DAN SERACU

Autocontrol pas cu pas

Cuvntul editorului la nceputul coleciei de cri Valeriu
Popa - Autocunoatere i trans!or"are#
nante de 1989 cnd terape compementare (neconvenonae),
tnee cogntve, tnee ocute parapshooga erau
consderate ncompatbe cu ,,omu nou". Nenea Omu conda ara
aatur de menestre unu cenacu, acordnd consuta gratute n
pauzee spectacoeor.
Cu tmpu, nenumaratee cazur de bo grave, unee ncurabe,
vndecate de e popuarzate n revsta ,Facara" de atunc -au
esut aura de egenda. Numee u ncepea sa fe tot ma des pe
buzee aceora care nu ma aveau nc o sperana de vndecare prn
medcna casca.
Sceptcsmu nencrederea se naruau n faa unu asemenea har
care dezvaua ege une um afate dncoo de matere, dncoo de
papab. Ca o recunoatere nternaonaa. Vaeru Popa a fost
propus de catre Amercan Bographca Insttute pentru ttu ..Omu
anuu 1997".S-a ntmpat ca prma ucrare a coece, cea de faa,
sa fe semnata de Dan Seracu, conferenar a Facutatea de tne
Cogntve Parapshooge, ace aca de nvaatura nfnat a
ndemnu ngneruu boenergoterapeut, Vaeru Popa.
S-a ntmpat ca. n tmp ce pregateam apara aceste car, sa
vna spre no ate ate martur despre trecerea prn ume a
,doctoruu fara de argn", Vaeru Popa.
S-a ntmpat....................
1
Dar ma putem vorb despre ntmpare cnd e a tut dnante de
soroc cum cnd va peca dntre no - aa cum ne destanua
recent buna sa pretena Mara Vran (Maa). Doctor n Medcna
Aternatva ?
n mod cert. ntmparea este doar o egatura nca necunoscuta
pentru no.Vaeru Popa a trecut deopotrva prn vaa prn
moarte ega cu e nsu, cu fruntea sus.
Coeca care- poarta numee s-a nascut dn dorna de a ofer o
nformae bne argumentata, pertnenta, aceora care sunt gata sa
purceada a autovndecare: pe de ata parte, care noastre se vor
un mbod pentru ce ce n-au pat nca pe tarmu ceor nevazute.
nr-un caz n ceaat este vorba de o provocare a
autocunoatere trans!or"are$
Aceast lucrare o dedic
celor care deja i-au gsit Calea,
celor care nc o mai caut,
Copiilor- celor care abia nva s o caute,
Vou!... i ucenicului meul
naintea mea
Cararea kometru cu kometru, secoe dupa secoe,
se ntnde aba... ar drumu,
n panta mperceptba, urc a mereu...
!"iddu #ris$namurti, Crarea%
2
Introducere n Autocontrol pas cu pas "
Lucrarea pe care o ctet acum se adreseaza att ceor care vor sa
nceapa Autocontrolul pas cu pas, ct ceor care au nceput ceva,
cndva practca de|a, ct ceor care vor a|unge a aceasta
neegere, nante de a ncepe, cteva cuvnte ntroductve cred ca
sunt necesare.
nantea ta Dvntatea a pus o Crare, dferta de a om a om,
carare a sfrtu carea este examenu ce mare dnantea satuu
spre lumile superioare. -Parcurgnd aceasta crare avem doua
eur: a acumula Cunoatere a &ace 'ine. Prmu dezderat nu
poate f ndepnt ntr-o vaa, tocma de aceea avem posbtatea
de a ne rentoarce ntr-o ata, ca ntr-o clas de coaa. Modu n
care absovm aceste case depnde numa numa de no, ar de
aceasta depnde numaru de rentoarcer n ate ve uteroare, n
ceea ce prvete a &ace bine, ac cae sunt nenumarate, ar fecare
dntre no avem bne defnta caea dn faa noastra. Probema este
de a afa care este calea pe care ne-a pus-o (l n &a. Suntem pu
cumva n stuaa unu conducator auto care cauta ntrarea pe
autostrada unde are o banda a u de crcuae, ntr-un ora
necunoscut fara harta. Modatatea uurar gasr intrrii n
banda o avem prn tehnce de medtae. Vo amnt doar cteva
dn ee: )oga, *ind Control-ul, tehnce nvaate prn cursure
*editation +roup &or t$e ,e- Age, rugacunea cretna, tehnce
extrem-orentae ca buddhsmu, Zen etc., foosrea Crstauu de
Cuar atee.
3
n cee ce urmeaza vo prezenta o tehnca pusa a punct
preund de a fecare dn cee de ma sus, tot ceea ce m s-a parut
ca nu este nocv. De exempu, n Yoga este de-a dreptu percuos
sa rev brusc dn medtae; n tehnca noastra, numta Al&a dupa
numee undeor cerebrae actvate n mod content, nu exsta
acest perco. De asemenea, am cautat sa dmnuez a maxm
conde restrctve (ca de exempu o anumta amentae) sa
ofer o comodtate maxma, sautara cred, n epoca aceasta
superstresanta n care tram. Tocma de aceea nu ve gas poz
care ma de care ma compcate, ca de exempu asanee dn Yoga;
aadar recomand sa te aez ct ma comod ntr-un fotou sau
sa aeg poza care thnete ce ma bne (po sta char n
cap daca asta convne).Dar, pentru ca am amntt de|a de undee
Al&a, sa prezentam pun aceasta noune.
Exsta patru mar tpur de unde cerebrae, nregstrabe a orce
eectroencefaograf:
1. Undee BETA - care apar preponderent n starea de veghe,
cu frecvenee cuprnse ntre 14 21 Hz;
2. Undee ALFA - care apar preponderent n starea de
semsomn, cu frecvenee cuprnse ntre 7 14 Hz;
3. Undee TETA - corespunzatoare star de somn, cu
frecvenee cuprnse ntre 4 7 Hz;
4. Undee DELTA - corespunzatoare somnuu profund,
cu frecvene sub 4 Hz.
Cteva deta ar f:
1. Domenu 'eta corespunde um fzce; ac exsta magne,
sunet, mros, gust, ppat, exsta tmp spau.
2. Domenu Al&a corespunde nveuu contne
nteroare, um sprtuae; ac nu ma exsta noune de spau
tmp. Nota: Frecvena de 10 Hz corespunde frecvene a care se
4
nterconecteaza cee doua emsfere cerebrae: dreapta
(ntutva, foosta rar, ca de exempu a ascutarea une buca
muzcae, a admrarea une pctur etc) stnga (cu ro anatc
sntetc - n cazu dreptacor; a stngac stuaa este nversa). Tot
frecvena de 10 Hz este atrbuta &rontierei ./01 sub nveu acestea
apar toate fenomenee de parapshoogc cum sunt: teepata,
percepa extrasenzoraa (PSE, ESP), teekneza, premona etc.
Char Pamntu preznta o vbrae n acest domenu, n |ur de 8,5
Hz.
3. Domenu 2eta este actvat n tmpu somnuu, dar prn
anesteze generaa.
4. Domenu 3elta corespunde somnuu profund ncontentuu.
Dec zona Al&a (o vom num pe scurt Al&a4 corespunde
domenuu n care frecvenee cerebrae sunt dmnuate a
aproxmatv |umatate dn starea de veghe. Cercetator care au
utzat bofeedback-u sau EEG-u (eectroencefaografa), au
observat ca a pacen cu zona Al&a actva se mbunataete
actvtatea organeor dezechbrate (supuse stressuu), se
normazeaza tensunea arteraa, pusu devne unform,
funconarea automata a corpuu ntra ma mut sub controu
nostru, crete capactatea cerebraa dncoo de dubu normauu
etc. Dar toate acestea, nu numa ee, pot f obnute n mod
content daca actvez votv Al&a, adca daca dmnuez n mod
vountar frecvenee cerebrae - tocma ceea ce doresc sa te nva
n cee ce urmeaza!
Creeru tau de|a 1-a ma programat de nenumarate or n vaa ca
sa efectueze n mod automat o sere de opera: dmneaa te
trezet, te rdc dn pat, te mbrac, eg reture, conduc
mana - toate acestea fara a te gnd macar un moment a ee.
Prn parcurgerea ceor ce urmeaza ve putea nvaa cum sa
5
fooset subcontentu n programarea dr|area contenta a
ve tae.
Ve putea nvaa sa- fooset creeru pentru:
- adormrea a o ora oarecare necesara;
- trezrea a fe, a orce ora;
- ramnerea n stare de veghe, n stare de somnoena;
- naturarea une durer (de cap, de exempu);
- rezovarea unor probeme aparute ad-hoc;
- renunarea a unee vc;
- renerea uoara a unor ste ung de probeme;
- nvaarea ma efcace;
- corectarea orcare schmbar negatve aparute n corpu tau;
- cuparea smutana a ambeor emsfere cerebrae pentru
rezovarea une sarcn oarecare (vez Nota pag. 9)
- creterea creatvta a receptvta;
- a|utorarea atora n caz de boaa;
- etc.
Toate acestea, nu numa att, e ve putea nvaa prn tehnca
Autocontrolului pas cu pas ntr-un tmp reatv scurt, n orce caz
mut ma scurt dect prn tehnce clasice (cum ar f Yoga). Vo
ncerca sa te a|ut cu anumte aboane de tpu: ,La nceput fa...,
apo... ", sub forma unor pa menta smp. La nceput vo
prezenta modu de nvaare a actvta contente a zone Al&a.
Aceasta va ua 35-50 de ze. n contnuare ve nvaa cum sa
atrag tot ma mut, sub coordonarea ta contenta, zonee
consderate n mod casc aparintoare subcontientului, cum ar f
funce vtae. Ve nvaa tehnc pentru mbunatarea memore,
acordarea prmuu a|utor, a|utorarea ta a atora n caz de boaa,
emnarea unor obceur proaste etc.
6
recomand ca atunc cnd e aceasta carte pentru prma oara n
mna, sa o ctet ca pe un roman tnfco-fantastc (char daca
acest termen nu este ce ma corect n cazu de faa). Lasa apo o
saptamna - sau doua - sa se cristali5e5e cee ctte, dupa care rea
de a captou Cum s medite5i. Urmeaza znc cee menonate, n
contnuare a pe rnd pas cu pas ceeate tehnc prezentate,
recomand sa nu trec a urmatoru capto pna cnd nu 1-a
nsut perfect pe ce anteror; cu ate cuvnte, pna cnd acesta
nu merge bine. Contnua astfe treptat, de a un capto a atu.
Daca a un moment dat se pare ca te-a potcnt, ca nu mai
merge, oprete-te. Probab ca pentru etapa de pregatre pshca
fzca a care te gaset doar atta po reaza. Nu dspera! Dupa o
peroada de tmp (n care nu ve abandona cee nvaate pna
atunc) rea de unde te-a poticnii. Daca rezutatu ese tot un eec,
renuna foosete doar cdf nvaate pna acoo.
Partea I Pai de Iniiere n Autocontrol
6tiu &aptele tale1 iat, am lsat naintea ta o u desc$is, pe care
nimeni nu poate s o nc$id, &iindc, dei ai putere mic, tu ai
p5it cuv7ntul *eu i nu ai tgduit numele *eu. !Apoc., 000, 8%
%$ Meditaia pasiv 1.1 Despre meditaie. Cum s meditm
n cee ce urmeaza te vo nvaa n cva pa cum sa- atrag
5ona Al&a sub contro, pentru a medta. Daca te ve stradu ve
nvaa bne, ve a|unge n stuaa de a- ebera foree magnae
pentru a rezova o sere de probeme pe care e a. Dar pentru
nceput sa ne ocupam doar de nvaarea medtae.
7
Deoarece ve nvaa sngur, fara asstena drecta a unu ghd
expermentat, vo foos o metoda ma enta pun modfcata faa
de cee fooste a unee cursur, Nu- va f greu
.
Daca nve doar medtaa, dupa care ve ntrerupe urmator pa,
char aa de|a ve putea rezova anumte probeme, n tmpu
medtae ntr ntr-un tertoru mnunat, foarte greu de redat n
cuvnte, ar frumuseea ntnta ac are un efect emnamente
camant. Pe masura ce medtez, a|ung pe nvee tot ma profunde
ae Euu tau sm tot ma puternc pacea sufeteasca nteroara,
att de soda nct nu poate f dstrusa de nmc n vaa.
De toate acestea va profta benefc corpu tau. Pentru nceput,
ve observa ca n tmpu medtae dspare orce sentment de
suparare, de ura, de angoasa. Una dntre frumusee medtae n
Al&a este ca acoo nu po sa duc cu tne sub nc o forma
sentmentu suparar, a regretuu, a ur, a angoase. Ee ramn
totdeauna la u, ar cnd rev ve constata ca au &ost luate de
cineva. Dar daca totu apar aceste sentmente n tmpu
medtae (practc mposb), afa ca n ace moment a fost pur
smpu debarcat, a revent n 'eta. Cu tmpu, pe masura ce
exersez, pe masura ce avansez n practcarea aceste medta,
asemenea sentmente (sa e numm) male&ice se vor ndeparta tot
ma mut de tne, ar ntr-o z ve constata ca ee au dsparut cu
desavrre dn vaa ta. Aceasta nu nseamna atceva dect ca
toate gndure care mbonavesc corpu sprtu au fost
neutrazate compet.
Corpul nostru are *odelul /u .er&ect &iindc a &ost creat dup
c$ipul si asemnarea 9ui:, adca a fost proectat sa fe sanatos. Are
8
mecansmee sae propr de autovndecare ncorporate dn start.
Aceste mecansme sunt nsa bocate de un menta care a utat
Autocontrolul. Fac o paranteza: probab t ca nu foosesc nc o
data expresa a vindeca pe cineva, c pe aceea de a ajuta. Tocma
asta facem; a|utam debocarea mecansmeor prn umna
prmta de a E totu se vndeca. tu doar ca un sngur Om a
vindecat n utm 2000 de an; este lisus &ristos$ No doar
a'ut"( ru)ndu-% pe El sa ne spr|ne n aceasta munca. Sa
revenm: n autocontro medtaa este prmu pas cu a|utoru
carua po a|unge foarte departe n debocarea foreor curatve ae
organsmuu propru sau a atua prn care po reda energe
mpratate, anhnd tensune aparute sau create.
1.2 Intrarea n Afa
tapa A ! Intrarea n Al"a n po#iia culcat
Dmneaa dupa ce te-a trezt, fa- toaeta daca este nevoe, dupa
care revno n pat pune ceasu sa ma sune o data peste 15
mnute; aceasta daca cumva ve adorm dn nou (se ntmpa
uneor a nceput). Lasa radou ncet umna mca, pentru a te
obnu sa ucrez n asemenea cond. Sta reaxat pe ,-spate cu
mana stnga ntnsa pe nga corp cu pama n sus, ar dreapta cu
pama pta de corp orunde (stngac procedeaza nvers). Acestea
e cer deoarece n pama stnga exsta o chakra (se pron un a
cakra) secundara de recepe, ta s 'u dreapta, dar care este de
emse. Chakra reprezn un puvt de schmb metabozae a
energor subte, adca un centru energetc. Prn poza
recomandata nu exsta percou ca enega pe care o prmet de
9
Sus sa o perz necontroat. nchde och prvete (pe sub
peoape) n sus, sub un ungh de cea 20o. Acest ungh este
echvaent cu ce sub care prvet dn poza eznd un obect
afat a 2 n de so s a 3 m de tne. Motvee nu sunt nca
carfcate, dar cert este ca ntrarea n Al&a este cu mut ma uuara
m '.ceste con f'
Acum spune (menta) o propoze de 'du-. ,,','sumr ar de a.,,
pna a ntru n cee ma adnc one dn Al&a, sau: ... ,,ma
reaxez perfect" etc. Propoza poate f modfcata dupa cum
convne, dar o data ce a nceput sa nve aa. nu o ma schmba!
In prma saptamna ncepe numaratu de a 100. Frecvena cu care
pronun numeree sa nu fe ma mca de o secunda.
F atent doar a numarare! Numara rar! Ve sm cum te cufunz
tot ma mut n starea de reaxare.
Cnd a a|uns a et n Al&a, gata de a o foos pentru orce fe de
probeme avanta|oase. Dar nca nu te grab, ma asa ceva tmp
pentru asta pna ma exersez. In schmb savureaza cteva mnute
aceasta stare pacuta, panca!
Cu toate ca doar smpa numarare de a 100 a te a|uta sa
ateri5e5i n Al&a, a nevoe de cea 35-50 de ze pentru a nvaa
actvarea contenta a zone. Dec, n prma saptamna ncep
numaratu de a 100 a , n urmatoarea numara de a 50 a , apo
de a 25 a , ar apo de a 10 a 1. n utma saptamna numara de
a 5 a pentru a ntra n Al&a1 astfe a nvaat actvarea zone n
cea 5 secunde. Daca se ntmpa sa adorm, a doua z a
contnuarea exercuu ntrodu un factor uor stn|entor, dar nu
deran|ant (scoae perna, trec dn pat n fotou etc.). Daca s-a
10
rupt fmu, rea numaratu de unde crez ca te-a oprt fara a te
fora.
nca dn prma z trebue sa nve metoda de ieire dn Al&a, de
revenre n 'era. Pentru aceasta spune menta o propoze de feu:
,Numar rar de a a 5, revn n 'eta, sunt treaz, reaxat ma smt
ma bne dect nante". Deschde och undeva ntre 3 4, ar a 5
et compet treaz reaxat.
tapa $ ! Intrarea n Al"a n alte pa%iii sta&ile
Dupa ce a termnat cee cea 35-50 ze de nvaare, urmeaza etapa
nvaar ntrar n Al&a n ate poz. Pentru aceasta aeaza-te
comod ntr-un fotou sau turcete sau orcum, dar sa fe o poze
e|era. Pune- mne comod n poaa, dreapta dedesubt, stnga
deasupra, ambee mn cu pamee n sus (stngac vor face
nvers). Nu- asa capu sa atrne! Reaxeaza- corpu, ndreapta-
atena spre cretetu capuu, apo coboara menta ncet pe faa,
pe gt, pe brae, pe torace, pe abdomen, pe odur, pe pcoare.
Vre constata de a prma ncercare, cu surprndere, ct de
contractat poate sa fe corpu! Destnde-1!
Acum uta-te a un punct afat a cea 45 deasupra orzontae
fxeaza-1 pna cnd sm peoapee ngreunate e a sa se
nchda. Numara acum ncet de a 50 a foosnd smutan
propoza pe care de|a o t. Aceasta sa o fac tmp de o
saptamna, n urmatoarea ncep numaratu de a 25, apo de a 10
n fna de a 5. Daca dn prma z ntr uor n Al&a numarnd de
a 50, ncearca a doua z de a 25; tot o saptamna! Acest exercu
nemafnd ega de dmneaa, este bne daca exersez de 2-3 or
pe z a ore dferte. Astfe nve ntrarea n Al&a n orce moment a
ze.
11
tapa C ' Intrarea n A"a n orice loc i n orice po#iie
Utma parte a nvaatuu este orunde. Adca: n tramva, autobuz,
troebuz, metrou, n tmpu drumuu spre s de a serv c , rea
numaratu de a 50, apo de !a 2\ apo de a 10 n fna de a 5 a ,
cte o saptamna.
Insundu- toate acestea, ve capab sa- actvez Al&a n orce
moment n orce oc, ucru foarte ut pentru actvtatea
uteroara. Ma ncoo, n carte, vo ma prezenta ate doua
tehnc, ma rapde, de actvare a zone Al&a1 momentan sa
ramnem ac, fnd sufcent pentru pa de nceput.
Ma ntreb: ,Bne, ce daca am a|uns n Afa, a ce m foosete?"
Ve vedea a urmator pa!
1.( )i#uali#area n meditaia contemplativ
Dn prma z de actvare a zone Al&a ve ncepe meditaia
contemplativ.
Conform *editation +r:oup &or t$e ,e- Age, exsta patru etape
eementare n medtae: refectva, contempatva, receptva s
em va. n prma etapa sta refectez asupra unor noun ca:
0ubire. A &ace bine etc. n a doua contemp un obect, un fruct, o H
o are etc. n cea de a trea receponez ce- ransmt a
(pamnten sau ate fne gndtoare), ar n cea de a patra ce
care emte et char tu nsu.
Dar no vom trece peste prma etapa vom exersa dn prma z
medtaa contempatva, adca vom exersa vzuazarea (reazarea
mentaa a une magn). Vzuazarea este deoseb de mportanta
n Al&a. de aceea este bne sa te straduet pentru a obne o
12
magne ct ma perfecta, cromatca ( o ob char dn prma z),
ofactva, gustatva, tacta (acestea e ve obne ma nce, dar n
orce caz n tmpu prmeor ze). Cu ct ve vzuaza ma bne, cu
att efectee pe care po conta n Autocontrol vor f ma puternce.
Pentru nceput, n scopu vzuazar trebue sa- creez un
nstrument ut, numt de no ecran mental. Nu este vorba de un
ecran ca ce de a cnematograf, opac, c de o smpa demtare n
cmpu tau, vzua a unu spau dreptunghuar (ecran) pe care sa
proectez apo magne. Nu magna medat napoa
peoapeor, c a cea 2 m n faa ta! Indferent care este tema
medtae, obectu respectv sau fna respectva o proectez
ntotdeauna pe acest ecran. Ma trzu ve vedea ate posbta
de a-1 foos. Dn prma z proecteaza pe acest ecran menta un
fruct (un mar sau o para) ncearca sa-1 vzuazez ct ma n
detau. Nu schmba tema n cursu aceea ze! Vzuazeaza
magnea trdmensonaa, coorata, ncearca sa- sm aroma,
gustu, desfa-1 n doua, studaza- nteroru, muca dn e smte-
gustu. Acum reunete cee doua |umata refa ntregu. Aa a
nvaat egea de baza dn Al&a; <n Al&a orice este posibil1 fructu
reunt nu ma are nc o urma, de a fost secionat!
Se spune despre creeru nostru ca este ca o mamua beata; face
orce, n afara de ceea ce trebue. Ve f surprns ct de pun po
sa- comanz creeru, apar tot feu de magn parazte,
perturbatoare. La nceput se poate ntmpa ca ecranu sa fe
acopert aproape compet de para5ii, n acest caz, fn, ncet, fara a
brusca, cu mna (n Al&a, natura, nu &olosim m7na corpului &i5ic, ci
a celui energetic%, mpnge n ecranu de a dreapta spre stnga.
13
Ve observa ca e gseaza uor, dsparnd dn cmpu tau vzua
doar magne stn|entoare, tema de cas ramnnd pe ecranu
ce apare aaturat. Daca ma reapar magn parazte, rea, nssta!
La un moment dat, ,cneva" se va pcts sunt sgur ca nu tu ve
f acea, c para5iii. Astfe nve sa- sub contro creeru, sa-1
obg sa ucreze doar asupra temei pe care -a dat-o, sa nu
honareasca pe unde vrea e (asta ce pun n Al&a%. Creeru are o
fora prea mare pentru a f asat fara contro. Daca vom nvaa sa-
coordonam actvtatea, atunc va f capab sa efectueze ucrur
surprnzatoare n foosu nostru, dupa cum ve vedea ma trzu.
Pna atunc nsa, efectueaza- exerce n mod stoc, sstematc,
pas cu pas. Exerseaza- creeru sa a|unga uor repede, fara
probeme, n Al&a concentreaza-te asupra reazar unor magn
ct ma reae dn punctu de vedere senztv a tuturor organeor de
sm. La nceput vor ma ntra dn cnd n cnd gndur strane n
magne. F toerant cu ee, nu e brusca! mpnge-e ncet a o
parte revno a sngura ta sarcna dn acest moment:
vzuazarea. Daca te enervez, et debarcat medat dn Al&a.
n acest mod, ve nvaa medtaa practcata de foarte mu adep
dn ume. Char daca ve face doar att nmc ma mut,
organsmu tau nu va avea dect de ctgat. Masuratore facute
de aboratoaree /pitalului dn Boston, pendent de =niversitatea
>arvard !2$orndi?e *emorial 9aborator@%, de cee ae Unversta
dn 0rving, Cali&ornia (ca sa amntesc doar cteva dntre ee), au
aratat ca se manfesta char a ncepator o dmnuare sensba a
consumuu de oxgen a exprar boxduu de carbon prn
dmnuarea rtmuu resprator respectv, a cantta de aer
schmbata, optmzarea tensun arterae, a nveuu acduu actc
dn snge, ceea ce face trmtere a nveu metabosmuu
anaerob.
14
Iar toate aceste schmbar fzoogce nc nu e seszez ct tmp
sta medtez cu och nch. Deoarece auz voce ceor dn |uru
tau, t unde te af ce fac; ma mut, te gndet a asta po
char crede ca nu s-a nt7mplat nimic.
%$* *tarea de meditaie ca stare natural
Starea de medtae este o stare naturaa, ca funda a actvta
durne; znc et acolo, dar ma aes cnd te reaxez sau vise5i cu
oc$ii desc$ii. Nu este nmc extraordnar n asta; nu auz cntece
de srene nc trmbe nu te ntmpna a ntrarea n Al&a.
Degeaba a atepta un comuncat ofca. Totu et n Al&a
atrag tot ma mut sub contro aceasta zona a subcontentuu. Pe
masura ce t sa medtez tot ma bne n mod dr|at, po sa
fooset tot ma ut tehnce Autocontrolului n scopu atnger
euror tae, pe care nca nc nu e gndet.Pare o copare ca
pentru asemenea ucru smpu sa a nevoe de cea 35-50 de ze,
dar trebue sa cont ca n Al&a orce rezutat bun, orce succes,
repreznta punctu de pecare pentru data urmatoare. De aceea
trebue ca precedentu sa fe acea ntotdeauna - n spau, tmp
metoda. Orce modfcare duce doar a ntrzer.
In tmpu exersar apar avanta|e fzoogce: toate ceuee
corpuu tau, toate oasee, to much, to nerv, partcpa actv a
reaxare. Profta dn pn de aceste momente care psesc omuu
obnut datorta stresuu cotdan. n cazu n care totu ve
contnua dupa cee cea 35-50 de ze, va f o experena
nteresanta a|ungerea pe nveee profunde ae sufetuu; cu tmpu
aceste plimbri vor f tot ma naturae, ar nuana de aventur va
dspare. Mu parasesc medtaa n acest moment, utnd ca nu
15
partcpa a o eAcursie de unu sngur ca este prmu pas (poate)
a cee ma mportante caator dn vaa or!
1.+ C,teva idei pentru apro"undarea strii de meditaie
Bazate pe experena mea propre, pe a atora, dar pe cercetare
ntreprnse de ma mute zec de an, s-au nascut cteva de pentru
a putea aprofunda starea de medtae:
1. Sa nu u s priveti pun n sus pe sub peoape. Datorta unor
cauze necunoscute nca, rdcarea ochor uor n sus - cu cea 20
deasupra orzontae - duce a o marre canttatva a ,produce" de
unde Al&a.
2. Pentru un moment sa ne remprospatam memora cu senzaa
relaArii; nchde- pumnu! Strnge-1 bne! Ma tare! Da- drumu!
Acesta este momentu reaxar, momentu n care po sm fzc
reaxarea. Acum contracteaza- much pcoareor! Fa un efort
ne- ncorda! Reaxeaza-! Fa a fe cu much maxareor! Nu-
aa ca sm o senzae pacuta cnd reaxez? t de ce?
,Restabrea organca n repaosu de dupa efort, crendu- o
nere n revenrea catre starea naa, ntrece nveu organc
na de reaxare de dnantea efortuu apcat, reaznd astfe o
supracompensare momentana de reaxare" (M. Fru).
3. nante de a nchde och pentru medtae, obosete- prvnd fx
ntr-un punct stuat a cea 45 deasupra orzontae. |ne capu
drept! ncearca sa nu cpet! Daca sm nevoa de a cp (n mod
norma dupa cea o |umatate de mnut), nchde- och contnua
medtaa dupa modu nvaat.
4. nante de a termna medtaa prn numararea de a a 5
(revenrea n 'eta%, spune- n gnd: de &iecare dat c7nd m
relaAe5 ast&el, ajung n 5one tot mai pro&unde din Al&a.
16
2. Medtaa actva
-.1 De la meditaia pasiv la cea activ
Daca aduc amnte de prea mute n tmpu medtae. va f
ma greu sa trec de a 'eta la Al&a. Tocma de aceea ce de pna
acum sunt ma mut dect sufcente n cee 35-50 de ze de
nvaare, ar rezutatee obmue a fecare edna va a|uta n
acceerarea s automatzarea ntrar n Al&a.
Fecare repetare repreznta cte un punct de referna pentru
ocaza urmatoare. Cu ct ve avea rna mute asemene a puncte do
referna, att ma faca ma avanta|oasa va f medtaa care va
deven pas cu pas un tertoru cunoscut. Dupa cee 35-50 de ze
cnd (asemenea ator oamen mpca) nu se ma pare curos sa
sacrfc cteva mnute znc pentru a face nmc, et de|a pregatt
pentru a trece de a medtaa pasva a cea actva.
Acum proecteaza- n fata obectee cunoscute de preferna ct
ma coorate. Pot. sa proectez astfe o portocaa, o ame, o
saata, o bancnota proaspata eta de a tpar. Orcare ar f
obectu. proecteaza- pe ecranu menta cteva secunde. Nu te
consuma daca dspare, Este un obce bne fxa n no de a sar de
a o dee a ata. I ma a.mntet de mamua beata ? Nu- e dn
fre! Lasa- dee sa apara pe ecran ca actor pe scena. Dar,
deoarece tu et ce care scre pesa, dupa ce actor au spus ceea
ce au avut de spus, fa- sa dspara revno a magnea ta
orgnaa! Daca de|a merge bne, trec a magn ma compexe
care, n afara cuoror, conn mcare!
Astfe:
17
Pe un cer senn putesc nor ab.
Pcatur de roua se scurg pe petaee unu trandafr scadat n
soare, refectnd n curcubeu razee acestua.
Pru care curge vese prntre petre.
Vzuazeaza n afara corpuu tau! Imagnea sa fe acoo, n a&ar.
Vzuazarea n afara corpuu ne de Al&a1 vederea cu och este de
domenu u 'eta. Vederea normaa repreznta nveu 'eta,
vzuazarea repreznta nveu Al&a.
-.- Cum poi s!i mreti capacitatea de vi#uali#are
De fecare data cnd te ntnz comod n pat pentru o noua edna
nchde och, uta-te pun n sus pe sub peoape a aproxmatv
20, numara rar de a 5 a 1; acuma ca t pasu, acorda cteva
mnute vzuazar, ar nante de a reven n 'eta, numera rar de a
a 5. Vzuazarea fanteza sunt doua ucrur esenae care
contrbue a creterea capacta tae de carvazator. | se pare ca
este o perdere de tmp smpa magnare a unor obecte ca cnd
e-a vsa? Sau fanteza une stua sau a unu aran|ament? Aceste
ntrebar repreznta concep eronate despre vzuazare fanteze,
ee contrbund n mod esena a dmnuarea numaruu de
carvazator. Acee cteva mnute pe care e petrec dmneaa cu
reazarea magnor mentae actveaza
1
ceuee nefooste dn
creer, e pun a munca n vederea reazar scopuror tae. Ee sunt
neuron emsfere drepte (a dreptac), ar actvarea or este
esenaa n actvtatea ta vtoare. Tocma de aceea te rog s
e+erse,i vi,uali,area de "ai "ulte ori pe ,i( n mod smar ca
dupa trezre. Adca: zua, n tmp ce ctet o carte, oprete-te a un
cuvnt de care et egat prntr-o actvtate practca dn trecut
formeaza- despre e o magne mentaa. De exempu ctet
18
despre o casa; oprete-te dn ctt reamntete- o casa pe care
a vazut-o cndva. Vzuazeaz-o! Readu- n magne amntre,
despre aceasta casa. Fa acea ucru cnd ntr-o dscue se
amntete ceva de care et egat n trecut. Dezvota magnea,
crend un fe de cnematograf menta!
-$. / i"a)ine "ental i"portant
Medtaa actva este creatva. Ea te programeaza att pe tne, ct
pe a. Po programa char evenmente! Imagne proectate
pe ecranu tau menta sunt umbre ae unor ucrur dn trecut, ae
unor evenmente dn vtor!
Sa ne oprm un moment. Nu s-a ma ntmpat aa ceva? To
vzuazeaza, to reazeaza magn mentae cu och mn. Tu ce
vzuazez? nchpu probemee, te framnta, fac probeme
cu poza ta, cu partea ta dn ctg, cu termenee, cu pedce, cu
modu de a reaza o anumta ucrare, n fond, ce se ntmpa n
reatate cnd te aez comod ntr-un fotou sau n pat
vzuazez probemee? Ee se ntaresc!
n metoda Autocontrolului pas cu pas nu vzuazez probemee, c
re,olvarea lor0 Iar schmbarea ce urmeaza este deosebta! Dar,
deoarece tu fgurez n aceaste magn, este nevoe ca n cadru
exercor s ncepi s te vi,uali,e,i$
O femee se uta foarte des n ognda, de exempu cnd
aran|eaza paru, n fond, ea nu da nc o mportana ntreg magn.
La fe face barbatu cnd se prvete n ognda n tmpu
barbertuu sau peptanatuu, ar cee vazute e receponeaza ca
pe ceva natura. Tocma de aceea po sa- proectez mut ma
uor pe ecranu menta magnea une portocae, dect propra-
19
faa. Po sa mbunataet stuaa: uta-te n ognda, memoreaza-
faa, nchde och, ntra n Al&a, rdca- prvrea sub peoape uor
n sus proecteaza- magnea pe ecranu menta. Deschde uor
och compara magnea obnuta cu cea dn ognda, nchde- a
oc refa- magnea pe ecran. Repeta exercu pna cnd ntr-
adevar vzuazez propra magne pe ecranu menta, dupa care
revno n 'eta.
-.. Ima/inaia realist
Un reazeaza uor magn mentae detaate. Este un nceput
perfect pentru un vtor carvazator, dar nu esena. Pe masura
ce ncep vzuazarea cotdana, aceasta va merge e tot ma
bne.
Esena este sa a n cap deea, concepa a ceea ce vre sa
proectez pe ecranu menta. Atunc magnea de|a parca vne de a
sne. nchde och proecteaza- pe ecran o |umatate depepene
verde, cu nteroru spre tne. Ce a ma observat n afara co|
verz? Probab pupa roe dn nteror, semnee negre, coa|a
nteroara aba.
Eu nu te-am rugat sa vzuazez toate aceste deta. Le-a
vzuazat n mod automat deoarece nounea de ,pepene verde" e
ncude pe acestea. Daca nu a f vazut vreodata acest fruct, a f
avut probeme cu magnea. Dar deoarece a vazut de|a pepen,
detae apar medat n mnte. Dar daca -a spune acum sa
vzuazez un eefant n bkn roz bonbon, dansnd ,Pas de deux"
dn ,Lacu Lebedeor"? Te-ar pufn rsu! Totu acum nu ar f nc
un mpedment care sa mpedce creeru tau sa formeze magnea,
detae fndu- cunoscute dnante, char daca nu ansambu.
20
Acum ncearca sa vzuazez o tran/isc. Nu apare magnea! De
ce? Pentru ca daca habar nu a ce este trangsca, nu- po forma
magnea pe ecran. Daca magnea obnuta n cadru
antrenamenteor nu este cara, nu- face probeme! F reaxat
contnua vzuazarea. Contnua exersarea totu va merge dn ce
n ce ma bne.
-.+ 0u i ima/inaia creatoare
Cum te magnez pe tne n tmpu medtae? A putea oare sa te
vez pe ecranu menta n tmp ce te pepten? n aceste cond
dfce ar f o perdere de energe! Aa nct sa te vzuazez cum
vre ntr-adevar sa f! Aceasta este deocamdata doar faza de
exercu, dar energa pe care o cedez n tmpu vzuazar n Al&a
are efect creator. A vrea sa te schmb dntr-un punct oarecare de
vedere? Aege atunc o magne creatoare, care sa conna aceasta
schmbare de|a reazata.
Sa zcem ca et nerabdator cu subatern vre sa te schmb:
proecteaza- o magne n care zmbet, et ferct rabdator
faa de e. Ce mut dupa o saptamna va apare schmbarea
reaa! Cum? n cee ce urmeaza ve afa ma mute despre
ener)ia creatoare( despre modu cum cucerete ea terenu,
despre modu cum a|unge a ate mentaur, ndferent de Spau
Tmp, pentru a rezova o probema sau pentru a- atnge scopu
propus.
Daca momentan nu a o probema deosebta n care a dor o
schmbare daca nu a nc un scop bne defnt pe care a dor sa-
1 atng, formeaza- o i"a)ine si"1olic despre tine( care sa-
sugereze succesu:
21
2 3ucre,i la un 1irou "are( ceea ce nseamna un post
mportant.
2 4rieti ntr-o locuin "ai spaioas$
2 Stai la o "as !estiv aran'at n onoarea ta$
2 Pori discuii cu persoane i"portante$
Etc.
Aege magnea cu dscernamnt! n tmpu medtae, cu fecare
vzuazare et tot ma aproape de e.
Et gata sa- dezvo capactae atente de carvazator? Cred ca
da.
(. Meditaia dinamic
(.1 1eneraliti
La medtaa pasva despre care a ctt pna acum po a|unge
pe ate ca. Astfe: te po concentra - n ocu magn de pe ecranu
menta - asupra unu sunet pronunat cu voce tare (sau menta),
cum ar f: OM, AUM, AMIN; te po concentra asupra rtmuu
resprae, aa cum ve vedea a captou refertor a respiraia
Bigong sau asupra unu anumt punct dn sau de pe corpu tau; te
po concentra asupra muzc auzte n tmpu une su|be
regoase. Toate aceste metode, nu numa ee, te pot conduce
de asemenea ntr-o stare sufeteasca de medtae cama. Totu,
recomand metoda numaratuu napo, rar, pna a , deoarece prn
aceasta eg atena nca dn prmee faze. n contnuare, odata
atns nveu Al&a, se fac nte egatur n creeru tau ntre starea
aceasta succesu obnut sau magnea pacuta vzuazata, n
22
urma acestu fapt procesu devne treptat automatsm. Dupa cum
-am ma spus de|a, n Autocontrol pas cu pas orce rezutat
ncununat de succes devne un punct de referna, un nve de
pecare n etapa urmatoare, n mod content sau nu, revenm de
fecare data a acesta de ac pornm ma departe.
Daca a atns nveu Al&a, nu este sufcent sa ram acoo sa
atep sa se ntmpe ceva$ Drept este ca aceasta are un efect
foarte pacut, camant, de mennere a sanata, dar n comparae
cu posbtae oferte este doar un rezutat mnor, ncpent.
Depaete aceasta faza a medtae pasve, dr|eaza- creeru
spre o actvtate dnamca, organzata, ar rezutatu obnut te va
cope.
amntesc asta, deoarece acum a depat faza medtae pasve
char a cee actve despre care a ctt po nsu de|a
metoda medtae dnamce, pe care o ve foos n scopu rezovar
probemeor pe care e-a pus n faa. Acum ve neege de ce am
pus atta mportana n materazarea magnara pe ecran a unu
subect oarecare.
Acum, nante de a ntra n Al&a, gndete-te a ceva pacut, foarte
pacut - poate f orce ucru cotdan - ce s-a ntmpat er, az,
cndva. Reamntete- ct ma detaat evenmentu, apo ntra n
Al&a dupa modu cunoscut proecteaza-1 pe ecran ct ma
detaat: ce a vazut atunc, ce a smt, mrost, gustat? Ve f
surprns ct de mare este deosebrea dntre ce sm n Al&a 'etaC
Aproape tot atta ct ntre a pronuna not ,a nota efectv"!
Ce sens au toate acestea? Repreznta att un pas pe un drum care
duce spre reazar ma mar, ct ceva foarte ut. Acum vo
arata cum po a|unge a rezutate ute.
23
(.- Meditaia /sirii evenimentului
Gndete-te a un obect pe care nu t unde 1-a pus pe care ar
trebu sa-1 cau mut tmp pna sa-1 gaset. De exempu, nu-
gaset chee de a mana. Unde sunt? Pe brou, n buzunaru
hane pe care a scos-o aseara, n mana? Daca nu et prea sgur
unde e-a asat, ntra n Al&a, readu- pe ecranulti"ul "o"ent n
care le-ai avut n "n depaseaza- te treptat n tmp dn ace
moment spre prezent. La un moment dat ve a|unge a tmpu n
care e-a asat undeva; revennd n 'eta, e ve gas exact acoo (cu
excepa daca atcneva nu e-a uat ntre tmp, caz n care datee
probeme se schmba a nevoe de o metoda mut ma sensba,
pentru care nc nu et pregatt).
,nchpuete- un student care nu ma te exact data a cate
profesoru a fxat examenu: mercurea asta sau mercurea
vtoare? Intrnd n Al&a, dema este rezovata de a sne.
Toate acestea, dar nu numa, sunt si"ple pro1le"e cotidiene
re,olva1ile printr-o "editaie la !el de si"pl$
(.( Meditaia producerii evenimentului
Acum sa facem un pas uria$ Vom nterconecta un evenment rea
cu unu magnar (dar dort sa se ntmpe) vom observa ce se
ntmpa. Pentru a transforma cee dorte n reatate, trebue sa
cont neaparat de cteva cerine ele"entare5
Prma cerna: Dorete din tot su"letul ca evenimentul s
se produc n realitate2 Nu te gnd a ucrur mnore! Dorete-
de exempu ca efu tau sa fe ma pretenos, un anumt cent sa
24
fe nteresat de marfa pe care o ofer, tu sa gaset nteres n
efectuarea unu ucru anost pe care et obgat sa-1 fac; toate
acestea sunt de|a dorne seroase, ucrur pe care e po dor
ntens.
A doua cerna: 0re&uie s "ii convins c evenimentul real
3reali#a&il4 dorit se va produce n realitate2 Daca
cumparatoru respectv este de|a saturat cu marfa pe care -o ofer,
nu po crede seros ca e o va cumpara tocma de a tne, drept
pentru care creeru tau sau va gnora deea de a reu vnzarea
sau va ucra tocma n dreca contrara.
A trea cerna: 0re&uie s atepi ca evenimentul s se
produc2 Poate aceasta este cea ma decata dn toate cernee.
Pe cnd prmee doua cerne erau pasve, aceasta este
emnamente actva. Un evenment poate f dort, po crede (n
'eta% ca se va produce, dar fara a atepta ca e sa aba efectv oc,
efectu va f pasv. Ac ntervne actv Autocontrolul i vi5uali5area.
D A patra cerna: 5u poi provoca rul2 Nu este vorba doar ca
nu a voe, c pur smpu ca nu poi$ Aceasta este o ege de baza
atotcuprnzatoare n sprtuatate. Lucrnd n mod dnamc n Al&a,
ntr n egatura cu 0nteligena /uperioar !/pirite /uperioare, +$i5i
/pirituali, ngeri .5itori, nelepi, *aetri etc). Dn punct de
vedere a /piritelor /uperioare, un gnd rau este materazab,
char nterzs. Po sa- ,sap" efu ct doret, dar asta o fac de
unu sngur, n 'eta. n Al&a, acest ucru (ca de atfe orce gnd
maefc) este o mposbtate.
Daca pe nveu tau de medtae a ncerca sa te acordez cu o
ntegena care sa te a|ute ntr-un pan maefc, ar f ceva smar
ca cnd a aparatu de rado a ncerca sa prnz un post
nexstent.
25
Ac mu, foarte mu cursan zmbesc. Pe paneta noastra se
ntmpa attea ree no totu afrmam ca n Al"a este
i"posi1il s provoci ceva "ale!ic$ Da! Toate reee se ntmpa
doar n 'eta, ncodata n Al&a sau n 2eta. Cercetare n domenu
au confrmat asta.
Ncodata nu recomand o perdere nuta de tmp, dar daca doret
neaparat o demonstrae, ntra n Al&a ncearca sa provoc cuva o
banaa durere de cap. Daca et capab sa vzuazez evenimentul
ntr-o masura sufcenta, rezutatu va f ca suferna o ve obne tu
nsu ( nu persoana vzata) /sau ca ve e dn Al&a. n genera,
a asemenea gndur et medat debarcat n 'eta.
Dar ha sa ucram ma departe.
Aege- un evenment care ar nsemna rezovarea une probeme
dorte, n care po crede; aege- o probema reaa, care nca nu s-
a rezovat de a sne. De exempu, efu tau este morocanos n
utmu tmp.
Iata ce a de facut ntr-un asemenea caz: ntra n Al&a fa urmator
tre pa:
a) Readu- pe ecranu menta un evenment recent, egat de tema;
retraete-1 pentru moment.
b) mpnge magnea spre stnga ecranuu. Fa sa apara n ocu e
o ata scena, care se va ntmpa mne! n aceasta scena to ce
dn |uru efuu sunt senn vese, deoarece e a prmt o veste
buna. Acum, n mod cert ca e a devent ma zmbtor. Daca t
concret cauza aceste schmbar, vzuazeaz-o! Ct ma vu, cu att
ma mute deta! Savureaza magnea cteva mnute.
c) mpnge aceasta magne ncet spre stnga, aducnd n ocu
e o a trea, n care efu este un om pacut, ferct (aa cum poate
f e dn cnd n cnd). Traete ct ma vu acest moment, de parca
s-ar ntmpa n reatate. Savureaza-110-15 mnute ce pun.
26
n contnuare, numarnd n modu cunoscut, rar, de a a 5, revno
n 'eta te ve sm ma bne dect nante de exercu. F
convns ca prn acest exercu aparent smpu, a cupat n |oc Fore
capabe de rezovarea probeme.
Funconeaza asta medat? Nu.
Totu, cu tmpu ve observa ca apar coincidene care ncep sa se
tot nmueasca, ar a un moment dat va trebu sa recunot ca
rezutatu (sau rezutatee) obnut(e) nu se ma pot expca prn
termenu de simpl coinciden. Se acumueaza prea mute
asemenea simple coincidene n tmp. Daca ve ntrerupe
Autocontrolul, medat numaru or va ncepe sa scada. Daca ree
exerce, va crete dn nou numaru or!
Treptat, o data cu trecerea tmpuu cu acumuarea de tot ma
muta experena personaa, ve observa ca evenmentee cu
probabtate tot ma mca de a se produce ntra n rndu ceor
numte ma sus simple coincidene. Pe masura creter experene
personae, rezutatee vor f tot ma surprnzatoare (prvte de ,ce
dn 'eta% Dupa cum -am ma spus, n exerce de Autocontrol
punctu de pecare a une edne repreznta ntotdeauna
evenmentu anteror ce ma reut. Daca ob un succes mare,
acesta va deven de acum nante punctu de pecare pentru ma
departe. Prn aceasta, rezovarea probemeor merge din bine n i
mai bine, ar aceasta repreznta char un tnotto n Autocontrolul
pas cu pas.
nante de a nchea acest capto, sa- raspund a ntrebarea pe
care, probab, -a pus-o de|a: 3e ce micm imaginile pe ecranul
mental de la dreapta la st7ngaE Pe scurt, ata raspunsu:
(Aperiena arat c n 5onele pro&unde ale contiinei micarea n
timp a &enomenelor este sesi5at ca un &luA de la dreapta spre
st7nga. Cu ate cuvnte, vtoru este tratat ca ceva afat a dreapta,
27
ar trecutu a stnga (ca pe axa reaa a numereor: mnus - zero -
pus).
Zua cea noua este adusa de Soare de a rasart este dusa spre
apus. Stnd cu faa spre Nord, zua cea noua vne dnspre dreapta
cea veche peaca spre stnga, ar astfe ne-am orentat 6n
e"is!era nordic7 n sensu scurger tmpuu pe Pamnt. Nu tu
ct de corecta este afrmaa, dar stnd cu faa spre Nord, ntr-
adevar te orentez te mt ma uor n tmp.
n conformtate cu fosofa antca chneza, ,Maestru sta cu faa
spre sud, ar discipolul cu faa spre nord"; no suntem smp
dscpo faa de E! Dec, stnd cu faa spre Nord, zua trece de a
dreapta spre stn)a$
. 0e6nici de intrare rapid n Al"a
Dupa cum a nvaat, n mod norma o actvare a zone Al&a poate
dura cea cnc secunde. Se poate sa a nevoe de o actvare practc
nstantanee a zone, de exempu cnd a de memorat urgent ceva
(cum ar f harta unu ora*tn care ofez).
..1 0e6nica celor trei de/ete
Pentru aceasta, tmp de o saptamna, dupa ce a ntrat n Al&a, sa
spu (menta): de c,te ori voi mpreuna primele trei de/ete
de la oricare m,n7 s intru imediat n Al"a7 deoarece am
un motiv serios2 Propo,iia nu este 1tut n cuie8 o adaptez
dupa cum convne, dar odata nvaata ntrarea n Al&a cu un
28
anumt text, modfcarea ar reprezenta o ata saptamna de
exerc (adca o e de a capat).
Prn repetarea propoze znc, n creer se formeaza o egatura
care permte acestua ca, atunc cnd unet degetu mare,
aratatoru m|ocu de a una dn mn, sa- coboare medat
frecvenee sub 10 Hz.
..- 0e6nica privitului n /ol
O a doua modatate de ntrare nstantanee n Al&a (a prvtuu n
go) o nve tot ntr-o saptamna, spunnd (tot n medtae): de
c7te ori voi privi contient a&ocali5at, s intru imediat n Al&a!
Nu va trece mut tmp pna cnd va sos momentu n care o sa a
nevoe urgenta de o noune (de exempu numee cuva); nu
dspera, reaxeaza-te! t nounea dorta! Unete- cee tre
degete sau prvete n go, dupa metodee nvaate a rezovat
probema fara nc un efort.
*$ ( 0e6nica reunit
Cnd a nvaat cee doua tehnc de ntrare rapda n Al&a e
stapnet bne, nmc nu este ma smpu dect sa e fooset
smutan. Efectu va f ma rapd, deoarece reunete efectee
ceor doua tehnc.
Tehnca ntrar rapde n Al&a ma are mute ate utzar. Ea
poate f foosta n nenumarate cazur, care ma de care ma
neobnute; mute e ve afa sngur. Atee e vo arata char
eu. Dar despre asta vom vorb ma trzu.
Intrarean Al&a este foosta de secoe n tehnce medtatve.
Observa daca a ocaza o magne a unu neept extrem-orenta n
29
tmpu medtae (o stampa, o statueta etc.). Marea or ma|ortate
au mpreunate tocma aceste tre degete (de obce de a mna
stnga)!
Metode de nvare rapid n Al"a
Prn nsurea tehncor de utzare ma ntensa a memore
prezentate n captoee anteroare,ve avansa cu pa mar pe
drumu spre etapa urmatoare, a nvaar rapde. Pe scurt, n
etapee parcurse pna ac a nvaat sa ntr uor n Al&a, -a
acatut ac un ecran menta utzab n nenumarate scopur; a
deprns schema. Una dntre acestea este readucerea n memore a
une nforma oarecare, n contnuare a nvaat ntr-o manera
prescurtata, tre tehnc de ntrare rapda n zona Al&a, care pot f
utzate prntre atee a readucerea instantanee n memore a
une nforma uitate.
Dupa toate acestea, acum et capab sa ob nforma pe o ata
cae, care face ma uoara reactvarea memore a nevoe. La fe
de mportant este faptu ca aceste ca no de nvaare nu numa
ca facteaza readucerea n memore a nformaor stocate, dar
acceereaza totodata adncesc procesu de nvaare, de
neegere a ceor memorate.
Exsta doua metode de nvaare rapda n Al&a;
1.1 Metoda studiului concentrat n Al"a
30
Se reazeaza prn foosrea tehnc ceor tre degete, pe care daca
-a nsut-o o po foos aatur de, atunc cnd studez o carte,
un tratat sau cnd audez un curs, o preegere sau o conferna.
Foosnd aceasta metoda se marete n mod consderab
capactatea de concentrare, ar nformaa necesara se fxeaza ma
bne. Uteror, cnd a nevoe de acea nformae o ve putea
reactuaza n Al&a sau char n 'eta. Studentu care scre o
ucrare mpreunndu- cee tre degete, practc are n faa ochor
cartea dn care a studat sau poate auz vocea profesoruu dn
tmpu cursuu.
1.- Metoda audiiei n Al"a
Cea de a doua tehnca nu este char aa de smpa, dar prn
exersarea Autocontrolului o ve putea foos curnd. Metoda
combna efectu de fxare a ceor nvaate n 'eta cu efcactatea
nvaar n Al&a. Pentru aceasta nsa, a nevoe de un magnetofon
sau un casetofon.
Sa presupunem ca a de nvaat un capto dntr-o carte n pus
trebue sa-1 neeg. Pentru asta ctete captou cu voce tare
nregstreaza-1 pe banda. Acum ntra n Al&a, da dru"ul la 1and
i concentrea,-te asupra propriei tale voci( ascultnd
"aterialul reprodus$
n etapee ncpente ae Autocontrolului po ntmpna o anumta
dfcutate n a apasa butonu START a aparatuu: po reven uor
dn Al&a n 'eta pna ncerc sa- da drumu sau po perde o parte
dn ucrare. Prn exersare, acest perco devne tot ma pun
amennator. Iata cteva de:
a) Intra n Al&a avnd de|a degetu pe butonu START; astfe nu ma
a nevoe sa- deschz och pentru a-1 cauta.
31
b) Roaga eventua pe cneva sa- porneasca banda a un semn pe
care ve face.
c) Foosete tehnca ceor tre degete pentru a ntra n Al&a (sau
daca e nevoe pentru a reven).
Greutatea poate sa se para ma mare dect este n reatate. Pe
masura ce va crete experena n Al&a, pe masura ce ve capata
rutna, ve afa ca semnaee de intrare se pot schmba. Ve avea
tot ma des mpresa ca et n 'eta. Ca un rezutat a dezvotar
uteroare, pot sa- reapara semnaee de ntrare de a nceput, dar
ee semnazeaza de data asta parcurgea unor zone ma
profunde - poate char 2eta. Prn Autocontrol po vedea adesea
eev avansa vorbndu- aparent n 'eta, cnd e se gasesc n
reatate de mut n Al&a. Char gumesc, cu och desch, aparent
a fe de tre| cum et tu acum. / &ii complet trea5, cu capacitile
spirituale desc$ise n plenitudinea lor -aceasta este semni&icaia
deosebit a Autocontrolului.
Dar sa revenm a banda nregstrata, n scopu fxar ma bne a
ceor nvaate asa sa treaca ceva tmp, de preferna cteva ze,
dupa care rectete materau n 'eta1 ntra apo n Al&a ascuta
dn nou nregstrarea.
Daca nve Autocontrolul mpreun cu alii foosnd acest matera,
pentru economsrea tmpuu, ca un fe de dvzune a munc, po
face schmb de casete cu cea. De totu va merge perfect, ve
avea un anume avanta| daca ascu propra- voce, dect pe
cea a atora. Cee doua metode de nvaare rapda n Al&a aduc o
mportanta econome de tmp ceor mpca n Autocontrol,
oamen dn cee ma dferte domen (facutate, nvaamnt,
cercetare, |ursprudena, actore, management etc).
Natura, aceste metode de nvaare rapda sunt de foos n prmu
rnd eevor studenor. Acesta este motvu pentru care, nca
32
dn 1977, *ind Control-ul (una dn sursee de baza ae metode de
Autocontrol4 era predata n SUA n 24 de unversta, 16 cee 8
gmnaz. Muumta acestor metode mute m de eev studen
petrec ncomparab ma pun tmp cu nvaatu, nsundu- n
acea tmp un voum ma mare de matere, n comparae cu ce
nempca n Autocontrol.
8 *omnul creativ
8.1 Creativitatea n somn
Cta bertate avem n somn! Dspar bareree tmpuu ae
spauu, se spubera regue ogc, canoanee contentuu. Dr.
Sgmund Freud a consderat vsee de o mportana captaa,
deoarece tot ce vsam este numa numa a nostru. E spunea ca
neegnd vsee omuu, neegem pe e nsu.
n Autocontrol uam foarte n seros vsee, dar pun ma atfe.
Freud se ocupa de vsee spontane, n Autocontrol dmpotrva;
scopu nostru este de a crea vise n "od contient( cu a'utorul
crora s pute" re,olva anu"ite pro1le"e$ ntruct no
suntem ce care stabm tema acestor vse, tot no suntem ce
care e putem nterpreta, ar nterpretarea or o putem face de cee
ma mute or cu rezutate spectacuoase. Este drept ca prn
aceasta ngradm spontanetatea senzaor dn tmpu vseor,
totu acunea ne facteaza o ma mare bertate: ne control"
ntr-o "ai "are "sur viaa$
Prn nterpretarea vseor programate putem gas rezovarea a o
sere de probeme cotdene care ne framnta. Probema nu este
noua. Omenrea trage fooase de secoe de pe urma vseor.
33
Pna n 1869, savantu rus D. Mendeeev ncercase degeaba
ordonarea ntr-un sstem fab a eementeor chmce cunoscute
pna a acea ora. n ace an, htr-un vs -a aparut formasstemuu
perodc a eementeor (care poarta numee). Dmneaa a
trezre a pus pe hrte cee vsate. A fost nevoe doar de corec
mnore.
E. Howe ucra a prncpu man de cusut cu buca nchsa. Se
bocase, nu putea nccum rezova funconarea buna a acuu, ntr-
o noapte a vsat ca era atacat de aborgen cu nte anc gaurte n
vrf. Trezndu-se a nees ca n vs s-a dat rezovarea probeme.
Astfe s-a nascut mana de cusut /inger.
N. Bohr a fe, tot dntr-un vs -a extras teora sa atomca. Teore
mutor savan ceebr au zvoaree de asemenea n vse.
Ce se ntmpa? Cnd vsam, frecvena creeruu urca dn Deta cu
cva hertz, a|ungnd n zona de 10 Hz, adca tocma n zona Al&a
cu care ucram n mod content. Dec, pe acest nve se poate
a|unge dn ambee drec, att de |os (dn 3elta sau 2eta%, ct
de sus (dn 'eta%.
n starea de veghe, Al&a de|a este sub controu tau. Po ntra ac
dupa dorna, pentru atngerea orcaru scop dort, n somn nsa,
po coordona ma pun Al&a1 n aceasta peroada, a fecare 1/2
ora a|ung n mod automat n Al&a pentru 10-15 mnute, pe tmpu
ct vsez. Cu ct ucrez tot ma mut n Al&a n starea de treze, cu
att ma mut va sta a dspoze accesbtatea aceste zone n
somn. Vsee se eaga tot ma mut de probeme, capata o
pondere tot ma mare n atngerea scopuror.
8.- Controlul viselor
34
Merta sa- fac un obce: sa- notez dmneaa a trezre ce a
vsat noaptea. Pregatete- a ndemna o hrte un creon
(eventua un reportofon) deoarece medat dupa trezre mnte
vsu cu toate detae sae; atfe ma trzu ee se perd para sau
tota.
Vsee ofera comuncar mportante pentru rezovarea
probemeor dn ace moment, pentru dr|area sentmenteor tae.
Astfe putem dmnua stresu, ne putem ameora sanatatea, ne
putem pregat pentru o acune vtoare.
Dec n prma etapa trebue sa nve sa- reamntet ce a vsat n
noaptea anteroara.
Mu afrma ca nu vseaza deoc; fapt mposb, deoarece vsee - s-
a demonstrat - sunt o necestate fzoogca. Fara vse, n cteva
ze apar tuburar fzoogce pshce deosebt de grave, ar a
preungrea star - char coma moartea. Seara, nante de
cucare, ntra n Al&a spune-: vreau s mi amintesc tot ce voi
visa. mi voi aminti ce am visat n cele mai mici amnunte. Dupa
asta, fara a ma reven n 'eta, adorm. Nu uta sa pregatet
dnante hrta creonu (eventua un reportofon). Cnd te-a
trezt, fe char n mez de noapte, noteaza- medat cee ce
amntet dn vs. Exerseaza asta znc ve observa ca pe z ce
trece amntet tot ma mute deta dn vsu avut anteror. Daca
et muumt de rezutat, trec a etapa urmatoare.
9$. )isele pro/ramate
nante de a adorm, gndete-te a probema pe care o a de
rezovat, pentru care a nevoe de nformare sau de sfat. Aege o
asemenea probema a care rezovare te ncta ntr-adevar (a
ntrebar fara sens, ve obne rezutate tot fara sens). Intra n Al&a
35
programeaza-te cu urmatoaree cuvnte: vreau un vis care s m
ajute la... !numete problema%. Voi avea un asemenea vis, mi-l voi
aminti i-l voi nelege. Dupa care adorm drect.
La trezre, ndferent de ora, revez vsu dn memore. Daca sunt
ma mute, aege-1 pe ce ma car ncearca sa- cau sensu.
Interpretarea acestor vse programate o poate face doar ce care
e-a provocat!
Daca -a programat sa neeg vsu pe care ve avea, ve sm
un fe de presentiment despre sensu pe care -1 transmt E!
Incontentu nostru de mute or comunca cu no (contentu) prn
aceste presentimente sau este ntermedaru dntre E no.
Exersnd, ve constata ca pe z ce trece a ncredere tot ma mare
n aceste presentimente programate. Controu vseor este, ca de
atfe o sere dn tehnce Autocontrolului, una din cile de legtur
cu /piritele /uperioare, dar de data aceasta o cae uoara de
nsut.
Exersnd cu rabdare pas cu pas Autocontrolul, se vor dezvau
unu cte unu zvoaree ceor ma vaoroase fore creatoare de
care dspu.
Puterea cuvintelor
nchpuete- ca sta n bucatare n mna o ame pe care
tocma a scos-o dn frgder, sm n mna racoarea. Prvete-
coa|a gabena! Este gaben-cerata are doua mc excrescene
verzu a capetee dametruu ma ung. Apas-o pun, smte-
rezstena eastctatea.
Acum rdca ama a nas smte- aroma. Nu- aa ca este o
aroma spendda? Tae-o n doua mroase-o dn nou! Aroma este
ma puternca. Acum muc-o asa sa umpe gura cu aroma
36
sucuu. E mnunat acest gust, nu- aa? Daca -a foos cum
trebue puterea gnduror, n acest moment ar trebu sa a gura
pna de sava.
Sa prvm nsa pun n culise;
Smpee cuvnte pronunate ma sus (or ctte) au nfuenat
actvtatea gandeor savare. Dar aceste cuvnte nc macar nu au
refectat ceva rea, c doar ceva generc, nchput. Ma|ortatea
dntre no nchpue despre cuvntee fooste ca refecta sensur
care pot f bune sau ree, adevarate sau fase, tar sau sabe. Este
corect, dar numa pe |umatate. Cuvntee nu numa ca refecta
reatatea, c o creeaza, ca n cazu de faa sava a.
Creeru nu este numa un transator a ntenor noastre,.c un
organ de preucrare nmagaznare de nforma, avnd n gr|a
corpu nostru. Spune- de exempu: mn7nc o lm7ie medat e
se anseaza n ucru dnd ordne transmnd nforma.
A sost vremea sa facem o curenie mental general. Pentru
aceasta avem un anume exercu verfcat de practca. Este o
probema de decze vona, n sensu seectar gnduror
fooste n actvarea actvtatea creeruu propru.
Exercu amntt ma sus a fost unu negatv dn punctu de vedere
a corpuu propru, e neaducnd nmc benefc acestua (dar spre
norocu nostru, de data asta nc maefc). Cuvntee ncorecte sau
fooste n mod ncorect pot nsa avea ambee sensur sau char
efecte pur maefce!
n tneree deseor practcam un |oc stupd n tmpu mese: regua
jocului era sa descr mncarea de pe masa a modu ce ma
scrbos posb. Scopu era sa ne prefacem de parca aceste cuvnte
nu ne-ar nfuena deoc, dar n acea tmp sa nvngem puterea
de prefacere a comesenor, ucru ce deseor reuea; pacientul
trebund sa paraseasca n graba masa.
37
no adulii, practcam (char ncontent) acest |oc stupd.
Foosnd cuvnte negatve ne dmnuam po&ta de vaa, ar aceste
cuvnte fooste tot ma des, ncep sa capete o fora vtaa
(negatva) tot ma mare, datorta carea treptat ncepe ntr-adevar
sa ne scada po&ta.
Astfe, faptu ca trebue sa gatet pentru fame, ceea ce este
echvaent cu o cocoa pe spate1 ca este curat nebunie sa te po
descurca a saare preure actuae; ca te stresea5 faptu ca
cea ma mca schmbare meteoroogca repreznta o buna parte dn
,onorare medcor", consttue tot attea gndur negatve cte
comenz negatve transm creeruu nu uta, -am ma spus,
creeru este un executant fde. E zce: ,Domnu m-a comandat o
durere de cap? OK! Domnu este servt!" - ar durerea de cap vne
nrr-o veselie. Sa te vad cum ve scapa de ea!
Natura, durerea de cap ne apare or de cte or o amntm. Starea
normaa a corpuu este sanatatea, drece n care creeru upta cu
toate m|oacee energe sae pe care e are a dspoze n
procesee fzoogce. Cu tmpu, foosnd nadecvat cuvntee,
reum sa- sabm char sa- dstrugem sstemu de aparare
atunc e creea5 boaa comandat.
Cuvntee noastre prmesc o fora supmentara n funce de nveu
contne propr de ct de mut contentzam ceea ce
pronunam. Daca spunem sufcent de convngator ,Doamne, asta
ma doare", durerea vne a no nentrzat. Daca spunem cu o trare
sufcent de puternca ,n aceste cond nu o sa po reaza nc
macar un ucru marunt", afrmaa devne reatate, ar excepa
este aparent ndreptata.
Autocontrolul ofera proteca necesara mpotrva proasteor
obceur pe care e avem. n Al&a 2eta puterea cuvnteor noastre
crete extraordnar de mut. n captoee anteroare a putut
38
constata ca, foosnd cuvnte surprnzator de smpe, po
programa vsee, ar fora care te propuseaza n Al&a o po
transfera celor trei degete sau privirii n gol.
Eme Coue a fost tmp de aproape 30 de an farmacst n Troyes
(Frana) totu e nu a devent ceebru datorta magnfceor sae
reete, c datorta une propoz smpe, bana de smpe: ,Z/ de 5i
m simt din ce n ce mai bine din toate punctele de vedere (vez
pentru deta, Autocontrolul pe calea autosugestiei, Samue
Weser, New York, 1974). Cu aceste cuvnte e a tratat m de
pacen de bo consderate ncurabe a vremea respectva, unee
dntre ee fnd nca astaz nerezovate de medcna aopata. E.
Coue a deschs n 1910 o cnca gratuta n Nantes, unde a tratat
mute m de pacen de cee ma dferte maad (reumatsm,
durer acute de cap, astm, pareze, TBC, bbaa, deformar ae
tegumenteor datorate TBC-uu, cancer, ucere etc). Nici o dat
nu a" tratat pe ni"eni - spunea - ci i-a" nvat s se
trate,e sin)uri#$ Iata ce facea: punea pe pacen sa repete de
20 de or propoza de ma sus nante de masa de nca 20 de or
seara, n fecare z ct erau nterna. Actee dovedesc n mod
ncontestab ca pacen paraseau cnca ntr-adevar vindecaii
Dupa moartea sa, n 1926, metoda a dsparut aproape n totatate.
Paradoxa, daca ar f fost o metoda compcata pe care specat
sa o poata nvaa foos, atunc ea ar ma f fost utzata az.
Esena metode este autosugestia, dar n Autocontrol putem obne
aceea rezutate cu ncomparab ma pune efortur, bazndu-ne
pe doua prncp:
2 Nu ne pute" )ndi n acelai ti"p dect :a un sin)ur
lucru$
2 Concentrndu-ne su!icient de puternic asupra unui )nd(
acesta devine realitate$
39
Deoarece pe nveee Al&a 2eta fora cuvnteor este mut ntarta,
am adaptat pun metoda Coue. Actvnd Al&a, ve spune: ,Az m
simt mai &ine dec,t ieri din toate punctele de vedere". Dupa
care: *unt prote9at cu a9utorul :uminii " a de orice
in"luen7 indi"erent de tip7 mod de aciune i direcie de
acionarei" Char aceste doua fraze smpe, ve vedea, vor
produce mute rezutate benefce, recomand ca dupa actvtatea
cotdana a zone Al&a, sa pronun aceste propoz ca mantre de
protecie.
;$ <ora i"a)inaiei
Vona, pentru a- atnge scopu, are nevoe de un adversar pe
care sa-1 poata nvnge. Se straduete sa fe dura, dar n
ma|ortatea cazuror cedeaza nante de a- atnge scopu fna.
Renunarea a unee obnune ree se poate face prntr-o
metoda ma bnda dar cu mut ma hotarta - imaginaia.
0maginaia se agaa drect de scopu vzat, nu ucreaza prn
ntermedar.
Acesta este un at motv pentru care am accentuat att de mut n
captoee anteroare nvaarea vzuazar ct ma reaste, cu ct
ma mute deta. Daca competez magnaa cu credna cu
dorna de a reaza, cu ateptarea hotarta a reazar, daca nvei
s i i"a)ine,i ct "ai viu scopurile( sa vez, sa sm, sa
gut, sa ppa, sa atng eu propus, atunc ve obne tot ce vre.
,Daca vona magnaa a|ung a confct -spunea E. Coue -
atunc totdeauna magnaa este cea care ese
40
nvngatoare". Daca a ncerca doar sa te gndet sa scap de un
obce prost, probab te ve paca. Daca -a dor aceasta ntr-
adevar, atunc ve scapa. Ar trebu sa- doret ma tare
avantajele care ar rezuta scapnd de obce, dect abandonarea
ca atare a obceuu. Daca ve nvaa sa- doret cu tare
sufcenta acest avanta|, te ve ebera de obceu nvountar.
Concentrarea asupra abandonar obceuu, precum decza n
acest sens te eaga ma mut de ace obce. Se aseamana
oarecum cu decza &erm ca dn acest moment ve adorm -
decze care dmpotrva, te va ne treaz.
Sa vedem nsa ce avem de facut. Pentru exempfcare, vom ua
doua dntre cee ma soctate cazur de catre cursan a
Autocontrol; po!ta de "ncare e+a)erat 61uli"ia7 i
!u"atul$
Daca vre sa dmnuez pofta de mncare, pentru nceput va
trebu sa revez probema prvta dn exteror, anaznd-o detaat
ca cum a face-o pentru atcneva.
Care este probema: mannc prea mut de pofta sau de nerv, a
ore sau nga persoane nepotrvte, fac prea puna mcare sau
dragoste sau dn toate cte ceva?
Poate ca probema depnde nu att de canttatea, ct de catatea
necorespunzatoare a amenteor sau a companonuu sau a oreor
aese. Poate ca raspunsu ar f schmbarea regmuu amentar sau
a ore de masa sau a coechperuu. Ce care da raspunsu poate
f medcu, detetcanu sau ,boterapeutu de fame" (vez ,
3oterapeutu de fame" - M. Fn D. Seracu).
De ce vre sa sabet? Et att de gras nct perctez
sanatatea, or vre sa dev ma atractv, sabnd? Ambee motve
sunt bune pentru a sab, dar trebue sa te decz asupra ceu
adevarat puternc, pentru a t a ce avanta|e sa te atep. Daca
41
a a|uns sa mannc un menu corespunzator cu cantta modeste
de amente, daca fac mcare sufcenta a doar un uor pus de
greutate, atunc (cu excepa cnd medcu recomanda expres sa
sabet) parerea mea este sa ram aa cum et. Sa modfc
greutatea ar necesta un efort nut faa de ctgu pe care 1-a
putea obne. Probab ca a probeme
mut ma mportante n vaa pentru care sa fooset energe
eberate de Autocontrol, dect de a scapa de cteva kograme n
pus.
Daca et ntr-adevar decs sa sabet t de ce o fac, atunc
pasu urmator este sa anazez prn prsma smuror avanta|ee ce
vor rezuta n urma sabr. Nu ua n socoteaa doar avanta|e
generae cum ar f: ,vo arata ma bne", c concret foosnd n ucru
toate cee cnc smur de care dspu. De exempu:
2 V,ul - cauta o fotografe ma veche n care et att de sab
pe ct doret sa dev.
2 Au,ul - ncearca sa- nchpu ce vor zce oamen cnd te vor
vedea aa sab cum -a propus sa f.
2 =ustul - nchpue- aroma gustatva a aceor mncarur care
pot fgura dn beug n nou menu adecvat scopuu propus.
2 >irosul - gndete-te a aroma acestor mncarur.
2 Pipitul - nchpue- ct de netede vor f braee, peptu,
abdomenu, odure, pupee, daca ve sab.
totu nc aceste cnc smur nu sunt sufcente pentru a putea
vzuaza profund. Esenae sunt sentmentee, nchpuete- n
ce vog ct de atetc te ve sm dupa ce ve da |os kogramee
dorte!
Avnd toate acestea n mnte, ntra n Al&a. Reazeaza- ecranu
menta proecteaza- pe e magnea actuaa, cea pe care vre sa
o schmb. Lasa sa dspara aceasta magne n trecut (stnga), ar
42
dn dreapta mpnge o magne (poate f o fotografe ma veche de-
a ta) n care ara aa cum doret sa dev dupa cura de sabre.
Ct tmp te observ (menta) n aceasta postaza, ncearca sa
magnez cu ct ma mute deta cum te ve sm cnd ve f att
de sab(a)? Cum te ve sm cnd te ve apeca sa eg reture?
Dar cnd urc scare? Dar cnd ve reu sa scap de aceste hane?
Cnd po dn nou sa te pmb pe pa|a? Ce ve sm faa de tne
nsu daca ve reu? Sa nu para rau de tmpu pe care
chetuet cu toate acestea. Trec senzae prn toate cee cnc
organe de sm, gndndu-te pe rnd a cte un sngur ucru, aa
cum am amntt ma sus smte-te ct ma bne.
Acum, tot menta, trec n revsta menu tau obnut - nu numa
ce, dar ct cum mannc de obce - aege mncarure ce
pot f ronate ntre mese (de exempu, morcov). Spune-: ,corpu
meu nu are nevoe de ma muta mncare, nu va sm foame nu
va trmte semnae sa prmeasca supliment. F atent ca pe tmpu
medtae sa nu apara magn ae mncaruror de evtat!
Cu aceasta termna- medtaa. Sa o fac de doua or pe z.
n tmpu acestu program de sabre este de o mportana
deosebta sa pu un e rea n faa. Daca a un surpus de 25 de
kograme, atunc nu te po gnd seros ca ntr-o saptamna sa
scap de acestea sa ara ca Audre? &ep1urn sau >ar@ Spit,0
Eu unu ma ndoesc de rezutatee pe care e ve obne.
n prmee ze veche mesa|e ae corpuu pot sa ma apara, cum ar
f: ce bine ar pica o bucic de ciocolat. Daca et ocupat n
tmpu ze nu a tmp de medtae, efectueaza o nsprae
adnca, mpreuneaza- cee tre degete n modu cunoscut de|a
readu- n mnte cuvntee fooste n Al&a prvnd necestatea dete
43
pentru corpu tau. Te a|uta daca n acest tmp arunc o prvre pe
o fotografe de a ta ma subire.
Prn Autocontrol se va mbunata starea sufeteasca, ar aceasta
va contrbu ntr-un mod esena a funconarea optma a corpuu
tau. Cu cteva ndemnur mentae, surpusu de greutate pe care-1
a va ceda cu bucure.
Metoda are nenumarate varante. Cauta, aege foosete-o pe
cea care se potrvete ce ma bne.
Ca un exempu: s-a organzat o ntnre saptamnaa a unor
cursan de Autocontrol. Dntre aceta, 15 s-au prezentat a fecare
curs; e au sabt n mede 2,2 kg ntr-o una! To au sabt! Dupa
nca o una s-a reuat cntarrea acestor 15 s-a constatat ca 7 dn
e au ma dort au ma sabt n contnuare, ar cea 8 -au
mennut greutatea. Nc unu nu s-a ngraat deoc!
<u"atul este un obce percuos pentru organsm. Dec: daca
fumez, cred ca acum a sost momentu sa renun, n mod smar
cu sabtu ac vom foos n modu de ucru etape, asnd tmp
berechet corpuu sa nvee sa se supuna compet noor
nstrucun vente de a creer.
Dn punctu de vedere a exteroruu nu ma este nevoe sa
punctam avanta|ee renunar a fumat, sunt prea cunoscute:
crete vtatatea, char se mutpca, organee de sm vor
funcona ma bne, a fe vaa. Probab e t ma bne dect
mne. atunc de ce ma sta pe gndur?
Intra n Al&a, proecteaza-te pe ecran n poza a ora a care
fumez prma gara a ze. Te vez cam tmp de o ora. Vez ct de
mute a putea face n aceasta ora n afara fumatuu. Daca, sa
zcem, aceasta ora ne ntre 7 1/2 8 1/2, spune-: ncep7nd de
acum, ntre F GGH i 8 GIH voi renuna la &umat. Voi savura &aptul
c n timpul acestei ore nu mai &ume5. *erge uor, deja m-am
44
obinuit! Repeta acestea pna cnd n 'eta va trece ntr-adevar
uor prma ora fara fumat! Acum a vent tmpu urmatoruu pas:
ctga cea de-a doua ora. Forarea poate reprezenta o pedeapsa
pentru corpu tau, ceea ce nu ar f cnstt, deoarece pshcu nu
corpu tau este ce care a nceput s &ume5e. Lasa dec ca acum
pshcu sa faca ce are de facut, pe baza magnae. De atfe, pe
aceasta tema vom ma reven ntr-unu dn captoee urmatoare.
Cteva de:
a) Schmba ct ma des sortmentu de gar fumate.
b) n oree n care nca nu a renunat, de cte or ntenonez sa-
aprnz o gara, ntreab-te: 3oresc eu ntr-adevr aceast igarE
Ve f surprns de ct de mute or ve obne: NU! Ateapta cu
urmatoarea gara pna cnd raspunsu va f dn nou: DA!
c) Daca n ora de|a eberata de gara corpu totu cere una,
mpreuneaza- cee tre degete n modu cunoascut, nspra adnc
- foosnd aceea cuvnte dn tmpu medtae -spune- ca n
aceasta ora nu fumez nu ve fuma! Legat de aceasta metoda
de baza pentru a renuna a fumat, ma exsta o sere ntreaga de
ate tehnc pe care po sa e cau sngur.
E drept, trebue sa recunosc faptu ca nu exsta nca att de mute
rapoarte prvnd renunarea a fumat, ca n sabre. Totu, exsta
sufcent de mu cursan de Autocontrol care au renunat sau au
dmnuat sensb numaru de gar znce, motv (cred) sufcent
pentru a stmua pe a a foosrea Autocontrolului pas cu pas n
abandonarea fumatuu.
; <olosirea su&contientului n autotratamentul pentru
ameliorarea strii proprii de sntate
;.1 <ora su&contientului
45
Este surprnzator ct de pun tu sa- fooseasca fora
subcontentuu pentru ameorarea star de suferna a corpuu.
Poate tocma de aceea exsta att de mu care consdera
tratamentu pe cae pshca ceva mstc nexpcab. Dar oare
este ceva ma nexpcab dect pasunea unor pacen pentru
teancure de reete pne de medcamente prescrse de medc
pentru cutare sau cutare maade, ma mut sau ma pun banaa,
medcamente cu efecte secundare, unee char grave asupra
organsmuu? Sa nu uam dect un sngur exempu, pe care 1-am
repetat de|a de nenumarate or n dferte cercur: copu a nceput
sa- tueasca.
Te duc a medc, de a e a farmace, ar de acoo rev acasa cu o
punga pna cu antbotce. asta n cazu une race banae (unde
exsta nenumarate reete naturste masa|e foarte efcace
ncercate de secoe) sau n cazu une tuse banae, unde o tot att
de banaa nhaae cu cea de muee sau trasarea unor dung cu
mutar de masa ntre baza gtuu baza sternuu fac mnun! t
cumva de unde provne cuvntu antibiotic! Daca nu, spun eu:
de a anti bios, adca mpotriva vieii! Nu neg, n cazure grave
unde orce ata metoda ar f un eec tota, admnstrarea
antbotceor este necesara. Dar n cazure banae, care pot f
tratate pe cae natursta sau cu o smpa sufamda, admnstrarea
antbotceor, dn ce n ce ma puternce n doze tot ma masve,
nu face atceva dect sa obge toata mcrofauna dn organsm sa
produca frac de rezstena, ar n momentu cnd ntr-adevar
este nevoe de un antbotc, pentru a se obne un efect ct de ct
seszab trebue sa se admnstreze doze astronomce! Ca sa nu
ma vorbesc de efectee secundare! n schmb, nu cunosc sa exste
n medcaa aternatva (prn asta neegnd att metodee
46
naturste clasice, ct cee pshce de care vorbm ac) asemenea
probeme.
Cercetare medcae afa tot ma mute dn egature care exsta
ntre subcontent corpu fzc, dar cunotnee sunt nca destu
de dsparate. Totu, putem trage o concuze foarte mportanta:
subcontentu |oaca un ro deosebt de puternc, necunoscut nca
pe depn.
Sunt convns ca daca tehnce metodee Autocontrolului pas cu
pas ar f ma bne cunoscute apcate (char daca nu n totatate,
deoarece domenu este departe de a f epuzat), aproape to am
avea corpure n stare de funconare perfecta. Dar, char n stadu
ncpent de cunoatere a Autocontrolului pas cu pas a
posbtaor sae, avem de|a sufcente cunotne ca sa putem
acona menta asupra fzcuu pentru a-1 ntar pentru a-
mobza foree regeneratoare, reund astfe sa putem nvnge cu
ma mut succes boe.
Nu cred ca a utat ca ,omu a fost creat de E dupa chpu
asemanarea Lu" !+ene5a%, adca perfect. Dar E, cunoscndu-ne n
totatate, ta dnante ca vor apare dferte deregar, provocate
sau nu drect de catre no nne, care sa dea peste cap echbru
acesta perfect. Tocma de aceea E ne-a dotat cu aparate i
dispo5itive necesare pentru restabrea echbruu. Prn dferte
tehnc (nu numa prn Autocontrolul pas cu pas% no nu facem
atceva dect sa punem n pri5 aceste aparate i dispo5itive.
Char metoda u Coue a avut succes n cee ma dferte maad,
cu toata smptatea sa. Tehnca Autocontrolului pas cu pas, care
apca metoda Coue, are efecte mut ntarte. (ste de la sine
neles &aptul c, -cu c7t cineva este mai per&ecionat n
automedicaie psi$ic, cu at7t va trebui s apele5e mai rar la
medicaia alopat. ns, lu7nd n considerare nivelul actual al
47
Autocontrolului cred ca este prea devreme daca te-a gndt de|a a
pensionarea medcor. Dscuta n contnuare probemee pe care
e a cu medcu tau apeeaza a e cnd este nevoe. Daca n
parae apc cee cunoscute prn Autocontrol pas cu pas, nu fac
atceva dect sa a|u n munca sa de a te vndeca, ar e
(medcu) va f pacut surprns ce bne a reaconat a tratament,
faa de ate cazur. Eventua, uteror (cu anumte rscur de a nu f
crezut n totatate), po sa- povestet cum -a stimulat corpu
pentru a se vndeca ma repede ma bne. Trebue sa cont de
faptu ca o boaa, odata a|unsa nstaata n corpu tau fzc, poate
f naturata mut ma bne ma uor prn munca concertata a
medcuu a ta. Foosete dec Autocontrolul, pas cu pas!
;.( Cei ase pai n autotratamentul de curire mental
Autotratamentu este format dn ase pa destu de smp:
Prmu pas: ncep prn a te consdera (n 'eta% a f o persoana tot
ma ubtoare ( mpct ertatoare), ar Iubrea (aproapeu)
consder-o ca cnd ar f esena fnaa a tuturor ucruror! (Char
este!) Pentru aceasta nsa, probab a nevoe de o curaene
mentaa generaa (vez cap. .uterea cuvintelor%.
A doea pas: ntra n Al&a. Char aceasta repreznta de|a un pas
enorm pe caea vndecar tae, deoarece (dupa cum am ma
amntt) pe acest nve a subcontentuu se anheaza toate
actvtae negatve (suparar etc., asupra carora vom ma reven),
ar corpu tau prmete cale liber pentru a face ceea ce trebue sa
faca prn natura sa prmordaa: sa se autorepare. Natura,
supararea sau sentmentee negatve pe care e a pot f foarte
reae, dar t ca ee sunt trate doar pe nveu exteror, n 'eta. n
48
Al&a nu se poate ntra cu ee. Le lai la u, ar pna rev are
cineva gr|a sa e a de acoo - muumm pentru asta!
A treea pas: vorbete- menta despre prmu pas; concepe-
dorna de a face o curaene mentaa generaa, ca vre de acum
nante sa gndet numa n mod poztv, ca vre sa dev un om
ubtor cu toata umea, bun ertator.
A patruea pas: vzuazeaza-te cu suferna sau boaa pe care o a.
Foosete ecranu menta, smte boaa: nu perde nsa prea mut
tmp cu asta, etapa are doar rou de a- concentra
foree curatve spre ocu unde este nevoe de ee. (Reaca de
aparare a organsmuu).
A cncea pas: mpnge uor magnea su&erind spre snga
nocuete-o cu una benefca unde apar compet vndecat
ferct! Smte, savureaza fercrea bertatea star de a te f
vndecat compet! Ram a aceasta magne, sta un tmp acoo,
savureaz-o f content ca a mertat-o, f content ca n aceasta
stare de sanatate competa et n acord depn cu vonee pe care
e are Natura faa de tne.
A aseea pas: ntarete- nca o data curaena mentaa
termna spunnd (tot n Al&a%; A5i m simt mai bine dec7t ieri din
toate punctele de vedere!
Ct tmp ct de des sa fac acet pa de autotratament?
Dupa modesta experena pe care o am de cea 30 de an, 15
mnute sunt sufcente; exercu trebue sa fac ct de des
posb, dar ce pun znc. Ac nu exsta rscu de a sri peste cal.
Sa fac o mca paranteza n egatura cu a sri peste cal; poate ca a
auzt voc spunnd ca medtaa este ceva bun, dar nu este bne sa
exagerez deoarece , se poate su a cap". Se spune ca te
ndeparteaza de ume, ar sub efectu e ne ocupam prea mut de
no nne. Nu tu daca este adevarat sau nu, dar daca despre ate
49
tehnc metode de medtae se poae (eventua) afrma asta, nu
se poate spune a fe despre Autocontrol. No accentuam ac
fapu ca prn Autocontrol pas cu pas nu ne foram sa ne rdcam
deasupra probemeor practce pentru evtarea or, c dmpotrva,
no ne ndreptam atena tocma spre rezovarea or, spre gasrea
caor ct ma smpe care sa ne a|ute a aceasta. Iar acest ucru nu
poate f facut ncodata n eAces.
Revennd a autovndecare: prmu pas fnd facut, urmatoru vne n
mod automat tot aa maf departe. Exerseaza n 'eta, n Al&a, n
2eta. Smte, traete Iubrea faa de a faa de tne nsu! Daca
n tmpu ze sm ca- sabete acest sentment, mpreuneaza-
cee tre degete e va reven medat.
;.( ntrirea aurei
Aura repreznta totatatea corpuror energetce ce ne ncon|oara.
Conform carvazatoror, a om exsta apte corpur energetce:
unee terestre, urmate de atee celeste. ata-e n ordnea
crescatoare a vbraor: corpul &i5ic, eteric (sau vta, energetc),
emoional (sau astra), mental, cau5al, spiritual atmic.
Ma|ortatea oamenor neeg prn corp doar pe ce fzc, n
reatate, corpu este format dn summumu att a corpuu fzc,
ct a ceor energetce. Pe masura ce ne ndeprtm de corpu
fzc, corpure energetce devn dn ce n ce ma subte, se ntnd
tot ma mut n spau, sunt tot ma dfc de vazut, ar a un
moment dat char de vzuazat.
Un exercu smpu de a vedea aura este sa ntnz mna cu
pama spre un perete vopst ntr-o cuoare deschsa, cum ar f
huma sau varu, n |uru degeteor, dupa un exercu scurt, po
sesza o reverberae a aeruu asemanatoare cu cea de deasupra
50
unu reou eectrc. Ve excama: este e&ectul cldurii corpului!
Pna ac a f de acord cu tne. Dar... Roaga acum doua persoane
sa aprope mne n faa unu perete de tpu ceu descrs ma
sus.
Daca persoanee manfesta una faa de ata sentmente de
atrace, ve observa ca acea uoara reverberae a ceor doua
mn parca se atrage, ncepe sa se ntnda a un moment dat se
contopete cu reverberaa ceuat. Daca nsa persoanee
respectve manfesta sentmente adverse una faa de
ceaata, haou fecarea parca ncepe sa se retraga. Asta de|a nu
se ma poate expca prn cldura animal. Dupa un anumt
exercu po a|unge sa vez aura n |uru ntreg persoane. Po
char sa o vez n cuor! Pentru aceasta nsa este nevoe de un
anumt exercu. Poate a observat de|a ca n zee senne, daca te
u spre cer, observ un dans (asemanator mcar brownene) a
unor mc cercuee cu un punct centra, n zee cu cer acopert
numaru or se dmnueaza, ar daca zua este foarte noroasa, ee
pot aproape sa dspara. Conform carvazatoror, acestea sunt
partcuee de energe, cunoscute de extrem-orenta sub
numee de prana, Bi, orgon etc. Daca acum ndrep prvrea
spre coroana unu pom, ve observa n |uru e un fe de facaru
mov-pad, cu o mcare undutoare uoara; este aura pomuu.
Daca sufa vntu, aceste facaru sunt depasate uor n dreca n
care acesta bate.
Daca et atent, dupa un anumt exercu po observa cum
partcuee de orgon parca sunt atrase ntra n aura pomuu.
Pom metabozeaza aceasta energe subta. De ac nu ma a
dect un pas pna a dezvotarea capacta de a vedea aura unu
om! n genera ea se ntnde n |uru ntreguu corp de a cva
51
centmetr, pna a cva zec de centmetr, n funce de vbraa
omuu respectv.
n Al&a, dupa cum -am ma spus, nu exsta imposibil. Intrnd n
Al&a spunndu-: acum voi vedea aura lui J, proectndu-1 pe
acesta pe ecran ntr-adevar vzuazez aura sub forma unu
hao argntu sau coorat care ncon|oara. Daca vre sa-
vzuazez un anumt corp energetc, nu a atceva de facut dect
sa te acorde5i pe vbrae aceu corp medat ve avea pe
ecran n |uru corpuu fzc. Vederea drecta a unu corp energetc
necesta un anumt antrenament, dar o anumta capactate.
Prmu corp energetc ce ma apropat de ce fzc, dec cu o
structura subta ma apropata de a acestua, este corpul eteric
sau vital. Carvazator vad sau vzuazeaza ntr-o nuana
abastra-cenue, n funce de tpu persoane n cauza (cu
actvtate fe ma mut spre nteectua, fe ma mut spre fzc).
Urmeaza corpul emoional sau astral, egat de umea
sentmenteor; are o structura mutcoora, funce de starea de
contenta. Urmatoru corp este corpul mental, ma subt dect
precedentu, gaben-auru (amntete- de aura sfnor de pe
coane), ma dstanat n |uru capuu ma apropat n rest.
Urmeaza corpul cau5al, .a.m.d. Daca doret, n 2eoso&ia u
Stener po gas p descrere detaata a or; dar Stener nu este
sngura sursa documentara: Barbara Ann Brennan Aodor
Manoea a nostru e expca ma detaat.
Revennd a aura: n Al&a, ru)ndu-3 s-i tri"it din 3u"ina
3ui att ct ai nevoie pentru a-i ntri aura( deschde-
pama mn stng (recepe) spre a-I prm Lumna ndreptndu-
pama mn drepte (emse) spre magnea dn faa ta de pe
ecranu menta baeaza- propra magne cu fasccou ce nete
dn podu pame, pna cnd aura devne ab-strauctoare.
52
Nu uta sa ncep medtaa cu propoze nvaate, a care ma
adaug una, astfe nct n fna sa spu: 0nvoc 9umina, sunt un
canal curat i per&ect, 9umina mi este clu5. Am tot ce-mi
trebuie ca s &ac tot ce vreau i am tot ce vreau ca s &ac tot ce
trebuie. 2ot ce cree5, tot ce reali5e5 se &ace prin voina, cu
ajutorul, sub controlul i n numele 2atlui. Amin!
;.. C6a=rele i activarea lor
Att pe corpu fzc ct pe cee energetce exsta un numar de
deschder crcuare, cunoscute dn fosofa ndana sub numee de
c$a?re (care n traducere bera nseamna roi%. Exsta apte chakre
prncpae ma mute sute secundare. Chakree prncpae sunt
stuate pe partea ventraa a corpuu (pe faa), ar chakree II-VI au
proec dorsae (pe spate). Dupa cum -am amntt, n fecare
pama exsta cte o chakra secundara, care are n mod norma:
poza de recepie a stnga de emisie a dreapta. La stngac
stuaa este nversa. (Uta-te a gravure reproduse n *ica 'iblie1
aproape n toate Mntutoru este reprezentat cu pama mn
stng deschsa n sus spre Tata - recepe, ar cu dreapta spre
popor - emse).
Ate chakre secundare exsta pe umer, genunch, n dreptu spne,
pe sfrcur (dar numa a feme), a ncheetura abe pcoruu etc.
Expornd forma une chakre, vom constata ca ea apare ca o
deschdere bconca, cu vrfure unte, care emerge dn corp spre
partea ventraa sau dorsaa. Ee au o rotae, un spn (un vector)
care dfera de a o chakra a ata n funce de sex.
Daca spnu de rotae a chakre ventrae este orar, conu chakre
corespunzatoare de pe partea dorsaa are o rotae antorara.
Sensu de rotae poate dfer de a o ora a ata, de a o persoana a
53
ata, n funce de dfertee star maadve sau sufetet etc. n mod
norma spn chakreor ventrae (ncepnd cu chakra I spre VII) a
un barbat sunt aternatv: orar, antorar, orar .a.m.d. La o femee,
dupa cum -am spus, stuaa este nversa: antorar, orar, antorar
etc. Po stab tu dreca de rotae a une anumte chakre cu un
pendu dn Crsta (despre Crstaee de Cuar vo reven ma pe arg
n captoee urmatoare) sau cu un pendu dn bazat (propretae
cee ma mnunate e are bazatu romnesc - dar despre asta vom
vorb ata data). Roaga persoana a care chakra vre sa o exporez
sa se cuce aprope penduu de chakre pe vertcaa. Roa)
penduu sa- ndce spnu chakre. La un moment dat e va ncepe
sa se roteasca, dreca de rotae fnd cea a spnuu chakre
respectve. O ata modatate este ca sa aprop cu mna dreapta
un Crsta nut orzonta faa de corpu persoane cercetate, aezat
vertca de data asta.
Acum, nnd cu mna ta stnga antebrau sau drept pentru a
sesza pusu, ncep sa cobor treptat Crstau n ungu ne
medane a corpuu. La un moment dat Crstau va f coaxa cu
conu une chakre. Atunc cnd ve sm pentru o peroada scurta
de tmp (1-2 secunde) o uoara acceerare a pusuu, Crstau va f
cu vrfu spre sensu de rotae a vortexuu chakre; daca pusu se
dmnueaza, e este n dreca opusa. Contnund mcarea n
ungu corpuu a|ungnd a partea dametra opusa a chakre,
pusu va prezenta o modfcare nversa faa de cazu de ma sus.
Astfe, nspectnd corpu de sus pna |os, po sa- stabet sensu
de rotae a chakreor ventrae, ar apo a ceor dorsae.
Pri"a cAa@r - *ulad$ara C$a?r !.rit$ivi +rant$i%, c$a?r
pubian K este stuata exact n preungrea cooane vertebrae, a
|umatatea perneuu. Are doua proec: una ventraa (n dreptu
osuu puban) una dorsaa (n dreptu sacrumuu). Caracterstc:
54
vtatate, energe subta teurca, egatura cu pamntu,
nteracune grosera, nactvtate, somnoena, sodtate. Dntre
organee de sm coordoneaza mrosu, ar dntre gandee
endocrne suprarenaee (coordonnd snteza adrenane
noradrenane). n corp se subordoneaza toate pare tar:
cranu, cooana, coastee, oasee, dn, unghe, carta|ee
ambee pcoare. Coordoneaza toata partea nferoara a corpuu:
ntestnee, prostata, rectu, anusu; de asemenea coordoneaza
formarea ceueor sangvne. Pe corpu fzc, precum n aura, are
de obce cuoarea roe ca focu.
A doua cAa@r - /-adist$ana C$a?r !Varuna +rant$i%, c$a?r
ombilical - este stuata a cea 2 cun sub ombc (untate
tradonaa de masura chneza pentru ungme, fnd egaa cu
amea degetuu mare de a mna dreapta - cea 2,5 cm).
Caracterstc: energa nstncteor, energa subta a ape, energe
magnetce unare, mmetsm, conformsm, ntegrare socaa,
senzuatate. Coordoneaza gustu organee de reproducere,
precum snteza hormonor respectv (estrogen testosteronu),
n corp se subordoneaza organee de reproducere, rnch, vezca,
toate chdee ca: sngee, mfa, sucure dgestve, sperma etc.
Apare n cuoare portocae.
A treia cAa@r - *anipura C$a?r !Agni +rant$i%, c$a?r pleAului
solar - este stuata pe ocu omonm de pe corp. Caracterstc:
ambe, vona, dnamsm, voena, energa subta a focuu,
energa Soareu, expansvtate. Coordoneaza vazu pancreasu,
respectv bosnteza nsune, n corp se subordoneaza spatee
nferor: cavtatea abdomnaa, sstemu dgestv, stomacu,
pancreasu, spna, sstemu neuro-vegetatv. Este chakra pentru
tonferea generaa a organsmuu. Apare n cuoare gabena, pna
a auru.
55
A patra cAa@r - Ana$ata C$a?ra !Va@u +rant$i%, c$a?ra inimii -
se afa ocazata n centru peptuu, pe orzontaa nm.
Coordoneaza ppatu tmusu (hormonu tman, dar Iubrea), n
corp se subordoneaza spatee superor: cavtatea toracca, nma,
pamn nferor, sstemu crcuator, peea, mne. Apare
coorata verde, cu un punct roz n centru.
A cincea cAa@r - Vis$udd$a C$a?ra !V@oma +rant$i%, c$a?ra
ba5ei g7tului - este ocazata pe ocu omonm. Caracterstc:
ntue nteectuaa, ntegena pura, energa subta a eteruu
(Akaa - n hndusa), transcenderea aspecteor temporare, trar
subme de natura sprtuaa. Coordoneaza auzu troda
mpreuna cu paratroda, stmueaza bosnteza hormonuu
troxna. In corp se subordoneaza pamn, bronhe, esofagu,
aparatu de vorbre ( vocea), gte|u, ceafa, maxaree, are ro n
verbazarea Logos-uu. Apare n cuoare azure.
A asea cAa@r - Ajna C$a?ra !A$am +rant$i%, ,a treea och",
oc$iul lui /iva, se afa prectata pe frunte a cun (vez chakra II)
deasupra ochor, ntre sprncene. Caracterstc: putere mentaa
deosebta, centru de comanda mentaa, carvzune, teepate.
Coordoneaza toate smure, ar n sstemu endocrn hpofza,
respectv snteza vasopresne ptutrne. Apare n cuoare
abastru-nchs pna a ndgo.
Cteodata este punctata cu steue aur. Chakra dorsaa este
proectata pun sub orzontaa, a partea superoara a gtuu,
medat sub adnctura de a baza cranuu.
Fecare dn chakree H-VI are cte o corespondenta dorsaa stuata
pe orzontaa chakre ventrae.
A aptea cAa@r - /a$asrara C$a?ra !*a$at +rant$i%, c$a?ra
coroanei - este stuata n maeoa dn cretetu capuu, n punctu
cunoscut ca moalele capului. Caracterstc: starea de neepcune,
56
reazare sprtuaa suprema, extaz, consonana cu ABSOLUTUL,
revearea DIVINULUI n fna. Lucreaza mpreuna cu epfza -
ganda pneaa - coordonnd snteza serotonne. I se subordoneaza
creeru mare caota cranana. Poate aparea voeta, dar de cee
ma mute or are cuoare aba sau aure.
Mentau controeaza practc toate procesee energetce ae
organsmuu, dec actvtatea chakreor, care nu sunt atceva
dect puncte de metabozare a energor subte.
Pentru a actva chakree: ntra n Al&a, spune- propoze de
protece de a captou anteror, dupa care proecteaza-te pe
ecranu menta. (Cu tmpu ve observa ca nu ma este nevoe sa te
proectez pe ecran. Pur smpu (ul tau parasete corpu fzc, se
va ntoarce spre e et cu faa spre tne nsu).
Acum, deschde- pama mn stng (natura, nu ma vorbm de
corpu fzc, c de Eu) spre E - recepe, ar pama mn drepte spre
chakra a VH-a - emse. Nu este nevoe sa pozonez mna
dreapta deasupra cretetuu capuu; o po stua parae cu
corpu, energa emsa, odata a|unsa n dreptu chakre VII, va cot
spre ea. Spune: 3oamne, d din 9umina 2a at7t c7t trebuie
pentru a activa c$a?ra i aura mea (daca actvez pe atcneva,
numete-1). n acest moment ve vzuaza un fascco de Lumna
aba cobornd n chakra pame stng -recepe, ar dn cea
dreapta tot un fascco de Lumna aba patrunznd n chakra a V-a
- emse, ncepe sa spu Ru)ciunea Do"neasc5 4atl nostru
Care eti n ceruri( s!neasc-se nu"ele 4u# (Mt. VI; 9).
Coboara mna dreapta a cea de-a asea chakra contnua
spunnd: Vie "pria 4a8# (dem, 10). Veobserva schmbarea
cuor fasccouu emergent dn ab strauctor n abastru-voet cu
steue aur. Contnua cobornd cu mna dreapta n dreptu
chakre V: ,faca-se voa Ta, precum n cer aa pe pamnt" (dem,
57
10); raza emergenta devne abastra-azure. La chakra nm (IV)
spune: ,Pnea noastra cea spre fna da-ne-o noua astaz" (dem
11); fasccou devne fascco verde-smarad, dupa care a chakra
pexuu soar (III) spune: , ne arta noua greaee noastre,
precum no ertam greor notr" (dem 12); dn pama mn
drepte va emerge un fascco de umna aure. Coboara acum a
chakra II spune: , nu ne duce pe no n spta" (dem 13);
fasccou devne de umna portocae, nchee apo a prma
chakra, cu pama tot parae cu na medana a corpuu: ,c ne
zbavete de ce rau" (dem 13); fasccou ems va f de cuoare
roe ca focu, ar n momentu n care va a|unge n dreptu
deschder chakre, traectora u va cot n sus pentru a patrunde
exact n deschderea e.
In fna, ndreapta- pama cu degetee unte spre tremea dn
stnga a par ventrae a corpuu fac o baeere de sus n |os, n
tmp ce dn vrfure degeteor trm un fascco at de umna aba
spunnd: ,Ca a Ta este mparaa" (dem, 13); contnua n sus (cu
pama tot nspre pamnt) pe na medana ventraa a corpuu
spunnd: , puterea" (dem, 13); coboara pe tremea dn dreapta
spunnd: , sava", trec pe partea dorsaa a corpuu, baeaza
de sus n |os cu pama |umatatea dn stnga a corpuu spunnd:
,n vec", (dem, 13) termna cu |umatatea dorsaa dn dreapta,
de |os n sus, spunnd ncheerea rugacun: ,Amn"! (dem, 13).
In urma aceste ntarr chakree ntensfca vteza de rotae, se
desc$id, ar aura devne aba-strauctoare.
Daca trebue sa ntaret un anumt corp energetc, ucreaza cu
cuore corespunzatoare. De exempu: a corpu eterc ucreaza cu
abastru-cenuu, a ce menta cu gaben-auru. Pentru faza n care
te gaset acum este ma mut dect sufcent sa po actva aura
58
chakree n genera. Restu de pa vor ven de a sne pe masura ce
se acumueaza rezutatee practce.
n tmpu aceste energzar po apca orcare dntre metodee de
actvare aternatva a chakreor ca metoda supmentara.
Rezutatee (emnamente benefce) e po constata de a prma
edna!
Metoda o po apca or de cte or consta o sabcune n
organsm, n pshc sau de cte or doret. Ea va antrena schmbar
mpresonante att n stabtatea ta afectva, ct n cea fzca. Cu
tmpu ve putea ncerca a|utorarea atora, de aproape sau de a
dstana (-am spus, n Al&a nu exsta dstane!). Rezutatee nu vor
ntrza sa apara, n genera, ma|ortatea practcanor smt un va
de cadura benefca ce e nunda corpu, o stare nexpcaba de
bne.
Nu ma ntreba ce se ntmpa! Una dn ege fundamentae n
psonca (termenu cred ca este ma corect pentru parapshoogc)
este: - ,Nu cauta cu tot dnadnsu expca, ee vor ven cnd et
copt pentru a e neege".
Ceeate eg sunt:
- ,Nu compara!"
- ,Nu cauta expca teoretce!"
-,Nu abandona!"
;.+ Cel deal aselea sim.
Exsta ce de a aseea sm
1
? Orce om ct de ct nformat va da
un raspuns afrmatv, Este un fapt demonstrat e prmm necontent
nforma dn exteror, te afara ceor obnute drect prn cee cnc
organe de sm; aceste nforma pot ven dn trecut, dn prezent,
dn vtor, de aproape sau de a dstane de nenchput (n 'eta%1
59
ee formeaza capacitatea de percepie eAtrasen5orial7 !(/.% care
funconeaza prn a aseea sm, fara a f mtat nc de tmp nc
de spau.
Poate -au cazut fn mna rapoartee prvnd experenee u L. B.
Rhne care punea studen sa extraga car de |oc dntr-un
pachet, ncercnd sa ghceasca n preaab ce carte va e. A
efectuat experenee acestea a Unverstatea dn Duke (SUA),
ucrnd tn asemenea cond nct sa excuda ntmparea. No
nsa, n Autocontrolul pas eu pas, nu avem numa smpe percep,
c ne proectam atena asupra punctuu respectv n nemargntu
Spau-Tmp exact acoo unde se gasete nformaa dorta.
Percepa este o reproducere ntr-un sens prea pasv, prea mtatv
a ceea ce facem prn Autocontrol. Tocma de aceea, poate ar f ma
corect ca f oc de ESP sa se fooseasca n acest caz termenu de
Proiectart E!ectiv a Si"ului (PES).
1>.1 nvarea P*
1>.1.1 Instruire
Pentru a nvaa PES n cadru Autocontrolului pas cu pas, nu a
nevoe de car de |oc. Acestea ar foos eventua pentru a- testa
capactae natve de medum. No nsa cunoscnd asta, vom pune
nantea ta un e mut ma mare: sa nve sa te por ca medum n
vaa de toate zee ntr-un mod att de compex nct sa sm
mut ma dn pn nlimile sprtuata, ar vaa sa se schmbe
compet. Pentru aceasta a nevoe de o pregatre destu de seroasa
att teoretca ct practca, ar efortu va f raspatt dn pn.
Nu dspera! Pna acum ma mut de zece moane de oamen au
nvaat asta; de ce a f tocma tu ce care sa nu poata? nsundu-
60
toate tehnce prezentate pna ac, a parcurs o buna parte dn
drumu spre PES. De|a po ntra n zonee cee ma profunde ae
sprtuu, po ramne acoo n mod content ct doret, po sa
fac sa- apara n faa obecte evenmente tangbe cu orcare
dntre cee cnc smur.
La cursure intensive de Autocontrol, studen pot de|a dn cea de-
a doua z sa aconeze pshc, ar n cea de-a trea z se pot
extracorpoza, adca sa proecteze Eu-1 n afara corpuu
propru. La tne, fnd un curs prin coresponden, va trebu ceva
ma mut tmp. Dar, ata ca a vent vremea pentru aceasta!
1>.1.- tapa I!Activarea ima/inaiei creative
Pentru actvarea magnae creatve ve ncepe cu un exercu
smpu: ntra ntr-o stare'de medtae ct ma adnca
nchpuete-te n faa u case sau apartamentuu tau. nante
de a trece de ua, observa atent totu. Intra oprete-te n
sufragere, cu faa spre peretee sudc. Vzuazeaza camera seara
cu toate umne aprnse, apo zua n pn soare, ncearca sa
vzuazez totu, n cee ma mc deta. Dupa asta, atnge peretee
cu mna, ar apo patrunde n e! Probab se va parea ceva de
domenu fantastcuu - gndet n 'etaC Este ceva perfect posb
n Al&a pentru unu ca tne, care a trecut de etapa exersar
ntensve a magnae creatve, n perete ve ntn un medu
ambant n care nca nu a umblat. Observa acest medu nou
pentru tne, vzuazeaza creatv prn prsma ceor 5 + 1 smur:
vaz, auz, mros, gust, ppat + ntue; adca: umn - cuor, sunete
- vbra, mrosur - arome, gustur pacute - nepacute, consstena
- durtate - temperatura; prezene benefce - maefce. Acum e
dn nou n camera stueaza-te cu faa a peretee n care tocma
61
a fost. 0a o pensul vopsete-1 de sus pna |os n negru, rou,
verde, abastru, voet, apo dn nou n cuoarea naa. A fost
dfc?
Rdca un scaun (n Al&a consta ca este fara greutate)
examneaza-1 n faa pereteu n tmp ce 5ugrveti dn nou n
toate cuore. Fa acea ucru cu un fruct coorat: pepene verde,
gaben, ame, portocaa etc.
La termnarea aceste etape a facut un pas mportant spre
mpcarea par ogce a creeruu; ma amntet, e vorba de
emsfera stnga, cea care este ntodeauna cu , ,u se poate n
brae pe ,scaunu dn spate" dn mana, n tmp ce emsfera
dreapta, cea care coordoneaza magnaa, ntua creatva, sta pe
,scaunu de a voan". Emsfera stnga va spune n tmpu
exercuu de ma sus: ,u-mi a&irma c eti n interiorul unui
perete, ori nr-un alt loc vrjit! 6tii &oarte bine c e5i n continuare
n &otoliu!
Emsfera dreapta, datorta antrenamentuu repetat, poate gnora
asta. Pe masura ce ne dezvotam foree magnatve, n acea
masura ne cresc foree pshce. Ee sunt mennute n vaa de
creeru magnae creatve (emsfera dreapta).
1>.1.( tapa II ! Proiectarea n di"erite corpuri anor/anice
n urmatoarea etapa, n mod smar cu studen de a curs te ve
proecta n dferte corpur anorgance: cubur cndr dn cee ma
dferte metae, Crstae de sare de bucatare sau Cuar etc., unde
ve proceda exact ca n cazu pereteu: anazez cuore,
mrosu, temperatura, durtatea. De data asta nsa, schmba
62
obectee de studu cu atee care au o frecvena ct ma mare
pentru ca emsfera stnga sa nu aba tmp sa nceapa ara cu ,u
se poate. Intra n deta. Vzuazeaza structura ntma a obectuu
studat, structura sa crstana, atom, fuxure de eectron, de
energe etc. Nu- aa ca nu este deoc greu?
1>. 1.. tapa III ! Proiectarea intr-o "iin vie
Mergnd de a smpu a compex, n ordnea ogca a trepteor ve
(probab a ctt de|a de ea: Cristal-plant-animal-om-/pirite i
Miine /uperioare%, acum te ve proecta pe treapta urmatoare, ntr-
o fna ve: un pom fructfer. Anazeaza-1 n toate cee patru
anotmpur, schmba- ntre tmp cuoarea fundauu. Proecteaza-te
apo n frunzee, fructee fore sae. Smte, vzuazeaza-
fuxure afuxure de substane nutrtve, de substane de
excree, de energ. Vez acum (dar cu a och, energetc) ce este
cu acea aura mov-voet paa pe care a vazut-o cu och corpuu
fzc. Este ceva superb, ceva ce nca nu a ntnt! Te cred. eu
am smt a fe a prmee experene de acest gen.
1>.1.+ tapa I) ! Proiectarea ?ntr!un corp de animal
Acum ve face un at sat mare, enorm: te ve proecta n corpu
unu anma. Nu-m spune ca nu ubet anmaee, ca nu te cred.
Poate a prmee pagn, cnd ne-am ntnt, te-a f crezut, dar
acum, dupa curaena mentaa generaa sa ma afrm ca nu-
ubet fra ma mc - anmaee? Este mposb! Dec, daca a un
cne, o psca sau orce anma n casa, proecteaza-te n corpu
sau. De obce, cursan a|un a acest stadu s-au nvrtt pna
acum n attea med mposb de reazat n 'eta, nct nc nu se
63
ma ntreaba: va mergeE, c ntra drect, consdernd asta ca pe
ceva absout norma (cum de atfe este, dar n Al&a%.
A n faa ecranu menta; proecteaza anmau pe acesta, varnd
cuore fundauu examneaza-1 pe ndeete dn exteror, apo
proecteaz-te n nteroru u. Paete cu sgurana; nu- doare
absout de oc fndca tu nu ma et matera. Et Energe-Gnd,
care poate traversa spau tmpu cum doret! Reazez cte
po face? Intra n caota cranana, n creeru vu! Examneaza
pentru cteva mnute tot ce vez n |uru tau. Ie examneaza
acum anmau dn exteror. Ma afrm ca este ceva dfc? Vez ce
smpu a fost?
n momentu n care creeru tau a comandat Acum intr-u n el, a
fost acoo. A observat ceva? n Al&a nu paet, c parca putet,
dar cu vteze de nernagnat. n momentu n care hotarat ca vre
sa f undeva, n ace moment et de|a acoo! Acum concentreaza-
te asupra zone toracce, apo ntra nauntru. Examneaza tot ce
ntnet acoo: cooana vertebraa, coastee, pamn, bronhe,
nma. Coboara ceva ma |os, spre abdomen. Vez ce nghesuaa
este acoo? Fa un tur de orzont n thna. Nu t anatoma
anmaeor? Preznta ce a vzuazat unu medc veternar (atene,
sa fe o persoana cu deschder arg, atfe nu detaa sursa
nformaor tae). Ve ramne surprns ct de aproape a fost de
reatate. Ma po afrma ca este fanteze pura? Ca nu a fost ntr-
adevar n e? Hotart, NU.
1>.1.8 tapa ) ! Proiectarea ntr!un corp uman
nante de a contnua cu cea ma extraodnara aventura dn vaa
ta, vzuazarea nteroara a corpuu uman, ma a nevoe de o mca
pregatre. Deoarece nu vzuazez nteroru corpuu uman, anma
64
etc. de dragu arte, c cu scopu ca n cazu n care consta ceva
anorma sa po a|uta organsmu respectv, a nevoe sa ntr
pentru nceput ntr-o medtae ct ma profunda, poate char pna
n 2eta, unde sa- creez un aborator menta. Construca,
cuoarea, forma, dotare nteroare ae acestua e stabet dupa
bunu tau pac. Instrumentee sunt nsa esenae deoarece cu ee
ve ucra a a|utorarea atora. Asta pentru nceput. La etape ma
avansate ve putea renuna a acest aborator, deoarece n urma
mantfe: Am tot ce-mi trebuie ca s &ac tot ce vreau i am tot ce
vreau ca s &ac tot ce trebuie, ndferent de ce ve avea nevoe
pentru un caz oarecare, n ace moment ntr-adevar ve avea n
mna. Totu, cu toate ca de|a pronunarea aceste mantre -a
ntrat n refex de a fecare actvare a zone Al&a, pentru etapa asta
doteaza- aboratoru. Pentru a neege acest pas trebue sa
accentuez dn nou ct de departe se gasete smu nostru pshc
faa de mba| ogca ct de aproape este de magnae
smbostca. Accentuez asta deoarece acum urmeaza sa dotez
aboratoru cu instrumentele i aparatele necesare care sa te a|ute
n vndecarea pshca a corpuu fzc. Ma|ortatea or sunt
nstrumente aparate pe care n mod norma nu a cum sa e vez
n viaa 'eta. dau cteva exempe, deoarece n funce de
necesta e ve con&eciona sngur: o sta foarte fna pentru
&iltrarea mpurtaor dn snge; o pere moae dotata cu o pompa
de asprae a scameor depuneror de praf ab (cacar) dn
ncheeture nepente dureroase; o pcuratoare cu ue speca
pentru ncheetur una cu ue pentru cooana vertebraa; pcatur
sou pentru dzovarea depuneror dn nteroru artereor,
anoduor, chsturor etc.; unguente pentru acoperrea ucereor
exteroare pansamente gastrce pentru cee nteroare; sou
spray-ur viro&uge virocide, adca sub acunea carora vrusure o
65
iau din loc sau sunt dstruse, de exempu n star grpae. Sa nu
ncep ara cu Aa ceva e imposibil, ca te trmt a prma z,
repetent. Cred ca a nvaat sufcent pna astaz, ca sa po
neege ca aceste y'wcdrn sunt esenae pentru vzuazare, de
care se eaga drect fuxu de cmp PSI pe care trm spre
persoana n cauza, fux care determna organsmu (dupa recepa
emisiei tae) sa nceapa actvarea sstemuu muntar (de exempu
n cazu spray- uror de ma sus)! Cu tmpu te ve convnge tu, a
fe ca mu a, ca munca efectuata pe aceste nvee profunde
ae subcontentuu are un efect puternc asupra um fzce,
reae.
n tmpu ucruu cu aceste jucrii s-ar putea sa a|ung n mpas, sa
nu t ce e ma bne de facut, sa nu f prea sgur care e procedura
optma, n aceste cpe dfce s-ar putea sa a nevoe de un sfat, de
o voce interioar cald, calm, optit. Cred c deja te-ai convins
c aceast voce nu este optta, c normaa: cea a Sfetncor, a
Ghzor Sprtua, a ngeror Paztor. Indferent cum numet, tot
acea sunt te vor a|uta de cte or e cer sfatu! Daca nca nu -
a vzuazat, po chema n a|utor pe orcne: pe mne, pe atu,
specat n domenu, personata trecute dn umea noastra. Cu
toate ca foarte rar se ntmpa ca sa te a|ute char persoana dorta,
ncodata nu ve f dezamagt de sfature prmte!
Acum ntr-adevar te af n faa ceu ma mare pas dn vaa ta! Te
vo a|uta sa te proectez ntr-un corp uman VIU! nsa ac nu ma
po acona de unu sngur fndca va trebu sa ucrez de faa cu
a; dec a nevoe de ce pun nca o persoana. Prmu exercu
este studu nteror recproc ntre do preten, do cursan etc.
Studu poate f efectuat aternatv. Adca exercu va trebu sa
efectuez n prezena cuva care va f ndrumatoru tau.
66
Acesta te va orenta pshc, n tmp ce tu ve f operatoru (tot
pshc), dupa care schmba roure. Prmu scre pe hrte numee
unu cunoscut (nu obgatoru cunoscut a amndurora), vrsta,
sexu acestua, date ma mportante egate de e (sau ea), precum
maad suferne de care are cunotna. Daca po, ar f dea
sa cer a|utoru unu medc care sa aba veder ma arg, pentru ca
ceea ce va urma preznta rscu nencreder, deoarece frzeaza ce
ma eementar bun sim medicali
Intra n Al&a1 acum et poate pentru utma oara pun cam nesgur
n prvna a ceea ce va urma. Cnd a semnazat ca -a actvat
zona, adca et n Al&a, a laboratorul n prea|ma, et n e.
neep sunt prezen e; ndrumatoru da prmu caz: vrsta,
sexu, numee (acesta nu este obgatoru), ocatatea unde se
gasete (de obce este sufcenta ara). Rou tau este sa a|ung a
aceasta persoana, sa ntr n ea sa o studez sa stabet de ce
sufera. Examneaza-1 dn exteror, dn nteror, ar n caz de nevoe
consuta- Sfetnc, sau char htreaba- ,pacentu", ndrumatoru
te va dr|a, n tmpu examnar sa spu tot ce gaset: spune-i i
atunci c7nd i &ace impresia c doar g$iceti!
O astfe de edna poate decurge cam aa:
<ndrumtorul;
K A ,un barbat, Popescu Ion, 48 an dn Bucuret", a pe ecranu
menta. Vzuazeaza-1. Prvete- corpu dn exteror, dn nteror,
baeaza-1 de sus n |os, de |os n sus, pmba-te prn e. Lasa ca
magnaa sa aeaga tre dn cee ma nteresante ocur. Baeaza
corpu n contnuare. Spune-m care sunt aceste ocur nteresante
care -au sart n och. Sa nu da mportana daca se pare ca e
fanteze pura. Vorbete n contnuare. Spune-m tot ce sm, tot ce
vzuazez.
67
(Aecutantul;
K Are umaru drept pun ma cazut ma n faa. Restu este n
regua, exceptnd gezna stnga... Sa ne utam n cou peptuu...
totu este cad... dreapta este parca ceva ma rece... ma racoroasa
ma ntunecata, psete pamnu drept... Sa vedem acum
gezna. Se pare ca este n regua... are acoo o ne ma aba,
subre, pada... pe vreme umeda doare... probab e o fractura
ma veche. Cred ca asta este cam totu... Ateapta! Sprtu femnn
care ma ghdeaza m arata o zona dn spatee urech drepte. Vad
o taetura adnca... o operae ma veche a ureche, o taetura
destu de adnca... asta- tot.
ndrumtorul;
- Perfect! psete pamnu drept are o operae n spatee
urech drepte. Despre gezna stnga nu tu nmc, vom vedea
(Atene! ndrumatoru sa nu spuna ncodata nu se poate sau
ineAact etc., deoarece poate provoca erea dn Al&a
ntreruperea experene!). Acum contnua n pamnu psa apo
n taetura de a ureche. Descre-m ce sm... Descre-m tot ce a
smt pentru ca data vtoare acestea sa fe punctu de referna
pentru pecare. Dupa un mnut, revennd n 'eta, ve zmb, dar ve
excama: A &ost splendid! ( curat nebunie!
ntr-adevar, e o nebune curata! Este mpotrva a tot ceea ce
repreznta experena bunu sm n umea lucid n care tram.
|-am spus, daca vre un medc pe post de ndrumator, sa-1 aeg
cu gr|a sa-1 prev ca tot ceea ce va urma va frza ce ma
eementar bun sm medca. Dupa cteva cazur rezovate, se va
convnge e ca ceva este, ar apo s-ar putea sa- ceara
materau cursuu!
Un dau cteva eror a prmee cazur, unora nu e reuete deoc
prmu caz, a reuesc doar a a treea, a a patruea, dar ncet,
68
ncet pas cu pas vor a|unge a reuta. La cursu de z intensiv, a
sfrtu cee de-a patra z to studen au attea cazur rezovate
a actv (de obce 80-95% dn maade sufernee exstente a
subect) nct sunt convn ca nu ma este vorba de simple
coincidene, ca este excusa ntmparea, ca ac ntra n |oc o
reatate mut ma seroasa.
De|a dupa prma ncercare ve neege ca ac nu este vorba de
fantasmagore. A nvaat sa crez n ceea ce vzuazez asta te
a|uta sa antrenez taentu pshc. Lege care exsta ac sunt eg
naturae. Pshcu nostru nu este mtat doar a creer, e se extnde
mut dncoo, poate ntra n egatura cu orcne orce, sfdnd
nemargntu Spau-Tmp. Insa ca sa se poata extnde are nevoe
de stmuu dorne, de credna, de straucrea sperane.
Un cursant capab nu este nca pn de sperana; daca este cut
are o personatate deschsa te ca exsta ce de a aseea sm,
nsa nu crede ca u este dat acest har. Cnd n urma prmeor
reazar n dagnostcare neege ca stuaa nu este tocma aa,
sperana sata pe cum nebanute de|a prn aceasta avanseaza
cu pa mar pe drumu ce bun. Dupa cteva ore, avnd 8-9 cazur
rezovate, se poate consdera absovent a cursuu de nere n
Autocontrolul pas cu pas.
Mu tnd sa creada ca este o forma de teepate. La nceput eu
credeam aa. Pentru a emna suspcunea, am modfcat
protocou expereneor. Cazure pe care e prmeam de a medcu
cu care am facut prmee expermente, e rezovam drect n faa
u. Pentru a emna suspcunea teepate, -am cerut sa-m dea
cazure sub forma une ste cuprnznd vrsta, sexu ocatatea
unde se afa cazu, codfcndu-e cu cte un numar, rennd pe o
a doua sta decodfcare, adca pereche numar-nume. n
contnuare, dagnostcarea o rezovam cndva, ntr-o z sau n ma
69
mute ze, pna a urmatoarea ntnre. De data aceasta
rezutatee fnd aceea (peste 85% dn smptome dagnostcate
corect), am reut sa emn suspcunea.
nca nu tu care este caea subta prn care prmm aceste
nforma, dar unda purtatoare a e parcurge orce dstana trece
prn orce medu. Am avut cazur de peste ocean dn camera
vecna char de nga mne.
Tmpu de parcurgere a dstane ce ne separa este nstantaneu.
Aceasta m-a amntt de experena de teepate cu una dn
capsuee NASA care a transms dntr-o poze de pe ceaata parte
a Lun, cnd toate egature convenonae (rado, vdeo) erau
ntrerupte, ar tmpu n care semnau a a|uns pe Pamnt a fost
ma scurt dect pentru unda rado! Vteze hperumnce? Tnd sa
cred. O ata experena de teepate a fost efectuata dntr-un
submarn afat pe fundu oceanuu sub caota poara, unde de
asemenea egature rado erau ntrerupte; totu celelalte legturi
au exstat. Tahon? Nu tu. Vtoru va da raspunsu corect.
Energa pshca radata de oamen are ntenstate maxma n
cazure n care vata este n perco. De aceea o mama smte att
de bne stuaa mta a copuu sau n urma unu accdent sau
cnd acesta este n coma.
Acesta este motvu pentru care partcpan a cursu de
Autocontrol ncep dagnostcarea n cazure maadve foarte grave.
Daca e exerseaza n mod content aceasta capactate, cu
tmpu a|ung a performana de a recepona semnae ma sabe,
ar ntr-o z a|ung n stuaa de a putea ntra n egatura cu orcne
(daca doresc), ndependent de faptu ca persoana n cauza este
bonava sau sanatoasa fara a ne cont de dstane de tara
emter semnaeor. Dec po ntra n egatura cu fne gndtoare
70
de oriunde0 Sensbtatea se dezvota odata cu experena.
Persevereaza!
%B$- 16i#ii spirituali ! l si a
Ncodata sa nu te consder sngur! ntotdeauna exsta n prea|ma
ta ce pun nca doua fne gndtoare, char daca n mod norma
nu po vedea. E sunt +$i5ii /pirituali, *aetrii, /&etnicii etc.,
avnd cee ma dferte denumr, dar reprezentnd ntotdeauna
aceea (ntiti /uperioare. De a E provn gndure care ne
avertzeaza asupra une prme|d, E optesc raspunsure a
ntrebare (seroase) pe care e pu, E te ghdeaza cnd n vaa
ta apare o bfurcae nu t care este drumul corect. E te fac sa
ntr ntr-o brare sau sa te duc a raftu cu car de acasa de unde
sa e o carte, sa o deschz a ntmpare ar pe pagna dn faa ta
sa gaset nformaa cautata ( pe care et pregatt sa o utzez).
Sa t ca po comunca n mod content cu E. Le po pune
ntrebar (seroase!) ve obne ntotdeauna raspunsur care
repreznta soua optma. Cu ct apeez ma des a E, cu att ve
avea rezutate ma bune n vaa ta, n actvtatea ta. >odaliti
de a-: contacta sunt mute.
Astfe, foosnd )i "ing !Cartea /c$imbrilor - o carte antca de
fosofe chneza) po obne una sau doua >eAagrame (desene
nare formate dn ase n ntreg sau ntrerupte) a caror
nterpretare va da raspunsu cautat, a fe ca Tarotu (vez
,Arta Dvnae"). Punndu- ntrebarea deschznd ,oul
2estament a un verset oarecare, ob de asemenea raspunsu
cautat.
Dar, fnd de|a att de departe ntrat n teritoriul Al&a, de ce sa nu-I
contactez drect?
71
Aeaza-te comod ntr-un fotou, asa- pcoaree (daca se poate,
goae) pe pamnt (podea), pune- mne n poaa n modu
cunoscut ntra n Al&a. ncearca sa ntr ntr-o zona ct ma
profunda, poate char n 2eta. Roaga-I sa se materazeze n faa
ta. Afndu-te a un nve corespunzator a exersar star Al&a, ma
mut ca sgur ca ve avea n faa ta char de a prma ncercare.
De obce se materazeaza ntr-un barbat (sta n dreapta, cum
prvet) o femee (n stnga). Sauta-I cu tot respectu. E sunt
+$i5ii ti spirituali, nelepii care te coordoneaza, /piritele
/uperioare care ntotdeauna sunt n prea|ma ta, char daca nu
po vedea.
Prvete-1 ma nt pe E. Ce cuoare are paru? Cam ce vrsta
crez ca are? Cum este mbracat? Are barba, mustaa, este
barbert'? ntreaba-L cum cheama.
Prvete acum femea. C an crez ca are? Ce cuoare are paru
e? Cum este mbracata? Cum se numete?
Ascuta-I, au mute sa- spuna. Sta ntt ascuta-Le mesa|u.
Daca a ntrebar, daca te af n faa une deme, nu pregeta sa Le
cer sfatu, ve obne, ar rezutatu apcar va f ce optm. Nu
et obgat sa e urmez sfatu, dar nu- recomand sa-1 gnor,
deoarece rezutatu tau va f un eec.
Cnd au termnat cnd nu ma a ce sa- ntreb, muumete-e
pentru tot revno n 'eta, (numarnd n modu cunoscut, de a
a 5).Daca a senzaa ca nu a prmt toate raspunsure, ma
ncearca. Legatura ta cu e se ntarete de a o z a ata. Pentru
nceput pune ntrebar smpe, care sa aba raspunsur de tpu 3A
sau ,=, apo ntrebare pot f dn ce n ce ma compexe, a fe ca
raspunsure ateptate prmte.
/piritele /uperioare dau ntotdeauna a|utoru, dar numa a
soctarea ta; e dau sugest, nu ordne. Daca apc sau nu n
72
practca cee nvaate de a E, depnde numa numa de tne.
Totu, daca cont de sugeste or po f sgur dnante ca
rezovarea probeme avute va f optma, orct de suprnzatoare
s -ar parea deea asta.
Am vorbt despre /pirite /uperioare, 0nteligent /uperioar +$i5i
/pirituali. <nelepi etc. 0nteligenta /uperioar7 ar f o trmtere a
Dumnezeu . Nu, nu drect. Restu, cee ce urmeaza, nu e pot
demonstra dect prn crez, ee fnd rezutatu unor cautar
comuncar.
ntregu =nivers, att ce cunoscut noua cat cee paraee, care
nca scapa controuu organeor de sm, dar de a caror prezena
sunt convns, e concep (transatate n lumea tridimensionala n
care tram) sub o forma centripet; sub forma de straturi s&erice
paralele, n |uru unu Centru. Acest Centru concep ca Dumnezeu,
ca Mora =nic s Nmnipre5ent, Toate tehnce regoase - ca
rugacunea sau neregoase ca medtae) nu fac dect sa ne
mte centrped pe sfere cu dametre care dfera de a una a ata.
Snguru rezutat este ca astfe po ntra n contact cu unee &orme
inteligente intermediare nre noi i 3umne5eu, &orme pe care le
numim
/pirite /uperioare.<nelepi etc..
Aceste Sprte Superoare par a f dentce cu nger paztor de care
ne-a povestt de attea or bunca. Cred sunt convns ca menrea
or este sa ne a|ute n vaa aceasta, sa ne ndrume pa pentru a
ne ndepn menrea cu care am vent pe Pamnt n aceasta vaa.
Menrea tuturor ceor ven pe pamnt n decursu store trecute,
prezente vtoare este de a nva, (n ambee sensur ae
cuvntuu: un pentru acumuare de cunotne, ma|ortatea, ar
a pentru predarea lor, un fe de monitori ven dn rencarnar
superoare.
73
Aceasta acumuare de Cunoatere, am putea-o num acumuare
de energe nformaonaa. Rou montoror este tocma de a ne
ndruma n peroada aceasta de coal1 se poate cere sfatu, pot
f consuta prvnd dema dn faa noastra, ar or de cte or sunt
consuta ne dau sfatu optm, ndcndu-ne caea or acunea cea
ma benefca pentru no. Dar dupa cum -am spus, sfatu Lor este
doar un sfat nu un ordn. Depnde de tne daca ve urma sau
nu. F nsa convns ca daca cont de sfatu prmt, ve avea
succes de fecare data!
ntr-o comuncare avuta cu E, -am ntrebat cne sunt de unde au
vent? M-au spus ca sunt tot fne smare noua, dar afate ntre
doua etape de vaa; e vn dntr-o ume cu patru dmensun (dar
nu tmpu este cea de-a patra, c tot o dmensune geometrca, ce
de-a patruea ax stundu-se a orgnea ceor tre cunoscute
noua), n acea ume se pare ca tmpu curge dupa compet ate
norme, asta deoarece toata durata ve noastre repreznta pentru
e doar o fracune dn tmpu or. Tocma de aceea pot sa fe
permanent nga no. La rndu or, au ghz sprtua ven dntr-un
spau superor, pentadmensona, .a.m.d. La ntrebarea: ,
Dumnezeu?", raspunsu pe care m L-au dat a fost: ,Lumea n-
dmensonaa".
Ce do ghz, dupa cum -am spus, se obectveaza de obce ntr-
un barbat o femee. Daca-I rog, vor spune mpreuna cu tne
Ougciunea 3omneasc, dar Credul va spune (ntitatea
masculin, cea &eminin n acest moment demateriali57ndu-se. La
ntrebarea ce I-am pus-o atunc Lu: ,Dec ea este maefca?", am
prmt raspunsu: ,Nu, este negatva". Contnund cu ntrebarea:
,Dec, sa neeg ca a pecat de nga no de acum nante?" am
prmt raspunsu ,Nu, Ea ramne n contnuare n prea|ma ta
pentru "eninerea ecAili1rului# (sub. n.). ntr-adevar char
74
aa este. Totu n ume este un |oc a compementaror
necontradctor, fgurat superb n
smptatea sa de embema 2ai Bi, ace cerc mpart n doua de o
ne n forma de ,S", o |umatate fnd neagra avnd un punct ab
n m|oc, ar ceaata aba cu un punct negru n m|oc.
De obce ce care partcpa a dscu ce care raspunde a
ntrebar este E. Ea este cea care pune n faa ncercare, care
te nvaa sa e dobor.
Am amntt de a nceputu acestu subcapto, de Integena
Superoara am ntrebat daca Ea ar f Dumnezeu. Nu. Dn
nenumaratee nveur ae ntegene no putem vedea doar o
nfma parte dn zona cuprnsa ntre obectee nensufete pna a
0nteligena /uperioar, char pna a Dumnezeu. Prn Autocontrol
-am prezentat un canal prin care poi intra n contact de
comunicaii directe ncep7nd de la obiectele nensu&leite i p7n la
/piritele /uperioare, cana testat verfcat de nenumarate or prn
experene repet efectuate n cond rguroase.
Orcne a studat de|a Autocontrolul pas cu pas sau te$nici similare
e poate ncerca, obin7nd aceleai re5ultate ca i mine ,iar
capactatea noastra de comuncare (dezvotata astfe) nu se
ntnde dect pna a 0nteligena /uperioar. Pana a Dumnezeu nu
avem caea deschsa nc n-o putem deschde no. Asta doar E o
poate face.
Revennd a menrea noastra: a ntrebarea pusa /&intei (vang$elii
,Care este rou nostru ac acum ?" -am prmt o trmtere a
Isaa, ar n cartea proorocuu am gast: <nvai s &acei binele,
cutai dreptatea, ocrotii pe cel asuprit, &atei dreptate or&anului,
aprai pe vduv! (Isaa. , 17).
Dar n afara de asta, no am vent pe Pamnt, dupa cum -am spus
de|a, pentru a nvaa pentru a acumua Cunoatere,energe
75
nformaonaa (sa ma scuze fzcen, dar at termen nu este
potrvt).
Sarcna noastra prncpaa este dec de a nvaa (ea este ceruta nu
numa de cretnsm, c de ate reg). Ma ve ntreba: 3ar
oamenii sunt at7t de di&erii, vor putea acumula toi aceeai
cantitate de CunoatereE Cred ca nu. Cred ca tocma acesta este
rou revenror pe Pamnt, a etapeor ve, a rencarnaror
(concept scos dn /&7nta /criptur de pe vremea Sfnor mpara
Constantn Eena, dar sper sa fe rentrodus ntr-un vtor apropat
deoarece s-au acumuat prea mute dovez care-1 spr|na). Dupa
fecare revenre de pe pamnt n 9umea /piritual, canttatea de
Cunoatere acumuata, de energe, n se depune undeva spre
foosu nostru a ntreguu Unvers (ceva ca o depunere ntr-o
banca, unde ban depu de tne sunt a ta, a acces a e, dar ntre
tmp foosete banca, ntregnd suma totaa pe care o rueaza).
Cred ca n momentu n care cneva a acumuat sufcenta
Cunoatere, poate face pasu urmator spre o 9ume /uperioar
paraea (poate) cu a noastra poate cu o dmensune n pus. n
acest caz trebue sa admtem ca mergnd dn aproape, n aproape
lumea ,-dimensional, lumea cu in&init de multe dimensiuni K
repreznta pe Dumnezeu. Afrmaa pare a f susnuta de
magnea hostca a Dvnta, de acea afrmae ca Du"ne,eu
este o parte din noi i noi sunte" o parte din El$ Vennd ma
|os, ma n umea noastra, putem observa fara nc o dfcutate ca
umea trdmensonaa cuprnde umea bdmensonaa, ar aceasta
a rndu e o cuprnde pe cea monodmensonaa. De exempu,
mcarea unu punct (0-dmensona) duce a obnerea une n (
dmensune), ar mcarea ne duce a obnerea une suprafee (2
dmensun). Mcarea acestea dn urma creeaza un voum, un corp
(3 dmensun). Ma ntreb daca nu exsta procese nverse?
76
Dncoo de umea 0-dmensonaa nu exsta oare um cu -
dmensune, -2 dmensun, -3 dmensun, .a.m.d.?
Revennd n aceasta accepune, /piritele /uperioare pot f entta
gndtoare vente dn 9umile /uperioare, dar pot f tot aa de bne
pamnten afa a rencarnri de ordin superior, dec care au
acumuat muta Cunoatere se afa n peroada de odi$n nante
de rencarnarea urmatoare (poate utma), n orce caz nu pot
accepta ca (ntitile /uperioare cu sarcn de Ghz care au evouat
ca fne gndtoare n trare anteroare sa f adunat ma puna
Cunoatere dect ce pe care coordoneaza ndruma acum. Ar
f un nonsens!
%%$ A9utorarea altora n ca# de su"erine patolo/ice
11.1 <r dia/nosticare2
nsu faptu ca po descoper de ce bo sufera oamen pe care
nc nu -a cunoscut care organe emt semnae de suferna, este
ceva mnunat; dar nu acesta este eu utm (ce pun n etapa de
pregatre n care te af). Po ndrepta spre corpure or nu numa
atena ta, c energa n scopu nsanator or.
Nu tm nca pe ce cae subta ne cuegem nformae prvnd
starea de suferna a organeor dntr-un corp afat a orce dstana.
Nu tm cne este purtatoru acestor nforma. Probab acea
cmp pe care ne-am perms sa-1 numm cmp PSI. Nu te-a gndt
oare asupra faptuu ca dn moment ce a o unda purtatoare care
aduce nformae necesare, ndferent de Spau ( Tmp), a putea
trmte pe aceea cae energa de care are nevoe ace organ
77
pentru a- putea remeda probema, suferna? n fosofa antca
chneza, n acupunctura - dar nu numa acoo - deseor se
amntete ca maada este n fond o bocare a crcuae bere a
energe prn corp, sau o scurgere, respectv o acumuare maadva
de energe. (Energa este numta Bi, .rana etc.). Trmnd pe
purttoare ./0 un fascco de energe spre organu n suferna
spre chakra bocata, a|u persoana respectva n debocarea
crcuae energetce dn propru sau corp, ar astfe a
autovndecarea sa. Vez, persona consder ca no nu vndecam, ci
a'ut" persoana respectiv s se vindece sin)ur$
ntrebarea care s-ar rdca ar f: cum s cuple5i ntre ele scopurile
tale i aceasta energie, ast&el nc7t s reali5e5i elul spre care
tin5iE La fe cum prn magnae putem face sa apara pe ecran
corpu cu maade sae, tot aa putem face sa apara corpu n
stare sanatoasa. Aceasta este una dntre cae de a|utorare pshca
este a fe de smpa precum am expus-o!
n ma|ortatea cazuror cnd vre sa a|u pe cneva afat n
suferna, teoretc nc nu prea a nevoe de dagnostcare, po
trmte a|utoru necesar doar apend a ecranu menta, pe care
de|a fooset n mod curent a rezovarea une ser de probeme.
Ma mut, n fazee ncpente ae medtae po obne rezutate
remarcabe, cu toate ca tu aba a nceput sa- fooset ntua.
De ce u ca eti <iul 4atlui CerescC De ce doar ,rec" nu
cobor n nma Rugacunea Domneasca? Daca a contentza
semnfcaa cuvnteor ,Tata nostru Care et n cerur...", a ti ca,
!iind <iul Creatorului( a nu numa dreptul c datoria de a
interveni n Creaie( n sensu corectrii oricrui de,ecAili1ru
provocat de no oamen!
78
Metodee pe care e vo prezenta n cee ce urmeaza sunt pe ct
de smpe, pe att de efcace.
A9utorarea persoanelor su"erinde "olosind ima/ini
succesive
Una dntre cee ma smpe, dar n acea tmp cee ma efcente
metode de a|utorare a ceor cu suferne patoogce (dar nu numa)
este utzarea ecranuu menta pe care gsez tre magn dferte.
Este ma bne a nceput, dar nu este o conde excusva, sa
cunot dnante bonavu pe care vre sa a|u. Cunotna poate f
fzca ( cunot drect) sau pshca (mentaa - vzuazez). Te a|uta
de asemenea daca se spune n cteva cuvnte de ce sufera. Prn
asta scurtez mut tmpu necesar (tee)dagnostcar. Iata ce a
de facut:
a) Intra pe nveu tau prn metoda cunoscuta, spune- mantree
de protece de a|utor pe care de|a e-a nvaat, dupa care
proecteaza-1 pe omu respectv pe ecranu menta n partea
stnga, vzuazndu-1 cu sufernee sae cu tot.
b) n etapa urmatoare, proecteaza n partea dreapta a ecranuu
o magne a u n care procesu de (auto)vndecare de|a a nceput,
n prmee tae ncercar de a|utorare de a dstana, atunc cnd
nca nu a sufcenta practca, ncearca sa af cum arata ndvdu.
c) Acum proecteaza - ma n dreapta ecranuu - magnea u
perfect sanatoasa, pna de energe ncredere n sne. Mca ncet
aceasta magne spre stnga, astfe nct magnea maadva (ar
apo, cea cu |umatate de vndecare) sa asa dn ecran. Pe ecran
ramne doar i"a)inea sntoas0
n aceasta medtae, n Al&a, n afara vzuazar este deosebt de
mportant ce spu. Este decsv n acest moment s !ii convins
79
ca magnea fercta sanatoasa creata pe ecran este o reatate.
Nu VA DEVENI- c ACUM ESTE aa cum a proectat-o pe ecran. O
expcae ar f ca pe nveee Al&a 2eta contna ta ucreaza cu
cauzee, pe cnd n 'eta - cu efectee.
Daca n Al&a 2eta magnez cu cea ma mare convngere
subectu respectv, atunc se vor produce efectee scontate. Ignora
factoru tmp foosete ,exsta" n oc de ,.va f". Pe aceste nvee
totu are compet at sens. Reazeaza magnea cu rezutatu dort
ca cum -a f atns de|a scopu propus.
11. ( Activarea de la distana direct a aurei7 a c6a=relor i
a or/anelor n su"erin
Metoda aceasta este cea pe care o foosesc de preferna, a fe de
smpa ca precedenta, ar rezutatee sunt de asemenea
spectaculoase (prvta cu och dn 'eta%. nva-o tu!
a) Intra n Al&a, vzuazeaza persoana respectva, stabete care
organe emt semnae de suferna, dupa care consuta- +$i5ii
prvnd terapia optim de care persoana are nevoe dn partea ta.
Po foos ansa radieste5ic, pendulul, alte instrumente
ajuttoare sau e po proecta drect deasupra ecranuu menta,
unde sa arunc cteodata o prvre pentru a obne raspuns a o
anumta ntrebare. Stabete dec care chakre, care organe (daca
este cazu) trebue actvate, de cate or a cte ze nterva.
Stabete de asemenea, foosnd ansa pe care -a nstaat-o pe
puptru de contro de deasupra ecranuu, dn totatatea a|utoruu
pe care poate prm persoana respecva, ct a suta se datoreaza
medcn aopate (eventua detaaza pe specata), ator tehnc
compementare de vndecare (acupunctura, masa|, masa|
80
boenergetc, homeopatc, detoerape, sacroterape etc.).
nsumnd vaore (procentuae) afate cu vaoarea obnuta a
ntrebarea c7t la sut din ajutorul total pot s i-l dau euE - ve
obne un procent maxm de 90-95% (restu este ntotdeauna
partea Lu; cea ma mportanta...).
b) n zua energzar persoane respectve, stabta pe baza
grafcuu prmt n etapa anteroara, ntra ct ma profund n Al&a,
spune- mantrele de protecie i ajutor, dupa care proecteaza
persoana respectva pe ecran sau ma smpu, fa un sat n Spau
depaseaza-te nga ea. Ma spune: 3oamne, d din 9umina 2a
at7t c7t trebuie i unde trebuie acestui om pentru nsntoirea
sa! - dupa care deschde- pama mn stng (recepe) spre E,
ar cu dreapta (emse) energzeaza chakree aura persoane
dupa modeu cunoscut de|a.
n contnuare, daca s-a cerut, energzeaza- n pus una sau ma
mute chakre, unu sau ma mute organe, n aceasta parte a
energzar po transmte, ntre tmp comenz mentae cum ar f:
resorbie, eliminare, de5integrare, activare, diminuare etc., n
funce de ce este nevoe sa faca organu sau chakra respectva.
Nu- fe teama de probeme cum ar f compatibilitatea energetic
cu persoana respectiv, deoarece nu tu, c E este ce care t trmte
energa benefca; or E este compatb cu toata umea. De
curoztate masoara procentu de compatbtate; ve obne
ntotdeauna vaor peste 90-95%. De asemenea, nu este necesar
sa te preocupe ocazarea exacta a organuu sau a chakre
energzate, nc faptu ca are exces sau psa de energe etc.; E
orcum e te, ar tu L-a rugat sa te a|ute fndca II su|et fndca
et doar un cana de transmtere a Haruu Dvn.
81
c) Dupa ce a termnat tot ce a de facut, spune: 0n numele
2atlui, al Miului i al /&7ntului 3u$, Amin facnd semnu cruc
peste persoana respectva, dupa care numarnd de a a 5, revno
n 'eta.
ntre ege Unversuu se pare ca exsta o clau5 cosmca ce ne da
fecarua dreptu - ndependent de starea materaa sau dotarea
pshca - sa putem ua parte actva a formarea ucruror prn
dornee noastre, prn crezu nostru prn speranee noastre.
Asta a spus-o, dar ncomparab ma frumos, sus, cu cea 2000 de
an n urma: ,Toate cte cere, rugndu-va, sa crede ca e-a
prmt e ve avea" (Mc, XI, 24) ,Dupa credna voastra, fe
voua" (Mt, IX, 29).
Cnd a a|uns a formarea magn perfect sanatoase a omuu,
respectv cnd pronun asupra u mantra Trntara, sosete un
moment, un moment deosebt de pacut, cnd sm ca -a
ndepnt Msunea propusa: este momentu cnd et patruns de
undee benefce receponate de a ce pe care tocma 1-a a|utat.
La prmee cazur rezovate poate aparea n mnte nounea de
ndoaa: este o simpl coinciden sau i aa s-ar &i vindecat
spontan sau datorit tratamentului medical. Cu tmpu, crescnd
numaru de cazur rezovate, aceste suspcun vor dsparea. Totu,
revn dn nou a medcna aopata. I recomand ca sa cer
ntotdeauna cazuror pe care e a|u sa urme/e ma departe
tratamentu aopat, sa efectue/e perodc anazee etc. Trebue s
- fe car ca o maade odata nstaata n corpu fz.c, trece mut
ma repede daca este atacata dn doua drec: prn medcaa
clasic prn energzar. Nu te atepta a rezutate medate. Ac
nu e ca a stomatooge unde pu cetee gata; amntete- de
extraca unu dnte putred care nu ma durea. Dupa extrace,
ocu respectv poate sa doara ze ntreg; m-am perms sa numesc
82
aceste durer: dureri de vindecare, noune pe care am extns-o
a unee mc acutzar de durere n prmee saptamn de
energzar, ma aes n cazure n care aconez drect asupra a
ceva papab (nodu, chst, tumoare etc.). Tot n prmee peroade
de energzar, n zee respectve cnd persoana este a|utata, ea
poate avea senzaa unor vaur de cadura, semn a receponar
energe trmse or char buversare, ma aes a persoane cu defct
mare de energe care subt se trezesc pe nveu optm energetc.
| mnte, ntr-o excurse, dupa ce a maraut ze ntreg pna a
prmu sat cu rucsacu aproape go, a rencarcarea u cu amente
o peroada s-a parut deosebt de greu, apo te-a obnut cu noua
stare. Cam aa se ntmpa a energzar. Mu
bioenergoterapeui (scuza-ma pentru termen, dar este ce
consacrat, char daca nu ce ma nmert) acuza epuzare fzca,
pshca energetca dupa una sau ma mute edne. Mu acuza
char perder n greutate. Daca anazez n amanunt cauzee
respectve, ve constata ca toate au un numtor comun: undeva s-a
strecurat o greeaa.
Dntre gree, doua sunt cee ma frecvente:
Mercantzarea, adca pretnderea unor benefc materae
(banet sau nu) de a pacen.
Se uta cee recomandate de sus cnd -a trms aposto (nu ca
m-a consdera aposto, dar tot E ne-a trms pe no sa- a|utam
pe ce sufernz): ,Tamadu pe ce neputnco, uva pe ce
mor, cura pe ce epro, pe demon scoate-; n dar a uat, n
dar sa da" (Mt, X, 8). Nc unu dn ce care ucram boenergetc nu
cred ca ne-am patt aceste capacta, c eventua e-am dezvotat
pe cee* avute prntr-un curs sau ma mute de specazare. Dec
capactae e avem n dar, ar un dar nu poate f vndut!
2 3ucrul cu ambee mn (cu excepa tehncor de tp Rek).
83
|-am spus despre cee doua chakre dn pame: cea dn stnga
avnd poza normaa pe recepie, ar cea dn dreapta pe emisie.
Lnga fecare exsta cte un mic ntreruptor prn care putem
schmba sensu de ucru a or. ntnznd ambee mn spre ce pe
care vre sa a|u, n ce ma bun caz nu fac atceva dect sa da
cu dreapta energa a benefca, ar cu stnga sa prmet de a e
energa de suferna, maefca. Nu- norma sa te resm dupa o
asemenea edna? Daca trec chakra dn stnga pe emisie,
atunc cu ambee trm energa benefca; dar de unde? Dn
propra ta energe. Te epuzez? Norma! Perodc trebue sa te pui
la pri5, adca sa te rencarc! asta nca nu- totu!
n prvna grupeor sangune t foarte bne ca exsta patru grupe
prncpae, n boenergetca, ce pun pe tertoru Romne, se
pare ca exsta vreo 23 de moane de grupe! Adca vbreaza pe o
frecvena anumta, ncercnd sa energzez orcum rt probeme
de ncompatbtate cu pacentu, da peste cap, fac ma mut rau
dect bnee pe care vroa sa-I fac. n cazure n care este nevoe
de a se ucra cu amndoua mne, de exempu a emnarea une
durer, deschde- compet chakra VII ca pe o dafragma foto,
pentru ca pe ac sa poata E sa- trmta Lumna de care are
nevoe ce pe care a|u. Atunc de|a nu ma este nc o probema,
de exempu n mpingerea afara dn organsm a energor negatve
(cenu spre negru) ae durer.
Mu cred ca este ma bne sa fe prezent ce pe care a|u pentru
ca sa po sa i pui m7inile pe e. n cazu nostru, nefnd nc medc
nc fee bsercet, asta pare a contraven eg,care nca nu
accepta aceasta practic, de nu aconez medca. Ma mut, dn
punctu de vedere a Legor Superoare, gestu este nut.
A|utorarea de a dstana funconeaza perfect, ndferent daca
ceaat este aatur de tne sau peste Ocean.
84
O mca utma observae a acest capto. De obce cursanor
se recomanda nerea ct de ct ma ascunsa a capactaor or.
Cteodata, nc macar ce a|utat nu este nevoe sa afe. | mnte ce
a spus sus eprosuu dupa ce 1-a tratat? Ve,i( nu spune
ni"nui$$$ (Mt, VIII, 4).
Recomandarea este facuta ca sa ev coz ntermnabe n faa u
tae, sa ev nte dscu neprncpae cu ce care nu u atceva
n afara de. *aterialismul dialectic i tiini&ic!
1-. Cum s!i or/ani#e#i un /rup de Autocontrol
Cee prezentate pna acum e po face sngur, n cteva un po
sa a|ung a asemenea performane, nct sa f capab sa
dagnostchez dupa cum a vazut ma nante. Penru dagnostcare,
aa cum -am ndcat, a nevoe de o a doua persoana, precum
de cond pregatte corespunzator. Tocma de aceea poate este
ma bne ca sa- organzez de a nceput un grup de studu a
Autocontrolului. Pentru asta a de facut urmatoaree:
Formeaza un grup de ce pun ase persoane seroase, de
ncredere, care doresc sa nvee mpreuna cu tne exerce, n
tmpu ceor 35-50 de ze, n zee ncpente. de nvaare a
al&abetului, nu este nevoe sa ucra mpreuna; ne doar
egatura, ar a termnarea ucraror aduna-va pentru stude de
caz. Pentru prma ocaze consacra ce pun o z ntreaga! Fecare
sa se pregateasca sa aduca cu sne ce pun patru fe cu cazur
maadve grave. Pe o parte a fe trece (numee), sexu, vrsta,
ocazarea geografca a persoane, ar pe verso descre cu ct ma
mue amanune suferna (sau sufernee). Cu ca ave ma mute
deta, cu att va a|uta ma mut coeg. Pentru stude de caz
mpar-va cte do. n Capitolul GP ve gas un exempu prvnd
85
modu de desfaurare a une edne de dagnostcare. Lucra
smar. O atenonare: ndrumatoru sa nu fooseasca expres de
tpu nu eAist, nu are aceast su&erin etc, deoarece preznta
rscu rentoarcer ceuat n 'eta.
D Toate acestea trebue efectuate ntr-un medu pregatt
corespunzator:
Cauta-va un oc ntt, unde sa nu f deran|a.
Convnge-va ca to membr grupuu -au nsut exerce
anteroare n ordnea data e-au efectuat cu succes.
Carfca de a nceput ca: nmen nu vneaza aplau5e.
Poate ca vor f un care vor obne rezutate ma straucte dect
cea, asta doar a nceput. Nu nseamna nsa ca e sunt cei mai
buni, mai deosebii, c doar ca e-a reut ma repede expermentu.
Po f un care nu pot ucra pshc n mod corespunzator n prmee
5-6 expermente, dar de mute or, ce ma en devn cee ma
bune medumur.
Daca cunot pe cneva care a absovt un curs de Autocontrol,
roaga-1 sa se aature grupuu vostru.
Daca e (ea) contnua antrenamentee, va poate ofer un a|utor
de nenchput. Daca a ntrerupt, reund cursu nga vo sau cu
a|utoru acestu matera, poate remprospata foarte repede
cunotnee.
Cnd tu et acea care fac dagnoza, asa- deoparte toate
dube arunca-te cu capul nainte n ceea ce fac!
Lasa-te condus de smur, de presentmente, de ntue ,
nante de toate: ,u ncerca s dai eAplicaii la ce gseti!
Ncodata sa nu spu: imposibil! n ma|ortatea cazuror, prma
mprese, prma ntue este cea corecta. Nu te opr, vorbete fara
ntrerupere ! Baeaza corpu fara oprre spune ce gndet.
Daca tu et ndrumatoru, nu nfuena executantu!
86
Desgur ca a dor ca sa reueasca ct ma bne, dar nu ma afuta
daca spu: 0a ve5i n spatele lui. /igur nu este nimic acolo E Nu
spune executantuu ca greete!
n etapee ncpente, erore au orgnea n faptu ca medumu
(executantuu) se potcnete de ate cazur n oc sa e examneze
prn practca. Amntete- de magne parazte de pe ecranu
menta, dn prmee edne de vzuazare ! O exprese puntva dn
partea ndrumatoruu poate provoca trecerea expermentuu ntr-
un punct mort. Eventua spune doar atta: /e poate !dar eu nu tiu
nimic despre asta%.
A rabdare! Daca treaba astae-a reut ator moane de
oamen, va reu e!
Poate ve avansa ceva ma ncet, ma aes daca te-a apt unu
grup necunoscut dnante. Dar de ce te-a grab ?
Dupa ce to rezova bne cazure de dagnostfcare, ne
egatura n contnuare, ntn-va perodc rezova cazure n
sne.
Va merge dn ce n ce ma bne pna cnd ve sm ca po face
asta sngur. Cu ct dev ma sensb, cu att ma fne vor f
semnaee pe care e ve recepona, char pe cee dn vaa
cotdana (nu doar pe cee provennd de a oamen sau organe n
stare de suferna).
Ncodata nu foos persoanee prezente pentru a f cazur de
uat n studu!
Este o dferena esenaa dn punct de vedere |urdc ntre
aceasta examnarea de a dstana a cuva. Dia)nosti!icare
atunc ar f treaba excusva a cadreor medcae. n ce de-a doea
caz este vorba de percepie psiAic nu contravne nc une
eg!
87
Daca seszez ceva rau, nu te grab sa aduc asta a cunotna
bonavuu! Numa medcu poate face asta.
Treaba ta este sa dezvo capactae pshce n aa masura
nct sa- po a|uta pe aceasta cae pshca (care n acea tmp
este egaa!). Daca maada o seszez pe cae pshca, a|uta- pe
bonav sa scape de ea tot pe aceasta cae!
Partea a II!a
Pai n Autocontrolul pentru avansai
Ce am v5ut i am au5it, v vestim i vou, ca i voi s avei
mprtire ca noi, iar mprtirea noastr este cu 2atl i cu Miul
/u, lisus >ristos. 6i acestea noi vi le scriem, ca bucuria voastr s
&ie deplin.
!loan, 0, Q-R%
1(. @ecapitulare
1(.1 @epetitio mater studiorum est
Char pentru a foos n mod sncron cee doua mn a nevoe de
exerc, de Ie fooset nca dn prmu tau an de vaa! Cu att
ma mut a nevoe de exerc pentru a obnu cee doua emsfere
sa ucreze sncron a comanda ta: emsfera obectva - stnga, cu
cea subectva (de obce omera) -dreapta.
Poate a observat munctor ucrnd a banda ruanta. Mne e
merg precs a montarea exacta a peseor; nnd scue n mn
efectueaza faze ae munc cu precze. Toate astea e-au putut
nvaa doar prn practca exersare.
88
Capactatea subectva trebue ea nvaata foosta. Aceasta
recama practca sstem de ucru. Aa cum munctoru de a
banda a nvaat de a ef sa de a munctor ma vrstnc sa-
practce mesera, tot aa ve asma metodologia de nvaare a
dezvotar capactaor subectve. T-am ma spus, aceste
capacta e au to n stare atenta, conservata; trebue sa nve
sa e actvez sa practc cee nvaate n masura n care se
permte, dar fara a face astfe rau atora. Tocma n acest sens, a
repetar, an nserat n acest paragraf o recaptuare a cee
studate pna ac, dar cu atee dn vtor:
a) Numarnd rar de a 5 (sau 10) a actvez Al&a. Spu mantree
de protece a|utor.
b) Vzuazez cazure prmte, a|u energetc cazure n ucru.
c) Soc a|utor /&etnicilor n cazure probemee ma dfce.
d) Intr n comuncare cu a. Te plimbi nante napo n Tmp
vzuaznd evenmente, spa etc.
e) Spu o scurta rugacune de muumre , dupa mantra de
revenre, numarnd de a a 5, rev n 'eta pentru programare.
f) La trezrea de a ora optma, te vzuazez n funce de
necesta.
g) Intr n Al&a, da sugest poztve.
h) Fooset magn mentae pentru dezvotarea memore.
) Te programez pentru tehnca ceor tre degete.
|) Te programez pentru tehnca privitului n gol.
k) Fooset nregstrar magnetce n Al&a pentru programare
ntarrea programar exstente.
1) Fooset experena /&etnicilor chema.
m) Programez repetarea condor optme de munca dn trecut.
n) Fooset comuncarea subectva cu a, cu Sfetnc etc.
o) Fooset seectarea rezovar optme.
89
p) Fooset dezactvarea stresuu n cteva mnute.
r) Fooset un caendar menta pentru programarea n tmp a unor
evenmente.
s) La nevoe combn orcare dntre punctee de ma sus nu
numa..
1A.- Cine eti tuB
Dn nou pentru dverstate propun o mca pauza, ar pentru a
foos n mod corespunzator tmpu pe care a a dspoze pun
ntrebarea: ,Cne et tu?"
Dn cee nvaate pna acum probab ca a o forma sau ata de
raspuns a aceasa eterna ntrebare a fosofor. Ha sa ncercam o
snteza. Cnd et capab sa- proectez ntegena a o dstana
arbtrara, nu este atceva dect o faa a Infntuu, Mcndu-e
dupa dorna nante napo n Tmp, a una dn formee
Imortata. Cnd e cunotna despre ceva de care n mod
normal nu a de unde sa t, te aprop de Cunoaterea Absouta.
Cnd e capab sa rezov practc orce probema, sa aduc n
ordne normaa ucrure mposbe, et omnpotent. Atunc nu este
norma ca de|a n aceasta faza sa te ntreb: /unt oare in&init,
nemuritor, am cunoaterea absolut, sunt omnipotentE n &ond,
cine sunt euE Raspunsu este o nte absouta...
Orcne a f, et n egatura aproape permanenta cu 0nteligena
/uperioar. Toate care sfnte spun, fecare n modu sau, ca 2atl
i cu tine suntei !sau ar 2rebui sa &ii% o singur persoan.
D Buddhsmu spune: =it-te la tine, eti nelepciunea lui 'udd$a.
90
D Hndusmu spune: Atman !cunoaterea individual% i 'ra$man
!cunoaterea universal% sunt una.
D Cretnatatea spune: 9umea cerului este n sine.
D Mahomed spune: Cine se cunoate pe sine, i cunoate
stp7nul.
D n Upanade ctm: neleg7ndu-ne pe noi nine,
cunoatem universul.
Poate ce ma mportant ucru este sa te sm onorat ca te-a
cunoscut pe tne nsu: stmez propru corp, fama, pe ce
aproape de tne, ocu de munca, ara, umea.
A dor sa stmez acea 0nteligen /uperioar care te a|uta.
Punndu-m aceea ntrebare am avut urmatoru raspuns:,Vo
sunte preten Me, daca face ceea ce va poruncesc. De acum
nu va ma zc sug, ca suga nu te ce face stapnu sau, c v-am
numt pe vo preten, pentru ca toate cte am auzt de a Tata
Meu v e-am facut cunoscute". (Ioan, XV, 14- 15).
Lumea este pna de ucrur netermnate. Trebue sa ne stradum sa
e termnam, sa aparam medu ncon|urator (ncusv faa de
pouarea mentaa sprtuaa), sa controam armee nuceare, sa
uptam mpotrva foamete, sa prote|am fauna pe cae de dspare;
ar sta o po contnua a nesfrt. Reamntete- cee spuse de
proorocu Isaa: ,nvaa sa face bnee... (Isaa, 1,14) sau cee
spuse de Sfntu Aposto Ioan: ,Iubtue, nu urma rau, c bnee. Ce
ce face bne dn Dumnezeu este; ce ce face rau n-a vazut pe
Dumnezeu", (III Ioan, I, 11).
1(.( A&ecedarul muncii n Al"a
Dupa cum observ, de a un capto a atu preznt ucrur tot ma
surprnzatoare (n Al&a%, avnd n vedere ca nca nve, dn cnd
91
n cnd ma nserez cte o revenre a emee eementare ca o
recaptuare; o pauza de respiro.
Ceuee cerebrae sunt capabe sa se acordeze cu ate ceue
cerebrae sau char cu matera anorganca. Este mut ma uor sa
ucrez pe nve uman dect pe nve anma or vegeta. Acoo nsa
unde mza este supraveurea, neuron sunt capab sa nvnga
orce greutate, e fnd programa cu predece pentru
supraveure.Sa- dau un exempu:
Un specast defectoog de a o fabrca de motoare de avoane (sa
zcem) care trebue sa fe un ,bun" n mesera sa ca sa poata
rezsta pe post, daca este contentzat puternc n Al&a poate
detecta defectee exstente privind n gol spre motoru care tocma
se aprope pe banda, fapt confrmat apo de nstrumentee
eectronce. Va vne sa crede? ncerca ve vedea!
2e$nica privitului n gol o po foos orcnd n tmpu ze. Daca
nsa ucrez cu obecte nensufete, este ma bne- pentru nceput,
ce pun- sa fac nvestgaa noaptea. Iata ce a de facut daca te-a
trezt a ora optma:
a) Vzuazeaza care este probema: motoru nu
funconeaza, nu a semna de raspuns de dncoo de ocean ec.,
dec care este stuaa nevie care trebue corectata.
b) Muta magnea pun spre stnga. Vzuazeaza coreca ntr-o
faza ncpenta.
c) mpnge magnea ma spre stnga. Stuaa acum este
normaa! Toate sunt n regua.
Rezutatee, probab, te vor surprnde. Nu este o treaba ogca. Nu
este ,tnfca". Nu se poate expca prn metodee casce.
Cum po expca daca:
92
Un motor grpat cronc ncepe sa- dea drumu, ar apo
smptomu dspare compet?
: Dn ocu ce ma mposb posb apare cneva cu pesa de
schmb psa?
Corespondena pierdut apare totu a doua z
dmneaa?
Un stran apare exact cu obectu de care a nevoe?
n urma une de ce -a fugerat prn mnte, schmb tactca
a succes ntr-o probema nerezovata?
Sa ncepem ara cu... o simpl coincidenE
Dupa parerea mea, defna accidentalului este: acea aciune n
care m7na ajuttoare a 0nteligenei /uperioare intervine, dar uita
s semne5e c (l a &ost acela care te-a ajutat.
%*$ ner/ii creatoare
%*$ l *ursa7 creativitii
Cu ct efectuam ma mute cercetar prvnd funconarea ceor
doua emsfere cerebrae, cu att ma mut ncepem sa neegem
procesee de creae.
Creaa, uata n sensu clasic, este o actvtate prmordaa a
emsfere stng. Aa numtu brainstorming este o actvtate de
asemenea a emsfere stng. Lteratura de specatate bazata pe
asemanar, dferene, anaze, concuz, asa n afara atene
strafugerar nstnctve ae presentmentuu, factoru: ,Aha!"
,Evrca!".
93
Deoarece se pare ca prn emsfera dreapta ne cupam a
0nteligena /uperioar, a 'anca =niversal de 3ate D nmnete-
o cum vre - deoarece n Al&a ambee emsfere ucreaza a fe, se
pare ca n Al&a se reazeaza egatura dntre no aceasta
inteligen suprem.
n urma cercetaror de fzca s-a a|uns a concuz
asemanatoare. Optca apuseana de pna acum prvea Unversu ca
pe umea gaaxor, sstemeor soare, paneteor, organsmeor
ucruror separate. Acum fzcen ncep sa descopere umea
subatomca. Ea este umea energe, a reaor recproce, a
nterdependene.
F. Capra, fzcan a Unverstatea Berkeey dn Caforna, autoru
car 2$e 2ao o& p$@sics !2ao&i5ica, Edtura Tehnca, 1995) afrma:
=nitatea de ba5a a =niversului nu este doar caracteristica
principal a eAistenei mistice, ci i cea mai important
descoperire a &i5icii moderne.
Daca fzca moderna a descopert ca nu suntem tocma att de
zoa cum credeam, atunc va descoper ct de curnd sursa
deor creatve. Aceasta sursa provne n mod egc ogc, dn
unitatea de ba5.
Aceasta untate o consder o numesc inteligen superioar1
ntruct nounea nca ma aparne concepteor regoase, ma
bne sa o screm cu ma|uscue: 0nteligena /uperioar. Dec, cnd
vorbesc de 0nteligena /uperioar, trebue sa cont ca nu este
vorba de ceva dn afara noastra, c ma degraba de acea untate
dn care facem no parte (vez imaginea $olistic a 3ivinitii%,
dn care putem scoate nformae necesare a care ne putem
cupa n mod content n Al&a, cnd ambee emsfere cerebrae
ucreaza n mod sncron.
Puterea dorinei( credinei i ateptrii
94
Dorina( credina ateptarea sunt cuvnte care refecta
sentmente. Sentmentee sunt subectve; nu pot f fotografate
sau masurate. De aceea nc nu sunt reae. Oare?
Dorna a nascut toate creae umane de pe acest pamnt.
Credna ateptarea au dat fora dorne, de parca ar reprezenta
energ reae; aa pare a f n reatate! Nenumara cercetator se
ocupa cu studerea acestor sentmente, cauta sa e cuantfce, sa e
masoare mpactu n reazare cotdene. Sa nu amntesc dect
ntnre banuae ae /ocietii de cercetri psi$otronice
!Association &or .s@c$otronic Oesearc$% dn SUA sau cercetare
efectuate a 0nstitutul pentru tiine noetice S0nstitute &or ,oetic
/ciences%, fondat de cosmonautu E. Mtche sau 0nstitutul /Ol (de
data asta este acronmu de a /tan&ord Oesearc$ 0nstitute% cu
sedu h Pao Ato - Caforna sau Insttutu dn Freburg (Germana)
etc. n toate aceste nsttute nu numa n ee se fac cercetar prn
care se ncearca cuantfcarea prn metode fzce a energe
mentae.
Orcum a num aceasta energe - are o mume de denumr - ea
ramne tot aceea. Este o energe creatoare.
E+presii ca5 ,u doresc asta. 5u cred etc$( o in decuplat$
Expresa doresc o cupeaza, atept o ntarete, o ampfca, ar cred
da puterea necesara.
Prn Autocontrol nu fac dect sa e dat puter marte, dar nute
sub contro.
1..( "ecte "sura1ile ale ima/inilor mentale
propun un exercu smpu: ntnde mne n ata, orzonta,
nchde och, n mna dreapta o sacoa de cumparatur cu
95
amente (nu coul 5ilnic%. Smte- greutatea! De ncheetura
mn stng leag-i un baon rou pn cu heu. Smte cum te
trage n sus! Dupa un mnut deschde- och prvete- braee.
Pune acum cartea |os ncearca expermentu! Cnd deschz
och, unu dn brae este de obce ma |os dect ceaat, de obce
dreptu, deoarece (faa de stngu) a reaconat a greutatea
couu menazat. Cteodata corectam aceasa mcare fara sa
vrem, drept pentru care brau drept a|unge ma sus dect ce
stng.
Intra n Al&a i menta pune- mna dreapta ntr-un vas cu apa
gheaa, ar stnga ntr-unu cu apa cada. Dupa cteva mnute
revno compara temperature ceor doua mn. Dreapta, sub
nfuena ape cu gheaa mentazate, va f ma rece dect stnga.
>entali,area( antrenamentul n Al&a este tot ma des foos! de
sportv de per!or"an$ :at un e+e"plu5 ntr-un ceu s-a
facut un test de apcare a mentazar asupra antrenamentuu de
baschet prvnd numaru de cour marcate dn ovtur de
pedeapsa. O casa a fost mparta n doua grupe: prma s-a
antrenat fzc a saa aruncnd a co, ar cea de-a doua acasa
stnd n fotou, DAR ntrnd n starea Al&a vzuaznd numa
ovtur perfecte. Dupa un tmp cee doua grupe au fost testate a
saa. Ambee grupe au dat aceea rezutate, cu toate ca cea de a
doua nu a pus mna deoc pe mnge n aceasta peroada!!!
%*$* *"aturile a9uttorilor de#interesai
|-am prezenat de|a exempe unde a fost ndcat sa chem n a|utor
specat care sa raspunda ntrebaror puse n pan subectv.
Lsta poate contnua a nesfrt. Sute de ajutoare de5interesate
96
ateapta sa e contactez, sa e cer sfatu, sa- devna consutan.
Nu- vor nanta nc o nota de pata!
Tehnce Autocontrolului pas cu pas te a|uta sa- nvng
programarea neuronor ta spre separatsmu carua suntem
victime n umea materaa. /pecialitii (conser) repreznta una
dntre posbtae ca prn e sa putem ntra n egatura cu
0nteligena /uperioar unde sunt stocate toate cunotnee toate
rezovare probemeor prezente vtoare. Sngura probema este
ca deseor utam aceasta posbtate deosebta. Tragem sngur n
|ug, ne chnum sngur pentru rezovarea probeme, deoarece
utam de aceta.
Orcnd daca a nevoe po face sa- apara magnea une
persoane pe care o stmez, un specast pe care respec, un
conser de a caru sfat a nevoe n domenu respectv. Pe pan
subectv a posbtatea sa- cer sfatu n probema specaa pe
care o a.
Aceasta o ob punndu- ntrebarea menta, gondu- mntea
pentru un moment, ar cnd rev asupra probeme sosete
raspunsu.
Po avea senzaa ca parca tu a nventat, ca parca tu a pus n
gura u raspunsu, ca parca acesta ar f raspunsu dat de tne. Este
un sentment corect. Accepta-1! Totdeauna nsa muumete-
nante de a paras Al&a.
Po reaza magnea unu coeg, a unu savant, a unu conser
superor, char a unu persona| dn store.
n cadru studor pentru doctorantura cautam posbtatea
reazar unu dspoztv care sa proecteze magnea cromatca n
cuor a unu cmp acopert cu o anumta cutura, aatur de
magnea unu cataog cu etaoane de cuor, pentru a putea obne
o comparae a acestora dn urma cu cuoarea cmpuu. Ma
97
chnuam cu tot feu de ognz, prsme, dafragme, n scheme
optce care ma de care ma compcate. Aproape utasem de ei.
La un moment dat, din senin, m-au vent n a|utor ansndu-m o
ntrebare smpa: ,De ce nu modfc Dubosq-u?". Coormetru
Dubosq este un comparator foost nca de prn an 50 n
determnar coormetrce; az, aproape utat, aveam sub masa, n
cuta u, nut pentru un eventua muzeu a aparateor de
aborator. Schema optca a aparatuu modfcat am trasat-o n ce
mut o |umatate de ora, ar ateeru a ucrat a modfcarea
aparatuu nca o |umatate de ora! aa am reut! Muumta or!
ncearca tu!
%*$D Nimic nu este imposi&il 2
|-am ma spus, n Al&a orce este posb. Va trebu sa emn dn
gndrea ta termenu de imposibil. Nu exsta maade n care sa nu
po a|uta, dar nu uta: mpreuna cu medcna aopata cu voa
Tatau!
Un exempu dn practca: este vorba de o femee, 26 de an, cu un
cancer ovaran metastaze mutpe generazate n tot
organsmu, metastaze care -au atns cooana. Ce a spune n
'eta E Ma mut ca sgur: imposibil de ajutat. Totu, dupa cea 40
de energzar (nu znc, c a un anumt nterva de tmp) cnd
medc au deschs-o, au gast doar cee doua tumor bne
demtate! Metastazee dsparusera!
Un at caz; barbat, 50 de an, cancer de ntestn gros, propus
pentru operae de anus contra natur. Iara a tnde sa zc acea
imposibil de re5olvai. totu, dupa o sere de energzar starea s-
a ameorat mut, ar dupa o a doua sere medc -au facut doua
bops, nevenndu-e sa- creada ochor: &r celule canceroase!
98
Tangena ma menonez ca persoana respectva ua n tmp
ctostatce, dar aba de a nceperea energzaror e suporta
perfect! Sa- ma povestesc? Ar f foarte mute. Ma opresc totu
ac, fnd convns ca este sufcent sa schmb defntv n concepa
ta imposibil n posibil, cu voia 2atlui Ceresc.
%*$9 )eselia terapeutic
Nu este greu sa se observe egatura dntre o attudne negatva, un
sentment negatv efectee negatve ae sae asupra corpuu.
Daca accep ca un pcat atrage dupa sne o pedeaps, atunc
sentmentu negatv repreznta pacatu, ar boaa - pedeapsa. De
ac po trage o concuze mportanta prvnd fecare tp de gndur
ce fe de efecte pot provoca n corp. Treptat, pe masura ce dev
tot ma rutnat n Al&a po constata drect, att n cazu tau, ct
a atora, care gndur provoaca efecte poztve n organsm.
Ascutarea une muzc pacute (Vvad, Beehoven, Lszt, Schubert,
Chopn etc) poate f de asemenea drumu spre sanatate (drum
cunoscut de atfe prn termenu de meloterapie - vez S| tabeu).
La fe s bucura, respectv rsu. Exsta terapa prn umor,
foosta char n cazu unor maad gree. Numa un caz sa- dau,
dar concudent: N. Cousns dn SUA a parast sptau deoarece
medcu nu dadea nc o ansa de vndecare. Era redactoru ef a
revste /aturda@ Oevie-. S-a tratat compet ctnd car comce,
audnd nregstrar de spectacoe comce, dgernd tot feu de
asemenea materae nr-o camera de hote. Pun atfe
nterpretata, o ege a u Murphy gasete ac adevaru: ,Rz,
png rezutatu este acea? Ma bne rz!"
1..C De#voltarea personalitii prin Autocontrol
99
O tehnca de o asemenea putere ca Autocontrolul nu ne permte sa
perdem dn vedere schmbare sufetet pe care e aduce dupa
sne. Testndu-se doua grupe de cop dntre care una mpcata
ntr-o tehnca apropata de cea pe care o studez !*ind-Control%, s-
au constatat urmatoaree:
Practc to ce care au studat *ind-Control-ul au avut
dmnuata abtatea, ntarndu--se puterea ego-uu.
To practcan au devent ma cam, ma nt.
Iata, n cee ce urmeaza, o sta sumara a cataor ce se po
modfca prn Autocontrol.
Ctete sta dn stnga. Te-a bucura sa f aa? Nu cred. Acum
ctete-o pe cea dn dreapta. Asta aduce ma mut cu ceea ce dor
sa dev.
Caliti diminuate
(motivitate
,ervo5itate
Autoacu5are
Ouine !timiditate%
/ensibilitatea 0a atenionare
Crispare
Agitaie
Oeinere
nc$idere n sine
Oivalitate
.esimism
3umnie
(goism
100
Caliti accentuate
*aturitate
Calm
/iguran de sine
3esc$idere
ndr5neal n societate
OelaAare
Calm
Amabilitate
/ociabilitate
ntrajutorare
'un dispo5iie
Compasiune
+enero5itate
Prn exerc cotdene tmp de 35-50 de ze, tu ve ncepe sa
tnz tot ma mut spre cooana dn dreapta. Cu ct fooset ma
des zona Al&a, cu att ma mut acestea devn caracterstc
cotdene.
1+. 0e6nici avansate n Autocontrol
1+.1 Pro/ramri de noapte
1+.1.1 @e#olvarea unor pro1le"e cotidiene
Sgur te ve ntn cu probeme generae, cotdene. Acum a
posbtatea sa te autoprograme5i pentru rezovarea tor.Pentru ca
te ntnet pentru prma data cu termenu programare, sa -
detaez; programarea este acunea pshca pe care o nduc unu
101
subect (char de a dstana), ce urmeaza sa se decaneze a un
anumt moment prestabt, n cazu de faa este vorba de acunea
n care nante de a adorm ntr n Al&a comanz subcontentuu
sa te trezeasca noaptea a ora cea ma potrvta pentru
programarea u prvnd rezovarea n vor a aceea probeme,
dupa care adorm ramnnd n Al&a, unde subcontentu ucreaza
ma actv. Trezrea te va readuce n 'eta. Noaptea cnd te trezet,
ntra dn nou n Al&a rea menta probema care te framnta
cauta- rezovarea. Pentru o rezovare cu succes este mportanta
funconarea creeruu ntr-o dmensune corespunzatoare: pentru
unee probeme este ma propce actvtatea emsfere stng,
pentru atee actvtatea emsfere dreapte sau conucrarea
amndurora.
Ca sa ob asa programez ca a unrea ceor tre degete de a
orcare mna, creeru sa nceapa sa funconeze optm pentru
rezovarea probeme aparute. Spune menta: 3ac pe viitor m
mai nt7lnesc cu o asemenea problem, doar at7t am de &cut; s
unesc cele trei degete de. la oricare din m7ini, n acest mod mi voi
cupla capacitile interioare. Voi deveni deosebit de sensibil pentru
nelegerea in&ormaiei i o voi putea utili5a imediat pentru
re5olvarea problemei aprute, n contnuare,
adorm drect dn Al&a.
Dec, pe puncte, asta trebue sa fac:
A) Pentru programarea smpa momentana.
nante de a adorm ntra n Al&a comanda- ca sa te trezet
a ora optma pentru programarea rezovar probemeor cotdene.
Adorm drect dn Al&a.
D Cnd e trezet a ora programata ntra dn nou n Al&a rea
probema spre rezovare.
B) Pentru programarea optma (cu cee tre degete) pe vtor.
102
Unete- cee tre degete de a orcare dn mn.
Spune n tne textu de ma sus sau unu smar adaptat
probeme.
Readorm drect dn Al&a.
: C) Cuparea nstantanee, de|a programata a capactaor
nteroare (cerebrae).
Cnd ma apare o probema de tpu amntt, atunc, pentru
gasrea rezovar optme, doar unete- cee tre degete!
%D$%$- Re,olvarea unor pro1le"e speciale
Pentru rezovarea unor probeme specae, de o deosebta
mportana, probeme ce pot aparea ma rar, procedeaza smar cu
cee descrse a paragrafu anteror. Dec, nante de a adorm seara
ntra n Al&a programeaza-te sa te trezet a ora cea ma
potrvta dn noapte pentru rezovarea acee probeme specae. La
trezre, ntra dn nou n Al&a , foosnd tehnca ceor tre degete,
programeaza-te. De asemenea, programeaza-te sa fac
urmatoaree:
n tmpu ze sacrfc cteva mnute n brou sau ntr-un at oc
ntt pentru a ntra n Al&a a te programa ca pentru rezovarea
probeme sa gaset pe caea comuncar subectve, souonarea
recproc-optma. Asupra comuncar subectve vom ma reven n
paragrafee urmatoare.
n contnuare, adorm drect dn Al&a.
A doua z sau a sosrea ze crtce, retrage-te ntr-un oc ntt,
ntra n Al&a dupa modeu cunoscut {numarnd de a 5 sau de a
10 a 1). Anazeaza probema pe care o a. Ce provoaca
compcaa? Pe cne ma poate a|uta? Cheama- pe ce mpca n
103
probema ,dscuta" probema cu e pe nve subectv. Anazeaza
probema dn punctu de vedere a ceuat!
Acum rea n tne ca atunc cnd va sos momentu (de exempu a
convorbr), unrea ceor tre degete va aduce dupa sne faptu ca
toate capactae tae vor conucra pentru obnerea soue optme
pe care o ve exprma n cuvnte corespunzatoare Ia momentu
potrvt.
Revno n 'eta contnua- munca. La sosrea momentuu
dscue (de exempu), reunete- cee tre degete. F sgur ca
nformae necesare vor a|unge a tne a momentu oportun, ar
probema se va rezova ntr-un mod avanta|os pentru to.
%D$%$. Re,olvarea pro1le"elor unice printr-o respiraie cu
inspiraia ad,nc
Daca nantea dscutar probeme nu a tmp sa ntr n Al&a sau nc
un evenment concret nu se eaga de probema, comuncaa
subectva poate f neg|ata, ar n ocu e foosete o ata tehnca
de actvare a mecansmuu. De data asta, dupa modeu cunoscut
dnante (seara, n Al&a%, programeaza-te sa ob rezovarea facnd
o nsprae adnca, rennd -2 secunde aeru n pamn
unndu- cee tre degete.
Prn asta cupez capactae de sm, subectve obectve,
care te vor a|uta n uarea decze corecte, adca a pronunarea
hotarr corecte, a momentu potrvt n avanta|u tuturor.
%D$%$* Cel mai important lucru n re#olvarea pro1le"elor
n decursu ve mu oamen se straduesc sa dezvote
cunotnee, sa acumueze experena. Dn pacate a procedeaza
de aa manera de parca vaa ar f o pauza de cafea
104
de cea 70 de an. Pentru rezovarea probemeor ce e pune vaa
n faa a nevoe de tot ma mute cunotne, de nformae. Cu ct
et ma documentat, cu att ma uor po rezova aceste
probeme.
Cea ma mportanta nvaatura pe care trebue sa -o nsuet
este aceea a capacta cu care po sa ob nstantaneu
cunoaterea, nformaa, rezoua, pe care apo sa o fooset a
rezovarea reaa a probeme.
Prn apcarea Autocontrolul pas cu pas se dezvota actvatea
ambeor emsfere cerebrae, devennd astfe capab sa putem
reua orcnd o nformae stocata, respectv o nformae necesara,
pe care nsa nu am nvaat sa o putem culege &olosi n scopu
rezovar probeme pe care o avem.
1+.1.+ Activarea /eneratorului de idei
Lucrez undeva unde ncontnuu este nevoe de de creatve, cum
este cazu cercetar sau a concurene ntre frme unde mereu
trebue sa up pentru mennerea prmuu oc.
Seara nante de a adorm ntra n Al&a programeaza-e sa e
trezet a ora optma pentru programarea generatoruu de de.
Adorm drect, fara a ma reven n 'eta. Cerna de ma sus po sa
o competez cu orce dee egata de tema care te framnta.
Noaptea cnd te-a trezt ntra ct ma profund n Al&a, aege- o
personatate dn domenu roag-o sa se aature ca sfetnc.
Cum? Astfe: Spune- ce te framnta, ce panfc sa ob. Dscuta
cu e dee pe care e a. Nu- vorb fara oprre! Lasa- u tmp sa-
raspunda. Asta o po obne punnd deoparte (ntr-un at senar
GHT
105
a creeruu) deea care te framnta, dupa care rev dn nou a ea:
Ce s &ac pentru a avansa n temE ,Ce- trece acum prn mnte",
este raspunsu specastuu.
Daca apar ma mute de, seecteaza-e. Numeroteaza-e
compara-e doua cte doua. Compara pe prma cu a doua
ntreaba- sfetncu care este ma buna. Apo decupeaza-te cteva
secunde, ar cnd rev a tema raspunsu optm va f ce prmt.
Daca a o a trea varanta, compar-o cu cea eta dn seeca
anteroara; .a.m.d. pna cnd epuzez oate varantee.
n fond, expcaa este deosebt de smpa. Pe pan subectv
cupez cmpu nformaona cu ce a specastuu aes, ar ceea
ce receponez este sfatu. Foosete metoda pentru programarea
ta sstematca.
O data a doua-tre ze ntra seara n Al&a programeaza-te sa te
trezet a ora optim comunicrii cit /&etnicul aes. Cnd te-a
trezt, rentra n Al&a, muumete- pentru a|utoru dat, dupa care
(daca e cazu), cere- dn nou sfatu.
%D$%$9 Pro)ra"are n ca# de pericol
Se poate ntmpa sa a|ung ntr-o stuae neprevazuta de perco.
Tot Autocontrolul te poate scoate a man. Pentru asta trebue sa
te programez dn tmp sau prn metoda ceor tre degete sau prn
privitul n gol.
Seara, nante de a adorm, programeaza-te prn metoda cunoscuta
sa te trezet a ora optma pentru preprogramare. La ora
respectva, ntra n Al&a unete- cee tre degete.
Acumspune-: n viitor, ori de c7te ori voi &i ntr-o situaie de
pericol, va &i su&icient s privesc n gol (sau s-mi mpreune5 cele
trei degete ae orcare mn - n funce de care tehnca doret sa
106
o apc), ca s ajung instantaneu n Al&a. Ast&el mi voi putea &olosi
mai bine capacitile pentru ca, din orice situaie de pericol, s pot
iei n starea cea mai bun de sntate. Dupa asta adorm drect
fara a ma e dn Al&a.
1+.- Pro/ramri de #i
1+.-. l Pro/ramrii cu oc6ii desc6ii
Dupa ce programarea de noapte merge corespunzator po trece a
etapa unnatoare, aceea a programar cu och desch prn
metoda privitului n gol.
Seara, nante de a adorm, ntra n Al&a programeaza-te ca sa te
trezet a cea ma potrvta ora dn noapte pentru a te programa n
rezovarea probeme pe care o a n faa. De exempu, a un coeg
ntr-o groap energetica sau care nu da randamentu ateptat.
Adorm, fara a ma e din Al&a.
Noaptea a trezre ntra dn nou n Al&a programeaza-te ca de
cte or apare probema respectva s priveti n gol sa-
proectez pe ecran tre magn succesve egate de tema. n cazu
exempuu dat, n prma magne coegu face munca n mod
neg|ent, perde tmpu cu fumatu sau cu bautura n tmpu
servcuu, n cea de-a doua magne pe care o' pu n dreapta
prmea pe care o mpng pun spre stnga, proecteaza o
magne a u cnd, de bnd dn bautura preferata, se trezete
dorna de a se apuca de ucru. In cea de-a trea magne, aparuta
tot dn dreapta mpngnd-o compet pe prma dncoo de ecran
prn stnga, nu se ma rdca probeme de munca, ar coegu
ucreaza mut ma bne dect -a f putut nchpu vreodata.
107
O data efectuata aceasta programare, or de cte or apare
probema n cauza nu ma este nevoe sa ntr n Al&a, c este
sufcent doar sa priveti n gol medat ncep sa se pernde pe
ecranu menta magne programate.
%D$-$- Prepro)ra"area tonusului de diminea
Iata o tehnca prn care, nante de programarea efectva pe care
de|a a nvaat-o, te po preprograma pentru a nvnge napetena
de dmneaa anume zmbnd actvnd tmusu conform ceor
de ma sus. Metoda nsa presupune ca a de|a sufcenta practca n
actvarea zone Al&a;
a) nante de a adorm ntra n Al&a programeaza-te ca sa te
trezet a ora optma preprogramar mpotrva pse de chef de
dmneaa. Adorm drect n Al&a.
b) La ora trezr ntra dn nou n Al&a afrma: 3ac m simt
abtut, plictisit, n toane rele, &r c$e&, indi&erent, am doar at7ta
de &cut; s ncep s 57mbesc, s-mi unesc cele trei degete de la
m7n s-mi ciocnesc pentru c7teva secunde sternul. 3e la asta
mi se corectea5 instantaneu tonusul, c$e&ul de via!
c) Readorm drect n Al&a,
nca de a doua z po sa te a|u actvnd metoda preprogramar
dn noaptea precedenta. Retrage-te ntr-un oc ma zoat ma
ntt, zmbete, unete- cee tre degete cocanete- ce
mut un mnut zona sternuu. Imedat
acumulatorii se vor rencarca!
108
1+.-.( nvin/erea o1stacolelor ascunse
n cee ce urmeaza vo ncerca sa dau posbtatea de a smuge
dn radacn stresu care da peste cap sanatatea. Dmneaa a
fnee exercuu cotdan cnd te-a reaxat, nante de a te vedea
perfect sanatos, pune- ntrebarea: 3e ce am aceast su&erin a
corpuluiE Lasa- gndure sa zburde bere, va apare magnea
cuva, un membru a fame, un cunoscut etc.
Practc toate stare de stres provn dn rea nterumane
ncorecte. Daca po afa care este reaa tensonata care te
b757ie, atunc po sa te cupez pe cauza s respectv pe
rezovarea e.
Dupa ce a gast cauza da mna cu persoana respectva,
mbraeaz-o! Smte cum se normali5ea5 egatura cu ea; prn
amndo trece acum un sentment de ertare recproca de Iubre.
n fond, prn ertare nu fac atceva dect sa nvng obstacoee
ascunse dn faa sanata tae. Souoneaza prn magn mentae
&recuul, ar souonarea &recuului sufetesc va aduce dupa
sne souonarea ceu fzc.
Aba acum pronuna mantra de protece: a5i m simt mai bine
dec7t ieri din toate punctele de vedere.
Dec, de acum nante, dupa actvarea zone Al&a prn numarare de
a 5 a dupa pronunarea mantreor de protece de a|utor,
pune- ntrebarea: 3e ce am aceast su&erin n corpE Dupa care,
asa- gndure bere.
Daca apare o persoana n faa ochor mn, proecteaz-o pe
ecran. Face pace ntre vo! mbraa-va! Zmb-va! Toate
acestea te vor umpe de m sentment pacut. Acum pronuna
restu de mantre nvaate ncepnd cu cea amntta ma sus. Este
nteresant ca reaa ta cu persoana respectva va ncepe sa se
109
normazeze n reatate. A provocat o schmbare, a dzovat un
obstaco n drumu sanata tae.
1+.-.. Activarea timusului n pro/ramarea pentru
eliminarea /reutilor viitoare
Pa mc aduc schmbarea (vez dctonu chnez antc: ,Orce drum
de o me de ncepe cu un pas"). Dar pentru ca acet pa sa te
duca cu succes spre o schmbare trebue sa te programez n Al&a,
ar schmbarea va nterven. Asta o mutam programare.
Se poate obne aceasta schmbare char n 'eta, actvnd
tmusu, nsa un rezutat ma bun ob daca programez n Al&a prn
tehnca ceor tre degete sau o ata tehnca smara. O rezovare de
excepe, de exempu, se poate obne n cazu senzae de succes
garantat, pentru care toate acestea trebue sa e programez:
nt zmbe, unet cee tre degete cocanet uor cu ee
zona tmusuu pentru cteva secunde; ve deven ma energc, ma
pn de ean. Programarea o po face n egatura cu orce
evenment posb sa se ntmpe n vtor, dar preventv faa de
star nenomnazate, care pot sa- provoace stres.
Cteva cuvnte despre tmus. Este o ganda cunoscuta sub
numee de glanda copilriei, care nceteaza actvtatea dupa
trecerea adoescene (conform medcn casce). Se gasete n
dosu sternuu, a cea 4 cm sub capatu superor a acestua. Prn
cocanrea sternuu provoc vbra n tmus I actvez.
Pna az nu prea se cunoate cu exacttate rou aceste gande,
dar se pare ca |oaca un ro coordonator. Se pare ca are un ro n
regarea ator gande organe. Toate semnee duc a ntarrea
supoze ca prn cocanrea sternuu stmuarea tmusuu duce a
110
normazearea funce unor organe, ar prn aceasta se
normazeaza un nve energetc maadv de scazut.
%D$-$D Eos durerile de cap 2
D A o durere de cap, te-a apucat o mgrena rebela, n mod norma
te-a ntnde spre o foa de agocamn sau at camant. Dar de ce?
A Al&a a ndemna, este mut ma eftna nu are contrandca
sau efecte secundare! Iata ce a de facut:
a) Intra n Al&a prn metoda cunoscuta.
b) Ram reaxat ac 3-5 mnute.
c) Acest tmp po sa fooset pentru rezovarea unor
probeme pe care Ie ma a.
d) Char daca eventua -a ma ramas o b757ial n cap, revno n
'eta prn metoda cunscuta te ve sm mut ma bne dect
nante!
Dupa ce-a acumuat sufcenta experena po actva Al&a cu
och desch. Ce care se plimb numa n 'eta ar apreca aceste
cteva mnute de visare ca o perdere nuta de tmp. No nsa tm
prea bne ca dmpotrva, a actva Al&a este cea ma creatva foosre
a tmpuu ber de care dspu!
Ca sa po a|uta a naturarea dureror de cap ae atora.
a) Intra n Al&a spune- mantree de protece a|utor.
b) Roaga-L pe Ce de sus sa- dea dn Lumna Lu att ct are
nevoe ce n cauza deschde- pama mn stng (a Euu) -
recepe spre E.
c) Cu a|utoru Lumn care ese dn pama mn tae drepte -
emse, mpnge durerea (cenue-neagra) afara dn capu ceu n
cauza canazeaz-o spre pamnt.
d) Muumete-1 pentru a|utor revno n 'eta.
111
D n cazu dureror rebee po acona astfe:
a) Intra n Al&a spune mantree de protece t a|utor.
b) Roaga-L pe Ce de Sus sa- dea dn Lumna Lu att ct are
nevoe ce n cauza deschde- chakra VII compet.
c) Cupeaza- ntrerupatoru dn pama stnga pe poza emisie,
mna dreapta fnd prn defne pe emse, pune- mne
dametra opus a baza cranuu ceu n cauza, cu pamee uor n
sus mpnge durerea afara, n sus. Repeta mcarea dn nca
doua unghur, astfe nct n fna sa cuprnz ntreaga
crcumferna a capuu. Aduna durerea (cenue) de deasupra
capuu dr|eaz-o spre pamnt.
d) Muumete- pentru a|utor revno n 'eta.
1+.( 0e6nici de rela%are
1+.(.1 Dou minute pentru nvin/erea stresului
Metoda po sa o ncerc n brou, n parcare, orunde t ca nu ve f
deran|at. Ia-o n seros! Efectucaz-o de parca vaa ta ar depnde de
ea (cteodata char aa este!) O po ncerca char daca nca nu
a avansat prea mut n Al&a; Aeaza-te comod pe scaun,
ebereaza-te de tot ce -ar putea stn|en respraa, ncusv de
reture de a pantof. Strnge- pumn. Ma tare! Reaxeaza-.
Reazeaza ce sm n tmpu aceste reaxar. Strnge- dn.
Pregatete-te pentru contentzarea a ceea ce sm a reaxarea
facor. Reaxeaza-e! Fa acea ucru cu geznee. Inspra acum
adnc n tmpu ct da drumu ncet a aer, sub peoapee nchse
prvete uor n sus. Smte reaxarea pe capuu, a frun,
ndreapta- sprncenee! Smte- reaxarea peoapeor, a fee, a
maxareor. ndreapta- atena spre gt, umer, pept, abdomen!
112
Reaxeaza- pe rnd toate pare corpuu. Trec acum pe spate.
Reaxeaza-1 de sus n |os. Acum pcoaree, de a pupe pna a
degete! Exercu pna ac nu a ma mut de un mnut.
Acum, numara rar de a 25 a 1. nchpuete-te ntr-un oc panc
ce aduce o amntre pacuta: gradna, fotou preferat, pau, un
cmp nfort, un munte, mau une ape - orcare oc ntt de c-u-
e- po amnt. Sta cteva momente ac! Acum spune-: 3e
&iecare dat c7nd m relaAe5 ast&el, ajung pe un nivel tot mai
ad7nc al subcontientului. 2impul este prietenul meu. 9ucrea5
pentru mine. Acum numr de la G la T. C7nd voi ajunge la T mi voi
desc$ide oc$ii, voi &i per&ect trea5, relaAat, m voi simi bine i mai
sigur pe mine. !=nu, doi, trei. C7nd voi ajunge la 5 desc$id oc$ii,
voi &i per&ect trea5, m voi simi bine 6i sigur de mine. .atru, cinci
(deschde- och!) /uni per&ect trea5, m simt bine i sunt sigur de
mine, !in lucrurile n m7n. Agentul stresant nu mai are nici o
putere asupra mea! ntregu exercu nu dureaza ma mut de
doua mnute. Dar ce efect are! ncearca-!
%D$.$- Dpt minute care i sc6im& #iua
Iata un text care poate f reprodus de pe o caseta sau poate f ctt
de atcneva (cu excepa parantezeor):
a) ,ntnde-te comod n pat. nchde- och, ntoarce- prvrea n
sus, sub peoape. Numara rar de a 5 a ntra n Al&a reaxeaza-
te; a et perfect reaxat: 5... 4... 3... 2... 1.
Reaxarea o adncet magnnd scene came: o poana verde
umnata de soare, noror ab pe ceru abastru. Auz crptu
pasaror!... (pauza)... Acum magneaza- vaur care matura mau
ape cpocnd! Le auz sunetu!... (pauza).. Acum et ntr-un parc
cu for! Vez fore! Ia una n mna! Observa ct de catfeate
113
sunt petaee! Smte- parfumu! Vez pcature de roua pe petaee
e; ca nte damante n soare - refecta curcubeu n toate cuore
sae.
Acum vor urma cteva afrma cu efect benefc pentru tne.
Repeta-e menta dupa mne: 3e c7te ori eAerse5 ast&el ajung tor
mai repede i mai pro&und n subcontient... !pau5a%... .e acest
nivel al contiinei ideile po5itive pstrate n &aa oc$ilor mei
su&leteti sunt bene&ice... !pau5%... 3evin tot mai bun n domeniul
clarvi5iunii... !pau5a%... mi pstre5 totdeauna calmul i po5iia
corect. Nri de c7te ori mi unesc trei degete de la oricare din
m7ini, contiina va &unciona pe un nivel tot mai pro&und.
b) Po a|unge a un nve ma profund a contentuu numarnd de
a 25 a : ,Numara menta cu mne! Vzuazeaza numeree smte
cum a|ung pe nveur tot ma profunde, cum te reaxez tot ma
bne! Cnd a a|uns a , et compet reaxat. Numara rar: 25... 24...
23... 22... 21... 20... 19... 18... 17... 16... 15... 14... 13... 12... 11...
10... 9... 8... 7...6... 5... 4...3...2... 1.
Vzuazeaza- n faa zua de az. Vez cum trec oee, vez cum
economset tmp, deoarece toate merg n, armonc, productv,
nchpue- cum avansez de a o ora a ata, mpngnd magne
de a dreapta spre snga:
Acum este ora... (da ora reaa), e mcu de|un cu fama, cu
preten, sngur. Et treaz pn de vaa! Radez! vez pe
cea, se bucura de prezena ta!
mpnge uor magnea spre stnga. Acum este ora... (da un tmp
cu 2-3 ore ma trzu). Et a ocu tau de munca. Toate sunt bne
pregatte dn tmp, to ucreaza efcace. De n mna to factor
de decze. Reae tae cu cea sunt de neegere armone.
Acum este ora... (da un tmp cu o ora-doua ma trzu). Vez un
ceas n faa ta care ndca aceasta ora mpnge magnea spre
114
stnga. (Spune cu cuvntee tae ce trebue sa fac a aceasta ora).
Toate se derueaza n regua, economset tmp. (Contnua n
pa de o ora-doua, mca magne spre stnga da conde
deae).
A trecut zua de munca. (Vez un ceas ndcnd aceasa ora.
mpnge magnea ma spre stnga). Te sm bne, energc! |-a
ncheat zua de munca reazndu- toate cte t e-a propus
pentru az.
Radez recunoatere, spr|n - spre ce dn |ur. Pregatete-te pentru
termnarea medtae tnd ca et n faa une ze creatve, care
sa ndepneasca eure, et un conducator capab, care
nvnge toate greutae, rezova toate probemee a|unge a orce
e. Aa sa fe!
Revno n 'eta. Numara de a a 5. Cnd a|ung a 5 deschde-
och te ve sm treaz, odhnt, reaxat, perfect sanatos, mut ma
bne dect nantea exercuu - ... 2... 3. Cnd a a|uns a 5 et
compet treaz, te sm bne sanatos, mut ma bne dect ma
nante - 4... 5. Och sunt desch, et treaz, te sm exceent!"
%D$.$. Ad,ncirea strii Al"a prin rela%are muscular
Unora e merge ma repede ntrarea n Al&a, atora ma ncet.
Acest mpedment nsa nu-1 dorete nmen. Nc nu e nevoe de e.
I vo prezenta acum un exercu smpu care va acceera
reaxarea, nca nante de numaratoarea nversa, efectueaza acest
exercu, pentru ca reaxarea sa fe un proces progresv, n cadru
u ne ndreptam atena succesv spre dferte par ae corpuu
e reaxam fzc treptat. De obce ncepem dn cretetu capuu
115
cobornd de acoo pas cu pas, pna a degetee pcoareor. |nnd
cartea aceasta n mna, urmeaza pas cu pas reaxarea descrsa,
astfe nct de mne dmneaa sa po face exercu fara a|utoru
meu:
ndreapta- atena spre cretetu capuu. Contentzeaza unde
ndrep atena. Aceasta va aduce dupa sne o senzae
asemanatoare furncatur, datorata acceerar rgar sangune a
pe capuu. Reaxeaza- much, peea capuu; astfe provoc o
marre a fuxuu sangun n zona. F atent a frunte;
contentzeaza- prezena, reaxeaz-o!...
Reaxeaza- och. Smte- peoapee ca pe nte perdee
umede. Reaxeaza- face. Lasa- mba sa se odhneasca
comod.
Reaxeaza- gtu, apo umer, braee, ntre tmp poate va
auneca pun cartea dn mna. Nc o probema. Contnua ctrea...
ndreapta- atena spre torace, apo spre abdomen.
Reaxeaza-e! Reaxeaza- spatee, zona ombara...
Merg ma departe, contentzndu- pe rnd pupee,
genunch, gambee, geznee, abee degetee pcoareor.
Cu toate ca acum nca ctet, dec efectuez o actvtate
nteectuaa, de|a ncep sa sm reaxarea corpuu. Este foarte
bne. Acesta este nceputu! Pentru mne t de|a ce a de facut
pentru a obne reaxarea progresva. Aceasta etapa nsereaz-o n
programu de dmneaa, astfe: Prmu pas este aezarea ntr-o
poze comoda, nchderea ochor ndreptarea prvr n sus, sub
peoape.
A doea pas este reaxarea fzca treptata ar aba dupa aceea
ncepe numaratoarea de a 5 a .
Cu tmpu, pop modfca aceasta, reaxndu-te pe masura ce spu
numeree 10 -cretetucapuu, 9- faa,...
116
1+.. Autovindecare
1+...1 Autovindecarea nu e%clude asistena medical de
specialitate 2
Cee tre eemente esenae ae orcare vndecar sunt: ncrederea
n medcu curant, credna n procesu de vndecare, ntea
sufeteasca. Pe masura ce nsuet tehnca Autocontrolului pas
cu pas, ea se va doved un m|oc puternc n upta pentru
nvngerea orcare maad. Aceasta nsa nu nocuete actvtatea
medcuu curant, c ma degraba a|uta a marrea efcene
actvta sae.
I recomand ca n cazu eAerciiilor de Autocontrol pentru
vindecare sa a controu medcuu. E ucreaza n sfera
obectvuu, pe cnd tu n subectv, ar prn aceasta maada este
atacata dn doua drec congruente!
Este nevoe otu de foosrea dmensun subectve? Daca un
factor nedeceab cnc duce a dezechbrarea organsmuu tau,
nu este de ateptat ca sa se obna rezutate foosnd numa o
ntervene dn domenu obectv. Factoru dscret care poate da
peste cap echbru (bo)chmc dn organsm poate f o stare de
stres, o comportare, un sentment ee. Pentru restabrea
echbruu este nevoe de reaxare, de
g7nduri vindectoare. Pna cnd n ocu senzaor datorate
stresuu nu po pune senzae date de reaxare, nu po spera de
a un medc dect un tratament a efecteor nu a cauze.
Po dmnua smptomee datorate unu ucer a o persoana
emotva, dar daca nu se dmnueaza emotvtatea nu vor dsparea
117
nc cauzee apare uceruu. Dec starea sanata tae, char n
cazu une asstene medcae de excepe, depnde ntr-o foarte
mare masura de tne.
Sa muncet n echpa cu medcu tau! Iata o ege de baza n
vndecare!
Daca e nu are aceste deschder, nc nu este nevoe sa comunc
ce fac. E va constata doar ca medcaa prescrsa e este mut
ma efcace dect n ate cazur, ca a mut ma pune reac
secundare .a.m.d. Eventua po sa spu dupa aceea cum a
coaborat prn autocontro cu medcna aopata.
%D$*$- Cum s!i a9ui medicul ca s te poat a9utaB
Medcamentu prescrs de medc |oaca un ro obectv n vndecarea
suferne pe care o a n corpu fzc. Acunea sa este ndreptata
spre nteroru corpuu unde s-a nstaat boaa. Fora ta mentaa
|oaca un ro subectv n vndecarea suferne. Dupa ce a uat
medcamentu, ntra n Al&a. Vzuazeaza-te cu boaa respectva,
vez cum a|unge medcamentu a nta, cum face efectu
vndecator.
Prn asta a|u fzcu sa ntre n echbru cu nveee energetce
superoare ae tae, ar vndecarea are oc mut ma repede.
Nveee nteroare accepta ma bne acum medcamentu, ar
vndecarea se nstaeaza ma repede. Prn
aceasta nteroru conucreaza cu exteroru n scopu vndecar
tae.
Dn puncu de vedere a sanata, char numa ntrarea n Al&a
are efect vndecator. Tocma de aceea recomand ca n caz de
boaa sa ntr n Al&a pentru cte 15 mnute, de tre or pe z.
118
Este ce ma bne ca exerce sa e fac dmneaa dupa trezre,
dupa masa de prnz seara nante de cucare, n aceste
momente de obce suntem ceva ma reaxa, ar astfe putem
actva ma bne Al&a. Dn punctu de vedere a medcuu, pacentu
dea este ce reaxat fzc pshc, ce afat n Al&a. Faa de un
pacent emoonat sau stresat, ce reaxat profta a maxmum de
orce medcae.
%D$*$. Atra/erea &olii prin antncomptimire
Ce care se tot gndesc a o boaa, ce care cred ca au facut ,ceva"
care va mbonav, ce care se autocompatmesc, ntr-adevar
cauzeaza boaa. Exsta un dcton extraordnar de rea: ,Boaa vne
chemata!"
Probab ca s-a spus: ,sa nu sta n curent ca racet", ar
afrmaa asta a contabzat-o ca pe un fapt. O asemenea
acceptare transforma nvaarea ntr-un sstem de credna. Data
urmatoare stnd n curent, datorta aceste credne contez pe
apara race. Contnuarea povet o cunot: o ata data cnd sta
dn nou n curent ntaret coreaa cauza-efect; et ma convns
ca racet dn nou. gata! O a!
Et permanent ncon|urat de bacter vru, dar c sunt nu n
ah de sstemu tau muntar. Mentau tau poate n aceea masura
sa dea fru ber sau sa nfrneze sstemu
muntar. Medc se aprope ncet, dar tot ma mut de momentu n
care vor accepta tota ca mentau nostru este capab sa modfce
starea corporaa. Faptu ca o poate strca, 1-au acceptat de
decen! Ave mare gr|a:
De a ateptare cu caracter negatv ne mbonavm.
Ateptare poztve ne nsanatoesc.
119
Ambee procese au oc cu aceea efcactate. Sub nfuene
fortfante, aceste ateptar devn tot ma efcace. Are un efect
fortfant daca no spunem sau auzm pe a spunnd. Ceva n
acest sens. Imagnaa are de asemenea un efect de ntarre a fe
ca formarea magn contentzarea rezutatuu.
Un barbat merge a medc. I se face anamneza (datee prvnd
evoua suferne sae), dupa care se prescre un medcament.
Pacentu merge a farmace, cumpara pastee prescrse, e a sa
zcem una a patru ore se nsanatoete.
Medcu nu -a gast nmc maadv, n reeta -a prescrs doar
tabete de dextroza. Numa ncrederea n medc n efectu
medcamentuu prescrs -au facut efectu (cunoscut sub numee
de e&ect placebo%1 medcu a prescrs un medcament neutru, dar
ta ca sarcna de vndecare o va duce a bun sfrt psi$icul
pacientului. (Era un doctor prceput!)
tu po pune pshcu a ucru, ar prn asta te a|u pe tne
nsu pe a n aceea masura.
1+.... Alinarea durerii n $eta
Po ana o durere n Al&a, o po ana n 2eta (de exempu sub
hpnoza sau anesteze generaa); exsta nsa o metoda extrem de
smpa pentru anarea une durer drect n 'etaC Are efecte
remarcabe n cazu dureror cronce acute. Prn durere, corpu
e atenoneaza ca zona respectva are ceva care nu este n regua.
Daca et n tratament durerea nu nceteaza, ata ce a de facut:
a) Indca cu degetu aratator spre ocu dureros.
b) Daca a cauta un contaner pentru durere, ce capactate ar
trebu sa aba: ct o cute de conserve, ct un facon de tru, ct o
damgeana de 20 de tr, ct o csterna de cae ferata etc?
120
c) Daca durerea ar avea cuoare, a ta cum ar f?
d) Daca durerea ar avea gust, a ta ce gust ar avea?
e) Daca durerea ar avea mros, cum ar mros a ta?
f) Rea dupa cteva mnute etapee (a) - (e) observa ce schmbar
au avut oc ntre tmp, n ceea ce prvete ocu, voumu, cuoarea,
gustu, mrosu.
g) Daca ma perssta, repeta ccu, dupa care va trece n aa
masura, nct nc macar n-o ma po ocaza!
Nu este nc o scamatore n toata treaba aceasta. Durerea este
ceva subectv; este dec afacerea emsfere cerebrae drepte.
Materaznd-o, dndu- voum, forma, cuoare etc., medat devne
obectva; devennd obectva, creeru tau ncepe sa sntetzeze
endorfne sa e canazeze spre ocu mprcnat.
Cteodata durerea este att de veche, nct o consderam
propretate personaa, spunnd: 3urerea mea... Ca sa compcam
ma mut, dam un ttu cu ocazare: 3urerea mea de
nc$eieturi...
O durere cronca este de|a un obce. De ce sa sufer? Scapa de
acea credna ateptare ca neaparat trebue sa a durer!
Termna cu obceu! Daca a vreo durere, medat po ncepe ccu
de 5 puncte (a - e)!
1+.+ Metode speciale de vindecare
1+.+.1 Metoda manual speciala de vindecare
Pentru a nvaa aceasa metoda manuaa specaa, trebue sa nve
sa- vbrez mna a o frecvena de cea 10 Hz {10 vbra pe
secunda). Asta o po exersa pe o suprafaa pana, cum ar f: o
masa, o noptera, o bancheta, o banca dn parc sau propru tau
121
genunch! |ne- mna astfe nct panu sa fe atns doar de
vrfure degeteor fa-o sa vbreze fara a ndeparta degetee de
pe suprafaa. Uta-te a secundaru ceasuu numara vbrae.
nvaa sa men frecvena a 10 Hz.
Aceasta tehnca a m7nii vibratoare a|uta pe vndecator (terapeut,
boterapeut, boenergoterapeut) ca atunc cnd vbreaza mna
cu aceasta frecvena creeru sau sa prmeasca semnau care
a|uta sa funconeze a O Hz, ar atunc cmpu u energetc, aura
nsa ncepe ea sa vbreze a aceea frecvena. Daca o ata
persoana a|unge n acest cmp energetc, ncepe ea sa vbreze
sncron. Cnd a nvaat vbrarea mn, po sa apc cee ce e
preznt asupra atora!
Pune- mna dreapta cu vrfure degeteor deschse n evanta pe
partea stnga a capuu pretenuu pe care vre sa a|u ar mna
stnga pune-o smar pe partea dreapta. Degetee desfacute nu
numa ca permt o acoperre ma mare a suprafee, c emana
ma muta energe!
In momentu cnd -a atns capu cu degetee, roaga-1 sa-
nchda och, ar tu nspra adnc, rene aeru n pamn ncep
sa vbrez degetee cu capu pun apecat. Prn renerea aeruu
vbrarea mnor ncearca sa- reamntet senzaa reaxar. n
acea tmp, a seama ca prn aceste vbra vre sa opret cauza
une probeme de sanatate a ceuat. Gndete transmte asta!
Contnua vbraa atta tmp ct aeru n pamn, ndeparteaz-
mne de pe capu ceuat nante de a expra aeru. Deschde-
och freaca- mpreuna mne pna cnd respraa s-a
normazat dn nou. Pretenu sa na n contnuare och nch.
Dupa normazarea resprae, rea operaa. De data asta pune-
degetee mn stng de o parte a ocuu n suferna, ar cee ae
drepte - de ceaata. Repeta vbrae ct respraa, ntrerupe
122
cnd sm nevoa de a expra. Freaca- uor mne pna a
normazarea rtmuu resprator, dupa care rea vbrae n zona
capuu.
n cazu n care probema este char n zona capuu (de exempu o
mgrena rebea), prma etapa efectueaz-o stnd n faa pacentuu.
Pasu a doea efectueaza-1 stundu-te n spatee u, dar de data
asta vbrarea sa o fac cu pamn go de aer, dupa care
termnarea o fac dn nou spre faa u, cu pamn pn.
Vbrarea cu pamn pn o numm ntervene poztva, ar cea cu
pamn go de aer, ntervene negatva. Aceasta dn urma se
face doar n zona capuu a spatee pretenuu!
n tmpu procedur trebue sa f reaxat sa a n mnte ca scopu
ntervene tae este ca mentalul tu s corecte5e cau5a
su&erinei!
Vbrndu- mne cu frecvena de 10 Hz ob un efect
aneste5iant i sterili5ator. Daca ucrez a o rana deschsa, fa
vbrarea deasupra acestea nchpundu- n acea tmp ca
sngerarea se oprete, ar rana se vndeca! Pentru a ntar efectu
gnduror spune cu voce tare; ,u mai este durere, s7ngerarea s-a
oprit! 3urerea i $emoragia au ncetat!.
1+.+.- Metoda standard
Reaxeaza-te, dupa care ndca cu degetu aratator a mn drepte
spre pama mn stng, ce pun de a 30 de cm dstana! Astfe
nu a cum sa sm cu stnga cadura mn drepte. Acum mca-
ncet mna dreapta n sus n |os, n cercur etc., fara a nceta
ndcarea pame cu degetu aratator, n stnga ve ncepe sa sm
ca cnd ceva s-ar pmba n sus n |os sau n cerc n nteroru
e! Este efectu energe emse de dreapta. A utat ce -am spus:
123
3reapta emite i st7nga recepionea5E Este aceea energe ce o
trm menta sau drect.
I ma arat un exercu: aeaza-te comod, reaxeaza-te, ntr-un
fotou, nchde- och, freaca- uor pamee una de ata
aprope-e ncet. La un moment dat ve sm parca o rezstena ce
se opune aproper or. Depaete-o contnua mcarea foarte
ent. Apare o ata rezstena a nantare. Nu sm atceva dect
trecerea de a un corp energetc a atu! Revennd a energa pe
care a smt-o n prmu exercu: dupa cum -am spus, o po
emana drect, cu mne corpuu fzc sau cu m7inile Euu.
Iata cum sa o fooset practc. Sa presupunem ca un preten are o
crza de ombage. Actveaza- cee doua chakre secundare dn
podu pameor prn frecarea uoara a or, dupa care nchde och,
roaga-L sa dea dn Lumna Lu ct are nevoe ce dn faa ta
deschde- pama stnga n sus (recepe). Aprope dreapta
(emse) cu pama obc n |os de zona bonava dzoca durerea
(cenue-neagra) cu Lumna. Mca ncet mna vzuazeaza cum
durerea este nocuta de Lumna mpnsa n |os, nghta de
pamnt.
Metoda se aseamana pun cu pererea aure, dar este mut ma
efcenta.
%D$D$. *u/erri n Al"a ! co"en,i mentale
|-am ma amntt ca, atunc cnd ncerc sa a|u de Ia dstana un
preten n suferna, po sa trimii unee comenz. Astfe, n
cazu unor nodu, chstur, tumor etc., trmte- comanda resorbie
sau eliminare, dupa cum e cazu, n fond ce se ntmpa? Probab
t ca toate procesee bochmce care au oc n organsm sunt
reac reversbe, cu dubu sens. n funce de conde pe care e
124
ofera organsmu, reaca are oc preponderent ntr-un sens sau
atu. Or fonnarea unu chst, a unu nodu, a une tumor sau
metastaze se datoreaza condor ce e-a ofert char ce n
suferna. Atunc de ce acesta nu ar ofer cond pentru reaca
nversa?
Ve observa ca nu numa teoretc este posb; char n reatate
procesu se va opr dn evoua sa, ar apo va ncepe treptat sa
dea napo aproape nseszab, dar cu efecte papabe, de obce
ntr-o una, doua. Tocma de aceea rog ntotdeauna pe ce pe care
a|ut sa ma contacteze peste -2 un pentru a m ine la curent
cum evoluea5, n cazu unor taze procedeaza smar, dar de
data aceasa a|uta-1 sa ofere cond pentru dezntegrarea petre
(petreor), comandndu- menta: de5integrare p7n la molecule.
f convns ca procesu va ncepe medat.
Lucrez pe o ganda endocrna cu funconare defectuoasa? A|ut-o
sa- rea funconarea corespunzatoare prn actvarea mentaa:
activare sau $ipo&uncie dupa caz, ar ganda (ca orce organ sau
organsm ascutator) se va supune! Exempe ar f nenumarate,
dar n fecare caz h et acea care ve gas comanda
corespunzatoare (ma precs, se optete%.
1+.+.. " 0elecon"erin"su&iectiv
Pentru nceput, trebue sa ma adresez emsfere tae cerebrae
stng. Daca cee ce e vo spune nu e ncadrez n mte ogce,
emsfera ta stnga va boca foosrea or. Iar aa, a ramne ma
sarac cu un nstrument mportant de comuncae.
Drumu parcurs de a semnaee de fum ae ndenor pna a
m|oacee actuae de comuncae a fost ung. Prn ntermedu
125
sateor putem comunca cu ntregu pamnt. Daca asta -a f
spus-o cu o suta de an n urma, a f zs ca sunt dus cu sorcova.
Crede-ma, nu sunt nc astaz pun ce care reaconeaza de
aceea manera ca ma sus a cuvntee mee: ntr n Ai&a,
proiectea5-i pe ecranul mental imaginea prietenului care triete
pe cealalt parte a globului pm7ntesc , vi5uali5ea5-G cu oc$ii
su&letului, eAplic-i ce trebuie sa &ac . La nveu cunotneor
actuae ae fzc comuncarea a dstane foarte mar pe cae
mentaa este o concepe greu de nght, ar digestia este
ngreunata ma mut daca energa foosta nu este ata dect
energia psi$otronic a emis&erei cerebrale drepte, energa
contente. Neuron creeruu unu om se acordeaza cu neuron
creeruu atua, ndferent de dstana fzca ce separa. Prn ce?
Prn vbra!
| mnte experenee u C. Backster egate de pante modu n
care detectorul de minciuni -- pografu -- e-a nregstrat
comuncae? Aceste cercetar e-au dezvotat ma apo |aponez,
reund sa puna a punct un dspoztv capab sa nregstreze
comuncae a nveu panteor.
ntr-o z, savan, pecnd n pauza de masa au asat nstaaa
cupata orentata spre cer. Rentor, au gast o nregstrare care
e-a demonstrat ca a avut oc o comuncare a nveu panteor.
Rotnd dspoztvu orentat tot n sus, au gast ma mute drec de
unde s-au obnut nregstrare dn eter a nveu panteor.
Pe e acest fapt -a surprns, dar pe no ce mpca n Autocontrol,
nu. No tm ca oamen sunt capab sa comunce a dstane de
nenchput (n Al&a%. Atunc pantee de ce nu ar f? No facem asta
n fecare z. avem char unee dspoztve deosebt de smpe
care ne a|uta n aceste comunca pe dstane nmagnabe n
'eta.
126
U Ar f ac foarte mute de spus; ar nsemna nca o carte! |nem
totu sa stpuam mertee deosebte ae coectveor coordonate
de Maroara Godeanu pentru care vaa e a fost este va f
,Lumea mnunata a panteor". Nu v se pare un ttu frumos pentru
o vaa de om?
Am rostt cuvntu om? Atunc este musai sa spunem macar doua
cuvnte despre OMUL care a fost (pentru no mu a este): ng.
Popa Vaeru, Nenea Omu - cum spuneau ce mu vindecai de
ei n dar prin el( Nea Vaerca, Domnu Ingner, Domnu
Profesor, Vaer pentru ce ma apropa sufetete; nomnazat
pentru OMUL anuu 1997n Amerca!
E bne, Vaer mpreuna cu Maroara un coectv au reazat un
aparat care nregstreaza reda n frecvenee aude umane
,oaptee, vorbee vaetee panteor"! Daca auz cum pnge o
panta care este doar vecna atea pe care se face experena! Va,
va, va! | se rupe nma n buca ca un pahar de crsta care
cade se frnge! (N. Red.) Totu comuncarea subectva are
mte.
Emsfera dreapta te cupeaza cu umea nemateraa, n umea
subectva nu exsta Spau sau Tmp. Cu ate cuvnte, comuncarea
subectva se nstaeaza nstantaneu, fara a f nfuenata de
dstane. Po comunca pe cae subectva cu cneva dn Honouu?
Da, po! Po comunca cu e a fe cum a comunca cu cneva dn
aceea ntreprndere cu tne. Emsfera dreapta nu a fost creata
nsa pentru a nocu emsfera stnga, c pentru a- f pereche.
Comuncaa subectva nu o nocuete, c o competeaza pe cea
obectva!
Ea trebue ntotdeauna sa a|unga a destnae. Exsta nsa
excep. Cteva dnre ee e cunot sau ce pun e ntuet.
Astfe, daca nu dscu de a ega a ega cu cneva, daca crtc,
127
daca ascu ncorect stuaa, comuncaa subectva se ntrerupe.
t ca trebue sa dscu ca un potcan: nu sa te zba sa se afe
cne are dreptate, c care este adevrul$ Asemenea rezovar
trebue sa ntet sa fe avanta|oase pentru ce mpca.
Acesta este mba|u domenuu subectv. Daca toate acestea e
ve urma n detae obectve, atunc ee se vor ncadra ma
bne n magne.
Ma exsta o excepe. Daca masa nformaonaa a emsfere stng
o trec n comuncaa emsfere drepte, egatura se ntrerupe.
Imagn nenumarate, foarte mute date, formue,
programe, tmp; toate astea sunt matera bruta a emsfere stng,
n oc ca toate acestea sa e pree pe nveu tau (de atfe, sa
ram n Al&a sa te gndet a cee dn 'eta este foarte dfc),
foosete- Al&a pentru a comunca generata despre mportana
acestor nforma despre faptu ca respectva persoana sa e a
atent n gr|a cnd vor a|unge a e.
Daca a ncerca sa vorbe pe nve obectv n mod subectv, de
asemenea te-a cocn de dfcuta, nchpuete- efu a care a
ntra -a spune: , 2rebuie s cooperm mai str7ns pentru a
trans&orma n bine lumea n care trim. Probab s-ar gnd ca a
nevoe de un concedu medca ma ungu...
Comuncaa subectva pretnde o metodca propre, a fe ca cea
obectva. Cu toate ca aceste metode dfera, ee consttue podu
peste dferenee ceor doua emsfere.
Dferenee pot consta n:
- parere,
- poze,
- nteres.
128
1+.+.+ Dprirea unei 6emora/ii
n cazu unor accdente cu ranr hemorag, scurgerea une
anumte cantta de snge este necesara pentru deznfectarea
ran. Daca nsa hemoraga nu se oprete, este bne sa cunot
metoda de oprre a e.
S-a ntmpat nu o data ca n chrurge sa nu se poata obne
oprrea une hemorag prn metodee medcn casce. S-a ncercat
foosrea hpnoze n asemenea cazur. Chrurg ( poate char
hpnotzatoru) au constatat atunc cu stupoare cum hemoraga
devne smpa pcurare, dupa care nceteaza compet.
Iata nsa ce a de facut char tu daca se ntmpa sa te ranet
a nevoe de oprrea hemorage:
A. a) Intra n Al&a.
b) Mentazeaza- partea ranta cum se racete tot ma mut.
Smte-o tot ma rece! Acoper-o cu gheaa psata. Este de|a foarte
rece!
c) Contnua rcirea pna nceteaza hemoraga.
d) Ie dn Al&a n modu cunoscut (1...5).
Pentru acceerarea vndecar ran, dupa oprrea hemorage, a ma
mute posbta. Iata una dn ee:
a) Intra n Al&a.
b) Coase rana, or fa o sudur punct cu punct n |uru e.
c) Revno n 'eta.
B. O ata posbtate -o ofera tehnca ceor tre magn, pe care
de|a o cunot.
129
C. Orcum, ndferent ce tehnca fooset, nu neg|a foosrea
concomtenta a une comprese stere a unu pansament!
1+.8 Pro/ramri terapeutice
1+.8.1 @e#olvarea pro&lemelor de coloan verte&ral
Una dn probemee cee ma frecvente cu care te po ntn sunt
cee datorate suferneor cooane: dscopat, ombag etc.,
dferte suferne care ma de care ma nepacute, datorate n cee
ma mute cazur une deformar a cooane i presar pacheteor de
nerv sau a carta|eor dntre vertebre. Vzuazeaza care este
stuaa, dupa care fa corectarea de rgoare prntr-o tehnca sau
metoda de|a nvaate. Astfe, a o dscopate (unde a avut oc o
depasare a vertebreor): nchpue- cooana vertebraa n Al&a ca
pe o |ucare formata dn ma mute bue de pastc (vertebree)
nrate pe un eastc (maduva), cum sunt cee care se pun a
patuure copor. Apuca partea de |os a jucriei (trunghu format
de osu sacrum) trage pun de ea; elasticul se va ung att ct
sa permta biluelor sa se rearan|eze n poz corecte.
Cu mna dreapta fa cteva mcar de netezre pentru a ma
corecta mce dever de a poza ideal, mpinge cu Lumna
durerea afara readu a oc. Muumete-I pentru a|utor revno
n 'eta.
Intra n Al&a vzuazeaza care este stuaa. Constata daca este
vorba de o patra sau ma mute, daca n cazu rnchor amb sunt
atn sau doar unu. Care anume?
Deschde organu respectv a pe rnd petree ntre degete
farmndu-e. ntre tmp sugereaza menta: de5integrare p7n la
molecule. Cnd a termnat cu toate petree nchde organu a oc
130
spaa cu apa rezdure obnute, dr|ndu-e spre ere.
Muumete-I pentru a|utor revno n 'eta.
De obce dn prma edna de energzare ncep durere de
emnare, dar mut dmnuate faa de cee aferente unu astfe de
caz. n cazu une taze renae, urmarnd urna coectata ntr-un
borcan se va consta tuburarea acestea sau emnarea de m.
Folile vaselor san/vine
Pentru acest caz foosete- dn pn capactatea de reazare a
magnor pe ecran!
Astfe, a arterte, arterosceroze sau n ate cazur cnd consta
depuner pe pere nteror a vaseor, foosete um detergent, un
solvent sau roaga nte ajutoare sa vna sa curee vasee pe
dnauntru. Nu uta sa Le muumet dupa aceea!
Cnd consta ruptur de vase treaba este ma smpa: sau e co
capetee rupte sau aet una dn |umata ceaata o ntroduc n
prma ca a o mbnare de furtunur. Nu uta n acest caz sa fooset
un adezv sau o sudur pentru a ntar lipitura.
n cazu varceor, ndferent ca sunt nteroare sau exteroare,
ntnde vasu de snge respectv pe toata ungmea traseuu sau,
ar ceea ce excede tae coase mpreuna margne ramase. Fac
cam acea ucru pe care face medcu pe masa chrurgcaa.
Nu uta nsa: de fecare data tu eti m7na a doua, medicul este
primai Dar ncearca, nu asa ncodata un om n deznade|de.
Ma ntreb: Cum, acuma eu sunt cel care lucrea5E Atunci cum
stm cu a&irmaia ta de mai nainte cu ajutorul i autovindecareaE
Reatatea este ca tu fnd n Al&a transm bonavuu ce are de
facut pe cae subectva, ar organsmu u receponnd emisia se
conformeaza se pune pe ucru. Nc nu este absouta nevoe sa a
131
cunotne de anatome foarte amanunte. Orcum subcontentu
respectv te mut ma bne dect orcne atcneva unde este
suferna ce are de facut; nu- trebue dect un mc a|utor.
1+.C Pro/ramri deose&ite 1+.C.1 Ale/erea perec6ii de
via
Daca to ar putea sa- actveze Al&a, nu ar ma f attea dvorur,
attea fam dstruse.
Intra n Al&a, plimb-te GP ani nainte vez vaa ta aatur de
persoana respectva; daca totu este O.K. , ma fa un sat de 20 de
an. Daca ara totu este n regua, po sa te casatoret cu oc$ii
nc$ii1 va f un succes! ( a|ung 30 de an?)
1A.C.- * ncepem educarea copilului nainte de a se nate2
O mama mpcata n Autocontrol poate sa- programeze fatu ca
nca dn aceasta stare sa poata fxa nformae cte n
subcontent.
I amntet de cazu nouu nascut care a vorbt a natere a
cva an vorbea ma mute mb, poment n (venimentul Vilei
(1993)? Fnd o tre de zar s-a oms (vot or nu) partea subteran
a e, partea care -ar f scazut aparena de tre ocant.
Tehnca programar, care expca cazu amntt, este:
a) Cnd fatu este de ce pun o una, mama ntra n Al&a se
programeaza ca sa se trezeasca noaptea a ora optma
programar u.
b) Trezndu-te noaptea, rentra n Al&a, vzuazeaza fatu spune
menta: *ai t7r5iu c7nd vei avea nevoie, i vei aminti ce i-am
132
spus acum, ce au5i acum. Menta, se vede cum ctete fatuu dntr-
o carte cu voce tare.
c) mpnge magnea pun spre stnga. Fatu este ma mare, -a
crescut capu, conne toate nformae cunoater n e.
d) mpnge ma mut magnea spre stnga. Copu s-a nascut
de|a, a crescut. te tot ce a auzt ntrautern. In contnuare,
fercta, mama adoarme drect dn Al&a.
ncepnd de ac mama poate sa- cteasca orcnd. 9eciile pot f
contnuate dupa natere pna nante de nceperea co. Ce
ma bun nvaator ce ma bun programator a orcaru cop este
nsa mama u!
1+.C.( Pre/tirea pentru meseria optim
Pentru a pregat un cop n mesera optma de care are nevoe
socetatea atunc cnd e va a|unge matur, este nevoe de
conucrarea ambor parn.
n prma etapa fecare ntra pe rnd n Al&a roaga Pamntu sa e
spuna de ce meser va avea nevoe peste cca 20 de an dupa
aceea. Noteaza pe o hrte mesere obnute. Compara cee doua
ste. Prma denumre care apare comuna pe ambee ste,
repreznta mesera pe care o va avea vtoru cop.
Acum, amndo ntra smutan n Al&a se roaga a E sa e permta
creterea sufetuu care ntrunete cond optme pentru mesera
respectva. Mama trebue sa-L roage ca numa atunc cnd ese ce
ma bne, sa permta aceu sufet aes sa se cubareasca n uteru
e pentru a putea f pregatt catre erea n ume.
ncepnd dn prma una mama procedeaza conform ceor trecute
n paragrafu anteror, ctndu- tratate tnfce dn mesera
respectva.
133
F sgur ca aceste cunotne se vor fxa ntr-o asemenea masura
nct copu -ar putea ua doctoratu n domenu char a vrsta
de 15 an! Iar daca prn absurd consdera ca nu asta- pace, a
aceasta vrsta poate sa- dea ce pun bacaaureatu!
:n!luenarea vre"ii
Te pregatet de muta vreme pentru a vzta un anume oc,
nvestet o groaza de ban se nmerete sa a|ung acoo pe o
vreme pooasa, mposba de fructfcat ca tursm! Ce te fac?
Ratez excursa? Doar pentru atta ucru? n 'eta, desgur, n Al&a
nsa este cu totu atceva!
Intra n Al&a roaga Sprtee Superoare sa te a|ute: expca-e ce
efortur a nsemnat pentru ne adunarea aceste sume, ct de mut
-a dort aceasta excurse, ce mut conteaza pentru tne ca acum
sa po vzta acest oc. Daca toate acestea e fac a ora optma dn
noaptea aeasa pentru programare, n ma|ortatea cazuror a doua
z dmneaa ve avea pacuta surprza sa consta ca E te-au
ascutat, ca poaa a ncetat ca eventua va rencepe exact n
momentu n care te ve su n trenu spre casa!
Mage? Se poate, dar amntete- vorba: ,A|uta te vom a|uta"
sau ,Cere se va da".
nu uta sa Le muumet!
%9$% 0e6nici cone%e Autocontrolului
%9$% /1servaii /enerale
n cee ce urmeaza vo prezenta ate cteva tehnc conexe u
Al&a, a|utatoare n tmpu medtae pentru obnerea euror
134
propuse. nante de a prezenta tehnce menonate, cteva
observa generae:
1. Exsta 9egi ale =niversului! -Sgur ca da; cu ee se ocupa
tnee natur.
2. Putem sa ne rdcam deasupra acestor eg, sa e depam? -Nu.
3. Are Unversu cunotna de sne? - Extrapond de a o mca
parte a sa, adca de a no, nu ar f ogc sa presupunem acea
ucru despre totatatea u?
4. Este Unversu ndferent faa de no? - Nc nu se poate concepe
aa ceva. Suntem parte dn e ne nfueneaza.
5. n fondu nostru suntem bun sau ra? - C e pun n starea de
medtae n Al&a cnd egature noastre cu Unversu sunt cee ma
strnse, nu suntem capab de nmc rau; doar de fapte bune.
Daca cee susnute a punctu 5 nu ar f cee reae, att no ct
toata umea ar f probab radca schmbate; tocma de aceea,
datorta fapuu ca aceasta carte poate cadea n mne unora
{pun, este drept) care nc nu vor sa ncerce zona Afa, am oms
n mod vot unee tehnc de care poate a auzt sau char e t, dar
care n 'eta pot f fooste n scop maefc.
%9$- 0e6nica "olosirii Cristalului de Cuar
18.-.1 Despre Cristalul de Cuar
Cristalul de Cuar, a fe ca .ietrele preioase sau semipreioase,
a fost foost dn cee ma vech tmpur, dar treptat a cazut n
utare. Despre .ietrele semipreioase am amntt doar n treacat n
tabelul 0, prezentnd care chakra este actvata de catre o anumta
patra.
n cee ce urmeaza vo prezenta doar Cristalul de Cuar.
135
Cuaru, Crstau de stnca, este un boxd de scu crstazat, pur
sau connnd mpurta care pot da dferte cuor. n cee ce
urmeaza ne vom refer a Crstau ab, dec SIO2 pur.
E apare crstazat sub forma de prsme hexagonae, avnd a unu
dn capete (sau n cazur foarte rare, ta ambee) cte o pramda
hexagonaa. De obce aceasta pramda este formata dn tre
suprafee pentagonae ma mar, ntercaate cu trunghur ma
mc. Marmea Crstaeor poate vara de a cva mmetr a
cva metr!
Prn acest vrf pramda e dega|a o energe foarte puternca, ar
cnd Crstau are doua vrfur, atunc practc dubeaza energa
radata. Crstaee de Cuar transforma, convertesc transmuta
energe.
Pot f consderate ca nte condensatoare acumuatoare de
energe, dar n acea tmp ca antene de emse-recepe cu
ampli&icator ncorporat. Ca oscatoare ee sun fooste n foarte
mute domen ae eectronc.
Se consdera ca pentru creterea unu Crsta de Cuar de 5 cm
ungme este nevoe de cea 10 m de an.
n mod natura, un Crsta de Cuar dega|a un cmp energetc
compus dntr-un centru gr-abastru ncon|urat de un hao ab,
vrnd cteodata spre gabu. Crstaee de Cuar coorat preznta
ate cuor. Un Cuar fotografat prn efec Kran sau
eectronografe preznta o magne steara emnd raze abe n
toate drece.
Toate corpure care sunt n contact cu un Crsta de Cuar capteaza
o parte dn ncarcatura sa energetca, canttatea de energe
captata fnd proporonaa cu durata de contact.
Energa transmsa de un Crsta penetreaza orce medu, char
apa {care tm ca stopeaza undee rado). Un exces de energe se
136
manfesa n medu ca un hao abastru, cteodata cu nuane
maron, detectab de orce carvazator.
%9$-$- *curt istorie a "olosirii Cristalului de Cuar
Foosrea Crstaeor de Cuar se perde n negura tmpuror. Se
crede ca ee erau de|a fooste curent n timpul civili5aiei *u
(denumta dupa contnentu mtc respectv), o supercvzae care
se presupune ca ar f exstat ntre an 60000 40000 .H. n epoca
*u se fooseau curent baghetee cu Crsta, preuate -uteror de
civili5aia atlanlor (apogeu dezvotar a fost n |ur de an 15000-
12000 .H.). La aceta apare banda de comunca. Vndecator
atan fooseau curent puterea Crstauu, ma aes sub forma
baghete, n aceasta epoca Crstaee serveau de asemenea
pentru ntarrea aure, a cmpuu energetc dega|at de om.
Se pare ca n unee par ae Atantde e fooseau efectu de
pramda sub forma unor pramde ggantce dn Crsta, destnat
acumuar concentrar energe ntr-un scop precs cum ar f:
pentru umnat sau pentru transport terestru. Se pare ca fora
Crstaeor era expoatata ntr-o foarte mare masura, dar era
ncon|urata de o aura de mster. Probab ca acest mster care e
acoperea se datora s utar unor ucrur esenae dn cee preuate
de a cvzaa Mu.
Se admte ca tocma foosrea ncorecta, n exces, a acestor fore
enorme ae Cuaruu sa f fost una dn cauzee prncpae ae
distrugerii Atlantidei, datorta actvar unor fore ae natur ntr-o
manera ncontroaba.
Apropndu-ne de vremure noastre regasm dn cnd n cnd,
drect sau ndrect, trmter a foosrea Crstaeor.
137
Mose foosea bagheta, dupa cum putem deduce dn Cartea
(Aodului unde se descru efectee sae mracuoase.
Utarea a acopert repede acest nstrument, ca pe atee.
Bagheta revne n legendele regelui Art$ur i ale vrjitorului *erlin.
Prn trade, sabia (Acalibur a regelui Art$ur se pare ca avea
ncastrat un Crsta n mner, motv pentru care era nvncba. Se
amntete vag ca Mern foosea Sfera dn Crsta ca ar f avut
acces a tna atanor (bagheta), dar dn acea peroada nu ne-a
parvent nmc precs.
Sa ma facem un nou sat n store spre no: n epoca medevaa
ntnm ara ceva egat de tehnca atanor:.
Nostradamus. Conform egende e se foosea tot de o /&er de
Cristal pusa pe un treped de cupru, ar pentru a- mar puterea o
ncrca cu a|utoru une bag$ete atlante.
Dupa cum vez, nu exsta dect reatar foarte vag, care pot f
egate de Crsta utzarea u. Le ntnm n 0storia (Atremului
Nrient.
Treptat utzarea or s-a perdut, ramnnd undeva n memora
coectva. Iata de ce mag, vra|tor etc. foosesc bagheta n
ceremone or, gnornd nsa n ma|ortatea cazuror natura e
reaa modu de foosre.
Tot aa Sfera de Crsta este dntotdeauna consderata ca un
auxar ndspensab pentru carvazator ce doresc sa studeze
vtoru.
Redescopernd dn trade popuare dn memora cvzae
toate aceste nstrumente, acum ncepem sa e studem dn nou
foosndu-e, observnd efectee ncercnd sa ntum
subteranele.
18.-.( Despre Cristalul tu
138
Crstaee se gasesc de obce n mne, fnd cunoscute sub numee
de geode sau for de mna, dar apar n ocur muntoase cu
aunecar de teren, n abe unor rur de munte etc. Dec po sa
procur un Crsta de Cuar de mna de a un mner, de Ia un
geoog, dntr-o coece sau de a un magazn de mneraoge. Dar
atene, char daca a o foare de mna n mna, nca nu e sgur ca
a Crstau tau! |nnd foarea de mna n mna, ntreab-o dac
ntre Cristalele sale eAist i Cristalul tu. n cazu unu raspuns
afrmatv unu dntre ee se va desprnde practc de a sne. Iar daca
nu, nu-1 fora; n ce ma bun caz po sparge Crstau! Ma bne
roaga- pe cunoscu care au for de mna n casa sa e ntrebe, n
modu aratat, daca nu conn Crstau tau. Inssta, nu te
descura|a; n fna ve gas! Po gas char ma mute. Cu att ma
bne. Daca gaset unu cu doua vrfur te po consdera char
norocos, deosebt de norocos!
Daca n cadru une excurs gaset un cmp pn de Crstae
gaset pe ce care este a tau, ntreaba /piritul *untelui daca a
voe sa e. Nu -1 nsu dect daca a acceptu!
Odata procurat un Crsta asa-1 cea o saptamna a ndemna
orcu nante de a ncepe purfcarea u, pentru ca dupa aceea sa
nu ma puna nmen mna pe e.
Pentru purfcare, adca pentru a ndeparta toate vbrae strane
Crstauu, ne-1 apte ze n sare marna.
Dec; Crstau pe care 1-au ppat cea spaa-1 bne, usuca-1 cu
un prosop curat ne-1 acopert cu sare tmp de 7 ze. O ata
modatate de purfcare este mpingerea dn e a mpurtaor
energetce cu Lumna, n modu n care -am amntt a
ndepartarea dureror.
139
Dupa purfcare Crstau nu ma are voe sa fe atns de ate
persoane. Daca totu a fost atns accdenta, repeta fe purfcarea
cu sare peste noapte, fe cu Lumna.
Acum, confeconeaza- o pungua dn pee, matase, bumbac sau
orce matera natura sau pune-1 ntr-o montura dn Argnt sau dn
Aur poarta-! a gt n dreptu chakre nm (chakra IV) atrnat de
un nur dn matera natura (bumbac, pee) sau un anor, tmp
de cea 30 de ze. n acest rastmp e a|unge sa vbreze consonant
cu vbrae tae, sa fe ntr-adevar a tau.
Crstaee sntetce char daca sunt ma pure cteodata dect cee
naturae (n prvna connutuu de SIO2), nu au acumuat attea
cunotne, astfe nct trebue puse ntr-o pramda nga un
Crsta natura tmp de 30 de ze ca s nvee. Dar char atunc,
nu au performanee ceor naturae!
Cristalul foost a stcara scumpa, ampadare, mc obecte
decoratve, b|uter, nu este dect stca, adca sticla de plumb.
Ncodata nu va f Crsta de stnca!
18.-.. ncrcarea Cristalului
Daca n urma foosr Crstauu consta ca -a scazut capactatea,
ucru foarte rar ntmpat, rentrodu Crstau ntr-o pramda pentru
cea 30 de ze, aceasta fnd cea ma uoara metoda de ncarcare
energetca a Crstauu. Pramda o po confecona dn paca|,
masa pastca, carton, stca, orce, dar nu meta. Po sa- fac doar
muche, n acest caz se poae foos srma. Trebue sa cont doar
ca: Latura baze = namea x 1,57075 Mucha ateraa =
namea x 1,4945
Orenteaza pramda astfe nct ungu aturor sae sa prveasca
exact spre punctee cardnae. Pune-o undeva unde sa nu fe n
140
apropere de metae mar sau de cmpur ca cee generate de
aparatu de rado, TV etc.
Confeconeaza un suport pe care ve aeza Crstau cu vrfu spre
nord, a o treme de a baza pramde.
Odata un Crsta ncarcat, po sa fooset a ncarcarea atora, tot
cea 30 de ze.
Or de cte or consta ca a scazut capactatea Crstauu, ca -a
scazut puterea, ncarca-1 dn nou n pramda sngur sau de a at
Crsta.
<olosirea Cristalului pentru sine
Crstau este o anten de emisie-recepie cu ampli&icator
ncorporat. Prn baza sa absoarbe energia, prn vrf o emte, ar
prn atur preznta un fenomen de sc$imb energetic.
Tocma de aceea recomand purtarea lui n permanen la g7t n
poze vercaa cu vrfu n |os. n acest caz, prin ba5 va capta
9umina de la (l, va absorb oae energe cenu pna a negru
(dec tot ce nu este ab-pur) dn tne e va trmte n Pamnt spre
neutrazare.
Daca a un Crsta cu doua vrfur, am spus ca te po consdera nu
numa un norocos, dar un ferct! Aceste Crstae rare au un
puternc cmp energetc benefc, pe care - sunt convns ca a
gradu de pregatre pe care a de|a po vzuaza. Purtnd un
asemenea Crsta tot n poze vertcaa, cmpu acestua te
nveete te prote|eaza de orce nfuena negatva, maefca,
ncepnd de a g7ndurile rele pna a magie neagr! Vez doar sa
nu perz. Un a doea nu ve ma gas!
18.-.8 Meititaia si ru/ciunea
141
Rou medtae este de a egaza foosrea smuror materae cu
cee dn panu sprtua.
Ia Crstau tau n mna dreapta ncearca ntrarea n Al&a. Acum
ne- n mna stnga cu vrfu spre pama repeta ntrarea. A fost
mut ma uoara comuncarea cu /piritele /uperioare, char foarte
uoara? Natura. EI receponeaza prn baza Lumna o transmte
prn vrf, care acum a fost ndreptat spre chakra ta de recepe dn
mna stnga.
n bserca, n tmpu su|be, ne Crstau cu vrfu spre pama
mn stng. Observa efectu! Trarea mstca a ceea ce se
ntmpa este compet ata! Et mut ma aproape de E! Repeta
expermentu acasa n tmpu rugacun tae cotdene, observa
dferena faa de o rugacune cu m7inile goalei Acum tot cu
Crstau n mna stnga orentat spre podu pame ncearca sa
cobor rugacunea spusa catre sus dn mnte, n nma. Observa
dferena!
18.-.C Comunicarea cu alii
mpreuna cu un cunoscut, coeg de grup Al&a, face un experment
nnd cte un Crsta n mna. Pentru nceput ce care va emte sa
na Crstau n dreapta orentat cu vrfu spre ceaat, ar ce care
receponeaza sa-1 na n stnga cu vrfu spre pama. Reaxa-va,
ntra n Al&a trmte unu spre ceaat o magne smpa dar
frumoasa: mau mar, o foare, un cmp nfort, un pru curgnd
peste petre etc. Schmba roure ( poza Crstaeor), dupa care
compara ce s-a transms ce s-a receponat de fecare data. Ve
142
ramne surprn ct de bne corespund magne transmse cu
cee receponate.
Repeta exercu pna ce merge foarte bne. Acum contnua cu
etapa a doua, n care ne Crstau amndo cu mna stnga,
orentat spre pama. Repeta acum pna cnd merge bne.
Mar dstana dntre vo! Ea nu ntervne n catatea recepe. V-
am dat o posbtate de a putea ua contact ntre vo pe pan
subectv nterpunnd Crstau - antena de emse-recepe cu
ampfcator ncorporat!
Utma etapa a acestu experment pe care -1 propun este satu
n Tmp, ara nnd Crstau n stnga orentat spre pama.
Compara rezutatee obnute astfe cu cee efectuate (daca a
ncercat aa ceva pna acum) fara Crsta! Nc ac nu exsta mte!
18.-.A Diadema atlanitor
Un m|oc ut pentru comuncar n Spau Tmp este ceea ce se
cunoate sub numee de dadema atanor, dupa numee ceor de
a care se pare ca ne-a parvent dn store.
Pentru aceasta a nevoe de o banda de cupru de cea 4-5 cm
ame o ungme sufcenta sa- cuprnda capu, n m|oc,
fxeaza- o bucata crcuara de argnt de cea 30 g (de exempu, o
moneda) foosnd un adezv rapd. Foosete o montura tot dn
taba de cupru, modeata n forma de degetar n care pete
Crstau de cea 4 cm ungme 2 cm dametru cu vrfu spre fund,
apo pete fundu degetaruu de bucata de argnt.
La capetee dademe practca cte un orfcu prn care trec cte o
srmua de cupru, pentru a o putea fxa pe cap. Pune-o pe cap,
astfe nct Crstau sa fe n drepu cee de-a VI-a chakre. Pune-te
comod n fotou, nchde och, ntra n Al&a stai pe recepie.
143
Daca vre, te po acorda catre o anumta consteae sau zona a
ceruu. Ve avea magn tuburatoare, nemavazute, magn
transmse de ce cu care eti pe recepie. Nu uta mantree de
protece de a|utor!
Cunoate-, ntreaba- despre vaa or, transmte-e magn despre
Pamnt, Et unu dntre ce care comunca prn m|oacee de
comuncae ae vtoruu, foosnd unde purtatoare hperumnce
(tahon?) care sfdeaza dstanee tmpu! m vne sa cred ca
m|oacee de comuncae ae vtoruu vor f foarte apropate faa
de ceva asemanator, a fe cum transportu vtoruu, cred, va f
bazat pe dematerazare rematerazare!
%9$-$G $a/6eta ma/ic a Cristalelor
Procura- doua Crstae cu un sngur vrf, de 2-3 cm ungme s
0,5-1,5 cm dametru, o eava dn cupru cu dametru nteror
corespunzator dametruu Crstaeor, o fe de pee (naturaa)
unga de cea 90 cm ata de 1,5-2 cm, precum un tub cu adezv
unversa.
|eava de cupru tae-o a o ungme de 30 cm, ar a cee doua
capete tae cu ferastrau pentru metae, cte doua fante
perpendcuare una pe ata, adnc de cea 2-3 cm (pentru a- putea
a sau ngusta capetee n funce de dametree Crstaeor de
care dspu). Crstaee trebue sa aba vrfure bne formae, cu
suprafeee car demtate. Fxeaza cee doua Crstae a capetee
tubuu, unu cu vrfu spre afara, ar ceaat - cu vrfu spre
prmu. Strnge cu un patent capeee crestate pete-e cu un
adezv. Ut ma etapa este nfaarea tubuu de a un capat a
144
ceaat cu banda de pee pusa n spraa pe tub fxata dn oc n
oc cu cte o pcatura de adezv.
Este bne ca nante de confeconare sa purfc Crstaee n sare
sa e por nga corp cea 30 de ze.
Po s- confeconez un toc pentru bagheta, dn pee sau at
matera natura (char o bucata de treste de dametru
corespunzator nchsa Ia unu dn capete).
Pentru foosre: actveaza- cee doua chakre secundare dn pame
ne bagheta cu baza crstaeor n dreptu chakre de emse dn
mna dreapta (a dreptac). Ceaata chakra deschde-o spre E
pentru a prm Lumna. Energa emsa de chakra pame drepte este
ampfcata enorm de mut n ungu tubuu emege ca un
fascco deosebt de puternc coerent prn Crstau dn vrf.
Sa presupunem acum ca motanul i s-a ntors acas rnit. Ateapta
pna adoarme, deoarece nu-m vne sa cred ca ve convnge sa
stea cucat ntt pe peroada ct a|u! |ne mna stnga n
poza de recepe Lumna (Energe) ar cu bagheta n pama mn
drepte fa mcar crcuare orare (n sensu aceor de ceas) cu vrfu
actv n |uru zone ezate. Vzuazeaza n acest tmp fasccou care
emerge dn bagheta, precum efectu sau curatv asupra ran
(deznfectare, hemostaza, apo nchdere refacere a esutuu
ezat). Totu a ma pun tmp dect ne a acum ca sa descrem
astfe ce a de facut! n genera ve sm un fe de furncatura n
dreptu chakre pexuu soar, o senzae foarte pacuta. Este
semnau receponar energe de vndecare trmse (Ia fe se smte
a actvarea orcu, ndferent de dstana, cu sau fara bagheta),
n momentu cnd nu ma vzuazez nc un fascco emergent
nseamna ca procesu s-a ncheat.
145
La fe po utza bagheta n ate cazur. Astfe, n cazu une
fractur, dupa mobzarea membruu sau a zone respectve,
energzeaz-o perodc nu ve constata atceva
dect o dmnuare a dureror, aatur de o sudare mut ma
acceerata!
Pentru cazu n care doret emnarea unor energ perverse,
ucreaza nvers.
|ne bagheta n pama mn stng cu vrfu spre chakra de
recepe, ar dreapta orenteaz-o spre Pamnt.
Po ucra mping7nd afara cu Lumna energe cenuii dn corpu
respectv, asemanator cum -am prezenta a naturarea dureror.
n genera rezutatee se ameoreaza o data cu practca. Cu ct
utzez ma mut bagheta, cu att devne ma efcace.
Acest proces curatv se poate apca n egaa masura panteor
(de apartament sau de gradna).
Ma mut, probab ca modfcare meteoroogce depnd nu doar de
cmpure magnetce dn |uru Pamntuu, c de radae ce vn
dn afara u. Cmpu tau, sa-1 numm biomagnetic, este egat
ntm de ce a Pamntuu. Orentnd bagheta n sus spre cer
magnndu- pe ecranu menta ct ma exact ce doret sa ob
daca a o motvae puternca po char avea surprza sa ob rea
modfcarea meteoroogca necesara. Astfe, n cazu une po
puternce po cere oprrea e char nsennarea!
Utzare sunt nenumarate, ncredbe deosebte, |-am dat doar
cteva exempe, restu urmeaza sa Ie gaset prn expermentare
tae. Dar nu uta; nu te |uca cu bagheta nu ncerca sa fac rau
cuva! n acest dn urma caz scap ce ma bne nereund ace rau,
dar po sufer ceea ce se cunoate sub numee de e&ect de
bumerang !
146
18.-.1> C,mpul "orelor protectoare a Cristalelor
Procura- ma mure Crstae marunte de Cuar, patru bocur de
Cuar ab mcrocrstan, ceva mastc sau un at adezv rezstent a
apa.
Crstaee, care de data asta pot f mc for de mna, cu
dametru de 3-8 cm, fxeaza-e ntr-o scobtura pe care a facut-o n
bocure de Cuar ab, cu vrfu n sus. Repartzeaza acum aceste
bocur n |uru case, cte unu pe dreca ceor patru puncte
cardnae. Daca ntr n Al&a po vzuaza energa emsa de ee ca
un dom ab de Lumna care ncon|oara casa, prote|nd-o de tot
ce are ata cuoare dect abu.
Po ncarca armonza aceste Crstae foosnd bagheta descrsa
ma sus, dr|nd fasccou de raze (ha sa e numm de acum
nante psionice% spre fecare boc.
Daca cumva -a fxat bocure de protece n |uru gradn, po
char sa e programez (tot cu bagheta) pentru a stmua creterea
panteor, pentru a e prote|a de daunator etc.
n cazu n care nu dspu de cee de ma sus, po de asemenea sa-
creez cmpu de fore protectoare, foosnd patru mc Crstae
fxate n cte un tubuor dn cupru de dametru ungme
corespunzatoare nvete n pee dupa modu cunoscut a
confeconarea baghete. Paseaza-e n sou gradn pe dreca
puncteor cardnae, ngropate pna a nveu cupruu. Ma
confeconeaza a cncea dspoztv, pe care sa ngrop a
m|ocu ceor patru de dnante. Penru a marca ocu unde e-a pus
n so po sa e ncon|ur cu bucaee de Cuar mcrocrstan abe
cuese (de exempu) dn aba ruror de munte.
| se pare ca cee de ma sus prezentate a acest capto refertor a
Crstau de Cuar aduc a Mage? n prmu rnd, ne cont de
147
dferena ntre Maga aa-zsa alb cea neagr care rezda dn
sensu utzar aceea fore pe care am numt-o psionic. Cred
nsa ca Maga nu este dect numee dat acum une tne nca
neexpcate, pe care o studem momentan numa sub aspectu
efecteor sae.
18.-.11 Protectorul personal din Cuarul cu dou v,r"uri
Dupa cum -am ma spus, Crstau de Cuar cu doua vrfur este o
rartate. Daca totu po procura un astfe de Crsta, a a
dspoze unu dn cee ma puternce m|oace de protece
ndvduaa mpotrva orcare nfuene maefce (de care dn
pacate suntem ncon|ura din belug!%.
Purtnd permanent asupra ta un astfe de Crsta cu doua vrfur
purfcat n sare marna purtat 30 de ze pentru echbrarea sa
cu vbrae tae, e te va ncon|ura cu un gob de energe
protectoare aba, gob care menne efcactatea att tmp ct
por Crstau.
E funconeaza ca un fe de ampfcator ndvdua a foreor tae
mentae de protece. Po char vzuaza aceasta sfera de protece
daca te af n Al&a.
Pentru a- ncrca este bne ca n tmpu ceor 30 de ze de
armonzare sa transm n Al&a comanda de ncarcare cu energe
benefca, cu Lumna. Poarta- n poze vertcaa,
18.-.1- Pendulul cu cadru de preci#ie
18.( @adieste#ia "su&iectiv"
148
Instrumentu pe care -1 vo descre are rou de a crete precza
orcaru pendu. Confeconeaza- un pendu dntr-un Crsta mc de
Cuar de cea ,5 cm ungme a care cu un adezv unversa fxez
de baza un ne de cupru de care ataez un anor tot de cupru
de cea 30 cm ungme.
Pentru confeconarea cadruu de precze procura- patru tubur
dn cupru de 30 cm ungme 1,5-2 cm dametru. A nevoe de
doua pac patrate dn emn (poate f fnsat dnante pentru a- da
un aspect estetc) cu atura de 10 cm grosmea de 2,5. Cu o
bormana da cte 4 gaur n dreptu couror pna a |umatatea
grosm emnuu, cu dametru corespunzator evor de cupru. Una
dntre pac gaurete-o n centru, pentru a putea suspenda
anoru. Fxeaza acum tubure de cupru n orfce practcate n
cee doua emne cu a|utoru unu adezv unversa, obnnd cadru
pentru pendu. Cu un mc dop conc dn cupru sau at matera
(emn, masa pastca etc.) fxeaza anu penduuu n paca
superoara a cadruu astfe nct e sa atrne ntre tubure de
cupru, ar Crstau sa se gaseasca a cca cm de suprafaa pac de
baza.
Penduu astfe confeconat este deosebt de sensb, po foos
n teren (nndu-1 pe o pama apcnd-o pe ceaata deasupra
pentru stabtate) sau acasa (de exempu cnd ucrez pe o harta),
punndu- doar o pama deasupra pe cadru, n caz de reace
poztva e va ncepe sa faca o rotae de mcare orara, ar n caz
de reace negatva, nvers. Pentru a foos n mod optm acest
nstrument a nevoe de muta rabdare, cu att ma mut cu ct
efcactatea u crete prn practca.
%9$.$% Noiuni de &a#
149
Probab ca a de|a cteva noun despre radesteze; tocma de
aceea nu vo ntra n deta.
Radesteza este o tna, dar n acea tmp o arta, foosta de
asemenea dn cee ma vech tmpur. Cee ma vech magn pe
care e avem sunt cee ae cuttorilor de ap (fntnaror).
Aceta erau persoane sensbe care gaseau (detectau) pnzee de
apa pentru fntn. Pentru detectarea ape e fooseau foosesc
un beor dn aun, sace sau at emn n forma de ,Y" nnd n
mn cee doua capete, ar ba5a orcntnd-o nante. n dreptu
surseor de apa senzoru se apeaca n |os. De asemenea se ma
ucra se ucreaza cu penduu.
Se ma foosete un mc dspoztv numt ,ansa", confeconat dntr-
o srma de cupru (dar nu obgatoru) ndota ntr-un ungh de
aproxmatv 35. Capetee sunt ndote spre afara n ungh drept
ascute. Ansa se ne ntre degetu m|ocu ce mare, n poze
vertcaa, capetee ascute consttund un fe de aA de rotae. O
mcare a anse ntr-o drece sau ata faa de punctu de echbru
se consdera raspuns poztv sau negatv, dupa cum s-a facut
convena mentaa anteroara. De obce o depasare a vrfuu
anse spre stnga (daca este nuta n mna dreapta) se consdera
raspuns poztv, ar ramnerea e n poze de echbru (cu vrfu
orentat nante) raspuns negatv. Foosnd o scaa gradata
asemanatoare unu raportor, raspunsu poate f char cuantfcat.
Este foosta att n teren pentru detectarea ape, a zacamnteor,
pentru stabrea cmpuror energetce, ate ocazar etc., ct
acas penru ucru cu harta n detectar ocazatoare, evoua
star de sanatate a cuva prezent sau afa a dstana, stabrea
prezene enttaor sau nfueneor maefce etc.
150
Sa remarcam faptu ca orcum ne-am nvrt n |uru ansei,
pendulului, &urcii etc., ce care seszeaza tot tu et, jucriile
respectve nefnd atceva dect o preungre a percepor tae, un
fe de ampfcator a unor mcar muscuare nseszabe atfe.
,Percepe senztve energetce care se creeaza a ntrarea ntr-un
cmp vbratoru care nterfereaza cmpu vbratoru propru a
tehncuu (ndus menta de nformaa tematca ordonata)
aduce n starea de nve vbratoru de rezonana, nduce mcar
muscuare vbrator manfestate prn contrac refexe nvountare
ncontente, care pentru o vzuazare hotarta necesta
nstrumente a|utatoare decodoare ampfcatoare ae acestor
mcar" (M. Fn). n utm an a no n ara s-au nfnat
dezvotat ma mute co de radesteze care au obnut rezutate
de prestgu.
18.(.- 0e6nica "olosiri radieste#iei su&iective n
Autocontrol
Penru ce care practca Autocontrolul, radieste5ia poate capata o
forma specfca deoarece se afa ma aproape cu un pas de sursa
nformaonaa. Nu ma a nevoe de un nstrument, de un
ntermedar, de o extndere a ta. Tocma de aceea, ata ce-
recomand: deasupra ecranuu menta, con&ecionea5-i un puptru
de comanda. Adca stuea?,- acoo o ansa sau un ac ndcator cu
poza pe vaoarea 5ero ntr-un capat a scae, ar a extremtatea
ceaata vaoarea 100. Scaa gradea5-o apo ntre aceste vaor.
Nu va trece mut ve avea nevoe de o nformae. De exempu, n
cazu unu ucer pe care -a vzuazat n stomac vre sa af ct
de avansat este, fa o convene: un stomac perfect sanatos va
prezenta vaoarea 0% ar un ucer perforat cu pertonta - 100%
151
(dec vaoarea graduu de perturbare a cmpuu energetc).
Urmarete acu ndcator ve avea drect vaoarea pe care o
repreznta stadu n care se afa organu respectv.
Cneva te ntreaba daca un anume ceai, primit de la altcineva este
bun sau nu n maladia pe care o are. Instrumentu acesta -ar
putea spune n acest caz, faa de un caz potetc unde efcactatea
ar f 100%, ct ar f de efcent ceau respectv. Nu da nsa
raspuns n caz de efect negatv. Tocma de aceea aatur de prmu
instrument paseaza un a doea, de tp gavanometru. Ac poza
de zero a scae sa fe pe m|oc, ar a ceeate doua extreme ae
scae sa se gaseasca cfree+100 -100. Cu acest a doea
nstrument astfe generat po cuantfca att benefctatea ct
maefctatea cuva (sau a ceva) faa de cneva (subectu tau
etaon).
Tot pe puptru ataat ecranuu menta po sa pu un contor
de 2-3 cfre care sa dea anumte numere de care a nevoe, cum
ar f: care chakra (sau chakre) trebue actvata, cte energzar
trebue efectuate, a cte ze nterva ntre ee etc.
Punndu- doua LED-ur: unu rou unu verde, po obne
medat raspunsur de tpu Da/Nu. De exempu: Am voe sa a|ut
persoana asta? Verde = Da; Rou = Nu. Are entiti male&ice pe
eaE Verde = Da. n acest caz contnua cu ntrebarea: C7teE,
raspunsu ob pe contor, Are nfuene maefce asupra sa
(gndur negatve, mage neagra etc.)? Raspunsu vne a fe.
exempee pot contnua a nesfrt. Cau pe cneva nu t unde
se gasete. Proecteaza- pe ecranu menta harta ar
urmarete-o cu degetul. Aprnderea LED-uu verde ndca prezena
u (e). Schmba scara har contnua pna cnd a raspunsu ce
ma deaat posb.
152
n genera, foosnd acest pupitru de control dotat cu orce a
nevoe (nu uta mantra de a|utor: Am tot ce-mi trebuie ca sa &ac
toi ce vreau i am lot ce vreau ca s &ac tot ce trebuie% po prm
orce nformae obnuta cu ansa radestezca pe cae clasic, ba
char ma mute!
%9$* Hi)on)
18...1 5oiuni /enerate
Deoarece n zee n care nve reaxarea prn A utocontrol a tmp
destu, vo ncerca sa- preznt exercu Bigong (pronune: $i
cunc% nu numa pentru reaxare, c pentru fortfcarea
organsmuu sau tratarea anumtor maad. Ma mut, daca et
sresat, daca a probeme cu ntrarea n Al&a, prn ntermedu
exercor Bigong te po reaxa ma uor. Bigong-ul face parte dn
cutura mutmenara chneza Ia fe ca prncpu )0,-)A,+ sau
acupunctura, fnd consderata ,nvaatura contopr omuu cu
ceru".
Traducerea ad literam - nseamn; Bi - energie, gong -eAersare,
antrenare (dec ar f antrenarea sau eAersarea energiei%. In acest
context O nseamna energie motenit, depo5itat n abdomenul
in&erior. Aceasta energe asgura mennerea ve, dar o data cu
trecerea anor scade ncet contnuu.
n tmpu exercor de Bigong efectuam o regare a resprae, ne
reaxam compet, ne gom subcontentu, ar apo ne concentram
asupra dferteor par ae corpuu. Scopu exercuu este
ntarrea corpuu a sprtuu, prevenrea tratarea boor,
preungrea ve. Cu Bigong-ul se ocupa char ceebra Carte de
medicin intern a mpratului +alben; ,Atunc smm O-u
153
motent daca ne-am eberat de vona dornee noastre. Daca
cneva este capab sa se scufunde n sne, boaa nu ma ataca.
Sa nspram esena ve ne vom pastra prospemea sprtuu
a muchor". Bigong-ul are doua forme: o forma static o forma
dinamic, n prmu caz exercu de resprae de concentrare
sprtuaa are oc ntr-o poze reaxata a corpuu, pe cnd n a
doea caz se ataeaza o mcare specaa -2aijiau&in-ul. <n cee
ce urmeaza vo prezenta doar prncpe Bigong-ului, urmnd ca
sa te adaptez n funce de necestae tae.
%9$*$- "ectele terapeutice ale
Exercu de resprae are efecte benefce asupra scoare
cerebrae, a sstemuu nervos vegetatv, nm, sstemuu
crcuator. Infueneaza actvtatea organeor dn cavtatea
abdomnaa, corecteaza reace maadve ne face capab de a
ne coordona actvatea corpuu.
Masurndu-se cu un eectroencefaograf (EEG) actvtatea
cerebraa, s-a observat o actvare a undeor, domnnd cee Afa,
ma aes n zonee frontaa paretae, ac fnd zona cea ma
specazata a creeruu, zona contente. Bigong-ul are efect
puternc asupra gndr memore, ntruct numaru de respra
scade a 4-5/mnut, mcarea muchor ntercosta a dafragme
crete de 3-4 or faa de o resprae normaa, n tmpu exprae
apare o exctare parasmpatca, ar a nsprae, una smpatca.
Dec cu aceasta resprae ncetnta armonzam sstemu
vegetatv. Consumu de oxgen scade cu 30%, ar ce energetc cu
20%.
Respraa profunda are efect asupra organeor dn cavtatea
abdomnaa de parca ar f masate. Mcare ampe, rtmce ae
pereteu abdomna ae dafragme creeaza n abdomen vara
154
de presune care ntensfca crcuaa sangvna perstatsmu
ntestna. Ca urmare, crete apettu se mbunataete
actvtatea renaa.
De asemenea se marete secrea de sava, care a rndu e a|uta
dgesta. Crete temperatura umdtatea pe, n urma resprae
dmnuate se ntensfca schmbu de gaze respectv saturaa cu
oxgen a sngeu, fapt ce actveaza funce cerebrae
muscuare. Ca urmare a varae de presune dn abdomen se
mbunataete returu venos, factndu-se asfe crcuaa
sangvna actvtatea cardaca, n pus, prn reaxare scade
tensunea arteraa. Dn toate acestea rezuta posbtatea foosr
Bigong-ului n terapeutca.
Ce ma puternc efect se obne n cazure de hpertensune,
afecun ae artereor coronarene, ucer gastrc, ptoza stomacaa,
constpae, afecun ae aparatuu resprator neurastene.
n Chna Bigong-ul este foost n toate nsttue n care se apca
medicina tradiional fe ca atare, fe n combnae cu ate tehnc
ca: acupunctura, moAibustia, masajul etc., ar rezutatee sunt
remarcabe {80-90% efcactate). Metoda de tratament prn
Bigong s-a extns de|a n ate ar ca: SUA, Evea, URSS,
Medc care foosesc Bigong-ul pot acumua prn exerc atta
energe !-ai?i% n corp, nct e pot ceda o parte dn ea pacentuu
ameornd astfe deregare egate de crcuaa energe n
organsm. Ca urmare pacentu smte o cadura pacuta n zona
afectata, nceteaza durerea, oboseaa trece, ar dupa tratament se
smte fortfcat, n Chna, |apona, SUA se efectueaza cercetar
egate de Bigong. Temee ma mportante sunt: nfuenarea
ceueor canceroase, mbunatarea rgar cu snge a muchor
cardac, modfcarea actvta eectrce a creeruu prn aceasta
mbunatarea auzuu vazuu. Se studaza modfcarea
155
sstemuu muntar, refacerea fracturor, schmbarea actvta
sexuae sub nfuena Bigong-ului etc.
18...( Po#iia corpului
nante de a ncepe exercu Bigong este mportant sa gaset o
poze corespunzatoare a corpuu. Succesu execue depnde de
reaxarea competa a muchor. Daca vre sa tratez bo,
ocazarea acestora n corp va dcta poza pe care o ve adopta.
Poza e57nd - e aez pe scaun, cu pcoaree paraee, spr|nte
de pamnt, fara sa se atnga ntre ee. Mne po sa e ( n poaa
sau pe genunch. Lasa- umer mo, nchde gura, mba sa-
atnga paatnu, zmbete. Po executa toate acestea eznd
turcete, daca aa te reaxez ma bne. Poza culcat pe spate -
partea de sus a corpuu sa fe pun ma rdcata dect cea de |os,
pcoaree sa Ie ntnse, a fe mne (de ambee par ae
corpuu). Restu, ca ma nante.
Poza culcat lateral- pu capu pe perna. Corpu ne-1 drept,
pcoru de |os ntnde-1, ce de sus ndoae-1. Brau de sus asa-1
pe pupa, ce de |os cu pama n sus. Cardac sa se cuce pe
dreapta.
Poza in picioare - sta cu pcoaree uor departate cu genunch
uor fexa. Umer asa- e|er, ndoae coatee astfe nct braee
trupu sa formeze un cerc mare; mne ne-e ntr-o poze de
parca a apuca cu ee o mnge mca, dar fara a se atnge degetee
de a una cu cee de a ceaata. Zmbete, nchde och gura.
Poza n plimbare - sta ntt 2-3 mnute, apo paete cu
stngu, tmp n care corpu ambee mn se ncna spre
dreapta. Apo paete cu dreptu, ncnnd corpu mne spre
stnga. Inspra pe nas, expra pe gura.
156
%9$*$* Rela+area psi6ic
Ve reu perfect n mprosptarea psi$ic, n reactivarea
incontientului ( contentuu) daca ve putea sa a|ung a o stare
de cam sa o men un tmp. Cu ct este ma profunda aceasta
stare de cam, cu att ma efcace este exercu. In acest tmp
emna gndure dn creeru tau. Trebue sa te concentrez asupra
punctuu 3an-2ian, punct care se afa n acest caz a cea 4 degete
sub ombc care este centrul energetic principal al corpului
uman. Nu trebue sa seszez nfuenee um exteroare, corpu
sau greutatea propre. Trebue sa a|ung ntr-o stare de parca a
dorm, dar cu pastrarea contente. Aceasta stare o po ange n
ma mute modur. Concentreaza-te asupra punctuu 3an-2ian
aunga- orce at gnd dn cap. Concentreaza-te asupra resprae,
asupra mcar peretuu abdomna. Numara de a 100 a (cum
fac Ia exercu de *ind Control%. Po sa te concentrez Ia cteva
cuvnte (de exempu: pronuna calm a nsprae relaA a
exprae). F atent a sunetu propre respra, ncepatoror e
recomand metoda numaratuu.
18...+ @e/larea respiraiei
A treea prncpu fundamenta a Bigong-ului este respraa
corespunzatoare. Prntr-o antrenare contenta po transforma
respraa toracca superfcaa ntr-una profunda, abdomnaa.
Aceasta se numete respraa 3an-2ian. Ca urmare crete
capactatea vtaa, se ntensfca schmbu de gaze crcuaa
sangvna, ar n urma masa|uu organeor abdomnae se
mbunataete dgesta absorba amenteor.
157
Exsta ma mute feur de resprae:
1. Respraa naturaa - ncontenta, saba, artfcaa.
2. Respraa abdomnaa - repreznta 4-5 respra pe mnut. In
mpu nsprae dafragma coboara, peretee abdomna se
bombeaza; n tmpu exprae au oc mcare n sens nvers.
Mcare dafragme ae pereteu abdomna trebue sa aba
amptudne maxma.
3. Resprae nversa - n tmpu nsprae dafragma urca, peretee
abdomna ntra nauntru, ar a exprae - nvers, n acest caz
amptudnea este ma mare dect a respraa abdomnaa.
4. Respraa preungta - ve ung tmpu nsprae sau a
exprae.
5. Respraa de-a ungu canaeor Du Ren - nspra pe nas prn
rdcarea toraceu, n acea tmp nchpuete- ca aeru (adca
energia vital Bi% coboara de-a ungu ne medene a corpuu
pna a ombc, dupa care atngnd uretra ntestnu gros se
rentoarce, urcnd de-a ungu cooane vertebrae pna a cap
ese pe nas.
6. Respraa atenta - ve ncerca sa o exersez dupa ce -a nsut
perfect respraa abdomnaa cea nversa. Dupa o nsprae
puternca pe gura sufa uor (superfca), aeru afara dn pamn.
7. Respraa ncpenta - o data cu reaxarea sprtuaa, cu
adncrea star de cam, respraa se ncetnete ntr-o
asemenea masura nct devne uoara, superfcaa. Se pare ca s-a
oprt compet, de parca am respra cu ombcu, n acest moment
energia motenit se ntinde i ncepe s pulse5e. Doar maetr
Bigong-ului sunt capab sa efectueze asemenea forme avansate
ae exercuu.
Respraa abdomnaa este recomandata ceor sufernz de maad
cardace crcuator; respraa preungta, ceor cu afecun
158
dgestve; nspraa pe nas expraa pe gura, ceor cu probeme
resprator; respraa de-a ungu canaeor Du Ren, ceor cu
suferne ae sstemuu nervos.
Exercu resprator efectueaza-1 tmp de 10-20 de mnute znc.
Nu fora executarea un tmp ma ung deoarece rt efecte
contrare.
18...8 0ipurile de Ei/on/
n funce de efectu dort, n Chna exsta 3 feur de Bigong;
W Bigong-ul medical, utzat n tratamentu maador cronce.
" Bigong-ul cotidian, pentru prevenrea mbonavror, pentru
mennerea prospem corpuu a sprtuu.
Bigong-ul artelor mariale c$ine5e (cu a|utoru Bigong-ului se
dezvota fora muscuara).
n cadru Bigong-ului medical, aegerea poze, a tehnc
resprae, precum modatatea de concentrare este determnata
de maada nsa.
Aegerea poze este dctata de consttua bonavuu de tpu
maade de care sufera. Ce sufernz de maad cronce, cu
organsmu sabt, vor face exercu n poza cucat, n cazu
bonavor cu tensune rdcata cu maad crcuator, este
preferata poza eznd. Cardac sa nu faca ncodata exercu n
poza cucat pe stnga! In poza cucat pe dreapta stomacu se
goete ma uor, tocma de aceea se recomanda aceasta poze n
cazure de ucer gastrc, coc, ptoza stomacaa. Ce cu suferne
cronce hepatce vor aege poza cuca pe stnga, ar ce sufernz
de bronta cronca astm, poza cucat pe spate, n poza
cucat pe torace, gtu umer sa fe ma sus cu cca 20 cm.
Deoarece n toate poze apare o presune negatva, nspraa
159
devne ma dfca dect expraa, de aceea poza aceasta este
benefca pentru mcare resprator. Un a|utor supmentar
repreznta nsprarea pe nas exprarea pe gura. n cazu
mbunatar stuae, n orce maade cronca se poate aterna
poza cucat cu cea eznd.
Poza n pcoare sa o efectuez n aer ber numa daca et
sanatos sau dupa ce te-a vndecat de o boaa ma pun grava. Nu
este permsa efectuarea n pcoare a exercuu n caz de
tensune rdcata sau prea scazuta, deoarece po ame cadea.
Dezavanta|u poze n pcoare este ca reaxarea regarea
resprae nu sunt perfecte dect dupa mut exercu. Exercu n
tmpu pmbar trebue sa se efectueze de asemenea n aer ber.
Acest exercu este recomanda aceora care nu pot sta n pcoare
sau eznd un tmp ma ndeungat.
Concentrarea mentaa presupune ca n tmpu exercuu
ndrep atena asupra unu sngur punct a corpuu tau: punctu
3an-2ian. Po sa te concentrez asupra unu organ. Concentrarea
te a|uta sa atng ma repede starea de cam absout, n pus a|uta
numararea, observarea resprae, ascutarea acestea,
repetarea unor cuvnte etc. Concentrarea forata poate provoca
amee.
Cum poi ti dac ai atins starea de calm doritE n acest caz nu
ma auz zgomotu um exteroare, nu ma sm mcare, nu a
gndur, nc star stresante, corpu este reaxat uor.
Dec te concentrez asupra punctuu 3an-2ian. ve gas, n funce
de maada pe care o a, n dferte ocur pe corp. Daca este vorba
de a mar tensunea arteraa, punctu 3an-2ian se gasete ntre
sprncene sau pe vrfu nasuu; daca nsa trebue mcorata, se
gasete n ombc sau sub acesta a 4 degete. Un punct de
concentrare exsta pe cooana vertebraa, exact a orzontaa
160
ombcuu, punct cunoscut de chnez ca .oarta Vieii. Con&orm
medicinii tradiionale, de ac zvorasc cadura apa dn corp, de
ac trage radacne energia vieii, n cazu suferneor cronce
renae sau a probemeor sexuae, se aege acest punct.
Te po concentra asupra 3an-2ian-ului in&erior, care se gasete
n cavtatea abdomnaa, a 4 degete sub ombc. Sub efectu
acestua se mbunataete crcuaa n organee abdomnae,
nutra perstatsmu ntestna. Po sa e concentrez asupra
unu anume organ - n cazu mbonavr u. Po sa masez peea
dn dreptu organuu respectv, dupa care sa te concentrez dn
nou asupra u. Conform medcn antce chneze, Bi se a&l acolo
unde se gsete contiina noastr, iar unde este Bi, acolo se
activea5 circulaia sangvin.
In stare de cam much se reaxeaza, trmt ma pun stmu n
creer, ar acesta se reaxeaza e. n acest caz pusu rtmu
resprae scad, coboara temperatura corpuu, se dmnueaza
oboseaa, vtatatea se ntarete.
Modatatea de resprae o ve aege n funce de consttue de
boaa de care sufer:
Oespiraie abdominal i toracic se recomanda n cazu
maador cardace crcuator.
Oespiraia dv-a lungul canalelor 3u i Oen se recomanda
n caz de ensme arteraa scazuta, mpotena, e|acuare precoce,
frgdtate, (n caz de tensune rdcata sau boaa Menere este
nterzsa aceasta resprae).
Oespiraia prelungit are doua forme, n prmu caz se rene
pun aeru n pamn se preungete expraa. Prn aceasta, se
regeaza sstemu vegetatv, avnd efecte poztve n caz de
constpae, deregar nutrtve, ucer gastrc. Nu se va efectua n
cazu boor cardace pumonare! n ceaat caz nspraa este
161
ma profunda ma unga. Dupa exprae se ne o pauza scurta,
apo urmeaza o noua nsprae. Se recomanda n cazu tensun
scazute, nfecor ntestnae cronce, daree.
0nspiraia pe nas i eApiraia pe gur se recomanda n caz de
raceaa, bronta acuta, astm, bronho-datae, pneumone.
Oespiraia latent este un proces ncontent, subt, rezutat a
unu exercu ndeungat.
Oespiraia intern. Cu ct starea de cam este ma profunda, cu
att ma superfcaa devne respraa. Nu ma a gndur, nu ma a
contenta, funce vtae se dmnueaza a mnm.
Aceasta este re5ultatul de v7r& al eAerciiilor de respiraie, care se
poate atnge dupa cca 3 an de antrenament ntensv, n tmpu
antrenamentuu, respraa ncetnta n mod content trebue sa
devna naturaa.
Dupa un tmp nu ma trebue sa- concentrez atena asupra
resprae, trebue sa u asta, atfe urmnd obosrea excesva a
muchor resprator, char senzaa de sufocare. Iar aceasta nu te
a|uta, c dn contra, te poate char mbonav!
18...C Cum s ncepi Ei/on/!ul
Scopu Bigong-ului este atingerea strii de calm absolut, a care
consecna drecta este decuparea scoare cerebrae, fapt ce
determna reaxarea sprtuaa. Este uor sa te concentrez
sa a|ung n starea de reaxare. A nevoe de o stare de trecere n
tmpu carea corpu sprtu tau devn corespunzatoare practcar
(Aerciiului Bigong. n acest tmp trebue sa ntrcrup nfuenee
deran|ante ae meduu ncon|urator, ndferent daca fac exercu
162
n aer ber sau n camera. Este preferab sa te gaset ntotdeauna
n aer curat.
Sa nu efectuez exercu n curent sau cu faa spre vnt.
Decupeaza aparatu rado, teefonu, muzca; aege un tmp cnd
et sngur, mbracamntea sa fe e|era, subre; cureaua prea
strnsa pantof - scoate-. Ma ateapta nca 20 de mnute, tmp
n care ve echbra pshcu; n acest fe va f ma uoara
concentrarea. Reaxeaza much, cauta poza corespunzatoare.
Reaxarea sa o fac ntotdeauna de sus n |os. ncepe cu much
faca, cnd ve ua o mmca uor zmbtoare. Apo reaxeaza-
gtu, umer, braee, corpu. Scaunu pe care sta trebue sa aba
namea corespunzatoare gambeor tae. n fna reaxeaza-
much abdomna, ar apo pcoaree, nchde acum och, atnge
paatnu cu mba ncepe exercu de resprae. Zmbete.
Po sa a|ung a respraa corespunzatoare a fe ca n sport, prn
antrenament susnut. Respraa n rtmu de 5 pe minut o ve
efectua doar dupa mute exerc znce. Respraa trebue sa fe
freasca, confortaba contnua, sa aba rtmu unform. Prn
nsprarea aeruu fac ca energia Bi sa a|unga n puncu 3an-2ian1
fecare nsprae se ntoarce a ocu sau orgnar. Nu- face
probeme daca nu reuet dn prma ncercare. Fa znc exercu
de resprae tmp de 20-30 mnute.
Trebue sa exersez n poza eznd. Daca a termnat exercu
de resprae ma ram pun tmp ntt, ncearca sa departe
gndure. Daca te concentrez asupra ombcuu, gndure
perturbatoare dspar de a sne. Daca nu se ntmpa aa, ascuta-
propra resprae, f atent a mcare toraceu sau abdomenuu.
Nu e voe sa te cramponez de numaru ccuror resprator sau de
durata or. Cu ct ncerc sa ob ma repede cu efortur ma mar
starea de nte absouta de resprae ncetnta, cu att ma
163
greu ve reu. Ca ncepator nc sa nu ncerc sa ob asta. Efectu
curatv va apare de|a n tmpu exerc or.
Nu e rdca medat dupa termnarea exercuu. Ma ram pun
n poza n care a fost. Pune- pama dreapa pe ombc, ar
stnga peste ea. Maseaza- zona crcuar de 30 de or n sensu
aceor de ceasornc apo de 30 de or nvers. Aba acum a
termnat exercu. Te ma po pmba cteva mnute, ucru ce
accentueaza efectu exercuu.
Nu te atepta a rezutate medate, nu ve obne atceva dect
efecte secundare nedorte! Rezutatee vor apare a tmpu cuvent,
dupa o peroada de exerc.
18...A*en#aii ce pot s apar la e"ectuarea e%erciiului
n tmpu dupa efectuarea exercuu pot apare dferte senza.
Ce care efectueaza corect exerce descrse, va ob|ne reac
normae.
In ate ocaz, poate apare o savare ma ntensa dect de obce,
mba pa de paatn reprezentnd un stmuent permanent pentru
gandee savare.
Dupa termnarea exercuu ve sm capu ma mpede, ve f ma
energc, vor dspare gndure ntunecate. Munca va f ma
efcenta. Ve dorm ma bne, te ve trez ma odhnt.
n tmpu exercuu, temperatura corporaa poate crete cu 0,5C.
Daca te concentrez asupra ombcuu, ve sm o ncazre ocaa.
Uteror, n tmpu antrenamentuu, aceasta ncazre se va extnde
de-a ungu ne medane anteroare posteroare a corpuu,
va da o senzae de parca a f ntr-un nve cad.
164
O resprae abdomnaa corespunzatoare a|uta mcare
perstatce ae ntestneor, avnd drept urmare o sporre a
apettuu, n tmpu exercuu pot apare furncatur de pee, mc
contrac muscuare datorate ntensfcar crcuae energe. De
asemenea se ntensfca actvtatea gandeor endocrne, creterea
paruu, a unghor etc.
Nu este neaparat necesara seszarea tuturor acestor fenomene.
Un po char sa nu smta nmc. Nu e da nc o mportana,
deoarece atfe ncc prncpe Bigong-ului.
Daca nu efectuez n mod corespunzator exerce, pot apare
efecte negatve. Astfe, datorta concentrar necorespunzatoare
pot apare tensun ntracranene, durer de cap, amee etc. n caz
de tensune rdcata, reaxarea muscuara ncompeta duce a
rezutate smare.
Tensunea n zona toraceu, setea de aer, se datoreaza forar
resprae rare. De aceea este mportant ca rtmu rar a resprae
sa fe atns prn antrenamente astfe nct sa devna naura, fara a
ma cere concentrarea atene asupra u. Daca efectuez exercu
ntr-o poze ncorecta, cu spatee curbat, n stare nervoasa, po
provoca durer cardace, acceerar ae rtmuu nm. Acea efect
poate avea ncercarea de a rene prea mut tmp respraa. Ca
rezutat a forar resprae abdomnae, poae apare o tensune n
zona un schmb nsufcent de gaze. Pot apare char crampe ae
muchor resprator. Toate acestea se pot evta prn antrenament
permanent, fara a fora nota.
Oamen cu organsmu sabt de bo, excese amentare sau
sexuae, pot sm o uscare a gur pot avea contractur
muscuare.
Hperpondera pot avea temperatura daca efectueaza exercu
dupa o masa copoasa. Daca nsa efectuam exercu n frg,
165
mbraca prea subre sau nfometa, putem avea frsoane.
Forarea resprae poate provoca mcun necontroate. Daca asta
se ntmpa prea des, este semnu une sabcun sau a agravar
bo.
Forarea resprae abdomnae poate cauza durer toracce,
resprae negaa. Sa nu se practce Bigong n caz de congeste
nazaa. Sa nu fac exerc ntr-o poze ncomoda, deoarece astfe
ve obos repede. Poza trebue sa fe e|era. Daca n tmpu
exercuu apar durer ombare sau de spate, acestea
semnazeaza de asemenea o poze greta. Batrn, ce cu
consttue saba, rena, trebue sa efectueze exercu cucat.
Oamen nervo, rta, ar f bne sa faca exercu pmbndu-se.
Un pot sa- smta corpu extraordnar de greu sau foarte uor,
eventua pot avea durer n unee ocur. Toate aceste smptome
vor dsparea n mod spontan daca nu nem neaparat sa obnem
medat rezutate remarcabe, n urma resprae forate pot apare
char haucna, care nsa dspar medat a ncetarea exercuu.
Daca nu am mncat sufcent (stomacu sa fe 80% pn) va apare o
puternca senzae de foame; daca am mncat prea mut pot
apare: daree, tensune abdomnaa, crampe. Reace anormae
amntte nu apar n mod ogc, dar po sa ev mute nepacer
efectund eAerciiile Bigong conform ceor recomandate.
%9$*$G Un e%erciiu pentru "orti"icare
Etapa I (Prma saptamna)
Poza corpuu: Poze normaa eznd (eventua poze
cucata pe spate pentru ce cu probeme de sanatate).
Respraa; ncepnd cu cea naturaa, treptat spre cea para
adnca.
166
Atngerea camuu: Numara nsprae exprae sau
urmarete-e menta.
Frecvena durata: de 3-4 or pe z, cte 15-20 de mnute.
Cerne:
Poza corecta a corpuu.
Resprae reguata.
Eberarea de factor perturbator.
Etapa u II-a (saptamne 2-4)
2 Po,iia corpuu: Normaa sau turceasc$
Respraa: Adnca, naturaa (resprae abdomnaa)
Angerea camuu: Urmarete ccure resprator sau
concentreaza-e asupra punctuu 3an-2ian in&erior (a 4 degete sub
ombc).
Frecvena durata: de 3-4 or pe z cte 30 de mnute.
Cerne:
Resprae profunda, pna a dafragma.
1
Atngerea nca de a nceput a camuu.
Antrenamentu devne obnuna.
Etapa a III-a (ncepnd cu saptamna a cncea)
Poza corpuu: eznd sau stnd (utma pentru ce ma
antrena).
Respraa: Ca a etapa a II-a.
Atngerea camuu: Concentreaza-te asupra punctuu 3an-
2ian in&erior (a 4 degete sub ombc).
Frecvena durata: de 3-4 or pe z cte 30-45 mnute.
Cerine5
1
Resprae reguata, adnca, rara.
Cam absout.
167
Efecte benefce remarcabe, motvnd antrenamente uteroare.
/ edin ie lucru. %emplu A :ntrarea n 0emplul de
Cristal
n cee ce urmeaza vo prezenta un exempu de edna de ucru
cu foosrea tehncor anexe Autocontrolului, n cazu n care nu a
nca un Crsa de Cuar, gnora cee refertoare a e.
Dmneaa dupa trezre spaa-te (daca se poate cu apa rece), a o
gura de cea retrage-te ntr-o camera ntta cu un medu
ambant pacut, daca e posb deschde geamu dmnueaza
umna att ct sa- permta ctrea fara efort a feor.
Aeaza-te ct ma comod ntr-un fotou (ma bne daca se poate
orenta spre Nord), spr|na- capu, ar pcoaree descaate, asa-
e pe podea, paraee, dstanate. Nu poza ca atare conteaza, c
confortu!
Daca te-a mbracat de|a, desfa- cureaua orce -ar stn|en
respraa. Daca a un Crsa a-1 n mna stnga cu vrfu nspre
pama, ar aceasta aeaz-o peste pama deschsa a mn drepte.
(Daca et stngac, Crstau n dreapta aezata peste stnga).
Pentru acceerarea ntrar n Al&a po sa- unet cee tre degete
n modu cunoscut, nnd n acea tmp Crstau, nchde och
fa 5-10 ccur de resprae Bigong, pentru aersrea pamnor
pentru prereaxare.
Muumete- Ceu de Sus pentru ca -a perms az sa- deschz
och spre o noua z n care sa f ntermedar ntre E ce care I-au
cerut a|utoru (prn tne).
n momentu n care te-a reaxat, spune-: ,umr rar de la T !sau
GP% la 0 i intru n cele mai pro&unde 5one Al&a.
168
Dupa actvare te gaset nantea unu Crsta enorm (nu e
obgatoru), avnd n faa ta o ua mca, deschsa. Nu po trece de
ea pna nu spu de tre or mantra trntara: ,In numee Tatau, a
Fuu a Sfntuu Duh. Amn". Aba acum po ntra. Te gaset
ntr-o nava enorma, n faa este o cruce mare, parca dn foc, dar de
o cuoare ntenstate nederan|ante. Nu uta sa ma spu o data
mantra trntar! nauntru sunt doua rur de scaune, o aee
centraa pna n faa, ar scaunee sunt astfe dstanate, nct po
trece prntre ee fara a- stn|en pe ce aeza acoo, nre e ve
gas +$i5ii /pirituali. Daca a ceva de dscutat, daca a ceva sa-I
ntreb, po sa o fac dupa ce pronun mantree de protece de
a|utor.
,Invoc Lumna, sunt o cae curata perfecta. Lumna m este
caauza".
,Am tot ce-m trebue ca sa fac tot ceea ce vreau am tot ce
vreau ca sa fac tot ce trebue".
,Prn Lumna sunt prote|at faa de orce nfuena, ndferent de tp,
mod de aconare drece de acune".
,Az ma smt ma bne dect er dn toate punctee de vedere".
,Tot ce reazez, tot ce creez se face sub ndrumarea, prn vona
n numee Tatau. Amn".
Acum pune-te n faa ta, exporeaza- aura, vzuazeaza-te, vez
daca de er au aparut cumva modfcar. Deschde- pama mn
stng a astrauu dn corpu astra pentru a prm Lumna de a E,
ar cu pama mn drepte actveaza- chakree de a a VII-a spre a
I-a, spunnd ntre tmp cee apte rugamn dn Tata nostru, dupa
cum -am aratat de|a. mtarete- aura tot dupa modu cunoscut,
corecteaza- probemee exstente sau aparute, prn mantra
trntara.
169
Ia acum pe rnd cazure pe care trebue sa e vzuazez, avnd
pregatt dnante creon hrte pentru a nota cee constatate.
Stabete pentru fecare persoana ce a de facut pentru a-1 a|uta
(ce energzar, cte, a ce nterva etc.). Toate cee observate,
masurate obnute noteaza-e neaparat pentru fecare n parte,
atfe ve uta. Aba dupa ce a notat tot a o persoana, trec a
ceaata. Po masura de exempu cta Lumna ma are dn
canttatea ce a prmt-o de a E a natere (n procente) ct a
suta dn ce psete se ma poate recupera. Po masura acestea pe
corpu fzc, eterc (vta, energetc), emoona (astra), menta,
cauza, sprtua arme.
Acum, daca a ma mute cazur de a|utat, recomand sa fe
ndvduazate pentru fecare. Noteaza pe ee numaru curent a
cazuu dn caetu unde evdena: vrsta, sexu, ocatatea,
numee (cnd a|u, e spu pe nume), n 1-2 cuvnte (cu ata
cuoare) de ce sufera, apo ce a de facut n fna zee
respectve. De exempu: 30+III+VI+fbrom resorbe/3, ceea ce
nseamna: 30 de energzar generae, n pus chakra III VI, pus
resorba fbromuu utern, a fecare 3 ze. Ia pe rnd fee,
ntredeschde- och att ct a nevoe pentru ce a de facut
a|uta. n funce de probema po foos sugerarea, spunnd:
resorbie, eliminare, activare, de5activare, de5integrare etc. Po
cura artere sau vene nfundate, po gresa ncheetur bocate,
po lega vase, nerv sau much rup sau secona, po scurta
sau lungi much (de exempu a mop sau hpermetrop), po
orce, ar rezutatee ncep sa apara n 1/2-2 un! n genera ce pe
care energzez smte n zee respectve vaur de cadura, ma
rar stare de buversare (doar a avut ncarcatura de energe vtaa -
de Lumna - foarte scazuta), ar cnd ucrez drect asupra unu
170
nodu, chst, tumoare etc., char o uoara acutzare a durer
(fenomen numt de Bruno Gronng; durere de vindecare%.
Cnd a ma mute cazur de a|utat n aceea z, energzarea
generaa po sa o fac deodata tuturor, ar ma apo fecarua n
parte energzare supmentare fnaznd cu semnu cruc
mantra trntara.
Cnd a mute cazur rezerva o ata peroada a ze pentru
vzuazare, dferta de cea pentru energzar, deoarece se va
preung prea mut edna, fapt esena ma aes cnd ucrez
foarte de dmneaa ar dupa aceea ma trebue sa a|ung a
servcu!
Experenee de pmbar n Spau sau Tmp etc. de asemenea sa e
efectuez separat, pentru a avea desu tmp a dspoze, pentru a
nu ntra n cri5 de timp a nu trebu sa nrerup expermentu
nante de a-1 termna. Nu pentru ca ar f percuos (n )oga de
exempu: ieirea brusc din meditaie poae provoca accdente
pshce; nu este cazu n Autocontrol%, c pentru ca asa gustu
nepacut a ucruu netermnat asat pe a doua 5i,
Cnd a termnat, muumete-I pentru a|utoru acordat att e ct
ceora, e dn 2emplul de Cristal, rentra n corp revno n
'eta, spunnd: ,Numar rar de a a 5, revn n 'eta, sunt compet
treaz, odhnt reaxat, ma smt ma bne dect nantea
exercuu".
Dupa ce a revent n 'eta, pune- pama mn drepte pe zona
3an-2iati in&erior (a 4 degete sub ombc), stnga peste ea fa 30
de mcar de masa| crcuar n sens orar nca 30 n sens nvers,
pentru energzar.
|ne cont ca cee descrse ac sunt doar un smpu ndrumar, nu
consdera ca magister diAitC Cu tmpu ve gas propra Cale,
ve pune a punct un sistem propriu de acune pe care apo ve
171
dezvota treptat pentru obnerea rezutateor dn ce n ce ma bune
pe caea de a &ace bine.
1) Tehnca; procedura sau modatatea de a face ,aa" sau ,atfe".
2) Metoda: procedura sau modatatea de a rezova ceva prn ma
mue tehnc, adca de a face ceva ,aa" ,atfe" (Noa Red.).
nc6eiere
Pna ac am ncercat sa te nva cte ceva dn cte am avut
posbtatea sa cunosc. Tot ce -am prezentat, n Autocontrolul pas
cu pas, a fost trecut prn ftru verfcaror personae, ar restu
sunt ceea ce se numete comunicri. Tocma de aceea poate a
constatat unee mc dferene ntre cee afate dn prma parte
dn a doua. Prma parte a reprezentat nveu a care am a|uns n
1990-1991, pna a data screr prmuu manuscrs. Actuaa
prezentare este a nveu ceor cunoscute de mne n 1998. Nu
degeaba prma a prmt numee de 0niiere, ea reprezentnd ntr-
adevar acest nve.
Unee aneate se vor parea copieri. Aparent. Nu sunt pe
prncpu dctonuu: o carte scris dintr-o alta repre5int plagiat, o
carte scris din cel puin altele dou repre5int o lucrare tiini&ic.
Toate cee scrse au fost verfcate persona, trecute prn ftru
propru.
Orcum, cee ce -a nsut dn acese doua par, nu pot dect sa-
fooseasca benefc, ar prn tne ceor afa ma aproape sau ma
departe.
De ac ncoo a deschsa Calea. Nu a atceva de facut dect sa
perseverez n a o contnua nnd cont de cee spuse de 0saia;
,nvaa-va sa face bnee, cauta dreptatea, ocrot pe ce
asuprt, face dreptate orfanuu, apara pe vaduva". !0saia, 0. GF%.
172
Daca cumva nca ma consder oprrea pe care -am provocat-o
dn drumu tau ca nuta, ca o perdere de tmp, arta-ma, contnua-
drumu. Daca nu, contnua- Calea.
173
174
175
176