Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geografie, Specializarea Stiinta Mediului

Calitatea aerului in Municipiul Buzu

Municipiul Buzau este situat in zona centrala a judetului, la 120 km de Bucuresti, sudestul Romaniei, si ocupa o suprafata totala de 81,3 km2. Municipiul se afla la cotul Carpatilor de Cur ura, la confluenta drumurilor intre trei mari pro!incii romanesti" Muntenia, #ransil!ania si Moldo!a. Raul Buzau, pe al carui mal drept se afla, formeaza limita $ordica a orasului. %orma orasului este alun&ita, orasul fiind mai mare de-a lun&ul raului. Buz'ul ocup' altitudini de la 101 metri (n nord-!est, (n apropierea dealurilor p)n' la 88 metri (n apropierea r)ului, media fiind de *+ de metri ,c)t este -i altitudinea (n centrul ora-ului, (n pia.a /acia0. 1stfel, Buz'u este un ora- aflat (ntr-un relief plat, cu o diferen.' de altitudine de 10 metri de-a lun&ul unei linii de 2 km. 3rin poluarea aerului se (n.ele&e prezen.a (n atmosfer' a unor su stan.e care, (n func.ie de concentra.ie -i4sau timp de ac.iune, produc sc5im 'ri (n atmosfer' -i altereaz' mediul. 3oluarea atmosferica este una dintre cele mai &ra!e pro leme ale societatii actuale, atat din punct de !edere temporal 6 are efecte atat pe termen scurt cat sip e termen lun&, dar si spatial 6 mo ilitatea si suprafetele afectate sunt mari. 3oluarea atmosferei determina"

/istru&erea stratului de ozon7 8fectul de sera, le&at de majorarea !olumului emisiilor in atmosfera a io9idului de car on, pento9idului de azot si metanului7 Ridicarea temperaturii planetei.

3oluarea aerului este &enerat' (n special de folosirea ener&iei -i de acti!it'.ile de transportare. :r anizarea, dez!oltarea industriei -i a transportului pro!oac' emisii cu concentra.ii mari de su stan.e poluante (n atmosfer', emisii care duc la efecte noci!e asupra naturii -i a tuturor or&anismelor !ii. ;n a&lomerarea ur an' a municipiului Buz'u e9ist' un num'r de &eneratoare de poluare a aerului, apei -i solului, at)t (n zonele industriale, c)t -i (n cele reziden.iale. 1ceste surse de impurificare sunt reprezentate, (n special, de unit'.i din zona industrial' de sud. 1&entul de poluare se prezint' su form' de fum, pul eri, z&ur', cenu-', funin&ine, care se a-eaz' pe sol7 o9izi de fier7 io9id de car on, se r'sp)ndesc io9id de sulf, o9izi de sulf, care su stan.e or&anice, uleiuri, (n atmosfer'7 de asemenea, e9ist' di!erse

pesticide, (n&r'-'minte c5imice, care polueaz' solul -i apele de orice natur'.

<onele de disconfort ur an se (nt)lnesc (n lun&ul principalelor artere cu re&im (nalt, (n intersec.ii principale, (n zonele industriale. <ona =ndustrial' >ud este ine amplasat' (n teritoriu, fiind (n majoritate su influen.a !)ntului $-$8. 1ceasta (ns' nu (mpiedica o poluare a cartierelor adiacente. /e asemenea, procesele industriale din <ona =ndustrial' $ord se resimt pe teritoriul ora-ului datorit' !)nturilor de $-$?, care conduc no9ele c5iar p)n' (n zona central' a municipiului.

Poluarea aerului:
1erul atmosferic reprezint' un factor de mediu &reu de controlat, ca urmare a faptului c' poluan.ii, odat' ajun-i (n atmosfer', se disipeaz' rapid, nemaiput)nd s' fie capta.i pentru a fi trata.i. /e aceea, se impun m'suri de ameliorare a mediului, prin reducerea poluan.ilor atmosferici. 1stfel, (ntre intreprinderile industriale care polueaz' atmosfera -i zonele protejate, se realizeaz' zone de protec.ie sanitar', ale c'ror dimensiuni se sta ilesc (n func.ie de concentra.ia poluan.ilor (n aer, concentra.ie care nu tre uie s' dep'-easc' concentra.iilor ma9ime admise. 3oluarea aerului (ntr-un mediu ur an precum este -i ora-ul Buz'u, se datoreaz', (n primul r)nd" 3roceselor de com ustie7 1rderii com usti ililor pentru o .inerea de ener&ie7 3roceselor industriale di!erse, care ac.ioneaz' prin poluan.i precum" o9id de sulf, particule (n suspensie, o9id de azot, mono9id de car on, 5idrocar uri, dio9id de car on.

1.

!isii de gaze cu efect acidifiant

Reducerea produc.iei industriale, precum -i aplicarea unor m'suri de protec.ie a

mediului, au dus la reducerea cantit'.ii de poluan.i emi-i pe cap de locuitor. Cea mai mare pondere (n emisiile de poluan.i au a!ut-o acti!it'.i precum" 3entru $@ -i $@2 6 centralele termoelectrice -i transportul rutier7 3entru >@2 - centralele termoelectrice -i centralele electrice de termoficare7 3entru $A3 - (n apropierea platformelor de &unoi sau pro!enind (n urma unor procese industriale, din materie prim', intermediar' sau finit'7
3

Sursa: APM Buzu

1ciditatea aerului (n perimetrul localit'.ii este determinat' de prezen.a (n special a acizilor minerali, care se &'sesc su form' de aerosoli lic5izi sau &aze. ;n anul 2013, concentra.iile medii anuale de >@2 au fost situate su concentra.iei ma9ime admise, respecti! su 0.0B0 m&4m3. 3entru $@2, !aloarea concentra.iilor medii anuale au fost (n 2012 su CM1, respecti! 0.020 m&4m3. ?alorile concentra.iilor medii pe an de amoniac, au fost, (n acela-i an, su CM1 ,0.10 m&4m30. ;n judeul Buz'u, conform datelor o .inute de la 13M Buz'u, la ni!elul anilor 200+ 2013, situa.ia &azelor cu efect de ser' era" !aloarea

Sursa: APM Buzu

Sursa: APM Buzu

Cazele care distru& stratul de ozon rezultate din emisiile de poluanti din anul 2008 din municipiul Buzau" Cazul ce distru&e stratul de Cantitatea la ni!elul anului 2008,:M ozon @2 C@2 CA2 $@2 8tan 3ropan Butan 3entan Ae9an k&4loc0 0.18+ 38* 2.BD 0.21+ 0.008 0.002 0.00+ 0.00D 0.002

Sursa: Lucreia Mnescu, 1995

".

!isii de !etale grele

Metalele &rele pro!in din procese industriale, din arderea com usti ililor, de la

incinerarea de-eurilor spitalice-ti, din &azele de e-apament, din metalur&ia feroasa -i neferoas'. 1ceste su stane sunt cunoscute su denumirea de poluani sistemici, ca urmare a faptului c' nu au o funcie iolo&ic', (ns' (n urma p'trunderii (n or&anism determin' leziuni specifice la ni!elul de or&ane i sisteme, c5iar daca se &'sesc (n concentraii mici. 3rincipalii astfel poluani sunt" Cadmiu, care are drept surse de poluare" >urse staionare - procese de com ustie pe az' de c'r uni, petrol, &aze naturale7 >urse mo ile 6 trafic pe az' de motorin'7 Mercur, cu surse de poluare" >urse mo ile 6 trafic pe az' de enzin'7 >urse staionare 6 centrale termice, turn'torii font'7 =ncinerare deeuri spitaliceti7 3lum , cu surse de poluare" >urse mo ile 6 trafic7 >urse staionare 6 procese industriale7

8misiile anuale de metale &rele (nre&istrate (n judeul Buz'u1 intre anii 2001 - 200*, au fost urm'toarele"

13M Buz'u nu a facut m'sur'tori speciale pentru municipiul Buz'u. /rept urmare am folosit datele raportate la intre&ul jude, deoarece sunt rele!ante, a!and in !edere ca acti!it'ile industriale de pe raza ora ului au cea mai mare pondere din jude.

Sursa: APM Buzu

3rin ardere, plum ul or&anic este transformat (n plum mineral, astfel cresc)nd &radul de e9punere al populaiei.

Sursa: APM Buzu

Sursa: APM Buzu

#. $zon troposferic %i al&i o'idan&i fotoc(i!ici

>u stan.ele importante (n formarea ozonului troposferic, pro!enite (n cea mai mare parte de la auto!e5icule, sunt" o9izii de azot ,$@E0, cel mai important fiind dio9idul de azot ,$@20 -i compu-ii or&anici !olatili ,C@?0. ;ntr-o m'sur' mai mic', la formarea ozonului troposferic contri uie -i mono9idul de car on, C@, -i mono9idul de azot, $@. Compu-ii
8

or&anici !olatili rezult' din arderea -i prelucrarea .i.eiului -i a produselor petroliere. @9izii de azot sunt produ-i de c'tre procesul de ardere ai di!er-ilor car uran.i ,lemn, reziduuri a&ricole0. ;n urma reac.iilor c5imice care au loc (ntre aceste su stan.e se formeaz' ozonul. %ormarea ozonului este ajutat', de asemenea, de razele solare care fa!orizeaz' desf'-urarea reac.iilor c5imice. 1stfel, la ni!elul anilor 2001 - 2002, (n judeul Buz'u, emisiile de compu-i or&anici !olatili au fost de"

Sursa: APM Buzu

). Poluarea cu pul*eri +n suspensie %i pul*eri sedi!enta*ile

3entru pul erile (n suspensie, !aloarea concentra.iei medii anuale (n punctul de monitorizare de la 13M Buz'u, nu s-a dep'it !aloarea CM1-ului ,0.0D+ m&4m3422450 la ni!elul anilor 2001 6 200*.

Sursa: APM Buzu

;n ceea ce pri!e-te pul erile sedimenta ile, se poate preciza faptul c', -i (n cazul acesta concentra.iile nu au dep'-it CM1 de 1D &4m24lun'. /ep'-iri ale CM1 ,1D&4m24lun'0 s-au (nre&istrat doar (n punctul amplasat l)n&' fa rica de ere :R>:> Buz'u, (n luna fe ruarie 200B ,18.+D&4m24lun'0, ca urmare a traficului rutier intens (nre&istrat (n acea perioad'. 3ul erile emise (n atmosfer' au ori&ini foarte di!erse. /e e9emplu, (n ceea ce pri!e-te sursele antropice de emisie se poate preciza faptul c' aceste pul eri con.in o9izi de fier ,pro!enite din turn'torii0, metale &rele, o9izi de siliciu, de la producerea etonului asfaltic. Fa ni!elul anului 2008, sursele de emisie au estimat o cantitate de *3.0B0 t4an pul eri e!acuate (n atmosfer', acestea pro!enind din producerea etonului, producerea &arniturilor de frecare -i etan-are, incinerarea de-eurilor spitalice-ti sau din procese de produc.ie -i arderea com usti ililor.

10

Concluzii:
=n concluzie, dupa o analiz' recent' pe care 3rotec.ia Mediului Buz'u a realizat-o (n ultimii doi ani arat' c' aerul respirat de uzoieni nu este poluat. >ta.ia care e!alueaz' influen.a Ga-ez'rilor umaneH asupra calit'.ii aerului nu a semnalat dep'-iri ale !alorilor limit' la dio9idul de sulf, o9izii de azot, compu-ii or&anici !olatili -i pul erile (n suspensie. 13M Buz'u administreaz' dou' sta.ii de monitorizare continu' a calit'.ii aerului. >ta.ia de tip fond ur an e!alueaz' influen.a Ga-ez'rilor umaneH asupra calit'.ii aerului, pe o arie de reprezentati!itate cu raza cuprins' (ntre 1 -i + km. >ta.ia de tip trafic, !a e!alua influen.a traficului asupra calit'.ii aerului, din zona (n care este amplasat', pe o arie de reprezentati!itate cu raza cuprins' (ntre10 -i 100 de metri. >ta.iile sunt dotate cu analizoare automate de monitorizare on-line a calit'.ii aerului. 3arametrii m'sura.i la sta.ia de monitorizare a calit'.ii aerului amplasat' (n ora-ul Buz'u sunt" dio9idul de sulf, o9izii de azot, compu-ii or&anici !olatili din clasa 5idrocar urilor aromate , enzen, toluen, 9ilen, etil enzen0, pul erile (n suspensie,frac.iunea cu diametru de 10 microni - la Buz'u -i frac.iunea cu diametru de 2,+ microni 6 la Rm. >'rat07 mono9idul de car on7 ozonul7 parametrii meteo ,presiune, temperatur', umiditate, radia.ie solar', !itez' -i direc.ie !)nt0. Rezultele m'sur'torilor efectuate de sta.ia din municipiul Buz'u sunt afi-ate pe un panou e9terior de informare, amplasat la sediul 1&en.iei pentru 3rotec.ia Mediului Buz'u -i pe un un panou interior de informare a pu licului instalat (n 5olul aflat la intrarea (n sediul 3rim'riei Buz'u, >er!iciul #a9e -i =mpozite.

11

Bi*liografie:
1. /umitrescu C. C5., ,1*2B0, @raul Buz'u. >tudiu Mono&rafic, Buz'u 2. M'nescu, Fucreia, ,1***0, @raul Buz'u i zona sa de influen'. >tudiu &eo&rafic, 8ditura :ni!ersit'ii din Bucureti, Bucureti. 3. M'noiu, ?alentina 6 Mariana, ,20080, Monitorin&ul i poluarea mediului 6 note de curs, sinteze, e9erciii i studii de caz, 8ditura 3rintec5, Bucureti 2. 3opa, Maria 6 Ma&dalena, ,20100, 3rotecia i conser!area mediului (nconjur'tor (n municipiul Buz'u i (mprejurimi 6 Fucrare metodico - tiinific', 8ditura >f)ntul =erar5 $icolae, Buz'u +. III1&enia de 3rotecie a Mediului Buz'u. B. III Jude.ele 3atriei, Buz'u, mono&rafie, 1*80, 8ditura >port-#urism, Bucure-ti D. III 200*, Raportul anual pri!ind starea factorilor de mediu (n jude.ul Buzau, 1&en.ia de 3rotec.ie a Mediului, Buz'u. 8. 5ttp"44KKK.apm uzau.ro4

12