Sunteți pe pagina 1din 83

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SPECIALIZARE:

ASISTENT MEDICAL GENERALIST


PROIECT DE ABSOLVIRE
Indrumator,
Asistent media!
Cursant,
"#$#
INGRI%IREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA
ARGUMENT
CUPRINS
Ar&ument
Ca'ito!u! I( Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Ca'ito!u! II( Gastrita acuta
Definitie
Etiologie
Factori de risc
Etiopatogenie
Tablou clinic
Simpotomatologie
Diagnostic
Evolutie
Profilaxie
Tratament
Ca'ito!u! III( Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice
Ca'ito!u! I)( Ingriiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta
Ca'ito!u! )( Prezentarea cazurilor
Ca'ito!u! )I( Educatie sanitara
*i+!io&ra,ie
CAP( I - Notiuni de anatomie si ,i.io!o&ie
Anatomia a'aratu!ui di&esit/
A'aratu! di&esti/ !canalul alimentar sau tractul gastrointestinal"# reprezinta
ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si c$imic alimentele# in scopul
asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate%
A'aratu! di&esti/ este a!atuit din :
Tu+u! di&esti/
G!ande!e ane0e
&% Tratu! &astrointestina! su'erior ! tubul digestiv " este format din '
( a/itatea +ua!a ( aici alimentele sunt maruntite cu autorul dintilor si limbii
si sunt amestecate cu saliva% )avitatea bucala este delimitata de * pereti'
unul anterior + buzele# doi laterali + obraii# unul inferior + planseul bucal si
unul superior + bolta sau valul palatin,
( ,arin&e +ramuri arteriale din faringiana ascedenta # din palatina ascedenta #
sfenopalatina si cidiana,
( eso,a& ( parte a tractului digestiv# esofagul este un tub musculomucos# lung
de -*(./ cm cu func0ia de transport a $ranei si care leaga faringele de
stomac% Pere0ii s1i musculari produc contrac0ii ondulatorii# care aut1 la
transportarea alimentelor%
( stoma1 aici $rana este transformata in pasta# cu autorul acizilor existenti la
nivelul stomacului
-% Tratu! &astrointestina! in,erior este format din '
( intestinu! su+tire ( reprezint1 segmentul aparatului digestiv# situat 2ntre
stomac 3i intestinul gros% Aici sunt absorbite maoritatea lic$idelor si
mineralelor din mancare% Prezinta o serie de inflexiuni# numite anse
intestinale si este format din . parti'
( duoden ( segment ini0ial al intestinului sub0ire cu lungime de -* + ./ de cm
si forma de potcoava desc$isa# ce leaga stomacul de eun% Aici incepe
procesul de digestie a mancarii# rolul duodenului fiind acela de de a
neutraliza aciditatea din $rana%
( 2e2un ( partea central1 a intestinului sub0ire# fiind situat 2ntre duoden 3i ileon%
rolul lui este de a absorbi substantele nutritive
( i!eon ( ultima parte a intestinului subtire% Aici are loc absorb0ia nutrien0ilor
rezulta0i 2n urma digestiei%
( intestinu! &ros ( parte a aparatului digestiv# cuprins 2ntre intestinul sub0ire 3i
anus% Aici are loc absorb0ia apei si a mineralelor neabsorbite% Intestinul
gros este format din'
( eum !cecul" ( prima parte a intestinului gros# situat 2ntre ileon 3i colon% De
cecum este ata3at apendicele% 4n cecum se afl1 flora intestinal1%
( o!on !colon ascendent# colon transvers# colon descendent# colon sigmoid" (
aici este absorbita apa ramasa in alimente
( ret ( canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale
( anus ( partea final1 a rectului# folosit pentru eliminarea materiilor fecale
.% Or&ane ane0e '
( &!ande!e sa!i/are

Glande salivaremici ale mucoasei bucale ! &/ 5 din secretie "


Glande salivaremari perec$i'
o
o
sublinguale
submandibulare
o
parotide
( ,iat ( produce bila# neutralizeaza toxinele din organism# prelucreaza si
depoziteaz1 numeroase vitamine 3i o serie de microelemente esen0iale,
( /e.ia +i!iara 3o!eistu!4 ( rezervor temporar al bilei% Este unit1 cu ficatul#
de unde prime3te bila# 3i cu duodenul# unde elibereaz1 bila# necesara digestiei
grasimilor
( 'anreas ( organ care 2ndepline3te dou1 func0ii maore' exocrin1 !produce
sucul pancreatic care con0ine enzime digestive" 3i endocrin1 !produce mul0i
$ormoni importan0i#incluz6nd 3i insulina"%
STOMACUL - reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si
toracica situat in etaul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un
organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera 78 # zona cea mai dilatata a
tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor

Predigestia bolului alimentar# 2n special al proteinelor# care este


continuat1 la nivel intestinal%

In stomac# prin p9(ul acid al sucului gastric are loc distrugerea


maoritatii bacteriilor !cu excep0ia anumitor bacterii ca Helicobacter
pylori care se dezvolt1 2n mucoasa gastric1 fiind 2n mod frecvent
r1spunz1tor de ulcerul gastric"
% Funtionare
9rana# care 2n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu autorul din0ilor# va
fi amestecat1 2n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric !compus din
acid clorhidric) 3i enzime !pepsina" care descompun moleculele mai mari# 2n
special proteinele%
Pentru digestie este stimulat1 secretia perstaltismului 3i a sucului gastric% Prin
masticatie# miros si gust# creste cantitatea de suc gastric de la la &/ ml:or1 2n
stare de repaus stomacal# p6n1 la &/// ml:or1% Pentru a realiza digestia# $rana
este oprit1 timp de -(; orein stomac# cu autorul pilorului ( orificiul de
continuare a stomacului cu duodenul%
Dimensiuni
Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt '
(
(
lungime totala ' -* cm
latimea de la marginea stanga la cea dreapta# la nivelul corpului stomacului '
<#* ( &/ cm
(
(
(
(
(
(
distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric ' . cm
diametrul anteroposterior' < cm
inaltimea fundului stomacului ' ; cm
lungimea vestibulului piloric ' = cm
lungimea canalului piloric ' . cm
capacitatea stomacului' variaza intre >// + -/// ml# in functie de varsta#
sex# regimurile alimentare si starile patologice%
Po.itionare
Stomacul se afla in cavitatea abdominala# in partea stanga#
in loa gastrica# imediat sub diafragma% ?a omul viu are
pozitia verticala# iar la cadavru este aproape orizontal%
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv# conexiunilor cu
ficatul# intestinul gros# splina si peretelui posterior al abdomenului
Strutura
P1r0ile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea 2n stomac din esofag%


Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura
trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac# pe de o parte si
impiedicarea refluxului gastroesofagian# pe de alta parte%

Mica curbura + este concava# groasa# cu o lungime aproximativa de


&* cm% Incepe de la cardia# prezinta o portiune verticala apoi un ung$i
+ incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor%

Marea curbura + este convexa# subtire# cu o lungime aproximativa


de ;/ cm% )ontureaza marginea stanga a stomacului# formand cu
terminarea esofagului un ung$i# numit incizura cardiaca.

Fundu !"o#acuui !zona fundica" + reprezinta partea cea mai larga


si mai inalta a stimacului# stomacului situat mai sus de cardie# imdeiat
sub diafragm% De obicei este plin cu gaze si aerul ing$itit in timpul
deglutitiei% Se mai numeste si ca#era cu aer a !"o#acuui.

Cor$u %a!"ric - este partea cea mai mare a stomacului%


Orificiu $ioric ($ioru) - orificiu inferior al stomacului# care face
leg1tura intre corpul gastric si o zon1 mai dilatat1 ( an"ru $ioric&
continuat cu o por0iune 2ngustat1 ( canau $ioric ( care se termin1
inspre duoden cu un sfincter muscular numit !finc"er $ioric.
Din punct de vedere structural# in stomac se pot distinge 5 tunii(
&%
Tunica !eroa!a ( este reprezentata de peritoneul visceral
care
acopera stomacul aproape in intregime
Tunica #u!cuara + este formata din fibre musculare netede#
dispuse in . straturi concentrice !stratul longitudinal# stratul
circular# fibrele oblice"%
-%
.%
Tunica !ub#ucoa!a + este formata dintr(un tesut conuctiv lax#
vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor
pentru glandele mucoase% Rolul ei este de a captusi musculatura si
a auta la alunecarea mucoasei%
;%
Tunica #ucoa!a + captuseste toata suprafata endogastrica, find
mai mare ca intindere decat aceasta# tunica se cuteaza# formand o
retea de plici mucoase# ceea ce permite stomacului sa se mareasca
la o dimesniue cu pana la -/ de ori mai mare decat dimensiunea
initiala% Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa
esofagului si inferior# la nivelul pilorului# cu mucoasa duodenala%
@ucoasa gastrica este alb(cenusie pe stomacul gol si roz(rosiatica
in timpul digestiei%
)asu!ari.atia si iner/atia stomau!ui 1 importanta secretiei gastrice si energia
necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a
stomacului%
&%
Ar"eree !"o#acuui provin din cele trei ramuri care pornesc din
trunc$iul celiac' artera $epatica# artera splenica si artera gastrica stanga%
-%
Venee !"o#acuui corespund in general arterelor% Ele se formeaza din
retele capilare situate in submucoasa, strabat grosimea peretilor gastrici#
se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunc$iuri colectoare%
Acestea sunt dispuse de(a lungul celor doua curburi# alaturi de arcurile
arteriale# si se varsa in vena porta%
.%
'er(ii !"o#acuui - sunt nervi vegetativi de origine ' (simpatica
(parasimpatica
a" sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor
nervoase# plecate din plexul celiac# pe calea ramurilor arteriale ,
b" sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang%
Fi.io!o&ia a'aratu!ui di&esti/
Tractul gastro(intestinal asigura aportul continuu de apa# electroliti si
substante nutritive necesare organismului% in vederea realizarii acestor
functii# este necesara'
&% deplasarea alimentelor prin tractul alimentar,
-% secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor,
.% absorbtia produsilor de digestie# a apei si a electrolitilor,
;% circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea
transportului substantelor absorbite,
*% controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si
endocrin%
@aoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura c$imica
complexa# diferita de cea a constituientilor organismului# si nu pot fi preluate
ca atare din natura% Ea sufera# in prealabil# transformari mecanice# fizice si
c$imice% Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor% Prin digestie#
principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple# fara
specificitate biologica# iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei
intestinale
Di&estia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio(
c$imice in elemente in stare de afi absorbite% Poate fi '
A&
a"
Digestia bucala
prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de'
( fragmentarea alimentelor
( facilitarea deglutitiei
( amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al
glandelor salivare
( initierea procesului de digestie a amidonului sub
actiunea amilazei salivare
( asigurarea contactului cu receptorii gustative
b" impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de '
( pregatirea mecanica a alimentelor
( solvent ! pentru perceptie de catre receptori"
( curatirea mecanica a mucoasei bucale
( digestiv
( in vorbirea articulate
( excretor
( in mentinearea ec$ilibrului $idric
c" deglutitia cuprinde . timpi '
( +ua! !in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi ing$itite#
ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii
pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior
asupra palatului moale% De acum incolo# procesul deglutitiei
devine in intregime# sau aproape# un act automat si# in mod
obisnuit nu mai poate fi oprit" ,
( ,arin&ian 3!a intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la
acest nivel% Impulsurile de la acest nivel aung la trunc$iul
cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare
automate " ,
( eso,a&ian 3eso,a&u! are# in principal# rolul de a transporta alimentele
din faringe in stomac# iar miscarile lui sunt organizate specific
in vederea acestei functii% in mod normal# esofagul prezinta
doua tipuri de miscari peristaltice' peristaltism primar si
peristaltism secundar"
A- Digestia gastrica
a" functia secretorie a stomacului !Secretiile gastrice continus procesele
digestive incepute in cavitatea bucala, cantitatea secretata zilnic este de
aproximativ - l"
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele '
faza cefalica ! reflexe neconditionate si conditionate (declansate
de vederea sau mirosirea alimentelor" ,
faza gastrica ! distensia mecanica a stomacului +mecanism
nervos si mecanism umoral( gastrina # $istamine" ,
faza intestinala ! efecte stimulatoare si in$ibitorii la patrunderea
c$imului in duoden " ,
b" functia motorie a stomacului ! mecanism intragastric "
varsatura B act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe
gura ! relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric# a
cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a
stomacului C contractia diafragmului si musculaturii abdominale
anterioareCevacuarea continutului gastric cu epiglota inc$isa Cla
sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si
bdominala anterioara # rezulatand evacuarea continutului restant al
esofagului "
A. Digestia intestinala si functia de absorbtie
a" secretia pancreatica
b " secretia biliara
o parasimpaticul B excitosecretor si excitomotor
o simpaticul B in$ibitor al secretiei si motilitatii
o umoral prin descarcarea de secretina # $epatocrinina # glucagon#
gastrina
b" secretia intestinala
c" functia motorie a intestinului
+ miscarile intestinului DCde amestec ! segmentare # pendulare "
DCperistaltice
Ca'ito!u! II
Gastrita auta
Gastrita auta este inflamatia acuta# reversibila a mucoasei gastrice% @ucoasa
gastrica este tumefiata# prin edem si congestie# iar la nivelul suprafetei
mucoasei apar eroziuni $emoragice si c$iar ulcere acute%
Gastrita acuta este cauzata frecvent de'
o (ingestia unor medicamente !aspirina# antiinflamatorii ( gastrita
postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene "
o de abuzul de bauturi alcoolice ! gastrita etanolica" meselor copioase#
condimentelor sau alimentelor dificil de digerat%
o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice
precum acidul sulfuric# clor$idric# acetic# substante care provoaca rani
pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice ( gastrita acuta
postingestionala%
o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in
stomac# in special dupa anumite interventii c$irurgicale la nivelul
stomacului ce favorizeaza refluxul bilios%
Gastritele acute pot fi clasificate in'
gastrita acuta simpla#
gastrita acuta coroziva
gastrita acuta alergica%
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre
vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa
indepartarea cauzelor% Eegliarea gastritei acute poate duce la
cronicizare sau complicatii severe%
Etio!o&ie
( Agentii infectiosi
( Facterii' 9elicobacter pGlori !9P" + cea nai frecventa cauza, Streptococ H(
$emolitic# stafilococ# clostridium Ielc$ii, Proteus, E%coli, Facilul Joc$,
Treponema pallidum%
( Kirusuri' )itomegalovirus si $erpes virus%
( Fungi' )andida# 9istoplasma capsulatum# )riptococcus%
( Paraziti si nematode' Strongiloide# Toxoplasma# )ritosporidium# ?eis$mania
etc%
( )auze autoimune' gastrita atrofica cu anemia Fiermer%
( Agentii medicamentosi' antiinflamatoriile nesteroidine# corticosteroidele%
( Agentii fizico(c$imici cu potential eroziv !alcool# produse picante etc%"%
( Dereglari motorii !2n caz de stres si patologii ale organelor adiacente"
manifestate prin reflux duodenal(gastric%
( Stresul !$ipovolemic sau $ipoxic"%
( 9ipertensiunea portala ,
(intoxicatii alimentare
Fatorii de ris
( alimentarea $aotica si irationala,
( v6rsta peste >/ ani,
( fumatul,
( consumul necontrolat de medicamente# alcool# agenti c$imici,
( factorii profesionali nocivi,
( dereglarile motorii ale tubului digestiv superior,
( $ipovolemie,
( $ipoxie !2n starile de soc# combustii",
( insuficienta renala%
Etio'ato&enie
Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau
indirect# prin scaderea nivelului prostaglandinelor# sau prin isc$emia mucosala%
)ele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele !acidul
acetilsalicilic si alte AIES"# alcoolul# situatiile de stres si foarte rar de agentii
patogeni%
Ta+!ou! !ini
@anifestarile clinice sunt variate 2n dependenta de factorul etiologic si sunt
reprezentate# 2n maoritatea cazurilor de sindrom dispeptic !discomfort
abdominal# senzatie de plenititudine postprandiala# senzatie de greata# varsaturi#
balonari abdominale# eructatii# satietate precoce# pirozis# regurgitatii" si de
durere epigastrica acuta !uneori severa", pacienti sunt afebrili%
( $emoragiile digestive 2n gastrita $emoragica si eroziva,
( Sindrom anemic !anemie megaloblastica" digestiv si neurologic 2n gastrita
atrofica autoimuna
Sim'tomato!o&ie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat# dar pot surveni diaree sau constipatie%
)a semne generale se intalnesc cefaleea# astenia# starea de indispozitie#
inapetenta si c$iar repulsia pentru mancare%
Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de'
stare generala alterata,
dureri epigastrice !in zona dintre plexul solar si ombilic"# cu caracter
colicativ,
senzatia de plenitudine,
greata,
sialoree
varsaturi ! mai intai alimentare# apoi mucoase sau bilioase"
diaree,
ta$icardie,
$ipotensiune arteriala !mai rar",
in cazurile grave# $emoragii digestive superioare
Dia&nosti 'o.iti/
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice# tinand seama de aparitia
brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare%
Dia&nosti di,erentia!
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din
bolile infectioase# cu o colecistopatie acuta# o apendicita acuta# cu debutul unei
$epatite epidemice# cu unele intoxicatii# cu varsaturile de natura central(
nervoasa% Lneori# prima manifestare a ulcerului gastro(duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute% De asemenea# sa nu uitam manifestarile pe care
le poate avea sarcina in primele saptamani%
E/o!utie
Evolutia gastritei acute simple dureaza -(* zile# mergand spre vindecare%
Gastritele acute negliate sau repetate pot evolua spre cronicizare%
Tratament 'ro,i!ati
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala%
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa% Atunci cand simptomele se
manifesta# medicul poate recomanda o dieta lic$ida pentru o scurta perioada de
timp# urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
ec$ilibrate pe zi%
Dieta lic$ida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata
mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie% Dupa disparitia
simptomelor# alimentatia normala poate fi reluata# excluzand toate alimentele ce
pot provoca arsuri la stomac% Lnele medicamente ( antiacide ( sunt uneori
esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor% Alcoolul si tutunul sunt
interzise# iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate% 4n general# gastrita
acuta se vindeca cu un tratament adecvat%
Tratament media!
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza# in primul rand# regimul
dietetic, in primele zile se va prescrie un regim $idric cu ceaiuri de menta#
musetel# tei si supe de zarzavat# strecurate% Dupa doua zile se pot introduce
piureuri de legume# gris# orez# paste fainoase# lic$ide nu prea dulci# mere rase,
ulterior# in functie de evolutie# se vor da lactate# oua fierte# carne slaba fiarta#
perisoare in aburi# budinci%
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului% Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese
umede alcoolizate si prin inectii cu papaverina sau atropine, in caz de
des$idratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica# subcutanat# sau
solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase% ?a nevoie# in starile mai
grave# cu $ipotensiune# se vor administra analeptice%
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa% In cazul unei
gastrite acute $iperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din
clasele'
( antiacide !amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei
acide" ' Almagel A # Dicarbocalm # Eovalox # Rennie
( antisecretorii !substante ce au rolul de a in$iba secretia acida actionind
asupra receptorilor $istaminici ( ranitidina# famotidina# etc% si asupra pompelor
de protoni ( omeprazolul" ' Scobutil # E(prednison # Lscosin # Priamide #
Mxifenoniu
( pansamente gastrice !medicamente ce au rolul de a forma la nivelul
mucoasei gastrice un film protector ce va auta la refacerea acesteia",
(antispastice !exercita o actiune specifica antispastica# ce se manifesta
asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal# biliar si urinar" '
Fuscopan # Llcogastrin % Digest Duo % Eo(Spa forte
( antiemetice
( antialgice
)ind se va evidentia existenta germenului 9elicobacter pilorG in mucoasa
gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii'
amo0ii!ina asociata cu metronida.o!(
)u toate aceste modalitati terapeutice# se va impune regim igienodietetic
adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici !alcoolul# tutunul#
condimentele# etc%"%
CAPITOLUL III
Ro!u! asistentu!ui media! in 're&atirea 'entru e0'!orari
!inie si 'ara!inie
Anamne.a (este metoda prin care asistentul va obtine date de la
pacient!antura sau apartinatori" cu privire la starea de sanatate si de boala#
precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta%
Asistenta va permite pacintului sa(si exprime suferintele si il va asculta fara sa
il intrerupa# apoi va pune intrebari!inc$ise si desc$ise" si in tot acest timp va
observa pacientul# va afla datele biografice a pacientului! varsta# sexul# locul
nasterii# conditii de viata si munca"# motivele inernarii! -(. simptome de ordin
general sau local"# APF!antecedente personale fiziologice" se face la femei si se
va urmari' menar$a# succesiune si durata ciclului menstrual# durata fluxului# nr%
de nasteri si de avorturi# tulburari ale ciclului menstrual si menopauza%
APP!antecedente personale patologice" va urmari' boli infectioase# FTS si
boli organice%
A9D!antecedente $eredo(colaterale"' boli de care au suferit rude de gr% I#
decesul rudelor la varste tinere# boli ereditatre# boli determinate de coabitare si
a$d semnificative% Iar la final se va inc$eia cu interbari legate de conditiile de
viata si munca%
E0amenu! !ini &enera!
Se realizeaza de catre medic# asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie# instrumentrul necesar# rezultatele de la investicatii si auta pacientul
sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic% Acesta va
cuprinde'
( insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar
fi ridicatul din pat si mersul
( palparea ofera informatii despre volumul# suprafata# consistenta# sensibilitatea
si mobilitatea unor organe! piele# strat adipos# musc$i# ggl%limfatici# sistem
osteo(articular si organe abdominale" observandu(se mimica pacientului
( percutia anumitor zone obtinandu(se diferite sunete in functie de intensitate#
tonalitate si timbru
( ascultatia inimii si plamanilor
E0amene de !a+orator
Recoltarea s6ngelui se face diminea0a pe nem6ncate sau# cel mult dup1 un
mic deun care s1 nu fi cuprins nici o form1 de gr1sime animal1 sau vegetal1
!lapte #unt# ou1# ciocolat1# margarin1# etc"%
De asemenea# cina din seara precedent1 trebuie s1 fi fost lipsit1 de gr1simi%
Asistenta medical1 preg1te3te materialele necesare pentru manevrele
medicale# preg1te3te psi$ic pacientul# preg1te3te locul de elec0ie# i se explic1
pacientului te$nica 3i necesitatea ei# se recolteaz1 produsul patologic# se
etic$eteaz1 produsul# se trimite la laborator si se noteaz1 2n foaia de observa0ie%
Recoltarea $emoleucogramei# se realizeaza prin punctie venoasa sau prin
inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou1 pic1turi de
anticoagulant cu /#& ml EDTA# recolt6ndu(se -(. ml 2n func0ie de eprubet1%
Se poate eviden0ia $emoglobina# $ematocritul# globulele albe# globulele ro3ii#
trombocitele# formula leucocitar1 3i indicii $ematologici !KE@#)9E@"%
Kalori
N 9ematiiB ;#*+*milioane:mmO
N ?eucocite B *///+P///:mmO
N TrombociteB&*/%///(.//%///:mmO
Formula leucocitar1
N neutrofile B>/+=/5
N bazofile B/#*+&5
N eozinofile B&+;5
N monocite B*+<5
N limfocite B-/+-=5
Hemoglobina + se recolteaz1 - ml s6nge pe citrat de sodiu sau EDTA
Kalori ' &- + &* 5 ( femei
Glicemia + se recolteaz1 prin punc0ie venoas1 aspir6nd - ml s6nge# av6nd ca
anticoagulant#fluoruradesodiu+;mg
Kalori' </+&-/mg:dl
Colesterolul
Kalorile normale variaza in functie de virsta# regim alimentar
si zona geografica%
?imita superioara admisa este de -// mg 5 ml !Europa"
Ltilitatea testului ' detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice%
Fibrinogenul + se recolteaz1 ;#* ml s6nge prin punc0ie venoas1# av6nd drept
anticoagulant citratul de sodiu.#<5(/#*ml
Kalori '-//(;//mg:dl
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre
care con0in /#* ml citrat de sodiu recolt6ndu(se ;#* ml de s6nge% Se pot eviden0ia
timpul de protrombin1# activitatea de protrombin1# aPTT# timpi de coagulare#
IER#fibrinogen%
Kalori normale ' TS B -Q( ;Q T) B *Q( <Q
Pentru recoltarea KS9(ului se folosesc eprubete negre cu /#; ml de
anticoagulant citrat de sodiu# recolt6ndu(se &#> ml se s6nge%
Kalori normale' - + &.mm:&$
Ro!u! asistentu!ui media! in e0amene de !a+orator
( pregateste materialele necesare' manusi sterile# seruri test# ace# seringi sterile#
tavita renala# lame de sticla# stativ si pipete# tampoane# garou# solutii
dezinfectante + alcool P/# pernite si musama
( pregateste psi$ic pacientul' ii explica scopul si necesitatea te$nicii
( pregateste fizic pacientul' se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se
examineaza calitatea si starea venelor# se aseaza bratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima# dezinfecteaza tegumentele# aplica garoul la o
distanta de =(< cm deasupra locului punctiei strangandu(l astfel incat sa opreasca
circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul
E0eutie:
( asistentul se spal1 pe m6ini cu ap1 si s1pun# 2mbrac1 m1nu3ile sterile,
( se fixeaz1 vena cu policele m6nii st6ngi la ;(* cm sub locul punc0iei,
( se fixeaz1 seringa# grada0iile 3i acul fiind orientate 2n sus# 2n m6na dreapta#
2ntre police 3i restul degetelor,
( se p1trunde cu acul tr6vers6nd# 2n ordine tegumentul# apoi peretele venos p6n1
c6nd acul 2nainteaz1 2n gol,
( se sc$imb1 direc0ia acului &(- cm 2n lumenul venei,
( se controleaz1 patrunderea acului 2n ven1 prin aspira0ie cu seringa,
( se continu1 te$nica de recoltare a s6ngelui,
( se indeparteaz1 staza venoas1 dupa executarea te$nicii prin desfacerea garoului
3i a pumnului,
( se aplica tamponul 2mbibat 2n solu0ie dezinfectant1 la locul de patrundere a
acului 3i se retrage brusc acul,
( se comprim1 &(. minute# bra0ul fiind 2n pozi0ie vertical1
Ingriirea ulterioara' se face toaleta local1 a tegumentului# se sc$imb1 leneria
dac1 este murdar1# se asigur1 o pozi0ie comod1 2n pat# se supraveg$eaz1
pacienta%
Preg1titrea produsului recoltat' eprubetele se etic$eteaz1# se completeaz1
formularele de trimitere# se masoar1 cantitatea%
Reorganizare ' materialele refolosibile se dezinfecteaz1# se spal1# se pregatesc
pentru o noua sterlizare , de3eurile se 2ndeparteaz1%
Aidente si inter/entii
( $ematom !prin infiltrarea s6ngelui 2n 0esutul perivenos" :se retrage acul 3i se
comprim1 locul punc0iei &(. minute ,
( str1pungerea venei !perforarea peretelui opus" :se retage acul 2n lumenul venei
( ame0eli# paloare# lipotimie :se 2ntrerupe punc0ia# pacienta se aseaz1 2n decubit
dorsal f1r1 pern1# se anun01 medicul%
E0amene de urin6 - sumar urin6
Sumar urin + recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate!sterile"
( albumina cu apreciere cantitativ' R# RR# RRR
( glucoza
Eormal' abumina# glucoza( absent
( sediment urinar' rare leucocite# rare epitelii
Ro!u! asistentei media!e
( preg1te3te materialele necesare' urinar !bazinet"# mu3ama# alez1# materiale
pentru toaleta organelor genitale externe# eprubete sterile sau alte recipiente 2n
func0ie de examenul cerut,
( preg1te3te psi$ic pacienta' se anun01 3i se instruie3te privind folosirea
bazinetului# s1 foloseasc1 numai recipientul gol 3i curat# s1 urineze f1r1
defeca0ie# s1 verse imediat urina 2n vasul colector# s1 nu urineze 2n timpul
toaletei,
( preg1te3te fizic pacienta' se proteeaz1 patul cu mu3ama 3i alez1# se aseaz1
bazinetul sub pacient1# se face toaleta organelor genitale externe# se 2ndeparteaz1
bazinetul 3i se 2nlocuie3te cu altul curat%
Executie'
( recoltarea urinei pentru examen sumar' din urina ob0inut1 se trimite un
e3antion de &//(&*/ ml la laborator,
( se recolteaz1 prima urin1 de diminea01 sau dup1 cel pu0in patru ore de la
mic0iunea anterioar1,
( recipientul se 2nc$ide cu capac ermetic# se etic$eteaz1 3i se trimite c1tre
laborator 2n maxim o or1 de la recoltare%
E0amene e7o&ra,ie + ec$ografia abdominala
Ec$ografia este o metod1 de diagnosticare ultrasonografic1 + prin folosirea
ultrasunetelor% Aparatul folosit se nume3te ec$ograf% @etoda se bazeaz1 pe
proprietatea diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz1 imagini
alb(negru pe ecranului ec$ografului% Ec$ograful asigur1 o bun1 evaluare a st1rii
de s1n1tate a organelor interne%
Echografia abdominal reprezint1 metoda prin care se permite examinarea
vizual1 a organelor interne pline%
Ro!u! asistentei media!e
se preg1te3te pacientul psi$ic# i se explic1 necesitatea te$nicii# respectarea unor
reguli de examinare' s1 nu m1n6nce cu > ore 2naintea examin1rii# trebuie s1 bea
*// ml de lic$id neacidulat 3i ne2ndulcit# nu trebuie s1 mearg1 la toalet1 cu o or1
2naintea examin1rii# etc%%
ENDOSCOPIA DIGESTI)A SUPERIOARA
Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite
medicului sa exploreze interiorul esofagului# stomacului si a primei parti a
intestinului subtire !duodenul" prin intermediul unui instrument subtire si
flexibil# prevazut cu un aparat optic# ce poarta numele de endoscop%
)u autorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile# inflamatiile# tumorile#
infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior% Se pot preleva
tesuturi !biopsie"# pot fi indepartati polipii si se pot trata $emoragiile de la acest
nivel al tubului digestiv%
Rou!u! asistentei media!e
Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca'
( are alergie la vreun medicament# inclusiv la medicamentele anestezice
are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu
anticoagulante
are afectiuni cardiace
( exista posibilitatea unei sarcini
(este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina%
( urmeaza un tratament medicamentos
(
(
( pregateste psi$ic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau
citoprotectoare# pentru reducerea riscului de producere a $emoragiei cu cateva
zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina# dar si medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu
anticoagulante# oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii%
( pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu >(< ore
inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor
( se indeparteaza orice obiecte!oc$elari# biuterii sau paca dentara" si se imbraca
cu un $alat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura
(pregateste materialele necesare' lubrefiant# manusi sterile# solultii sedative#
spraG anestezic: lic$id anestezic# seringi sterile# endoscop steril# instrumente
c$irurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut# eprubete%
Executie'
( inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spraG anestezic# prin
administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lic$id anestezic# pentru a usura
patrunderea endoscopului#
( asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului
( pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga# cu capul putin inclinat spre
inainte% M piesa bucala va fi introdusa pentru a protea endoscopul de dintii
pacientului% Apoi# capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura#%
Pacientul va fi rugat sa ing$ita pentru a auta la o mai buna manevrare a
endoscopului%
( in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept
pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag%
( in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa ing$ita decat atunci cand i se cere%
(asistenta medicala va indeparta saliva cu autorul unui aspirator sau pacientului
i se va permite sa saliveze pe laterala gurii%
( dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de
-; de ore
CAPITOLUL I)
In&ri2iri s'ei,ie aordate 'aientu!ui u &astrita auta
Internarea
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului#
biletul de trimitere:internare de la medicul de familie# dovada calitatii de
asigurat:neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie% De la biroul
de internari bolnavul este insotit la garderoba:baie:dus pentru predarea $ainelor
si pentru imbaiere# apoi se va sc$imba in $ainele de spital% Dupa prevenirea
masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti# bolnavul va
merge in sectia unde i s(a facut internarea# insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie# pe sectie el va fi primit de asistenta sefa# aceasta il va
informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie
sanitara%
Asi&urarea onditii!or de mediu
Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila# curate si dotate
cu mobilierul stric necesar% Se vor inlatura toti excitantii' auditivi# vizuali#
olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos% Asistenta
verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in
pat# va asigura lenerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va
urmari pacientul sa nu apara complicatii%
Asi&urarea i&ienei
Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului% Aceasta consta in
mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor
cutanate# fiind o conditie esentiala a vindecarii%
A!imentatia +o!na/u!ui
Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie
sa il insuseasca oricine# de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un
regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul# dar trebuie sa tina
cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica%
Alimente permise
)arne + sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime# fiarta sau preparata
pe gratar' carne de pasare !fara pielita" si maoritatea tipurilor de peste proaspat
sau la conserva
Mua + cu exceptia omletelor si a oc$iurilor praite in ulei
Produse lactate + lapte# smantana# iaurt !fara fructe"# branza de vaci# cas !de vaca
sau de oaie"
Paine alba + de grau sau de secara# eventual vec$e de o zi
)ereale + gris# arpacas# orez# fulgi de ovaz# paste fainoase# biscuiti
?egume + de preferinta# fierte sau conservate' sparang$el# morcovi# ciuperci#
spanac# fasole# mazare# cartofi !nu praitiS"
Fructe + fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi + unt proaspat# ulei !*/ + >/ grame:zi"
Alimente interzise
@aoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza
in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie# in functie de toleranta
persoanei'
T supele grase# praelile# carnea grasa# sarata sau afumata
T pestele gras# afumat sau marinat
T mezelurile
T ouale praite
T branzeturile fermentate# sarate# afumate
T alimentele bogate in fibre' painea multicereale# leguminoasele si legumele
crude' brocoli# varza# varza de Fruxelles# castravete# porumb# ceapa# praz# nap#
ridic$i# gulii# sfecla# conopida# fasole uscata# mazare uscata# linte# vinete# rosii
T fructele cu coaa si cele care contin seminte + in special strugurii
T fructele uscate' smoc$ine# stafide# curmale#
T condimentele' piper# boia# ardei iute# mustar# $rean# otet# muraturi
T grasimi' untura# slanina# maioneza
Administrarea tratamentu!ui
Tratarea gastritei necesit1 at6t respectarea unui tratament medicametos c6t 3i
adoptarea unui regim alimentar corespunz1tor% @edicametele care pot fi indicate
au ca principal scop stoparea secre0iei acide sau in$ibarea acesteia% Din clasa
acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii% Foarte des utilizate sunt 3i
pansamentele gastrice# exista si sc$ema de antibiotice recunoscuta in toata
lumea daca gastrita este provocata de infectia 9elicobacter PGlori%
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa
ce a verificat foaia de observatie# continutul flacoanelor si termenul de expirare#
in tot acest timp supraveg$ind pacientul de eventualele reactii adverse%
Pre/enirea &astritei
Pentru a preveni 2mbolnavirea de gastrit1 va trebui sa se respecte un regim
alimentar s1n1tos 3i regulat# din care sa se excluda produsele care pot reprezenta
factori de risc !alcool# aditivi sintetici# condimete# b1uturi acidulate# tutun# za$1r#
si stresul"% Totodat1# va trebui sa se evite utilizarea 2n exces a unor medicamente
de tipul aspirinei # analgeticelor sau oric1ror altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice%
CAPITOLUL
)
Pre.entarea a.uri!or
Ca.u! $
Eume si prenume' F%@%
K6rst1' >- ani
Sexul' Feminin
Stare civil1' c1s1torit1
Religie' ortodox1
Ea0ionalitate' rom6n1
Mcupa0ia' pensionar1
Greutate' =& Ug
4n1l0ime' &#>< m
Data intern1rii' &/%/.%-/&/
Diagnostic de trimitere' gastrita acuta
Diagnostic la internare' gastrita acuta neiroziva
Anamne.a
@otivele intern1rii' senzatie de arsura la nivelul stomacului# dureri in partea
superioara a abdomenului# balonare# greata# varasaturi# inapetenta%
Antecedente $eredo(colaterale' mama( 9%T%A%
Antecedente personale# fiziologice si patologice'
@enar$a' &; ani# Lltima @enstruatie' *& ani# Sarcini' -# Avorturi' &
)onditii de viata si munca' locuieste cu sotul intr(un apartament%
)omportament!fumat# alcool"' nu fumeaza si nu consuma alcool%
( Istoricul bolii' pacienta# in varsta de >- de ani acuza debutul insidios al boli#
aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului# dureri epigastrice#
balonare# greata# varasaturi# si inapetenta%
E0amen !ini &enera! Stare
general1' relativ bun1# Stare de
nutri0ie' precar1# Tegumente 3i
mucoase' palide# Facies'
normal
Sistem ganglionar' superficial nepalpabil
Sistem osteo(articular' liber# mobil# morfofunctional
Aparat respirator' normal
Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc
apexian in spatiul K intercostal# TAB&*/:=* mm9G
Aparat digestiv' sensibilitate dureroasa a abdomenului
P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du'6 one'tu! )ir&iniei
8enderson
Er% Eevoia fundamental1 @anifest1ri de Sursa de
crt%
&%
-%
A respira# a avea o
bun1 circula0ie
A bea 3i a m6nca
dependen01
Independenta
dificultate
(
Gastrita
.%
;%
*%
>%
=%
<%
P%
&/%
&&%
Inapeten01#
gre0uri#
v1rs1tur
i
A eliminaTranzit
intestina
l
absent
sau 2ncetinit
A se mi3ca# a avea o bun1 Ameteli
postur1
A dormi# a se odi$ni
A se 2mbr1ca#
dezbr1ca
a
Durere
se Independenta
Falonare
Gastrita
Gastrita
(
(
(
Durerea
(
(
A men0ineIndependenta
temperatura corpului
constant1
A men0ine tegumentele Independenta
curate 3i integre
A evita pericolele
A comunica
Anxietate
Independenta
Aac0ionaconform Independenta
propriilor credin0e 3i
valori
A te realiza
A te recrea
A 2nv10a
Pensionar1
Mboseala
Independenta
&-%
&.%
&;%
(
Spitalizarea
(
PLAN DE INGRI%IRE
Pro+!ema O+ieti/e Inter/entii
autonome si
de!e&ate
Administrarea de
medicamente la
cererea medicului
E/a!uare
Inapetenta Stimularea poftei
de mancare
Pacienta a inceput
sa se alimenteze
pentru stimularea
poftei de mancare
Greturi# varsaturi )ombaterea lor si
$idratare
corespunzatoare
Regim alimentar
corespunzator#
administrarea de
medicamente la
cererea medicului#
$idratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat &*// ml%
Falonare Sa prezinte un
tranzit intestinal
normal
Efectuarea deFalonare
masa usor ladiminuata# tranzit
nivelulintestinal incetinit
abdomenului#
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Pacienta nu mai
ameteste
Diminuarea
greturilor si
varsaturilor cu
stare generala
relativ buna
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu
posturaadministrarea
tratamentului
prescris de medic
)ombaterea si
diminuarea ei
Durere Administrarea de Diminuarea
antalgice ladurerii
cererea medicului#
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii
Asigurarea linistii
si repausului#
educatie sanitara
privind boala si
factorii daunatori
din viata de zi cu
zi
Asigurarea linistii
in salon# punerea
Pacienta nu mai
prezinta stari
anxioase cu o
stare generala
buna si valori ale
functiilor vitle in
limite normale
Pacienta se
recreeaza si se
Anxietate )ombaterea
acesteia
Dificultate in
recreere
Facilitarea
mediului
spitalicesc la dispozitie de
carti# radio si tv
odi$neste
acceptabil
Ca.u! "
Eume si prenume' S% A%
K6rst1' ;P ani
Sexul' masculuin
Stare civil1' c1s1torit
Religie' ortodox1
Ea0ionalitate' rom6n1
Mcupa0ia' salariat
Greutate' >< Ug
4n1l0ime' &#>. m
Data intern1rii' &P%/.%-/&/
Diagnostic de trimitere' gastrita $emoragica
Diagnostic la internare' gastrita eroziva $emoragica# ciroza $epatica# sindrom
anemic
Anamne.a
@otivele intern1rii' durere in epigastru# $ematemeza usoara# palpitatii# dispnee#
anxietate# greta# varasatura in Vzat de cafea8# paliditate# anemie
Antecedente $eredo(colaterale' mama( 9%T%A%
tatal( Dz
-//<' )iroza $epatica
)omportament!fumat# alcool"' fost fumator! aproximativ ./ tigarete pe zi"#
consuma alcool doar ocazional
( Istoricul bolii' pacientul in varsta de ;P de ani acuz1 debutul insidios al
boli! cu accentuare 2n ultimile zile" cu durere in epigastru# $ematemeza usoara#
palpitatii# dispnee# anxietate# greturi si varasatura in Vzat de cafea8# paliditate#
inapetenta# anemie%
E0amen !ini &enera!
Stare general1' relativ bun1#
Stare de nutri0ie' precara
Tegumente 3i mucoase'palide
Facies' palid
Sistem ganglionar' superficial nepalpabil
Sistem osteo(articular' usor rigid# fara modificari importante
Aparat respirator' pacientul prezinta o usoara ena toracica si dispnee
Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc
apexian in spatiul K intercostal# TAB&*/:*/ mm9G
Aparat digestiv' durere la palparea abdomenului# usoara $ematemeza
P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du'6 one'tu! )ir&iniei
8enderson
Er%
crt%
&%
-%
Eevoia fundamental1
A respira# a avea o
bun1 circula0ie
A bea 3i a m6nca
@anifest1ri de
dependen01
Dispnee
si palpitatii
Inapetenta#
gre0uri#
v1rs1tur
i
Sursa de
dificultate
Durerea
epigastric
a
Gastrita
.%
;%
*%
>%
=%
<%
P%
&/%
&&%
A elimina
A se mi3ca# a avea o
bun1 postur1
A dormi# a se odi$ni
A se 2mbr1ca#
se dezbr1ca
a
9ematemeza
Ameteli
Durere
Independenta
Gastrita
Gastrita
Gastrita
(
Gastrita
(
Durerea
Anxietatea
(
A men0ine temperatura Afebril
corpului constant1
A men0ine
tegumentele curate 3i
integre
A evita pericolele
A comunica
Independent
Anxietate
Dificultate
in comunicare
Aac0ionaconform Independenta
propriilor credin0e
3i valori
A te realiza
A te recrea
A 2nv10a
Independent
Independent
?ipsa
de informatii
legate de boala
&-%
&.%
&;%
(
(
?ipsa acesului
la informatii
PLAN DE INGRI%IRE
Pro+!ema O+ieti/e Inter/entii
autonome si
de!e&ate
E/a!uare
Dispnee Ameliorarea
dispneei
Internare cuPacientul prezinta
repaus la pat#o respiratie in
asezarealimite normale
pacientului in poz%
semisezanda
pentru favorizarea
respiratiei#
invatarea
pacientului cum sa
respire
Palpitaii Sa aiba un ritm
cardiac in limite
normale
Mbservarea si
masurarea
functilor vitale#
administrrea de
medicamente la
indicatia
medicului
Stimularea poftei
de mancare
Administrea de
medicamente si
$idratare
parenterala cu cu
ser fiziologic si
ser glucozat &*//
ml la cererea
medicului# regim
alimentar
Puls ta$icardic
Inapetenta Sa aiba pofta de
mancare
)ombaterea lor si
$idratare
corespunzatoare
Pacientul a
inceput sa se
alimenteze
Pacientul prezinta
o stre genreala
relativ buna cu
scaderea
numarului de
varsaturi
Greturi si
varsaturi
9ematemeza )ombaterea
acesteia
Administrea deStare generala
medicamente la buna fara prezenta
indicatia$ematemezei
medicului#
aplicarea de pungi
cu g$eta in zona
epigastrica#
aszarea in pozitie
antalgica
Repaus la pat
Administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Asigurarea linistii
si repausului#
educatie sanitara
privind boala si
Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere diminuata
Ameteli
Durere epigastrica
)ombaterea lor
)ombaterea
acesteia
)ombaterea ei Anxietate Pacientul nu mai
este anxios
factorii daunatori
Ca.u! 9
Eume si prenume' 9% I%
K6rst1' =/ ani
Sexul' masculuin
Stare civil1' c1s1torit
Religie' ortodox1
Ea0ionalitate' rom6n1
Mcupa0ia' pensionar
Greutate' =< Ug
4n1l0ime' &#>. m
Data intern1rii' -*%/.%-/&/
Diagnostic de trimitere' gastrita
Diagnostic la internare' gastrita acida
Anamne.a
@otivele intern1rii' durere in epigastru# pirozis# greata# varsaturi# cefalee#
inapetenta# constipatie
Antecedente $eredo(colaterale' mama( neaga, tatal( neaga
)omportament!fumat# alcool"' fumator! aproximativ ./ tigarete pe zi"# consuma
alcool doar ocazional
( Istoricul bolii' pacientul in varsta de =/ de ani acuz1 debutul relativ brusc al
bolii# cu durere in epigstru# pirozis# greata# varsaturi#constipatie# cefalee si
inapetenta
E0amen !ini &enera! Stare
general1' relativ bun1# Stare de
nutri0ie' buna Tegumente 3i
mucoase' normale Facies'
normal
Sistem ganglionar' superficial nepalpabil
Sistem osteo(articular' usor rigid# fara modificari importante
Aparat respirator' normal
Aparat cardiovascular' cord in limite normale# zgomote cardiace ritmice# soc
apexian in spatiul K intercostal# TAB&;/:*/ mm9G
Aparat digestiv' durere la palparea abdomenului
P!an u ne/oi!e ,undamenta!e a!e +o!na/u!ui du'6 one'tu! )ir&iniei
8enderson
Er
%
crt
&%
-%
@anifest1ri
de
dependen01
A respira# a avea o bun1 Independent
circula0ie
A bea 3i a m6nca Inapetenta
# gre0uri#
v1rs1turi
)onstipatie
)efalee
Durere
Eevoia fundamental1 Sursa de
dificultat
e
(
Gastrita
.%
;%
*%
A elimina
A se mi3ca# a avea o
bun1 postur1
A dormi# a se odi$ni
Gastrita
Gastrita
Gastrita
>%
=%
<%
P%
&/%
&&%
A se 2mbr1ca#
dezbr1ca
a se Independent (
(
(
Durerea
Anxietatea
(
A men0ineIndependent
temperatura corpului
constant1
A men0ine tegumentele Independent
curate 3i integre
A evita pericolele
A comunica
Anxietate
Dificultate in
comunicare
Aac0ionaconform Independent
propriilor credin0e 3i
valori
A te realiza
A te recrea
A 2nv10a
Independent
Dificultate
in recreere
?ipsa
informatii
legate de
boala
de
&-%
&.%
&;%
(
Spitalizarea
?ipsa acesului la
informatii
PLAN DE INGRI%IRE
Pro+!ema O+ieti/e Inter/entii
autonome si
de!e&ate
Stimularea poftei
de mancare#
administrare de
medicamente la
indicatia
medicului
Regim alimentar#
administrarea
medicamentelor la
cererea medicului
si $idratare
parenterala
@asa abdominal#
miscare sub
supraveg$ere si
E/a!uare
Inapetenta Sa aiba pofta de
mancare
Pacientul a
inceput sa se
alimenteze
Greturi# varsaturi )ombaterea lor Pacientul nu mai
prezinta greturi si
varsaturi
)onstipatie )ombaterea ei Stare generala
buna cu reluarea
tranzitului
administrarea de
laxative la
indicatia
medicului
)efalee )ombaterea ei Administrea
tratamentului
prescris de medic
Asezarea in
pozitie
confortabila ce
diminuiaza
durerea#
administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Administrarea de
calmante la
cererea medicului
si evitarea
factorilor excitanti
)omunicare cu
pacientul privind
boala# incuraarea
pacientului sa
comunice cu
personalul
medical#
explicarea
necesitatii de
comunicare in
buna vindecare a
bolii
Asigurarea linistii
si repausului#
punerea la
dispozitie a
radioului# tv# carti
Educatie sanitara
privind boala si
intestinal
Pacientul nu mai
acuza cefalee
Pacientul acuza
dureri epigastrice
diminuate cu o
stare generala
buna# afebril
Durere epigastrica Diminuarea
acesteia
Anxietate )ombaterea ei Anxietate redusa
Dificultate in
comunicare
Sa comunice cu
personalul
medical
Pacintul a inceput
sa comunice
Dificultate in
recreere
Sa se poata
recreea
Pacientul a
inceput sa se
recreeze
?ipsa de
informatii legata
Sa aiba cunostinte Pacientul a
dobandit
de boala suficiente legate
de boala
factorii daunatori#
oferirea de pliante
legate de boala
informatii legate
de boala
CAPITOLUL )I
Eduatia sanitara a 'aientu!ui u &astrita auta
Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu
gastrita ac uta sa respecte
(
urmatoarele'
Sa aiba un regim alimentar ec$ilibrat 3i complet# bogat
2n carne# 2n verde0uri# ou1# lactate# fructe,
( Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice
( Sa evite administrea de medicamente in surplus
( Sa aiba o igiena orala corecta
( Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
ec$ilibrat1# cu mese frac0ionate# con0in6nd toate principiile
alimentare,
( Regim alimentar complet 3i boga t# alimenta0ie variat1 3i
( Pacientul
urmand
cu gastrita ac uta va fi dispensarizat#
recomandat
dur eroase
si
cu
cafea#
tratamentul medicamentos
perioadele
bauturi
prezentandu(se la controale cli nice si de laborator%
( Repauslapatin
limitarea e forutlui fizic
( Evitarea
alcoo l
consumului de carboga zoase#
( Evitarea fumatului si a alimentelor afumate
*I*LIOGRAFIE
&% Albu R%@%#8 Anatomia 3i fiziologia omului8 &P<=
Editura Dacia )lu(Eapoca# &P<*
-% Fela3cu @%# VTratamentul bolilor cronice 2n medicina intern18# vol% I#
.% Ferceanu Wt%#8 9ematologie8 &P<>
;% Forundel )%#8@anual de medicin1 intern18# Editura @edical1# Fucure3ti#
&P=P
*% FrucUner I%# V@edicin1 interna8 &P</
>% Fodor M%#8 @edicin1 intern18 # vol% I# Editura Dacia# )lu(Eapoca#&P=;
=% )% @ozes# VAnatomia 3i fiziologia omului8 # Editura )orint# Fucure3ti
-//&
<%Titirc1 ?%#Gal G%#Seuc$ea @%#Ddoroban0u E%#Falt1 G%#Xamfir @%#Ivan
@%#Ardeleanu @%#PeseU @%# VTe$nici de evaluare si 2ngriiri acordate de
asisten0ii medicali8# Editura Kia0a Rom6neasc1#Fucure3ti# -//&
P%Koiculescu @%# V@edicin1 generala8 -//;
&/% Titirca ?%# Dorobantu E%# Gal G%# Seuc$ea @%# Ldma F%# V Ingriiri
speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali8 Editura Kia0a
Rom6neasc1#Fucure3ti# -//<