreptului intelegand cele trei ramuri ale ei: - ontologia - probleme privind existenta omului - exiologia dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii - gnoseologia ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 1821, in lucrarea lui Hegel, Principiile filozofiei dreptului!, iar termenul il foloseste in 1"#" Fic$te. %n esenta filozofia dreptului este: - o perspecti&a a cunoasterii umane care pune in centru &iata 'uridica partti notiunii de dreptate - abordeaza fundamentele dreptului - ierar$izeaza &alorile dreptului, incercand sa raspunda la intrebarea utilitatea si finalitatea dreptului ($elsen in teoria pura a dreptului 1#)2, isi propune sa gaseasca raspunsul la intrebarea fundamentala (e norme de drept trebuie elaborate pentru reglementarea &ietii sociale! Scopul filozofiei dreptului: *ste acela care- si propune descoperirea, descifrarea principiilor 'ustitiei, principii iz&orate din &alorile umane promo&ate in societate in decursul timpului. Sectiunile filozofiei dreptului: 1. Ontologia uridica: - existenta institutiilor 'uridice, a principiilor 'uridice, in aceasta sectiune &orbim despre dreptate, realitate 'uridica, cauzabilitate, practica 'uridica. +ristotel numea ontologia 'uridica ca fiind filozofie prima. ,lterior ontologia fiind denumita metafizica - o metoda de cunoastere in filozofie care nesocoteste, ignora ideea de miscare. transformare. autotransformare. /etafizica absolutizeaza numai anumite elemente ale unui fenomen, &ede doar stabilitatea fenomenului, u si miscarea, subliniaza limitele. granitele ale unui lucru, nu si conexiunile lui. 0e spune ca un indi&id are gandire metafizica cand gandeste lucrul in indi&idualitatea. singuratatea sa, cu putine elemente specifice. +stazi ontologia a reusit sa sublinieze structura tot mai complexa a realitatii 'uridice, apoi situarea dreptului in contextul practicii sociale, ca fiind numai una din actiunle comunitatii. societatii care gu&erneaza practica omului. !. "noseologia uridica: %n centrul ei sta problema cunoasterii ade&arului 'udiciar, a ade&aratlui stablit in practica 'udiciara. 1noseologia 'uridica incearca sa raspunda la probleme cum ar fi cunoastere 'uridica si elaborarea normelor de drept, rolul obser&atiei in cunoasterea 'uridica si a ratiunii si implicat in elaborarea normelor de drept. #. $xiologia uridica: +xia - &aloare, logos - stiinta - teoria generala a &alorilor din lumea 'uridica - &alori precum dreptate 2, 'ustitie, ec$itate, ade&ar 'uridic, drepturile omului. 3e obser&at legatura existenta intre aceste &alori cu &alori din domeniul eticii, culturii, ci&ilizatiei, a politicii etc. Fiecare societate, fiecare forma de gu&ernamant are propria tabla de &alori. 4alorile fiecarei societati sunt fixate. corespund idealurilor optiunilor politice dominante.

%. &ractica uridica: Praxiologia 'uridica- este ramura a filoxofiei dreptului care pune in centrul sau actiunea omului in sfera 'uridica. %mportanta acestui palier a filozofiei dreptului este subliniata si de eforturile din aceste zile pri&ind identificarea criteriilor in masura sa asigure eficienta maxima a praxiologiei 'uridice. '. (eontologia uridica: 4izeaza stric5 domeniul &ietii 'uridice fiind o sfera. un palier nou in cadrul filozofiei dreptului. 3eon - 6deontos7- ce trebuie facut, ce se cade sa fie facut. +cest palier este la granita intre stintele 'uridice, etica, logica. %n esenta sa deontologia 'uridica stabileste obligatii morale cele mai generale pentru cele doua categoriide persoane aflate in sfera 'uridica: persoanele care desfasoara acti&itate in sfera 'uridicului 6teoreticienii. practicienii7, si intre persoanele care beneficiaza de actul de 'ustitie. +mbelor categorii le re&in obligatii morale, obligatii acceptate in egala masura de practicienii. beneficiarii dreptului. )unctiile filozofiei dreptului -de cunoastere* intelegere a ceea ce este esential* fundamental* universal in domeniul dreptului 3e accea se impune pentru un 'urist aprofundarea stiintelor 'uridice particulare. /etode de cunoastere- obser&atia, experimentul, comparatia, demonstratia. ,n rol esential in cunoasterea fenomenului 'uridic il are insusirea limba'ului proprie. - de evaluare si previziune ,rmareste formularea anumitor 'udecati de &aloare, stabilirea unor ierar$ii a &alorilor 'uridice si stabilirea de actiuni concrete pentru stabilirea.perfectionarea 'ustitiei. - functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de &alori consacrat a'uta. contribuie la identificarea deciziilor corecte in materie de drept in pre&enirea erorilor 'udiciare. +evoia de regandire a universului uridic: Ne&oile prote'ate. aparate de oricare sistem de drept a a&ut. are . si &a a&ea intotdeauna contestatori. (and contestatarii legii a dreptului sunt numerosi apar, se inmultesc comportamentele de&iante, de aceea se pun intrebari precum- care sunt principile de drept8, care sunt cele mai bune &alori 'uridice ce trebuie aparate8, in ce consta finalitatea dreptului raportat la conditia umana8 9a ni&el planetar intotdeauna se nasc asemenea intrebari , apar contestatarii in societatea umana in statele ce parcurg profunde transformari economice, sociale, si politice. 3e actualitate , rolul (urtii (institutionale, a institutiei de drept in mecanismul aplicarii legii. 0unt doua situatii: - 'uristul aplica litera legii- aplicarea stricto sensu de unde solutii rigide, pericolul aparitiei erorii 'udiciare. - %n spiritul legii- interpretare care poate duce la erori 'udiciare Filozofia dreptului are in aceasta batalie rolul de a gasi raspunsuri adec&ate &alorilor promo&ate de societate la un moment dat. Capitolul II )ilozofia din antic,itatea timpurie asupra statului si dreptului Primele actiuni de normare a acti&itatilor. primele reglemetari pri&ind conduita omenirii apar in antic$itate.

:rdinea 'uridica in aceste state antice a asezat in fruntea &alorilor pe despot, rege, imparat. (onducerea societatii incredintata acestuia a&ea drept fundament &ointa di&ina. 4ointa di&ina era iz&orul normelor 'uridice. regulilor. reglementarilor 'uridice in &iata social economica. 3reptul exista datorita religiei. credintei in di&initate. ;egele. despotul a&ea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita - religia - pedeapsa- stbailita de religie , cunoaste o apreciere deosebita -giptul antic: /ileniul < ien. *ste primul stat scla&agist din istoria omenirii. Faonul. despotul reprezenta statul. puterea statului. :rdinea de drept era iz&orata din puterea di&ina, respectarea legii era considerata ca singura cale de acces taramul di&in, cetatea di&ina. Numai in cetatea di&ina exista ordine, perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se multumeasca cu ordinea di&ina imperfecta pentru ca &a do&edi ade&arata ordine perfecta. 1anditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. +u pus semnul intrebarii spus de preoti pri&ind dreptatea. ade&arul. (oncluzia lor - omul trebuie sa-si aleaga un singur drum in &iata tinand cont de &orbele preotilor dar si de indoiala spuselor acestora. =abilonul antic 6intre >igru si *ufrate. actualul %ra?7 ;amane in drept prin regele Hamurabi - codul lui de legi. 0unt prezentate norme de conduita , codul de legi fiind 6spune Hamurabi7 primit de la zeul soarelui si luminii 60amos7. :riginea regulilor de conduita in zei - de aceea este in afara oricarei indoieli &aloarea normati&a a codului. %nteleptii timpului - respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri - &ezi erorile 'udiciare- si apoi regulile 'udiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea oamenilor abil in a ucide, 'efui, supune pe cei slabi. %deea este azi de actualitate si respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei. India antica: 9egile lui /anu in %ndia au existat doua filozofii, una filozofia bra$manismului, a subliniat rolul esential a di&initatii in formarea si structura societatii indiene. %n fruntea societatii regale se considera di&initatea formal umana. 0ocietatea impartita in cartecarte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruc$ipa =rac$ma. +l doilea element: di&izarea pedepsei, pedeapsa fiind de origine di&ina- pedeapsa &eg$iaza cand totul doarme- este subliniat rolul controlului. Frica de pedeapsa ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. Pedeapsa gu&erneaza neamul omenesc, caci om &irtuos din fire se gaseste a ne&oie. =ut$ismul- opusul brac$maliusmului a propo&aduit egalitatea oamenilor egalitatea oamenilor. >oate pe pamant sunt relati&e din punct de &edere al dreptului a sustinut ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social 'uridice existente iz&orate din puterea di&ina. @ustificand dreptul prin religie bud$ismul a fost ridicat la rang de religie de stat. C,ina antica: %n se&olul 4%%-4% i.e.n. cu aparitia primelor state, au aparut si primele coduri de conduita, elaborate de despoti. (oduri, se spunea iz&oare din puterea di&ina. .onfutius ganditor c$inez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce pri&este societatea umana. Aonfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme

'uridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. *ste subliniata asadar ideea moralitatii, care precede norma de conduita. :rdinea de drept exclude conduita omului la extreme. %ntotdeauna omul sa urmeze calea de mi'loc, idee discutabila. %dei fundamentale la Aonfutius: a 'ustificat ordinea de drept distincta prin religie, are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge prin specifism. (onfuzie pri&ind elementele filozofie dreptului in :rientul antic: - ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme 'uridice - doua sunt &alorile 'ustitiei in epoca: supunerea si ascultarea "recia antica: (aracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita 6 gindire rationalista7 &itagora/ secolul 4% este primul ganditor din atic$itate, care s-a numit filozof. Pune semnul egalitatii intre stat si 'ustitie, si subliniaza armonia, care trebuie sa domine in egala masura in &iata sociala, in organizarea statului. @ustitia considerate de Pitagora ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin armonizarea &iatii tuturor cetateniilor. Solon fondatorul democratiei in 1recia antica cu pri&ire la drept subliniaza doua idei: - legea, rezultatul di&initatii - norma 'uridica are rolul sa ec$ilibreze &iata in societatea umana *ste fondator al democratiei at$eniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere, ci prin calitatiile omului manifesteta de cursul &ietii. 4iata politica, spunea 0olon este posibil numai prin calitatiile pe care omul ne dez&olta in timpul &ietii. Nu se naste magistrat, mobil, ci de&ine intruduce criteriul a&erii in dobandirea functiilor politice. 3in punct de &edere al dreptului legea isi are originea in di&initate, norma 'uridica se ec$ilibreaza &iata sociala. *laborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat prin interpretare diferita sa se mareasca puterea 'udecatorilor 6oameni instruiti in mod special in acest scop a intuit existenta puterii 'udecatoresti. B 9egea seamana cu o panza de paian'en ca de in transa ce&a mai usor si mai slab, pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.C %n lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi insotesc legea. %n drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura 'uridica. Socrate/ legea- expresia di&initatii, ordinea sociala aceasi origine di&ina. Notiunea de elita alcatuita de intelepti si in&atati, singura categorie sociala capabila sa formuleze legi si sa conduca societatea. %n ordinea sociala importanta este supunerea, c$iar si in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic notiunea de definitie, subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea ce este permanent, fundamentala in lucruri morale. 0ocrate prin cunoscuta expresie cunoaste-te pe tine insuti a fost pri&it ca apartinand curentului indi&idualist. 0ocrate a propus ca omul sa intoarca pri&irea, obser&atia, analiza de exterior de la lucrurile ce-l inon'oara spre interior, spre puterea indi&idului singurul capabil sa descifreze &alorile care-i gu&erneaza &iata numai indoindu-te de tine insuti poti sa descoperi ade&arul. *ste astfel precursorul filozofiei idealiste, dar ramane primul ganditor grec care pune in &aloare dimensiunea omului si nu a cetatii. &laton, ele& al lui 0ocrate. 9ucrari fundamentale : D;epublica!, lucrare in care este descris statul de aur, D3espre legi!, alcatuit la fel ca si omul, cu mai multe organe. @ustitia, este, pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului. >rei componente are statul::

1 agricultorii,mestesugarii, moderatia, &irtutea 2 componenta militara, corespunzandu-le &irtutea numita cura' E conducatorii, caracterizati prin intelepciune Platon acorda di&erse &irtuti, intelepciune, cura'... di&erselor clase sociale. @ustitia este reunirea a celor trei componente ale statului sub conducerea inteleptilor. Numai inteleptii sunt capabili sa conduca societatea spre scopul comu, fericirea tuturor. +ceasta republica organizata prin elementele aratate, este o republica ideala, elita nefiind suficienta in organizarea si conducerea unei societati. 4alorile 'ustitiei, dreptatea, binele, ade&arul, pro&in de la di&initatea. 3reptul ca ansamblul regulilor de conduita in societate isi are originea in normele morale. %n lucrarea D3espre legi! - statul a&and rol, functie de educare trebuie sa elaboreze astfel legile, incat ele sa fie insotite de texte care sa le comenteze, in esenta legea trebuie explicata in continutul ei sa se regaseasca explicatiile necesare. $ristotel 9ucrari fundamentale D*tica!, DPolitica!- o pri&ire comparati&a a constitutiilor existente in 1F) de stat. *le& al lui Platon, Dini etse prieten Platon, dar mai mare prieten imi este ade&arul!, un foarte bun obser&ator al &ietii, societatii grecesti, a incercat sa 'ustifice di&erse institutii existente. %nstitutia scla&iei este 'ustificata de natura umana si nu este departe de ade&ar. D3ca nu ar fi oameni care sa efectueze pentru alti oameni muncile grele, aceasta a doua categorie de oameni nu ar mai a&ea timpul necesar desfasurarii acti&itatii superioare.! *xista oameni incapabili pentru munci superioare. :amneii superiori, supradotati au sarcina sa-i indrume pe cei inferiori. :mul prin natura lui, spunea +ristotelG, nu poate trai decat intr-o societate, intr-o colecti&itate, si pentru ca intr-o colecti&itate omul face politica 6interesat de conducerea societatii7 numeste omul ca fiind zoon politicon. 0tatul, spune +ristotel este o forma superioara de organizare a oraselor, de participare a omului la &iata statului. 0tatul are o &irtute, infaptuirea 'ustitiei, adica o realizare in practica ordinea reglementata de lege. 3istingem mai multe forme ale 'ustitiei, in esenta 'ustitia impune oamenilor inegal de la natura respectarea regulilor stabilite de lege. (lasificand 'ustitia in di&erse forme, intuieste +ristotel existenta si impartirea puterilor in stat, a puterii legislati&e, executi&e si 'udecatoresti. -picur - scopul &ietii este placerea, omul trebuie sa se orienteze in &iata dupa regula ca deplina liniste sufleteasca are o singura sursa, placerea. 0tatul este rezultatul unui contract inc$eiat ca urmare a ne&oii omului de a se asocia. 3reptul este tot un contract inc$eiat in conses cu placerile materiale. $ntic,itatea romana ;omanii, secolul 4%, au intemeiat ;oma antica raman in in istorie in deosebi in &ocatie de cuceritori, buni militari si-au formulat idei legate de stat si drept 'ustificandu-le prin necesitatea imparatului de a cuceri noi teritorii. 3aca 1recia a dez&oltat filozofia, romanii raman in patrimoniu uni&ersal prin dez&oltarea deosebita a dreptului. Cicero 1H) ien. 9ucrari fundamentale : D;epublica!, D3espre stat!, D3espre legi! 6de oficii, indatorii7 0tatul defineste ca fiind o totalitate de oameni asociati in baza acelorasi legi si &alori. 6:rice comunitate umana indiferent de conducatori isi propune un set de &alori, &alori pe care apoi prin sistemul de legi le prote'eaza.

(icero exclude din compozitia statului pe scla&i. Popor este numai acela care poseda a&ere. Prin&ipala clasa sociala este aristocrat, posesoare de a&ere , singurii oameni &alorosi superiori, rationali, capabil sa conduca statul. : idee &aloroasa: analiza formelor de gu&ernamant i-a permis sa gu&erneze. Fiecfare forma de gu&ernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se prin parti bune si rele. 3a astfel substanta ideii con&ietuirii formelor de gu&ernamant6monar$ie, aristocratie, democratie7. %n ceea ce pri&este statul (icero subliniaza ratiunea de a exista statului- aceasta este infaptuirea 'ustitiei. >eza fundamentala al lui (icero 6precursor al dreptului natural7 este acela ca dreptul nu e un rezultat al &ointei omului, ci o expresie a naturii umane, al 'ustitiei, al legilor, legii facute de oameni, denumite drept poziti&, legi in'uste, arbitrare. :mul de la natura stie ce este bun, rau, 'ust, in'ust, drept, abuz. 3reptul poziti& trebuie respectate numai daca sunt 'uste, prin 'ust intelegand numai daca sunt rationale, adica exprima ratiunea umana. /aximum de 'ustitie, ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept, adica fundamentat pe ratiune, pe interpretarea literala stricta a textului de lege, omul poate sa obtina un maxim de in'ustitie. @urisconsultii romani erau 'uristi care acordau consultanta 'uridica celor care solicitau acesta in timpul imparatului +ugustus. /eritul @urisconsultilor:C au incercat, si au reusit, sa armonizeze dreptul poziti& cu cerintele eticii. ,lpian 6'urisconsult roman7 definea dreptul ca fiind esenta eticii. 3reptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit, a nu face rau nimanui, a da fiecaruia ce is se cu&ine. Principii de drept formulate de 'urisconsultii romani: - principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa - principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti un ne&ino&at - principiul legitimei aparari - principiul rolului educati& al pedepsei reale - principiul bnei credinte in contracte (oncluzie pri&ind filozofoa dreptului in antic$itate: 1. s-a incercat 'ustificarea necesitatii dreptului in societatea umana 2. dreptul este 'ust numai daca emana, iz&oraste din ratiunea suprema, din 3umnezeu E. legile iz&orasc din ratiune 6legile omenesti7. +cestea la randul lor impunand. propunand conduita de origine di&ina, iar obligati&itatea dreptului rezulta din &ointa celor buni, intelepti, a celor gu&ernanti. Capitolul II )ilozofia crestina a statului si dreptului Crestinismul este: o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic, de aceea la inceputuri a fost imbratisat de cei saraci, populatia ma'oritara in ;oma. (redinta in lumea de apoi, in fericirea de apoi, existente intr-o alta lume, a rezultat elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul roman.

(restinismul n-a a&ut drept obiecti& dez&oltarea ideii de stat si drept, mai mult cele doua institutii au fost 'ustificate prin trimiteri la supunere deoarece ade&arata dreptate, conduita perfecta se afla dincolo de &iata in lumea de apoi. +postolul Pa&el a fost aparatorul statului roman. + subliniat necesitatea raportului de supunere intre oameni, a supunerii ser&itorilor fata de stapan, al femeii fata de barbat. @ustificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat putere de stat puterea di&ina. (redinciosii sa se supune statului pentru ca si gu&ernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii di&ine. (el ce se supune statului se supune lui 3umnezeu. +ureliu augustin EF<-<EH i.e.n.- lucrare despre cetatea lui 3umnezeu. *l spune ca exista doua cetati- cetetatea lui 3umnezeu alcatuit din cei supusi credinciosi in functie de biserica, cetate perfecta, eterna. (ea de a doua cetate, statul este cetatea oamenilor trecatoare, in care oameni buni trebuie sa le arata oamenilor calea spre bine, fericirea, care se regaseste numai in cetatea lui 3umnezeu. 3reptul poziti& 6legile facute de oameni7: - legea di&ina - legea naturala *sential ambele legi temporizeaza conduita celor rai, in singura ordine si pace sociala. 9egea oamenilor este elaborata de oameni datorita re&elatiei un om spune asa trebuie alcatuita o lege pentru ca am a&ut o re&elatie6 l-am &azut pe 3umnezeu7 3upa anul <HH asistam timp de 1HHH ani in cadrul procesului de feudarizale la o lupta necontenita ale celor doua forte: - biserica - puterea laica =iserica a pus bazele dreptului canonic, dreptul biserici, un ansamblu de reguli de conduita, toate considerand ca norma de conduita este 'usta pentru ca a elaborat o monar$ul.regele.imparatul care reprezinte di&initate pe pamant. ;egurile bisericesti sunt astfel reguli care constituie iz&oarele 'udecatii oamenilor de rand. +sfel religia. preotii au propo&aduit suprematia puterii bisericesti asupra puterii laice. ;ezultatul amestecului bisericii in &iata laica a fost acela al dobandirii de catre biserica a unor a&erii uriase. +cest fapt a condus la aparitia unor &oci tot mai puternice, la inceput de critica, apoi de contestare al dreptului canonic. 0oma d1a2uino 122<- 12"< %dei pri&ind statul si dreptul: :rice putere, inclusi& puterea statului are originea din 3umnezeu, singurul care a creat omul, lume, statul. 9egile poziti&e se impun respectului, pentru ca ele exprima intotdeauna &ointa lui 3umnezeu. (ine incalca o lege poziti&e 6eretnicii7 pentru ca au incalcat &ointa 3umnezeuluio, trebuie predat bisericii, si condamnat de biserica. 3istinge patru categorii de legi: - in esenta clasificarea propusa subliniaza caracterul di&in al legilor 6legea eterna, naurala, umana, dogmatica7. +ceasta clasificare este denotat pentru ca are in &edere forta 'uridica al legilor. 9egea eterna cea mai importanta ere forta 'uridica cea mai mare. (ante $llig,eri

%dei: :mul poate atinge deplina fericire, pace, libertate numai intr-o ordine in care monar$ul conduce. /onar$ul este pri&it ca fiind garantul infaptuirii 'ustitiei a impartirii dreptatii, deoarece este cel mai bogat cel mai bun om. 9ibertatea omului inseamna posibilitatea omului pentru a trai pentru tine. binele. fericirea ta. -poca renasterii: 3enasterea: scoala spiritualaeuropeana, care a marcat inceputul declinului. crizei feudale. *sential- doua elemente: - aparitia, dez&oltarea, amplificarea spiritului critic, manifestarea libertatii de gandire, elemente opuse dogmatismului, reguli ce se impune. - redescopera omul, natura umana, uni&ersul, subliniaza &alorile umane. %n renastere rein&ie rationalismul din lumea antica, omul fiind &aloarea fundamentala a renasterii. +ceste elemente specifice, particulare renasterii au imbracat edesea un &esmant religios, desprinderea decisis&a al religiei nefiind inca posibila. 3emnitatea functiei umane desi subliniata a fost asezata si uneori explicata de teologii. +par in perioada renasterii primele proiecte utopiste pri&ind organizarea sociala. Proiecte care si-au propus desfiintarea poprietatii pri&ate. +par germenii primelor modele de societate comunista bazata pe egalitatea deplina intre oameni. %n perioada renascentista se remarca doua interpretari diametral opuse pri&ind uni&ersul uman. :rdinul dominican: sec 1<, E idei: 1. %ndi&idul nu poate exista decat in cadrul grupului din care face parte, nu exista un indi&id separat de grup. 2. 9ibertatea personala a indi&idului este limitata de interesele grupului, interese ce pot ani$ila, desconsidera libertatea unui indi&id. E. +u propo&aduit ordinea dominican supunerea se&era fata de superiori. :rdinul franciscanilor a pri&it diametral opus, E idei: 1. :mul are dreptul de la natura sa sa se manifeste liber in afara interesului grupului din care fce parte 2. omul poate respinge dreptul autoritatii a statului de a se amesteca in &iata sa, consecinta E. Forta statului nu poate impune indi&idului si respectarea legii, respectare ce poate fi impusa numai pe calea con&ingerii indi&idului. %n esenta ordinul franciscanilor afost fa&orabil libertatii de constiinta, gandirii libere, lipsa de dogmatism. +iccolo 4acc,iavelli 1<)#-1F2" Dscopul scuza mi'loacele! *ste exponentul noii forte sociale in de&enire, burg$ezia, si-a consolidat ideile de filozofia dreptului 2 coordonate al gandirii rationale: - fin obser&ator

un bun analist care a prelucrat rational datele culese ca urmare a obser&arii atente a societatii din timpul sau. 9ucrarea sa: DPrincipele! Primul autor de filozofia dreptului care enunta principiile politicii in con&ingerea statului. %dei: 0tatul puternic este acea pe care o conduce o singura persoana. 6monar$ul absolut, principele7 *ste raspunsul dat de el pentru situatia politica a statului italian alcatuit atunci dintr-o multime de clase-state. Principele trebuie indiferent de mi'loace sa elimine orice separatism in stat, lucru ce poate fi posibil numai prin existenta unui despot al principelui, monar$ absolut. + criticat monar$ul ereditar care prin natura lui poate sa nu intruneasca calitatile monar$ului absolut. *ste monar$ absolut numai acela care poate asigura un regim de ordine, degalitate, autoritate prin folosirea oricarui mi'loc. (alitati: - cruzime, puterea unui leu, &iclenia unei &ulpi, manuitor folosirea crimei si inselaciunii 0ub influenta familiilor cunoscute in %talia, a medicilor, /acc$ia&elli in partea a doua a &ietii imbratiseaza gu&ernarea republicana. (onducatorul statului trebuie ales dintre nobili de catre popor. 9ibertatea nu exista decat impreuna cu egalitatea. (oncluzie: - primul ganditor care s-a eliberat de sub influenta religiei - statul si dreptul nu pot fi 'ustificate prinn argumente religioase - religia are o singura utilitate- instrument folosit in stat pentru a domina. conduce mai usor poporul - spiritul de obser&atie si analiza care i-a permis sa sublinieze existenta in om a binelui, raului, consec&entei, lasitatii, fiecarei atribut cu rol in cucerirea puterii D cu cat oamenii sunt mei incapabili, cu atat &or fi mai indrazneti! D lumea nu este a celor ce pot, ci a celor ce &or! ;olul statului si dreptului: 0tatul si dreptul nu se pot mentine decat prin dominatia, subordonare, indiferent de mi'loace folosite . /i'loacele folosite pentru a domina nu au legatura cu &alorile etice. :rice mi'loc e permis daca prin folosirea lor se poate realiza dominatia asupra altora. -rasmus din 3otterdam: 9ucrarea : *logiul nebuniei cu argumente rationale critica tiramia regilor, dar 'ustifica monar$ia in acelasi timp pe care il identifica cu di&initate. 0tat2 di&initate 3e ce este ne&oie de stat8 0tatul, regele este un rau necesar, in lipsa lui anar$ia fiind in masura sa distruga, comunitatea gaseste o 'ustificare atat regelui cat si papei, care cele doua forte antagonicedin e&ul mediu. 3e ce exista regele8 Pentru caare in sine in graunte de nebunie. ,n om intelept nu renunta la linistea sa pentru a castiga postul de lege, adesea prin crime pentru ca sa asigure astfel fericirea celor multi. a poporului.. 3e asemenea papa de ce si-a ales de conducator al bisericii8 Pentru ca are si el un gram de nebunie. >rebuie sa fie nebun ca astfel sa- ti abandonezi linistea pentru ca in umulinta. saracie sa pasesti pe calea mantuitorului, si sa de&ii papa.

: idee ce se regaseste azi in absentismul politic. social prin natura lor intelectualii in genere sunt absenti in implicarea in &iata sociala. %n spirit critic fundamentat pe rationalism sublinieaza ambii, rege.papa, odata a'unse in aceste roluri, abandoneaza orice scrupul si se arunca in desfacarile posibile. 4artin 5ut,er: 2 idei fundamentale: 1. :mul intr-ade&ar are o libertate deplina. totala, dar aceasta pri&este numai lumea interioara. 4izeaza numai libertatea spirituala. 3istinge astfel intre: - libertatea interioara spirituala- care apartine indi&idului - libertatea sociala, in cetate- care apartine cetatii, subordonate regelui 2. + militat pentru independenta puterii laice. *liberarea ei de sub dominatia puterii religioase. %n aceasta idee este cunoscuta reforma lui in ceea ce pri&este biserica catolica. EE edictul din /ilano- imparatul din (onstantinopol 6ean 7odin 1F2#-1F#) Parintele notiunii de su&eranitate. 9ucrarea: ;epublica +nar$ia regelui se poate realiza numai prin conceptul de su&eranitate, care in esenta &izeaza: - su&eranitatea absoluta a regelui 6idee fireasca in lupta continua, caracterele epocii dintre rege si papa7 - respectul 'ustitiei (onceptul de su&eranitate a statului- regelui a fost pus ca fiind un instrument de lupta impotri&a amestecului papei in &iata statului impotri&a farimitarii statelor feudale. 0u&eranitate - puterea regelui 6 a statului7 de a da legi - puterea de a desfiinta legi (aracterele su&eranitatii: - unica 6apartine regelui - indi&izibila 6nu poate fi impartita cu alte autoritati in stat7. - Nelimitata - +bsoluta 0u&eranitatea are urmatoarele caracteristici: - dreptul de a numi inaltii magistrati - dreptul de a declara starea de razboi si de a inc$eia pacea - dreptul la amnistie si gratiere a su&eranului %dei: Pune problema, pentru prima data, a raportului dintre puterea legislati&a si puterea executi&a subliniind faptul ca in aceasta relatie intre ele puterea legislati&a este o putere su&erana. 0u&eranitatea fiind indi&izibila, trebuie exercitata exclusi& de conducator fie monar$, fie aristocrati, fie popor 6in democratie7 0ubliniaza faptul ca puterea executi&a , adica gu&ernarea, este o putere distincta, diferita de cea legislati&a. Nefiind putere su&erana, nea&and caracter indi&izibil poate fi exercitata prin di&erse organe. 9imitele su&eranitatii: - legea di&ina

legea umana, legea iz&orata din natura

)ilosofia moderna a dreptului: 0ecolul 1) si1" 3oua curente cu reprezentare filosofica 4onarc,o 4acc,i 6adeptii puterii ingradite a su&eranului7, criticii su&eranului. monar$ului (urentul reprezientata de oamenii de cultura se distinge in urmatoarele idei: - puterea regelui. monar$ului este o putere limitata - prin argumente rationale logice au 'ustificat necesitatea combaterii. abuzurilor si tiramiei regilor +cest curent &alorifica ideea contractului social lansata in %talia si formuleaza solutii pentru limitarea puterii monar$ului. : solutie este accea ca monar$ul, su&eranul este un mandatar al poporului si numai in aceasta calitate are dreptul de a legifera. %deea de mandat acordata legelui este 'ustificarea su&eranitatii acestuia pentru ca intotdeauna mandatarul poarta o raspundere pentru modul cum isi exercita mandatul. %mportant: +ceasta explicatie a su&eranitatii limitate regelui este prima incercare, o alternati&a la teoria di&ina a statului si dreptului. 6o,n 4ilton 1)H8-1))< 2 idei: 1. + considerat ca fiind un fundament necesar omului in societate, libertatea de constiinta, adica omul ste liber sa aleaga credinta religioasa. 2. *ste primul care subliniaza ideea libertatii presei. (oncluzie: 3esi /onarc$o /acc$i au criticat dur monar$ii, au 'ustificat limitele puterii acestora, discursul imbratisat de ei au a&ut o $aina religioasa. 4onarc,o )illi: +deptii monar$iei, a puterii nelimitate, ingradite a su&eranului care printre altele au imbratisat urmatoarele idei: - au fost ad&ersarii drepturile popoarelor - legea, au considerat-o necesara numai datorita faptului ca emana de la su&eran - autoritatea su&eranului nu rezulta dintr-un contract social, din &ointele cetatenilor, ci &ointei di&ine. (oncluzie: %nstitutia monar$ului are origine di&ina, este sacra, regele trebuie sa se supuna numai lui 3umnezeu, nu legii, nu poporului. 1u&ernamantul, forta executorie trebuie sa puna in practica &ointa su&eranului si nu legea. 9egea este creatia regelui, creatia arbitrar a regelui, iz&orata din di&initate. ;egele indeplineste ambele puteri in stat, puterea legislati&a si puterea executi&a. 0,omas 8obbes 1F88-1)"# Domul este lup pentru om! , D$omo $omini lupus est!

(artea 9e&it$ab, 1)F1, sau /ateria, forma puterea unui stat. %dei: :mul prin natura lui este indi&idualist, lacom, rau, dusmanos, in esenta lui omul este lup pentru oameni. +ceste particularitati ale omului a generat in comunitatea existenta anterioara statului un Drazboi a tuturor impotri&a tuturor!, Dbellum omnium contra omnes!. +cest razboi este asadar consecinta dreptului omului dobandit din natura sa sa se comporte astfel. :mul altfel formulat este liber potri&it naturii lui sa foloseasca toate inclinatiile sale rele, potri&it cu ratiunea sa. Pentru a pune capat acestui razboi general intre oameni oamenii au inc$eiat un contract social, prin care au constituit statul, l-au creat cu principalul atribut ca acesta sa le asigure pacea sociala, con&ietiuirea in societate. %n scimbul pacii si securitatii indi&iduale pe care statul le asigura, persoana a cedat drepturile sle naturale6bunastare, fericire7 statului. 9egea este dupa crearea statului un contract intre stat si oameni, in care omul de&ine fata de altul sfant. (oncluzie: 0tatul are drept origine un contract intre colecti&itate si su&eran. (olecti&itatea cedeaza su&eranului securitatea indi&iduala, su&eranul se anga'eaza sa le asigure pacea sociala. :rice incercare de limitare a autoritatii su&erane este o incercare de nesocotire a contractului social si deci pedepsibila. 0ingura garantie pentru ordinea si pacea sociala o reprezinta numai monar$ul absolut. 3e retinut: *ste reprezentant si aparatorul cel mai frec&ent a absolutismului monar$ic. 0e limiteaza sa sublinieze numai aspectele negati&e ale personalitatii umane Numai suprimarea libertatilor indi&iduale asigura stapanirea anar$iei, a desfraului. :rdinea in societate poate fi asigurata numai prin eliminarea drepturilor omului.

7aruc, Spinoza: 1)E2-1)"" 0ustinator al monar$iei. 9ucrarea: *tica! *ste rationalist. 0e departeaza de di&initate si pune la baza sistemului filozofic ratiunea umana. *ste determinist, toate fenomenele, actele oamenilor, faptele acestora sunt rezultatul unor cauze, a unor legi. 0tatul si dreptul, idei: Fiecare om, ce alcatuieste statul, se naste prin antura lui, are o anumita conduita, ce apartine dreptului natural 6precursor al dreptului natural7 >emperamentul, aptitudinile oamenilor ce constituie dat de natura 'ustifica in egala masura comportamentul rational sau irational. ;atiunea este printre altele o facultate esentiala a omului. %ntrebare: (e fel de conduita trebuie sa aleaga omul in &iata: conduita dictata de instincte, de pasiuni, sau conduita dictata, orientata de ratiune8

;aspuns: 0ingurul reper criteriu &aloric ce trebuie a&ut in &edere de om&a fi acela al utilitatii. :mul adopta acel comportament care in di&erse impre'urarisa-i fie util.+cest lucru presupune obtinerea a cat mai multor foloase pentru unii, e&itarea tot pentru sine a prime'diilor.%dee cel putin discutabila. %deea utilitatii este &aloroasa prin faptul ca introduce ratiunea in actiunile omului. *ste util ceea ce este rational dupa om. *xclude fenomene in afara ratiunii.cum ar fi: impulsurile, pasiunile. ;atiunea este un fundament sigur al sigurantei sociale.+legerea rationala a comportamentelor omului presupune cu necesitate elaborarea de norme de conduita iz&orate din ratiune. Principiul fundamental in conduita oamenilor, conduita iz&orata din ratiune sunt urmatoarele: - respectarea a drepturilor aproapelui la fel cum isi respecti propriile drepturi 6&om regasi principiul in 0coala clasica a dreptului natural7 0tatul este explicat, isi are originea intr-un contract. :amenii renunta la proriile drepturi prin contractul inc$eiat, le incredinteaza societatii in sc$imbul garantarii acesteia de catre societate 6este o idee fundamentala ce se regaseste in 0coala 3reptului natural7 )ilozofia dreptului in Scoala (reptului natural Caracterele epocii: secolul 1"-18 (onsta in teoria potri&it careia exista principii fundamentale rezultat al gandirii rationale a omului, reguli imuabilem, aceleasi, care fundamenteaza elaborarea regulilor dreptului poziti&. 3reptul natural are astfel un caracter laic.rationalist, se deosebeste de teoria dreptului di&in, a legii naturale, ambele creatie ale di&initatii, teorii existente in e&ul mediu. 3reptul natural, in consonanta cu ratiunea umana a formulat idei precum: libertatea comertului, circulatia libera a persoanelor, garantarea proprietatii. +ceste principii rationale, din continutul dreptului rational au fost considerate legi uni&ersale eterne, imuabile, dincolo de existenta dreptului poziti&, facut de oameni. 8ugo "rotius 1F8E-1)<F, olandez 2 merite fundamentale: - apreciat, considerat ca fiind parintele dreptului international 6exponentul puterii coloniale, a infatisat in reguli 'uridice relatiile stabilite de statele din compunerea imperiului - este parintele fondator a teoriei dreptului natural 9ucrarea : D3espre dreptul razboiului si al pacii!, D3e 'ure belli ac pacis! Primele filozofii ale gandirii lui 1rotius >eoria cunoasterii se bazeaza pe ratiunea omului. :mul, fiinta umana este sociabila, nu poate trai decat intr-o comunitate. societate datorita naturii sale. instinctului social pe care il poseda. %ntotdeauna omul alege datorita instinctului de sociabilitate, societatea politica in care sa traiasca 6prin inc$eierea contractului social7 3reptul natural 6ansamblu de reguli de urmat intr-o societate umana este produsul ratiunii umane si nu a re&elatiei7.

3e altfel ideea dreptului natural a aparut in antic$itate unde se sustinea existenta unei legi naturale uni&ersale situata deasupra oamenilor, lege iz&orata din &ointa di&ina. %n ;oma antica s-a sustinut existenta dreptului national, ca fiind un drept comun general, &esnic, apartinand intregii omeniri. 3reptul natural este un asamblu de reguli desprinse prin metoda de cercetare deducti& intuiti&a, pe calea rationamentului din urmatoarele < principii: a7 respectarea a tot ceea ce apartine altuia 6&iata, bunuri, &alori morale7 b7 respectarea promisiunilo, anga'amentelor, a cu&antului dat c7 repararea pagubelor pricinuite altora 6regula &ec$e romana7 d7 pedepsele statuale 'uridic sunt toti cu care incalca regula. norma +ceste reguli. principii. fundamente au iz&orul in ratiune. 0unt ade&arate prin ele insele se de aceea nu pot suferi contestatii. +ceste principii. reguli. fundamente 6dreptul natural este mai presus7 decat &ointa conducatorilor &remelnici 6regi.imparati7. 3reptul natural prin &alorile sale uni&ersal &alabil sunt acceptate si de 3umnezeu. 3reptul natural este fundamental diferit de dreptul poziti& construit de gu&ernantii prin dez&oltarea principiilor acestora deoarece dreptul poziti& este sc$imbator diferit de la o tara la alta tara dependent de contextul istoric particular fiecarui stat. Pacea eterna intre state poate fi realizata numai in conditiile in care statele accepta principiile dreptului natural in raporturile 'uridice dintre ele. 0ub acest aspect dreptul natural poate fi considerat iz&orul pacii eterne. ;azboiul ractul teritorial sunt consecinte ale ignorarii dreptului natural, principiilor generale. rationale. uni&ersale. Hugo 1rotius distinge intre dreptul natural si teologicul moral 6regulile pri&ind moralitatea religioasa7.

3reptul natural

>eologic moral

0ursa este: 3in ratiune umana 3e la 3umnezeu :biectul este: 0ocietatea umana gu&ernata de 4izeaza &iata. cetatea &iitoare, se fundamentele .principiile din adreseaza crestinului actual, ca &iitor continutul dreptului natural membriu al cetatii celeste +re pro&enienta laica 0copul acestora: %nfluenteaza actiunea omului, 4izeazai inima. sufletul, conduita interna a conduita exterioara a omului omului intotdeauna in concordanta cu &ointa lui 3umnezeu

3istinge intre dreptul natural, dreptul &oluntar si dreptul di&in: 3reptul natural: - respectarea principiilor, fundamentelor alcatuitoare a dreptului natural se face din con&ingere, lipseste con&ingerea pentru ca in c$ip rational omul le formuleaza 3reptul &oluntar si dreptul di&in: - are iz&orul in &ointa omului, se numeste drept uman - are iz&orul in &ointa lui 3umnezeu, se numeste drept di&in, alcatuit din regulile ce pri&esc conduita religioasa. 3reptul uman este numit si drept poziti&. *l imlica autoritate. Normele de conduita se caracterizeaza prin constrangere si prin posibilitate de executare. 3reptul poziti& apartine fiecarui stat, se numeste drept ci&il. 3reptul gintilor 6al strainilor7 alcatuit din regulile dreptul international. (ate&a reguli, fundamente ce gu&erneaza legile ci&ile elaborate de oameni: - pacta sunt ser&anda- acest imperti& al dreptului poziti& iz&orat din dreptul natural subliniaza ideea rolului &ointei oamenilor, a rationalitatii in elaborarea regulilor de conduita - dreptul ci&il subiecti& este expresia deplina a libertatii umane in drept - legile ci&ile intotdeauna &izeaza un folos 6&ezi contractele oneroase7 3reptul di&in: %dei pri&ind statul: :riginea statului este explicata prin teoria contractului social pentru a se constitui intr-o comunitate initial numita societate ci&ila, ulterior stat, au inc$eiat doua contracte: - contractul de libera asociere- potri&it instinctului de asociere, specific naturii umane indemnati de acesta, neputinciosi in fata &iolentei, au acceptat inc$eierea contratului. Prin inc$eierea contractului oamenii au urmarit garantarea drepturilor specifice fiintei umane 6&iata, proprietatea7 de catre stat - contractul de supunere- pentru ca statul sa fie in masura sa garanteze drepturile oamenilor, prin inc$eierea acestei contract de supunere prin care interzice oamenilor sa se raz&rateasca. %ntroduce notiunea de su&eranitate 2 acea autoritate a caror acte nu pot fi anulate de o alta autoritate de persoane. (ui apartine su&eranitatea statului8 %deea su&eranitatii poporului o respinge admitand insa numai limitarea su&eranitatii poporului. %dee noua&alabila aztazi: 0u&eranitatea statului este relati&a pentru ca statul trebuie pri&it ca parte integranta in sistemul relatiilor dintre state, adica in sistemul dreptului international. %dei despre dreptul international:

%dei pri&ind dreptul international: Hugo 1rotius- parintele dreptului international %n formularea ideilor de drept internationalporneste de la dreptul natural, ansamblu de principii generale, uni&ersale, care nerespectate des de catre state conduc la razboaie de cotropire. Pcea eternal poate fi obinuta numai cand statele in relatiile dintre ele se &or conduce dupa principii uni&ersal &alabile, iz&orate din dreptul natural. ;egulile dreptului natural reprezinta iz&orul pacii uni&ersale. + elaborat o teorie a razboiului. ;azboiul este o realitate contrara dreptului natural. %ntotdeauna egresorul

fiind adeptul a ceea ce este in'ust. ;elatiile de aparare a statului agresat az&oraste din a ceea ce este 'ust. 3espre su&eranitate subliniaza caracterul ei teritorial. Puterea, statul o exercita numai fata de supusii sai intre limitele granitelor teritoriale. )ilozofia rationala a dreptului: (e este ratinalismul8 3ationalism: 0ecolul 1) *ste un curent filozofic care are incredere si propo&aduieste rationalismul, capacitatea rationala a omului de a cunoaste legea. ;ationalistii erau con&insi ca realitatea incon'uratoare se are caracter legic, ordonat, exista conexiuni necesare intre elementele care ne incon'oara, regularitati, principii. (unoasterea atat a omului cat si a realitatii iz&orate din rationamentul, gandirea omului.ii explica caracterul istoric al dreptului. *xplica dreptul ca fiind o stare de fapt. o realitate si nu-l prezinta ca ceea ce ar trebui sa fie dreptul. 5eibnitz "ottfried: 1)<)-1"11, neamt Primul presedinte si intemeietoral +cademiei de 0tiinte, 1ermania. 1andirea filozofica a intemeiat-o pe indi&idualism. 4aloarea suprema a indi&idualismului fiind independenta. Nu exista. nu se poate concepe nici o ordine sociala, si nici o colecti&itatecare sa limiteze actiunea indi&idului. 3reptul isi are originea in ratiune. intelepciunea di&ina 6face trimitere la dreptul natural7 /erit- pri&ind dreptul: 3reptul este un mi'loc de perfectionare a omului, un instrument de realizare a perfectionarii umane 6scopul oricarei societati7. Pentru ca &ede in drept un instrument de realizare a unei finalitati este considerat precursor al teoriei utilitariste a dreptului. )ilozofia engleza- orientare liberala 6o,n 5oc9 1)E2-1"H< ;ecunoscut ca fiind atat un filozof al cunoasterii cat si un folozof al dreptului. /eritul lui: Pune baza cunoasterii obser&atia, experienta si metoda inducti&a, sunt elemente fundamentale in cunoasterea stiintifica de azi. +re meritul pentru ca a parasit deductia matematica, metoda de cunoastere promo&ata de 3escartes si s-a oprit la metoda inducti&a. + respins teza lui 3escartes pri&ind teoriile innascute. + spus - toate cunostintele noastre rezulta din senzatii, obser&atie , experienta , de aceea gandirea lui s-a numit empirism. senzualism. *ste un castig adicerea pe prim plan al obser&atiei si experientei 6pana acum cunoasterea era impregnata de speculatii 7 de idei lipsite de un suport existential practic. 0pune - in sufletul copilului nu se gasesc idei gata facute de ex: plita arde, ci sufletul de la inceputuri este o tabla stearsa.

0ufletul . gandirea primeste pe parcursul pimpului senzatii care dau nastere ideilor din care se construieste intreaga conoastere. DNimeni nu este intelect , care nu a fost mai intai in simturi! (oncluzie: 0tabileste in acest mod o limita a cunoasterii, acre consta in limita experientei pe care o are fiecare indi&id. %n filozofia dreptului @o$n 9oc? admite teoria existentei drepturilor si libertatilor naturale ale omului dobandite de la natura. Principalele calitati ale omului sunt: toleranta si liberalismul. *seul asupra gu&ernarii ci&ile- lucrarea promo&eaza aceasta idee , spune ca omul din momentul nasterii are dreptul la &iata.fericire.proprietate. +ceste drepturi sunt inalienabile in sensul ca nu pot fi instrainate statului, indi&idul nu poate renunta la ele.;olul gu&ernatilor este numai acela sa prote'eze sa le respecte. 1u&ernul, gu&ernantii care le nesocotesc, incalca ignora pot fi inlaturati. %ncepand cu secolul 1", pana azi, drepturile naturale ale omului constituie ade&arata religie. 0e regasesc la 1")<8 %n 3eclaratia de independenta ale +mericii., in 3eclaratia drepturilor omului si cetateanului, 1")88. 0tarea naturala a omului spre deosebire de Hobbes este aceea de buna &ointa. pace de exercitare nestan'enita a celor E drepturi fundamnetale: - dreptul de proprietate - dreptul de libertate personala - dreptul de legitima aparare +ceste drepturi sunt imprescriptibile. *le exista in timp anterior formarii statului. *le nu sunt creatii ale statului sau institutiilor acesteia. @o$n 9oc? - oamenii cand au inc$eiat contractul social nu au renuntat la drepturile naturale, au renuntat numai la dreptul la legitima aparare. Numai acest drept a fost cedat statului, in scopul ca statul sa le respecte, sa le garanteze libertatea indi&iduala. personala, si dreptul la proprietate. 9a Hobbes statului i s-au cedat toate drepturile naturale, pentru ca statul sa prote'eze &iata lor. &aloarea suprema. @o$n 9oc? - contractul social are o dubla semnificatie: - s-a inc$eiat pactum unionis prin care oamenii s-au unit in societate in scopul prote'arii dreptului de prorietate, si libertatea personala. - Pactum subiectionis prin care ma'oritatea oamenilor atribuie su&eranului puterea in stat, putere in masura sa asigure protectia oamenilor. (oncluzie: 0tatul si dreptul sunt creatii ale omului, mi'loace prin care oamenii isi asigura libertatea indi&iduala, dreptul de proprietate, prosperitate. 0copul legii este realizarea binelui tuturor prin sporirea libertatilor indi&iduale. +cest scop permite inlaturarea legilor incorecte I @o$n 9oc?: Dtrebuie inlaturata legea atunci cand societatea &a fi mai fericita mai prospera fara ea. Forta legii sta in faptul ca oamenii au consimtit liber sa aleaga institutia, autoritatea care il elaboreaza.! /arele merit al lui @o$n 9oc?: +elaborat principiul separatiei puterilor in stat. *l distinge trei puteri: - puterea legislati&a, care apartine parlamentului, si consta in elaborarea legilor, este puterea suprema in stat. Puterea legislati&a este limitata de legea naturii, legiuitorul elaborand legi, nu-l poate plasa pe om prin legile elaborate intr-o stare mai proasta decat starea naturala. initiala 6bunastare.fericire.egalitate7

puterea executi&a- surprinde caracterul de continuitate a acesteia in sensul ca ea intotdeauna executa, aplica legea. 0pre deosebire, puterea legislati&a este caracterizat ca fiind discontinuu, pentru ca exista momente cand nu se elaboreaza legi. +partine monar$ului. Puterea fedrati&a- apartine tot monar$ului, a &ut in &edere rezol&area atributiilor legate de relatiile +ngliei cu alte state.

/eritul - desi puterile in stat sunt separate, ele alcatuiesc un tot unitar, se afla in raporturi de conlucrare. - Puterile in stat nu pot sa se amestece in acti&itatea celorlalte puteri 6de aici idee separatia puterilor in stat7. %n lucrarea 3iscurs despre metoda! subliniaza ideea ca nimic nu poate exista in afara de ideea rationalista si pentru ca omul gandeste, exista, inseamna ca omul este acela care a crea tot ce ne incon'oara. :mul este subiectul, intreaga cunoastere trebuie centrata pe om. Pune sub semnul indoielii tot ce exista in afara omului in lumea exterioara spunand, ca tot ce este urmarea existentei omului care ia la cunostinta ceea ce il incon'oara. (oncluzie: omul nu mai pri&este normele, legile potri&it regulilor. existentei lor di&initatii. :mul le pri&este in primul in primul rand prin &ointa si ratiunea lui. (oncluzie: pentru ca omul se indoieste de tot ce exista in afara lui, inclusi&e de existenta dreptului, omul actioneaza prin &ointa de a gandi. *ste ideea iz&orul &oluntarismului 'uridic. 4oluntarism, din care apoi se inspira Hegel si teoriile &oluntariste. 3reptul potri&it acestei teorii este rezultatulJJJJJJJJJJJ >. =ac?en 1F)1-1)2# *nglez, partizanul regelui Prezinta pentru prima data o noua metoda de cercetare a cunoasterii si anume, metoda cercetarii experimentale in care obser&atia si inductia experimentala sunt fundamentele metodei. %n acest fel ridica gandirea de la faptele obser&abile la legi si principii. /ilitand pentru inductia logica experimentala subliniaza posibilitatea folosirii ei numai in conditiile eliminarii pre'udecatii lor numite de el fantome idol. Pentru cercetarea unui fenomen propune obser&atia lui si nu debutul cercetarii prin mentionarea pre'udecatii lor. 6idKe extreme de actuala7 +ccentul pus pe obser&area faptelor, fenomenelor, lucrurilor a fost numita in doctrina obser&ationalism, fapt de preferat in analiza lucrurilor, speculationismului, gandirii speculati&e initiate de +ristotel potri&it caruia ade&arul se descopera prin logica deducti&ista. (oncluzie: este de preferat cercetarea lucrurilor si nu speculatiile gandirii logice. Precizare: :bser&atia este insa o cunoastere limitata a realitatii. *xemplu celebru: - pamantul nu se misca, soarele se misca, pentru ca soarele rasare. apune intr-un loc. (oncluzie: nu intotdeauna ceea ce spun simturile sunt si realitati. %n filozofia dreptului cate&a idei sustinute de =ac?en: 3istinge intre dreptul comun se dreptul natural. 3reptul comun este alcatuit din toate regulile 'uridice ce se aplica unui raport 'uridic in lipsa unor pre&ederi legale expresepractica 'udiciara. 3reptul natural - bunul simt, ratiunea natural inteligenta. practica oamenilor. +cest drept natural este sufficient pentru aplicarea dreptului comun, adica unde nu exista reguli scrise se aplica dreptul natural, simtul comun inteligenta rational, bunul simt.

*xista domenii ale &ietii sociale precum protectia &ietii oamenlior, protectia a&em supusilor domenii in care simplul drept natural, practica 'udiciara a oamenilor, nu sunt sufficient, este ne&oie de o ratiune de o 'udecata artificial, ce necesita studii indelungate, experienta practica, culta. (oncluzie: +corda atentie dreptului artificial poziti&, cel alcatuit de oameni. %z&orul acesteia este dreptul natural. +tentie: subliniaza una din calitatile fundamentale ale 'udecatorului, si anume, 'udecatorul trebuie sa prote'eze. apere legile pentru ca legea il apara pe cetatean. 6. 6. 3ousseau 1"12-1""8 *l&etian, acti&itatile luisi-a desfasurat in mare masura in 1ene&a %deeile lui au influentat co&arsitor re&olutia franceza 61"8#7 prin teoria contractului social. 3ez&olta teoria de pe pozitiile liberalismului. (onsidera libertatea indi&idului ca un principiu de sine statator, ca &aloare suprema a omului pentru ca omul, prin natura lui este libera. 9iber este omul care- si prescrie singur legile ce-% &or conduce &iata.! 3e aici legea este definite ca fiind &ointa rationala a omului ca fiind ce&a constituit potri&it &ointei rationale si nu &enit de unde&a din afara. >raiul in cadrul unei colecti&itati constringe pe om sa alinieze libertatea sa &ointei generale, intereselor a societatii in intregul ei. Contractul social: Prin ideea de contract social ;ousseau intelege un mod prin care se restituie omului din societatea ci&ila , drepturile sale naturale : libertatea si egalitatea. Prin contractul social oamenii se despart de drepturile lor naturale 6libertate si egalitate7 si le confera statului, societatii ci&ile. ,lterior statul % le restituie dar nu sub numele de dreptul natural ci acela de drepturi ci&ile. %n acest mod exista egalitatea intre oamnei si apoi aceste drepturi naturale acordate statului sunt garantate. prote'ate de acesta. 3repturile ci&ile intre care cele mai importante sunt libertatile ci&ile, nu sunt nelimitate, ele se integreaza in &ointa generala. Prin contractul social omul pierde libertatile naturale dar castiga libertatea ci&ila proprietatea a tot ceea ce are de asemenea, castiga libertatea sociala, notiune diferita de libertatea naturale. 9ibertatea sociala - estte necessitate inteleasa. 9ibertatea sociala din fundamnetul dreptului. +ceasta libertate sociala care repreznta &ointa tuturor indi&izilor, &ointa generala este iz&orul ade&aratei su&eranitati. 0u&eranitatea spune el, nu apartine unui indi&id. unui grup de indi&izi ci apartine numai poporului. Nu sustine ideea exercitarii su&eranitatii prin reprezentantii poporului nu admite ideea democratiei representati&e. Fiind el&etian dez&olta ideea democratiei directe, a su&eranitatii directe 6prin referendum7 (ontractul social nu se refera la formarea statului, nu doreste sa prezinte un stat ideal care recunoaste ;ousseau, nu a existat niciodata. 3easemenea nici un contract social in sensul contractului din dreptul poziti& nu a existat. Prin formula contractului social ;ousseau indica modul cum ar trebui constituita ordinea 'uridical, astfel incat omul sa pastreze integral drepturile si libertatile indi&iduale asa cum erau ele inainte de constituirea statului.

;ousseau dez&olta ideea de lege poziti&a si subliniaza ca acest contract social este reglementat de lege, prin lege intelegand &ointa generala a poporului. %n ideea sublinierii necesitatii pastrarii drepturilor naturale face o pri&ire de ansamblu in care deosebeste fiinta, omul de aparente care este perceput, diferentiaza omul natural existent inainte de stat, de omul social existent dupa constituirea statului. Fiinta. :m natural - *ste liber. independent - *ste dominat de instincte fizice - >raiau izolati.deosebim ideea de Hobbes-razboi- sociabilitate +parenta. :mul social - *ste prizonier intr-o lume a aparentelor - *ste prost gu&ernat, ne&oile artificiale stabilite de stat se impugn ne&oilor sale naturale - Fiecare indi&id intr-o societate nu mai este el insusi, el 'oaca un rol, poarta o masca - 0ocietatea creatia omului se intoarce impotri&a omului, ii de&ine ostila, ii contesta drepturile naturale

9egea este fundamental dreptului . este libertatea indi&izilor in cadrul dreptului.3reptul poate sa se impuna numai printr-o libertate deplina in societate. + renunta la libertate2 a renunta la calitatea de om! spune ;ousseau. ;ousseau consimteste in plan filozoficteoria autonomiei de &ointa a partilor la inc$eierea actului 'uridic. %n esenta omul accepta sa % se limiteze libertatea de actiune, adica in materie contractuala isi asuma obligatii din contract, pentru ca asa doreste el. 3espre drept: 3reptul este finalitatea libertatii. 3reptul. ordinea, regula se face pentru ca ini&idul sa fie liber, sa % se garanteze de stat drepturile naturale. 0i in starea naturala inainte de constituirea statului oamenii erau liberi, supusi insa legilor naturale. 0ublinizaza o idKe noua: iz&orul relelor din societate il constituie proprietatea pri&ata! primul om care impre'muind un teren s-a intunetat sa spuna acesta este al meu si care a gasit oameni destul de prosti care sa creada a fost ade&aratul intemeietor al societatii ci&ile. 3e cate crime, razboaie, omoruri ar fi scutit omenirea acela care scotand tarusul sau astupand santul ar fi strigat semenilor sai : Feriti&a sa ascultati pa acel impostorL 0unteti pierduti daca uitati ca roadele sunt al tuturor, si pamantul al nimanuiL! >reptat in timp proprietarii i-au con&ins pe oamenii liberi sa se asocieze intr-o societate organizata capabila sa ocroteasca pe toti oamenii. %ntroduce notiunea de Dstat de drept!, definindu-l ca statul in care gu&ernarea le produce numai cu a'utorul legii 6noutatea statul trebuie sa se supuna legii.totul este subordonat legii7 (avid 8ume 1"11-1""), scotian, intemeietorul curentului scepticist 0cepticismul este cel ce domina intelectul. %storia +ngliei ser&ea la 1")F lucrarea lui monumentala- este o istorie a stiintei dreptului, o istorie a economiei +ngliei, este o istorie apartinand stiintelor sociale.

:biectul cercetarii il constituie spiritul. gandirea umana. intelectul uman. Nu are in &edere lumea externa. lumea obiecti&a, lucrurile, fenomenele ce ne incon'oara. :biectul de cercetare il constituie analiza intelectului uman. gandirii umane. dorinta de a stabili limitele. intinderea. 0cepticismul lui consta in urmatoarele idei: - cunoastere 6face referire numai la cunoasterea intelectului7 trebuie sa ne limitam numai la fenomene epropiate legate de existenta unama. %ntelectul este capabil numai sa dezlege, sa stabileasca formele cu aplicare imediata in &iata practica. %ntelectul este capabil sa dezlege probleme practice imediata noastra apropiere si nu probleme indepartate. greu de inteles %ntelectul, gandirea studiaza . analizeaza in conceptia lui numai limitele omului. intelectului.rationala, gandirea opereaza cu fapte si idei. %deilor apartin: algebra, geometria, aritmetica, stiintele exacte. >ot ce se afirma in aceste domenii, ideile ce le gu&erneaza sunt lucruri certe. Faptele ce constituie materii de studii a gandirii intelectului intotdeauna sunt rezultatul experientei proprii a omului. %deea lui - adauga intotdeauna la ratiune experienta personala a indi&idului. (onceptie 'uridica, /erit: + fundamentat ideea liberala: >rei principii: - politicul sa garanteze libertatile prin lege - limitele gu&ernarii il constituie legea-singurul instrument prin care gu&ernantii pot gu&erna - legea trebuie astfel formulat. gandit sa-i apere pe oamenii de abuzurile puterii ;atiunea este dependenta de sentimente. de trairi se de accea niciodata ratiunea singura nu poate naste o actiune, nu poate sa aprobe sau sa o condamne, adauga la ratiune sentimente, pasiune, gandiri, moti&atii si concluzioneaza. %n relatiile ratiune- sentiment, intotdeauna suprematia apartine sentimentului. +zi gandirea rationala trebuie detasata de gandirea emotionala, existenta in momentul ctiunii. perceperii ei, trebuie sa existe un ec$ilibru intre sentiment si ratiune. %n conceptia 'uridical- accentueaza suprematia sentimentului asupra ratiunii, de accea afirma dreptul si morala iz&orasc din actiunile omului fundamentale pe sentimente. 3epaseste astfel teoria dreptului natural care exclude orice alt element dintre iz&oarele dreptului in afara ratiunii. %n problemele statului nu accepta teoria contractualista, iddea consimtamantului in formarea statului. %n starea lor materiala oamenii traiesc in lipsa oricarei conduceri, deoarece se limiteaza la strictul necesar atat cat sa aiba fiecare cat ii trebuie. Pacea si armonia sunt caracteristicile con&ietuirii oamenilor, starea lor naturala. (auza neintelegerilor intre oamnei apare cand exista o cantitate considerabila de bunuri deoarece prin natura lui omul tinde. doreste sa acapareze. dobandeasca si bunurile altora. Pentru e&itarea acestei situatii de&enita sociala oamenii au ne&oie de autoritate. (oncluzie: (auza parasirii starii de pace si armonie este sporirea bogatiilor. obsesiilor. >otusi si in societatea naturala oamenii pot trai fara conducere. o autoritate, pentru ca respecta cate&a reguli 6ale dreptului natural anterioare aparitiei dreptului poziti&cele trei legi - dreptul de proprietate, transferul propietatii numai in in baza consimtamantului dat, respectarea cu&antului dat, a promisiunilor7 0ubliniaza faptul ca trecerea de la starea naturala la stat s-a facut in mod firesc, normal, fara a a&ea ne&oie de un contract.

9egea respectarii a cu&antului dat, a promisiunilor a stat la baza constituirii statului. :amenii statului promit supunere pentru ca autoritatea. statul sa garanteze legile naturale. +ceasta gandire 6lipsa contractului social7 'ustifica de ce si in stat trebuie respectate drepturile naturale omului dintre care cele trei amintite 6proprietate, transfer, promisiune7 %ncon&eniente teoriei lui: - accentuand asupra rolului ratiunii negli'eaza sentimentele, actele morale, pasiunile etc. %mportant: - subliniaza contributia intelectului in fundamentarea cunoasterii Immanuel .ant %nitial sustinator al curentului rationalist care construieste lumea exterioara din datele interioare. %n mod identic cu matematica isi construieste ade&arurile independent de experienta, faptele experimentale. ,lterior isi pierde increderea in puterea ratiunii umane si creeaza premisele curentului filozofic de mai tarziu a relati&ismului in cunoastere. +poi filozofia lui trece intr-o noua etapa, dupa ce obser&a si lacunele rationalismului si ale empirismului. %naugureaza o era noua in filozofie, filozofia critica- curentul de gandire- criticism. Filozofia nu trebuie sa aiba ca obiect de cunoastere realitatea incon'uratoare, ontologia, filozofia trebuie sa raspunda la trei intrebari- spune Aant. 1. (e pot sa stiu8 - se refera la ontologie, o intrebare pur speculati&a, in lucrarea D(ritica ratiunii! 2. (e trebuie sa fac8 - intrebare practica, in lucrarea D(ritica ratiunii practice! E. (e-mi este ingaduit sa sper8 - intrebare si teoretica si practica, in lucrarea D(ritica puterii de 'udecata! Aant distinge intre 2 ratiuni: - o ratiune pura - o ratiune practica : ratiune pura: Aant subliniaza ideea ca exista in 'urul nostru doua lumi: - lumea lucrului in sine, lumea fenomenala sau lumea fenomenelor - lumea intelegibila, in care actioneaza ratiunea practica si in care si raspunde la intrebarea ce trebuie sa fie 3esi lucrurile ce ne incon'oara exista in afara noastra este o lume reala. Aant spune ca lumea incon'uratoare nu poate fi cunoscuta. 9ucrurile, obiectele externe noua nu sunt altce&a decat reprezentarile noastre. perceptia noastra. sensibilitatea noastra. 9umea exterioara exista pentru ca perceptia noastra exista. 0ensibilitatea, senzatiile noastre au la baza notiunea de intuitie sensibila. 0ensibilitatea. intuitia sensibila are 2 forme: - spatiul - timpul +ceste forme sunt apriorice- sunt un dat ce apartine omului de la nastere. :mul percepe spatiul si timpul independent de orice experienta desi cele doua dimensiuni stai la baza oricarei experiente. 0patiul si timpul se gasesc in noi, anterior oricarei perceptii a unui obiect. lucru. >ot ce ne incon'oara sunt tocmai reprezentarile noastre.

*xista o unitate fundamentala apriori a intuitiei sensibile, si anume D*u gandesc!. +cesta insoteste orice reprezentare al lumii incon'uratoare. Practic- tot ce ne incon'oara e rezultatul nemi'locit al gandirii. intelectului si nu a unei experiente. Noi nu cunoastem lucrul in sine, numai fenomenul, adica reprezentarea noastra despre lucrul respecti&. D(unosc numai ceea ce gandesc, nu ceea ce exista.! 9umea fenomenelor are la baza legea cauzalitatii 6orice fenomen reprezentarea noastra despre un lucru este determinat de un alt fenomen7, tot ceea ce se intampla in mod necesar . 9umea integibila: 9umea ratiunii practice lumea a ceea ce trebuie sa fie- accesibila omului gu&erneaza ratiunea practica. ;atiunea practica orienteaza lumea umana prin doua tipuri de reguli: - regulile imperati&elor ipotetice - aceste reguli se gasesc in lumea dreptului poziti&. %mperati&ele ipotetici:- sunt enunturi, 'udecati de &aloare care se accepta de exemplu: Dimi iau umbrela!pentru ca se accepta o ipoteza, si anume: Dafara ploua! - regulile imperati&e categorice: - aceste reguli se gasesc in lumea moralului si se mai numesc legi morale. *le se impun &ointei omului neconditionat. ;egula de morala - poarta de astfel incat orice om sa fie tratat ca scop in sine si nu la un mi'loc al tau. - 0a nu sub?ud pe altul sub interesul propriu - 0a respecti umanitatea- orice om, indi&id, care nu este altce&a decat reprezentandul indi&idual al omenirii 3espre filozofia dreptului /erit: - consta in disocierea neta pe care o face intre drept si morala *ste un pas inainte daca are in &edere filozofia anterioara care sustineau ca morala este iz&orul dreptului. *ste idee poziti&a, dar in afara de morala dreptul iz&orat si din &iata sociala, ratiunea umana. Aant nu contrapune dreptului morala, nu le separa complet, stabileste legatura dintre ele prin conceptul bit datorie. Filozofi morala Aant spune ca singurul lucru care poate fi considerat bun fara nici o rezer&a este categoria numita &ointa buna. Fericirea. a&erea. prosperitatea omului pot fi inutile daunatoare in timp el &ointa buna nu poate niciodata sa dauneze. 4ointa buna prin ea insasi nu este calificata ca fiind buna prin scopul urmarit. prin scopul construit, &ointa buna nu aduce nici un a&anta' si nici un deza&anta'. Nu este legata de scop de a&anta' &ointa buna actioneaza prin &ointa numit datorie. (onceptul de datorie: este fundamentul moralei lui Aant care subliniaza ca intotdeauna actiunea umana este morala cand se supune legii datoriei. DFa-ti datorie in orice impre'urare, orice s-ar intampla! (and iti faci datoria din calcul urmarind un rezultat- e&iti o placere. +ctiunea omului poate fi corecta, utila, dar intotdeauna este imorala pentru ca se au in &edere rezultrat, scopul si nu legea datoriei. D3e ce sa-mi fac datoria! - raspunsul lui este pentru ca poti!%n morala notiunea de Dtreburi! este dublata de Dpoti!.

0unt ideile lunii morale: - legea datoriei - este lege din interiorul fiintei umane apriori 3atoria este separata de proprietate din moti& interes. 3atoria trebuie respectata pentru ca este un imperati& categoric. %n lumea dreptului actiunile 'uridice nu se 'ustifica prin ele insele asa cum se 'ustifica datoria prin lumea morala prin ea insasi. +ctiunile 'uridice urmaresc rezultate fie ca le sunt bune sau inutile. %n drept apare scopul. rezultatul si notiunea de imperati& ipotetic in timp ce in morala datoria este un imperati& categoric. %mperati&ele ipotetice, notiune categorie folozofica noua introdusa de Aant, functioneaza numai in lumea dreptului si trebuiesc definite reguli sfaturi. >ermenul de lege trebuie acordat numai imperati&ului categoric, datoriei in lumea morala si acest imperati& categoric datoriei, trebuie sase caracterizeze prin uni&ersalitate. /eritul constructiei mentine prin introducerea imperati&ului ipotetic si in domeniul dreptului controlul ratiunii asupra &ointei imperati& ipotetic, omului. indi&idului. @ustifica astfel rationalismul in drept.