SUBIECTUL VII. 3 Strategii, metode, tehnici, mijloace i forme ale instruirii e ti uri de acti!

it"#i$ ST%&TE'I& (I(&CTIC& O strategie este conceputa ca un scenariu didactic complex, n care sunt implicati actorii predarii - nvatarii, conditiile realizarii, obiectivele si metodele vizate. Astfel, strategia prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si nvatare. Strategia nu trebuie confundata cu metoda. )ET*(E (E I+ST%UI%E E,-U+E%E& Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie, de catre educator catre educat. Este o metoda de predare. Ea este eficienta in cazul in care - informatiile sunt adatate la experienta si motivatia copiilor - sunt corelate cu informatiile anterioare ale copiilor - este accesibila si expresiva &cti!i.area se poate realiza daca informatiile noi sunt corelate cu cele anterioare, copiii sunt solicitati in formularea unor probleme sau a concluziilor partiale. si daca copiii sunt utilizandu-se in acest scop problematizarea transmisecorela Forma traditionala bazata pe monologul profesorului are o serie de dezavanta e! ora e monotona, elevul a unge la plictiseala, pasivitate, in"ibitie. #entru a elimina aceaste dezavanta e aceasta metoda se combina cu demonstratia intuitiva si se folosesc diverse mi loace audio-vizuale, etc. $n functie de varsta elevilor si de experienta lor de viata, poate imbraca mai multe variante! povestirea, descrierea, explicatia. %. Povestirea consta din prezentarea informatiei sub forma descriptiva sau narativa, respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicatiile nu lipsesc cu desavarsire, dar ele ocupa un loc secundar &. Descrierea e o forma a expunerii prin care se prezinta caracteristicile unui obiect, proces, fenomen si se bazeaza pe observatie. '. Explicatia este forma de expunere in care predomina argumentarea rationala si are scopul de a lamuri probleme, reguli, legi, etc. +&%&/IU+E& (aratiunea se regaseste in activitatea prescolarilor sub forma! - -o!estirii$ #ovestirea trebuie s) fie simpl), nenc)rcat), cu multe comentarii si f)r) multe episoade. #re*colarul i cere celui care poveste*te fidelitate fa+) de prima versiune a pove*tii. - %e o!estirii, care este foarte ndr)git) de copii pentru ca le da posibilitatea de a fi asculta+i *i de a se afirma. - -o!estirea cu 0nce ut dat, -e obicei copilul nu-*i face un plan riguros de desf)*urare a intrigii povestirii. .n povestirea cu nceput dat, copilul este scutit de momentele tensionate de la nceput c/nd trebuie s) aleag) un subiect sau un persona . - &cti!itatea cu cartea$ -e*i n general nu *tiu sa citeasc), pre*colarii folosesc *i aceasta metoda. Ei rasfoiesc c)r+i de pove*ti cunoscute ce au text alaturi de imagini, ei memoreaz) pove*ti, privesc desenele, le comenteaz). .ns)*i +inerea corect) a c)r+ii, r)sfoirea fil) cu fil) de la nceput p/n) la sf/r*it, cunoa*terea *irului 0 firul logic 1 al povestilor din fiecare carte sunt ac"izi+ii importante pentru pre*colari. (ESC%IE%E& 1

Aceasta metod) se utilizeaza de obicei ca modalitate de particularizare a unui individ, obiect, fenomen si consta in prezentarea nsu*irilor sale 2opilul poate descrie! persoane, animale, plante, obiecte, prezent/ndu-le p)r+ile principale. -e obicei, descrierea prescolarului este incompleta, de aceea educatoarea trebuie sa-i spri ine punandu-le intrebari a utatoare. 3a grupele mici se utilizeaza in activitatile de lectur) dup) imagini, repovestire, convorbiri tematice, ocuri didactice etc. )E)*%I1&%E& )emori.area este o activitate care dezvolta! gandirea logica a copilului, aten+ia *i puterea de concentrare, auzul fonematic al copiilor, capacitatea de reproduce cuno*tin+ele,formarea deprinderii de a recita corect si expresiv, sensibilizarea copiilor la expresivitatea limba ului prin nsu*irea unor cuvinte si expresii cu valoare emotiva. Eta ele activit)+ii de memorizare! - $ntroducerea copiilor n tema activit)+ii - li se spune copiilor titlul si autorul, obiectivele opera+ionale, pentru a capta atentia, a creea motiva+ia nv)+)rii si a stimula invatarea, in acest scop se pot utiliza metode variate ca povestirea, conversa+ia, explica+iea - Familiarizarea copiilor cu con+inutul de idei si de sentimente al poeziei , care se realizeaza prin ! o explicarea continutului utilizand in acest ilustra+ii, diapozitive, casete audio si video. o prima recitare-model a educatoarei prin care se urmareste crearea unei stari emotive care contribuie la realizarea nv)+)rii. o a doua recitare-model prin care se urmareste pregatirea pentru memorarea poeziei. 4ecitarea-model trebuie s) ndeplineasc) anumite cerin+e! s) fie clar), s) fie expresiv), ceea ce se realizeaza prin sc"imbarea tonului vocii, accente si pauze, respectarea ritmului si a rimelor, s) fie nso+it) de mimica si gesticula+ie adecvate, - #redarea-nv)+area poeziei, .n func+ie de gradul de dificultate al poeziei, nv)+area se face n ntregime 0poeziile simple, atractive 1 sau pe unit)+i logice 0cele mai dificile1. Fiecare unitate logic) de memorat se reproduce numai dup) ce au fost recitate unit)+ile logice anterioare. - .n activit)+ile cu pre*colarii trebuie exersata! o numai recitarea individuala, prin care educatoarea urm)re*te corectitudinea pronun+)rii, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de n+elegere a textului de c)tre fiecare copil. 2opiii trebuie stimula+i prin aprecieri individuale, prin aplauze sau alte procedee de motivare a nv)+)rii! nregistrarea pe caseta, selec+ionarea pentru programul serb)rii, pentru un concurs de recit)ri, ntrecere intre grupuri de copii s.a. o recitarea colectiva se poate folosi numai n nc"eierea activit)+ii. Ea nu permite un control individua. - 2onsolidarea memor)rii se pot realiza prin! recit)ri pe roluri, mbinarea recit)rii individuale cu cea colectiva, recitarea selectiv), scurte ocuri-exerci+iu pentru fixarea noilor cuvinte in vocabularul copiilor, concursuri ,, 2ine recita mai frumos 566 #entru dezvoltarea dic+iei si pentru sesizarea muzicalit)+ii si frumuse+ii limba ului, se utilizeaza urmatoarele procedee! folosirea unor elemente de oc pentru evidentierea ritmului si a rimei, mimarea unor st)ri suflete*ti, reproducerea unor onomatopee sau a unor mi*c)ri specifice unor fenomene ale naturii s.a. -*VESTI%E& .n gr)dini+a de copii se desf)*oar) doua tipuri de povestiri! - povestirile educatoarei, - povestirile copiilor. -o!estirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare 0 povesti, povestiri1, realizate de c)tre educatoare. - Se organizeaz) cu ntreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul ocurilor si activit)+ilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. 2

- 4eceptarea atenta a povestirilor contribuie la! o largirea sferei sfera de cuno*tin+e ale copiilor. o familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limb ului, ei *i nsu*esc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule specifice acestor crea+ii literare, construc+ii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale. o formarea con*tiin+ei morale, copiii descoper) tr)s)turi de caracter, *i aleg modele de via+a, cunosc ntruc"ip)ri si manifest)ri ale binelui si ale r)ului Eta ele acti!it"#ii de o!estire! $ntroducerea n activitate 7Metodele si procedeele alese de educatoare pot fi diverse, in func+ie de v/rsta copiilor sau subiectul povestii! se pot utiliza uc)rii, siluete de persona e, marionete de la teatrul de p)pu*i Expunerea pove*tii 8 povestirii de c)tre educatoare! - Se anun+a titlul si autorul pove*tii 8 povestirii sau basmului, - Se povesteste actiunea clar si expresiv pentru a capta aten+ia si pentru a trezi emo+ii expresivitatea expunerii se realizeaza prin! modularea vocii, sc"imbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, accentuari si scaderi ale intensitatii vocii, repeti+ii, mimica si gesticula+ie, mi loace imitative si intuitive! diafilm, caseta audio-video, siluete si mac"ete. - Expunerea poate alterna cu dialogul cu copiii sau cu ntreb)ri retorice, care sa le ntre+in) aten+ia, - Educatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se men+ine interesul copiilor pentru poveste 8 povestire, dar si sa sublinieze intelesul cuvintelor, propozi+iilor si frazelor. Educatoarea trebuie sa se transpun) in rolul persona elor, sa ncerce sa le transmit) permanent emo+ii copiilor. - Se pot utiliza imagini, diafilme, se m/nuiesc siluete, p)pu*i, marionete - Expunerea trebuie adaptata nivelului de n+elegere al copiilor, p)str/ndu-se ns) stilul autorului, c"iar unele cuvinte mai vec"i, mai pu+in utilizate in zilele noastre .nc"eierea activit)+ii se axeaz) pe fixarea con+inutului pove*tii. Aceasta se poate realiza prin! - re+inerea momentelor principale 0 pe baza de imagini si ntreb)ri 1. - precizarea persona elor principale cu trasaturile lor reprezentative. - integrarea noilor cuno*tin+e in sistemul celor nsu*ite anterior prin referiri la povesti cu acela*i mesa , persona e sau nt/mpl)ri asem)n)toare - mimarea unor ac+iuni ce definesc anumite persona e alese de copii. Aceasta este o modalitate des nt/lnit) la grupele mici. Exemplu! ,,2um c/nt) lupul la u*a iezilor566, ,,Ar)ta+i cum mergea cocosul +an+o* c/nd se ntorcea de la curtea boierului cu alaiul de p)s)ri dup) el66 - redarea prin desen a unor secven+e din povestire, care i-au impresionat. -o!estirile co iilor apar sub form)! 2. repovestire, 3. povestiri create de copii. %e o!estirea dezvolt) g/ndirea logica si memoria copiilor si se exerseaz) vorbirea. 2opiii trebuie! - s) redea nt/mpl)rile in succesiunea lor, - s) desprind) tr)s)turi ale persona elor, - s) aprecieze fapte ale acestora, s) comunice g/nduri si impresii despre nt/mpl)ri si persona e, - s) aleag) persona ul care le-a pl)cut sau pe care-l considera model, motiv/ndu-*i preferin+a. Activitatea de repovestire se poate organiza ncep/nd cu grupa mica, dar pove*tile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. 4epovestirea se poate realiza in forme diferite! - repovestirea pe baza unor tablouri8ilustra+ii ce redau episoadele principale ale povestirii, - repovestirea pe baza unui plan verbal corespunz)tor fragmentelor logice ale povestirii, 3

- repovestire liber), 3a grupa de cinci-sapte ani, se recomanda stimularea repovestirii libere prin care se exerseza vorbirea libera a copiilor. -o!etile create de co ii, in gr)dini+a de copii povestirile create de copii au diverse forme! - povestire creata pe baza unui sir de ilustra+ii, - povestire cu nceput dat, - povestire pe baza unui plan dat, - povestire dup) modelul educatoarei. 2ele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in gr)dini+a de copii sunt povestirile copiilor create pe baza unui sir de ilustra+ii si povestirile cu nceput dat. a4. 5n o!estirile create e 6a.a ilustra#iilor este necesar ca num)rul ilustra+iilor sa se situeze intre ' si 9, sa nf)+i*eze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte persona ele principale. $lustra+iile trebuie sa ndeplineasc) si urm)toarele condi+ii! s) fie simple si accesibile copiilor, s) nf)+i*eze aspecte cat mai apropiate de experien+a de via+) a copiilor, s) aib) valoare educativa si estetica, s) emo+ioneze, s) fie vizibile pentru to+i copiii. (esf"urarea acti!it"#ii con+ine urm)toarele secven+e! - $ntroducerea n activitate, acest moment se poate realiza prin! discu+ii libere pe tema aleasa, prezentarea unui persona cunoscut dintr-o poveste 8 povestire, desen animat, din teatru de p)pu*i, folosirea unor uc)rii, nf)+i*area unui cadru de poveste, a unei mac"ete. - Expunerea tuturor ilustra+iilor ce urmeaz) a fi folosite n aceast) activitate - -iri area observa+iei copiilor. 2u a utorul ntreb)rilor, educatoarea orienteaz) aten+ia copiilor spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul actiunii, persona ele principale, nt/mpl)ri importante si fapte ale persona elor din care se desprind tr)s)turile lor. Educatoarea trebuie sa stimuleze creativitatea acestora si formarea unei opinii personale, prin ntreb)ri ca acestea! ,,2e nt/mpl)ri pot avea loc566, ,,2um pot ac+iona persona ele566, ,,2e ai face tu in aceste mpre ur)ri566. 2ompunerea povestirii de c)tre copii care se poate desf)*ura astfel! - crearea povestirii pe fragmente, corespunzator teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi copii, - povestirea integrala realizata de un singur copil. .n func+ie de nivelul grupei, povestirea integrala poate fi reluata de alt copil. 2opiii sunt solicita+i sa dea un titlu corespunz)tor povestirii. 64. -o!estirile cu ince ut dat .n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze o povestire al c)rei nceput este dat de educatoare. Specificul acestei activitati consta in sc"imbarea rolului copiilor, din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea nceput) de educatoare. 4ealizarea acestei activit)+i impune ndeplinirea urm)toarelor obiective! - s) asculte cu aten+ie expunerea educatoarei - s) sesizeze si s) re+in) elementele semnificative ale nara+iunii, - s) prezinte corect, logic, coerent evenimente si persona e cu tr)s)turi adecvate, - s)-*i imagineze nt/mpl)ri si persona e adecvate nceputului povestirii. 4eu*ita activit)+ii este determinata de - calit)+ile nceputului dat care trebuie! s) trezeasc) interesul si imaginatia copiilor, si s) sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte in expunere, de aceea se recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adul+ilor, a animalelor. - momentul in care educatoarea ntrerupe expunerea , acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. 3a ntreruperea relat)rii, educatoarea trebuie sa pun) c/teva ntreb)ri a ut)toare sau sa dea sugestii suplimentare. 4

c4. -o!estire e 6a.a unui lan dat Specific este faptul ca povestirea copiilor se realizeaz) pe baza unui plan dat, care i orienteaz) pe ace*tia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigura succesiunea logica a nt/mpl)rilor si reliefarea tr)s)turilor persona elor implicate in povestire. #lanul poate fi mai dezvoltat ori mai succint, in func+ie de nivelul copiilor. :emele alese vizeaza experien+ele lor de via+). -e exemplu! La bunici, Duminica in familie, Jocurile copilului etc. #lanul de idei poate fi construit sub forma de propozi+ii enun+iative, interogative sau sub forma de titluri. d4. -o!estire du " modelul educatoare O astfel de activitate se organizeaz) la grupa de cinci-*apte ani. Structura acestei activit)+i con+ine si secven+e comune cu alte tipuri de povestire! 2 6. )etode didactice de comunicare oral" interogati!e 0 conversa+ia euristic), brainstorming, discu+ia liber), etc 1 C*+VE%S&/I& Este o metod) de comunicare orala, cea mai importanta si cea mai des intrebuintata. Ea este un dialog intre educator si educat, bazat pe ntreb)ri *i al r)spunsuri . 2onversatia poate fi de mai multe tipuri, in functie de momentul lectiei in care e utilizata! conversatia euristica, conversatia de sistematizare a cunostintelor, conversatia de clarificare si aprofundare si conversatia de verificare si control. %. Con!ersa#ia euristic" este conversatia cu a utorul careia educatoarea il conduce pe copil la cuno*tin+e noi prin ntreb)ri asupra altor cuno*tin+e dob/ndite de a. &. Con!ersa#ia de !erificare urm)re*te sa eviden+ieze gradul de nsu*ire a anumitor cuno*tin+e. $ntrebarile trebuie sa - fie adresate intregului colectiv - sa se inlantuie logic - sa fie clar si corect formulate -artici area acti!a a copiilor intr-o conversatie se realizeaza prin utilizarea intrebarilor 0directe, in lant, inc"ise, desc"ise1 , solicitarea unor raspunsuri suplimentare, comentarea raspunsurilor sau expunerea unor opinii. -e aceea, conversatia este combinata cu metode ca dialogul, dezbatrea, braistormingul, problematizarea. B%&I+ST*%)I+7ul Brainstormingul este cunoscut si sub numele de asalt de idei si este o varianta a discu+iei n grup. El se foloseste pentru a gasi cea mai adecvata solutie pentru o problema. ;raistorming-ul este o metoda care stimuleaza creativitatea, implica participarea intregului grup de copii si urmareste obtinerea, intr-un timp scurt a unui numar mare de idei pentru rezolvarea unei probleme. ;raistorming-ul se desfasoara dupa anumite reguli! - se lanseaza problema, iar copiii sunt ncura a+i s)-*i exprime ideile care le vin n minte, oric/t de absurde sau nerealiste par ele - nim)nui nu i este permis s) critice ideea altcuiva - trebuie ascultate cu aten+ie toate ideile - toate ideile sunt scrise pe tabl) sau pe o foaie flip-c"art - evaluarea *i selec+ia ideilor *i a solu+iilor propuse se face de c)tre cadrul didactic mpreun) cu participan+ii $n invatamant, brainstormingul nu este o metod) care conduce la solutii remarcabile, dar se utilizeaza pentru ca este o metoda relaxanta si antrenea.a toti copii, obligandu-i sa gandeasca C*+V*%BI%E& 5

Con!or6irea este o activitate care permite copiilor sa se exprime independent. Ei folosesc cuvinte intrate in vocabularul lor activ. 2opii au posibilitatea de a-si exprima si de a-si sus+ine p)rerile in fa+a unui colectiv, ceea ce le dezvolta cura ul opiniei, calit)+i necesare la intrarea in clasa nt/i. Structura acti!it"#ii de con!or6ire Organizarea si desf)*urarea activit)+ii de convorbire impune! - preg)tirea temeinica a educatoarei, adic) o planificarea convorbirii corespunz)tor nivelului grupei de v/rsta o elaborarea planului de discu+ie, sub forma de ntreb)ri - introducerea in activitate- Este recomandat) utilizarea unor materiale ca ! g"icitori, poezii, povestire, urmate de comentarii, se pot folosi proiec+ii de diapozitive si filme, scurte discu+ii, audierea unui fragment de c/ntec, o nregistrare pe caseta s.a. - convorbirea propriu-zis), care se realizeaza pe baza unei succesiuni de intrebari ale educatoarei si r)spunsuri ale copiilor. #lanul de ntreb)ri trebuie sa con+in) ntreb)ri principale si ntreb)ri a ut)toare. .ntreb)rile trebuie sa fie accesibile, la nivelul de varsta al grupei, s) fie formulate simplu, corect, succint, clar. $ntrebarile si raspunsurile trebuie sa alterneze cu sublinieri, repet)ri ale unor aspecte principale si concluzii par+iale. - inc"eierea activit)+ii consta in principal concluziile finale, iar pentru diversificare si antrenarea tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desf)*urarea unui oc aplicativ, dramatizarea unor ac+iuni discutate, premierea r)spunsurilor foarte bune, etc. -%*BLE)&TI1&%E& este o metoda de comunicare orala care presupune gasirea unei solutii la o intrebare sau la o situatie problematica. Ea solicit) un efort intelectual considerabil din partea copilului si contribuie la dezvoltarea g/ndirii independente a acestuia si asigur) motiva+ia intrinsec) a nv)+)rii. Educatoarea trebuie sa parcurga urmatoarele etape! - organizarea situa+iei-problem), - formularea sarcinilor, - diri area copiilor n descoperirea solu+iei 0munca independent), individual) sau pe grupe1, - sistematizarea *i fixarea cuno*tin+elor copiilor dob/ndite prin rezolvarea sarcinii. #re*colarului trebuie sa! - perceapa si sa inteleaga problema, - selecteze cunostintele anterioare, sa le prelucreze si sa le adapteze la datele problemei primite, - sa caute, prin efort propriu, solutia posibila, de rezolvare a sarcinii, - sa verbalizeze rezultatul si sa-l verifice prin compararea corectitudinii rezultatului, - sa exerseze ac"izitia dob/ndite. &ntrenarea co ilului se poate realiza in formularea problemei si in gasirea solutiilor, combinand problematizarea cu conversatia. #entru a putea fi antrenati este necesar ca sarcina nu depaseasca puterea lor de analiza. LECTU%& Este o metoda in care se combina comunicarea scrisa cu cea orala si urmareste formarea deprinderii de a intelege, a reda si interpreta un text. Etapele lecturii sunt! - lectura integrala a unui text - lectura pe fragmente - scoaterea de idei principale - concluzii asupra textului #rincipala forma a lecturii utilizata in in!atamantul rescolar lectura dupa imagini LECTU%& -E B&1& (E I)&'I+I 6

Este o activitate de educare a limba ului specifica nv)+)m/ntului pre*colar. 2opiii trebuie sa analizeze imaginile, trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limba propriu. Activitatea de lectura pe baza de imagini duce la dezvoltarea! - capacit)+ilor intelectuale, - proceselor psi"ice, - si mbun)t)+irea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta, - unor tr)iri afective, morale si estetice. -esf)*urarea acestei activit)+i con+ine doua componente! - observarea dirijata a imaginilor - si dezvoltarea capacitilor de receptare si exprimare a mesa elor. < Structura acti!it"#ii de lectura e 6a.a de imagini $ntroducerea in activitate, realizata prin anun+area temei, prezentarea imaginilor si preg)tirea pentru perceperea acestora. Este recomandabil - sa se conceap) elemente-surpriza 0 imagini aflate pe stativ 8 acoperite sau a*ezate ntoarse, dezv)luindu-se treptat la momentul potrivit 1. - .n prealabil, se poate realiza o convorbire, sau se poate prezenta o poezie sau o g"icitoare. - Folosirea unor uc)rii sau a unor elemente de teatru de papusi. #erceperea 8 intuirea ilustra+iilor consta in analiza, descrierea, compararea si interpretarea ilustratiilor. Fixarea con+inutului principal al imaginilor si sinteza finala. 2ea mai atractiva si mai frecvent folosita forma de concluzii este povestirea *BSE%V&TI& Este o metoda de e8 lorare directa a realitatii. #rin observare se urm)re*te descrierea, explicarea *i interpretarea unor fenomene. Este o activitate premeditat), inten+ionat), cu scop, realizat) in mod planificat *i sistematic. 2a metoda, observatia este insotita de explicatie. Observa+ia implic) obligatoriu existen+a unor mi loace de nv)+)m/nt corespunz)toare La gradinita, observatia presupune existen+a unor obiecte reale, care sunt descrise concomitent cu vizualizarea lor. 2uno*tin+ele pre*colarului sunt s)race si de aceea el are nevoie de o baza intuitiva, care sa-i permita sa faca asocia+ii, analogii, s)-i readuc) n memorie anumite cuno*tin+e si s)-i sugereze solu+ii de rezolvare a sarcinii. Educatoarea poate influen+a calitatea observa+iei prin! - alegerea unor subiecte care capteaza aten+ia pre*colarului - acordarea timpului necesar pentru observa+ie, - ntre+inerea pe parcursul observatiei a interesului copilului - utilizarea unor condi+ii materiale adecvate, atractive - diri area activit)+ii prin cuv/nt 0explica+ie, conversa+ie1, - reluarea observ)rii nso+ite de explica+ii, ori de c/te ori se impune. - introducerea in activitate a unor secvente de fixare a rezultatelor - si valorificarea cuno*tin+elor ob+inute prin observa+ie n explica+ii, conversa+ie. Aceasta metoda este utilizata si in cadrul lecturilor dup) imagini, povestiri create, repovestiri, ocuri didactice si ocuri-exerci+iu 0exemplu! ,,2e *tii despre mine566, ,,2ine face566, ,,Eu spun una, tu spui multe66 etc1. -artici area acti!a a copiilor poate fi stimulata prin - antrenarea lor in realizarea unor sarcini aditionale 0de exemplu redarea rezultatelor observatiei in desene1 - proiectarea unor noi observatii, - alternarea observatiei sistematizate cu observatia spontana, a observatiei diri ate cu cea independenta.

(E)*+ST%&/I& Este o metoda intuiti!", care se utili.ea.a 0n acti!it"#ile de do69ndire de noi cunotin#e i de formare de noi de rinderi. Este o metod) de explorare indirect) a realit)+ii. #rin aceast) metod) didactic), cadrul didactic dovede*te realitatea unui obiect, fenomen, proces sau a unor afirma+ii. $n acest scop el apeleaza la un material concret 8 intuitiv 8 sau la ac+iuni practice. A demonstra,din punct de vedere didactic nseamn) a dovedi, a convinge, a prezenta! - a ar)ta copiilor obiectele8fenomenele reale sau substitute ale acestora, pentru a explora realitatea, - a provoca o percep+ie activ) a copilului, - a oferi copiilor exemple 8 argumente prin care s) se dovedeasc) existen+a unor obiecte 8 fenomene sau uste+ea unor afirma+ii, - a materializa, prin experien+e, principiile expuse teoretic. .n literatura de specialitate se face diferen+ierea ntre! - demonstra+ia inductiv) - bazat) pe intui+ie *i care folose*te un suport material natural, figurativ sau simbolic, - demonstra+ia deductiv) - teoretic), utilizat) n matematic). #entru a demonstra se foloseste - experimentul sau experienta de laborator - reprezent)rile grafice 0")r+i, desene etc.1, - mi loacele audio-vizuale 0proiec+ii1 - exemple, - modelele asem)n)toare. $n demonstrare rolul cadrul didactic consta in - a pregati materialul cu a utorul c)ruia s) realizeze demonstrarea, - a stimula atentia elevilor, - a conduce observa+ia elevilor - si a-i dinamiza, solicitandu-le actiune. .n gr)dini+), demonstra+ia se poate face cu! obiecte si uc)rii 0 grupa mic) *i mi locie, n special1 si cu material didactic structurat 0 grup) mare *i preg)titoare 1. $n gr)dini+), aceasta metoda se combin) cu observa+ia, expunerea, explicatia, conversa+ia euristic), ocul didactic, ocul-exercitiu, exercitiul, iar in activit)+ile de educare a limba ului se foloseste n cazul memoriz)rilor, al povestirilor, al corect)rii unor tulbur)ri de vorbire. =n mod prin care se poate realiza artici area acti!a a copiilor il constituie antrenarea lor in diverse etape ale demonstratiei, sau in repetarea ei ulterioare 7 demonstratia de proba E,E%CI/IUL Este o metoda 6a.ata e actiune si const" 0n re etarea contient" a unei ac#iuni sau o eratii, a!and dre t sco formarea de de rinderi intelectuale si ractice. Exercitiul se foloseste in orice moment al lectiei, se poate desfasura individual, pe grupuri sau frontal. #re*colarii *i nsu*esc totul prin exerci+ii! deprinderile psi"omotrice, de conduita, grafice, de num)rare, de exprimare corecta si expresiva. E,-E%I)E+TUL Este o metod" de e8 lorare direct" a realit"#ii. El implica toate operatiile gandirii! analiza, comparatie, sinteza si generalizare si este folosit pentru dezvoltarea spiritului de investigare si a curiozit)+ii copiilor. Experimentul implic) urm)toarele etape! - motivarea copiilor, - argumentarea importan+ei experimentului, - prezentarea ipotezelor de lucru, - reactualizarea cuno*tin+elor necesare desf)*ur)rii experimentului, - desf)*urarea experimentului, 8

- observarea *i consemnarea principalelor fenomene ce apar pe parcurs, - prelucrarea rezultatelor *i elaborarea concluziilor. -%*IECTUL Este o metoda 6a.ata e actiune. Ea poate avea forme diverse ca! mac"ete, referate, colectii pe o tema, etc. Aceasta metoda implic direct elevul in cercetare, in sintetizarea informatiei, in prezentarea ei. 2adrul didactic va stimula motivatia elevilor prin organizarea unor expozitii, mape tematice, albume cu lucrari . Este o metoda moderna :*CUL (I(&CTIC >ocul didactic reprezinta o succesiune de activit)+i care asigur) nsu*irea unor cunostinte si deprinderi, utilizand ocul ca pretext pentru a face nv)+area mai antrenant) si mai pl)cut). Este utilizat mai mult n nv)+)m/ntului pre*colar, dar *i in cel primar. >ocurile didactice au! component) informativ) *i una formativ) 0 care vizeaza exersarea *i perfec+ionarea senza+iilor *i a percep+iilor1. Structura ocului didactic const) din! % %. 2on+inutul ocului & &. Sarcina didactic) ' '. 4egulile ocului ? ?. Ac+iunile de oc 2on+inutul ocului consta in reprezint) cuno*tin+ele si deprinderile ce urmeaza a fi. :ematica ocurilor didactice este foarte variata. Sarcina didactic) este problema pe care copiii trebuie s) o rezolve. Ea declan*eaz) opera+ii intelectuale precum! recunoa*terea, descrierea, reconstituirea, compara+ia, etc. 4egulile ocului reprezinta concretizarea sarcinilor didactice. Ele indica cum trebuie rezolvat) o problem) care sunt c)ile de organizare ale ac+iunii ludice care sunt cerin+ele care diri eaz) ac+iunile copiilor ac+iunile de oc *i succesiunea lor modul in care se distribuie rolurile si rela+iile dintre copii 2a activitate didactic) diri at), ocul didactic impune urm)toarele! - proiectarea udicioas) - procurarea *i8sau confec+ionarea materialului didactic necesar *i adecvat. Selectarea ocului se face n func+ie de obiectivele propuse *i de caracteristicile grupei de copii. .n func+ie de acestea trebuie alese *i materialele didactice, care trebuie s) fie accesibile, adecvate, simple, clare, atractive, vizibile din orice pozitie. Eta ele jocului didactic sunt urm)toarele! Organizarea ocului! presupune asigurarea unui cadru adecvat con+inutului ocului *i ac+iunilor copiilor. -esf)*urarea ocului vizeaza! introducerea care const) n captarea aten+iei copiilor, utiliz/ndu-se! un element surpriz), o noutate, un scurt dialog, o uc)rie care va avea rol specific n desf)*urarea ocului. explicarea ocului! sarcinilor didactice, a regulilor ocului *i a ac+iunilor n succesiunea lor demonstrarea ocului prin desf)*urarea lui efectiv) ocul de proba - ca modalitate de asigurare a n+elegerii corespunz)toare a ocului, trebuie s) fie nso+it de explica+ii *i indica+ii privind desf)*urarea corect) a ocului propriu-zis 2. -esf)*urarea propriu-zis) 3. 2omplicarea ocului cu sarcini mai complexe si noi, materiale didactice suplimentare, introducerea unor reguli noi, organizarea de ntreceri, utilizarea fi*elor de lucru independente. 9

3. .nc"eierea ocului didactic - concluzii si sinteza si aprecierile frontale *i individuale :*CUL (E SI)UL&%E Este o modalitate activ) de predare-nv)+are, prin care se poate simula ac+iuni *i fenomene reale, ce se produc n natur) *i care intr) n obiectivele pedagogice ale unei discipline de nv)+)m/nt. :*CUL (E %*L se bazeaza pe actiunea fictiva si consta in punerea copiilor in diverse roluri sociale. Aceasta metoda faciliteaza formarea comportamentului social si corectitudinea acestora. 5+V;/&%E& -%I+ (%&)&TI1&%E Este o metoda bazata pe actiunea fictiva si foloseste mi loacelele artei dramatice. Situatiile invatarea prin dramatizare asigura implicarea afectiva a copiilor. Metoda se combina obligatoriu cu conversatia si explicatia. &L'*%IT)I1&%E& Este o metod) care se bazeaz) pe folosirea algoritmilor n actul pred)rii cu scopul de a familiariza copii cu o serie de sc"eme procedurale 0modele de ac+iune1 care i vor a uta s) rezolve o serie larg) de sarcini. Ea const) n formarea unor deprinderi de g/ndire *i ac+iune, de rezolvare de probleme sau luare de decizii, care vor permite elevilor rezolvarea unor sarcini din ce n ce mai complexe. Algoritmii reprezint) un num)r de indica+ii privind succesiunea de opera+ii care trebuie parcurse pentru ob+inerea unui rezultat. Ei pot fi grupa+i n mai multe categorii! - de rezolvare 7 care reprezint) reguli de rezolvare a unor exerci+ii sau probleme, - de sistematizare a materiei 7 care reprezint) reguli de ordonare logic) a materiei *i care permit analiza *i sinteza cuno*tin+elor, - de consolidare a cunotinelor care permit perfec+ionarea unor deprinderi intelectuale sau de calcul, - de identificare 7 care permit sesizarea unei clase de probleme *i realizarea unei clasific)ri sau sinteze, - de creaie 7 care reprezint) te"nici de g/ndire divergent) productiv), '. )etode interacti!e de gru 0n gr"dini#" )ET*(& CI*%C<I+ELUI! este o te"nic) ce stimuleaz) realizarea unor asocia+ii de idei noi. Obiectivul aplic)rii acestei metode este ad)ugarea de noi informa+ii la volumul de cuno*tin+e acumulate de copii. 2ategoria de activitate! Activitate interdisciplinar) :ema! $arna :ipul activit)+ii! consolidare Scopul! - 2onsolidarea cuno*tin+elor copiilor despre anotimpul iarna, exersarea unei exprim)ri coerente, corecte gramatical. - -ezvoltarea g)ndirii *i a opera+iilor ei! analiz), sintez), generalizare. - Educarea dragostei pentru iarn), cultivarea nv)+)rii prin cooperare. Obiective opera+ionale! - s) rezolve sarcinile date prin cooperarea n grup - s) redea solu+ii originale pentru cuvintele date - s) participe la analiza tabloului prin alc)tuirea unei povestiri scurte despre iarn) - s) corecteze produsul realizat pe baza comentariilor critice - s) foloseasc) corect materialul pus la dispozi+ie Strategii didactice! 10

a1Metode *i procedee! conversa+ia, explica+ia, demonstra+ia, interviul de grup, ciorc"inele, nv)+area prin cooperare, munca n ec"ip). b1Material didactic! coli de carton, etoane, carioca. Sarcina didactica! - alegerea etoanelor care transmit informa+ii despre iarna, a*ezarea acestora n urul imaginii ce reprezint) anotimpul iarna, unirea etoanelor cu imaginea iernii printr-o linie dreapt). - formularea de propozi+ii cu imaginea de pe fiecare eton - crearea unei povestiri scurte despre iarn) 3a activitate particip) %@ copii care sunt mp)r+i+i n ? subgrupe. Se mparte materialul fiec)rei grupe *i se explic) sarcina didactic). 4ealiz)ri! Arupa $ Arupa $$ zpad

ninsoare IARNA

ghea

copaci goi

urs n brlog sanie brdu

IARNA

pa ine

o! de zpad

ap

Arupa $$$

Arupa $B colind ori soare IARNA #oc

brdu

schiuri

case acoperi e cu zpad haine groase cciul" #ular" !nu$i

IARNA

zpad can ina psrelelor

#ulgi de zpad

Se trece la cumularea ciorc"inelor form/nd perec"i ntre grupe! Arupa $ *i $$

11

pa ine brdu ninsoare IARNA

urs n brlog sanie copaci goi

ghea o! de zpad

zpad

>eton respins! ap) Motiva+ia! iarna apa se transform) in g"ea+) *i z)pad). Arupa $$$ *i $B

cciul" #ular" !nu$i brdu case acoperi e cu zpad #oc #ulgi de zpad IARNA

schiuri haine groase

can ina psrelelor

zpad colind ori

>eton respins! soare Motiva+ia! iarna nu e soare str)lucitor, acesta ar topi z)pada *i ar cre*te florile. 2iorc"ine final! Arupa $, $$, $$$ *i $B

12

ghea ninsoare schiuri brdu case acoperi e cu zpad #oc #ulgi de zpad colind ori IARNA

o! de zpad sanie

haine groase can ina psrelelor zpad

urs n brlog

pa ine copaci goi

Se cere formularea de propozi+ii cu fiecare imagine. .n nc"eiere se creeaz) o poveste scurt) despre iarn). )ET*(& -;L;%IU/EL*% '=+(IT*&%E - stimuleaz) creativitatea, - are la baz) interpretarea de roluri prin care copiii *i exprim) liber g/ndirea n acord cu semnifica+ia culorii p)l)riu+elor care definesc rolul. 2ategoria de activitate! Educarea limba ului :ema! povestirea copiilor CScufi+a ro*ieD :ipul activit)+ii! evaluare Scopul! - -ezvoltarea creativit)+ii la copii prin crearea de variante n redarea pove*tii. - Antrenarea copiilor ca arti*i, exprimarea clar) *i corect). Obiective opera+ionale! - s) accepe rolul primit - s) identifice tr)s)turile p)l)riei atribuite - s) dezvolte rolul primit - s) sublinieze latura educativ). Strategii didactice! a1Metode *i procedee! expunerea, explica+ia, inv)+area prin cooperare, munca in ec"ip). b1Material! @ p)l)rii de culori diferite, fiecare p)l)rie av/nd c/te o seminifica+ie. Sarcina didactic)!crearea de situa+ii posibile n redarea pove*tii n raport cu semnifica+ia p)l)riei sub care se afl). 2opiii sunt mp)r+i+i n @ grupe sub cele @ p)l)rii #)l)ria alba 7 povestitorul 7 expune, pe scurt, con+inutul pove*tii #)l)ria ro*ie 7 exprim) educa+ia primit) de Scufi+) 7 descrie atitudinea Scufi+ei fa+) de mam) *i bunic)! le iube*te mult, le ascult) sfaturile, iube*te natura, florile, p)durea. Exprim) compasiunea fa+) de bunic), aprecierea fa+) de v/n)tor *i ura fa+) de lup. 13

 #)l)ria albastr) 7 caracterizeaz), prin antitez), pe Scufi+) *i lup 7 Scufi+a, o feti+) vesel), bun), bl/nd), dar neascult)toare, iar lupul, r)u, lacom, "ain. Subliniaz) consecin+ele neascult)rii. #)l)ria neagr) 7 identific) gre*eli 7 critic) atitudinea Scufi+ei la nt/lnirea cu lupul! uit) de sfaturile mamei. Subliniaz) c) nu trebuie acordat) ncredere animalelor rele *i s) stea de vorb) cu ele. #)l)ria verde - identific) solu+ii 7 florile pentru bunica puteau fi cump)rate de la flor)rie, dac) dorea s) culeag) flori din p)dure trebuia s) fie nso+it) de mama, putea s)-i cear) lupului s)-i culeag) flori, s) fi cules florile de unde erau t)ietorii de lemne. #)l)ria galben) 7 sc"imb) finalul pove*tii 7 Scufi+a pleac) nso+it) de mam) la bunic), bunica este adus) de v/n)tor la casa mamei pentrru a fi ngri it), lupul o a ut) pe Scufi+) s) a ung) la bunica, animalele din p)dure o a ut) pe Scufi+) s) duc) co*ul *i florile bunicu+ei, lupul dus la gr)dina zoologic) pentru a nu mai face r)u. .n repetarea ocului s-a observat atitudinea resping)toare a copiilor fa+) de p)l)riile ce reprezentau aspectele negative. S-a subliniat ideea c) binele nvinge r)ul. 2opiii av/nd doar roluri sunt l)muri+i de importan+a fiec)rui rol, indiferent dac) acesta este pozitiv sau negativ, l)udabil este modul de interpretare *i creativitatea. CUBUL Metoda C!ubulD reprezint) o strategie de predare-nv)+are care presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. #entru aplicarea acestei metode se parcurg urm)toarele etape! - realizarea unui cub pe ale c)rui fe+e sunt scrise cuvintele! descrie, compar), analizeaz), asociaz), aplic), argumenteaz). - anun+area temei. - mp)r+irea copiilor n @ grupe, fiecare dintre ele examin/nd o tem) de pe fe+ele cubului. o -escrie! culorile, formele, m)rimile etc. o 2ompar)! ce este asem)n)tor, ce este diferit. o Analizeaz)! spune din ce este f)cut. o Asociaz)! la ce te ndeamn) s) te g/nde*ti5 o Aplic)! la ce poate fi folosit)5 o Argumenteaz)! pro sau contra *i enumer) o serie de motive care vin n spri inul afirma+iei tale. o redactarea final) *i mp)rt)*irea ei celorlalte grupe. 'ru a reg"titoare Categoria acti!it"#ii> cunoa*terea mediului Tema> C!ltorie "n lumea insectelorD - 2opiii sunt mp)r+i+i n @ grupe. - Fiecare din cele @ grupe *i-a ales ca simboluri etoane! greierele, furnica, albina, licuriciul, g)rg)ri+a, fluturele. #rezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latur) una din insectele amintite mai sus, apoi precizez sarcinile! %. 'reierele - -escrie &. ?urnica - 2ompar) '. &l6ina - Analizeaz) ?. Licuriciul - Asociaz) 9. '"rg"ri#a - Aplic) @. ?luturele 7 Argumenteaz) - Fiecare ec"ip) are un copil care arunc) cubul *i se nume*te 4ostogolici.

14

- .n sala de grup) este amena at la sectorul Etiin+) mediul de via+) al insectelor. Aici se g)sesc siluete ale insectelor cunoscute de copii *i c/teva detalii privind ad)postul, "rana. Bom porni la plimbare printre insecte iar n dreptul fiec)rei g/ze nt/lnite. - %ostogolici va rostogoli cubul. -ac) va ie*i imaginea cu greierele, un copil din grupa CAreiera*iiD !a descrie g/za respectiv) 0ex! '"rg"ri#a - insect) mic), cap rotund, aripi ro*ii, F buline negre. :r)ie*te n cr)p)turile scoar+ei copacilor, zboar) - desface aripile. Grana - seva de pe scoar+a copacilor, -ac) va ie*i imaginea cu fluturele, atunci un copil din grupa CFlutura*iiD !a argumenta dac) g/za nt/lnit) n drumul nostru este folositoare sau nu 0ex! &l6ina- insect) "arnic), adun) polenul din flori, l duce n stup *i prepar) miere *i cear) n faguri. Albina este o insect) folositoare deoarece mierea este s)n)toas) pentru organismul omului. Albina este cea mai important) insect) pentru c) a ut) la nmul+irea florilor1. >ocul poate continua astfel p/n) c/nd vom cunoa*te toate g/zele din c)l)toria noastr) 0furnica, albina, greierele, buburuz), licuriciul, fluturele, omida, l)custa, libelula1. - -up) ce copii vor vizita insectele din poieni+a amena at), fiecare ec"ip) va realiza un desen cu tot ceea ce au nv)+at despre g/za al c)rei nume l poart). - 3ucr)rile vor fi valorificate printr-o expozi+ie la C 'a.eta "rin#ilorD unde vor putea fi v)zute *i de p)rin+i. =lterior vor fi str/nse ntr-un portofoliu pe tema C 5n lumea insectelorD. E,-L*1I& STEL&%; CExplozia stelar)D este o metod) de stimulare a creativit)+ii *i se bazeaz) pe formularea de ntreb)ri pentru rezolvarea de probleme *i noi descoperiri. Obiectivele urm)rite sunt! - formularea de ntreb)ri - *i realizarea de legaturi ntre ideile descoperite de copii pentru rezolvarea unei probleme. Materialul folosit este o stea mare, cinci stele mici de culoare galben), tablouri cu ilustra+ii, siluete, tabloul CExplozia stelar)D. Descrierea metodei: 2opiii sunt a*eza+i n semicerc *i propun problema de rezolvat. #e steaua mare se scrie sau se deseneaz) ideea central).

CE?

CND?

CINE?

DE CE?

UNDE?

15

#e cele cinci stelu+e se scrie cate o ntrebare de tipul! 2E5, 2$(E5, =(-E5, -E 2E5, 2H(-5, iar 9 copii din grup) extrag c/te o ntrebare. Fiecare copil din cei 9 *i alege c/te '-? patru colegi, organiz/ndu-se n 9 grupuri. Arupurile coopereaz) n elaborarea ntreb)rilor. 3a expirarea timpului, copii revin n semicerc n urul stelei mari *i comunic) ntreb)rile elaborate 0 fie un reprezantant al grupului, fie individual1 . 2opiii celorlalte grupuri r)spund la ntreb)ri sau formuleaz) ntreb)ri la ntreb)ri. Se apreciaz) ntreb)rile copiilor, efortul acestora de a elabora ntreb)ri corecte precum *i modul de cooperare *i interac+iune.

16