Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetic, Statistic si Informatic Economic

LUCRARE DE DIPLOM
Coordonator: Absolvent:
Prof. Dr. Rodica MIA!CA "o#dan A!EC$
"ucure%ti &''(
SISTEM INFORMATIC ON-LINE
DE EVIDEN
A VNZRILOR INTERNET
LA FLAMINGO COMPUTERS
&
CUPRINS:
INTRODUCERE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . )
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERAL A FIRMEI
1.1 Flamin#o Com*uters, liderul *ie+ei auto,tone-----------.
1.2 Strate#ia de mar/etin#---------------------------.0&
1.3 12n3ri Internet la Flamin#o Com*uters--------------0(
CAPITOLUL 2
CONCEPTE ALE PROIECTRII SISTEMELOR
INFORMATICE ON-LINE
2.1 Sistemul informatic, instrument de cre%tere a eficien+ei---..0.
2.2 4i*olo#ia sistemelor informatice-------------------...&&
2.3 Elemente de reali3are a a*lica+iilor on5line------------..&6
2.4 Securitatea informa+ional 7n conte8tul Internet--------....((
2.5 Modele de or#ani3are a ba3elor de date %i ar,itecturi de
im*lementare------------------------------------...(9
CAPITOLUL 3
MODELAREA CERINELOR INFORMAIONALE
3.1 Modelul structural :entitate5asociere;----------------.)9
3.2 Modelul dinamic-------------------------------.<)
3.3 Modelul func+ional-----------------------------...<<
3.4 Proiectarea datelor din sistem---------------------....<6
CAPITOLUL 4
REALIZAREA SISTEMULUI INFORMATIC
4.1 Proiectarea ie%irilor-----------------------------.9&
4.2 Proiectarea intrrilor----------------------------...'
4.3 Prelucr=rile sistemului informatic------------------.....>
4.4 Mecanismul sesiunilor 7n PP---------------------.6&
CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
ILIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .66
(
INTRODUCERE
?n aceasta lucrare cuv2ntul Internet a*are 7n dubl i*osta3: *rima dat
*entru c este vorba des*re o a*lica+ie on5line, %i tot ceea ce 7+i trebuie ca s5o
accese3i este un calculator conectat la Internet, iar a doua oar *entru c ne
*re3int #estiunea v2n3rilor de Internet 7ntr5o firm recunoscut de v2n3ri I4
din Rom2nia :Flamin#o Com*uters;.
Pia+a de Internet din Rom2nia este 7nc la 7nce*ut. Ea, totu%i, 7nre#istrea3
o cre%tere anual de &<@, de cinci ori mai ridicat dec2t cea economic, iar 7n
scurt tim* Internetul va deveni unul dintre *rinci*alele medii de comunicare.
Aceast de3voltare va atra#e du* sine o reducere a costurilor de comunica+ie %i
informare, dar %i o cre%tere a *roductivit+ii firmelor ce5l utili3ea3. De3voltarea
acestei *ie+e este fr2nat at2t de numrul redus de calculatoare, c2t %i de costurile
relativ mari de conectare la Internet, iar mrimea e8act a acesteia este #reu de
stabilit, deoarece 7nc nu e8ist un studiu ri#uros dedicat acestui domeniu.
Conform unui studiu al AAISP :Asocia+ia Aa+ional a Internet Services
Provider5ilor; din Rom2nia, la 7nce*utul anului &''( circa .<'.''' de *ersoane
folosesc Internetul, de acas sau de la serviciu, iar numrul calculatoarelor
conectate este de a*ro8imativ )''.'''. Aceste cifre sunt destul de mici 7n
com*ara+ie cu alte +ri euro*ene %i re*re3int re3ultatul slabei de3voltri
economice %i a unei slabe dotri cu calculatoare *ersonale. Ca *rocent,
a*ro8imativ &'@ dintre firmele rom2ne%ti folosesc 7n activit+ile lor Internetul.
Din *unct de vedere al ti*ului de le#tur la Internet, se *are c solu+iile
*rin dial5u* rm2n cele *referate de maBoritatea rom2nilor, fiind cele mai ieftine %i
utili3ate cu *recdere de consumatorii casnici %i firmele mici *entru care
comunica+ia *rin Internet nu este foarte im*ortant.
Cea mai mare *arte a traficului, circa 9'5.'@, se face ctre site5uri din
strintate, restul traficului fiind direc+ionat ctre Rom2nia. Aceast re*arti3are se
datorea3 at2t de3voltrii slabe a serviciilor informa+ionale furni3ate de firmele
locale, dar %i tenta+iei tinerilor de a cuta informa+ii 7n alt *arte dec2t 7n +ar.
?n ceea ce *rive%te utili3area Internetului, *utem s*une c 7n momentul de
fa+ ('5)'@ din aceast valoare *rovine din sectorul afaceri :firme de comer+
e8terior care comunic cu *artenerii lor *rin Internet, societ+i care *roduc
)
softCare *entru com*anii din strintate, firme care fac afaceri cu *arteneri din
+ar, toate tran3ac+iile de *e *ia+a de ca*ital rom2neasc etc.;, ('@ *rovine din
3ona *ersoanelor care se documentea3 %i caut informa+ii #enerale :s*eciali%ti,
studen+i, cadre didactice;, restul de ('5)'@ re*re3ent2nd valoarea celorlalte
servicii, 7n *rinci*al a celor de distrac+ie furni3ate *ublicului lar#.
Com*arativ cu alte state din Euro*a Dccidental, *re+ul serviciilor de
conectare la Internet este 7nc mare 7n Rom2nia, at2t din *unct de vedere al *uterii
de cum*rare a consumatorilor de la noi din +ar, c2t %i 7n valoare absolut.
?n acest moment 7n Rom2nia e8ist circa )'' de firme autori3ate *entru a
furni3a servicii Internet, 6' dintre acestea fiind active, iar numai )'5<' av2nd ca
obiectiv *rinci*al activitatea de furni3are de astfel de servicii.
?n urmtorii ani, ritmul de de3voltare a Internetului 7n Rom2nia, cuantificat
*rin valoarea serviciilor *restate %i numrul de utili3atori, va fi cu*rins 7ntre &'5
)'@. Acest ritm va fi su*erior celui 7nre#istrat *e *lan mondial :950'@; %i se
datorea3 fa*tului c 7n Rom2nia *ia+a Internetului este 7nc la 7nce*ut, 7n tim* ce
7n statele avansate serviciile Internet au aBuns la maturitate.
Se estimea3 7n viitorul a*ro*iat o cre%tere a investi+iilor 7n a*lica+iile #en
client5server, 7nv+m2nt %i comer+ electronic. De3voltarea trebuie urmrit *e
dou ci: at2t infrastructur, c2t %i ima#ine. Se a%tea*t %i o cre%tere a #radului de
educare a *ie+ei, at2t la nivel de afaceri c2t %i 7n r2ndul *ublicului lar#.
?n *re3ent sunt 7nre#istrate circa ().''' de domenii E.roE, din care ('.'''
sunt domenii de nivel doi :CCC.nume.ro; si ).''' sunt de nivel trei :*recum
CCC.nume.com.ro, CCC.nume.or#.ro, CCC.nume.info.ro;, o cre%tere sensibil
fa+ de Decembrie &''', s*re e8em*lu, c2nd erau 7nre#istrate doar 09.'''. Din
acest total, numrul domeniilor active se ridic la numai 0&.''', conform
metodolo#iilor RIPE, *onderea fiind doar de (<@, mult mai redus dec2t media
constatat la nivel mondial 5 .'@. Acest fa*t este cau3at %i de educa+ia %i tradi+ia
de niveluri reduse 7n acest domeniu.
?nre#istrarea de domenii E.roE se face *e *rinci*iul E*rimul venit, *rimul
servitE. Au se face diferen+ierea 7ntre solicitarea unei com*anii de renume %i
solicitarea unei *ersoane fi3ice.
Com*arativ cu alte +ri, Rom2nia are un numr foarte mic de domenii
7nre#istrate. S*re e8em*lu, 7n Fermania sunt circa ) milioane de domenii
<
7nre#istrate, dintre care (, 0 milioane active, 7n An#lia ( milioane :0, . milioane
active;.
Cu cele doar 0&.''' de domnii active, Rom2nia este 7n urma Ce,iei care
are 00).''' domenii active, Poloniei :>).''';, 7ns *este "ul#aria care are sub
&.'''.
?n Rom2nia doar sub <@ din *o*ula+ie are acces la Internet, 7n tim* ce 7n
Statele $nite acest *rocent este de 6'@.
?n tabelul de mai Bos avem o vi3iune asu*ra numrului utili3atorilor
Internet la 0''' locuitori:
ZONA 1!!5 1!!" 2### 2##4
:*revi3iuni;
America de Aord 6< &.' ).< .&<
Euro*a de 1est &' << 0<' <''
Euro*a de Est G G &< 0''
?n conte8tul *re3entat anterior, 7n care *ia+a de Internet din Rom2nia
*re3int= un *oten+ial ridicat, multe firme investesc 7n acest domeniu. Costul de
investi+ie este mare, 7ns= %i *rofitabilitarea *re3int= dimensiuni mult mai ridicate
dec2t 7n alte 3one de afaceri. Flamin#o Com*uters s5a decis s= intre *e *ia+a
furni3orilor de Internet din Rom2nia.
!ucrarea 7%i *ro*une s reali3e3e un sistem informatic on5line, securi3at,
de eviden+= a v2n3=rilor de solu+ii Internet comerciali3ate de firm= 7n mai multe
ora%e alte +=rii, cu o lar#= de3voltare mai ales 7n "ucure%ti :unde e8ist= cel *u+in
0< ma#a3ine;. Structura lucrrii se a8ea3 *e *atru ca*itole, ce sinteti3ea3
as*ecte referitoare la:
- *re3entarea #eneral a firmei Flamin#o Com*uters, liderul *ie+ei
auto,tone 7n ceea ce *rive%te comerciali3area de *roduse I4, de unde
re3ult necesitatea %i utilitatea unei astfel de a*lica+ii :Ca*itolul 0;
- conce*te ale *roiectrii sistemelor informatice, cu *articulari3are *e
cele reali3ate on5line :Ca*itolul &;
- anali3a cerin+elor informa+ionale ale domeniului anali3at 7n vederea
*roiectrii structurii ba3ei de date %i a func+iilor a*lica+iei :Ca*itolul (;
9
- reali3area a*lica+iei folosind te,nolo#ia PP :Personal ome Pa#es;,
ce *ermite im*lementarea de solu+ii securi3ate *entru efectuarea
tran3ac+iilor :Ca*itolul );
Princi*alele obiective avute 7n vedere 7n sco*ul reali3rii sistemului
informatic sunt urmtoarele:
- marirea eficien+ei %i dinamicii activit+ii de eviden+ a v2n3rilor de
solu+ii Internet *ro*use de firm
- satisfacerea cu o eficien+ crescut a necesit+ilor de comunicare a
clien+ilor firmei
- s*orirea #radului de anali3 a as*ectelor eficiente din *unct de vedere
economic
- satisfacerea necesit+ilor de efectuare securi3at a tran3ac+iilor
- comunicarea sistemului cu altele din firm %i asi#urarea inter#rrii
acestui domeniu
- centrali3area informa+iilor referitoare la conturile de Internet ale
clien+ilor 7n vederea oferirii unui aButor o*eratorilor din cadrul divi3iei
de su*ort te,nic, ce *ot fi contacta+i telefonic de orice client sau
*oten+ial client.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERAL A FIRMEI
1.1 F$%&'()* C*&+,-./01
$'2./,$ +'.3.' %,-*4-*(.
Flamin#o Com*uters este una dintre *rimele firme de v2n3ri de *roduse
I4 din Rom2nia. Activitatea ei a 7nce*ut acum a*roa*e 3ece ani, marc2nd o
*ermanent de3voltare %i aBun#2nd ca 7n aceste 3ile s aiba re*re3entan+e 7n afara
.
#rani+elor +rii, fiind una dintre *u+inele firme cu ca*ital inte#ral rom2nesc ce a
reu%it acest lucru 7ntr5un interval relativ scurt de la lansarea *e *ia+. S*re
e8em*lu, anul acesta a *artici*at, 7n luna martie, *entru a treia oar consecutiv, la
unul dintre cele mai im*ortante t2r#uri I4 din 7ntrea#a lume, %i anume Ce"it
&''(, anovra, Fermania.
Cifrele din #raficele urmtoare ilustrea3 dimensiunea Com*aniei.
Dbservm o *ermanent cre%tere a veniturilor :fi#. 0.0; 7nc din anul 0>><.
Fig. 1.1 Grafic pentru venitul anual
?n *erioada 0>>< H &''0, Com*ania continu s5%i mreasc veniturile
7ntr5un ritm mai accelerat dec2t industria I4 din "alcani. Prin rata de cre%tere
estimat *entru urmtorii trei ani, *recum %i datorit cifrelor e8istente, Flamin#o
se situea3 *e *rimul loc 7ntr5un clasament al com*aniilor ce v2nd *roduse I4 din
*eninsula balcanic.
6
Din totalul veniturilor, a*ro8imativ ><@ *rovin din v2n3rile de *roduse
I4, restul de <@ revenind serviciilor :,ardCare %i softCare;, *recum %i v2n3rilor
de solu+ii Internet.
?n domeniul v2n3rilor, o re*re3entare #rafic a structurii acestora este
*re3entat 7n fi#ura 0.&.
Fig 1.2 Graficul structurii vnzrilor
Prin volumul v2n3rilor, numrul de clien+i, numrul de redistribuitori din
+ar, #ama lar# de *roduse %i servicii oferite, Flamin#o este liderul *ie+ii
auto,tone. Fraficul din fi#ura 0.( *re3int structura *roduselor oferite:
Fig. 1.3 Graficul structurii produselor oferite
>
?n *re3ent Com*ania 7nre#istrea3 *este 9'' de an#aBa+i, &.6'' metri
*tra+i numai *entru s*a+iul de birouri de l2n# aero*ortul Dto*eni, unde se afl
sediul central, re*re3entan+e 7n +ri ca: "ul#aria, Croa+ia, Frecia, Dlanda, $n#aria,
Italia, Macedonia, Moldova. Fiecare an#aBat are o csu+ de e5mail unic, care
7m*reun cu *arola contului re*re3int identitatea lui 7n tot ceea ce face 7n
interiorul firmei.
S-/,5-,/% */)%('6%3'*(%$7 a Com*aniei :fi#. 0.); se ba3ea3 7n *rinci*al
*e divi3iile 5*&./5'%$.: Distribu+ie, 12n3ri, Interna+ional %i Ac,i3i+ii. Alte
de*artamente, ce nu au caracter comercial, sunt: R.$%3'' P,8$'5.1 M%/9.-'(),
T.4('51 C*&,('5%3''1 S*:-;%/.1 C*(-%8'$'-%-.1 R.0,/0. U&%(., toate acestea
av2nd 7n s*ate de*artamentul A2&'('0-/%-'<. Fiecare %ef de divi3ie sau
de*artament rs*und direct ctre un Mana#er de v2rf, fc2nd astfel ca lan+ul de
conducere s fie scurt %i eficient.
At2t ca activitate, c2t %i ca numr de an#aBa+i, cea mai im*ortant veri#
este cea de V=(67/'. ?n "ucure%ti e8ist= 0< ma#a3ine dintre care cele mai
im*ortante sunt: !a,ovari :*rimul ma#a3in I4 din "ucure%ti desc,is Aon5Sto*;,
$nirii, Dorobanti, Itirbei, 4itulescu, 1ictoriei, etc. ?n +ar= e8ist= 0& re*re3enten+e
7n ora%e ca: Ale8andria, Sibiu, CluB5Aa*oca, Deva, R2mnicu 12lcea, 4imi%oara,
4ulcea, etc.
D'<'6'% I(-./(%3'*(%$ coordonea3 activit+ile le#ate de v2n3rile la nivel
mondial ale re*re3entan+elor din strintate, *recum %i activit+i le#ate de
re*re3entan+ele ce 7nc nu sunt active.
D'<'6'% A54'6'3'' este re*re3entant de o *uternic ec,i* ce 7ntre*rinde %i
activit+i de mar/etin#, im*ort5e8*ort, lo#istic e8tern %i le#ate de mana#ementul
*roduselor :caracteristici, nivel de *erforman+, *re+, calitate, etc.;.
D.+%/-%&.(-,$ A2&'('0-/%-'< :*oate unul dintre cele c,eie; asi#ur buna
desf%urare a tuturor celorlalte ec,i*e %i se ocu* de: coordonarea bu#etelor, u35
intern, mentenan+, asi#ur2nd toate facilit+ile *entru o bun comunicare 7ntre
de*artamente.
D.+%/-%&.(-,$ C*&,('5%3'' se ocu*= cu tot ceea ce 7nseamn= re+ele,
Internet, telefonie fi8= %i mobil= %i alte miBoace de comunicare at2t 7n interiorul
firmei c2t %i 7n e8terior. ?n cadrul acestui de*artament e8ist= %i ec,i*a ESurfE, cea
care administrea3= din *unct de vedere te,nic solu+iile de Internet oferite clien+ilor
no%tri.
0'
Princi*alul obiectiv al de*artamentului R.$%3'' P,8$'5. este de a *romova
ima#inea firmei 7n e8terior. Sunt or#ani3ate t2r#uri, 7nt2lniri cu *artenerii %i c,iar
*etreceri. S*re e8em*lu, 7n fiecare s=*t=m2n=, la sediul central din Dto*eni, este
or#ani3at= o *etrecere cu invita+i din lumea arti%tilor, a modei %i alte domenii,
moment de destindere dar %i de le#are de noi *rietenii %i de ce nu, afaceri.
D.+%/-%&.(-,$ S*:-;%/. a fost creat recent ca un r=s*uns la cre%terea
nevoilor interne de a informati3a activit=+ile din cadrul firmei, dar %i de *romovare
a ima#inii %i *roduselor *rin site5uri Jeb.
D.+%/-%&.(-,$ T.4('5 are, *oate, misiunea cea mai dificil= de a asi#ura
service5ul *roduselor comerciali3ate. Aici cuvintele de ordine sunt: ra*iditate,
*rofesionalism, eficien+=.
Fig. 1.4 Structura organizaional
Concomitent cu de3voltarea *ro#resiv a firmei an de an, %i structura
or#ani3atoric devine tot mai a%e3at %i tot mai matur.
Dbiectivele Com*aniei nu *ot fi 7nde*linite dec2t *rin munca eficient a
tuturor de*artamentelor.
Putem afirma c aceast structur or#ani3a+ional evoluea3 ctre o
Emutare s*re JebE, ceea ce 7nseamn c fiecare de*artament are :sau ar trebui s
00
Adunarea Feneral=
a Ac+ionarilor
Consiliul de
Administra+ie
Mana#er
12n3=ri
Mana#er
De3voltare
Mana#er
Mar/etin#
Mana#er
Contabilitate
Mana#er
Resurse
$mane
Mana#er
Administrativ
Comercial
Rela+ii
Publice
Mar/etin# Administrativ Resurse
$mane
Contabilitate
4e,nic Comunica+ii
SoftCare
12n3=ri Ac,i3i+ii
Distribu+ie Interna+ional
aib; un site de *re3entare, dis*onibil at2t an#aBa+ilor *entru o mai bun
comunicare 7n firm, dar %i clien+ilor, u%ur2nd astfel munca *entru ac,i3i+ionarea
unui calculator, u*#rade5ul, service5ul sau accesul la Internet.
Site5ul ,tt*:KKCCC.flamin#o.roK este cel mai im*ortant dintre toate site5
urile Com*aniei si este destinat 7n *rinci*al *romov=rii *roduselor comerciali3ate.
Aici #=sim informa+ii des*re cele mai noi com*onente, lista de *re+uri actuali3at=
3ilnic, *romo+iile lunii, informa+ii des*re ma#a3ine, %tiri des*re ceea ce se
7nt2m*l= 7n +ar= *e *ia+a I4, dar %i informa+ii de *e *ie+ele din str=in=tate, etc.
Cum intr=m *e ,tt*:KKCCC.eflamin#o.roK, ne int2m*in= o fereastr= care ne
informea3= c= *utem cum*=ra de la Flamin#o %i 7n rate. Avem o mac,et= 7n care,
7n func+ie de anumite date :durata 7m*rumutului, valoarea facturii;, *utem calcula
rata lunar=, etc. Acest site este un ma#a3in virtual *rin care, *rintr5un sim*lu clic/
de mouse, *utem ac,i3i+iona un calculator, sau doar unele com*onente.
Site5ul ,tt*:KKCCC.diablo.roK este destinat celor care 7%i *etrec foarte mult
tim* 7n fa+a calculatorului, Buc2ndu5se. Diablo re*re3int= numele unui calculator
comerciali3at de Flamin#o destinat celor 7m*=timi+i de Bocuri. Aout=+i, forum,
Bocuri PC, articole, multimedia sunt cuvintele de ordine *entru vi3itatorii no%tri.
,tt*:KKCCC.u*#rade*c.roK este un site destinat celor care urm=resc 7n
*ermanen+= s= men+in= ritmul cu noile te,nolo#ii %i sunt clien+i fideli. Pa%ii sunt
sim*li: intri *e site, ve3i ce 7ti *lace %i ce +i se *otrive%te, re3ervi %i a*oi
ac,i3i+ione3i, fie direct de la ma#a3inul nostru s*ecial destinat u*#rade5urilor, fie,
dac= ai comandat destul :minim 0'' Euro;, 7ti vor fi aduse *rodusele acas=.
Site5ul ,tt*:KKCCC.surf.roK *re3int= solu+iile de acces Internet oferite de
firm=. Acestea vor fi *re3entate mai 7n detaliu 7ntr5unul din urm=toarele ca*itole.
,tt*:KKCCC.lan.roK re*re3int un *unct de s*riBin *entru cei care doresc s=
7%i forme3e o re+ea local=. Cele mai *erformante ec,i*amente, cele mai noi
te,nolo#ii, forum, su*ort, #losar sunt doar c2teva din subiectele avute 7n *rim *lan
7n acest site.
,tt*:KKCCC.soft*c.roK este un site de *re3entare a *roduselor softCare
comerciali3ate de Flamin#o, de la sisteme de o*erare, la Bocuri, de la *latforme de
de3voltare soft la a*lica+ii *rofesionale.
1.2 S-/%-.)'% 2. &%/9.-'()
0&
?n ceea ce *rive%te strate#ia de mar/etin#, Flamin#o s5a a8at 7n *rinci*al
*e urmtoarele activit+i:
- monitori3area celor mai noi *roduse %i a celor mai im*ortan+i %i
renumi+i *roductori
- monitori3area *re+urilor com*etitorilor
- corelarea *ro*riilor *re+uri cu cele ale firmelor concurente, at2t din
+ar, c2t %i din strintate
- or#ani3area de evenimente I4 ca: t2r#uri, 7nt2lniri cu dealerii
- cam*anii de *ublicitate 7n reviste %i 41
- *ublicare de materiale *rintate #ratuite, cum ar fi cataloa#ele de
*roduse sau mici *liante
- coordonarea activit+ii de mar/etin# *e Jeb
Flamin#o or#ani3ea3 de trei ani la Jorld 4rade Pla3a *ro*riul t2r# I4 sub
denumirea de Flamin#o Com*uters S,oC. Aici au loc numeroase conferin+e de
*romovare a celor mai noi *roduse, *recum %i mari reduceri de *re+uri la
calculatoare %i com*onente.
Alte t2r#uri la care firma a mai *artici*at:
- IFA"D %i CERF, Rom2nia
- InfoLom S/o*Be, Macedonia
- "aitE8*o Sofia, "ul#aria
- Com*Fair "uda*est, $n#aria
- Info Ma#reb, Croatia
1.2 V=(67/' I(-./(.- $%
F$%&'()* C*&+,-./0
Dferta de Internet Flamin#o Com*uters a venit ca un rs*uns a cererilor
numero%ilor clien+i interesa+i de acest serviciu, clien+i care 7n ultimii ani au fost 7n
continu cre%tere. ?n consecin+, Com*ania a decis 7n urm cu circa *atru ani s
fac investi+ii %i 7n acest domeniu, urm2nd direc+ia evolutiv im*us de cole#ii din
de*artamentul 12n3ri.
0(
?n *re3ent, oferta Internet a firmei se adresea3 7n *rinci*al ctre dou
mari cate#orii de utili3atori: firme care au nevoie de o cone8iune *ermanent
:Surf Cor*orate; %i clien+i obi%nui+i care se conectea3 de acas sau firme mai
mici ce au nevoie doar tem*orar de Internet :Surf ome;.
Abonamentele Surf Cor*orate sunt dis*onibile 7n dou variante de
conectare: linie 7nc,iriat %i CA41 :cablu 41;. Dricare din aceste dou varinate
*aote fi una din cele din tabelul de mai Bos:
C*/+*/%-. E%0> S,/:
Se asi#ur un canal ma8im de 9) /b.
Pre+: 45
EURO
S,/: C*/+*/%-. 5 G
Se asi#ur un canal minim #arantat de 09 Lb, recomandat *entru 0'5
&' utili3atori. 4rafic inclus ),6 F".
Pre+: "!
EURO
S,/: C*/+*/%-. 1# G
Se asi#ur un canal minim #arantat de (& Lb, recomandat *entru 0'5
)' utili3atori. 4rafic inclus >,9 F".
Pre+: 1?5
EURO
S,/: C*/+*/%-. 2# G
Se asi#ur un canal minim #arantat de 9) Lb, recomandat *entru &'5
.' utili3atori. 4rafic inclus 0>,& F".
Pre+: 34!
EURO
S,/: C*/+*/%-. 3" G
Se asi#ur un canal minim #arantat de 0&6 Lb, recomandat *entru
)'50<' utili3atori. 4rafic inclus (6,) F".
Pre+: ?5#
EURO
0)
4oate ti*urile de abonamente sunt cu trafic nelimitat. Cifrele de 0', &', (6
F" se refer la traficul #arantat %i traficul mediu lunar care se *oate reali3a *entru
canalul res*ectiv, s*ecificat 7n contract ca fiind minim #arantat.
Abonamentele Surf ome sunt urmtoarele:
S,/: @*&. "
Serviciu dedicat 7n *rinci*al *entru consultarea e5mail5ului, dar %i
*entru navi#are.
Pre+: 5
EURO
S,/: @*&. U($'&'-.2
Du* cum 7i s*une %i numele, se *oate folosi absolut oric2nd. Au are
nici o limita, nu e8*ira dec2t du* o lun.
Pre+: 11
EURO
S,/: ISDN
Flamin#o Com*uters i+i ofer cea mai fiabil solu+ie de conectare la
Internet: o linie ISDA de cea mai bun calitate la cele mai mici
costuri.
Pre+: 1!
EURO
Dricare din abonamentele *re3entate mai sus sunt dis*onibile 7n orice
ma#a3in Flamin#o din "ucure%ti. Pentru abonamentele de ti* Cor*orate e8ist
*osibilitatea ne#ocierii 7n func+ie de mai mul+i factori:
- clientul are calculatoare cu com*onente cum*rate din Flamin#o
Com*uters
- clientul a mai avut 7n trecut %i alte ti*uri de abonamente Surf
Cor*orate sau c,iar Surf ome
Ceea ce se ne#ocia3 este:
- *re+ul
- canalul minim #arantat
- traficul #arantat
0<
Problemele te,nice le#ate de solu+iile Internet sunt re3olvate 7n cadrul
de*artamentului Comunica+ii de ctre ec,i*a ESurfE. Ea trebuie s comunice 7n
*ermanen+ cu cole#ii din divi3ia 12n3ri din fiecare ma#a3in.
Av2nd 7n vedere toate as*ectele *re3entate *2n acum trebuie Bustificat
necesitatea im*lementrii unui sistem informatic de eviden+ a v2n3rilor de
Internet 7n Flamin#o Com*uters.
?n cadrul firmei toate activita+ile comerciale sunt #estionate #lobal de un
sistem informatic denumit Scala, *rodus ac,i3i+ionat de la o Com*anie
s*eciali3at 7n *roiectarea de astfel de com*onente softCare, dar %i altele. ?n
fiecare de*artament sau divi3ie, 7n func+ie de necesit+ile sale interne, mai e8ist %i
alte sisteme informatice adi+ionale. S*re e8em*lu, 7n cadrul de*artamentului
4e,nic, e8ist o a*lica+ie on5line *rin care orice client *oate s vad care este
starea *rodusului su adus 7n service :re3olvat, a%tea*t com*onente, 7n curs de
solu+ionare, etc.;
?n cadrul de*artamentului Comunica+ii le#at de v2n3rile de Internet nu
e8ist dec2t site5ul ,tt*:KKCCC.surf.ro, ce *re3int abonamnetele oferite de firm.
Datele des*re orice cont nou sau *relun#ire de cont deBa e8istent, sunt trimise *rin
e5mail de ctre an#aBa+ii Flamin#o din diversele loca+ii din "ucure%ti %i din +ar,
o*eratorilor din cadrul ec,i*ei ce se ocu* de su*ortul te,nic, care la r2ndul lor
creea3 aceste conturi sau le *relun#esc. ?n acest mecanism e8ist mai multe
neaBunsuri:
- *e de o *arte, de*enden+a de func+ionarea e5mail5ului intern al fiecrui
an#aBat, iar 7n ca3ul 7n care a*are o *roblem, ra*iditatea de
reconectare a clientului are de suferit, fac2ndu5l s fie nemul+umit
deoarecere activitatea sa de afaceri sau *ersonal este afectat.
- *e de alt *arte, 7ncasrile lunare le#ate de acest domeniu nu se
delimitea3 de celelalte %i nu *utem avea o eviden+ clar a veniturilor
%i *rofiurilor aduse de domeniul v2n3rilor de solu+ii Internet.
- un alt as*ect le#at de necesitatea unei astfel de a*lica+ii 7n firm se
refer la fa*tul c ob+inerea de date referitoare la conturi 7n vederea
informrii c2t mai *recise a clientului se face #reoi %i ineficient, 7n
09
sensul c fiecare an#aBat trimite conturile 7ntr5o manier diferit, iar
uneori datele sunt insufiente %i se im*une un sc,imb de e5mailuri 7ntre
el %i o*eratorul de la Su*ort, care 7nseamn 7nt2r3iere 7n informarea
clientului %i tim* *ierdut *entru an#aBatul Flamin#o.
CAPITOLUL 2
CONCEPTE ALE PROIECTRII DE
SISTEME INFORMATICE ON-LINE
2.1 S'0-.&,$ '(:*/&%-'51 '(0-/,&.(-
2. 5/.A-./. % .:'5'.(3.'
Cre%terea eficien+ei firmelor a fost *osibil 7n s*ecial *rin utili3area la
scar lar# a sistemelor de calcul. Acestea, *rin intermediul *ro#ramelor softCare,
au *ermis com*aniilor s5%i structure3e %i s5%i or#ani3e3e mai eficient activit+ile.
?n *re3ent, a*roa*e toate activit+ile, 7n s*ecial cele economice, se desf%oar cu
aButorul calculatorului N0O. Fie c se refer la date care *ot fi accesate 7n c2teva
secunde, fie c se fac calcule com*le8e, calculatorul a devenit o unealt de mare
*re+ 7n via+a de 3i cu 3i a fiecruia dintre noi.
Sco*ul 7nde*linit de sistemele de calcul s5a sc,imbat de la deceniu la
deceniu, 7mbo#+indu5se. Dac sistemele de calcul au servit ini+ial cercettorilor
*entru efectuarea mai ra*id a unor calcule anevoioase, tre*tat calculatoarele s5au
transformat 7n dis*o3itive *entru #estionarea %i administrarea ba3elor de date. ?n
final, sco*ul utili3rii calculatorului, alturi de cele men+ionate mai sus, este de a
fi *rinci*alul miBloc de informare %i comunicare.
Concreti32nd defini+ia #eneral a unui sistem, ca o colec+ie or#ani3at de
*r+i le#ate *rin interac+iuni determinate, *rin 0'0-.& '(:*/&%-'5 :SI; al unei
entit+i sub form de or#anism :economic, %tiin+ific, social5cultural; se 7n+ele#e un
ansamblu structurat %i corelat de re#uli, *roceduri %i miBloace :7n *rimul r2nd
calculatoare electronice; care *ermit a*licarea de metode or#anismului res*ectiv
*entru a reali3a sco*ul %i obiectivele *redefinite, msurabile 7ntre anumite limite.
Cu alte cuvinte, a defini un sistem informatic al unui or#anism 7nseamn
a5i *reci3a 7n mod concret re#ulile, *rocedurile, miBloacele %i metodele, cu
0.
*recdere automate, utili3ate 7n cadrul sistemului *entru a determina mrimile
*restabilite %i le#ile care o*erea3 cu aceste mrimi.
Sistemul informatic *oate fi definit ca un ansamblu de re#uli, *roceduri,
miBloace %i metode, cu *recdere automate, folosite *entru cule#erea,
transmiterea, *relucrarea %i stocarea datelor.
Sistemul informatic este o com*onent a sistemului informa+ional %i
anume acea *arte a acestuia care *reia %i re3olv sarcinile de cule#ere, *relucrare,
transmitere %i stocare cu aButorul sistemelor de calcul.
Sistemul informa+ional face le#tura 7ntre sistemul de conducere
:mana#ement; %i sistemul condus :fi# &.0;:
Fig 2.1 Structura de conducere a unui sistem informatic
?n ceea ce *rive%te ra*ortul dintre sistemul informatic %i sistemul
informa+ional, se *oate a*recia c sistemul informatic tinde s*re a e#ala sfera de
cu*rindere a sistemului informa+ional, 7ns acest lucru nu va fi *osibil din cau3a
limitelor sistemului informatic. 4ot tim*ul 7n sfera sistemului informa+ional vor
e8ista o serie de activit+i ce nu vor *utea fi automati3ate N&O.
Pentru a5%i 7nde*lini rolul 7n cadrul sistemului informa+ional, sistemul
informatic cu*rinde ansamblul tuturor resurselor, re#ulilor, *rocedurilor,
miBloacelor, metodelor %i te,nicilor :fi#. &.&;, *rin care se asi#ur *relucrarea
automat a datelor:
06
SIS4EM
IAFDRMA5
PIDAA!
SIS4EM IAFDRMA4IC
SIS4EM
CDAD$S
SIS4EM DE
CDAD$CERE
Reusurse Metode Re#uli Proceduri
MiBloace: su*or+i, ma%ini, oameni
Fig 2.2 omponentele sistemului informatic
R.0,/0. sunt:
- ansamblul de ec,i*amente :,ardCare;
- sistemul de *ro#rame :softCare;, care cu*rinde *ro#ramele sistemului
de o*erare %i *ro#ramele de a*lica+ii
- ba3a de date
- ansamblul de *ersonal %i cadrul or#ani3atoric
Prin &.-*2. se 7n+ele#e cile de determinare %i *unere 7n func+iune, de
*erfec+ionare %i o*timi3are a func+iunilor or#anismului, *entru a atin#e obiectivele
*redefinite.
Printre metodele utili3ate se *ot enumera: calculul *robabilit+ii, metode
ale statisticii economice, anali3a stocurilor, *ro#ramarea liniar, *ro#ramarea
dinamic, metode de simulare, teoria #rafurilor, teoria utilit+ii, teoria deci3iei,
metode de *revi3iune.
Prin /.),$' se e8*rim modalit+ile de a*licare la un or#anism a
metodelor. Acestea sunt definite %i formulate concis sub forma unor ansambluri de
o*era+ii lo#ice %iKsau matematice.
Prin +/*5.2,/' se 7n+ele#e totalitatea o*era+iunilor necesare *entru tratarea
informa+iilor %i re#ulilor *rin miBloacele sistemului.
Ca e8em*lu, se *oate arta metoda #estiunii stocurilor, 7n care se #se%te
re#ula de calcul a nivelului de stoc, *entru care se lansea3 o comand %i care
utili3ea3 *rocedurile de calcul.
Prin &'B$*%5.$. unui sistem informatic se 7n+ele#e totalitatea uneltelor %i
instrumentelor manuale, automate, inclusiv softCare, utili3ate *entru efectuarea
de o*era+iuni asu*ra informa+iei: ca*tare, cule#ere, *re#tire, control, introducere
%i e8tra#ere, transmitere, concentrare, stocare, transformare, *relucrare *rin calcul
aritmetic %i lo#ic, anali3 %i inter*retare.
MiBloacele cu*rind su*or+i, ma%ini %i oameni:
0>
- Se consider 0,+*/- tot ceea ce are ata%at informa+ii %i serve%te la
trans*ortarea %iKsau stocarea ei 7n tim* %i s*a+iu. Se 7nt2lnesc
urmtoarele ti*uri de su*or+i:
0. Materiale, sub form de su*orturi te,nice :ma#netice sau
o*tice; sau #rafice :o*ace sau trans*arente;Q
&. C2m* electric, ma#netic sau o*tic, transmis *rin semnale %i
*ac,eteQ
(. E8*erien+a uman, sub form de date %i informa+ii acumulate
de oameni 7n *rocesul munciiQ
- Prin &%A'(' 7n cadrul unui sistem informatic se 7n+ele#e totalitatea
ec,i*amentelor %i dis*o3itivelor utili3ate *entru a efectua o*era+iunile
de mai sus:
0. Sisteme de calcul, de diferite #enera+ii %i confi#ura+iiQ
&. Ec,i*amente de ca*tare, cule#ere, *re#tire, transmitere,
stocare, redare, anali3 %i inter*retare etc.
- O%&.('' 7n cadrul unui sistem informatic intervin sub form de
e8*erien+ uman la nivelul su*or+ilor, ca s*eciali%ti *entru elaborarea,
utili3area %i e8*loatarea sistemului :administratori, anali%ti,
*ro#ramatori, in#ineri de sistem, o*eratori; sau ca utili3atori ai
sistemului 7n re#im off5line sau on5line :cRbernavi#atori, anali%ti
di#itali, internau+i, etc.;
Sistemul informatic se *oate *re3enta sub forma unei Ecutii ne#reE :fi#.
&.(; ba3at *e intrri, ie%iri, re#uli, *roceduri, miBloace %i metode, a%a cum este
*re3entat 7n fi#ura urmtoare:
&'
INTRRI
Documenta+ie
Mac,ete
Su*or+i
Re+ele de
comunica+ie
Resurse: oameni
ma%ini
su*or+i
Re#uli
Proceduri: *ro#rame
ba3e de date
Prelucrri
Metode
IECIRI
Formulare
Ra*oarte
Documente I
n
t
e
r
f
e
+
e

d
e

i
e
%
i
r
e

s
i
s
t
e
m
SISTEM
Fig 2.3 !ecanismul intern al sistemului informatic
?n afar de aceste com*onente :intrri, ie%iri %i mecanismul cutiei ne#re;
mai e8ist altele dou com*onente, adi+ionale:
- Feedbac/5ul :rs*unsul;
- Controlul
F..28%59-,$ re*re3int datele care caracteri3ea3 *erforman+ele
sistemului. Aceast no+iune este tot mai des utili3at 7n ultimul tim*.
C*(-/*$,$ im*lic monitori3area %i evaluarea feedbac/5ului 7n sco*ul de a
determina msura 7n care sistemul se 7ndrea*t ctre 7nde*linirea obiectivelor.
Func+ia de control face necesar aBustarea intrrilor *entru a asi#ura c acestea vor
*roduce ie%irile cores*un3toare. De asemenea, se efectuea3 aBustri 7n
activitatea sistemului *entru a5i corecta deficien+ele.
Princi*alele activit+i dintr5un sistem informatic sunt cele de *relucrare a
informa+iilor N(O. Acestea includ:
a; Introducerea datelor
b; Procesarea datelor *entru ob+inerea de informa+ii
c; Ie%irea *roduselor informa+ionale
d; Stocarea resurselor informa+ionale
e; Controlul *erforman+elor sistemului
a. I(-/*2,5./.% 2%-.$*/ H datele des*re tran3ac+iile comerciale sau
des*re alte evenimente trebuie s fie *rinse %i *re#tite *entru
*relucrare. Introducerea se refer la editarea de 7nre#istrri. Ddat
introduse, datele *ot fi transferate *e un su*ort ma#netic *2n la
*relucrare.
b. P/.$,5/%/.% 2%-.$*/ H datele sunt subiectul activit+ilor de *relucrare
care cu*rind: calcule, com*arri, sortri, clasificri sau 7nsumri.
Aceste activit+i or#ani3ea3, anali3ea3 %i mani*ulea3 datele,
convertindu5le 7n informa+ii *entru utili3atori.
c. I.A'/.% +/*2,0.$*/ '(:*/&%3'*(%$. H informa+iile re3ultate 7n urma
*relucrrilor a*ar 7n forme variate *entru a fi transmise utili3atorilor 7n
&0
forma solicitat de ace%tia. Informa+iile trebuie s 7nde*lineasc
anumite condi+ii de calitate ce se refer 7n #eneral la:
- tim* H vite3a cu care informa+ia aBun#e la utili3ator
- con+inut H atributele care confer valoare informa+iei
- forma H felul 7n care aBun#e la utili3ator
d. S-*5%/.% +/*2,0.$*/ '(:*/&%3'*(%$. - stocarea datelor %i
informa+iilor nu constituie o com*onent im*ortant 7n cadrul SI.
Aceasta re*re3int activitatea dintr5un SI 7n care datele %i informa+iile
sunt de*o3itate 7ntr5un mod or#ani3at 7n vederea unei utili3ri
ulterioare. Procesul de re#sire este necesar s cores*und cerintelor
utili3atorilor *rin ra*iditatea %i acurate+ea sa. Su*orturile utili3atorilor
*entru stocarea datelor %i informa+iilor sunt 7n #eneral ma#netice sau
o*tice.
e. C*(-/*$,$ +./:*/&%(3.$*/ 0'0-.&,$,' D re*re3int o activitate de
mare im*ortan+ %i se reali3ea3 *rin mecanismul feedbac/5ului.
2.2 T'+*$*)'% 0'0-.&.$*/
'(:*/&%-'5.
D vi3iune sistemic a or#ani3a+iei *ermite c2teva o*+iuni 7n a o defini. Se
*oate construi un model lo#ic alctuit din subsisteme ba3ate *e circuitul
resurselor: munc, bani, materii *rime. 4otodat *utem avea 7n vedere nivelurile
mana#ementului, care 7n func+ie de modalitatea de luare a deci3iilor *oate fi
alctuit din subsisteme cum ar fi cele de natur #eo#rafic, re#ional a *ie+ei N(O.
Evolu+ia sistemelor informatice:
1. A('' 1!5# D 1!E#. Prelucrare electronic a datelor H rolul SI era de a
*rocesa tran3ac+iile, de a 7ntre+ine :edita; 7nre#istrrile %i de a oferi
diverse ra*oarte.
2. A('' 1!E# H 1!?#. Mana#ementul SI H avea rolul de a oferi
mana#erilor :ca utili3atori ai SI; diverse ra*oarte *redefinite de
mana#ement care le asi#urau informa+iile necesare *entru luarea
deci3iilor.
&&
3. A('' 1!?# H 1!"#. Sisteme *entru fundamentarea deci3iei H aceste
sisteme nou a*rute aveau rolul de a oferi mana#erilor utili3atori un
su*ort ad5,oc *entru fundamentarea deci3iei. Acest su*ort era croit
*entru anumite *robleme s*ecifice %i era miBlocit de com*artimente
s*eciali3ate :informaticieni;.
4. A('' 1!"# H 1!!# D sisteme orientate utili3ator.
- Sisteme de *relucrare *entru utili3ator H utili3atorii finali :fr a fi
s*eciali%ti 7n informatic; *ot utili3a resursele de calcul *entru a5%i
fundamenta deci3iile fr a mai a*ela la intermediari :com*artimentul
informatic;.
- SI *entru e8ecu+ie H rolul acestor SI este de a da nivelului deci3ional
de v2rf *osibilitatea de a ob+ine informa+iile necesare *e care le doresc,
c2nd doresc, 7n forma *e care o doresc.
- Sisteme e8*ert H rolul acestor sisteme este de a servi dre*t consultan+i
:e8*er+i; *entru utili3ator 7n anumite domenii, de obicei limitate.
5. A('' 2###. Sisteme informatice strate#ice %i #lobale:
- SI strate#ice H rolul acestor sisteme este de a oferi un com*onent
inte#ral al *roceselor de afaceri, de *roduc+ie %i service care aBut
or#ani3a+ia *entru a c2%ti#a un avantaB com*etitiv.
- SI #lobale H au rolul de a utili3a re+elele :Internet sau altele; #lobale 7n
sco*ul de a interconecta utili3atorul cu or#ani3a+ia, de a asi#ura
comunica+ia %i colaborarea 7ntre subsistemele or#ani3a+iei *entru a
asi#ura su*ortul desf%urrii afacerilor la un nivel de eficien+ ma8im.
Sistemele informatice din *re3ent *ot fi construite 7n a%a fel 7nc2t s *oat
fi utili3ate at2t in mod centrali3at, c2t %i descentrali3at 7n activit+ile o*era+ionale
%i de luare a deci3iei.
"vanta#ele centralizrii$
- acest mod de lucru *oate conecta toate com*onentele unei or#ani3a+ii
*rin re+ele de comunica+ii care confer mana#ementului *osibilitatea
de a centrali3a *rocesul de luare a deci3iei :deci3iile ce erau luate la
nivelul de Bos;.
&(
- se *oate *romova centrali3area o*era+iilor care reduce numrul de
birouri, de*o3ite %i alte s*a+ii de munc.
"vanta#ele descentralizrii$
- utili3are de re+ele distribuite de calculatoare la mai multe *uncte de
lucru ce ofer mana#erilor de v2rf *osibilitatea de a dele#a deci3iile la
nivelul mana#ementului de miBloc.
- mana#ementul *oate descentrali3a activitatea o*era+ional *rin
cre%terea numrului de #ru*uri care au acces la informa+ie %i
comunica+ie.
!a 7nce*utul utili3rii calculatoarelor sistemul de lucru era or#ani3at 7ntr5
un com*artiment distinct, iar descentrali3area era sin#ura o*+iune.
De3voltarea te,nolo#iei informa+iei, a com*uterelor *uternice a determinat
centrali3area ,ard5ului, soft5ului %i a s*eciali%tilor din sistemele informatice la
nivelul cor*ora+iilor.
Du* aceast *erioad, de3voltarea de PC5uri a determinat o tendin+ de
descentrali3are, mai ales c au a*rut re+elele de calculatoare ce *uteau fi accesate
de orice utili3ator. ?n *erioada urmtoare a a*rut necesitatea de a se stabili un
control asu*ra resurselor informa+ionale ale or#ani3a+iei, re3ultat din
descentrali3area de la nivelul unor or#ani3a+ii %i centrali3area de la nivelul altora
ceea ce ar semna cu ni%te sisteme ,ibrid.
?n fine, se remarc 7n *re3ent tendin+a de a transfera func+iile sistemelor
informatice unor firme din afara or#ani3a+iei ca inte#ratori de sistem.
Sistemele informatice Boac un rol im*ortant 7n a asi#ura su*ortul
activit+ilor mana#eriale %i o*era+ionale 7n afaceri. Din acest motiv e8ist
*osibilitatea de a clasifica SI la nivel conce*tual :fi#. &.<; 7n:
- Sisteme informatice o*era+ionale
- Sisteme informatice *entru mana#ement
&)
SISTEME
INFORMATICE
SI o*era+ionale
SI *t. *relucrarea tran3ac+iilor
SI *t. controlul *roceselor
SI *t. colaborarea la nivelul
or#ani3a+iei
SI *t. mana#ement :7n #eneral;
SI *t. fundamentarea deci3iei
SI *t. activitatea e8ecutiv
SI OPERAIONALE
SI PT. MANAGEMENT
Fig 2.% lasificarea sistemelor informatice
S'0-.&.$. '(:*/&%-'5. *+./%3'*(%$. ar *utea cu*rinde:
0. sisteme informatice o*era+ionale
&. sisteme *entru *rocesarea :*relucrarea; tran3ac+iilor
(. sisteme *entru controlul *roceselor
). sisteme *entru colaborarea la nivelul or#ani3a+iei
S'0-.&.$. '(:*/&%-'5. +.(-/, &%(%).&.(- cu*rind:
0. sisteme informatice *entru mana#ement :7n #eneral;
&. sisteme informatice *entru fundamentarea deci3iei
(. sisteme informatice *entru activitatea e8ecutiv
Sisteme informatice operaionale H SI sunt necesare *entru a *relucra
datele #enerate %i utili3ate 7n o*era+iile de afaceri. Aceste SI o*era+ionale *roduc o
varietate de *roduse informa+ionale *entru u3 intern sau e8tern. Aceste informa+ii
vor fi *relucrate mai de*arte de ctre SI *entru mana#ement. ?n #eneral, acestea
au rolul:
- de a *rocesa date *rivind afacerile
- de a controla *rocesele industriale
Sisteme informatice pentru prelucrarea tranzaciilor H sunt orientate ctre
*relucrarea datelor re3ultate din afaceri: v2n3ri, cum*rri, inventar %i ofer o
varietate de *roduse informatice :liste, situa+ii; de u3 intern sau e8tern.
Prelucrarea datelor se face 7n urma acumulrii :la o *erioad de tim*; acestora 7n
tim* real.
Sisteme informatice pentru controlul proceselor H sunt sisteme care
utili3ea3 com*uterul *entru a controla anumite *rocese fi3ice :linii de *roduc+ie
automate, fabrici automate, etc.;.
Sisteme informatice pentru cola&orarea la nivelul organizaiei H sunt
sisteme care utili3ea3 o #am lar# de te,nolo#ii informatice *entru a asi#ura
&<
colaborarea, comunicarea 7ntre an#aBa+ii unei firme. Aceasta aBut la sc,imbul de
idei, 7m*r+irea resurselor, coordonarea 7ntre membrii. Sco*ul acestor SI este de a
cre%te *roductivitatea %i creativitatea ec,i*elor %i #ru*urilor de lucru dintr5o firm
modern.
Sisteme informatice pentru management '(n general) H aceste SI sunt
focali3ate 7n a oferi su*ort %i informa+ii *entru autoritatea efectiv de luare a
deci3iei. Acestea asi#ur su*ortul *entru necesit+ile deci3ionale de la nivelul de
v2rf :strate#ic;, la cel de miBloc :tactic; sau cel o*era+ional. SI *entru mana#ement
ofer o varietate de ra*oarte s*ecifice folositoare 7n activit+ile mana#eriale
curente. Produsele informatice *ot fi ob+inute la cerere, *eriodic sau c2nd a*ar
necesit+i e8ce*+ionale.
Sisteme informatice pentru fundamentarea deciziei H ofer mana#erilor
utili3atori informa+ii 7ntr5un mod interactiv ori de c2te ori este nevoie. Mana#erii
7%i #enerea3 informa+iile de care au nevoie *entru deci3ii folosind modele
deci3ionale %i ba3e de date s*eciali3ate.
Sisteme informatice pentru activitatea e*ecutiv H asist nivelul mediu %i
de v2rf al mana#ementului firmei. Dfer un acces imediat %i u%or la informa+iile
necesare atin#erii obiectivelor strate#ice. Au un mod u%or de o*erare %i 7n+ele#ere.
?n continuare voi *re3enta mai 7n detaliu cele mai im*ortante cate#orii %i
anume:
- Sisteme informatice de *relucrare a tran3ac+iilor
- Sisteme informatice de mana#ement
S'0-.&.$. '(:*/&%-'5. 2. +/.$,5/%/. % -/%(6%53''$*/ 7ntre+in
7nre#istrrile de rutin ale activit+ii or#ani3a+iei. Aceste sisteme se concentrea3
asu*ra 7nre#istrrilor de 3i cu 3i %i desf%oar activit+i de *rocesri de date.
E8em*le: eviden+a v2n3rilor, sisteme de re3ervri, contabilitate o*erativ,
eviden+ bancar, etc. Aceste sisteme, *roces2nd datele de rutin, sunt considerate
structurate deoarece datele introduse sunt *relucrate 7n concordan+ cu *rocedurile
o*era+ionale standard. Sunt utili3ate mai ales de func+ionari, a#en+ii de v2n3ri,
o*eratori care au *u+ine :sau deloc; atribu+ii mana#eriale. Rareori se iau deci3ii *e
ba3a datelor de ie%ire furni3ate de aceste sisteme. Este *relucrat un volum mare de
date 7ntr5o *erioad scurt de tim*, asta de*in32nd %i de intensitatea activit+ii
desf%urate %i de alte elemente de *ia+. Datele trebuie s fie corecte %i la tim*.
&9
Re3ultatele *relucrrii sunt ba3ele de date 7n care se re#sesc tran3ac+iile efectuate
%i care devin *unctul de *lecare *entru sistemele informatice *entru mana#ement
%i a sistemelor informatice de fundamentare a deci3iilor. Aceste sisteme au o mare
%i continu utili3are.
S'0-.&.$. '(:*/&%-'5. 2. &%(%).&.(- ofer informa+ii mana#erilor *rin
#enerarea de ra*oarte :de rutin sau *eriodice; necesare activit+ii de 3i cu 3i sau
strate#ice. Sistemele informatice de mana#ement sunt utili3ate %i *entru de*istarea
de *robleme sau o*ortunit+i. E8em*le: anali3a bu#etului, ra*oarte de *ersonal,
ra*oarte a#re#ate ale v2n3rilor. $tili3area acestor sisteme 7n sco* de control se
canali3ea3 7n #eneral la nivelul de*artamentului, divi3iei sau al cor*ora+iei.
Sistemele de acest ti* utili3ea3 at2t date interne :date din tran3ac+ii;, c2t %i
e8terne :de la clien+i, observa+ii; %i le 7nsumea3 *entru activit+ile de *lanificare
%i control. Sistemele informatice de mana#ement se utili3ea3 mai rar dec2t
sistemele de *relucrare a tran3ac+iilor %i se focali3ea3 asu*ra informa+iei %i a
eficien+ei.
Mana#erii se confrunt cu urmtoarele stri de fa*t:
- volum mare, vite3 mare de desf%urare a lucrului
- varietate, fra#mentare
- *referin+ *entru activitatea curent, su*erficialitate
- com*le8itatea rela+iilor, interac+iunilor %i contractelor
- *referin+ *entru forma verbal de media
Se constat c nu e8ist suficient tim* *entru mana#eri s se im*lice 7n
*rofun3ime 7ntr5o varietate mare de *robleme, av2nd o mul+ime de activit+i de
efectuat, dar %i tim* *u+in *entru a le re3olva *e fiecare 7n *arte.
?n #eneral, mana#erii *refer s*ecula+iile, discu+iile facile, admi+2nd %i
informa+iile nesi#ure 7n o*o3i+ie cu cele din trecut, mult mai si#ure. Informa+iile
de rutin se bucur de o aten+ie redus. Mana#erii vor s lucre3e cu as*ecte
curente, s*ecifice %i ad5,oc. 4otodat ei sunt im*lica+i 7ntr5o re+ea com*le8 %i
divers de contracte care ac+ionea3 ca un sistem informa+ional.
Alte ti*uri de sisteme informatice:
Sisteme e*pert 5 sunt sisteme ba3ate *e un com*uter care 7%i utili3ea3
cuno%tin+ele 7n a*lica+ii s*ecifice cu o com*le8itate ridicat %i ac+ionea3 similar
cu un consultant uman. Aceste sisteme se com*un dintr5o ba3 de cuno%tin+e %i
&.
ni%te module softCare care se interferea3 %i comunic rs*unsul la 7ntrebrile
utili3atorului.
Sisteme de management a cuno+tinelor H cele mai multe or#ani3a+ii au
reali3at c au devenit com*anii de creare de cuno%tin+e *entru a su*ravie+ui %i se
de3volt 7ntr5un mediu de afaceri 7ntr5o continu %i ra*id sc,imbare. Aceste
sisteme sunt de3voltate *entru a #estiona 7nv+m2ntul or#ani3a+ional.
Sisteme informatice strategice H rolul strate#ic al SI im*lic utili3area
te,nolo#iei informa+iei *entru de3voltarea de *roduse, servicii, care se vor
constitui 7n avantaBe strate#ice fa+ de com*etitori *e *ia+a #lobal. Aceast
necesitate a creat sistemul informatic strate#ic care s*riBin *o3i+ia com*etitiv %i
strate#ia firmei. $n SI strate#ic *oate fi orice ti* de SI care aBut or#ani3a+ia s
c2%ti#e un avantaB com*etitiv, s reduc din distan+a com*etitiv sau s5%i
7nde*lineasc obiectivele strate#ice.
Sisteme informatice pentru afaceri H *ot s*riBini direct at2t activit+ile
o*era+ionale, c2t %i *e cele de mana#ement din 3ona afacerilor: contabilitate,
finan+e, mana#ementul resurselor umane, mar/etin#, turism, %i mana#ementul
o*era+ional.
Sisteme informatice integrate H SI din lumea real sunt de fa*t combina+ii
inte#rate a mai multor ti*uri de SI. Acestea sunt elaborate *entru a *roduce
informa+ii %i *entru a s*riBini luarea deci3iilor la diferite niveluri ale
mana#ementului, dar %i *entru +inerea de diverse eviden+e %i *relucrare a
tran3ac+iilor.
2.3 E$.&.(-. 2. /.%$'6%/.
% %+$'5%3''$*/ *(-$'(.
Pentru reali3area site5urilor Jeb au fost reali3ate o mul+ime de
instrumente softCare de la cele mai sim*le de ti* JSSIJSF :C,at Rou see is
C,at Rou #et;, la cele de nivel 7nalt ce dau un as*ect deosebit de *rofesional site5
ului.
?n #eneral se recomand beneficiarilor s a*ele3e la o firm s*eciali3at
*entru reali3area unui site Jeb.
&6
Astfel, este necesar s se efectue3e o anali3 a o*ortunit+ii reali3rii unei
a*lica+ii on5line. Ea trebuie s stabileasc 7n *rimul r2nd urmtoarele elemente:
0. Este nevoie de o a*lica+ie on5lineT
&. Ce fel de a*lica+ieT
(. Care este suma alocat dis*onibilT
). Cine este cel mai indicat desi#nerT
<. ?n c2t tim* se *oate reali3aT
9. C2t de ra*id se *ot 7ncrca *a#inileT
.. Folose%te ba3e de dateT Cum se asi#ur inte#ritatea %i securitatea
datelorT
6. Pe ce *latform sistem va fi im*lementatT
D com*anie de Jeb Desi#n 7nseamn mai mult dec2t o m2n de oameni
care se ocu* de *artea #rafic. Ea asi#ur 7n mod frecvent %i consultan+a, *recum
%i alte servicii le#ate de reali3area %i *unerea 7n circuit a unei a*lica+ii on5line
:asi#urarea domeniului, a s*a+iului de #3duire s.a.m.d.;
Pentru crearea unui site *erformant este necesara *arcur#erea urmtoarelor
eta*e esen+iale:
- Proiectare :Desi#n;
- F3duire :ostin#;
- Administrare
P/*'.5-%/. FD.0')(G
Proiectarea nu 7nseamn numai *artea de conce*+ie #rafic a site5ului
Jeb, ci %i crearea oricror *ro#rame necesare :de e8em*lu, de le#are la o ba3 de
date; sau de formulare folosite *entru cule#erea de date de la utili3atorii site5ului.
!a *roiectarea unui site este foarte im*ortant ale#erea *latformei :a
sistemului de o*erare;. Aceast deci3ie este im*ortant *entru c de ea de*inde
fiabilitatea rs*unsului a*lica+iei la cererile utili3atorilor, *recum %i volumul de
munc ce trebuie investit *entru a5l men+ine 7n func+iune.
Se *ot avea 7n vedere urmtoarele sisteme de o*erare: JindoCs A4,
Solaris &.9 %i ., !inu8, Aovell AetCare.
Crearea *a#inilor se *oate reali3a 7n dou moduri:
- manual, scriind efectiv ta#5urile 4M!
&>
- asistat, cu aButorul unor *ro#rame s*eciale
A. M*2,$ &%(,%$
Crearea manual a *a#inilor Jeb se *oate reali3a numai de ctre
s*eciali%ti, ce cunosc %i st*2nesc foarte bine te,nolo#iile Jeb: ASP, PP,
M4!, etc.
Reali3area manual *resu*une e8isten+a urmtoarelor instrumente:
a; "roCser de Jeb
b; Pro#rame de #rafic
c; Pro#rame de editare te8t
%G /*;0./,$ H.8 este necesar *entru a testa ceea ce se ob+ine 7n fiecare
moment. Se recomand ca testarea s se fac cu ambele broCsere,
Microsoft Internet E8*lorer %i Aetsca*e Communicator.
8G C, %B,-*/,$ +/*)/%&.$*/ 2. )/%:'571 se creea3 si editea3 ima#inile
de fundal, butoanele, desenele, etc.
E8em*le de *ro#rame ce *ot fi utili3ate:
- Paint S,o* Pro
- Adobe P,otos,o*
5G P/*)/%&,$ 2. .2'-%/. -.I- este utili3at *entru scrierea efectiv a ta#5
urilor 4M! sau a codului PP :e8em*le: note*ad, Cord*ad *lus;
Princi*alul avantaB al metodei manuale const 7n fa*tul c *a#ina 4M!
este e8act a%a cum s5a dorit. Se *oate astfel introduce orice ta# cu orice atribut.
De3avantaBul metodei const 7n *rinci*al 7n fa*tul c *roiectantul trebuie
s cunoasc bine limbaBul res*ectiv, fiind necesar o documenta+ie de s*ecialitate.
. M*2,$ %0'0-%-
Proiectantul *oate utili3a unul dintre editoarele JSSIJSF, ce dis*une de
un ansamblu de instrumente de care avem nevoie sau alte *ac,ete de *ro#rame ce
asi#ur o mul+ime de facilita+i %i o*+iuni de *ro#ramare. $tili3area lor necesit
cunoa%terea te,nicii de *ro#rame orientat obiect.
?n modul asistat sunt necesare urmtoarele cate#orii de *ro#rame:
a; /*;0./ H.8 :identic cu metoda *recedent;
('
8G P/*)/%&. 2. .2'-%/. <'6,%$7 % +%)'('$*/ @TML
5G P/*)/%&. 5. %0'),/7 :%5'$'-73' 2. +/*)/%&%/.
d; P/*)/%&. 2. )/%:'57 :identic cu metoda *recedent;
1oi *re3enta 7n continuare as*ecte le#ate doar de cate#oriile b; %i c;,
*entru c de celelalte am vorbit mai devreme.
8G P/*)/%&. 2. .2'-%/. <'6,%$7. ?n acest ca3 se *oate folosi *ro#ramul
Microsoft Jord sau solu+ii inte#rate ce con+in broCser %i editor vi3ual.
Pro#ramele din aceast cate#orie *un la dis*o3i+ia *roiectan+ilor asisten+i de ti*
Ci3ard %i %abloane.
!a ora actual, 7n clasamentul celor mai *erformante instrumente de
editare a site5urilor de ti* JSSIJSF se afla urmtoarele:
- Microsoft FrontPa#e &'''
- Adobe Pa#eMil
- Macromedia DreamCeaver MU
- AetDbBects Fusian
- 1isualPa#e
- omePa#e
Pro#ramul Microsoft FrontPa#e &''' dis*une de asisten+i *entru
construirea ti*urilor obi%nuite de site5uri :de e8em*lu: VCor*orate PresenceE; %i
modele *redefinite, *roiectate astfel 7nc2t s5i confere a*lica+iei un as*ect *lcut %i
un con+inut consistent. Acest *ro#ram asi#ur *roiectantului %i *osibilitatea crerii
unei *a#ini care lucrea3 cu ba3e de date Microsoft SW!.
Pac,etele de *ro#rame indicate mai sus, 7n s*ecial Macromedia
DreamCeaver, asi#ur o mul+ime de facilit+i *entru reali3area unor site5uri
*rofesionale, mai sofisticate. Func+iile acestor *ro#rame se ba3ea3 *e su*ortul
e8tins *entru DRnamic 4M! :D4M!;. Astfel, se *oate reali3a *o3i+ionarea
obiectelor, cum ar fi te8te sau ima#ini, cu o *reci3ie de *i8el, folosind fie
Cascadin# StRle :CSS;, fie tabele.
Com*onentele D4M! *ermit adu#area cu u%urin+ a efectelor s*eciale
%i a anima+iei. MaBoritatea acestor *ro#rame su*ort %i formate obi%nuite *entru
anima+ie :Macromedia Flas, and S,oc/Cave;, formate audio %i video.
?n conclu3ie, instrumentele moderne de creare a *a#inilor Jeb sunt mai
mult dec2t utili3ate *entru crearea a*lica+iilor on5lineQ sunt a*lica+ii *roductive %i
(0
eficiente care *ot fi folosite at2t *entru *roiectare c2t %i *entru re*roiectare sau
7ntre+inere.
5G P/*)/%&. 5. %0'),/7 :%5'$'-73' 2. +/*)/%&%/.
Aceste *ac,ete de *ro#rame asi#ur construirea a*lica+iilor on5line fr s
fie nevoie s se a*ele3e la o ec,i* de *rofesioni%ti Xava sau CYY. !a ora actual
7ntre cele mai cunoscute instrumente sunt urmtoarele:
- Allaire ColdFusion
- Microsoft .Aet
- Dracle Develo*er
- Sun AetDRnmics
- SilverStream
G762,'/. F@*0-'()G
Pentru #sirea unei #a3de :,ost; a site5ului, trebuie 7n *rimul r2nd s se
#seasc un rs*uns la dou intrebri:
- C2t de com*le8 este site5ulT
- Care este traficul estimatT
Serviciul de ,ostin# va ta8a 7n func+ie de rs*unsul la aceste dou
7ntrebri. Din acest rs*uns *utem determina s*a+iul necesar *e ,ard disc %i
volumul transferurilor de date. Cea mai des utili3at solu+ie este *lasarea
7ntre#ului site *e serverul unui Internet Service Provider.
Investi+ia *entru un server *ro*riu, adic cone8iune 7n conformitate cu
traficul *reconi3at %i *ersonal s*eciali3at, este viabil *entru un site e8trem de
com*le8, care necesit actuali3ri frecvente %i se a*recia3 a sus+ine un trafic
im*ortant.
Ale#erea numelui site5ului are im*ortan+ maBor. MaBoritatea ISP5urilor
7nre#istrea3 site5ul *entru beneficiar, cu numele dorit de acesta, conform tarifelor
racordate la *re+urile afi%ate de Re+eaua Aa+ional de Calculatoare, #estionarul
s*a+iului Jeb din Rom2nia :mai multe detalii la adresa CCC.rnc.ro;
!a ora actual e8ist %i o destul de lar# ofert de #3duire #ratuit, 7ns
*rinci*alele de3avantaBe sunt: s*a+iul limitat, obli#ativitatea includerii unor
bannere *ublicitare ale firmei care reali3ea3 acest serviciu *e site, s.a.m.d.
(&
A2&'('0-/%/.
4i*ul de site ales im*une o anumit frecven+ %i anumite metode *entru
actuali3rile s*ecifice.
Este *osibil ca *roiectantul site5ului s *un la dis*o3i+ia beneficiarului un
instrument de actuali3are automat, astfel 7nc2t modificarea %i actuali3area s se
fac fr s se cunoasc nimic des*re 4M!, ASP, F4P, PP, etc..
2.4 S.5,/'-%-.% '(:*/&%3'*(%$7
J( 5*(-.I-,$ I(-./(.-
Datele sunt bunuri de mare valoare. Pierderea sau utili3area lor #re%it *ot
deci, s conduc la #enerarea unor *a#ube considerabile. Dre*t cau3 a unor
asemenea *a#ube sunt defec+iunile te,nice 3ilnice sau ne#liBen+a %i c,iar
*remeditarea. Prin *rotec+ia datelor 7n+ele#em 7nlturarea *osibilit+ilor de
utili3are #re%it a acestora sau transmiterea #re%it.
VRe+eaua de re+eleE Internet este 7n devenire cel mai mare sistem creat de
om reunind c2teva mii de re+ele de ran#uri diferite, ce *rovin din 3eci de +ri ale
lumii. Este o re+ea virtual format dintr5un numr 7n continu cre%tere de re+ele
locale :!AA; H *ublice %i *rivate H re+ele *e arii 7ntinse :JAA;, re+ele re#ionale
%i na+ionale interconectate.
Re+eaua Internet este un miBloc universal de comunicare accesibil oricrei
*ersoane ce dis*une de un calculator cu un *ro#ram de acces la re+ea, un modem
ce converte%te informa+ia din calculator 7ntr5o form transmisibil *e o linie
telefonic, o linie de telefon obi%nuit %i un cont :IP; *e un calculator. Prin
intermediul Internetului se *ot ob+ine %i trimite tot felul de informa+ii. Informa+ia
re*re3int moneda Economiei Internet. Prin Internet se *ot transmite mesaBe
scrise, desene, foto#rafii, c,iar %i concerte sau emisiuni 41 7n milioane de direc+ii.
"a3e de date numeroase, unele e8trem de mari, biblioteci, mu3ee, ma#a3ine
virtuale *ot fi accesate *rin a*sarea unor taste sau a butonului de mouse.
Prin serviciile *e care le ofer, *rin numrul de utili3atori, Internetul a
adus %i aduce multe avantaBe cercetrii %tiin+ifice, 7nv+m2ntului, administra+iei,
afacerilor, comunica+iilor interumane.
((
Dar, Internetul a fost %i este *2ndit de mari *ericole care5%i afl sor#intea
7n fa*tul c aceast re+ea, miraculoas *rin beneficiile aduse, re*re3int 7n acela%i
tim* un mediu e8trem de favorabil *entru cei care se dedau la comiterea unor
fa*te inde3irabile social, fa*te care se *ot 7ntinde *e o arie mare de as*ecte.
Ministerul Federal Ferman al cercetrii %tiin+ifice a*recia3 criminalitatea *e
Internet la a*ro8imativ <'.''' de ca3uri anual.
Primul incident a fost semnalat 7n 0>66 c2nd R. Morris, 7n v2rst de &) de
ani, din S$A a reali3at un *ro#ram informatic %i a decis s5l introduc 7n sistemul
na+ional informa+ional S$A, Internet. ?n numai c2teva ore virusul a reu%it s
scoat din func+iune a*ro8imativ 9.''' de calculatoare.
Din aceste motive, un as*ect crucial al a*lica+iilor care rulea3 *e Internet
7l constituie 0.5,/'-%-.% '(:*/&%3''$*/. Aecesitatea de a avea acces la diverse
informa+ii %i a*lica+ii im*une im*lementarea de noi te,nolo#ii. Func+iile de
securitate ale te,nolo#iilor restr2n# accesul, astfel 7nc2t numai activit+ile corecte
din *unct de vedere al si#uran+ei *ot avea loc. Securitatea 7n Internet devine, deci,
una dintre cele mai actuale *robleme N)O.
A asi#ura, unei re+ele de calculatoare, securitatea datelor stocate 7n cadrul
ei, *resu*une *roceduri de mani*ulare a datelor care nu *ot duce la distru#erea
accidental a lor %iKsau msuri de du*licare a datelor im*ortante *entru a *utea fi
refcute 7n ca3 de nevoie.
A avea o re+ea de calculatoare cu acces si#ur la date, *resu*une o
*rocedur de autentificare a utili3atorilor %iKsau de autoritate diferen+iat *entru
anumite resurse, adic cate#orii de utili3atori, fiecare cu dre*turi diferite.
$tili3atorii situa+i la mari distan+e trebuie bine identifica+i, 7n mod obisnuit
*rin *arole. Din nefericire, sistemele de *arole au devenit vulnerabile at2t datorit
,ac/er5ilor H care %i5au *erfec+ionat metodele H c2t %i datorit ale#erii
necores*un3toare a *arolelor de ctre utili3atori. Aevoia de securitate %i de
autenticitate a*are la toate nivelele ar,itecturale ale re+elelor.
Alturi de %,-.(-'5'-%-. A' 5*(:'2.(3'%$'-%-., un loc a*arte 7l are %i
'(-.)/'-%-.% &.0%B.$*/, ceea ce 7nseamn c mesaBul rece*+ionat nu a fost alterat
7n tim*ul tran3i+iei *rin re+ea. ?n tran3ac+iile de afaceri este foarte im*ortant ca
odat rece*+ionat o comand, aceasta sa nu fie numai autentic, cu con+inut
nemodificat, dar s nu e8iste *osibilitatea ca e8*editorul s nu o mai recunoasc,
adic s res*ecte *ro*rietatea de nere*udiere.
()
Cri*to#rafia com*uta+ional ofer cele mai *uternice solu+ii *entru toate
as*ectele *rivind securitatea informatic. Folosit mult vreme *entru asi#urarea
confiden+ialit+ii 7n domeniul militar %i di*lomatic, cri*to#rafia a cunoscut 7n
ultimii &' de ani *ro#rese s*ectaculoase datorate a*lica+iilor sale 7n securitatea
datelor la calculatoare.
C/'+-*)/%:'% este %tiin+a scrierilor secrete. $n cifru se define%te ca
transformarea unui mesaB clar :sau te8t clar; 7n mesaB cifrat :sau cri*to#ram;.
At2t cifrarea, c2t %i fenomenul invers, descifrarea, sunt controlate de una sau mai
multe c,ei cri*to#rafice.
Cri*toanali3a studia3 metodele de s*ar#ere a cifrurilor, de obicei, *entru
determinarea c,eii de cifrare din cri*to#ram sau a te8tului 7n clar ec,ivalent.
E8ist dou cate#orii de sisteme cri*to#rafice:
- sisteme simetriceQ
- sisteme asimetrice
Pentru asi#urarea confiden+ialit+ii datelor memorate 7n calculatoare sau
transmise *rin re+ele, se folosesc *re*onderent al#oritmi cri*to#rafici cu c,eie
secret :simetrice;. Ei se caracteri3ea3 *rin aceea c ambii utili3atori ai
al#oritmului 7m*art aceea%i c,eie secret, folosit at2t la cifrare, c2t %i la
descifrare.
Deoarece al#oritmul este valid 7n ambele direc+ii, utili3atorii trebuie s
aibe 7ncredere reci*roc. Securitatea acestui ti* de al#oritm de*inde de lun#imea
c,eii %i de *robabilitatea de a o *stra secret.
J,itfield %i Martin ellman, de la $niversitatea Stanford, California, au
*us ba3ele cri*to#rafiei cu c,ei *ublice. ?n locul unei sin#ure c,ei secrete,
cri*to#rafia asimetric folose%te dou c,ei diferite: una *entru cifrare %i alta
*entru descifrare.
Deoarece este im*osibil deducerea unei c,ei din cealalt, una din c,ei
este fcut *ublic, *us la dis*o3i+ia oricui dore%te s transmit un mesaB cifrat.
Doar destinatarul, care de+ine cea de5a doua c,eie, *oate descifra %i utili3a
mesaBele.
4e,nica c,eilor *ublice *oate fi folosit %i *entru autentificarea mesaBelor
*rin a%a53isa semntur di#ital, fa*t care i5a mrit *o*ularitatea.
(<
Resursele unei re+ele sunt utile *rin fa*tul c *ot fi accesate %i de
utili3atori e8terni. Pentru a *roteBa o re+ea 7m*otriva accesului e8tern monitori3at,
tot traficul trebuie canali3at %i toate cererile autentificate.
FireCall5ul este numele #eneric al unei com*onente de re+ea care validea3
tot traficul *e ba3a unei *olitici de securitate stabilite. Poate re*re3enta o solu+ie
softCare sau ,ardCare %i *oate elimina o serie de amenin+ri din afara re+elei.
S*$,3''$. :'/.;%$$, noi %i com*le8e, *ot oferi o*+iuni adi+ionale, *recum
cri*tarea, autentificarea, scanarea *entru detectarea viru%ilor, filtrare $R!,
mana#ementul l+imii de band, c,iar %i monitori3area traficului.
E8ist c2teva ti*uri de fireCall:
- fireCall router, cu filtrare de *ac,ete :cel mai sim*lu, cel mai utili3at
%i cel mai ieftin;
- fireCall de circuit, care intermedia3 sesiunile 4CP 7ntre com*uter
client %i re+eaua intern sau server, *e re+eaua *ublic
- *ro8R5uri de a*lica+ie :*ro8R servere;, care sunt cele mai com*le8e %i
scum*e solu+ii
2.5 M*2.$. 2. */)%('6%/. % 8%6.$*/
2. 2%-. A' %/4'-.5-,/'
2. '&+$.&.(-%/.
?nc din 3orii civili3a+iei I4, s5a observat c, *e l2n# calculele cu care se
c,inuia te,nolo#ia informatic de 7nce*ut, com*uterele s5ar *reta bini%or %i la
7nma#a3inarea %i e8*loatarea volumelor mari de informa+ii. Astfel, 7nce*2nd cu
anul 0>)6 s5au fcut mai multe studii, cercetri %i e8*erimente *rivind stocarea
datelor, iar de5a lun#ul tim*ului s5au manifestat mai multe modele, ar,itecturi si
te,nolo#ii *rivind ba3ele de date N<O.
Acce*t2nd un *unct de vedere oarecum teoretic, vor fi *re3entate
*rinci*alele modele de conce*+ie %i or#ani3are a ba3elor de date, *entru ca a*oi s
fie trecute 7n revist ar,itecturile de im*lementare.
M*2.$,$ /.3.%: atomii semantici 7nrudi+i se lea# e8*licit *rin identificatori
:s*re deosebire, de e8em*lu, de celulele unui r2nd de tabel care se refer im*licit
(9
la o anume entitate informa+ional;. ?n re+ea, asocierile sunt reali3ate *rintr5o
structur de le#are :un ti* de set are un ti* de 7nre#istrare EoCnerE %i mai multe
ti*uri de 7nre#istrare EmemberE;.
- Drice rela+ie 7ntre date *oate fi doar binar :05la50 sau 05la5n;, iar
re*re3entarea ba3ei de date se *oate asimila unui #raf direc+ionat.
- Entitatea informa+ional are un fi%ier cu c2m*uri atribute %i c2m*uri de
le#tur.
- D*era+iile *ermise sunt cutarea de entit+i *e ba3a *ro*riet+ilor s*ecificate
:intero#are; %i cutarea informa+iilor folosind le#turile dintre entit+i
:navi#are;.
De3avantaBul modelului const 7n com*le8itatea structurilor de date %i a
limbaBului de mani*ulare.
M*2.$,$ './%/4'5: asocierea 7ntre atomii informa+ionali este reali3at *rintr5o
structur ierar,ic :arbore;. Poate fi considerat un ca3 *articular al modelului
re+ea, 7n care dia#rama asociat este o *dure :ba3a de date *oate fi asimilat unei
mul+imi de arbori;.
- E8ist un ti* de 7nre#istrare definit ca rdcin %i, la orice alt nivel, mai multe
ti*uri de 7nre#istrare subordonate :le#tura 7ntre dou niveluri succesive fiind
de ti* 05la5n 7n Bos %i 05la50 7n sus;.
- D*era+iile *osibile se reduc 7n esen+ la *arcur#ea arborilor, datele fiind
7nma#a3inate *e mediul e8tern 7n succesiunea de *arcur#ere 7n *reordine a
arborilor :se favori3ea3 cutarea descenden+ilor;.
- Este un model asimetric: o 7nre#istrare are semnifica+ie numai 7n conte8tul
ierar,iei N9O.
M*2.$,$ /.$%3'*(%$: fiind actualmente cel mai rs*2ndit, acesta
7nma#a3inea3 datele 7n tabele care se *ot le#a lo#ic du* valorile anumitor
coloane 5 sistemele de #estiune a ba3elor de date rela+ionale au standardi3at SW!5
ul ca limbaB de cereri s*ecific.
- Rela+ia dintre c2m*uri reali3ea3 asocierea e8*licit, asociere care *oate fi de
durat :*rin definirea rela+iei; sau tem*orar :*rin o*eratorul de Bonc+iune
Boin;.
(.
- Este un model simetric: uniformitatea re*re3entrilor datelor determin
uniformitate 7n mul+imea o*eratorilor.
- Av2nd la ba3a teoria matematic a rela+iilor :al#ebra rela+ional Z colec+ie de
o*eratori ce au ca o*eran3i rela+ii;, modelul a facilitat tratarea al#oritmic a
*roblemei *roiectrii ba3elor de date, numit %i *roblema normali3rii
:normali3area *orne%te de la o mul+ime de atributeKc2m*uri %i o mul+ime de
de*enden+e func+ionale 7ntre acestea *entru a ob+ine asistat de calculator
sc,ema conce*tual a ba3ei de date;.
"vanta#e$
- u%or de 7n+eles :numr redus de conce*te; %i de controlat :sistemele aBun# la o
interfa+ *rietenoas;Q
- scalabilitatea sa este #eneroas, fiind %i sin#urul model care cunoa%te
im*lementri de ba3e de date distribuiteQ
- le#i de inte#ritate :re#uli *entru *roteBarea datelor %i structurilor; u%or de
7n+eles %i de de3voltatQ
- s*a+iu de stocare %i redundan+ relativ redusQ
- inde*enden+a structurilor lo#ice ale ba3ei de date de modul de stocare fi3ic a
datelor :a*lica+iile sunt inde*endente de modul de 7nre#istrare a datelor; 5
e8ce*+iile au a*rut doar motivate de cre%teri ale *erforman+elorQ
- limbaBe sim*le :ba3ate *e al#ebra rela+ional sau *e calcul rela+ional;: SW!,
W"E.
,ezavanta#$
- 7ncercrile modelului de a 7nma#a3ina si informa+ii multimedia nu au aBuns la
un numitor comun standardi3at N.O.
-roiectarea sc.emei conceptuale *resu*une reali3area urmtorilor *a%i:
- stabilirea colec+iilor de date %i definirea detaliat a con+inutului acestora
- determinarea le#turilor dintre colec+iile de date %i a modului de re*re3entare a
acestora 7n cadrul sc,emei conce*tuale
- testarea sc,emei ob+inute %i revi3uirea ei, dac este ca3ul
- descrierea sc,emei conce*tuale 7n limbaBul de descriere a datelor de care
dis*une SF"D5ul %i 7ncrcarea acestei descrieri 7n "D
?n reali3area acestor activit+i sunt utili3ate, 7n *rinci*al, modelul structural %i
cel dinamic al sistemului economic N9O.
(6
?n determinarea colec+iilor de date se *leac de la entit+ile identificate 7n
eta*a de anali3 a sistemului economic. Fiecrei entit+i 7i cores*unde, de obicei,
o colec+ie de date 7n cadrul sc,emei conce*tuale. ?n aceste colec+ii vor fi#ura
atributele s*ecifice entit+ilor, *lus o serie de atribute cunoscute sub numele de
c,ei e8terne. Au e8ist, 7ns, 7ntotdeauna o cores*onden+ strict 7ntre entit+ile
din modelele semantice %i colec+iile de date.
?ntre atributele aferente unei entit+i *ot e8ista o serie de ra*orturi de
determinare :conce*tul de de*enden+ a datelor din cadrul modelului rela+ional;.
Din cau3a acestor de*enden+e, la momentul e8*loatrii "D *ot a*rea o serie de
disfunc+ionalit+i, a%a numitele EanomaliiE de actuali3are. Se va im*une, *rin
urmare, reducerea la minimum a de*enden+elor dintre atributele unei colec+ii de
date, lucru reali3at, 7n #eneral, *rin descom*unerea unei colec+ii 7n mai multe, cu
un numr mai mic de atribute. Au se *oate admite o cre%tere nelimitat a
numrului de colec+ii de date, 7ntruc2t un numr mare de colec+ii determin
cre%terea dificult+ilor 7n satisfacerea cerin+elor informa+ionale.
Conce*tul de de*enden+ a datelor face *arte din cadrul restriciilor de
integritate ale modelului relaional. Acestea, denumite %i re#uli de inte#ritate,
definesc cerin+ele *e care trebuie s le satisfac datele din cadrul ba3ei de date
*entru a *utea fi considerate corecte, coerente 7n ra*ort cu lumea real *e care o
reflect. Sunt de dou ti*uri %i anume:
- restric+ii de inte#ritate structurale, inerente modelului rela+ional, care se
definesc *rin e#alitatea sau ine#alitatea unor valori din cadrul rela+iilor
:restric+ia de unicitate a c,eii, restric+ia referen+ial, restric+ia entit+ii,
de*enden+ele 7ntre date;
- restric+ia de inte#ritate de com*ortament, *ro*rii unei anumite "DR, restric+ii
care +in cont de semnifica+ia valorilor din cadrul ba3ei de date.
$tili3area modelului rela+ional nu im*une definirea %i verificarea tuturor
acestor ti*uri de restric+ii, iar din acest *unct de vedere s*unem c e8ist:
- restric+ii de inte#ritate minimale, obli#atoriu de definit %i de res*ectat atunci
c2nd se lucrea3 cu modelul rela+ional :restric+ia de unicitate a c,eii, restric+ia
referen+ial, restric+ia entit+ii;
- alte restric+ii de inte#ritate :de*enden+ele 7ntre date, restric+ii de
com*ortament;
(>
.eia unei rela+ii re*re3int ansamblul minimal de atribute *rin care se *oate
identifica 7n mod unic orice tu*lu. Drice rela+ie *osed cel *u+in o c,eie. !a
limit, c,eia este constituit fie dintr5un sin#ur atribut, fie din totalitatea
atributelor din sc,ema rela+iei res*ective. C2nd c,eia este constituit dintr5un
sin#ur atribut *oart numele de c,eie sim*l, iar atunci c2nd este format din mai
multe atribute este denumit c,eie com*us.
/ c.eie e*tern re*re3int un atribut :#ru* de atribute; dintr5o rela+ie ale
cruiKcror valori sunt definite *e acela%iKacelea%i domeniuKdomenii ca %i c,eia
*rimar a unei alte rela+ii, %i care are rolul de a modela asocierea 7ntre entit+ile
res*ective.
0estricia de unicitate a c.eii re*re3int restric+ia de inte#ritate care im*une
ca 7ntr5o rela+ie, oricare ar fi dou tu*luri, valorile c,eii s fie diferite sau altfel
s*us 7ntr5o rela+ie nu *ot e8ista dou tu*luri cu o aceea%i valoare *entru atributul
c,eie.
0estricia referenial im*une ca 7ntr5o rela+ie R0 care refer o rela+ie R&,
valorile c,eii e8terne s fi#ure3e *rintre valorile c,eii *rimare din rela+ia R& sau
s fie valori EnullE. Semnifica+ia este urmtoarea: o asociere nu *oate e8ista dec2t
7ntre *artenerii cunoscu+i adic *artenerii deBa defini+i.
0estricia entitii im*une ca 7ntr5o rela+ie atributele c,eii *rimare s fie
nenule. Cu valori EnullE, c,eia 7%i *ierde rolul de identificator de tu*lu. Aceast
restric+ie nu se a*lic c,eilor e8terne.
Dintre restric+iile de inte#ritate referitoare la de*enden+a datelor cele mai
im*ortante sunt cele referitoare la dependenele funcionale. Ele constituie un
su*ort teoretic solid al teoriei o*timi3rii structurii ba3ei de date, res*ectiv teoria
normali3rii rela+iilor. De*enden+ele func+ionale re*re3int de*enden+a 7ntre date
*rin care se *oate identifica un atribut :sau #ru*; *rin intermediul altui atribut :sau
#ru*;.
D de*enden+ func+ional U S se nume%te dependen funcional parial
dac %i numai dac S este de*endent func+ional at2t de U c2t %i de o *arte a lui U.
Se nume%te dependen funcional total o de*enden+ de forma U S 7n care
S este de*endent func+ional de U, fr s fie de*endent func+ional de nici una din
com*onentele lui U. D de*enden+a U S este tranzitiv atunci c2nd se manifest
concomitent cu alte dou de*enden+e func+ionale %i anume: C U %i C S.
)'
Coe8isten+a acestor de*enden+e face ca S s fie de*endent de C 7n dou moduri %i
anume :fi#. (..;:
- direct, *rin C S
- indirect, *rin C U S
Fig 3.1 ,ependen funcional tranzitiv
0estriciile de comportament H 7n func+ie de realitatea descris 7n ba3a de
date, se *ot defini de ctre utili3atori mai multe ti*uri de restric+ii de inte#ritate de
com*ortament, %i anume:
- restric+ii de domeniu
- restric+ii tem*orale
4e,nica normali3rii rela+iilor
A*licarea acestei te,nici conduce ctre o sc,em conce*tual o*timi3at %i
*resu*une efectuarea urmtoarelor eta*e:
- stabilirea unei sc,eme conce*tuale ini+iale a "DR
- ameliorarea *ro#resiv a sc,emei conce*tuale a "DR
Se *leac de la modelele conce*tuale ale datelor, mai *recis de la modelul
entitate5asociere. Pe ba3a acestui model, sc,ema conce*tual ini+ial a "DR se
*oate ob+ine 7n dou moduri %i anume:
- re*re3entarea entit+ilor %i a le#turilor dintre acestea sub form de rela+ii
:conversia entit+ilor %i a asocierilor dintre ele 7n rela+ii;. Este o variant Eto*5
doCnE de utili3are a te,nicii.
- construirea unei rela+ii unice :rela+ia EuniversalE;, *e ba3a atributelor tuturor
entit+ilor %i asocierilor. Este varianta Ebottom5u*E %i este mai *u+in utili3at,
7nt2m*in2nd mai multe dificult+i.
Ameliorarea sc,emei conce*tuale a unei "DR re*re3int *rocesul de trecere
succesiv a rela+iilor ob+inute *rin formele normale cunoscute :FA0, FA&, FA(;.
De men+ionat c mai e8ist %i alte forme normale 7ns trecerea *rin acestea trei
este suficient.
)0
C
S
U
Aducerea rela+iilor 7n FA0 *resu*une eliminarea atributelor com*use %i a celor
re*etitive %i se reali3ea3 astfel:
- se trec 7n rela+ie, 7n locul atributelor com*use com*onentele acestora, ca
atribute sim*le
- se *lasea3 #ru*urile de atribute re*etitive, fiecare 7ntr5o nou rela+ie
- se introduce 7n sc,ema fiecrei noi rela+ii create c,eia *rimar a rela+iei din
care a fost e8tras #ru*ul re*etitiv
- se stabile%te c,eia *rimar *entru fiecare rela+ie nou creat
Aducerea rela+iilor 7n FA& *resu*une eliminarea de*enden+elor func+ionale
*ar+iale din cadrul rela+iilor aflate 7n FA0, astfel:
- *entru fiecare de*enden+a func+ional *ar+ial se creea3 o nou rela+ie
- se determin c,eia *rimar *entru fiecare rela+ie nou creat
Aducerea rela+iilor 7n FA( se reali3ea3 *rin eliminarea de*enden+elor
func+ionale tran3itive, 7n urmtorii *a%i:
- *entru fiecare de*enden+ tran3itiv se transfer atributele im*licate 7ntr5o
nou rela+ie
- se determin c,eia *rimar a fiecrei noi rela+ii creat
- se introduc 7n rela+ia ini+ial 7n locul atributelor transferate c,eile *rimare
determinate anterior
Sc.ema e*tern a "D re*re3int forma sub care a*are sc,ema conce*tual
*entru un utili3ator oarecare. Pro#ramele de a*lica+ie o*erea3 asu*ra elementelor
sc,emei conce*tuale *rin intermediul sc,emei e8terne, av2nd acces doar la acele
elemente care sunt incluse 7n sc,ema e8tern. ?n #eneral, elementele sc,emei
e8terne sunt similare celei conce*tuale.
Sc.ema intern a "D re*re3int modul de structurare a datelor *e su*ortul
fi3ic. $nele SF"D5uri folosesc *ro*riile metode, altele le utili3ea3 *e cele ale
sistemului de o*erare #a3d.
M*2.$,$ *8'.5-,%$: ba3ele de date orientate obiect :DD; sunt destinate s
su*orte modele de obiecte com*le8e :or#ani3are de ti* ,ea* cu referin+e 7ntre
com*onente;, deci modelul este oarecum asemntor re+elei, iar *rin fa*tul c,
*entru accesare direct stoc,ea3 o ,art a ierar,iilor %i rela+iilor claselor de
obiecte, are ascendent %i 7n modelul ierar,ic.
)&
Desi#ur c lucrurile se 7nt2m*la 7n conformitate cu *rinci*iile *ro#ramrii
orientate *e obiecte 5 7nca*sularea entit+ilor informa+ionale 7m*reun cu
metodele asociate :unitaritate men+inut %i la stocare;, subtran3ac+iile determinate
de metodele cascadate etc.
- ?nca*sularea s*ecific DD are ca efect inde*enden+a a*lica+iilor at2t fa+ de
re*re3entarea intern a datelor, c2t %i fa+ de semantica acestora :adic de
o*era+iile care se *ot e8ecuta asu*ra datelor;.
- Modelul obiectual se *retea3 *entru 7nma#a3inarea informa+iilor com*le8e:
atribute descri*tive asociate datelor multimedia, documentelor, desenelor,
ar,ivelor etc.
- Solu+iile unor *robleme *recum o*timi3area ba3ei de date :*aralelism,
consisten+; %i asi#urarea mo%tenirii sunt 7nc *erfectibile.
M*2.$.$. 4'8/'2.: sunt mi8turi ale modelelor *re3entate anterior, din care
cel mai semnificativ *entru noi *robabil c este modelul rela+ional5obiectual,
ob+inut *rin e8tensii ale modelului de or#ani3are tabelar si ale SW!5ului %i i3vor2t
din tendin+a s*re universalitate a ba3ei de date :entit+i com*le8e %i de naturi
diferite, evolu2nd in condi+ii etero#ene; N.O.
!ucrarea 7%i *ro*une, du* trecerea 7n revist e *rinci*alelelor modele de
or#ani3are a datelor, s *re3inte %i %/4'-.5-,/'$. 2. '&+$.&.(-%/. care s5au
manifestat in domeniu.
A/4'-.5-,/% '(-.)/%-7
$n mediu softCare inde*endent, instalat *e un sin#ur calculator, include
at2t ba3a de date *ro*riu53is, c2t %i interfa+a de acces la date, astfel c un sin#ur
utili3ator va fi beneficiarul. Accesarea datelor se face fie *rintr5un limbaB de
#enera+ia I1 :)F!; sau *rintr5un macrolimbaB, fie *rin elemente de interfa+
:comen3i la *rom*ter, dialo#uri W"E, comen3i menu;. Datele fiind or#ani3ate
tabelar, e8ist *osibilitatea de a *roiecta a*lica+ii rela+ionale N.O.
$3ual, astfel de medii 7n#duie de3voltarea de a*lica+ii nerela+ionale, ceea
ce se mai nume%te si or#ani3are *lat sau bidimensional, s*re deosebire de
or#ani3area rela+ional, care este multidimensionala : e8ista *ericolul confu3iei cu
denumirea de Eba3 de date multidimensionalE care cores*unde u3ual
domeniului data Care,ouse sau a*lica+iilor DSS 5 decision su**ort sRstem H %i
)(
D!AP 5 Dn5!ine AnalRtical Processin#, deservind anali3e economice necesare
deci3iilor mana#eriale, adic e8tra#erii ad5,oc de informa+ii sintetice;.
?ntr5un sistem nerelational :revenind la mediul inde*endent;, datele care
altfel s5ar *reta or#ani3rii 7n nomenclatoare :tabele cu 7nre#istrri unice, le#ate
de celelalte tabele *rin rela+ii 05la5n; cunosc un #rad e8cesiv de redundan+, iar
actuali3area lor *resu*une un efort considerabil. :Redundan+a datelor, adic fa*tul
c ba3a de date con+ine acelea%i date stocate de mai multe ori, ridic at2t *roblema
s*a+iului ocu*at, c2t mai ales dificultatea asi#urrii consisten+ei %i actualit+ii.;
A/4'-.5-,/% :'$.-0./<./
Este *rima manifestare a or#ani3rii multiutili3ator *entru universul PC,
const2nd dintr5o re+ea centrat lo#ic *e un calculator *uternic, numit file5server,
de unde se alimentea3 cu dateKa*lica+ii celelalte PC5uri. File5server5ul *artaBea3
datele *entru mai mul+i utili3atori, dar ace%tia 7l vad doar ca *e un disc din re+ea
:file5server5ul se com*ort ca o e8tensie a mediului de stocare, denumirea [file5
serverV nefiind s*ecific ba3elor de date\;, astfel c 5 7n li*sa unor medii bine
inte#rate 7n sistemul de o*erare al re+elei 5 accesul la informa+ie 7nseamn accesul
la fi%ier :iar dac acesta nu este foarte mic, traficul *rin re+ea devine #reoi;. Dac
se ba3ea3 *e o re+ea centrali3at :o stea or#ani3ata 7n Burul ,ub5ului este mult mai
*erformant dec2t cea liniarKbus sau *eer5to5*eer;, im*lementarea !AA a unei
ba3e de date medii *oate satisface 7n foarte multe ca3uri.
A/4'-.5-,/% 5$'.(-K0./<./
Suntem is*iti+i s credem, ca un refle8 al su*erficialit+ii, c dac se
im*lementea3 o ba3 de date ce de*%e%te 5 s 3icem 5 un milion de 7nre#istrri,
ba3a de date des/to* :mediu inte#rat; nu mai face fa+ %i trebuie sa ne orientam
ctre un SF"DR mare. Pentru o*erarea 7n re#im mono5utili3ator lucrurile sunt
destul de false: *erforman+ele :vite3e de accesare si *rocesare a datelor; sunt c2t
se *oate de com*arabile dac este vorba de un ,ardCare bine ec,ilibrat :un PC
care s su*orte fr *robleme un SF"DR mare va favori3a %i ba3a de date
inte#rat;. Altele sunt criteriile care ne orientea3 ctre SF"DR5uri mari
or#ani3ate 7n model clientKserver:
- o*erarea multiutili3ator concuren+ialQ
- descon#estionarea traficului *rin re+ea datorita transmiterii doar a datelor +int
:adic un minim;Q
))
- controlul dre*turilor utili3atorilor %i monitori3area activit+ii :conectare %i
a*lica+ii;Q
- im*lementri unice de lo#ic centrali3at :re#uli, *roceduri, declan%atoare 5
e8istente doar la nivelul server5ului;Q
- #estionarea tran3ac+iilor :Etran3ac+ia Z succesiune de comen3i elementare,
definind unitatea lo#ic *rin care o*erea3 un *ac,et clientE;, as*ect care
devine ca*italKcritic atunci c2nd se administrea3 un sistem com*le8 de date
distribuite sau un mediu D!4P :Dn5!ine 4ransactions Processin#;Q ceva mai
recent 5 sub influen+a Internetului 5 tran3ac+iile au loc *rin comunica+ie
asincrona :conversa+ional; sau c,iar fr confirmare :Efire5and5for#etE;Q
- serverul asi#ur inte#ritatea, consisten+a %i actualitatea datelorQ
- o*timi3area or#ani3rii fi3ice a datelor :colaborarea la un nivel c2t mai Bos cu
sistemul de o*erare %i cu sistemul de fi%iere; %i o*timi3area accesului la date.
:$n e8em*lu de colaborare la nivel fi3ic este *osibilitatea SF"D5urilor de a
face du*licri ale datelor 5 co*iile de si#uran+ fiind unul dintre *rimele
niveluri ale toleran+ei la defecte;.
- recu*erarea datelor 7n ca3 de blocareKcdere a sistemului %i refacerea
tran3ac+iilor neterminateQ
- Burnali3area acceselor, tran3ac+iilor %i a sesiunilor de lucru sau de
administrareQ
Se cuvine s facem o scurt descriere a or#ani3rii clientKserver %i s
eviden+iem c2teva *articularit+i interesante.
- Client si server *ot fi v3ute %i ca doua *rocesoare distincte rul2nd *e ma%ini
diferite :mai rar *e aceea%i ma%in;, ba3ate eventual :dar nu obli#atoriu\; *e
acela%i sistem de o*erare.
- Comunica+ia *rin care *artea EclientE a a*lica+iei solicit servicii *r+ii
EserverE se face *rin mesaBe :messa#e5*assin#;, fiind com*let trans*arent
utili3atorului.
- Posturile de lucru *ot fi u3ual PC5uri, la*to*5uri, sta+ii $AIU sau Macintos,,
iar serverul *oate fi un mainframe, un server de*artamental sau c,iar un PC
bine do*at.
- SoftCare5ul ba3elor de date im*lementate *rin ar,itectura clientKserver se
*re3int #eneric astfel: SF"D5urile asi#ura *artea de server, iar a*lica+iile de
e8*loatare a datelor se afla u3ual la nivelul client.
)<
- Re*arti3area datelor si a a*lica+iei :lo#icii; 7ntre straturile ]clientE %i ]serverE
nu este *reim*us, fiecare im*lementare fiind susce*tibila de un o*tim.
Ar,itectura clientKserver dovede%te su*le+e :modularitatea si scalabilitatea
oferind dis*onibilitate crescut la reor#ani3ri %i e8tinderi; %i desc,idere :c,iar se
consider c ea a a*rut din necesitatea de a asi#ura o desc,idere %i
intero*erabilitate su*erioare modelului centrali3at;.
Modelul clientKserver a fost si el susce*tibil de *erfec+ionri de *rinci*iu, iar
una dintre cele mai interesante este im*unerea de niveluriKstraturi intermediare
7ntre client %i server, ca rs*uns la dilema le#at de *o3i+ionarea *ro#ramelor de
a*lica+ie: care dintre *ar+i trebuie sa fie mai consistent, clientul sau serverulT
?ns cele mai deranBante de3avantaBe ale ar,itecturii clientKserver deriv din
com*le8itatea ei :cerin+e asu*ra *ersonalului im*licat: 7n+ele#erea conce*tual a
ar,itecturii de ctre *ersoanele de deci3ie, *recum %i cuno%tin+e a*rofundate
*entru cei care im*lementea3Kde3volt efectiv sistemulKa*lica+iile; %i din
standardi3area insuficient.
Au *utem 7nc,eia ca*itolul des*re ba3ele de date 7n ar,itectura clientKserver
fr s amintim de ada*tabilitatea or#anic *entru Internet. MaBoritatea serviciilor
Internetului se desf%oar 7n re#im clientKserver :banala navi#are 7nseamn un
utili3ator acces2nd datele dintr5un site5server *rin intermediul unei a*lica+ii client,
care este broCserul de Jeb;, astfel c devine natural im*licarea SF"DR5urilor
7n a*lica+ii Internet.
CAPITOLUL 3
MODELAREA CERINELOR
INFORMAIONALE
3.1 M*2.$,$ 0-/,5-,/%$
F.(-'-%-.-%0*5'./.G
)9
Anali3a structural a sistemului economic are ca obiectiv eviden+ierea
com*onentelor :obiectelor; din cadrul sistemului, *entru care urmea3 s se
colecte3e %i s se memore3e date 7n cadrul "D, *recum %i eviden+ierea le#turilor
dintre aceste com*onente N9O.
Se cunosc mai multe te,nici de anali3 structural %i anume: te,nica entitate5
asociere, introdus de P.P.S. C,en, 7n 0>.9, te,nica SDM :ESemantic
DatamodelE;, introdus de ammer 7n 0>60, te,nica IFD, te,nica RMK4, etc.
Dintre acestea te,nica entitate5asociere este cea mai utili3at.
4e,nica entitate5asociere *ermite construirea modelului structural sub forma
unei dia#rame entitate5asociere *rin *arcur#erea urmtorilor *a%i:
- identificarea com*onentelor :entit+ilor; din cadrul sistemului economic
- identificarea asocierilor dintre entit+i %i calificarea acestora
- identificarea atributelor aferente entit+ilor %i asocierilor dintre entit+i
- stabilirea atributelor de identificare a entit+ilor
I2.(-':'5%/.% 5*&+*(.(-.$*/ 0'0-.&,$,' .5*(*&'5
Com*onentele sistemului economic sunt denumite entit+i %i sunt re*re3entate
7n cadrul dia#ramei *rin blocuri dre*tun#,iulare.
Pot fi *use 7n eviden+ urmtoarele entit+i:
- clien+i :C!IEAPI;
- conturi :CDA4$RI;
- facturi :FAC4$RI;
- utili3atori flamin#o :$4I!IMA4DRI;
- bonusuri :"DA$S;
Fiecare entitate re*re3int mai multe instan+e :reali3ri;. De e8em*lu, firma
are mai mul+i clien+i, vinde mai multe conturi, s.a.m.d.
?n urma acestei eta*e se elaborea3 o *rim form :fi#. (.0; a dia#ramei
entitate5asociere:
).
C!IEAPI
"DA$S
$4I!IMA4DRI
FAC4$RI
CDA4$RI
Fig 3.1 ,iagrama entitate2asociere 'prima form)
I2.(-':'5%/.% %0*5'./'$*/ 2'(-/. .(-'-73' 0' 5%$':'5%/.% $*/
?n cadrul sistemului anali3at, com*onentele nu a*ar dec2t arareori i3olate. Cel
mai adesea, 7ntre acestea se stabilesc le#turi, asocieri.
De e8em*lu, dac lum entit+ile C!IEAPI %i CDA4$RI, 7ntre acestea e8ist
o asociere, 7n sensul c un client de+ine unul sau mai multe conturi, sau, altfel
s*us, un cont este de+inut de un anumit client:
4i*ul le#turii se e8*rim cu aButorul 5%/2'(%$'-73'' asocierilor. Aceasta
e8*rim numrul minim %i numrul ma8im de reali3ri :instan+e; de entitate care
*ot fi asociate cu o reali3are a *artenerului de asociere. Cardinalitatea se e8*rim
*rin *erec,i de numere, c2te o *rerec,e *entru fiecare entitate din cadrul le#turii.
?n ca3ul formulat mai sus cardinalitatea *oate fi descris astfel:
0 client minim ' cont
ma8im m conturi
minim 0 clien+i 0 cont
ma8im0 clien+i
?n acest ca3 asocierea dintre C!IEAPI %i CDA4$RI devine:
)6
C!IEAPI
de+i
n
CDA4$RI
C!IEAPI
de+i
n
CDA4$RI
:0,0; :',m;
C$%0':'5%/.% $.)7-,/'$*/ J(-/. .(-'-73':
- du* #radul asocierii :ma8imele cardinalit+ii; avem:
- asocieri de ti* Eunu la unuE
- asocieri de ti* Eunu la mul+iE
- asocieri de ti* Emul+i la mul+iE
- du* obli#ativitatea *artici*rii entit+ilor la asociere :minimele cardinalit+ii;
avem:
- asocieri *ar+iale
- asocieri com*lete :totale;
- du* numrul de entit+i distincte care *artici* la asociere avem:
- asocieri binare :7ntre dou entit+i distincte;
- asocieri recursive :asocieri ale entit+ilor cu ele 7nsele;
- asocieri com*le8e :7ntre mai mult de dou entit+i distincte;
Asocierile de ti* Eunu la unuE, sunt cele 7n care ma8imele cardinalit+ii au
valoarea unu.
Asocierile de ti* Eunu la mul+iE, sunt cele 7n care una dintre ma8imele
cardinalit+ii are valoarea unu, iar cealalt are valoarea mul+i.
Asocierile de ti* Emul+i la mul+iE, sunt cele 7n care ma8imele cardinalit+ii au
valoarea mul+i.
D asociere este *ar+ial atunci c2nd nu e8ist obli#ativitatea *artici*rii la
aceast asociere a tututor entit+ilor vi3ate, ci numai a unora dintre ele sau a nici
uneia. Dbli#ativitatea *artici*ri entit+ilor la asociere este reflectat de ctre
minimile cardinalit+ii. 1aloarea 3ero a uneia dintre minime e8*rim li*sa de
obli#ativitate a *artici*rii *artenerului la aceast asociere, 7n tim* ce o valoare
mai mare dec2t 3ero e8*rim obli#ativitatea *artici*rii *artenerului la asociere.
Asocierile totale sunt cele la care este obli#atorie *artici*area tuturor
entit+ilor la asociere, altfel s*us sunt asocierile *entru care minimile cardinalit+ii
au valori mai mari dec2t 3ero.
?n ca3ul considerat de noi, du* ma8imele cardinalit+ii avem o rela+ie de ti*
Eunu la mul+iE, iar du* minime, avem o asociere *ar+ial :asociere *ar+ial de ti*
Eunu la mul+iE;:
)>
C!IEAPI
de+i
n
CDA4$RI
:0,0; :',m;
ma8im minim
Asocierile *use 7n eviden+ 7n cadrul anali3ei structurate reflect le#turi
naturale care e8ist 7ntre com*onentele sistemului :domeniului; economic real
anali3at :fi#. (.&;. Aceea%i realitate *oate fi 7ns *erce*ut diferit, de diferi+i
anali%ti de sistem, *entru un acela%i sistem real *ut2nd fi ob+inute modele
structurale distincte. $nele dintre aceste modele *ot 7ncor*ora aceea%i semantic
fiind *rind urmare ec,ivalente. Altele 7ns *ot reflecta numai *artial asocierile
dintre entit+i sau *ot e8*rima asocieri care nu e8ist 7n realitate, fiind *rin urmare
modele eronate.
Fig 3.2 ,iagrama entitate2asociere 'forma a doua)
I2.(-':'5%/.% %-/'8,-.$*/ %:./.(-. .(-'-73'$*/ A' %0*5'./'$*/ 2'(-/. .(-'-73'
Atributele e8*rim caracteristici, *ro*riet+i ale com*onentelor sistemului
:domeniului; economic anali3at sau ale asocierilor dintre aceste com*onente.
?n mod curent atributele sunt asociate entit+ilor :fi#. (.(;:
<'
C!IEAPI
"DA$S
$4I!IMA4DRI
FAC4$RI
CDA4$RI
beneficia3
de+ine
emite
com*letea3
acord
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:0,0;
:0,0;
:',m;
:',m;
:0,0;
Fig. 3.3 "tri&utele unei entiti
4i*uri de atribute:
- atribut com*us: este un atribut constituit din cel *u+in dou alte atribute.
1aloarea sa este re*re3entat de valorile atributelor com*onente :fi#. (.(;
- atribut calculat :dedus;: este un atribut a crui valoare nu este cunoscut
direct, ci calculat *e ba3a valorilor altor atribute :de e8em*lu, atributul
EvaloareE, calculat ca *rodus 7ntre cantitate %i *re+;
- atribut sim*lu: este un atribut care nu este nici com*us %i nici calculat.
1alorile sale sunt atomice.
- atribut re*etitiv: este un atribut care, la un moment dat, are mai multe valori
care a*ar sub forma unei liste de valori
?n urma identificrii atributelor *entru entit+ile %i asocierile din cadrul
domeniului res*ectiv dia#rama entitate asociere aBun#e 7n forma a treia :fi#. (.);:
<0
C!IEAPI
Denumire
Adres
4elefon
Dra%
Strad
Ar.
data
id^fact *rod cant val
C!IEAPI
"DA$S
$4I!IMA4DRI
FAC4$RI
CDA4$RI
beneficia3=
de+ine
emite
com*letea3
acord
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:0,0;
:0,0;
:',m;
:',m;
:0,0;
utili3ator
*arola luni
abona
ment datar datac
nume
adresa telefon
ora%
strad Ar.
e5mail
denumire *erioad id^bonus motiv data
utili3ator *arola locatie nume
dat
a
Fig 3.4 ,iagrama entitate2asociere 'forma a treia)
S-%8'$'/.% %-/'8,-.$*/ 2. '2.(-':'5%/. 2'(-/. .(-'-73'
$n atribut de identificare :c,eie; re*re3int un atribut care se caracteri3ea3
*rin unicitatea valorii sale *entru fiecare instan+ a entit+ii.
?n cadrul dia#ramelor entitate5asociere, atributele de identificare se marc,ea3
*rin subliniere :fi#. (.<;.
?n sco*ul stabilirii atributelor de identificare *entru entit+ile din cadru
sistemului economic anali3at este necesar s se e8amine3e mai 7nt2i *oten+ialitatea
fiecrui atribut de a se constitui dre*t atribut de identificare :c,eie;.
$n atribut *oate fi atribut c,eie dac satisface o serie de cerin+e %i anume:
- ofer o identificare unic a reali3rilor :instan+elor; de entitate
- *osed o semnifica+ie
- este u%or de utili3at :atributele de ti* bloc, li*site de semnifica+ie se
utiliea3 #reu, favori32nd *roducerea de #re%eli la mani*ularea lor;
- este scurt :de cele mai multe ori atributul de identificare a entit+ii a*are %i
7n alte entit+i, dre*t c,eie e8ternQ *e de alt *arte, indec%ii *entru
accesul direct la date se construiesc, 7n #eneral, *e atributele c,eie, c,eile
lun#i determin scderea eficien+ei accesului;
Pentru o aceea%i entitate *ot e8ista mai multe atribute care *ot fi c,ei :c,ei
candidate;. Selectarea uneia dintre ele dre*t atribut de identificare se reali3ea3
astfel:
<&
- Se determin atributele care *oten+ial *ot constitui atribute de identificare a
entit+ii, deci care res*ect cerin+ele men+ionate anterior %i care *oart numele
de candida+i c,eie. Dac nu e8ist astfel de atribute se introduce un nou atribut
dre*t candidat c,eie.
- Dac e8ist un sin#ur candidat c,eie, se va selecta acesta dre*t atribut de
identificare e entit+ii.
- Dac e8ist mai mul+i candida+i c,eie, se selectea3 unul, cu aButorul unor
criterii, *recum:
- Se *refer atributele ale cror valori sunt mai *u+in volatile
- Se *refer atributele ale cror valori sunt mai scurte
<(
id^fact *rod cant val
C!IEAPI
"DA$S
$4I!IMA4DRI
FAC4$RI
CDA4$RI
beneficia3=
de+ine
emite
com*letea3
acord
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:',m;
:0,0;
:0,0;
:',m;
:',m;
:0,0;
utili3ator
*arola luni
abona
ment datar datac
nume
adresa telefon
ora%
strad Ar.
e5mail
denumire *erioad id^bonus motiv data
utili3ator *arola locatie nume
dat
a
id^ben
id^client
id^acord
data
Fig 3.% ,iagrama entitate2asociere 'forma final)
3.2 M*2.$,$ 2'(%&'5
Anali3a dinamic :de com*ortament; a sistemului economic are dre*t sco*
e8*licarea com*ortamentului com*onentelor sistemului anali3at. ?n urma acestei
anali3e se ob+ine modelul dinamic al sistemului. Construirea lui *resu*une:
- identificara strilor 7n care se *ot afla com*onentele sistemului
- identificarea evenimentelor care determin trecerea unei com*onente
dintr5o stare 7n alta
- stabilirea succesiuii :flu8ului; de evenimente %i contruirea unei dia#rame
care s reflecte tran3i+iiile de stare *entru com*onentele sistemului
:dia#ram de flu8 a evenimentelor;
?n reali3area dia#ramei de flu8 a evenimentelor :fi#. (.9; este necesar s se
+in cont de restric+iile dinamice ale sistemului ce servesc la identificarea
tran3i+iilor admisibile 7ntre dou strri.
<)
?A F$ACPIDAARE
"!DCA4
?A PAA_
EUPIRA4
F_R_
PRE!$AFIRE
C$
PRE!$AFIRE
activare
blocare
*relun#ire
defectare
server
re*arare
server
de*%ire
termen
*relun#ire
Fig 3.3 !odelul dinamic al componentei cont
3.3 M*2.$,$ :,(53'*(%$
Anali3a cerin+elor informa+ionale :anali3a func+ional; are dre*t sco*
determinarea transformrilor de date care se *roduc 7n cadrul sistemului 7n sco*ul
satisfacerii cerin+elor informa+ionale aferente acestui sistem. 4ransformrile de
date se vor *re3enta sub forma unei dia#rame de flu8 a *relucrrilor :modelul
func+ional, fi#. (..;, 7n care nodurile reflect *rocesele de *relucrare
informa+ional %i arcele reflect flu8urile informa+ionale.
?n cadrul anali3ei func+ionale accentul se de*lasea3 c=tre cerin+ele
informa+ionale ale utili3atorilor, cerin+e a cror satisfacere constituie obiectivul
reali3rii "D.
Construirea modelului func+ional *resu*une *arcur#erea urmtoarelor eta*e:
- identificarea datelor de intrare %i a datelor de ie%ire din sistem
- identificarea *roceselor, care su#erea3= modul de transformare a datelor
- identificarea stocurilor de date
- construirea dia#ramelor de flu8 *rin care sunt reflectate le#turile *rocedurale
dintre intrri %i ie%iri
Punctul de *lecare 7n reali3area anali3ei func+ionale 7l constituie delimitarea
ariei de cu*rindere a sistemului ce urmea3= a fi *roiectat %i s*ecificarea modului
de interac+iune cu mediul.
Structura func+ional este or#ani3at 7n Burul entit+ilor facturi, conturi %i
clien+i, *entru fiecare dintre acestea av2nd mai multe func+ii.
<<
Princi*alele activit+i ce trebuie avute 7n vedere la reali3area a*lica+iei %i care
re3ult din modelul func+ional sunt:
- autentificarea utili3atorilor Flamin#o
- adu#are, %ter#ere clientQ un client *oate fi %ters, doar dac nu are 7nre#istrat
nici un cont
- introducere cont nou *entru un client deBa 7nre#istrat 7n ba3a de date
- facturare cont nou sau facturare *relun#ire a unui cont e8*irat
- modificare facturQ un utili3ator 7%i *oate modifica doar *ro*riile facturi, 7n
sc,imb le *oate vi3uali3a *e toate
- acordare bonus 7n ra*ort cu fidelitatea clientului, calculat ca sum a tuturor
7ncasrilor de care s5a beneficiat de *e urma lui, sau cu oca3ia altor
evenimente :*romo+ii;
- cautare client, factur, cont
- eviden+a lunar a v2n3rilor, com*arativ cu lunile *recedente
Ini+ial, 7naintea accesrii oricrei *a#ini, an#aBatul trebuie s se identifice, *rin
utili3ator %i *arol. A*oi, clientul, dac este deBa 7nre#istrat 7n ba3a de date, *oate
ac,i3i+iona un cont sau dac are deBa unul, 7l *oate *relun#i. $n cont se
*relun#e%te 7n ca3ul 7n care acesta este e8*irat. Dac an#aBatul a #re%it unele date
se *ot o*era modificri asu*ra facturilor sau conturilor. De asemenea, la
*relun#irea unui cont clientul *oate modifica *arola sa de acces.
Sunt oferite facilita+i *entru cutarea unui client, des*re care *utem afla
informa+ii referitoare la conturile *e care acesta le de+ine :un client *oate s aibe
mai multe conturi;, *entru cutarea unui cont, 7n ca3ul 7n care nu se cunoa%te
e8act cum se nume%te acesta, *entru c atunci c2nd se face o *relun#ire trebuie
cunoscut numele de utili3ator cu e8actitate.
?n afar de aceast or#ani3are func+ional 7n Burul entit+ilor mai sus amintite,
e8ist facilita+i 7n vederea desf%urrii urmtoarelor activit+i:
- fiecare an#aBat 7%i *oate vi3uali3a bonusurile acordate, *recum %i motivele
*entru care ele au fost acordate
- *oate fi consultat o situa+ie a fidelita+ii clien+ilor
<9
Anali3a domeniului economic se finali3ea3 *rin inte#rarea re3ultatelor
ob+inute 7n cadrul anali3ei structurale, dinamice %i func+ionale, mai *recis *rin
inte#rarea modelelor structural, dinamic %i a celui func+ional.
Modelul structural si cel dinamic sunt ob+inute *rintr5o investi#are a
sistemului real, a *ro*riet+ilor intrinseci, statice %i dinamice ale com*onentelor
acestui sistem, *ro*riet+i care sunt inde*endente de a*lica+iile care o*erea3
asu*ra lor.
Modelul func+ional :fi#. (..; este re3ultatul anali3ei cerin+elor informa+ionale
ale utili3atorilor, mai *recis a tran3ac+iilor *rin care *ot fi satisfcute aceste
cerin+e.
Pers*ectiva diferit din care este reali3at anali3a e8*lic de ce re3ultatele
ob+inute *ot s difere fiind necesar o coordonare, deci o inte#rare a acestor
re3ultate.
<.
date des*re client
ce trebuie %ters
utili3atori
clien+i
conturi
autentificare
%ter#e client
adau# cont
adau# client
facturi
acordrib
acordare
bonus
listare v2n3ri
facturare
listare bonusuri
%ter#e, modific
factur=
bonus
date des*re noii
clien+i
date des*re
an#aBa+i
date des*re
cont nou
date identificare
factur
date des*re bonusurile avute
7n vedere
date *relun#ire
date des*re
clien+i care
ac,i3i+ionea3 un
cont
date autentificare
date bonus
acordat
date facturare
cont nou
date
bonusuri
acordate
date
identificare
facturi
date *relun#ire
listare clien+i
date identificare
client
situa+ia
lunar= a
v2n3=rilor
Fig 3.1 !odelul funcional
Se stabile%te 7n ce msur modelul structural %i cel dinamic satisfac
necesit+ile diferitelor a*lica+ii, verific2ndu5se com*letitudinea :e8isten+
elementelor informa+ionale solicitate; %i consisten+a :7n ce msur com*onentele
modelelor sunt necesare %i suficiente 7n ra*ort cu *rocesele de *relucrare;. Se
verific dac rela+iile dintre com*onentele sistemului sunt stabilite 7n mod
cores*un3tor, *entru a face *osibil re#sirea informa+iilor din mai multe entit+i.
Se determin, de asemenea, dac le#turile dintre entit+i asi#ur coeren+a
informa+iilor, *osibilitatea efecturii de actuali3ri concomitente asu*ra datelor
redundante.
Se urmre%te ca toate elementele informa+ionale *artici*ante la diferitele
tran3ac+ii s fie asi#nate ca atribute ale diverselor entit+i.
Se aBun#e ca modelul structural %i cel dinamic s nu mai fie com*let
inde*endente fa+ de a*lica+ii, iar modelul func+ional s nu mai fie orientat
e8clusiv *e *relucr=ri. Modelarea orientat e8clusiv *e a*lica+ii are de3avantaBul
7n#lobrii unor cerin+e etero#ene, care com*lic artificial modelul %i ofer
*osibilit+i sc3ute de ada*tare la noi cerin+e informa+ionale. Pe de alt *arte,
modelarea com*let inde*endent *resu*une o anali3 costisitoare, at2t ca resurse
umane c2t %i financiare. Inte#rarea anali3ei structurale, dinamice %i a celei
func+ionale elimin aceste deficien+e.
<6
3.4 P/*'.5-%/.% 2%-.$*/
2'( 0'0-.&
Modelele ob+inute 7n urma anali3ei sistemului economic sunt modele
informa+ionale, adic modele ale datelor des*re sistem.
D caracteristic esen+ial a acestor modele :denumite %i &*2.$. 5*(5.+-,%$.;
este fa*tul c sunt inde*endente de instrumentul, res*ectiv SF"D5ul care le va
face s devin o*era+ionale.
Este e8trem de im*ortant ca 7n eta*a de anali3 a sistemului economic %i a
cerin+elor informa+ionale asociate, activitatea de modelare a datelor s se reali3e3e
inde*endent de un SF"D. Drientarea *e conce*tele *ro*rii unui anumit SF"D
*re3int numeroase de3avantaBe, dintre care men+ionm:
- sc,imbarea SF"D5ului im*une re*roiectarea "D
- conce*tele te,nice ale SF"D5ului *ot influen+a ne#ativ activitatea de
anali3 :%i deci de modelare;, *rin restric+iile im*use de acestea, care *ot
7ncuraBa sau descuraBa anumite re*re3entri
- fi82nd ca *unct de *lecare facilit+ile unui SF"D utili3atorul
neinformatician care nu st*2ne%te acest SF"D nu 7%i *oate e8*rima
cerin+ele 7n de*lin cuno%tin+ de cau3
4recerea la *roiectarea structurii "D im*une luarea 7n considerare a SF"D5
ului cu aButorul cruia va fi im*lementat %i e8*loatat "D.
Structura "D re*re3int, de fa*t, un model al datelor, e8*rimat 7n conce*tele
s*ecific unui anumit SF"D, ceea ce face ca *roiectarea "D s re*re3inte
trans*unerea modelelor conce*tuale 7n termenii unui model al datelor su*ortat de
un anumit SF"D :model ierar,ic, re+ea, rela+ional, orientat obiect;.
?n *rocesul de ale#ere a unui SF"D se +ine cont de urmtoarele cerin+e N6O:
- cerin+e utili3ator sub as*ectul:
- ti*urilor de a*lica+ii
- tim*ului de rs*uns
- confiden+ialitatea datelor
- securitatea datelor
- u%urin+a de utili3are
- cerin+e de ordin te,nic, *rivind reali3area "D:
<>
- *ortabilitatea SF"D
- *ortabilitatea "D %i a *ro#ramelor
- facilit+i de 7ncrcare, e8*loatare %i 7ntre+inere
- cerin+e de ordin economic:
- 7ncadrarea 7n bu#etul alocat
- tim*ul necesar *entru *re#tirea utili3atorilor
Av2nd 7n vedere aceste considerente, *recum %i reali3area *e Internet a
a*lica+iei, am ales SF"D5ul EMRSW!E ce im*lementea3 modelul de date
rela+ional.
Sc,ema conce*tual ini+ial a "DR 7n ca3ul a*lica+iei de eviden+ a v2n3rilor
se construie%te *rin metoda Eto*5doCnE, *lec2nd de la modelul entitate5asociere,
iar 7n ca3ul anali3ei 7n vederea o*timi3rii observm un sin#ur atribut com*us,
fr atribute re*etitive, fr de*enden+e 7ntre datele acelea%i rela+ii.
D.:'('/.% 2%-.$*/ 2'( 0'0-.& *une 7n eviden+ le#turile dintre entit+i. D
le#tura Eunu la mul+iE sau Eunu la unuE se face *rin c,eia e8tern, 7n tim* ce o
le#tura Emul+i la mul+iE se face *rintr5o nou tabel. S5au creat dou noi tabele
acordrib %i beneficierib, *rin care se ilustrea3 le#turile Emul+i la mul+iE 7ntre
$4I!IMA4DRI %i "DA$S *recum %i 7ntre C!IEAPI %i "DA$S.
CLIENI:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
'2L5$'.(- Int 9 G
Aume C,ar )'
Dra% C,ar &'
Strada C,ar )'
Aumr C,ar 0'
4elefon C,ar &'
E5mail C,ar )'
CONTURI:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
U-'$'6%-*/ C,ar &' G
Parola C,ar &'
!uni Int 9
Abonament C,ar 0'
Id^client Int 9 G
Data Date 0'
Datar Date 0'
9'
FACTURI:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
'2L:%5- Int 9 G
Prod C,ar &'
Cant Int 9
1al Int >
Id^client Int 9 G
Data Date 0'
$tili3atorfla C,ar &' G
UTILIZATORI:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
Aume C,ar ('
U-'$'6%-*/:$% C,ar &' G
Parola C,ar &'
!oca+ie C,ar &'
ONUS:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
'2L8*(,0 Int 9 G
Denumire C,ar )'
Perioada Int 9
ACORDRI:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
'2L%5*/2 Int 9 G
id^bonus Int 9 G
$tili3atorfla C,ar &' G
Data Date 0'
Motiv C,ar )'
ENEFICIER$:
A-/'8,- N%-,/7 L,()'&. C4.'. +/'&%/7 C4.'. .I-./(7
'2L8.( Int 9 G
id^bonus Int 9 G
id^client Int 9 G
Data Date 0'
D.05/'./.% 2%-.$*/ 7n limbaBul de descriere a datelor :!DD; de care dis*une
MRSW! se face astfel:
90
CREA4E 4A"!E C!IEA4I :id^client int:9; AD4 A$!! auto^increment,
nume varc,ar:)'; AD4 A$!!, oras varc,ar:&'; AD4 A$!!, str varc,ar:)';
AD4 A$!!, nr varc,ar:0'; AD4 A$!!, tel varc,ar:&'; AD4 A$!!, email
varc,ar:)'; AD4 A$!!, PRIMARS LES :id^client;, $AIW$E ID :id^client;;Q
CREA4E 4A"!E CDA4$RI :utili3ator varc,ar:&'; AD4 A$!!, *arola
varc,ar:&'; AD4 A$!!, luni int:9; AD4 A$!!, ab varc,ar:0'; AD4 A$!!,
id^client int:9; AD4 A$!!, data date AD4 A$!!, datar date AD4 A$!!,
PRIMARS LES :utili3ator;, $AIW$E ID :utili3ator;;Q
CREA4E 4A"!E FAC4$RI :id^fact int:9; AD4 A$!! auto^increment,
*rod varc,ar:&'; AD4 A$!!, cant int:9; AD4 A$!!, val int:>; AD4 A$!!,
id^client int:9; AD4 A$!!, utili3atorfla varc,ar:&'; AD4 A$!!, data date AD4
A$!!, PRIMARS LES :id^fact;, $AIW$E ID :id^fact;;Q
CREA4E 4A"!E $4I!IMA4DRI :nume varc,ar:('; AD4 A$!!,
utili3atorfla varc,ar:&'; AD4 A$!!, *arola varc,ar:&'; AD4 A$!!, locatie
varc,ar:&'; AD4 A$!!, PRIMARS LES :utili3atorfla;, $AIW$E ID
:utili3atorfla;;Q
CREA4E 4A"!E "DA$S :id^bonus int:9; AD4 A$!! auto^increment, den
varc,ar :)'; AD4 A$!!, *erioada int:9; AD4 A$!!, PRIMARS LES
:id^bonus;, $AIW$E ID :id^bonus;;Q
CREA4E 4A"!E ACDRDARI" :id^acord int:9; AD4 A$!!
auto^increment, id^bonus int:9; AD4 A$!!, utili3atorfla varc,ar :)'; AD4
A$!!, data date AD4 A$!!, motiv varc,ar:)'; AD4 A$!!, PRIMARS LES
:id^acord;, $AIW$E ID :id^acord;;Q
CREA4E 4A"!E "EAFICIERI" :id^ben int:9; AD4 A$!! auto^increment,
id^bonus int:9; AD4 A$!!, id^client int:9; AD4 A$!!, data date AD4 A$!!,
PRIMARS LES :id^ben;, $AIW$E ID :id^ben;;Q
9&
CAPITOLUL 4
REALIZAREA SISTEMULUI
INFORMATIC
4.1 P/*'.5-%/.% '.A'/'$*/
Reali3area obiectivelor oricrui sistem informatic are loc *ractic *rin
satisfacerea cerin+elor informa+ionale. Concret, acest lucru 7nseamn furni3area la
cerere a situa+iilor de ie%ire, care #ru*ea3 informa+ii, date necesare cunoa%terii
realit+ii curente N&O. Pe ba3a lor se efectuea3 viitoarele *relucrri, 7nre#istrri sau
se fundamentea3 deci3ii *entru diriBarea func+ionrii viitoare a sistemului
economic.
?n activitatea de *roiectare a ie%irilor se +ine cont de urmtoarele as*ecte:
- res*ectarea unor cerin+e ale factorilor de deci3ie :mana#erii; %i ale
utili3atorilor :an#aBa+ii firmei; *rivind mac,eta situa+iei finale
- restric+ii im*use de caracteristicile %i *erforman+ele te,nice ale ec,i*amentelor
*eriferice cum ar fi: numr ma8im de caractere *e linie, numrul ma8im de
linii *e ecran, re3olu+ia ma8im, re3olu+ia recomandat
- elemente de eficien+ economic *rivind: reducerea tim*ului calculator
consumat cu editarea *ro*riu53is a situa+iilor, afi%area doar a elementelor
necesare, *osibilitatea identificrii datelor, de%i datele ini+iale sunt incom*lete,
*osibilitatea recutrii
- li3ibilitatea H *arcur#erea unei situa+ii finale trebuie s fie c2t mai u%oar,
citirea nu trebuie s dea na%tere la ambi#uit+i, afi%area de e8*lica+ii, ale#erea
unor culori *lcute, cromatic adecvat
- re*re3entarea informa+iilor de ie%ire sub form #rafic, recomandat factorilor
de deci3ie, *entru c au un #rad de sinteti3are a informa+iilor mai ridicat
Av2nd 7n vedere toate aceste considerente s5au *roiectat trei ti*uri de situa+ii
finale:
- situa+ii finale #rafice :e8em*lu: #raficul v2n3rilor *e luni;
- situa+ii finale selective :7n care e8ist *osibilitatea selectrii datelor ce vor fi
afi%ate du* diferite criterii, de e8em*lu: afi%area facturilor unui client, sau
dintr5o anumit dat, afi%area conturilor ce con+in anumite caractere;
9(
- situa+ii finale com*lete :7n care se afi%ea3 absolut toate 7nre#istrrile des*re o
anumit entitate, de e8em*lu: listarea bonusurilor sau a facturilor, iar 7n ca3ul
7n care numrul acestora de*%e%te un anumit *ra#, afi%area se face *e mai
multe *a#ini;
S'-,%3'' :'(%$. )/%:'5.
De%i acest sistem informatic nu este destinat cu *recdere fundamentrii
deci3iilor mana#eriale, am *roiectat %i un #rafic al situa+iei v2n3rilor *e luni :fi#.
).0;:
Fig. 4.1 Situaia lunar a vnzrilor
Du* cum se *oate observa din fi#ur este un #rafic com*arativ, *e trei luni %i
e8ist *osibilitatea selectrii lunii 7nce*2nd cu care se face anali3a #rafic. Se
a*as butonul E#oE, iar #raficul 7n func+ie de luna de start se redesenea3. Este
e8*rimat si valoarea 7n cifre a dimensiunii 7ncasrilor.
Cele mai semnificative as*ecte ale scri*tului PP care face *osibil afi%area
acestei mac,ete sunt urmtoarele:
mRs`l^connect:]local,ost], ]bo#dan], ]bodo];Q
mRs`l^select^db:]aviatiei^db] ;Q
9)
5 conectarea la ba3a de date local cu utili3atorul bo#dan %i *arola bodo, a*oi
selectarea ba3ei de date :aviatiei^db; 7n care se afl tabelele cu care lucrea3
a*lica+iaQ
aresult Z mRs`l^`uerR:]SE!EC4 val FRDM van3ari C,ere data li/e b@5'a85
@b];Q
5 e8ecutarea unei comen3i SW! care 7mi returnea3 valorile facturilor dintr5o
anumit lun
C,ile :amRroC Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;;
c
av0Zav0YamRroCN'OQ
d
5 7nsumarea tuturor facturilor dintr5o anumit lun
aau8Zav0Yav&Yav(Y0Q
av00Z:av0Kaau8;G0<'Q
5 calculul dimensiunii ima#inii ce trebuie afi%at *entru o anumit lun
:dimensiunea ma8im este de 0<';
etd ,ei#,tZ]0<'] vali#nZ]bottom]feim# srcZ]*icK#alben.FIF] Cidt,Z])']
,ei#,tZbeTec,o]av00]TfbfeKtdf
5 afi%area 7ntr5un ta# 4M! a ima#inii coresun3toare unei anumite luniQ
ima#inea are ca lun#ime dimensiunea calculat anterior
?n ima#ine avem %i un obiect de ti* select ce are o im*ortan+a maBor, *entru
c ne indic luna de start, 7nce*2nd cu care se face anali3a #rafic.
Com*ortamentul lui este descris de urmtoarele linii de cod:
eselect nameZ]luni]f
eT
ate8tZarraR:]Ianuarie], ]Februarie], ]Martie], ]A*rilie],
]Mai], ]Iunie];Q
aiZ'Q
C,ile:aie);
c
if :aluni ZZ ai; ec,o]eo*tion valueZbaib
SE!EC4EDfate8tNaiOeKo*tionf]Q
else ec,o]eo*tion valueZbaibfate8tNaiOeKo*tionf]Q
aiZaiY0Q
d
Tf
9<
1aloarea afi%at *e ecran de acest obiect este con+inut 7n variabila ate8t, iar
valoarea intern care care ne indic *ro*riu53is luna de start este con+inut 7n
aluni.
S'-,%3'' :'(%$. 0.$.5-'<.
Acest ti* de mac,et este cel mai des utili3at %i are dou fa3e:
- 7n *rima fa3 se introduc datele du* care se face selectarea %i afi%area
informa+iilor
- 7n a doua fa3 are loc vi3uali3area *ro*riu53is a informa+iilor
S lum s*re e8em*lu ca3ul 7n care se dore%te cutarea unui anumit cont :fi#.
).&;. Sunt cerute anumite informa+ii referitoare la ce caractere s con+in numele
utili3atorului contului res*ectiv.
Fig. 4.2 4nformaii de selecie a conturilor
Ceea ce st 7n s*atele acestei mac,ete este *re3entat 7n continuare:
eform actionZ]eTZaPP^SE!FTfeTif:aW$ERS^S4RIAF;c ec,o]T].
aW$ERS^S4RIAFQdTf] met,odZ]PDS4]f
etable Cidt,Z]<'@] ,ei#,tZ]>>@] borderZ]0]f
etd vali#nZ]to*]f
ediv ali#nZ]center]f
Cauta cont :dati orice combinatie de caractere;:
ebrfebrfebrf
eKdivf
ecenterf
etable Cidt,Z]<'@]borderZ]0]f
99
etd Cidt,Z]0'@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]f$tili3ator:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z])'@]fein*ut nameZ]user] tR*eZ]te8t]
ma8len#t,Z]<']feKtdf
etd Cidt,Z]<'@]fein*ut tR*eZ]Submit] nameZ]Submit]
valueZ]cauta]feKtdf
eKtablef
eKformf
Este de fa*t o form 4M! care are ca scri*t de ac+iune ce trebuie e8ecutat
la a*sarea butonului de submit :caut;, c,iar scri*tul 7n care se #se%te ea :altfel
s*us atunci c2nd se a*as caut, se mai e8ecut o dat aceast *rocedur;. ?n
variabila auser, care este transmis *rin metoda PDS4, vor fi informa+iile de
cutare. ?n func+ie de acestea, se caut 7n ba3a de date toate conturile care con+in
7n%iruirea res*ectiv de caractere, indiferent dac 7nainte sau du* mai con+in %i
alte caractere. Astfel, 7n func+ie de c2t de com*let este informa+ia de cutare,
*utem aveam unul, dou sau c,iar toate 7nre#istrrile :fi#. ).(; din tabel :toate
7nre#istrrile vor a*rea atunci c2nd nu se va introduce nimic;. Instruc+iunile care
reali3ea3 acest lucru sunt:
aresult Z mRs`l^`uerR:]select G from conturi C,ere user !ILE b@auser@b
DRDER "S user];Q
ec,o ]ebf4oate conturile:eKbfgn]Q
ec,o ]etable borderZ0fgn]Q
ec,o]etrfetdf$tili3atoretdfParolaeKtdfetdfAbonamentetdf!unietdfClient
etdfData creareetdfData reincarcareetdfE8*irateKtrfgn]Q
C,ile :amRroC Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;;
c
*rintf:]etrfetdf@seKtdfetdf@setdf@setdf@setdf@setdf@setdf@setdf
@seKtrfgn],amRroCN'O,amRroCN0O,amRroCN(O,amRroCN&O,amRroCN)O,
amRroCN<O,amRroCN9O,astare;Q
d
ec,o ]eKtablefgn]Q
Tf
?ntr5un ciclu C,ile, at2ta tim* c2t mai avem informa+ii de afi%at, se introduc 7n
variabila amRroC datele dintr5o linie din tabel :adic o 7nre#istrare;, care
urmea3 s fie afi%at *e o linie dintr5un tabel :fi#. ).(;
9.
Fig. 4.3 5oate conturile ce au avut ca +i criteriu de selecie litera 6m6
E8ist %i mac,ete 7n care *utem selecta datele du* mai multe c2m*uri, cum
este ca3ul cutrii facturilor. ?n acest ca3, *utem introduce date des*re client, sau
des*re data facturrii :7n formatul 335ll5aaa, cu 3iua, luna sau anul, o*+ionale; sau
des*re ambele :fi#. ).);.
E8em*le:
- client: Andrei
- data: 5'05Q 7n acest ca3 se vor cuta toate facturile din luna Ianuarie fcute *e
numele unui client care are numele sau *renumele de Andrei
- client:
- data: &(5'&5Q acum vom aveam toate facturile din 3iua de &( Februarie,
indiferent de an.
96
Fig. 4.4 4nformaii de selecie a facturilor
?n ca3ul informa+iilor din fi#ura ).) avem urmtoarele re3ultate :fi#. ).<;:
Fig. 4.% 5oate facturile cu criteriul de selecie client$ "ndrei7 luna$
4anuarie
S'-,%3'' :'(%$. 5*&+$.-.
Acestea sunt asemntoare celor selective, cu sin#ura deosebire c nu mai
e8ist nici un criteriu de selec+ie *remer#tor, ci se afi%ea3 absolut toate
7nre#istrrile.
E8ista dou astfel de mac,ete de ie%ire:
- afi%area tuturor facturilor :fi#. ).9;
- afi%area facturilor utili3atorului Flamin#o lo#at 7n sesiunea curent :fi#. )..;
9>
Fig. 4.3 5oate facturile
As*ectul cel mai im*ortant 7n acest ca3 :fi#. ).9; este c, *entru a evita
situa+iile 7n care lista facturilor ar fi mult *rea mare, se *oate selecta numrul
*a#inii dintr5o list :a%a cum se observ %i 7n fi#ur;. Facturile sunt ordonate du*
numrul lor, deci cele mai recente :ultimele; vor fi 7n ultima *a#in. Ii ca o ultim
observa+ie se afi%ea3 0' facturi *e *a#in.
?n ca3ul 7n care utili3atorul lo#at 7n mod curent dore%te s afle ce facturi a
7ntocmit el, va selecta din meniul E12n3ariE, butonul EAle MeleE care5l
direc+ionea3 ctre o *lan%a unde sunt numai informa+ii des*re facturile 7ntocmite
de el :fi#. )..;. Acest lucru este util atunci c2nd dore%te s afle, s*re e8em*lu,
numrul unei facturi *entru a o modifica. Fiecare an#aBat Flamin#o 7%i *oate
modifica numai facturile sale. Acest lucru se *oate face din meniul E12n3ariE,
butonul EModificE.
.'
Fig. 4.1 5oate facturile (ntocmite de utilizatorul adina.
4.2 P/*'.5-%/.% '(-/7/'$*/
Prin EintrrileE sistemului vom 7n+ele#e totalitatea datelor care reflect starea
%i dinamica fenomenelor %i *roceselor economice din domeniul anali3at, care sunt
necesare crerii, actuali3rii ba3ei de date %i ob+inerii situa+iilor de Eie%ireE.
Pentru *roiectarea videoformatelor de intrare, e8ist dou moduri de
desf%urare a dialo#ului o*erator5calculator %i anume:
- 7ntrebare5rs*uns cu defilarea liniilor ecranului
- afi%area mac,etei de introducere a datelor de intrare
?n ca3ul a*lica+iei de eviden+ varianta a II5a este cea care satisface cel mai
bine cerin+ele avute 7n vedere la *roiectarea s*ecifica+iilor de intrare. Cursorul
marc,ea3 de fiecare dat c2m*ul curent care se introduce, iar 7ntr5o 3on
*restabilit se afi%ea3 mesaBele de eroare, 7n ca3ul 7n care o*eratorul 7ncalc
re#ulile de validare a datelor de intrare. Aceste re#uli se refer la lun#imea
c2m*ului ce trebuie introdus, selectarea sau nu dintr5o list a unei anumite
variante, etc.
.0
P/'&% &%54.-7 de introducere a datelor este cea care 7nt2m*in orice
utili3ator Flamin#o, 7nainte de a intra *e site, *entru c 7nainte de a accesa
informa+iile de care el are nevoie, trebuie s fie mai int2i autentificat :fi#. ).6;.
Acest ecran Ese re*etE *2n c2nd o*eratorul introduce datele corecte, *rin care
avem certitudinea c este un an#aBat al firmei.
Fig. 4.8 "utentificarea anga#ailor firmei
?n ca3ul 7n care utili3atorul sau *arola sunt invalide, el trebuie s le introduc
din nou :fi#. ).>;:
Fig. 4.9 "utentificare invalid
Codul 4M! care ne construie%te aceast mac,et de validare a informa+iilor
de lo#are este urmtorul:
eform actionZ]eTZaPP^SE!FTfeTif:aW$ERS^S4RIAF;c ec,o]T].
aW$ERS^S4RIAFQdTf] met,odZ]PDS4]f
e* ali#nZ]center]fDoar an#aBatii Flamin#o. 1a ru#am lo#ati5va inainte de a
intra *e site.eK*f
etable ali#nZ]center] borderZ]']f
etrfet,f
$tili3ator:
.&
eKt,fet,f
ein*ut tR*eZ]te8t] nameZ]username]f
eKt,feKtrf
etrfet,f
Parola:
eKt,fet,f
ein*ut tR*eZ]*assCord] nameZ]*assCord]f
eKt,feKtrfetrf
et, cols*anZ]&] ali#nZ]ri#,t]f
ein*ut tR*eZ]submit] valueZ]4rimite]f
eKformf
1ariabilele ausername %i a*assCord sunt transmise *rin metoda PDS4, iar 7n
ca3ul 7n care ele sunt corecte, vor fi 7nre#istrate *rin mecenismul sesiunilor :ce va
fi *re3entat ulterior;, *entru ca orice scri*t s le accese3e, atunci c2nd are nevoie
de ele :s*re e8em*lu, scri*tul care face afi%area facturilor utili3atorului lo#at;.
A$-. &%54.-. 2. '(-/%/. sunt cele 7n care se cer date des*re un client :fi#.
).0'; sau des*re un cont de Internet :fi#. ).0&;. Dbservm c 7n *artea de sus
avem afi%at un mesaB informativ, care ne indic ce ni se cere sau unde am *rocedat
#re%it :res*ectiv ce date nu res*ect re#ulile de validare %i trebuie reintroduse;. Ca
%i *rima mac,et %i aceasta *re3int un buton :facturea3, adau#a, trimite; care
declan%ea3 ac+iunea de validare a datelor %i a*oi, dac este sunt corecte,
introducerea lor 7n ba3a de date.
Fig. 4.1: 4ntroducere date client nou
Codul 4M! care face *osibil aceast re*re3entare este similar celui din
*rima form *re3entat:
.(
eform actionZ]eTZaPP^SE!FTfeTif:aW$ERS^S4RIAF;c ec,o]T].
aW$ERS^S4RIAFQdTf] met,odZ]PDS4]f
etable borderZ]']f
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]fAume:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]fein*ut nameZ]nume] tR*eZ]te8t]
ma8len#t,Z]<']feKtdf
eKtrf
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]fDras:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]f
eselect nameZ]oras]f
eT
ate8tZarraR:]"ucuresti], ]Iasi], ]Craiova], ]CluB];Q
aiZ'Q
C,ile:aie(;
c
if :aoras ZZ ate8tNaiO; ec,o]eo*tion
valueZbate8tNaiOb SE!EC4EDfate8tNaiOeKo*tionf]Q
else ec,o]eo*tion
valueZbate8tNaiObfate8tNaiOeKo*tionf]Q
aiZaiY0Qd
Tf
eKselectf
eKtdf
eKtrf
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]fStrada:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]fein*ut nameZ]str] tR*eZ]te8t] ma8len#t,Z]<']feKtdf
eKtrf
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]fAr.:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]fein*ut nameZ]nr] tR*eZ]te8t] ma8len#t,Z]<']feKtdf
eKtrf
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]f4el.:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]fein*ut nameZ]tel] tR*eZ]te8t] ma8len#t,Z]<']feKtdf
eKtrf
etrf
etd Cidt,Z]0.@]festron#fefont si3eZ]0] faceZ]Arial, elvetica, sans5
serif]fEmail:eKfontfeKstron#feKtdf
etd Cidt,Z]6(@]fein*ut nameZ]email] tR*eZ]te8t]
ma8len#t,Z]<']feKtdf
eKtrf
.)
etrf
etd cols*anZ]&]fediv ali#nZ]ri#,t]f
ein*ut tR*eZ]Submit] nameZ]Submit] valueZ]adau#a]f
eKdivfeKtdf
eKtrf
eKtablef
eKformf
Dbservm c avem un c2m* de ti* select ale crei valori sunt 7n variabila ate8t
:"ucuresti, Iasi, Craiova;. Cu aButorul unor linii scrise 7n PP com*ortamentul
acestui c2m* este decis dinamic, 7n sensul c, dac s5a selectat ora%ul Craiova, iar
unul dintre c2m*uri este neintrodus 7n momentul 7n care se a*as adau#a, %i, deci,
trebuie reafi%at forma, *entru linia ora% va r2mne selectat tot Craiova. ?n mod
im*licit acest obiect 4M! :select; afi%ea3 *rima valoare din list
:com*ortament static;.
Re#ulile de validare 7n acest ca3 sunt sim*le, 7ntruc2t se las la a*recierea
clientului ce date dore%te s lase des*re sine. Astfel tot ceea ce se verific este
dac s5a 7ncercat introducearea tuturor c2m*urilor, iar 7n ca3ul 7n care informa+iile
li*sesc se ti*re%te E5V :fi#. ).00;. Dbservm %i c mesaBul de informare din *artea
de sus a mac,etei s5a sc,imbat.
Fig. 4.11 ;alidare client nou
.<
?n ca3ul 7n care clientul este deBa 7nre#istrat 7n ba3a de date %i el dore%te s
ac,i3i+ione3e un cont, i se vor cere acestuia date de identificare *entru accesul
Internet :fi#. ).0&;:
Fig. 4.12 4ntroducere date cont nou
Codul M4! asociat acestei forme este similar celei *re3entate anterior, iar
din acest motiv el nu va mai fi listat. Sin#ura diferen+ este c avem trei obiecte de
ti* select :cu acela%i com*ortament ca cel din forma 7n care se cereau date des*re
client; %i c numele variabilelor de ti* EeditE difer.
?n acest ca3 accentul cade *e validarea datelor. Re#ulile sunt urmtoarele:
- c2m*ul utili3ator trebuie s fie unic :el este %i c,eie *rimar 7n tabela conturi;
- c2m*ul utili3ator trebuie s fie din cel *utin trei caracetere
- c2m*ul *arol trebuie s fie din cel *utin trei caractere
- *entru c2m*urile luni, abonament, client trebuie selectat o valoare din list
1alidarea se face *rin urmtoarele instruc+iuni:
aresult Z mRs`l^`uerR:]SE!EC4 user FRDM conturi];Q
aerZ'Q
avalidareZ0Q
if:strlen:a*arola; e (;
c
avalidareZ'Q
aerZ(Q
d
if:strlen:auser; e (;
c
.9
avalidareZ'Q
aerZ&Q
d
C,ile :amRroC Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;; if :auser ZZ amRroCN'O;
c
avalidareZ'Q
aerZ0Q
d
if:aluni Z Z ]5]; avalidareZ'Q
if:aab Z Z ]5]; avalidareZ'Q
if:aclient Z Z ]5]; avalidareZ'Q
?n ca3ul 7n care se a*as butonul facturea3a %i variabila avalidare are valoarea
3ero, se *rocedea3 la reafi%area mac,etei, *str2nd valorile ini+iale %i indic2nd de
unde vine eroarea :fi#. ).0(;. Dbservm c valorea *entru luni a rmas tot unu,
*entru abonament tot nelimitat, clientul este tot Ale8andra Po*a, 7ns am fcut o
desf%urare a listei, *entru a se vedea cum se face selectarea dintre to+i clien+ii din
ba3a de date. Parola este scris cu stelu+e ca un mod de securitate %i
confiden+ialitate. MesaBul ne indic fa*tul c valorea c2m*ului utili3ator este *rea
scurt.
Fig. 4.13 ;alidare cont nou
?n momentul 7n care toate datele sunt valide are loc introducerea lor 7n ba3a de
date. Data facturrii, data crerii contului %i data re7ncrcrii lui este data curent.
1aloarea facturii se calculea3 *rin urmtoarele sinta8e:
aresult Z mRs`l^`uerR:]select curdate:;];Q
..
amRdate Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;Q
if :aab ZZ ]ISDA]; avalZ&'GaluniQ
if :aab ZZ ]nelimitat]; avalZ0&GaluniQ
if :aab ZZ ]6 oreE; avalZ<GaluniQ
a`uerR Z ]IASER4 IA4D conturi 1A!$ES
:bauserb,ba*arolab,balunib,baabb,baclientb,badatab,badatab;]Q
mRs`l^`uerR:a`uerR;Q
a`uerR Z ]IASER4 IA4D van3ari 1A!$ES
:bb,baabb,balunib,bavalb,baclientb,badatab,bausernameb;]Q
mRs`l^`uerR:a`uerR;Q
M%54.-. 0'&'$%/. de introducere de date sunt create *rin cod 4M! %i PP
7n ca3ul 7n care un anumit utili3ator Flamin#o dore%te s modifice sau s %tear# o
factur ce5i a*ar+ine :fi#. ).0); sau 7n ca3ul 7n care un client care este deBa
7nre#istrat 7n ba3a de date %i a mai avut un cont de Internet, care 7ntre tim* i5a
e8*irat :fi#. ).0<;.
Fig. 4.14 !odificare factur
?n fi#. ).0) 7n cadrul mesaBului informativ avem informa+ii des*re *recedentul
abonament *entru Internet de care a beneficiat acest client. ?n ca3ul 7n care se
dore%te %ter#erea facturii trebuie selectate din list abonamentul, res*ectiv
numrul de luni cores*un3toare facturii 7n cau3 :7n acest ca3 abonament
nelimitat *entru o lun de 3ile; %i bifarea o*+iunii, iar a*oi la a*sarea butonului
modific se %ter#e factura res*ectiv.
.6
?n fi#. ).0< este *re3entat o situa+ie 7n care clientul dore%te s5%i *relun#easc
abonamentul su *entru c acesta a e8*irat. ?n acest moment el *oate o*ta %i
*entru o sc,imbare de *arol :ca3 7n care o*+iunea res*ectiv trebuie bifat;.
E8ist %i *osibilitatea nefacturrii acestei tran3a+ii %i acordrii unui bonus. Acesta
*oate fi acordat din mai multe motive:
- *romo+ie *entru un sistem sau modem sau orice alt com*onent
- fidelita+ii clientului, care are 7ncasri mari 7n cadrul abonamentelor
ac,i3i+ionate de la Flamin#o
- nervo3it+ii clientului care s*une c din cau3a defec+iunilor nenumrate la
serverul de dial5u* nu s5a *utut conecta 7n re*etate r2nduri
Fig. 4.1% -relungire cont
Pentru acordarea unui bonus trebuie selectate ambele o*+iuni :fr factur %i
bonus client;.
.>
D*+iunea Ef=r= factur=E se bifea3 7n ca3ul 7n care se dore%te resc,imbarea
*arolei sau s5au #re%it datele des*re un cont fcut sau *relun#it 7n aceea%i 3i.
MesaBul informativ ne s*une ce fel de *relun#ire a avut clientul 7n trecut.
4.3 P/.$,5/M/'$. 0'0-.&,$,'
'(:*/&%-'5
Prin *relucr=rile sistemului informatic 7n+ele#em totalitatea re#ulilor %i
o*era+iilor, care, a*licate intr=rilor, ne conduc c=tre ie%irile sistemului. Asu*ra
multor intr=ri nu se a*lic= nici o *relucrare, ele *re3ent2ndu5se ca ie%iri 7n acela%i
mod 7n care au fost introduse 7n ba3a de date. E8ist= 7ns= %i ti*uri de situa+ii finale,
care necesit= o *relucrare a intr=rilor.
Pentru a consulta :'2.$'-%-.% ,(,' 5$'.(- :fi#. ).09; se mer#e 7n meniul clien+i,
butonul EfidelitateE, iar acolo se selectea3 dintr5o list :7n care a*are numrul
total de clien+i 7nre#istra+i; numrul *rimilor clien+i des*re care se dore%te a afla
ce 7ncasri au %i ce bonusuri li s5au acordat :7n valoarea absolut, ordona+i
descresctor du* 7ncasri;.
Fig. 4.13 Fidelitate client
Modul 7n care sunt calculate valorile *entru 7ncasri %i bonusuri este similar.
6'
Pentru 7ncasri avem al#oritmul *re3entat 7n continuare:
ar0 Z mRs`l^`uerR:]SE!EC4 nume FRDM clienti];Q
C,ile :am Z mRs`l^fetc,^roC:ar0;;
c
ar& Z mRs`l^`uerR:]SE!EC4 val FRDM van3ari C,ere
clientZbamN'Ob];Q
avalZ'Q
C,ile :amR Z mRs`l^fetc,^roC:ar&;;
c
avalZavalYamRN'OQ
d
mRs`l^`uerR:]u*date clienti set incZaval C,ere numeZbamN'Ob];Q
d
Pentru fiecare client se 7nsumea3 valorile tuturor facturilor sale, a*oi se face
o actuali3are a valorii totale 7n 7nre#istrarea clientului res*ectiv. ?n variabila am se
va afla re3ultatul intero#=rii ar0, linie cu linie :de fa*t, 7n fiecare linie se afl=
numai numele tuturor clien+ilor;. ?n variabila amR se va afla re3ultatul intero#=rii
ar&, care, de asemenea, con+ine numai valoarea unei facuri. Deci, amN'O re*re3int=
numele unui client, iar amRN'O, re*re3int= valoarea unei facturi a res*ectivului
client. ?n final, valoarea tuturor facturilor unui client este re*re3entat= de variabila
aval.
Pentru a afla informa+ii 2.0+/. 0-%/.% ,(,' 5*(- :fi#. ).0<; se *oate mer#e 7n
meniul conturi, butonul *relun#ire, cu condi+ia ca numele com*let al utili3atorului
s= fie cunoscut. $n cont e8*ir= dac= de la data ultimei *relun#iri :adica data
re7nc=rc=rii lui; au trecut un num=r de luni, s*ecificat 7n acea *relun#ire.
E8em*lu: utili3atorul andrei a fost 7nc=rcat ultima dat= *e 06 Februarie &''(
*entru o lun= de 3ile. ?n mod normal 06 Martie &''( este ultima 3i 7n care contul
este activ, urm2nd ca *e 0> Martie starea lui s= fie EE8*iratE. ?n data de &. Martie
:data curent=, conform e8em*lului din fi#. ).0<; clientul vine la ma#a3in s= fac= o
nou= re7nc=rcare a contului s=u.
Al#oritmul *rin care se afl= dac= un cont a e8*irat este *re3entat 7n continuare:
aresult Z mRs`l^`uerR:]select G from conturi C,ere userZbauserb];Q
amRroC Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;Q
adatae8*ZarraR:]];Q
adatae8*ZamRroCN9OQ
a88Zadatae8*N)OYamRroCN&OQ
if :a88e0'; adatae8*N)OZa88Q
else
60
if :a88e0(;
c
adatae8*N(OZb0bQ
if:a88 ZZ 0'; adatae8*N)OZb'bQ
if:a88 ZZ 00; adatae8*N)OZb0bQ
if:a88 ZZ 0&; adatae8*N)OZb&bQ
d
else
c
adatae8*N>OZb)bQ
a88Za8850&Q
if :a88e0'; adatae8*N)OZa88Q
else
if :a88e0(;
c
adatae8*N(OZb0bQ
if:a88 ZZ 0'; adatae8*N)OZb'bQ
if:a88 ZZ 00; adatae8*N)OZb0bQ
if:a88 ZZ 0&; adatae8*N)OZb&bQ
d
d
ate8tZarraR:]];Q
ate8tZadatae8*Q
adataZarraR:]];Q
adataZadatae8*Q
adataN'OZate8tN9OQ
adataN0OZate8tN.OQ
adataN&OZate8tN6OQ
adataN(OZate8tN>OQ
adataN)OZ]5]Q
adataN<OZate8tN(OQ
adataN9OZate8tN)OQ
adataN.OZ]5]Q
adataN6OZate8tN'OQ
adataN>OZate8tN0OQ
adatae8*ZadataQ
aresult Z mRs`l^`uerR:]select curdate:;];Q
amRdate Z mRs`l^fetc,^roC:aresult;Q
adatacurZamRdateN'OQ
a8Zstrcm*:adatae8*, adatacur;Q
if ''<* == :) > '<* ? :)) <stare=@4n termen@A
else <stare=@B*pirat@A
?n variabila amRroCN9O se afl= 7n formatul 335ll5aaaa data re7nc=rc=rii contului.
Aceasta trebuie s= fie fie transformat= 7n data e8*ir=rii unui cont *rin adunarea
variabilei amRroCN&O, ce con+ine num=rul de luni de *relun#ire. A*oi ea trebuie
adus= 7n formatul aaaa5ll533 :adatae8*;, format 7n care se afl= %i data curent=
:adatacur; *entru a *utea fi com*arate ca strin#5uri. Dac= data e8*ir=rii este mai
6&
mare sau cel *u+in e#al= cu data curent=, atunci contul nu este 7nc= e8*irat, deci
starea lui este EIn termenE. ?n ca3 contrar starea este EE8*iratE. ?n func+ie de
aceste informa+ii clientul 7%i va *relun#i sau nu contul s=u de acces Internet.
4.4 M.5%('0&,$ 0.0',('$*/
J( P@P
A%a cum am *reci3at 7ntr5un ca*itol anterior c2nd am vorbit des*re
ESecuritatea informa+ional= 7n conte8ul InternetE, este im*ortant ca accesarea
datelor s= se fac= 7n mod autori3at, iar transmiterea lor 7ntre client :broCser5ul
Jeb care accesea3= *a#ina; %i server :7n ca3ul de fa+=, serverul 44P A*ac,e;
trebuie s= se fac= cri*tat, mai ales c2nd e vorba de c2m*uri de ti* *arola. Aceste
elemente de securitate sunt im*lementate %i 7n PP *rin mecanismul sesiunilor.
4ermenul de EsesiuneE 7n PP re*re3int succesiunea de accesri ale unor
*a#ini a*ar+in2nd unui Cebsite de ctre un acela%i utili3ator. Mai clar, conce*tul
de EsesiuneE 7l aco*er *e cel de Evi3itE, indiferent dac utili3atorul accesea3
una sau mai multe *a#ini. ?n mod evident sesiunea :vi3ita; se termin atunci c2nd
utili3atorul *rse%te Cebsite5ul :mer#2nd *e un alt Cebsite sau 7nc,i32nd
*ro#ramul de navi#are;. Problema care a dus la im*lementarea conce*tului de
EsesiuneE 7n PP a fost nevoia de a *stra 7n si#uran+ valoarea anumitor variabile
7ntre dou accesri consecutive ale unor *a#ini de ctre utili3ator.
Controlul variabilelor de sesiune :variabilele care 7%i *strea3 valoarea de la o
accesare la alta, 7n cadrul aceleia%i vi3ite; se face *rin intermediul unor func+ii de
ti* sessionCstart'), sessionCregister'), sessionCunregister') %i sessionCdestroD').
4rebuie re+inut fa*tul c nici una dintre aceste variabile nu este definit la
7nce*utul scri*tului %i c ele 7%i *rimesc valoarea *recedent :ultima valoare, la
terminarea e8ecu+iei scri*tului accesat anterior; doar la e8ecu+ia uneia dintre
func+iile sessionCstart') %i sessionCregister').
Func+ia sessionCregister') a*elea3 mai 7nt2i func+ia sessionCstart') dac este
a*elat 7naintea unei astfel de func+ii 7n scri*t. De asemenea func+iile
sessionCunregister') %i sessionCdestroD') func+ionea3 numai dac una dintre
func+iile sessionCstart') %i sessionCregister') a fost a*elat anterior 7n cadrul
scri*tului.
6(
$tili3area *rinci*al a [sesiunilorE 7n PP este 7n cadrul secven+elor de ti*
lo#areKie%ire, ca3 7n care 7n fa3a de lo#are se ini+iali3ea3 sesiunea, se definesc
variabilele care se doresc transmise :inclusiv cu valori oferite de utili3ator;, iar 7n
fa3a de ie%ire se [distru#eE sesiunea *rin a*elul func+iei sessionCdestroD').
Prin scri*tul *re3entat 7n continuare se face autentificarea utli3atorilor
Flamin#o atunci c2nd accesea3= a*lica+ia on5line. Pentru folosirea lui trebuie s=
avem instalat= o versiune de PP) care s= fie confi#urat= s= acce*te sesiunile.
?n *rima *arte avem urm=toarele linii de cod:
eT
session^start:;Q
Tf
e,tmlf
e,eadf
e,eadf
ebodR "FCD!DRZ]h06<<6)] te8tZ]hFFFFFF] lin/Z]hFFFFFF]
vlin/Z]hFFFFFF] alin/Z]hFFFFFF]f
?n afar= de *u+in 4M!, cea mai im*ortant= func+ie este sessionCstart')7 care
ini+iali3ea3= sesiunea sau o re3um= *e cea anterioar=.
?n continuare trebuie s= vedem dac= utili3atorul este lo#at. ?n ca3 ne#ativ
trebuie s= afi%am o form= de introducere date ca 7n fi#. ).6.
eT
if:\isset:ausername; i \isset:a*assCord;; c
Tf
eform actionZ]eTZaPP^SE!FTfeTif:aW$ERS^S4RIAF;c ec,o]T].
aW$ERS^S4RIAFQdTf] met,odZ]PDS4]f
-.. :ve3i codul fi#urii ).6;
?n acest moment ausername %i a*assCord sunt variabilele sesiunii. Ele vor fi
7nre#istrate *entru ca toate celelalte scri*turi s= aibe acces la ele.
session^re#ister:]username];Q
session^re#ister:]*assCord];Q
mRs`l^connect:]local,ost],]bo#dan], ]bodo];Q
mRs`l^select^db:]aviatiei^db] ;Q
as`l Z mRs`l^`uerR:]SE!EC4 *arola FRDM users JERE user Z
bausernameb];Q
afetc,^em Z mRs`l^fetc,^arraR:as`l;Q
anumroCs Z mRs`l^num^roCs:as`l;Q
mRs`l^close:;Q
if:anumroCs \Z ]'] j a*assCord ZZ afetc,^emN]*arola]O; c
avalid^user Z 0Q
d
else c
6)
avalid^user Z 'Q
d
Se verific= dac= 7n tabela users e8ist= cineva cu numele de utili3ator
ausername :anumroCs \Z V'E;, iar 7n ca3 afirmativ dac= *arola sa
:afetc,^emNV*arolaEO; conincide cu cea din forma :a*assCord; %i se setea3=
variabila avalid^user *e true :adic= unu;.
Dac= informa+iile de lo#are sunt incorecte se distru#e sesiunea:
if :\:avalid^user;;
c
session^unset:;Q
session^destroR:;Q
Tf,
%i se afi%ea3= o nou= form= :fi#. ).>; *rin care se cer din nou informa+iile de
autentificare.
eform actionZ]eTZaPP^SE!FTfeTif:aW$ERS^S4RIAF;c ec,o]T].
aW$ERS^S4RIAFQdTf] met,odZ]PDS4]f
e* ali#nZ]center]fInformatii de lo#are incorecte.eK*f
etable ali#nZ]center] borderZ]']f
etrf
et,f
$tili3ator:
eKt,f
et,f
ein*ut tR*eZ]te8t] nameZ]username]f
eKt,f
eKtrf
etrf
et,f
Parola:
eKt,f
et,f
ein*ut tR*eZ]*assCord] nameZ]*assCord]f
eKt,f
eKtrf
etrf
et, cols*anZ]&] ali#nZ]ri#,t]f
ein*ut tR*eZ]submit] valueZ]4rimite]f
eKformf
Este bine s= avem scris %i un scri*t *rin care utili3atorul 7n mod e8*licit s=
termine sesiunea curent= de lucru. ?n ca3ul nostru acesta se e8ecut= atunci c2nd se
a*as= *e o*+iunea iesire din meniu.
eT
session^start:;Q
session^unset:;Q
session^destroR:;Q
6<
Tf
e,tmlf
e,eadf
etitlefeKtitlef
eK,eadf
ebodR "FCD!DRZ]h06<<6)] te8tZ]hFFFFFF] lin/Z]hFFFFFF]
vlin/Z]hFFFFFF] alin/Z]hFFFFFF]f
e* ali#nZ]center]f4e5ai delo#at cu succes...eK*f
e* ali#nZ]center]fea ,refZ]inde8.*,*]f!o#ati5va din noueKafeK*f
eKbodRf
eK,tmlf
69
CONCLUZII
Prin im*lementarea acestui sistem informatic 7n mod si#ur *rinci*alele
obiective stabilite 7n *artea introductiv a acestei lucrri au fost reali3ate:
- fluidizare +i dinamizare a activitii de eviden a conturilor de acces la
4nternet. Acest ti* de v2n3=ri are un caracter diferit fa+= de celelalte, 7n sensul
c=, *rom*titudinea %i ra*iditatea cu care se reali3ea3= o*era+iunile sunt foarte
im*ortante *entru clien+i deoarece ei, *e l2n#= conturile de Internet, *rimesc %i
un cont de e5mail, *e care adesea 7n folosesc 7n comunicarea cu *artenerii de
afaceri sau 7n interes *ersonal.
- reactivare rapid a accesului clientului. ?n ca3ul 7n care contul e8*ir= este
foarte im*ortant ca reactivarea s= se fac= ra*id *entru ca afacerile sau interesul
*rivat al clientului s= nu aibe de suferit. Pentru c= avem clien+i 7n mai multe
ora%e ale +=rii %i c,iar %i 7n "ucure%ti e8ist= cel *u+in 0< ma#a3ine Flamin#o,
centrali3area informa+iilor era absolut necesar=. D a*lica+ie on5line se *retea3=
cel mai bine *entru reali3area acestui sco*.
- sporirea gradului de informare a clienilor. E8ist= %i un serviciu de su*ort,
*rin care clien+ii *ot comunica telefonic cu o*eratorii no%tri *entru a afla date
des*re starea conturilor lor. D*eratorii firmei av2nd toate informa+iile
concentrate 7ntr5un sin#ur loc, *ot satisface nevoile clien+ilor *rintr5o eficien+=
crescut=.
- comunicarea (ntre client +i server se face securizat. Aivelul de securitate *oate
fi setat la o cota minimal= sau la un nivel ma8imal *rin care absolut toate
informa+iile s= fie cri*tate. Acest lucru se face *rin confi#urarea serverului
44P. E8ist= %i alte elemente care intervin, cum ar fi al#oritmul folosit.
A*ac,e su*ort= at2t cri*tarea *rin c,ei simetrice, c2t %i *rin c,ei asimetrice.
Securitatea tran3ac+iilor efectuate este im*ortant=, deoarece informa+iile
*relucrate de sistem sunt confiden+iale: numai clientul trebuie s= cunoasc=
*arola contului s=u, iar informa+iile *rivind volumul v2n3=rilor a*ar+in 7n
e8clusivitate firmei.
Pentru c= 7n acest domeniu *ia+a de3voltat= 7n Rom2nia este 7nc= la 7nce*ut,
*oten+ialul %i ritmul anual de cre%tere sunt ridicate. Din acest motiv evolu+ia
6.
v2n3=rilor trebuie anali3at= 7n mod sistematic, *entru a determina as*ectele
aduc=toare de *rofit 7n vederea de3volt=rii %i consolid=rii acestora, *recum %i
reducerea sau c,iar eliminarea as*ectelor care d=unea3= activit=+ii. Sunt avute 7n
vedere, 7n *rinci*al, anali3ele #rafice care *re3int= evolu+ia v2n3=rilor, sau orice
alte ti*uri de anali3e, direc+ie 7n care sistemul *oate fi 7mbun=t=+it.
De asemeni, o alt= direc+ie de 7mbun=t=+ire ar *utea fi comunicarea %i
inte#rarea acestui sistem cu altele din firm= *entru a 7ntre#i datele referitoare la
accesul Internet. Atunci c2nd serverul dial5u*, cel care reali3ea3= 7n mod curent
accesul, este afectat de diver%i factori :interni sau e8terni; %i el intr= 7n
nefunc+ionare, nu e8ist= o le#=tur= 7ntre sistemul de eviden+= a v2n3=rilor %i cel de
dial5u* 7n vederea stabilirii tim*ului de inactivitate din *erioada res*ectiv=.
Atunci c2nd un client solicit= un bonus *entru c= nu a *utut accesa serviciul
nostru :din motive ce +in de noi; se mer#e *e 7ncrederea de care d= dovad= clientul
demonstrat= *rin volumul 7ncas=rilor, lon#evitate, etc.
66
BIBLIOGRAFIE
[1] Gheorghe Orzan Sisteme informatice de marketing, Uranus,
2001
[2] I. Lungu, Gh. Sabu, C. Bodea, Tr. Sure! Proiectarea sistemelor
informatice economice, S"a#, 1$$%
[&] One'e Bogdan Sisteme informatice, (S), 2001
[%] Sa*s+e', Securitatea n internet, Teora, 2000
[,] C.-..a'e An introduction to Database Systems, /nd )d"'"on,
(dd"son01es!e2, 2000
[3] I. Lungu, C. Bodea, C. Ion"4, G. Bdesu Baze de date.
Organizare, proiectare i implementare, (LL, 1$$,
[/] Tho*as 5. Conno!!2, Caro!2n ). Begg Database systems a
practical approac! to design, implementation and management, 'h"rd
ed"'"on, (dd"son01es!e2 6earson )dua'"on L*'., 2002
[7] 5. 8e!"anu, C. Bodea, I. Lungu, C. Ion"4, G. Bdesu Sisteme
de gestiune a bazelor de date, 6e'r"on, 1$$$
[$] 6au! .ubo"s, "yS#$, Teora, 2001
[10] B"!! 5Car'2, P%P&, Teora, 2002
6>