CUPRINS

Argument
Capitolul I - Personalitatea :
1. Definitia personalitatii...1
2. Conceptul de personalitate3
3. Descrierea personalitatii6
4. Explicarea personalitatii7
4.1. Monist vs. pluralist n explicarea i descrierea personalitii.....................................7
4.2. Nemotetic vs. idiografic n explicarea i descrierea personalitii...............................7
Capitolul II - Dezoltarea personalit!"ii prea#oles$en"ilor :
1. Preadolescenta definitie si prezentare..10
2. Etape ale dezvoltrii personalitii preadolescentului....11
3. Preadolescenii si cunoasterea de sine.....1!
4. "ti#a de sine $ definitii % varietati ale sti#ei de sine...1&
%. "ti#a de sine vector al personalitii preadolescentului..........17
Capitolul III - S&UDIU D' CA( : Inestigarea imaginii )i stimei #e sine la prea#oles$en"ii
institu"ionaliza"i. * a+or#are $omparati! :
1. "copul 'i o(iectivele cercetrii...))
2. *potezele cercetrii..)3
3. +etodolo,ia utilizat $....)3
3.1 Descrierea loturilor de preadolesceni investigate.....)3
3.2 nstrumentele utili!ate pentru colectarea datelor...)!
4. -ezultatele o(inute 'i interpretarea lor......)7
Capitolul I, - -amilia si rolul ei in #ezoltarea prea#oles$entului :
Conceptul de fa#ilie..33
Caracterizarea si functiile siste#ului fa#ilial.......3.
/a#ilia si rolul ei in dezvoltarea personalitii preadolescentului....&)
Capitolul , - Con$luzii. Di.i$ultatile prea#oles$en"ilor institu"ionaliza"i )i .a$torii #e poten"are
ai inser"iei so$iale
Cauzele instituionalizrii...60
/actorii personalitii preadolescenilor instituionalizai..63
Con$luzii
Ane/e
0i+liogra.ie
ARGUMENT
0ucrarea de fa prezint sinteza unor investi,aii prezentate 1n literatura de specialitate% pe
pro(le#atica preadolescenilor instituionalizai 'i a particularitilor personalitii acestora% precu#
'i rezultatele unei cercetri personale% prin care #i2a# propus investi,area i#a,inii 'i a sti#ei de
sine 1n r3ndul preadolescenilor instituionalizai% prin co#paraie cu un lot de preadolesceni
provenii din fa#ilii nor#ale.
Preadolescenta suscita un viu interes datorita se#nificatiei deose(ite a proceselor care o definesc%
ca trecere de la copilarie% considerata o v3rsta a dependentei% la v3rsta adulta care este etapa de #axi#a
productivitate a personalitatii.
4n individ este 1n realitate o unitate vie% 1n per#anenta dina#ica% suferind 1n fiecare #o#ent
influentele #ediului social% care 1l sc5i#(a continuu. Pe de alta parte% infinita varietate a indivizilor u#ani
per#ite realizarea unor co#(inatii de trasaturi la fel de variate% ceea ce face practic% pe planeta noastra% ca
nici un o# sa nu se#ene cu altul.
Datorita faptului ca personalitatea u#ana e foarte co#plexa% ,reu de descifrat si fiecare o# e
diferit% unic a# evitat ,eneralizarea trasaturilor preadolescentilor pe care i2a# cunoscut si cu care a#
lucrat.6ine1nteles ca exista trasaturi co#une unora dintre ei% dar nu tre(uie sa uita# ca ceea ce ne
diferentiaza sunt #icile noastre particularitati pe care nu tre(uie sa le i,nora#. Ele ne fac unici. 7cestor
trasaturi le tre(uie acordata o i#portanta deose(ita.
7'a cu# au artat nu#ero'i autori% instituionalizarea se asociaz cu o serie de
caracteristici ale #ediului instituional% av3nd repercursiuni asupra personalitii 'i conduitei
copiilor% viitori adolesceni% a cror cre'tere 'i dezvoltare nu are loc 1n acelea'i condiii ca 1n cazul
copiilor din fa#ilii. Efectele instituionalizrii se resi#t la toate nivelele personalitii copilului
instituionalizat 'i 1n toate do#eniile funcionrii acesteia$ dezvoltarea co,nitiv% #aturizarea
afectiv2e#oional% siste# de interese 'i valori% co#porta#ente #anifeste% for#area con'tiinei de
sine% natura i#a,inii 'i a respectului de sine.
0ucrarea este or,anizat 1n cinci capitole% dintre care pri#ele trei a(ordeaz o serie de
pro(le#e teoretice% le,ate de$ perspectivele de a(ordare 1n psi5olo,ie ale conceptului de
personalitate% particularitile dezvoltrii personalitii preadolescenilor 8a# insistat asupra for#rii
con'tiinei de sine la preadolesceni% precu# 'i asupra rolului pe care 1l 9oac sti#a de sine 1n
dina#ica personalitii 'i 1n funcionarea copilului 'i preadolescentului:% rolul fa#iliei 1n dezvoltarea
personalitii preadolescentului% pro(le#atica instituionalizrii 8cauzele 'i riscurile acestei situaii 1n
care se afl #uli dintre copii 'i preadolesceni:% precu# 'i caracteristicile personalitii
preadolescenilor instituionalizai.
;n cea de2a doua parte a lucrrii% a# prezentat o(iectivele% ipotezele% #etodolo,ia utilizat%
precu# 'i rezultatele unei cercetri% prin care a# co#parat i#a,inea 'i sti#a de sine% evaluate pe un
lot de !7 de preadolesceni instituionalizai cu i#a,inea 'i sti#a de sine% evaluate pe un lot de &&
preadolesceni neinstituionalizai.
Datele o(inute au confir#at a#(ele ipoteze ,enerale de la care a# pornit% indic3nd faptul c
preadolescenii instituionalizai #anifest tendina de a prezenta o discrepan #ai accentuat 1ntre
autopercepiile cu privire la Eu2l actual 'i expectanele cu privire la Eu2l ideal.
De'i nu a# o(inut o diferen se#nificativ 1ntre nivelul sti#ei de sine ,lo(al a
preadolescenilor instituionalizai 'i nivelul prezent la preadolescenii neinstituionalizai%
co#paraiile detaliate au relevat o serie de diferene 1ntre cele dou loturi de preadolesceni% care
sunt prezentate detaliat 1n capitolul 3.
CAPI&*1U1 I
P'RS*NA1I&A&'A
CAPI&*1U1 I
P'RS*NA1I&A&'A
1. De.initia personalitatii
"2au dat foarte #ulte definiii noiunii de personalitate% 1nc3t o 1ncercare de a le prezenta
doar pe cele #ai cunoscute sau% 'i #ai #ult% de a le clasifica pe toate ar dep'i cu #ult spaiul
acestei lucrri.
Exista astfel o serie de definitii date personalitatii$
<Personalitatea este su#a totala a tuturor dispozitiilor% i#pulsurilor% tendintelor% dorintelor si
instinctelor (iolo,ice innascute ale individului% precu# si a dispozitiilor si tendintelor do(andite prin
experienta.=
<Personalitatea este intrea,a or,anizare #entala a fiintei u#ane in orice stadiu al dezvoltarii
sale> ea i#(ratiseaza fiecare aspect al caracterului u#an$ intelect% te#pera#ent% a(ilitate% #oralitate
si fiecare atitudine care s2a for#at in cursul vietii cuiva.=
<Personalitatea este ansa#(lul or,anizat al proceselor si starilor psi5olo,ice apartinand
individului=.
<Personalitatea este o sc5e#a unificata a experientei% o or,anizare de valori care sunt
co#pati(ile intre ele=.
Personalitatea este o structura co#plexa care i#plica un ansa#(lu de su(structuri% si
functionand siste#atic% <#ateriile pri#e= ale personalitatii fiind$ constitutia fizica% te#pera#entul si
inteli,enta. ?inca Cretu sta(ileste ur#atoarele su(structuri ale personalitatii$
1.anolo, #otivelor si scopurilor funda#entale ale activitatii u#ane% in structura personalitatii
intalni# subsistemul de orientare" ce cuprinde co#anda#entele orientative #a9ore% strate,ice ale
personalitatii 8conceptii despre lu#e si viata% idealul de viata% i#a,inea de sine:$
).su(siste#ului su(stantial2ener,etic al activitatii ii corespunde% in structura personalitatii%
subsistemul bio-energetic% se#nificativ pentru dina#ica vietii psi5ice>
3.#i9loacelor interne si externe ale activitatii le corespunde subsistemul instrumental al
personalitatii si actiunilor ei in raport cu solicitarile a#(iantei>
!.co#ponentelor autore,latoare si or,anizatoare ale activitatii le corespunde subsistemul
relational-valoric si de autoreglaj.
0a aceste patru #ai pute# adau,a si subsistemul rezolutiv-productiv 8ce cuprinde
inteli,enta: si subsistemul transformativ-constructiv 8 ce cuprinde creativitatea:.
1
*. Dafinoiu 8)00):
1
% 1n lucrarea #ersonalitatea. Metode calitative de a$ordare.%$servaia i
interviul 8)00):% ne explic pro(le#atica definirii personalitii$ @termenii persoan i personalitate
sunt at&t de utili!ai n lim$a'ul cotidian" nc&t fiecare are sentimentul ntre$uinrii lor corecte n
cele mai diverse situaii. (n sc)im$" utili!area lor ca termeni ai tiinei psi)ologice pune at&tea
pro$leme nc&t" parafra!&ndu*1 pe #. +raisse" am putea spune c istoria psi)ologiei se confund
,ntre anumite limite- cu istoria rspunsurilor la ntre$area ../e este personalitatea00 A=
Pentru psi5olo,ie% personalitatea este o calitate pe care o poate do(3ndi orice individ u#an%
1ntr2o anu#it etap a dezvoltrii sale% 1ntrunind anu#ite note sau caracteristici definitorii.
-enu#itul personolo, B. C. 7llport
)
define'te personalitatea ca fiind %%organi!area dinamic n
cadrul individului a acelor sisteme psi)ofi!ice care determin g&ndirea i comportamentul su
caracteristic< 87llport% 1..1:. De ase#enea% acela'i autor consider c personalitatea reprezint
%%ceea ce o persoan este 1n #od real% indiferent de #odul 1n care ceilali 1i percep calitile sau de
#etodele prin care le studie#<.
Dup D. "illa#E 81..6: %%personalitatea este" n esen" elementul sta$il al conduitei unei
persoane" modul su o$inuit de a fi" ceea ce o diferenia! de altele. %rice om este" n acelai timp"
asemntor cu ali indivi!i din grupul su cultural i diferit de ei prin caracterul unic al
experienelor trite1 singularitatea sa" fraciunea cea mai original a eului su constituie esenialul
personalitii sale<.
;n concepia psi5olo,ului ro#3n P. Popescu2Deveanu 81.7F:% personalitatea este su(iectul
u#an considerat ca unitate (io2psi5o2social% ca purttor al funciilor episte#ice% pra,#atice 'i
axiolo,ice sau @un microsistem al invarianilor informaionali i operaionali ce se exprim
constant n conduit i sunt definitorii sau caracteristici pentru su$iect=.
+. Bolu 81..3: consider c personalitatea este %%un ansam$lu de condiii interne< care se
structureaz la nivelul fiecrei persoane su( for#a unor 1nsu'iri sau trsturi psi5ice% relativ sta(ile.
7ceste condiii interne au rol de #ediere 'i filtrare a solicitrilor externe la care este supus o#ul 1n
decursul vieii sale.
". C5elcea 81..F: afir# c personalitatea u#an poate fi definit at3t %%din exterior< ca
ansa#(lul trsturilor 'i conduitelor u#ane care provoac rspunsuri psi5oco#porta#entale din
partea altora% c3t 'i %%din interior< ca ansa#(lu structurat de ele#ente (iolo,ice% psi5olo,ice 'i
socio2#orale% ele#ente care sunt ac5iziionate 1n procesul socializrii individului.
1
Dafinoiu% *. 8)00): #ersonalitatea. Metode calitative de a$ordare. %$servaia i interviul%Editura Poliro#% *a'i.
2
7llport% B. C. 81..1: 2tructura i de!voltarea personalitii 8trad.:% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti
2
;n ciuda diferenelor privind definirea ter#enului de personalitate% pute# identifica c3teva
caracteristici ale acesteia 8Perron% 1.F&> apud Dafinoiu% )00):$
a: glo+alitatea personalitatea este alctuit dintr2o serie de caracteristici care per#it descrierea 'i
identificarea unei anu#ite persoane% aceste caracteristici transfor#3nd2o 1ntr2o entitate unic>
(: $oeren"a 2 existena unei anu#e or,anizri 'i interdependene a ele#entelor co#ponente ale
personalitii> postulatul coerenei este indispensa(il studiului structurilor de personalitate 'i al
dezvoltrii lor> personalitatea nu este un ansa#(lu de ele#ente 9uxtapuse% ci un sEste# funcional
for#at din ele#ente interdependente 'i
c: permanen"a 2sta+ilitatea3 temporal! 2 personalitatea este un siste# funcional% 1n virtutea
coerenei sale ,ener3nd anu#ite le,i de or,anizare a cror aciune este per#anent.> fiina u#an
are con'tiina existenei sale% senti#entul continuitii 'i identitii personale% 1n ciuda
transfor#rilor pe care le sufer de2a lun,ul 1ntre,ii sale viei.
*n opinie #ea% personalitatea este totalitatea psi5olo,ica ce caracterizeaza si individualizeaza
un o# particular. Ea este o#ul viu% concret% e#piric% pasional% rational% deci o#ul asa cu# este el
resi#tit in afara noastra sau in propria noastra fiinta% o#ul asa cu# exista si cu# se #anifesta in
viata curenta% cotidiana.
2. Con$eptul #e personalitate
"e pare ca toata lu#ea stie ce este personalitatea% dar ni#eni nu poate sa o descrie si,ur% fiind
disponi(ile #ulte definitii ale acesteia."pune# ca o cunostiinta <Du are personalitate= si despre alta
<E plina de personalitate=.*ntele,e# prin aceaste ca persoana pe care o cunoaste# produce sau nu
un efect asupra altor persoane..
4n cercetator si2a asu#at sarcina de a deter#ina care sunt calitatile necesare unei aprecieri
superioare a personalitatii printre invatatoare. G invatatoare cu <#ulta personalitate= se dovedeste a
fi o persoana care pare sa prezinte pentru ceilalti opt calitati atractive. Ea este interesanta in
conversatie% e co#petenta% are interese lar,i% este inteli,enta% atletica% (una sportiva si este atat
sincera cat si adapta(ila. 7stfel% conceptia populara despre personalitate se refera la un #anunc5i de
trasaturi care sunt atra,atoare si eficiente% din punct de vedere social. Du pute# afir#a ca o
persoana are <#ai #ulta= sau <#ai putina= personalitate decat alta.Cei lipsiti de far#ec sunt la fel de
(o,at dotati ca si cei care au si sunt intrutotul interesanti pentru stiinta.
*riginile termenului 4personalitate5: Cuvantul personalitate si radacina sa" persoana% au fascinat
indelun, pe cercetatorii li#(ii. ?er#enii personalit3 in li#(a en,leza% personalite% in franceza si
personlic)4eit in ,er#ana se asea#ana foarte #ult cu personalitas din latina #edievala. ?oti
3
savantii sunt de acord ca acest cuvant insea#na la ori,ine #asca. *ar in antic5itate% persona
se#nifica inclusiv actorul din spatele #astii% adica adevarata reunire a calitatilor interne si
personale. Dar cea #ai fai#oasa definitie a ter#enului persona a fost data de 6oet5ius in secolul al
H*2lea$ #ersona est su$stantia individua rationalis naturae* persoana este o su$stanta individuala
de natura rationala.
&ipuri #e personalitate:
De o(icei% clasificarea tipurilor de personalitati se face in functie de nivelurile calitativ distincte la
care a9un,e personalitatea in evolutia ei. 0uand in considerare unele aspecte structural2functionale si
altele ce vizeaza finalitatea adaptativa a personalitatii% desprinde# ur#atoatele tipuri$
2personalitati imature psiologic si social% caracterizate prin si#plitatea structurilor psi5ice
co#ponente% pri lipsa corelatiei lo,ice dintre ele% printr2o functionalitate ineficienta>
2personalitati mature psiologic si social% ce se distin, printr2o #are co#plexitate
structural2functionala% prin adaptarea lor supla si flexi(ila la cele #ai diverse situatii% prin eficienta
sporita>
2personalitati accentuate% cu o serie de caracteristici ce ies din co#un% #ai acute fata de
#edia populatiei% care #anifesta tendinta de a aluneca in anor#al% fara a deveni anor#ale% fapt care
afecteaza serios capacitatile adaptative ale individului>
2personalitati destructurate% care se deose(esc total fata de #edia populatiei% incapa(ile de a
se adapta solicitarilor si i#pre9urarilor vietii.
G#ul nu se naste cu personalitate% ci devine o personalitate. Du pute# spune despre un nou2
nascut ca are personalitate% deoarece ii lipseste o or,anizare caracteristica a siste#elor
psi5ofizice..Procesul construirii personalitatii incepe din pri#ele zile ale copilariei si continua toata
viata o#ului. Desi acesta se produce de2a lun,ul intre,ii vieti a individului% exista unele perioade %
unele varste cand el cunoaste o #ai #are accentuare% i#plicand restructurari #a9ore sau sta(ilizari
partiale. "pecialistii considera ca in 9urul varstei de trei ani% 8 in prescolaritate: sunt puse #a9oritatea
pre#iselor personalitatii% pentru ca in adolescenta personalitatea sa fie % in linii #ari% constituita.
Iurt 0eJin distin,ea trei niveluri de srtucturare a personalitatii$
nivelul structurulor primare!
nivelul structurilor semi-dezvoltat!
nivelul structurilor dezvoltate
4
Daca o#ul nu se naste cu personalitate% ci devine personalitate% atunci cand devine
personalitateA "i care sunt criteriile dupa care a# putea aprecia ca s2a a9uns la acest stadiu
-aspunsul la aceste intre(ari s2a aflat in 1.FF% cand s2a ela(orat un #aterial referitor la adolescenta
ca perioada a devenirii si definirii personalitatii tanarului% fiind propuse un set de zece criterii ca
fiind relevante pentru devenirea personalitatii.7sadar% o#ul devine personalitate atunci cand$
devine constient de lume" de altii" de sine2constiinta de sine fiind esentiala in construirea
personalitatii>
.isi elaboreza un sistem propriu" personal de reprezentari% conceptii% #otive% scopuri%
atitudini% convin,eri in raport cu lu#ea si cu sine>
desfasoara activitati socialmente utile si recunoscute% nu ,ratuite% inutile sau c5iar
destructive> nu#ai aceste activitati per#it insertia opti#a a individului in societate% asu#area
responsa(ilitatilor sociale>
emite" sustine si argumenteaza judecati de valoare intemeiate% punand su( se#nul intre(arii
unele aspecte care intra in contradictie cu #odul sau de a fi% ,andi% actiona% cu siste#ul de
idei si conceptii for#ate pana la un #o#ent dat>
creeaza valori sociale% se transfor#a din consumatori de valori in producatori de valori"
desfasurand o activitate in confor#itate cu esenta sa creatoare>
are un profil moral bine conturat" nobil" coerent% care ii per#ite sa se dedice unor idei%
idealuri #ilitand pentru traducerea lor in fapr>
si-a format capacitatea de control si autocontrol in concordanta cu se#nificatia situatiilor%
cu cerintele lor per#isive si restrictive% traind afectiv% la inalta tensiune% ceea ce crede si face%
asu#andu2si constient responsa(ilitatile si consecintele actelor sale
se integreaza armonios si util in colectivitate> o#ul este prin excelenta o fiinta sociala si nu
una solitara> desprins% izolat de altii el nu s2ar for#a niciodata ca personalitare si nici ca o#>
stie sa se puna in valoare" sa se faca recunoscut de altii> ni2i suficient ca o persoana sa
dispuna de #ulte cunostinte% deprinderi% capacitati pentru a reprezenta o personalitate% daca
ea nu stie sa2si valorifice aceste disponi(iltati va ra#ane anoni#a% va trece neo(servata>
5
poate fi luat drept model pentru formarea altor personalitati> din perspectiva acestui
criteriu tre(uie sa intele,e# ca personalitate are valoare de #odel educational% ea
nefor#andu2se intr2un vacuu# social% ci intr2un context in care altii s2au ilustrat si toc#ai
de aceea sunt luati ca puncte de reper in pla#adirea noilor personalitati.
3. Des$rierea personalitatii:
De cele #ai #ulte ori explicatiile sunt construite 1n ter#eni (iolo,ici sau psi5osociali. Din
aceasta perspectiva 2 a principiilor #etodolo,ico2explicative 2#a9oritatea teoriilor personalitatii pot
fi circu#scrise ur#atoarelor orientari 8Bolu% +.% 1..3:$ (iolo,ista% experi#entalista% psi5o#etrica si
socio22culturala si antropolo,ica.
/ara a intra 1n analiza detaliata a teoriilor personalitatii% evidentie# doar c3teva din principiile de
(aza ce fac ca una sau alta din aceste teorii sa fie circu#scrise orientarilor #entionate. 7stfel%
orientarea (iolo,ista circu#scrie si su(ordoneaza 1ntrea,a or,anizare psi5oco#porta#entala a
o#ului structurii lui #orfofunctionale% accentueaza rolul #otivelor (iolo,ice si supraliciteaza
experienta ti#purie 2 pre2 si postnatala 2 1n devenirea ulterioara a personalitatii% construind
explicatiile 1n ter#enii unor trasaturi considerate pri#are $ dependenta% a,resivitatea% sexualitatea
etc.
Decesitatea a(ordarii experi#entaliste a personalitatii a fost explicit for#ulata de "tanford
81.63:$ K"tudiul personalitatii este studiul #odului 1n care oa#enii difera pe un re,istru foarte 1ntins
1n ceea ce au 1nvatat$ fiecare persoana este deci unica. Dar toti au 1nvatat 1n concordanta cu aceleasi
le,i ,eneraleK. Din aceasta perspectiva% diverse teorii au a(ordat 1ndeose(i procesele de 1nvatare%
procesele perceptiei 8receptia selectiva si interpretarea eveni#entelor externe: si procesele co,nitive
superioare 8i#plicate 1n decizie si orientare spre scop:.
Grientarea psi5o#etrica se centreaza pe studiul trasaturilor expri#a(ile su( for#a unor liste de
atri(ute ce caracterizeaza persoana 1n cadrul unei situatii. Desi #ulte teorii privesc trasaturile ca
varia(ile dispozitionale% 1n ,eneral% nu se #ini#alizeaza rolul deter#inantilor situationali ai co#por2
ta#entului. ?eoriile apartin3nd acestei orientari au funda#entat alcatuirea unui nu#ar #are de
te5nici si instru#ente de #asura 2 scale% c5estionare% inventare si pro(e proiective 2 care faciliteaza
rezolvarea #ai rapida a sarcinilor de psi5odia,nostic 1n clinica si 1n activitatea de orientare scolara si
selectie profesionala.
Grientarea socio2culturala si antropolo,ica se 1nte#eiaza pe ideea ca personalitatea poate fi
deplin 1nteleasa nu#ai consider3nd contextul social 1n care individul traieste si se dezvolta% si nu#ai
6
co#par3nd indivizii apartin3nd unor populatii si culturi diferite 8+ead% +.% 0inton% -.:. 7stfel%
concepte precu# #odelul% rolul% statusul devin principii explicative centrale. Potrivit teoriei
rolurilor% indivizii doar 1n aparenta poseda caracteristici fixe > 1n realitate% ei raspund doar cerintelor
si expectatiilor pe care le i#plica diferitele lor roluri sociale. -epertoriul de roluri al unui individ ne
furnizeaza o i#a,ine fidela a personalitatii lui.
4. '/pli$area personalitatii
Explicarea personalitatii a# evidentiato pe ) cate,orii$
+onist vs. pluralist 1n explicarea 'i descrierea personalitii
"i#plific3nd la extre# concepiile despre personalitate% se poate vor(i despre dou tendine
funda#entale sesizate de2a lun,ul ti#pului$ iziunea monist!% tinz3nd spre unificarea la #axi# a
explicaiei psi5icului concret 'i iziunea pluralist!% #er,3nd pe linia acceptrii a nu#eroase
tre(uine 'i aptitudini pri#are 8sau tr!s!turi:.
Din pri#a cate,orie fac parte concepiile psi5analitice% 1n special teoria lui ". /reud. 0a cellalt
pol se afl 1ndeose(i 'coala a#erican% care sau se (azeaz pe analiza factorial 8calcul #ate#atic ce
ur#re'te s evidenieze @factorii= ce explic for#e de co#porta#ent #ai #ult sau #ai puin
1nrudite:% sau pornesc de la tradiia 'colii lui +cDou,all% a9un,3nd p3n la ur# s explice
personalitatea printr2un #are nu#r de @tre(uine= 'i @trsturi=.
Dup +. Bolu 81..3:
3
% 1n psi5olo,ia personalitii% pot fi identificate patru orientri principale$
a: orientarea +iologist! 8care se (azeaz pe ideea c personalitatea este rezultatul interaciunii
dintre zestrea ,enetic% experiena ti#purie a individului 'i (acL,round2ul evolutiv al or,anis#ului
su:>
(: orientarea e/perimentalist! 8care porne'te de la ideea c exist si#ilitudini 1n funcionarea
psi5olo,ic a oa#enilor% a'a 1nc3t indivizii tre(uie studiai 'i interpretai 1n ter#enii unor procese
psi5ice relative unifor#e% ,enerate de acelea'i le,i:>
c: orientarea psi6ometri$! 8care are 1n vedere studiul trsturilor de personalitate% expri#a(ile
su( for#a unor atri(ute care caracterizeaz persoana aflat 1ntr2o anu#it situaie:
d: orientarea so$io-$ultural! )i antropologi$! 8care are la (az ideea c personalitatea poate fi
1neleas nu#ai lu3nd 1n considerare contextul socio2cultural 1n care individul trie'te 'i se
dezvolt:.
De#otetic vs. idio,rafic 1n explicarea 'i descrierea personalitii
3
Bolu% +. 81..3: Dinamica personalitii% Editura Beneze% 6ucure'ti
7
0a un #od foarte ,eneral% discuia despre teoriile 'i #odelele explicative ale personalitii
tre(uie s cuprind 'i diferenierea altor dou tendine #a9ore care s2au prelun,it 'i 1n ela(orarea
#etodelor de psi5odia,noz a personalitii 87llport% 1..1:$ a+or#area nomoteti$! 5 axat pe
definirea le,ilor ce ,uverneaz funcionarea personalitii 'i a+or#area i#iogra.i$! centrat pe
studiul individului u#an considerat 1n unicitatea 'i ,lo(alitatea personalitii sale.
;n psi5olo,ie% a(ordarea no#otetic are ca o(iectiv studierea a ceea ce indivizii au 1n co#un. Ea
per#ite identificarea trsturilor sau tipurilor de personalitate.
Psi5o#etricienii 'i (e5aviori'tii sunt susintori ferveni ai acestei concepii 8-. 6. Cattell% M. N.
EEsencL:. 7(ordarea idio,raf1c% di#potriv% analizeaz individul 1n ,lo(alitatea sa% in3nd cont de
toate co#ponentele care intr 1n interaciune> ea privile,iaz studiul cazului 1ntr2o perspectiv
dina#ic 8de exe#plu analiza parcursului vieii:. +uli autori 8de exe#plu% B. C. 7llport% ". /reud%
N. Pia,et:
!
sunt favora(ili acestei a(ordri.
Dac a(ordrii no#otetice i se repro'eaz o perspectiv ele#entarist% ato#ist% incapa(il s
explice co#plexitatea conduitei u#ane% a(ordrii idio,rafice si se i#put lipsa ri,orii 'i faptul c
ofer o i#a,ine #ai de,ra( i#presionist asupra personalitii. De'i fiecare av3nd li#ite specifice%
aceste dou a(ordri au difereniat 1ntr2o #anier funda#ental diversele teorii asupra personalitii
'i #etodele ei de evaluare 8apud Dafinoiu% )00):.
0iteratura de specialitate 8vezi MaEes 'i Grrell% 1..7:
&
consider trei 'coli principale de
psi5olo,ie care au contri(uit la dezvoltarea teoriilor 'i #odelelor personalitii$ 'coala psi5analitic
a lui ". /reud 'i a discipolilor si% 'coala psi5o#etric% reprezentat 1n principal de -. 6. Cattell 'i
M. N. EEsencL 'i 'coala u#anist reprezentat prin C. -o,ers 'i 7. +asloJ.
Econo#ia alocat prii teoretice a acestei lucrri nu ne per#ite s le prezent# pe toate% cu
nu#ai pe acelea relevante pentru a(ordarea no#otetic creia 1i corespunde 'i utilizarea testelor 1n
vederea evalurii diferitelor di#ensiuniOtrsturi de personalitate.
Cele dou a(ordri ale personalitii 8idio,rafic 'i no#otetic: au ,enerat 'i #etode de evaluare
diferite. 7stfel% din perspectiv idio,rafic% deose(i# meto#e $lini$e de evaluare a personalitii
8o(servaia% convor(irea% #etoda (io,rafic% studiul de caz% studiul produselor activitii personale 'i
te5nicile proiective:% iar din perspectiv no#otetic% distin,e# meto#ele psi6ometri$e 8testele de
personalitate:.
4
Pia,et% N.% 81.6&:%Psi5olo,ia inteli,enei% Editura 'tiinific% 6ucure'ti
5
MaEes% D.% Grrell% ". 81..7: ntroducere n psi)ologie 8trad.:% Editura 7ll% 6ucure'ti
8
;ntre cele dou cate,orii de #etode apar diferene 1n funcie de scopul ur#rit% de o(iectivitate 'i
de ,radul de precizie 8Dafinoiu% )00):
6
. 7stfel% 1n cazul #etodelor clinice% orientarea predo#inant
este una calitativ% deoarece ele 1'i propun o cunoa'tere c3t #ai a#nunit a persoanei 'i explicaia
evoluiei sale% 1ns sunt lipsite de criterii precise de interpretare% ele depinz3nd de su(iectivitatea
celui care face analiza.
+etodele psi5o#etrice se orienteaz spre sta(ilirea poziiei persoanei 1n raport cu o populaie
nor#al% 1n ceea ce prive'te o anu#it caracteristic sau varia(il a personalitii 'i% datorit faptului
c folosesc verificri statistice ri,uroase% ele sunt #ult #ai exacte iar interpretarea este predo#inant
cantitativ.
De'i se repro'eaz #etodei clinice lipsa unei teorii unitare 'i producerea unor date
ne,eneraliza(ile% 1n practic #a9oritatea clinicienilor se raporteaz% #ai #ult sau #ai puin explicit%
la un anu#e cadru teoretic% iar ceea ce se nu#e'te de o(icei @si# clinic= este expresia experienei
clinicienilor do(3ndit prin raportarea cazurilor individuale la un nu#r de alte cazuri
studiateOtratate de ace'tia.
7naliza resurselor 'i li#itelor a(ordrii clinice co#parativ cu cele ale a(ordrii psi5o#etrice ne
conduce la idea co#ple#entaritii. ;n ciuda disputelor teoretice% practica clinic valorific de9a
resursele acestora prin utilizarea co#(inat% 1n funcie de o(iectivele evalurii clinice% a #etodelor
clinice 'i psi5o#etrice.
7llport
7
81..1:% considera c teoriile personalitii 'i #etodele de evaluare ale acesteia tre(uie s
,seasc un anu#e ec5ili(ru 1ntre cele dou direcii$ @#si)ologia personalitii nu este exclusiv
nomotetic" nici exclusiv idiografc. 6a caut un ec)ili$ru ntre cele dou extreme=.
6
Ion Da.inoiu% Personalitatea. +etode calitative de a(ordare$ G(servatia si interviul% Ed. Poliro#% 6ucuresti
7
7llport B.C.2"tructura si dezvoltarea Personalitatii% Ed. Didactica si peda,o,ica% 6ucuresti
9
10
CAPI&*1U1 II
D'(,*1&AR'A P'RS*NA1I&78II
PR'AD*1'SC'N8II1*R
CAPI&*1U1 II
D'(,*1&AR'A P'RS*NA1I&78II PR'AD*1'SC'N8I1*R
1. Prea#oles$enta9 #e.inire si prezentare
Preadolescena
F
este o faz ti#purie a adolescenei% 1ntre 10211O1321! ani% perioad a
transfor#rilor profunde fizice 'i fiziolo,ice% a unor conturri co#plicate a intereselor% aptitudinilor
'i concepiei #orale a copilului.
0a iesirea din $opil!rie
:
'i 1nceputul prea#oles$en"ei% ca 'i 1n tot decursul acestei perioade%
ave# 1n faa noastr dezvoltarea i#petuoasa a unei personalitai cu trsturi 1n plin for#are.
7spectul exterior se caracterizeaz prin lipsa de ar#onie% #3inile fiind #ai lun,i dec3t trunc5iul%
nasul disproporionat 1n raport cu faa% 1ntrea,a confor#aie ls3nd i#presia unei fiine de'irate.
"e constat sc5i#(ri evidente la nivelul vieii psi6i$e. 7ctele de autoritate ale p!rin"ilor sunt
cu ,reu suportate% fiind supuse unui acut discern#3nt critic dac nu sunt 1nte#eiate 'i necesare. "e
#ainfest o sc5i#(are 1n $omportamentul $opilului% ce ar avea ur#toarea explicaie$ p3n 1n
aceast perioad cuno'tinele prinilor% 1n #a9oritatea cazurilor au fost suficiente pentru l#urirea
diferitelor pro(le#e din viaa $opilului% iar capacitatea intelectual a acestuia era 1nca puin
dezvoltat spre a2'i da sea#a de unele insuficiene ale p!rin"ilor. 7cu# 1ns% venind 1n contact cu
cuno'tine variate 'i profunde% iar ,3ndirea dezvolt3ndu2se la capacitatea realului% insuficienele
printe'ti nu #ai trec neo(servate.
7dolescena propriu2zis se caracterizeaz printr2o ec5ili(rare inti# 'i co#plicare a concepiei
despre lu#e% prin clarificarea idealurilor o#ului% printr2o #are dezvoltare a laturii co,nitive%
afective 'i voliionale a personalitii. "e for#eaz o serie de trsturi de caracter le,ate de
senti#entul responsa(ilitii. "e constituie #ai intens interese profesionale% dup #o#ente de ezitri
'i contradicii.
Copilul% preadolescentul 'i t3nrul au avut 'i au nevoie% de c3nd exist lu#ea% de educaie% de
care orice profesor ar tre(ui s fie preocupat. De ase#enea fa#ilia 'i societatea au un rol i#portant
1n educaia tinerilor.
8
Pia,et% N.% 81.6&:% Psi5olo,ia inteli,enei% Ed. Ptiinific% 6ucure'ti
9
Ceo(anu% C.% 8)006:% Psi5olo,ia educaiei% Editura 4niversitatii @7l. *. Cuza= *a'i
10
" face# din elevii no'tri persoane cu caracter% care 1ntruc5ipeaz (unvoina% solicitudinea 'i
a#a(ilitatea. Cel care are caracter ve,5eaz #ereu la i,iena 'i disciplina sever a #oravurilor 'i
caut s do#ine lucrurile prin inteli,en.
/r iu(ire inteli,ena o#ului scade. Cel care iu(e'te 8prinii% patria% aproapele: 1'i poate
valorifica toate capacitile la #axi#u#.
Dietzc5e arta c a2i iu(i pe ceilali este cel #ai rafinat senti#ent dintre cele do(3ndite de
oa#eni.
"2i 1nv# pe elevii no'tri s se furi'eze 1n ini#ile celorlali% fc3nd o pasiune pentru adevr 'i
dra,oste% pentru toleran 'i pentru iertareQ
*ertarea este puterea celui tare> ea na'te lini'tea #inii 'i pacea sufletului. *ertarea 'i (l3ndeea sunt
calitile celor ce au do(3ndit stp3nirea de sine.
+arcus 7urelius spunea c ,3ndirea desctu'at de ur devine o adevrat fortrea% iar o#ul
care o posed devine de ne1nfr3nt. E,oistul este 1nsoit pretutindeni de or,oliu% #3ndrie trufa' 'i
vanitate.
Pretutindeni exist dou cate,orii de oa#eni$ una care posed averea #aterial 'i 1i sunt indiferente
satisfaciile intelectuale 'i spirituale 'i alta% care posed (o,ia spiritual 'i detest preocuprile
#ateriale excesive. 7r fi (ine dac a# 1nele,e c averea reprezint o valoare relativ> spiritul fiind
averea pe care nu ne2o poate lua ni#eni.
?oi oa#enii se nasc li(eri% dar unii vor cu orice pre s a9un, servili% practic3nd lin,u'eala%
uit3nd c dezvoltarea #ental a speciei u#ane se datoreaz poziiei verticale. "a2i 1nv# pe elevi
ce2nse#n C*D"?E7% CG-EC?*?4D*DE7 'i DE+D*?7?E7Q Meraclit susinea c oa#enii
superiori <prefer un sin,ur lucru tuturor celorlalte$ ,loria ve'nic fa de cele trectoareK% iar
Plutar5 scria 1n <Hieile paralele= c sin,urul #i9loc ce2i st la 1nde#3n o#ului de a do(3ndi
ne#urirea este C-E7R*7% deoarece 1n actul de creaie pri#eaz raiunea cu care se caut adevrul 'i
fru#osul.
2. 'tape ale #ezoltarii personalitatii prea#oles$entului
Preadolescenta este o perioada de tranzitie 1ntre copilarie si adolescenta
"e caracterizeaza prin dezvoltare accentuata% at3t din punct de vedere fizic si psi5ic% c3t si al
relatiilor si atitudinilor sociale.
activitatea do#inanta este 1nvatatura
dezvoltarea fizica 1n preadolescenta este foarte intensa.
11
o Cresterea 1n 1nalti#e atin,e 627 c#% iar 1n ,reutate &26 L, pe an> se
fortifica #ult forta fizica 8#usculara:.
o Dezvoltarea fizica este 1nsa ine,ala. Cresc #ai #ult #e#(rele si #ai putin
corpul 8cutia toracica: ceea ce duce la o 1nfatisare disproportionata% apare
st3n,acia 1n #iscari.
o *ni#a creste aproape de doua ori iar vasele san,uine #ai putin% ceea ce
provoaca tensiune arteriala% dere,lari 1n rit#ul ini#ii% palpitatii.
o Creierul% nefiind suficient iri,at% ,enereaza feno#ene de o(oseala la efort
prea #are% so#nolenta s.a. Creierul se dezvolta #ai ales su( aspectul
structurii interne a activitatii functionale> creste nu#arul fi(relor% se
diferentiaza nu#arul circu#volutiunilor.
o "coarta cere(rala devine capa(ila de procese fine de analiza si sinteza%
ceea ce vine 1n spri9inul activitatii intelectuale.
o *ntra 1n functiune noi ,lande endocrine% unele din ele cu actiune do#inanta
2 ,landele sexuale.
o ;ncepe procesul #aturizarii sexuale% apar caractere secundare 8sc5i#(area
vocii% ,landele #a#are% cresterea parului axial:. +aturizarea sexuala 8care
se #anifesta la fete cu doi ani #ai devre#e: influenteaza excita(ilitatea
scoartei cere(rale. Elevii devin i#pulsivi% neast3#parati> apare atractia
pentru sexul opus% de aici preocupari pentru tinuta vesti#entara> apar
sc5i#(ari 1n li#(a9 si co#portare.
o ?oate acestea i#pun pre,atirea din ti#p a preadolescentilor 8prin orele
educative cu caracter sanitar: pentru #aturizarea sexuala> li se vor explica
cerintele ce decur, de aici su( aspect fiziolo,ic% al i,ienei corporale si al
relatiilor sociale.
De!voltarea psi)ica a preadolescentilor #arc5eaza #utatii i#portante.
o "u( influenta activitatii scolare #ai intense% perceptia din predo#inant
,lo(ala 8cu# se prezinta la v3rsta scolara #ica: devine treptat predo#inant
analitica%
o atentia este #ai sta(ila% #e#oria din predo#inant #ecanica devine lo,ica%
se dezvolta ,3ndirea a(stracta% critica% lo,ica.
o Elevii sunt capa(ili sa faca analiza% sinteza% ,eneralizari% a(stractizari.
o "e dezvolta operatiile for#ale% capacitatea de a rationa ipotetico2deductiv.
12
o 0i#(a9ul se dezvolta at3t cantitativ 8creste voca(ularul stiintific ca ur#are
a studiului siste#atic a disciplinelor scolare: c3t si calitativ 2 este #ai (ine
stap3nita structura ,ra#aticala. Elevii pot surprinde relatii co#plexe 1ntre
o(iecte% cauze% conditii% consecinte.
Hiata sociala si afectiva devine #ai (o,ata si #ai variata.
"e dezvolta senti#entele intelectuale 8dorinta de a sti:% estetice% sociale% senti#entul datoriei%
colectivis#ului% patriotis#ului.
"enti#entul prieteniei ia o for#a noua$ preadolescentul 1si cauta un prieten adevarat% sincer% unic%
caruia sa i se destainuie.
*nteresele devin #ai sta(ile% #ai (ine orientate spre un o(iect de 1nvata#3nt sau altul sau spre un
do#eniu 1n afara disciplinelor studiate 1n scoala.
7elatiile sociale se diversifica$
7par diferentieri su(tile 1ntre fete si (aieti% o discreta distantare si o co#petitie care 1#(raca
uneori for#a rivalitatii .
0a 1! ani preadolescentul pri#este (uletinul de identitate ceea ce se#nifica sc5i#(area
statutului lui social.
Hiata sociala a preadolescentului este #arcata de etapa specifica acestei v3rste 2 trecerea de la
copilarie la #aturitate.
De aceea psi5olo,ia si conduita lui este 'umatate de copil si 'umatate de adult> #ai ales 1n pri#a
perioada 8cl H 2 H*: co#porta#entele lui sunt i#pre,nate de atitudini copilaresti% cerinte de
protectie% cu tendinte spre autono#ie si independenta.
Preadolescentului 1i place sa fie considerat adult% 1si atri(uie #ai #ulta experienta% pricepere%
#aturitate dec3t are 1n realitate. El cauta sa dea dovada de cura9% 1i plac situatiile pri#e9dioase% pline
de riscuri. 7ceasta i#pune sa se 1ncredinteze elevilor unele sarcini individuale% antrenarea lor la
actiuni colective% de creatie% o(stesti% sociale.
Preadolescentii #anifesta atitudine critica fata de parinti si profesor pe care 1i apreciaza 1n
functie de pre,atire si calitatile lor reale.
Dorinta spre independenta se #aterializeaza 1n tendinta de a petrece tot #ai #ult ti#pul cu cei
de v3rsta lor% de a nu #ai participa la #icile iesiri cu fa#ilia. -efuzul acesta se poate #anifesta
pasiv 8se face ca nu aude: sau activ 8pretexteaza ca are ceva de facut: sau refuz3nd z,o#otos.
"u( aspect afectiv preadolescentul dovedeste o mare sensi$ilitate" re#arc3ndu2se prin treceri
succesive de la o stare la alta% prin nu#eroase fluctuatii 1n dispozitiile si trairile psi5ice. Du rareori%
13
se #anifesta lipsa de concordanta dintre dorinte% aspiratii si capacitatile de care dispune.
?ransfor#arile fizice si psi5ice profunde la v3rsta preadolescentului influenteaza si ele reactiile
e#otionale.
Procesul de interiorizare se #anifesta prin tendinta #ai evidenta de 1ntoarcere spre sine% refu,iu
1n lu#ea propriilor trairi% 1nsotite de iz(ucniri violente% de nesupunere si neascultare etc.

3. Prea#oles$entii si $unoasterea #e sine
0a aceast v3rst se dezvolt con'tiina de sine% prea#oles$entul
1;
fiind ani#at de dorina de
a2'i cunoa'te propriile sale posi(iliti% pentru a2'i da sea#a 1n ce #sur poate fi util colectivului.
*dealul prea#oles$entului este de a deveni un o# util societii% cu o 1nalt con'tiin a
datoriei% 1n orice do#eniu ar activa 8'tiinific% literar% artistic% te5nic% etc.:.
"fera intereselor se lr,e'te ca ur#are a cre'terii orizontului cultural 'i a 1#(o,irii
experienei de via. Interesele prea#oles$entului nu ,raviteaza doar 1n 9urul a$tiit!"ii )$olare% ci
se extind 'i la alte do#enii ale 'tiinei% te5nicii% artei.
*nteresele devin #ai sta(ile% fiind le,ate de do#enii #ai cunoscute% sau spre care se
#anifest aptitudini evidente. *nteresele devin #ai con'tiente ele fiind ur#rite cu tenacitate 1n
vederea unui scop anu#it. "unt interese active% eficiente> au caracter selectiv> sunt diverse din punct
de vedere al continutului$ interese co,nitive% interese pentru te5nic% interese pentru lectur% interese
politico2sociale% interese pentru sport% interese pentru #unc.
8firmarea propriei personalitati
Descrierea% oric3t de sc5e#atica% a KportretuluiK preadolescentei nu poate i,nora pro(le#a
ori,inalitatii ca atri(ut predilect al indivizilor care o traverseaza. Dorinta de ori,inalitate reprezinta%
din punct de vedere psi5olo,ic% o caracteristica esentiala a preadolescentei% nu#ita tendinta afir#arii
de sine% tendinta de afir#are a propriei personalitati.
Dorind sa atra,a atentia asupra sa% preadolescentul se considera punctul central 1n 9urul caruia
tre(uie sa se petreaca toate eveni#entele. /ortele proprii sunt considerate superioare fata de ale
celorlalti oa#eni% opinie care decur,e dintr2o insuficienta cunoastere de sine. 7cesta doreste ca toate
actiunile sale sa fie cunoscute si apreciate de adult.
;n str3nsa le,atura cu li#(a9ul% tentatia ori,inalitatii se expri#a si 1n corespondenta
preadolescentilor% caracterizata prin aceeasi KploaieK de citate% prezenta 1n li#(a9ul lor.
10
+unteanu% 7. 81..F: #si)ologia copilului i adolescentului% Editura 7u,usta% ?i#i'oara.
14
Do#inanta pentru tentatia ori,inalitatii la aceasta v3rsta este prezenta spiritului de contradictie.
;n special discutiile dintre adulti% la care iau parte si preadolescentii% a9un, repede sa fie
#onopolizate de 1ntre(arile iscoditoare ale acestora din ur#a% de afir#area spiritului lor de
contradictie. El e #o(ilizat atunci de aceeasi statornica tentatie de a atra,e atentia asupra sa% de a se
afir#a% de a fi luat 1n sea#a.
Preadolescentii #anifesta tendinta de a se afir#a nu nu#ai individual ci si 1n ,rup$ vor sa
activeze% sa se distreze 1#preuna. Ei sunt atrasi si de viata politica> 1n politica preadolescentul vede o
1nalta activitate sociala.
ntegrarea sociala
Esenta inte,rarii sociale consta 1n atasa#entul din ce 1n ce #ai constient si #ai activ la ,rupul
caruia 1i apartine 8clasa% scoala% #arele or,anis# social:. Cu c3t 1nainteaza 1n v3rsta% cu at3t el este
#ai o(iectiv 1n 9udecatile sale% aprecierile efectu3ndu2se 1n functie de criteriile sociale pe care si le2a
1nsusit. Dorinta de a cunoaste valorile sociale si culturale se #anifesta ri,uros si tenace. *nte,rarea
preadolescentilor 1n aceste valori ale colectivitatii contri(uie la for#area conceptiei despre lu#e si
viata.
Datorita experientei de viata li#itata si a lipsei unor criterii de autoapreciere corecta%
preadolescentii au nevoie de consiliere si 1ndru#are discreta% fiind spri9initi sa2si for#eze idealul de
viata% sa2si perfectioneze 9udecatile #orale si sa2si ridice nivelul constiintei si al conduitei #orale.
4. Stima #e sine : #e.initie 9 arietati ale stimei #e sine
2tima de sine reprezint co#ponenta evaluativ a sinelui
11
'i se refer la trirea afectiv% e#oiile
pe care le 1ncearc persoana atunci c3nd se refer la propria persoan 8Constantin% )00!:
1)
.
"ti#a de sine
13
reprezint o evaluare pe care o face# despre noi 1n'ine 'i care poate avea diferite
for#e 8,lo(ale sau #ultidi#ensionale% de stare sau dispoziionale% personale sau colective:. De
exe#plu -osen(er, 81.7.: face distincia dintre sti# de sine ridicat 8pozitiv: 'i sti# de sine
sczut 8ne,ativ:. 0utanen 'i CrocLer% 1n 1..)% vor(esc de sti# de sine personal 2 cu tri#itere la
evaluarea su(iectiv a atri(utelor care 1i sunt proprii% specifice individului 'i sti# de sine colectiv
11
Gpt# pentru ter#enul de 2ine atunci c3nd ne referi# la realitatea descris de cuvintele @"oi= 8francez: sau @"elf= 8en,lez:% fc3nd precizarea c
nu este vor(a de sensul psi5analitic al acestui ter#en. 7t3t ti#p c3t vor(i# de S conceptul de sine 9" : stima de sine 9" : pre!entarea de sine9 etc.% este
firesc ca ter#enul care le inte,reaz s fie cel de S 2ine 9. ?er#enul de @Eu= utilizat de ali autori pentru a se referi la aceea'i realitate% nu este #ai
exact 8ter#enul psi5analitic de ori,ine av3nd cu totul alte se#nificaii:% nu este 1n acord cu ter#inolo,ia en,lez 'i francez 'i% 1n plus sun 'i @(ar(ar=
1n unele for#ulri 1n li#(a ro#3n
12
Ana Stoi$a-Constantin% Conflictul interpersonal. Prevenire% rezolvare si di#inuarea efectelor%Ed. Poliro#% 8)00!:
6ucuresti
13
H. Pavelescu *nvitaie la cunoa'terea de sine Ed. "tiinific% 1.70 % 6ucure'ti
15
2 cu tri#itere la 9udeci de valoare asupra caracteristicilor ,rupului sau ,rupurilor cu care persoana
se identific. Pornind de la K"cala sti#ei de sine K a lui -osen(er,% Meat5erton 'i PolivE construiesc
1n 1..1% un instru#ent pentru a #sura sti#a de sine ,eneral sau ca @trstur= 'i sti#a de sine ca
@stare= sau #o#entan.
Cei #ai #uli psi5olo,i definesc sti#a de sine ca fiind evaluarea ,lo(al a valorii proprii in
calitate de persoan. Este vor(a de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la propria sa
valoare% cu alte cuvinte% asupra ,radului de #ulu#ire fa de propria persoan. 8Marter% 1..F:.
"ti#a de sine poate fi definit 'i ca tonalitatea afectiv a reprezentrii conceptului de sine. 8?ap%
1..F:. -osen(er, 81.7.: define'te sti#a de sine ca o sintez co,nitiv 'i afectiv co#plex. El
consider c sti#a de sine dicteaz atitudinea #ai #ult sau #ai puin (un a individului fa de
propria persoan. 6au#eister 81..F: define'te sti#a de sine folosind ter#eni sinoni#i ca$ #3ndrie%
e,ois#% aro,an% narcisis#% un fel de superioritate.
"ti#a de sine
1!
este unul din acele concepte psi5olo,ice cu care ne 1nt3lni# frecvent 1n viaa
cotidian. /iecare are o anu#e idee despre ceea ce este sti#a de sine. Prinii 1'i doresc copii cu o
sti# de sine c3t #ai #are% profesorii 1ncearc s2'i a9ute elevii s 'i2o 1#(unteasc sau% se #ai
1nt3#pl% le2o desfiineaz 8(ine1neles% de cele #ai #ulte ori% involuntar:% avocaii 'i politicienii se
pare c au o sti# de sine prea ridicat 1n ti#p ce pacienii duc o #are lips de ea.
Confor# opiniei expri#ate de Crandall 81.73: <1n ti#p% sti#a de sine a fost pus 1n relaie
cu aproape oricare alt varia(il= 8p. !&:. ;ntr2adevr% sti#a de sine este o varia(il care 1ndepline'te
1n funcionarea psi5ic #ultiple 'i variate funcii de #ediator sau #oderator 86aron 'i IennE% 1.F6:.
Cercetrile au de#onstrat faptul c sti#a de sine este o varia(il psi5olo,ic i#plicat 1n$
T a(uzul de su(stane 8Mi,,ins% Clou,5 'i Callerstedt% 1..&> ?urner% 1..&:>
T co#porta#entele delincvente 87nderson% 1..!:>
T depresie 86roJn et al.% 1.F6> Iernis% Branne#an 'i +at5is% 1..1> ?ennen 'i Merz(er,er%
1.F7:>
T furie% ostilitate 'i co#porta#entul a,resiv 86au#eister% "#art 'i 6oden% 1..6> Iernis%
Branne#ann 'i 6arclaE% 1.F.:>
T aprecierea satisfaciei de via O calitii vieii 8Diener 'i Diener% 1..&:>
T evaluarea inti#itii 'i a satisfaciei 1n relaiile interpersonale 8Briffin 'i 6artolo#eJ% 1..!>
-us(ult% +orroJ 'i No5nson% 1.F7:>
14
Crciun% 7. 81..F: "ti#a de sine vector al sc5i#(rilor adaptative. ;n 8nuarul ;niversitii ""#etre 8ndrei<. =om > 5 ?tiine
2ocio*;mane% /undaia 7cade#ic =Petre 7ndrei=% *a'i.
16
T reactivitatea la eveni#entele evaluative 86roJn 'i Dutton% 1..&> Ca#(ell% C5eJ 'i "cratc5leE%
1..1> Iernis% 6rocLner 'i /ranLel% 1.F.: etc.
,ariet!"i ale stimei #e sine )i $ara$teristi$ile lor
#ariet$i ale stimei de sine %aracteristici
Stima #e sine #e.ensi! senti#entele pozitive fa de sine necesit o continu confir#are din
partea celorlali 'i aceast confir#are este cutat activ> individul
expune pu(lic senti#ente pozitive fa de sine #asc3ndu2se senti#ente
ne,ative din interior
Stima #e sine natural! individul trie'te senti#ente pozitive fa de sine fr a si#i nevoia s
caute apro(are din partea altora sau s o(in perfor#ane deose(ite>
individul expune pu(lic senti#ente pozitive fa de sine 'i acestea
coincid cu ceea ce si#te real#ente pentru sine
Stima #e sine impli$it! individul nu este con'tient de senti#entele ne,ative sau pozitive pe
care le are fa de sine
Stima #e sine e/pli$it! individul este con'tient de senti#entele ne,ative sau pozitive pe care le
are fa de sine
Stima #e sine $ontingent! auto2evaluarea pozitiv depinde de atin,erea unor o(iective%
confir#area unor expectane% confor#area cu standarde etc.
Stima #e sine erita+il! auto2evaluare pozitiv este relativ i#un la fluctuaiile 'i nu#rul
realizrilor sau insucceselor 'i nu necesit continu validare
Stima #e sine la+il! fluctuaii ale sti#ei de sine 1n cursul zilei care sunt deter#inate de
eveni#ente externe pozitive sau ne,ative cu valen auto2evaluativ
Stima #e sine insta+il! senti#ente #o#entane raportate la propriul eu care sunt supuse unor
fluctuaii de scurt durat deter#inate de dina#ica intern sau extern
%. Stima #e sine < e$tor al personalit!"ii prea#oles$entului
Dificultile pe care un individ le poate 1nt3#pina 1n viaa 'colar sau profesional reflect%
adesea% o lips de #otivare sau de i#plicare fa de anu#ite sarcini cerute. Gri% interesul reu'itei
'colare sau profesionale depinde% 1n #are parte% de i#a,inea pe care o persoan o are despre sine
1&
.
"enti#entele pozitive 'i valorificarea i#a,inii de sine sunt factori i#portani pentru #otivarea
activitii. ;n copilrie% indivizii 1'i for#eaz o i#a,ine despre ei 1n'i'i fondat pe #odul 1n care
sunt tratai de ctre persoanele care 9oac un rol i#portant 1n viaa lor$ prini% profesori% prieteni%
cole,i de 'coal etc. 7ceast apreciere pozitiv sau ne,ativ despre i#a,inea de sine constituie
stima #e sine.
15
Paul Popescu2Deveanu Psi5olo,ie% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti 1..0
17
". Coopers#it5 81.F!: define'te sti#a de sine ca fiind un ansa#(lu de atitudini 'i opinii pe care
indivizii le pun 1n 9oc% 1n raporturile lor cu lu#ea exterioar. ;ncrederea 1n reu'ita personal%
#o(ilizarea 1n vederea atin,erii unor o(iective% resi#irea #ai #ult sau #ai puin a unui e'ec%
a#eliorarea perfor#anelor prin valorificarea experienelor anterioare sunt atitudini le,ate strict de
sti#a de sine. Cu alte cuvinte% sti#a de sine cuprinde o dispoziie #ental care pre,te'te individul
pentru a reaciona confor# cu a'teptrile sale de succes% acceptarea 'i deter#inarea personal.
"ti#a de sine este expresia unei apro(ri sau dezapro(ri privind sinele 1nsu'i. Ea ne indic 1n ce
#sur un individ se crede capa(il 'i i#portant. Este o experien su(iectiv care se traduce la fel de
(ine at3t ver(al% c3t 'i prin co#porta#ente se#nificative. 7nu#ii autori consider c% spre #i9locul
copilriei% individul 1'i for#eaz o i#a,ine despre el care r#3ne relativ constant 1n cursul vieii.
7ceast apreciere a sinelui va fi afectat% 1n decursul eveni#entelor vieii% dar% se pare c 1'i
re,se'te nivelul o(i'nuit% atunci c3nd condiiile #ediului se nor#alizeaz. "2a de#onstrat c
aprecierile despre sine rezist relativ (ine sc5i#(rilor% nevoia de coeren 'i sta(ilitate fiind #ai
puternice.
7titudinile privind sinele% ca 'i toate celelalte atitudini pot fi sau nu con'tiente. Ele poart
anu#ite conotaii afective pozitive sau ne,ative str3ns le,ate de procesele co,nitive 'i
#otivaionale.
"ti#a de sine are un rol esenial 1n realizarea ec5ili(rului nostru psi5olo,ic$ atunci c3nd are un
nivel ridicat 'i o anu#it sta(ilitate% ea conduce la aciuni eficiente% ne poate a9uta s face# fa
dificultilor% s o(ine# perfor#ane (une 'i foarte (une 1n activitatea desf'urat 'i s 1ntreine#
relaii (une cu cei din 9ur> 1n cazul 1n care sti#a de sine este insta(il 'i are un nivel sczut% efectele
constau 1n inadaptare% frustrare% eficien sczut 1n aciuni.
Persoanele cu un nivel sczut al acestei varia(ile de personalitate au senti#entul c nu se cunosc
prea (ine% vor(esc despre ele #ai de,ra( 1ntr2o #anier neutr% nesi,ur% a#(i,u% au o prere
despre propria persoan care depinde de circu#stane 'i interlocutori> 1ns% pot avea o (un
capacitate de adaptare la interlocutori 'i un si# al nuanei. 7#3n lurile de decizii% sunt adesea
nelini'tite de consecinele posi(ile ale ale,erilor lor% sunt influenate de antura9 1n luarea deciziilor%
sunt uneori ezitante sau convenionale 1n luarea deciziilor. 7stfel de persoane reacioneaz
e#oional la e'ec% se si#t respinse dac sunt criticate 1n do#eniile 1n care se consider co#petent%
se 9ustific dup o(inerea unui e'ec% caut infor#aiile ne,ative despre ele% #anifest anxietate
puternic 1n faa evalurii de ctre ceilali> au o (un #otivaie de a nu e'ua 'i capacitate de a asculta
criticile.
18
Persoanele cu un nivel ridicat al sti#ei de sine au preri clare 'i sta(ile despre ele 1nsele% 1ntruc3t
acestea nu depind prea #ult de context% vor(esc despre ele 1nsele 1ntr2un #od tran'ant% coerent%
pozitiv> risc s fac exces de certitudini 'i si#plificri> acioneaz eficient% in cont de ele 1nsele 1n
luarea deciziilor% persevereaz 1n 5otr3rile lor% 1n ciuda dificultilor% pot fi inovatoare% 1ns% uneori%
sunt prea sensi(ile la interesele lor pe ter#en scurt. E'ecul nu las ur#e e#oionale dura(ile asupra
unor astfel de persoane% pot rezista la criticile asupra punctelor lor sensi(ile% nu se si#t o(li,ate la
9ustificarea unui e'ec 'i nici nu se si#t respinse dac sunt criticate% 1ns se poate 1nt3#pla s nu in
cont de critic.
Persoanele reacioneaz diferit% 1n funcie de nivelul sti#ei de sine 'i 1n faa succesului% 'i 1n
ceea ce prive'te ale,erile i#portante 1n via. 7stfel% cele cu o sti# de sine sczut nu au o
atitudine realist 1n faa succesului% neapreciindu2se la 9usta lor valoare 'i% de cele #ai #ulte ori%
atri(uie succesul factorilor externi 'i nu propriilor lor resurse> reu'ita le poate produce tea#a de a nu
#ai fi la 1nli#e 1n viitor 8(ucurie anxioas:% adic tea#a de e'ec> 1n faa acestor te#eri% #ulte
dintre ele sunt prudente% nu2'i asu# riscuri% prefer s fie #ediocre% pro,reseaz lent. Di#potriv%
la persoanele cu o 1nalt sti# de sine% reu'ita le confir# i#a,inea sti#ei de sine% le provoac
e#oii pozitive 'i #otivaie crescut> ele sunt% 1ns% dependente de reco#pense. 7stfel de persoane
1'i asu# riscuri% caut s 1'i dep'easc li#itele% se si#t sti#ulate de noi experiene% au un pro,res
rapid 'i raioneaz 1n funcie de succese.
;n orice activitate 1ntreprinde#% cut# s satisface# dou tre(uine indispensa(ile sti#ei de
sine$ ne$esitatea #e a .i iu+it 8apreciat% dorit% si#patizat: 'i ne$esitatea #e a .i $ompetent
1=
8perfor#ant% a(il% 1nzestrat:. 7ceste tre(uine se cer a fi satisfcute per#anent% 1ntruc3t sti#a de sine
reprezint o di#ensiune #o(il 'i foarte i#portant a personalitii u#ane. 0a un nivel ridicat al
sti#ei de sine se poate a9un,e prin iu(ire 'i educaie% iniial% din partea prinilor% apoi% din partea
prietenilor% cole,ilor% a tuturor persoanelor se#nificative% pentru un individ% de2a lun,ul vieii sale.
"e pune pro(le#a de la ce v3rst pute# vor(i despre existena sti#ei de sine. Ptiinific%
1nceputurile sti#ei de sine sunt corelate cu apariia con'tiinei de sine a crei co#ponent este>
copiii% a(ia la F ani% au o reprezentare psi5ic ,lo(al despre ei 1n'i'i% care poate fi evaluat 'tiinific.
;ns% 'i 1nainte de aceast v3rst% 1nt3lni# ele#ente care stau la (aza constituirii sti#ei de sine.
7stfel conceptul de sti# de sine este str3ns le,at de ideea de a$$eptare so$ial! 8#sura 1n care un
individ este plcut de ,rupul din care face parte: care apare la copiii de 32! ani% dar 'i de dorina de
alorizare a propriei persoane 1nt3lnit la copii de &2F ani.
16
7,5inea C.% 8)007:% 2tima de sine i tendina de faad" lucrare de diplo#%4niversitatea <7l.*.Cuza=% /acultatea de Psi5olo,ie 'i
Ptiine ale Educaiei
19
Experienele acu#ulate 1n ti#pul copilriei pun (azele sti#ei de sine% prin #aniera 1n care
copilul este 1nvat s fac fa succesului 'i e'ecului% prin #odul 1n care este susinut de prinii si%
prin tipul de relaii pe care le sta(ile'te 'i cultiv cu cei din 9ur. 7stfel% o (un rezisten la e'ec%
perfor#anele 'colare% (unele relaii cu copii de aceea'i v3rst% con'tientizarea do#eniilor de
co#peten reprezint factori care conduc la constituirea unui nivel ridicat al sti#ei de sine.
;n universul existenei unui copil% exist patru surse de 9udeci se#nificative 8surse ale stimei
#e sine:$ prinii% profesorii 8'coala:% cole,ii 'i prietenii apropiai. 0a copiii #ici% cea #ai #are
influen o exercit prinii> pe parcursul dezvoltrii% i#portant devine 'i prerea prietenilor% 1n
ceea ce prive'te aspectul fizic% aptitudinile sportive 'i popularitatea> prerea prinilor r#3ne
i#portant 1n do#eniul confor#is#ului co#porta#ental 'i 1n cel al reu'itei 'colare. 7pro(area
parental este i#portant 'i 1n adolescen% aceast i#portan di#inu3ndu2se a(ia atunci c3nd
t3nrul prse'te fa#ilia. "usinerea parental% 1n for#area unei (une sti#e de sine% este foarte
i#portant% deoarece copilul se 5rne'te cu dra,ostea pri#it de la prinii si. De ase#enea%
'colarizarea 'i #odul 1n care copilul percepe sc5i#(area din #o#entul 1nceputului 'colarizrii%
influeneaz at3t nivelul% c3t 'i sta(ilitatea sti#ei de sine.
Copilul tre(uie pre,tit s fie co#petent social% s se si#t 1n lar,ul su 1n cadrul ,rupurilor% s
se afir#e fr a,resivitate sau ludro'enie% s reu'easc 1n sarcinile cerute de societate% s fie dorit%
acceptat% apro(at 'i ad#irat de cei din 9urul su. Pi% pentru ca aceast pre,tire s se realizeze% este
necesar sus"inerea parental! care poate fi de dou tipuri$ necondiionat sau condiionat 8de
co#porta#entul copilului:.
"usinerea necondiionat pare a influena nivelul sti#ei de sine 8cu c3t copilul este #ai iu(it% cu
at3t sti#a de sine este #ai 1nalt:% pe c3nd susinerea condiionat pare a influena sta(ilitatea sti#ei
de sine 81n cazul 1n care copilul este iu(it% cu c3t acesta va fi #ai educat% cu at3t sti#a de sine va fi
#ai sta(il:.
Du#eroase cercetri de la(orator 'i de teren 1ntresc opinia clinicienilor asupra i#portanei
sti#ei de sine 1n viaa persoanl 'i 1n raporturile sociale. "tudii asupra #otivaiei su,ereaz c
voina de a a9un,e la un statut social #ai elevat sau o puternic recunoa'tere social provin din
dorina de a pstra o i#a,ine pozitiv de sine. 0ucrri experi#entale au artat c persoanele care au
un nivel sczut al sti#ei de sine sunt #ai puin capa(ile de a rezista opiniilor altora 'i sunt #ai puin
apte de a percepe tentativele de influenare sau de inti#idare. Di#potriv% persoanele cu o 1nalt
sti# de sine 1'i fac o idUe pozitiv despre capacitatea 'i individualitatea lor.
"2a de#onstrat% de ase#enea% c persoanele creative au o 1nalt sti# de sine% av3nd convin,erea
c 1'i pot i#pune propriul #odel> sti#a de sine pare a fi un ele#ent funda#ental al creativitii.
20
Persoanele care au un nivel de sti# ridicat sunt #ai suscepti(ile dec3t altele de a2'i asu#a un rol
activ 1n ,rupurile sociale% de a se expri#a li(er 'i eficace.
Coopers#it5 81.F!: consider c% cu c3t un individ este eli(erat de 1ndoieli 'i a#(ivalene% cu
at3t acesta rezist #ai (ine a#eninrilor% este de,a9at de tul(urri #inore de personalitate> astfel%
cel care are o 1nalt sti# de sine poate s2'i atin, scopurile pe care 'i le2a fixat.
21
CAPI&*1U1 III
S&UDIU D' CA( : IN,'S&I>AR'A I?A>INII @I
S&I?'I D' SIN' 1A PR'AD*1'SC'N8II
INS&I&U8I*NA1I(A8I
* A0*RDAR' C*?PARA&I,7
CAPI&*1U1 III
S&UDIU D' CA( : IN,'S&I>AR'A I?A>INII @I S&I?'I D' SIN' 1A
PR'AD*1'SC'N8II INS&I&U8I*NA1I(A8I
* A0*RDAR' C*?PARA&I,7
1. S$opul )i o+ie$tiele $er$et!rii
Cercetarea de fa a avut un caracter constatativ2descriptiv.
S$opul a fost de a arta cum se pre!int imaginea i stima de sine n r&ndul
preadolescenilor institutionali!ai" prin comparaie cu un lot de preadolesceni provenii din familii
normale" care nu au cunoscut a$andonul parental su$ o form sau alta.
7'a cu# a# vzut 1n partea teoretic a lucrrii% literatura de specialitate a su(liniat 1n
repetate r3nduri importan"a leg!turii a.e$tie primare 1ntre copil 'i prini 8in special #a#:% a
crei lips va avea #ai t3rziu repercursiuni 1n structurarea% #aturizarea 'i dezvoltarea personalitii
copilului% pe toate palierele ei.
Priarea $opilului #e neoile a.e$tie 1i va crea un 5andicap 1n plan e#oional 'i 1n planul
structurrii propriului Eu% 1n le,tur cu care imaginea #e sine reprezint o co#ponent principal.
G alt nevoie funda#ental a oricrui copil este #o+An#irea autoapre$ierii realiste )i a
respe$tului #e sine. Copilul care cre'te 1n instituie va 1nt3#pina dificulti 1n structurarea unui Eu
ar#onios 'i capa(il de adaptare la status2rolurile cerute oricrui individ% 1ntruc3t #ediul instituional
nu 1l a9ut 1n for#area unei reprezentri de sine co#plete 'i coerente 8lipsesc reperele evaluative% asa
cu# se 1nta#pl 1n cazul copiilor a(andonai care nu (eneficiaz de o in,ri9ire individualizat% ci
doar de o nor# de ,rup:.
Rin3nd cont de o(servaiile de #ai sus% a# pornit de la presupunerea c preadolescenii
institutionalizai vor prezenta o sti#a de sine deficitara% acest aspect dator3ndu2se 1n pri#ul r3nd
lipsei satisfacerii unor nevoi funda#entale pentru dezvoltarea onto,enetica a oricrui individ u#an.
*+ie$tiele pe care le2a# ur#rit au fost$
identificarea unor instru#ente psi5olo,ice valide% prin care s evalu# i#a,inea 'i sti#a de
sine>
ad#inistrarea instru#entelor pe dou loturi de preadolesceni$ instituionalizai 'i
preadolesceni provenii din fa#ilii nor#ale 8neinstituionalizai:>
cotarea rspunsurilor% confor# instruciunilor autorilor instru#entelor% realizarea unei (aze
de date 'i analiza statistic a datelor o(inute% 1n vederea identificrii tendinei% 1n r3ndul
22
preadolescenilor institutionalizai% precu# 'i a celor neinstituionalizai% 1n ceea ce prive'te
natura i#a,inii de sine 'i nivelul sti#ei de sine>
pe (aza o(servaiilor din literatura de specialitate% precu# 'i a rezultatelor cercetrii% a#
ur#rit proiectarea unui pro,ra# de intervenie% centrat pe 1#(untirea i#a,inii de sine 'i
pe cre'terea nivelului respectului de sine la preadolescenii institutionalizai.
2. Ipotezele $er$et!rii
Pornind de la o(servaiile din literatura de specialitate% a# presupus c$
#redolescenii instituionali!ai au o imagine de sine negativ" mai accentuat comparativ
cu adolesceii neinstituionali!ai.
#readolescenii instiuionali!ai au o stim de sine mai sc!ut" n acord cu natura negativ
a imaginii de sine" comparativ cu cei neinstituionali!ai.
Ipotezele #e lu$ru 8operaionale: care ne2au orientat 1n analiza cantitativ a rspunsurilor
participanilor au fost$
#readolescenii instituionali!ai vor o$ine" n medie" scoruri semnificativ mai mari la
c)estionarul destinat evalurii imaginii de sine" comparativ cu adolescenii
neinstituionali!ai.
@otul preadolescenilor instituionali!ai va o$ine o medie a scorurilor la stima de sine
semnificativ mai sc!ut" comparativ cu lotul de adolesceni neinstituionali!ai.
3. ?eto#ologia utilizat!
Descrierea loturilor de preadolesceni investi,ai
;n cercetarea noastr% a# investi,at dou loturi de preadolesceni% dintre care !7 de
preadolesceni instituionalizai 8/entrul de #lasament %itu! 8rad: 'i && de preadolesceni provenii
din fa#ilii nor#ale% deci neinstituionalizai 8elevi ai @iceului =eoretic %%Hasile Boldis= din 7rad:. ;n
total% au fost investi,ai 10) preadolesceni 8&F de (iei 'i !! de fete:% cu v3rste cuprinse 1ntre 10 'i
1& de ani 8 x V 11.6 ani> s V 1.) ani:.
Dintre preadolescenii instituionalizai% )0 au fost fete 'i )7 (iei% cu v3rste cuprinse 1ntre 10 'i
1& de ani 8 x V 11.7 ani> s V 1.! ani:. +otivele instituionalizrii acestora 1n /entrul de plasament
%itu! ineau de$ a(andon% decesul a#(ilor prini% decderea printelui din fa#ilia #onoparental
23
din drepturi sau a a#(ilor prini% situaii fa#iliale precare din punct de vedere socio2econo#ic%
fa#ilii dezinte,rate% etc. Pe l3n, si#pto#ele specifice instituionalizrii% unii dintre preadolescenii
instituionalizai prezentau o serie de tul(urri de co#porta#ent specifice.
Dintre preadolescenii provenii din fa#ilii nor#ale 8neinstituionalizai:% )! au fost fete 'i 31
(iei. H3rstele acestora au variat 1ntre 10 'i 13 ani% fiind elevi 1n clasele H2H*** ale @iceului
=eoretic %%>asile Aoldis= din 7rad. H3rsta #edie a preadolescenilor neinstituionalizai% provenii
din fa#ilii nor#ale a fost de 11.& ani 8s V 0.. ani:.
Preadolescenii din lotul celor instituionalizai au co#pletat c5estionarele care le2au fost
ad#inistrate 1n ,rupuri #ici 8&26 su(ieci:% 1n #ai #ulte zile diferite% pe perioada a dou spt#3ni.
7# acordat o atenie special suprave,5erii acestora% pentru a se evita situaia conta#inrii
rspunsurilor prin influen reciproc.
Cule,erea datelor a fost realizat 1n luna #ai anul trecut.
nstrumentele utili!ate pentru colectarea datelor
Pentru colectarea datelor referitoare la sti#a 'i la i#a,inea de sine% a# aplicat dou
c5estionare$
2cala de stim de sine 6=62 8Ec5elle ?oulousaine dWEsti#e de "oi: versiunea pentru pu(eri 'i
preaadolesceni.
/)estionarul de autoapreciere a imaginii de sine% inspirat de cercetrile asupra i#a,inii de
sine 'i a rolului acesteia 1n psi5oterapie% 1ntreprinse de C. -o,ers acest c5estionar este prezentat
1ntr2o traducere 'i adaptare ro#3neasc de *on Dafinoiu% 1n lucrarea coordonat de 7drian Deculau%
2B de teste pentru cunoaterea celuilalt 8Editura Poliro#% *a'i% )003:.
2cala =oulouse de 2tima de 2ine 8E?E": a fost inspirat din instru#ente dU9X existente 8scalele lui
Coopers#it5% -osen(er,% etc.:% fiind pu(licat pentru pri#a dat 1n 1..!% de D. Gu(raErie% +.
0Uonardis 'i C. "afont% 1n -evista European de Psi5olo,ie 7plicat.
Deoarece inte,reaz diferite faete ale sti#ei de sine% E?E" per#ite o(inerea unui scor
,lo(al 'i a cinci scoruri pariale% corespunztoare celor cinci aspecte pe care le operaionalizeaz.
Dou dintre acestea% respectiv aprecierea controlului e#oional 'i evaluarea sinelui proiectiv% sunt
di#ensiunile sau faetele pe care E?E"2ul le propune 1n plus% fa de scalele anterioare o#oloa,e%
focalizate #ai #ult pe sondarea sinelui fizic% social 'iOsau 'colar.
;n varianta construit pentru pu(eri 'i preadolesceni% scala E?E" este alctuit din 60 de ite#i cu
rspunsuri di5oto#ice de tip D7OD4 87nexa 1:% repartizai c3te 1) pe fiecare din cele cinci
di#ensiuni./iecare ite# este cotat cu un punct dac su(iectul a rspuns confor# ,rilei de corectare.
24
"corurile pentru fiecare dintre su(scale se o(in prin 1nsu#area scorurilor la ite#ii co#poneni. De
ase#enea% se poate calcula un scor total% 1nsu#andu2se scorurile la cele cinci su(scale.
;n cercetrile cu caracter teoretic sau aplicativ% autorii reco#and s se opereze at3t cu
scorurile pe di#ensiuni% c3t 'i cu cel ,lo(al. Dar 1n scopuri de dia,nostic pentru orientare% selecie
sau pentru consiliere a adolescentuluiOpu(erului pe anu#ite pro(le#e% scorurile la "inele e#oional%
social% scolar% fizic% respectiv proiectiv sunt #ult #ai infor#ative 'i au o valoarea pro,nostica #ai
#are dec3t scorul ,lo(al la scal.
?a(elul 1 prezint pe scurt se#nificaiile fiecreia dintre cele cinci su(scale 8corespunztoare
di#ensiunilor sau faetelor sinelui:.
?a(elul 1
Dimensiuni ale
stimei #e sine
Semni.i$a"ii
"ine e#oional Expri# reprezentarea controlului e#oiilor% capacitatea de stp3nire a
i#pulsivitii> i#portana sa 1n cadrul scalei poate fi 9ustificat prin aceea c
un control eficient al e#oiilor per#ite or,anizarea adecvat a activitilor%
faciliteaz planificarea unor scopuri realiste% precu# 'i a unor strate,ii
eficiente prin care acestea pot fi atinse 8de exe#plu% ite#ul$ (mi pierd cu
uurin calmul c&nd mi se fac reprouri:.
"ine social Condenseaz reprezentarea interaciunilor cu ceilali 8prini% cole,i% prieteni:
'i a senti#entului de recunoa'tere sociala 8de exe#plu% ite#ul$ /&nd sunt ntr*
un grup" mi place s m fac remarcat i apreciat:
"ine 'colar -eflect percepia pe care individul o are asupra propriilor lui co#petene%
(iectiva(ile 1n propriile co#porta#ente 'i perfor#ane 'colare 8de exe#plu%
ite#ul$ M descura'e! cu usurina la coal:.
"ine fizic G,linde'te ,radul de acceptare de ctre su(iect faa de 1nfi'area sa fizic 8de
exe#plu% ite#ul$ /red c sunt prea grasCsla$:.
"ine proiectiv
8prospectiv:
Hizeaz reprezentrile su(iectului asupra propriului viitor% transparente 1n$
atitudinea faa de oferta anilor care vor veni 8de exe#plu% ite#ul$ 8m
ncredere n viitor:% intele vizate 8de exe#plu% ite#ul$ 2copul meu principal
este de a avea o meserie care s*mi plac:% rolurile dorite sau a'teptate 8de
exe#plu% ite#ul$ 8 dori s particip la micri de solidaritate:% etc. 7ceast
di#ensiune a fost introdus de autorii scalei pe (aza supoziiei existenei unei
le,turi 1ntre sti#a de sine 'i reprezentrile su(iectului asupra propriului viitor%
considerate a diferi fa de cele actuale.
25
7plicaiile experi#entale ale E?E"2ului% efectuate de cei trei autori pe ,rupe de pu(eri 'i
preadolesceni 'colarizai% au relevat aspecte interesante privind i#portana unor di#ensiuni ale
sti#ei de sine 'i a diferenelor de autoevaluare 1n raport cu v3rsta 'i sexul su(iecilor.
"tructura #ultidi#ensional a scalei E?E" per#ite lr,irea 'i rafinarea posi(ilitilor de
lucru ale psi5olo,ului consilier 'colar% psi5oterapeutului sau ale clinicianului 'i asta pentru c%
autoevaluarile pe care le per#ite posi(ile scala 1nsea#n% pentru su(iect% o nou treapt 1n
con'tientizarea propriilor triri asociate caracteristicilor 'i co#petenelor sale 'i% prin aceasta% o cale
de rea9ustare a sti#ei de sine% de asu#are 'i clarificare a propriei identiti% de cre'tere a eficienei
propriilor aciuni.
/)estionarul de autoapreciere a imaginii de sine inte,reaz rezultatele 'i o(servaiile din
cercetrile 1ntreprinse de Carl -o,ers asupra acestei di#ensiuni a personalitii% pe care autorul citat
a considerat2o ca av3nd o relevana deose(it 1n procesul terapeutic.
/unda#entul teoretic include ideea potrivit creia oa#enii au co#petenele necesare pentru a
se privi din exterior% cu alte cuvinte pentru a2'i analiza propria lor persoan. -o,ers a o(servat c
#ulte dintre persoanele care se prezentau la psi5oterapie aveau o i#a,ine de sine ne,ativ%
prezentau o discordan 8discrepan: 1ntre ceea ce ar fi dorit s fie 'i ceea ce credeau c sunt% 1n
#o#entul respectiv. 7stfel de discrepane 1ntre felul 1n care se vedeau persoanele respective 'i ceea
ce ar fi dorit s fie ele l2au condus pe -o,ers ctre ela(orarea teoriei conflictului dintre Eul actual 'i
Eul ideal. 7cest conflict poate conduce la senti#ente de frustrare% stres 'i la o sti# de sine sczut.
Pentru unii dintre noi% conflictul 1ntre Eul actual 'i cel ideal poate prea cople'itor 'i poate
conduce c5iar la depresie% 1n ti#p ce pentru alii un astfel de conflict poate constitui #odalitatea prin
care 1'i #o(ilizeaz resursele necesare atin,erii idealurilor propuse.
C5estionarul prezint o list de 3) de ad9ective 87nexa ):% reprezent3nd at3t caracteristici
personale pozitive 8de exe#plu$ plin de umor% entu!iast% demn de ncredere% politicos% sincer%
puternic etc.:% c3t 'i ne,ative 8de exe#plu$ emotiv% fragil% interiori!at" cinic% invidios% impulsiv etc.:.
C5estionarul nu i#plic rspunsuri ,re'ite sau corecte% %%(une= sau %%rele=% ceea ce conteaz fiind
felul 1n care su(iectul se vede 'i se evalueaz pe sine 1nsu'i.
"u(iecii tre(uie s citeasc cu atenie lista 'i s pun% 1n coloana /um sunt n pre!ent% c3te
un %%Y= 1n dreptul fiecrui ad9ectiv% pe care 1l consider ca fiindu2* caracteristic. 7poi% fr a privi
se#nele fcute 1n pri#a coloan% tre(uie s reciteasc lista de ad9ective 'i s pun c3te un %%0=% 1n
coloana /um a dori s fiu% 1n dreptul fiecrui ad9ectiv% pe care ar dori s2l caracterizeze.
26
"corarea se face acord3nd c3te un punct pentru fiecare ad9ectiv notat cu %%Y=% respectiv
cu %%0= 1n cele dou coloane% respectiv pentru fiecare dintre ad9ectivele care nu au fost notate 1n nici
una dintre cele dou coloane. 7poi% se 1nsu#eaz punctele o(inute% astfel o(in3ndu2se o #sur
aproxi#ativ a discrepanei dintre Eul actual% respectiv cel ideal.
4. Rezultatele o+"inute )i interpretarea lor
7# co#parat #ediile o(inute de lotul de adolesceni instituionalizai% la c5estionarul pentru
evaluarea i#a,inii de sine% respectiv la scala pentru evaluarea sti#ei de sine cu #ediile o(inute de
lotul de adolesceni neinstituionalizai. Co#paraii au fost efectuate% utiliz3ndu2se testul t2"tudent
pentru co#pararea #ediilor a dou e'antioane independente. ?oate prelucrrile au fost efectuate%
utiliz3ndu2se opiunile aplicaiei 2#22 1D.DD for EindoFs. ?a(elul ) prezint datele o(inute.
?a(elul )
Datele o(inute au indicat o diferen se#nificativ statistic 8t V !..1> p Z 0.001: 1ntre #edia
notelor la c5estionarul pentru autoaprecierea i#a,inii de sine o(inute de preadolescenii
instituionalizai 'i #edia notelor o(inute de preadolescenii neinstituionalizai.
0otul preadolescenilor instituionalizai a o(inut note% 1n #edie% se#nificativ #ai #ari la
autoaprecierea i#a,inii de sine% co#parativ cu lotul preadolescenilor neinstituionalizai 8a se vedea
,raficul 1:.
27
Braficul 1
Confor# o(servaiilor lui Carl -o,ers% cu c3t nota la c5estionarul de autoapreciere a i#a,inii
de sine este #ai ridicat% cu at3t discrepana dintre Eul actual 'i cel ideal% perceput su(iectiv de o
persoan% este #ai ridicat. 7naliz3nd datele din ta(elul )% rezult clar tendina preadolescenilor
instituionalizai de a prezenta o discrepan #ai #are 1ntre Eul actual 'i cel ideal% co#parativ cu
preadolescenii neinstituionalizai.
7'adar% datele pe care le2a# o(inut au confir#at pri#a dintre ipotezele ,enerale 8'i de
lucru: de la care a# pornit.
7cest rezultat confir# o(servaiile din literatura de specialitate% care arat dificultile pe
care le 1nt3#pin adolescenii instituionalizai% 1n ceea ce prive'te for#area reprezentrii despre
propria persoan. 7cestora le lipsesc reperele 8prini% frai% prieteni:% despre care 'ti# c 9oac un
rol foarte i#portant 1n for#area i#a,inii de sine% prin 9udecile de valoare pe care le e#it referitor
la persoana unui individ 89udeci referitoare la$ conduit% co#petene% capacitate de interrelaionare%
etc.:.
Co#paraiile 1ntre #ediile o(inute de preadolescenii instituionalizai 'i #ediile o(inute de
cei neinstituionalizai la scala E?E"% destinat evalurii sti#ei de sine ,lo(ale 'i a co#ponentelor
acesteia% au indicat diferene se#nificative statistic pentru ur#toarele patru di#ensiuni le,ate de
sti#a de sine$ sine emoional 8t V 2 ).7)> p Z 0.01:% sine social 8t V 2 ).3.> p Z 0.0&:% sine colar 8t V
).&0> p Z 0.0&: 'i sine proiectiv 8t V 2 ).0!> p Z 0.0&: 8a se vedea ,raficele ) 2 a% (% c 'i d:.
28
Cele dou loturi de adolesceni nu s2au difereniat se#nificativ% 1n ceea ce prive'te nivelul
,lo(al al sti#ei de sine% de'i lotul preadolescenilor instituionalizai a o(inut o #edie #ai sczut%
co#parativ cu lotul preadolescenilor neinstituionalizai
Braficul )2a
.
Braficul )2(
29
Braficul )2c
Braficul )2d
30
Pentru pri#a di#ensiune le,at de sti#a de sine% diferena a fost se#nificativ 1n favoarea
lotului de preadolesceni neinstituionalizai% care au o(inut o #edie #ai #are% co#parativ cu cei
instituionalizai.
7cest rezultat tre(uie interpretat din perspectiva lipsei de afectivitate 'i a carenelor 1n planul
conduitei e#oionale% specifice 1n cazul preadolescenilor instituionalizai. 0e,turile afective sla(e
sau c5iar a(sente% pe care preadolescentul instituionalizat le are cu fa#ilia sa 1'i pun a#prenta
asupra capacitii acestuia de ,estionare a e#oiilor% asupra #aturitii 1n planul conduitei
e#oionale.
Pi pentru cea de2a doua di#ensiune a sti#ei de sine% preadolescenii neinstituionalizai au
o(inut o #edie #ai #are% co#parativ cu cei instituionalizai.
7cest rezultat tre(uie privit din perspectiva di#ensiunii sociale% specifice dezvoltrii
preadolescenilor instituionalizai. ;ntr2adevr% o caracteristic a #ediului instituional o constituie
srcia relaiilor interpersonale 'i a celor afective% preadolescenii instituionalizai av3nd un cerc
restr3ns de prieteni 'i de persoane se#nificative% precu# 'i co#petene sla( dezvoltate% 1n ceea ce
prive'te interrelaionarea.
Este nor#al ca autopercepia preadolescenilor instituionalizai% le,at de aceast stare de
lucruri% s influeneze nivelul sti#ei de sine% le,at de co#petenele 1n plan social.
;n sc5i#(% 1n ceea ce prive'te sinele colar% preadolescenii instituionalizai au o(inut o
#edie se#nificativ #ai ridicat% co#parativ cu cei neinstituionalizai. 7cest rezultat pare nefiresc%
dac ne ,3ndi# la nivelul a(ilitii 'colare a copiilor instituionalizai% care% de re,ul% prezint
pro(le#e le,ate de dezvoltarea co,nitiv 81nt3rzieri datorate lipsei de sti#ulare% precu# 'i (loca9e
datorate unei 1nt3rzieri 1n dezvoltarea psi5ic 1n ,eneral:. -ezultatul o(inut ar putea constitui
expresia unei reprezentri nerealiste 1n r3ndul preadolescenilor instituionalizai% cu privire la
propriile lor co#petene 'colare% ace'tia #anifest3nd tendina de a2'i percepe propriile lor
co#petene cu #ult peste nivelul real la care se situeaz.
0a fel de plauzi(il este 'i ipoteza potrivit creia% preadolescenii instituionalizai #anifest
voluntar tendina de a exa,era di#ensiunile le,ate de propriul sine% reu'ind astfel s se autoprezinte
1ntr2o lu#in care s le fie favora(il.
+ai re#arc# o diferen 1n favoarea preadolescenilor instituionalizai% 1n ceea ce prive'te
sinele fi!ic 8#edie a notelor #ai ridicat:% 1ns diferena fa de preadolescenii neinstituionalizai
nu a fost se#nificativ statistic.
;n sc5i#(% lotul de preadolesceni instituionalizai a o(inut o #edie a notelor la
di#ensiunea sti#ei de sine% le,at de sinele proiectiv% se#nificativ #ai sczut% co#parative cu
31
lotul de preadolesceni neinstituionalizai. 7cest rezultat tre(uie le,at de perspective su#(r a
viitorului% a'a cu# aceasta tinde s apar% pro(a(il% 1n percepia preadolescenilor instituionalizai%
care sunt lipsii de spri9inul e#oional% #oral 'i #aterial al fa#iliei% necesar orientrii
preadolescentului 1n ceea ce prive'te cariera profesional 'i planurile de 1nte#eiere a propriei lui
fa#ilii.
G(serv# c datele o(inute% 1n ur#a efecturii co#paraiilor% expri# tendina
preadolescenilor instituionalizai de a avea reprezentri #ai sla( structurate cu privire la propriile
co#petene 1n plan e#oional% precu# 'i cu privire la propriul viitor. 6eneficiind de o educaie
adecvat 'i de spri9inul afectiv 'i #aterial al fa#iliei% preadolescenii neinstituionalizai #anifest
tendina de a avea o #ai #are 1ncredere 1n oferta anilor care vor ur#a% co#parativ cu
preadolescenii care 'i2au petrecut o parte sau toat copilria 1n centrele de plasa#ent% neav3nd astfel
posi(ilitatea de a2'i for#a o i#a,ine clar despre propriile lor resurse% precu# 'i un plan coerent de
dezvoltare personal.
;n ciuda diferenelor constatate la patru dintre cele cinci di#ensiuni le,ate de sti#a de sine%
preadolescenii instituionalizai nu au diferit se#nificativ fa de cei neinstituionalizai% 1n ceea ce
prive'te notele ,lo(ale la scala E?E". ?otu'i% lotul preadolescenilor instituionalizai a o(inut o
#edie #ai sczut a notelor ,lo(ale la scala pentru evaluarea sti#ei de sine% co#parativ cu lotul de
elevi neinstituionalizai.
7'adar% datele pe care le2a# o(inut% 1n ur#a efecturii co#paraiilor 1ntre #ediile o(inute de
preadolescenii instituionalizai 'i cele o(inute de preadolescenii neinstituionalizai% au confir#at
parial 'i cea de2a doua dintre ipotezele ,enerale 8de lucru: de la care a# pornit.
32
CAPI&*1U1 I,
-A?I1IA @I R*1U1 1*R BN D'(,*1&AR'A
PR'AD*1'SC'N&U1UI
CAPI&*1U1 I,
-A?I1IA @I R*1U1 1*R BN D'C,*1&AR'A PR'AD*1'SC'N&U1UI
1. Con$eptul #e .amilie
Din punct de vedere eti#olo,ic% se#nificaiile conceptului de fa#ilie pun 1n eviden
varia(ilitatea istoric a instituiei pe care o dese#neaz.
?er#enul <familie= provine de la latinescul <famulus= 8servitor:% ceea ce% potrivit Dicionarului
eti#olo,ic al li#(ii latine% dese#neaz <ansa#(lul sclavilor 'i al servitorilor ce triau su( acela'i
acoperi'=% iar #ai apoi casa 1n 1ntre,i#e$ stp3nul 2 pe de o parte% soia% copiii 'i servitorii 2 pe de
alta. Prin extensie de sens% fa#ilia a a9uns s cuprind agnati 8rudele pe linie patern: 'i cognati
8rudele pe linie #atern: 'i s devin sinoni# cu gens 8co#unitate for#at din toate rudele de
s3n,e: 1n li#(a9ul curent% dar nu 'i 1n cel 9uridic.
Ceea ce une'te fa#ilia
17
antic este un fapt #ult #ai puternic dec3t na'terea% dec3t senti#entele
sau dec3t fora fizic% este reli,ia c#inului 'i a str#o'ilor. /a#ilia antic este o asociaie
reli,ioas ce dep'e'te si#pla asociaie potrivit naturii. ;n acest 1neles% ter#enul de fa#ilie 1l
1nt3lni# p3n 1n secolul al Y*H2lea. Pentru /alvin% de exe#plu% educaia din fa#ilie 1nsea#n
educaia servitorilor 'i a ca#eristelor.
Pentru %livier 'i 2erres% fa#ilia este ansa#(lul stp3nilor 'i al servitorilor% iar atunci c3nd el
vrea s 1i distin, pe unii de alii% 1i nu#e'te pe servitori <fa#ilia de 9os=. ;nsoind o#ul 1n 1ntrea,a
lui existen% fa#ilia s2a dovedit a fi una dintre cele #ai vec5i 'i #ai sta(ile for#e de co#unitate
u#an% cea care asi,ur perpetuarea nea#ului o#enesc% evoluia 'i continuitatea vieii sociale.
7supra ,enezei fa#iliei% a evoluiei 'i specificului% ca 'i asupra definirii ei% 'i2au spus cuv3ntul
speciali'ti din diverse do#enii de activitate.
7stfel% etnolo,ul a#erican A.#.Murdoc4 define'te fa#ilia ca <un ,rup social ai crui #e#(ri
sunt le,ai prin raporturi de v3rst% cstorie sau adopiune 'i care triesc 1#preun% coopereaz su(
raport econo#ic 'i au ,ri9 de copii=. ;n opinia antropolo,ului francez /laude @evi 2trauss% fa#ilia
este acel ,rup social care 1'i are ori,inea 1n cstorie% const din so% soie 'i copiii nscui din relaia
lor 8de'i acestui ,rup restr3ns i se pot adu,a 'i alte rude:% unit prin drepturi 'i o(li,aii #orale%
9uridice% econo#ice% reli,ioase 'i sociale.
17
"tnciulescu E. =eorii sociologice ale educaiei. 2 *a'i% 1..6.
33
Dup G.2!c!epans4i% <fa#ilia este un ,rup de persoane unite prin le,turi de cstorie 'i paterne%
av3nd #isiunea de procreaie 'i sarcina de socializare=. "ociolo,ii a#ericani Hurges 'i @oc4e
apreciau c fa#ilia se deose(e'te de alte ,rupuri sociale prin ur#toarele caracteristici$ este for#at
din persoane unite prin relaii de cstorie% s3n,e% adopiune> #e#(rii locuiesc% de re,ul% su(
acela'i acoperi'% alctuind un sin,ur #ena9> este co#pus din persoane ce interacioneaz%
interco#unic 1n cadrul rolurilor so2soie% tat2#a# etc.> susine 'i perpetueaz o cultur co#un%
derivat% 1n principal% din cultura societii date% prezent3nd 'i caracteristici proprii fa#iliei
respective.
=.Ierseni su(linia c <fa#ilia ca instituie social% or,anizat 'i sancionat prin re,uli colective
cuprinse 1n o(iceiuri sau le,i% cel puin 1n societile pri#itive 'i ar5aice% dar 1n #are parte p3n azi%
exercit #ai ales dou funcii$ cre'terea copiilor 'i co#pletarea socio2econo#ic a celor dou sexe%
pentru a for#a 1#preun o unitate social eficient= Cu toate c nu exist deplin conver,en 1ntre
punctele de vedere expri#ate% se poate constata reinerea 1n toate definiiile% sau 1n #a9oritatea% a
unor trsturi de (az ale fa#iliei$
este alctuit din persoane unite prin cstorie 'i% 1n cele #ai #ulte cazuri% prin le,turi
paterne 8uneori de adopiune:>
1ntre #e#(rii ei se sta(ilesc o diversitate de relaii (iolo,ice% #oral2afective% spirituale%
9uridice etc.>
presupune un siste# deter#inat de drepturi 'i o(li,aii% 1ndatoriri reciproce>
are anu#ite sarcini specifice 'i 1ndepline'te anu#ite funcii specifice.
7stfel% pute# conc5ide c familia repre!int" n orice societate" o form de comunitate uman
alctuit din cel puin doi indivi!i" unii prin cstorie iCsau descenden" legai ntre ei prin relaii
$iologice" economice" moral*afective" spirituale i 'uridice" care au anumite drepturi i o$ligaii
reciproce" legiferate sau nu" i care desfoar o serie de activiti" ndeplinete o serie de funcii
specifice at&t n folosul su ca grup i al mem$rilor acestuia" c&t i al societii.
Propune# aceast definiie% av3nd 1n vedere faptul c realitatea social a ,enerat o diversitate de
fa#ilii ce se pot rezu#a doar la unul din cele dou aspecte prezentate 1n perec5i.
;n ,eneral
1F
% viaa desf'urat de indivizi 1n cadrul instituional al fa#iliei cuprinde dou ele#ente
eseniale$ o latur (iolo,ic% constant% r#as 1n for#a aproape nesc5i#(at de2a lun,ul ti#pului%
'i o latur social% ve'nic sc5i#(toare% reprezent3nd #orala% educaia% aspectele econo#ice%
9uridice% psi5osociale etc.
18
Gsterriet5% P. 81.73: /opilul i familia 8trad.:% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti
34
;n 1ncercrile de a defini fa#ilia pute# deli#ita dou a(ordri$ una sociolo,ic 'i alta
9uridic.
Din perspectiv sociologic
1J
% fa#ilia poate fi definit ca un ,rup social constituit pe (aza relaiilor
de cstorie% consan,uinitate 'i rudenie% #e#(rii ,rupului 1#prt'ind senti#ente% aspiraii 'i valori
co#une. Din aceast perspectiv% fa#ilia este un ,rup pri#ar 1n care predo#in relaiile directe%
infor#ale% ne#ediate. Calitatea de ,rup pri#ar nu se#nific a(sena nor#elor 'i a re,le#entrilor.
Di#potriv% fa#ilia este unul dintre ,rupurile pri#are cu cea #ai #are responsa(ilitate nor#ativ.
Din perspectiv 'uridic% fa#ilia este un ,rup de persoane 1ntre care s2au sta(ilit un set de
drepturi 'i o(li,aii% re,le#entat prin le,i 'i alte acte nor#ative. 7ceste nor#e sta(ilesc #odul de
1nc5eiere a cstoriei% paternitatea% drepturile 'i o(li,aiile soilor% relaiile dintre prini 'i copii%
#odul de trans#itere a #o'tenirii etc.
Cele dou perspective se suprapun parial. ;n unele situaii sensul sociolo,ic al noiunii de
fa#ilie este #ult #ai lar, dec3t sensul 9uridic.
De exe#plu% cuplurile consensuale% care au luat o #are extindere 1n societatea
conte#poran% sunt considerate de ctre sociolo,ii fa#iliei% 1ntruc3t ele 1ndeplinesc #a9oritatea
funciilor unei fa#ilii. Din punct de vedere 9uridic% cuplul consensual nu este o fa#ilie% deoarece
raporturile dintre parteneri nu sunt sancionate prin cstorie le,al. ;n alte situaii% sensul 9uridic
poate fi #ai lar, dec3t sensul sociolo,ic. De exe#plu% un cuplu separat prin divor nu #ai este o
fa#ilie% 1ntruc3t nu #ai 1ndepline'te funciile definitorii eseniale ale fa#iliei. ?otu'i% separarea
celor doi parteneri 1n #ena9e diferite nu se#nific 1ncetarea oricror raporturi 9uridice 1ntre ei.
;n situaia 1n care partenerii care divoreaz au copii% 1ntre ei continu s existe anu#ite
raporturi 9uridice privind 1ncredinarea copiilor unuia dintre soi% o(li,aiile celuilalt so pentru
spri9inul financiar al copiilor #inori% dreptul la vizit etc. Cele dou perspective de a(ordare a
fa#iliei se co#pleteaz reciproc. ;n unele situaii% perspective sociolo,ic poate conduce la
#odificarea perspectivei 9uridice 'i% i#plicit% la sc5i#(area re,le#entrilor le,ale privind fa#ilia.
/a#ilia reprezint un ansa#(lu de relaii sociale re,le#entat prin nor#e 9uridice sau prin nor#e
sociale difuze.
-elaiile din cadrul fa#iliei pot fi reduse la c3teva cate,orii principale$
relaii 1ntre soi 8parteneri: re,le#entate prin cstorie sau prin consens>
relaii 1ntre prini 'i copii 81ntre ascendeni 'i descendeni:>
relaii 1nte descendeni 81ntre copiii aceluia'i cuplu:>
19
E#.DurL5ei#. 6ducaie i sociologie. 2 6ucure'ti% 1.3)
35
relaii de rudenie 1ntre #e#(rii cuplului fa#ilial 'i alte personae 8prinii din fa#ilia de
ori,ine% socri% cu#nai etc.:.
-amilia nu$leara
;n li#(a9ul co#un% ter#enul de fa#ilie este folosit 1n #od nedifereniat at3t pentru fa#ilia din care
provine individul% c3t 'i pentru propria fa#ilie constituit prin cstorie. 7naliza sociolo,ic
distin,e #ai #ulte tipuri de fa#ilie% 1n funcie de anu#ite criterii$
;n funcie de numrul de genera$ii% exist$
familia nuclear% restr&ns sau con'ugal% alctuit din so% soie 'i% dac este cazul%
ur#a'ii lor. +amilia nuclear complet presupune ocuparea celor trei poziii2tip 8tat%
#a#% copil: 'i% prin ur#are% existena a cel puin trei diade nucleare$ so2soie% tat2
copil% #a#2copil 8precu# 'i% eventual% un nu#r varia(il de diade copil2copil:. +amilia
nuclear incomplet i#plic ocuparea doar a uneia sau a dou poziii din cele trei
posi(ile 1n fa#ilia nuclear>
familia extins sau lrgit% for#at din #ai #ulte fa#ilii nucleare% aparin3nd unor
,eneraii succesive. "ociolo,ul 7#erican N.2melser aprecia c fa#ilia extins reprezint
o anu#it continuitate% 1nele,3ndu2se prin aceasta c 1n aceea'i cas (tr3neasc triesc
#ai #ulte ,eneraii% continu3ndu2se tradiiile% preocuprile 'i o(iceiurile fa#iliei
respective. ;n acest caz% indivizii pot s dispar% sunt trectori% dar fa#ilia ca ,rup se
#enine peste ,eneraii. Pute# deli#ita fa#ilia extins patriliniar% atunci c3nd fa#iliile
sunt le,ate pe linie (r(teasc% 'i fa#ilia extins matriliniar% c3nd le,tura este
sta(ilit pe linie fe#inin.
;n funcie de criteriul locuin$ei% pute# deli#ita$
familia de re!iden% care const din toate persoanele ce locuiesc 1n aceea'i cas% deci au
locuin co#un 'i desf'oar unele activiti co#une. "ociolo,ul a#erican =.Hurc)
apreciaz c persoanele care triesc 1n aceea'i locuin% indifferent dac sunt sau nu rude%
sunt considerate #e#(ri ai aceleia'i uniti fa#iliale>
familia de interaciune% care reprezint ,rupul de personae 1ntre care exist% 1n pri#ul
r3nd% relaii de rudenie% dar 'i relaii de a9utor reciproc% de sc5i#(uri de produse% vizite
reciproce etc. 8este vor(a% #ai ales% de situaia 1n care unul sau #ai #uli #e#(ri ai unei
fa#ilii sunt plecai la #unc O studii sau au prsit fa#ilia% deci nu 1#part aceea'i
locuin% dar pstreaz puternice le,turi cu fa#ilia din care au plecat:.
;n dependen de pozi$ia unei persoane 1n cadrul fa#iliei% pute# distin,e$
36
familia de origine 8de orientare:% prin care dese#n# fa#ilia 1n care te na'ti 'i cre'ti 'i
care este for#at din #a#% tat% frai% surori. +ai este denu#it 'i familie consanguin
pentru a dese#na faptul c 1ntre respectiva persoan 'i ceilali #e#(ri ai fa#iliei
8prini% frai 'i surori: sunt le,turi de s3n,e>
familia proprie constituit prin cstorie 'i care include soul% soia 'i copiii acestora. "e
#ai nu#e'te 'i familie de procreare 8av3ndu2se 1n vedere funcia de#o,rafic a acesteia:
sau familie con'ugal 8su,er3nd c se ori,ineaz 1n cstoria partenerilor a9un'i la
#aturitate:.
Este i#portant a #eniona c #a9oritatea oa#enilor aparin at3t unei fa#ilii de ori,ine% c3t 'i unei
proprii.
;n funcie de criteriul normalit$ii" vo# deose(i% in3nd cont de aspectele structural2
funcionale% 9uridice 'i etice ale nor#alitii$
familii normale% alctuite din so% soie 'i copii> 1ndeplinesc adecvat funciile fa#iliei>
sunt constituite prin cstorie 1nc5eiat confor# nor#elor 9uridice existente 'i sunt
1nte#eiate pe dra,oste reciproc% respect 'i sti#. Cu referire la viaa de fa#ilie%
ter#enul nor#al% dincolo de 1ncrcarea axiolo,ic% se#nific ceea ce este per#isi(il
social% ce se 1nt3lne'te% de re,ul% 1n cele #ai #ulte fa#ilii. 7ltfel spus% dup cu# se
expri# I.I.2ta)l" sensurile ter#enului de nor#al variaz de la$
2 accepiunea curent% dup care frecvena unui feno#en deter#in nor#alitatea sa. Potrivit acestui
sens% fa#ilia nor#al este co#pus din so% soie 'i copii>
2 sensul conferit de le,e nor#alitii. Din aceast perspectiv% nor#ale sunt fa#iliile 1nte#eiate prin
actul 9uridic al cstoriei>
2 sensul etic al nor#alitii ia 1n considerare 1nte#eierea fa#iliei pe (aza senti#entelor de dra,oste%
respect reciproc% sti#% cu precizarea c di#ensiunea etic a fa#iliei este dificil sau c5iar i#posi(il
de a o cuantifica>
familii anormale% din care lipsesc copiii 8familie incomplet: sau lipse'te unul din
partenerii cuplului con9u,al 8familie monoparental:> nu2'i 1ndeplinesc corespunztor
funciile care la revin> nu sunt constituite prin cstorie> sunt constituite potrivit unor
calcule 'i interese #ateriale.
G tipolo,ie interesant a fa#iliei este prezentat de +.@e #la3 care a deli#itat patru tipuri
fa#iliale% ulti#ele dou reprezent3nd 1ns for#e derivate ale fa#iliei patriar5ale sau insta(ile. Dar
37
s vede# prin ce se caracterizeaz tipurile fa#iliale identificate de 'coala lui @e #la3% a'a cu# au
fost ele sintetizate de lie Hdescu$+amilia patriar)al
;n cadrul acestui tip de fa#ilie% individul este ani5ilat 'i co#plet a(sor(it de co#unitate. "ocietile
care deriv din acest tip ori care 'i2l asociaz sunt conservatoare% sta,nante 'i% consider elevii lui @e
#la3% 1napoiate. Caracteristicile #orfolo,ice ale acestui tip sunt$
2 autoritatea patriar5ului>
2 dependena co#plet a copiilor de co#unitatea fa#iliei>
2 instrucia este fa#ilial% 'i nu personal.
-espectul este ele#entul strate,ic al ordinii 1n fa#ilia patriar5al.
"porirea nu#rului de #e#(ri peste capacitatea de 5ran a do#eniului 'i di#ensiunile interioare
,enerate de autoritatea sl(it a patriar5ului sunt principalele cauze ale disoluiei fa#iliei
patriar5ale.
-amilia tulpin!
-eprezint o reproducere% 1n cadre di#inuate% a tipului patriar5al.
Diferena esenial rezid 1ns 1n faptul c acest siste# fa#ilial 1ncura9eaz anato#ia 'i dezvoltarea
unor #ena9e noi% oferind 1n acest scop suportul #aterial 'i social. /a#ilia tulpin 1n,duie%
a'adar% 1#ulirea fa#iliilor tinere% pstr3nd o relativ interdependen 1ntre ele% ,raie provenienei
din aceea'i #atc fa#ilial. 7'a cu# re#arca 7.Nis$et% acest tip co#(in ceea ce este #ai (un din
siste#ul patriarc5al cu individualis#ul fa#iliei insta(ile.
-amilia parti$ularist!
;n societile 1n care predo#in acest tip individul <prevaleaz asupra co#unitii% viaa privat
asupra celei pu(lice% profesiunile utile asupra celor li(erale 'i ad#inistrative=. *ndividul nu se
(azeaz 1n aciunile sale pe fa#ilie% ci pe capacitile 'i iniiativa lui proprie. /a#ilia particularist
for#eaz caractere independente la tineri% capa(ili de iniiativ 'i cu putere or,anizatoric% pre,tii
s conduc afaceri 'i activiti co#erciale 1n #od independent. 7cest tip de fa#ilie% cel puin din
punct de vedere istoric% st la (aza fa#iliei insta(ile.
-amilia insta+il!
?rsturile fa#iliei insta(ile sunt cel #ai (ine sintetizate de 7.#inot. 7cesta consider c% spre
deose(ire de fa#ilia patriar5al% fa#ilia insta(il 1'i cre'te copiii fr a le co#unica respectul
autoritii 'i al tradiiilor 'i% 1n acela'i ti#p% nu2i pre,te'te pentru a fi ori,inali% a'a cu# se face 1n
cazul tipului particularist de fa#ilie. ;n fa#ilia insta(il% calitatea su(ordonrii 'i cea a iniiativei
38
sunt deopotriv a(sente% iar individul% care 1n realitate nu a pri#it nici o educaie sau instrucie 'i
care nu e capa(il de ni#ic% devine prad a statelor 'i a ,uvernelor.
Prezent3nd aceast tipolo,ie a# avut ca scop de a reliefa faptul c fa#ilia% ca ,rup social%
constituie unul dintre cele #ai co#plexe #icrosiste#e sociale% 1n ea re,sindu2se% practic% i#ensa
#a9oritate a ele#entelor structurale ale siste#ului ,lo(al. -eprezent3nd <la(oratorul= 1n care
oa#enii se for#eaz 'i 1'i petrec o (un parte a vieii lor% fa#ilia este cadrul 1n care se trans#it
valori 'i nor#e sociale% influen3nd decisiv for#area spiritual a oa#enilor% #odul de raportare a
acestora la ei 1n'i'i% la se#enii lor% la societate 1n ansa#(lu.
2. Cara$terizarea si .un$tiile sistemului .amilial
/a#ilia ca siste#.
;n psi5olo,ia fa#iliei% teoria ,eneral a siste#elor 'i ci(ernetica 8prin Dor(ert Ciener% 0udJi,
von 6ertalanffE: au avut un cuv3nt i#portant de spus% ca 'i 1n alte do#enii 'tiinifice. 7stfel% a fost
preluat ideea de siste#% definit ca ansa#(lu de ele#ente aflate 1ntr2o ordine non1nt3#pltoare% care
funcioneaz pe (aza unor re,uli 'i dispune de )omeosta!ie 8ec)ili$ru:. 6ertalanffE a lansat ideea
confor# creia un siste# este #ai #ult dec3t su#a prilor lui% deci% cu alte cuvinte% aplicat la
fa#ilie% fa#ilia este #ai #ult dect su#a #e#(rilor ei co#poneni. 7dic% ceea ce conteaz 1n
a(ordarea fa#iliei este 'i interaciunea dintre ace'ti #e#(ri% care se realizeaz dup anu#ite re,uli%
av3nd anu#ite funcii 'i cut3nd s 1'i #ein un anu#it ec5ili(ru.
Exist siste#e 1nc5ise 8care nu co#unic cu #ediul% nu fac sc5i#( de resurse cu #ediul
1ncon9urtor: 'i siste#e desc5ise 8care co#unic cu #ediul% fac sc5i#( de resurse cu #ediul
1ncon9urtor:. Dup acest #odel% fa#iliile pot avea ,rade diferite de desc5idere ctre #ediul
1ncon9urtor% alctuit din prieteni% rude% vecini% 'coal% alte instituii% etc.
7stfel familiile pot fi$
2 #ai nc)ise% av3nd puine relaii sau c5iar deloc cu #ediul% funcion3nd dup re,ulile 'i
principiile proprii% acestea av3nd un #are ,rad de ri,idizare 'i fiind foarte rezistente la
sc5i#(are> de exe#plu fa#ilii care au foarte puini prieteni% la care nu vin 1n vizit rude%
vecini% prieteni% care 1'i educ copiii doar dup propriile principii% nefiind prea disponi(ili la
noi idei sau #odaliti de funcionare>
2 #ai desc)ise% cele cu #ulte relaii de preietenie care presupun vizite reciproce% preocupri
pentru #odificarea re,ulilor 'i a concepiilor prin o(servarea altor fa#ilii.
39
Pe de alt parte% ci(ernetica% ca 'tiin care se ocup de studiul #ecanis#elor de feed(acL ale
siste#elor cu autore,lare a contri(uit la a(ordarea fa#iliei prin conceptul de $ucl de feed$ac4
#ecanis# prin care siste#ul preia infor#aia pentru a2'i re,la starea% scopul final fiind ec5ili(rul 'i
sta(ilitatea lui. /a#ilia folose'te 'i ea #ecanis#e de feed(acL prin care 1'i #enine sta(ilitatea 'i
ec5ili(rul dina#ic.
+eed$ac42ul poate fi de dou feluri$
2 po!itiv este #ecanis#ul prin care infor#aia se#naleaz nevoia de a #odifica siste#ul%
pentru a2l face s evolueze.
2 negativ infor#aia se#naleaz nevoia de a reec5ili(ra siste#ul% datorit unei pertur(ri.
;n cazul fa#iliilor% #ecanis#ele de feed(acL pozitiv sunt reprezentate de aciunile pe le
1ntreprind% de exe#plu% c3nd copilul #er,e la ,rdini sau la 'coal. ;n funcie de reaciile copilului
'i caracteristicile ,rdiniei sau 'colii% prinii 1'i vor reor,aniza stilul de via$ pro,ra#ul zilnic de
#unc% ti#p li(er% ti#pul dedicat leciilor% tipurile de activiti extra'colare etc. ?ot un exe#plu de
feed(acL pozitiv este 'i feno#enul autoprofeiei 1#plinite 8pe care 1l cunoa'tei de la psi5oterapie:.
+ecanis#ele de feed(acL ne,ativ sunt pedepsirea% 1nvinovirea% u#ilirea% cearta% si#pto#ele%
(taia% folosite pentru a corecta co#porta#entele ,re'ite ale #e#(rilor.
"tructura siste#ului fa#ilial
C1nd ne referi# la structura siste#ului fa#ilial
)0
% ave# 1n vedere pe "alvador +inuc5in care
define'te structura familial ca fiind setul invi!i$il de cerine funcionale ce organi!ea! modurile
n care mem$rii familiei interacionea!. G fa#ilie este un siste# ce opereaz prin inter#ediul
pattern2urilor tranzacionale. =ran!aciile repetate sta$ilesc pattern*urile legate de cum" c&nd i cine
cu cine se relaionea!.
Pattern2urile tranzacionale pot fi ver(ale sau nonver(ale% cunoscute sau necunoscute. Dar
funcia lor este de a re,la co#porta#entul #e#(rilor fa#iliei. ;n felul acesta% unicitatea fiecrei
fa#ilii este dat de tranzaciile repetitive care construiesc pattern2uri de funcionare a respectivei
fa#ilii.
7ceste pattern2uri sunt #eninute prin dou tipuri de constr3n,eri$
2 4nul generic" referitor la re,ulile universale care ,uverneaz or,anizarea fa#iliei. De
exe#plu% exist 1n cadrul fa#iliei o ierar5ie a puterii 'i o co#ple#entaritate a funciilor
8copii nu au acelea'i niveluri de autoritate ca prinii% iar ace'tia din ur# au nevoie de o
interdependen pentru a aciona ca o ec5ip:.
20
"tnciulescu% E. 81..7: 2ociologia educaiei familiale% Hol. *.% Editura Poliro#% *a'i
40
2 4nul idiosincratic" referitor la expectaiile reciproce ale unor #e#(rii particulari ai fa#iliei.
7ceste expectaii se construiesc 1n ti#pul nu#eroaselor ne,ocieri% i#plicite sau explicite%
dintre #e#(rii fa#iliei 'i de re,ul apar 1n #ici evenie#nte zilnice. /iecare dintre #e#(rii
fa#iliei contri(uie la dezvoltarea 'i 1ntrirea acestor a'teptri.
+inuc5in consider c structura fa#ilial are nevoie de flexi(ilitate% deoarece ea tre(uie s
reziste la sc5i#(are 8p3n la un anu#it nivel:% dar s se 'i adapteze atunci c3nd circu#stanele o cer%
pentru a2'i putea #enine inte,ralitatea 'i funcionalitatea. 7cest lucru se realizeaz prin inter#ediul
su$sistemelor familiale.
"u(siste#ele fa#iliale sunt reprezentate fie de indivizii sin,uri% fie de diade 8exe#plu #a#
copil% so soie:. Ele se pot for#a dup criterii precu#$ ,eneraia creia #e#(rii aparin% sex%
interese% funcii.
Cele #ai i#portante 'i #ai des 1nt3lnite su(siste#e fa#iliale sunt$
2u$sistemul adulilor uneori acesta este denu#it 'i su(siste#ul #arital sau al soilor%
deoarece include% de re,ul% diada soilor. -olul preponderent este cel de a #odela
inti#itatea 'i an,a9a#entul. Principalele a(iliti necesare pentru a2'i 1ndeplini acest rol
sunt co#ple#entaritatea 'i aco#odarea reciproc. Co#ple#entaritatea per#ite fiecrui
so s participe la viaa fa#ilial% s <ofere= fr a considera c prin aceasta <pierde=
ceva. 7dic a#(ii soi si#t c pot fi independeni% dar 1n acela'i ti#p 'i c sunt
1#preun.
Dificultile de relaionare pot aprea de exe#plu% atunci c3nd unul dintre soi insist 1n
ur#rirea propriilor scopuri% ls3nd 1n ur# scopurile diadei ca 1ntre,.
7cest su(siste# poate deveni un refu,iu fa de stresul extern% 'i o #atrice pentru contactul cu
alte siste#e sociale. El poate sti#ula 1nvarea% creativitatea 'i cre'terea% ceea ce poate duce la
aco#odarea reciproc% adic la susinerea aspectelor pozitive ale partenerului 'i la actualizarea
aspectelor creative ale acestuia% aspecte ce erau inactive p3n atunci.
"u(siste#ul #arital are nevoie 'i de protecie fa de cerinele 'i nevoile altor siste#e% #ai
ales 1n situaia cuplurilor cu copii% pentru a2'i oferi unul altuia suport e#oional.
2u$sistemul parental apare atunci c3nd se na'te pri#ul copil 'i de re,ul cuprinde
prinii% dar poate include 'i #e#(rii ai fa#iliei extinse 8exe#plu (unica:.
-esponsa(ilitatea lor este #ai ales de a cre'te copiii% de a2i ,5ida% de a sta(ili li#itele 'i
de a2i disciplina. 7cu# apar de #ulte ori dificulti% deoarece adulii devin 1n acela'i
ti#p partener pentru cellalt #e#(ru al diadei #aritale% dar 'i printe pentru copil 'i nu
41
1ntotdeauna aceste dou tipuri de funcii sunt eficient 1ntreptrunse. 7sta poate duce la
desta(ilizarea cuplului #arital% prin atra,erea unui copil 1n interiorul acestui su(siste#
sau la izolarea copilului de ctre cuplul #arital 8#ai rar:. Grice influen exterioar
asupra copilului sau #odificare 1n evoluia acestuia va avea efecte 'i asupra acestui
su(siste#% c5iar 'i asupra celui #arital.
2u$sistemul fratriilor include copiii din fa#ilie 'i le ofer acestora pri#ul ,rup social 1n
care sunt cu toii e,ali. ;n acest su(siste# copiii 1nva ne,ocierea% cooperarea%
co#petiia% su(#isivitatea% suportul reciproc% ata'a#entul fa de prieteni. Ei preiau
diferite roluri 'i poziii 1n fa#ilie% iar de #ulte ori acestea devin se#nificative pentru
evoluia lor ulterioar 1n via. ;n fa#iliile cu #uli copii exist o difereniere a rolurilor
'i #ai accentuat% cel #ic 1nc acion3nd 1n aria securitii% 1n,ri9irii 'i a ,5idrii% ti#p 1n
care cel #are de9a experi#enteaz contactele 'i contractele cu #ediul extrafa#ilial.
/iecare su(siste# are nevoie de granie clare% dar 'i flexi(ile pentru a se prote9a de cerinele 'i
nevoile celorlalte su(siste#e% dar 'i pentru a fi capa(il s ne,ocieze 'i s interacioneze cu acesta.
Araniele reprezint un concept funda#ental al orientrii structuraliste. Ele reprezint re,uli
care definesc cine particip 'i cu#. -olul ,ranielor este de a prote9a diferenierea su(siste#elor.
/iecare dintre acestea are funcii specifice 'i anu#ite cerine de la #e#(rii si> dezvoltarea
a(ilitilor interpersonale 1n interiorul acestor siste#e se repercuteaz asupra li(ertii su(siste#ului
respectiv fa de celelalte.
Datura ,ranielor va avea un puternic i#pact asupra funcionrii fiecrui su(siste#% dar 'i al
fa#iliei ca 1ntre,.
+inuc5in descrie trei tipuri de ,ranie care se 1ntind pe un continuu# de la foarte ri,ide la
foarte difuze$
2 Araniele rigide sunt cele care per#it o interaciune 'i o co#unicare #ini#al 1ntre su(siste#e.
*ndivizii pot fi izolai sau forai s acioneze autono#. Ele per#it #e#(rilor #axi#u# de
independen 'i o interaciune #ini# cu ceilai #e#(rii. "u(siste#ele 8adic indivizii sau diadele:
pot deveni astfel separate de restul fa#iliei.
2 Aranie clare se afl la #i9locul continuu#ului dintre ri,id 'i difuz> sunt cele care pro#oveaz
co#unicarea desc5is 'i inti#itatea su(siste#elor% astfel 1nc3t acestea pot opera li(er pentru
1ndeplinirea funciilor lor 1n cadrul fa#iliei.
2 Aranie difu!e sunt caracterizate prin definirea va, a funciilor 'i a #e#(rilor care fac parte din
su(siste#e. Ele per#it o inti#itate #ini# 'i o interaciune #axi#. Du este clar cine are
42
responsa(ilitatea 'i autoritatea% iar #e#(rii fa#iliei pot fi #ult influenai unul de cellalt. ;n ali
ter#eni% relaiile dintre #e#(rii sunt suprapuse.
/unciile fa#iliei
Exist #ai #uli autori care au descris pe lar, funciile pe care le 1ndepline'te o fa#ilie. G
prezentare clar 'i detaliat o poi ,si la +aria Hoinea% 1n cartea ei @"ociolo,ia /a#ilei= 81..3:. Eu
a# preferat aici o scurt trecere 1n revist a principalelor funcii ale fa#iliei. 7cestea sunt$
+uncia economic presupune a asi,ura resursele #ateriale% financiare necesare existenei
fa#iliei 8locuin% 5ran% 5aine% etc.:. 7ceast funcie este foarte i#portant. Dac ea este
realizat corespunztor% atunci fa#ilia se poate concentra 'i poate 1ndeplini 'i celelalte
funcii. 7ceast funcie este realizat de a#(ii soi prin aducerea veniturilor 8ca ur#are a
exercitrii unei profesii% cel #ai des:% prin procurarea 'i producerea 5ranei% a o(iectelor de
1#(rc#inte 'i de trai% prin trans#iterea profesiei 'iOsau susinerea copiilor 1n ale,erea
profesiei.
+uncia de sociali!are presupune a trans#ite cu scopul asi#ilrii de ctre copii% #ai ales%
dar 'i de ctre toi #e#(rii fa#iliei% a atitudinilor% valorilor% principiilor% #odelelor de
co#porta#ent caracteristice unui anu#it ,rup social. Cu alte cuvinte% este vor(a de funcia
de educare. "copul acesteia este inte,rarea 1n societate a persoanei 8copilului:. Educaia se
#anifest la toate nivelurile$ #aterial% fizic% psi5olo,ic% #oral% spiritual. Evident% fa#iliile au
diferite ,rade de #anifestare a acestei funcii$ unele se preocup foarte #ult de educarea
#e#(rilor si% 1n ti#p ce altele #ai deloc.
+uncia de solidaritate presupune a asi,ura unitatea 'i sta(ilitatea fa#iliei. Ea i#plic
#anifestarea senti#entelor de afeciune% de respect% de apartenen la ,rupul fa#ilial% a
1ncrederii #e#(rilor unii 1n alii% a a9utorrii 'i a susinerii reciproce de2a lun,ul ti#pului% a
dezvoltrii inti#itii. "e o(serv c 1n ulti#a vre#e aceast funcie pare din ce 1n ce #ai
sla( 1ndeplinit% fapt dovedit de cre'terea ratei divorurilor 'i a 1n#ulirii relaiilor de
concu(ina9% a celi(atarilor 'i a fa#iliilor #onoparentale.
+uncia sexual*reproductiv presupune ca cei doi soi s se ssatisfac sexual reciproc 'i s
dea na'tere la copii. 7ceste dou co#ponente ale acestei funcii sunt 1ndeplinite diferit% 1n
sensul c 1n unele fa#ilii accentul se pune pe 1#plinirea sexual% 1n ti#p ce 1n alte fa#ilii% se
acord o i#portan #ai #are na'terii copiilor. Evident acest lucru este dependent de cultura
43
din care fac parte fa#iliile% de ,radul 'i tipul de educaie avut% de credinele reli,ioase% de
dorina 'i caracteristicile fizice 'i psi5olo,ice ale celor doi soi 8parteneri:. 7ctual#ente% 1n
societile #ai avansate econo#ic cuplurile 'i fa#iliile tind tot #ai #ult s pun 1n pri# plan
1#plinirea afectiv2sexual% dup care cea reproductiv.
?ipurile de fa#ilii
0iteratura de specialitate ofer o #ultitudine de tipolo,ii referitoare la fa#ilii
)1
. /c3nd o sintez
a lor% vo# lua 1n considerare c3teva dintre criteriile pe care le consider a fi cele #ai i#portante
pentru identificarea 'i 1nele,erea tipurilor de fa#ilii$
criteriul numrului de parteneri care for#eaz fa#ilia$
* familii poligame% la r3ndul lor de dou tipuri$ 2 familii poliandrice 2 unde exist #ai #uli
parteneri (r(ai% fe#eia av3nd dreptul s se cstoreasc cu #ai #uli (r(ai>
2 familii poliginice 2 unde exist #ai #ulte
partenere fe#ei% adic (r(aii au dreptul de a2'i ale,e #ai #ulte soii. De re,ul% nu#rul de copii
1n astfel de fa#ilii este #ai #are. Poli,a#ia este 1nt3lnit la unele popoare 'i are rolul de a prote9a
societatea prin pro#ovarea sexului #asculin sau fe#inin% dup caz.
2 familii monogame% 1n care un (r(at sau o fe#eie are dreptul s se cstoreasc doar cu un sin,ur
partener. 0a r3ndul ei% monogamia% ca for# fa#ilial% poate fi serial% adic 1n cazul decesului
partenerului sau al divorului partenerul r#as se poate recstori% sau #ono,a#ie strict% atunci
c3nd partenerul nu #ai are dreptul s se recstoreasc. "ocietatea este cea care confer dreptul de
cstorie cu unul sau #ai #uli parteneri. "ocietatea ro#3neasc este% dup cu# se 'tie% o societate
care pro#oveaz #ono,a#ia serial.
?ot 1n cadrul #ono,a#iei pute# diferenia alte dou tipuri de fa#ilii$
2 familii nucleare 2 for#ate din cei doi soi 'i copiii lor necstorii. 7cest tip de fa#ilie este
cel #ai 1nt3lnit 'i #ai dorit 1n toate societile% deoarece el per#ite o le,tur #ai str3ns 1ntre
#e#(rii fa#iliei% relaii de#ocrate 'i sta(ilirea propriilor re,uli de funcionare fa#ilial. 7stfel%
1ntr2o fa#ilie nuclear ,radul de inti#itate este #ai #are% iar 'ansele de a fi satisfcute nevoile
sexual2afective% de si,uran 'i sta(ilitate cresc.
2 familii extinse 2 for#ate din #ai #uli #e#(ri ai fa#iliei care locuiesc 1n acela'i spaiu 'i
care reprezint dou sau trei ,eneraii$ frai% prini% (unici% copii 'i nepoi. 7cest tip de fa#ilie
su(ordoneaz fa#ilia nuclear 'i de cele #ai #ulte ori este for#at din dou fa#ilii nucleare. De
exe#plu% doi soi cu unul sau doi copii care locuiesc 1#preun cu prinii unuia dintre soi 8sau doar
21
+acavei% E. 81.F.: +amilia i casa de copii% Editura 0itera% 6ucure'ti.
44
cu un printe:. "au o fa#ilie nuclear care locuie'te cu un frate sau o sor cstorit sau nu% cu sau
fr copii. 7cest tip este foarte 1nt3lnit 1n societile tradiionale% dar nu nu#ai.
El se caracterizeaz prin conservatoris# al re,ulilor 'i tradiiilor fa#iliale. Cu alte cuvinte%
fa#ilia cea #ai 1n v3rst va tinde s i#pun re,ulile de or,anizare 'i funcionare 'i celorlalte fa#ilii.
De re,ul% se pstreaz o(iceiul ca cel #ai 1n v3rst (r(at s fie considerat capul fa#iliei% cel care
ia deciziile i#portante sau care cel puin va fi consultat atunci c3nd tre(uie luate 5otr3ri i#portante.
De exe#plu% doi soi care locuiesc cu prinii
))
vor tinde s adopte acelea'i co#porta#ente
ca 'i prinii% indiferent dac sunt sau nu de acord cu ele 'i pot s se raporteze la dorina prinilor
lor ori de c3te ori doresc s 1ntreprind ceva. De aceea% datorit acestei tendine la conservarea
pattern2urilor de via 'i de relaionare% deseori t3nrul cuplu intr 1n conflict cu cuplul parental cu
care convieuie'te% ceea ce deter#in scderea inti#itii 'i a satisfaciei #aritale. Du de puine ori
se poate a9un,e c5iar la disoluia cuplului nou constituit datorit i#ixtiunii prinilor 1n relaia
acestuia sau prin tendina prea ri,id de pstrare a vec5ilor o(iceiuri.
;n alte cazuri% cuplul t3nr este cel care pertur( cuplul parental prin revolt sau pertur(are a
relaiilor existente% ceea ce poate duce la tensiuni% conflicte sau c5iar dezor,anizarea vieii fa#iliale.
7lteori% relaiile dintre fa#iliile nucleare ce for#eaz fa#ilia extins se pot deteriora doar dup
apariia copiilor 8nepoilor:. C3nd (unicii preiau un rol conductor al fa#iliei% ei tinz3nd s devin
prini at3t pentru nepoi% c3t 'i pentru prinii acestora 8copilul propriu 'i soul sau soia aecstuia: se
poate a9un,e la neclariti 'i confuzii de rol at3t pentru prini% c3t 'i pentru copii% ace'tia din ur#
ne#ai'tiind de cine s asculte 'i c3nd.
?otu'i% acest tip de fa#ilie are 'i c3teva avanta'e se#nificative. ;n pri#ul r3nd% faptul c
exist #ai #uli #e#(ri 1nsea#n 'i o #ai #are varietate de #odele de co#porta#ent care pot fi
adoptate de copii. /iecare #e#(ru al fa#iliei este diferit 'i poate oferi o educaie diferit. De
ase#enea% fa#ilia extins asi,ur puternice senti#ente de apartenen 'i si,uran care sunt
eseniale pentru (una dezvoltare psi5ic a copiilor. Este #ult #ai u'or s existe #ai #ulte persoane
care s per#it un (un ata'a#ent al copiilor% fapt deose(it de i#portant 1n dezvoltarea lor
e#oional% #ai ales la nivelul 1ncrederii 1n sine 'i a a(ilitilor de relaionare cu ceilali. ?otodat%
1ntr2o fa#ilie extins este #ult #ai u'or s se fac fa sarcinilor ,ospodre'ti% crizelor fa#iliale 'i
s se 1ndeplineasc funciile fa#iliei. 7vanta9ele sunt cu at3t #ai #ari 'i #ai evidente cu c3t fiecare
#e#(ru 1'i cunoa'te 'i 1'i duce la (un sf3r'it rolul pe care 1l are 'i respect nevoile 'i relaiile
celorlali% 1n special inti#itatea.
22
+i5ilescu% *. 81...: +amila n societile europene% Editura 4niversitii% 6ucure'ti
45
Pe l3n, fa#ilia nuclear 'i cea extins se #ai vor(e'te 1n literatur 'i de familia de origine%
care este reprezentat de fa#ilia 1n care s2a nscut cineva% adic prinii 'i fraii unei persoane.
3. criteriul numrului de prini care for#eaz fa#ilia$
2 familii $iparentale% 1n care exist a#(ii prini> la r3ndul lor% acestea pot fi formate din prinii
naturali ai copilului 8copiilor: sau pot fi familii mixte sau reconstituite% dac prinii au #ai fost
cstorii 'i au divorat sau 'i2au pierdut partenerul. Ei vin cu proprii copii 1n noua cstorie% dar pot
avea 'i copii co#uni.
/a#iliile reconstituite 1nt3#pin o serie de dificulti pe care vor tre(ui s le dep'easc 'i
care provin din pierderile suferite anterior for#rii lor. Cele #ai frecvente o(stacole sau pro(le#e
1nt3lnite de fa#iliile reconstituite sunt$
neacceptarea printelui vitre, de ctre copil 8copii: din si#plul fapt c 1l percepe ca
K1nlocuind2ulK pe cel natural> aceast neacceptare este 1nsoit adesea de senti#ente de respin,ere%
furie% ur% ,elozie. 7ceste senti#ente sunt 1ns destul de fire'ti pentru copil% dar ele pot s se
di#inueze 1n ti#p. 0a aceast situaie pot contri(ui 'i atitudinile sau ,re'elile de co#porta#ent ale
prinilor% cu# ar fi devalorizarea printelui vitre, 1n faa copiilor% retra,erea dreptului de a educa
sau ad#onesta copilul% te5nicile educative dure sau pur 'i si#plu diferite pe care printele vitre, le
folose'te etc.
copilul poate considera c printele su natural 1i ofer #ai puin atenie 'i iu(ire dup
recstorire% #ai ales dac printele nu explic diferena dintre iu(irea parental 'i cea con9u,al.
neacceptarea copilului de ctre printele vitre,. Este uneori foarte dificil pentru printele
vitre, s #anifeste afeciune pentru copilul partenerului% #ai ales dac acesta 1l respin,e sau c5iar se
revolt 'i lupt 1#potriva sa. De #ulte ori% printele este cel care are nevoie s 1'i a9usteze
co#porta#entul astfel 1nc3t s poat s fac fa acestei situaii.
conflicte fraterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri 'iOsau copiii provenii din
csniciile lor anterioare. Copiii din cstoriile anterioare se pot si#i #ai puin i#portani% #ai puin
dorii sau iu(ii dec3t noul copil al cuplului. "au se pot considera dezavanta9ai sau #ai pedepsii
atunci c3nd ,re'esc dec3t fratele sau sora lor vitre,.
2 familii monoparentale% 1n care unul dintre prini nu exist% copilul sau copiii fiind crescui
doar de un sin,ur printe. 0ipsa unui printe se poate datora decesului acestuia% divorului% sau
ale,erii unei persoane de a deveni printe unic% prin na'terea unui copil conceput prin fertilizare in
vitro sau cu un partener care nu va lua parte la cre'terea copilului% sau prin adopia unui copil. Cele
#ai #ulte fa#ilii #onoparentale se datoreaz divorului prinilor 'i decesului unui partener.
46
;n plus% cele #ai #ulte fa#ilii #onoparentale sunt cele for#ate din #a# 'i copil 8copii:% at3t din
#otive naturale% c3t 'i din raiuni culturale 8tri(unalele 1nc consider #a#ele prini #ai potrivii
pentru copii% de'i nu 1ntotdeauna este a'a:.
Dar 1n ulti#a vre#e asist# la tot #ai #ulte fe#ei care 1'i asu# rolul de #a# sin,ur%
prin na'terea unui copil sau prin adopie. ?oc#ai pentru c rolul de printe sin,ur nu este toc#ai
conforta(il 'i u'or de realizat financiar% persoanele care 1'i asu# aceast postur fac parte din cele
cu venituri peste #edie 'i nivel crescut de educaie.
De ase#enea% acestea vor experi#enta #ai puine dificulti co#parativ cu cele cu venituri
#ici 'i nivel sczut de educaie. Prinii sin,uri sunt pu'i 1n situaia de a educa sin,uri copilul% dar
de re,ul ei apeleaz 'i la persoane din fa#ilia extins 8(unici% alte rude% (one etc.:. Exist 1ns o
diferen 1ntre #a#ele sin,ure 'i taii sin,uri. +a#ele sin,ure tind s nu apeleze la fel de #ult la
alte persoane pentru a9utor% a9un,3nd de aceea la suprasolicitare 'i tensiuni interioare care se pot
transfor#a 1n si#pto#e% at3t la ele% c3t 'i la copii. De ase#enea% ele tind s preia 'i rolul tatlui%
ceea ce se 1nt3#pl foarte rar 1n cazul (r(ailor prini sin,uri. ;n aceste fa#ilii este foarte evident$
!. #odificarea re,ulilor 2 de exe#plu% #a#ele sin,ure au uneori tendina de a deveni #ai
autoritare% #ai ri,ide 1n aplicarea re,ulilor% 1ncerc3nd s suplineasc lipsa tatlui> taii%
di#potriv% au unoeri tendina de a deveni #ai delicai% #ai afectuo'i% dar 'i #ai restrictivi 1n
unele re,uli 8de exe#plu% venirea acas seara a fetelor:>
&. #odificarea ,ranielor dintre #e#(rii 'i su(siste#e de exe#plu ,raniele dintre printe 'i
copilul unic sau copilul cel #are tind s devin difuze% transfor#3nd relaia lor fie 1n una de
prietenie exa,erat% fie 1n una de parteneriat. 7cest lucru va #odela atitudinea ulterioar a
copilului devenit adult fa de partener 'i proprii copii.
6. #odificarea 1ntre,ii structuri fa#iliale adic su(siste#ul adulilor este redus la un sin,ur
adult. De aceea vor exista lacune 1n #odelarea inti#itii erotico2sexuale% ceea ce va
deter#ina dificulti 1n #anifestarea inti#itii la copii atunci c3nd ei se vor i#plica 1ntr2o
relaiei de parteneriat 'i 1n viitoarea lor fa#ilie. Pentru copiii din aceste fa#ilii se pune
pro(le#a$ cu# se for#eaz identitatea lor sexualA Cine reprezint #odelul fe#inin 'i cine
cel #asculinA Cu# vor introiecta ei #odelul #a#ei 'i cel al tatluiA *at de ce prezena
a#(elor #odele% indiferent de ,radul de rudenie% este foarte necesar% c5iar dac vor r#3ne
1nc unele lacune 1n identitatea sexual a copilului 'i 1n a(ilitile lui de #anifestare a
inti#itii.
7. criteriul numrului de copii$
47
fa#ilia fr copii% adic un cuplu cstorit care nu are 1nc sau nu va avea niciodat copii. ;n
zilele noastre sunt din ce 1n ce #ai #ulte cupluri fr copii. 7pare un feno#en de a 1nt3rzia
#o#entul na'terii unui copil 1n cuplu din #ai #ulte #otive$ partenerii doresc s se (ucure
de inti#itatea lor #ai #ult ti#p> doresc s 1'i testeze sta(ilitatea relaiei p3n se adapteaz
unul la cellalt% pentru a nu cre'te 'ansele oferirii experienei de divor viitorului copil>
doresc s 1'i consolideze statutul econo#ic% fianciar 8ac5iziia unei locuine% o(inerea unui
serviciu (ine re#unerat% sau si,urana profesional:> unul sau a#(ii parteneri se te# de
responsa(ilitile parentale 8datorit unei i#aturiti e#oionale% a unor dificulti
experi#entate atunci c3nd erau copii% a ne1ncrederii 1n a(ilitile parentale% a ne1ncrederii 1n
sine:> partenerii doresc o #ai #are li(ertate de presiunile fa#iliei de ori,ine cu care poate 'i
locuiesc. Exist 'i c3teva ele#ente sociale care faciliteaz 1nt3rzierea apariiei unui copil$
folosirea pe scar lar, a #etodelor contraceptive> con'tientizarea ,re'elilor educative fcute
de prinii partenerilor care for#eaz cuplul actual> cre'terea ratei divorialitii> accentul pus
pe 1#plinirea profesional a tinerilor> cre'terea ti#pului petrecut la serviciu care are i#pact
direct asupra ,radului de stres% ceea ce duce la scderea capacitii reproductive 'i a
inti#itii 1n cuplu> influenele fe#inis#ului% ceea ce duce la reorientarea fe#eilor ctre
viaa personal 'i profesional 'i a#3narea rolului #atern. De re,ul% fa#iliile care dintr2un
#otiv sau altul r#3n fr copii se caracterizeaz printr2o inti#itate foarte #are% o foarte
str3ns le,tur e#oional 1ntre parteneri. De #ulte ori se a9un,e la o si#ilaritate
accentuat% at3t psi5olo,ic% c3t 'i fizic.
fa#ilia cu un singur copil> este un #odel foarte 1nt3lnit acu# la fa#iliile tinere de la noi.
Este tipul de fa#ilie care 1#pline'te nevoia de paternitate a partenerilor% dar 'i previne
suprasolicitarea econo#ic 'i psi5olo,ic deter#inat de prezena #ai #ultor copii. Dac
fa#ilia este funcional% ec5ili(rat% atunci copilul se dezvolt 'i el nor#al> de re,ul% el va
si#i nevoia unui frate sau sor. Dac nu va avea un vr care s in loc de frate% atunci el 1'i
va dori prieteni. 7stfel% 1n funcie de caracteristicile sale personale va deveni ti#id% izolat%
sau di#potriv% socia(il. Copilul se si#te 1n atenia a#(ilor prini% ceea ce este un lucru
(un% dar cresc 'ansele rsfului 'i a centrrii excesive pe sine. Poate% datorit suprainvestiiei
e#oionale a prinilor% s r#3n 1n starea de copil pentru #ult vre#e% de'i% fizic% este un
adult. Pentru c trie'te #ai #ult 1ntre aduli% copilul interiorizeaz u'or tririle acestora%
ceea ce poate duce la conflicte interioare 'i la 1nt3rzierea sau accelerarea #aturizrii. 7re
#ulte 'anse de a se dezvolta% deoarece (eneficiaz de toate resursele fa#iliei. Dar dac
48
inti#itatea 1ntre parteneri are de suferit 8relaiile de afeciune s2au rcit% exist conflicte sau
(oli% etc.:% copilul unic este u'or atras 1n coaliii cu unul dintre prini 1#potriva celuilalt. "e
1nt3lnesc astfel nu#eroase fa#ilii 1n care #a#a se coalizeaz cu copilul 1#potriva tatlui%
datorit rolului ti#puriu pe care 1l are #a#a 1n relaionarea cu copilul> varianta invers este
#ai rar 1nt3lnit% de'i se 1nt3lne'te 1n cazul #a#elor cu pertur(ri #a9ore de co#porta#ente
8de exe#plu% datorate unor (oli fizice 'i psi5ice:. 7stfel% copilul poate su(stitui rolul de
partener sau de confident% 1n funcie de sexul copilului 'i de nevoile ne1#plinite ale
printelui. De aceea% copilul poate dezvolta o loialitate exa,erat fa de printe 8sau prini:%
ceea ce va deter#ina dificulti 1n asu#area rolului de partener 1n viitoarele sale relaii.
0oialitatea poate fi a#estecat cu senti#ente de vin pentru nefericirea printelui%
senti#ente de neputin% ne1ncredre 1n sine.
fa#ilia cu doi copii> este un #odel de fa#ilie foarte apreciat 'i foarte 1nt3lnit. +arele avanta9
este c fraii 1nva s se accepte% s se iu(easc% s cola(oreze% s ne,ocieze. @2e au unul pe
altul= se spune deseori% accentu3nd faptul c oric3nd se pot a9uta 'i spri9ini. -olurile 1n cas
sunt 1#prite pe sexe 'i 1n ordinea apariiei 8sau ordinea 1n fratrie:. 7pare 1ntre ei 'i
feno#enul co#petiiei% #ai ales pentru dra,ostea prinilor 'i pentru resursele #ateriale.
Co#petiia este #ai evident la fraii apropiai ca v3rst. 7ceast co#petiie nu este
ne,ativ% este c5iar de dorit% pentru c ea sti#uleaz a(ilitile de ne,ociere 'i de a face fa
societii unde copilul va 1nt3lni foarte #uli e,ali% nu doar unul. Conteaz 'i sexul copiilor
1n #anifestarea afeciunii% dar 'i a conflictelor$ dac sunt de acela'i sex% afeciunea poate fi
#ai de,ra( ca#aradereasc% dar 'i contri(uie la for#area unor tendine 5o#osexuale> dac
sunt de sexe diferite% atunci uneori afeciunea poate fi a#estecat 'i cu senti#ente erotice%
repri#ate de ta(u2ul incestului sau nu 8depinde de atitudinea prinilor:. 7par des coaliii%
cele #ai 1nt3lnite fiind 1ntre #a# 'i copii% sau #a#a cu un copil 'i tatl cu cellalt.
fa#ilia cu trei sau mai muli copii> 1n aceste fa#ilii% fraii au #ari 'anse s se for#eze unul
dup cellalt% s se creasc unul pe cellalt. Dac resursele #ateriale ale fa#iliei sunt
insuficiente% de #ulte ori% #ai ales 1n fa#iliile tradiionale% pri#ul copil va avea sarcini
si#ilare cu cele ale prinilor% adic de a ine ,ospodria% de a a9uta la cre'terea celorlali
copii% de a lucra atunci c3nd cre'te #ai #are. Cu alte cuvinte% va deveni ceea ce se nu#e'te
copil parental. Gricare dintre copiii din fratriile nu#eroase poate deveni parental% dar cele
#ai #ari 'anse le au pri#ii. 7cest rol de copil parental poate fi adaptativ dac apare 1n
fa#iliile nu#eroase 'i duce la o #ai (un funcionare a fa#iliei sau neadaptativ% c3nd
49
printele renun la rolul su 'i copilul tre(uie s 1l preia. Cei care au fost copii parentali 1n
fa#iliile de ori,ine pstreaz acest pattern de 1n,ri9ire 'i #ai t3rziu% inclusiv fa de proprii
parteneri 1n fa#iliile pe care le vor constitui. 4n alt feno#en destul de des 1nt3lnit este ca cel
din #i9locul fratriei s se si#t i,norat e#oional% ne,li9at% s dezvolte senti#ente de
frustrare% ne1ncredere 1n sine% furie. 7cest lucru poate deter#ina tul(urri de co#porta#ent
'i alte si#pto#e 8inclusiv (oli% insuccese 'colare 'i profesionale% dificulti de relaionare:.
criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneri$
2 familii )eterosexuale 2 1n care a#(ii parteneri sunt 5eterosexuali. Este fa#ilia cea #ai 1nt3lnit 1n
lu#e 'i asupra ei ne centr# do#inant 'i noi interesul>
2 familii )omosexuale 2 1n care cei doi parteneri sunt 5o#osexuali sau les(iene. Ei pot avea sau nu
copii% provenii din cstorii anterioare cu parteneri 5eterosexuali% sau prin adopie sau fertilizare in
vitro. Este un tip de fa#ilie #ai puin 1nt3lnit% nou aprut 1n aria tipolo,iilor fa#iliale. Exist doar
c3teva state europene care au acceptat cstoriile dintre partenerii 5o#osexuali% dar 1ncepe s fie din
ce 1n ce #ai acceptat de ctre alte state. Deoca#dat% sunt #ai acceptate cuplurile 5o#osexuale% fr
a fi le,alizate 1ntr2o cstorie. -elaxarea #entalitii 1n ceea ce prive'te orientarea 5o#osexual a
deter#inat apariia acestui tip de fa#ilie. ?otu'i% 5o#esexualii 'i les(ienele prefer 1nc s r#3n
cupluri% 'i #ai puin s 1nte#eieze fa#ilii. Ei pun un accent foarte #are pe li(ertatea personal 'i a
expri#rii sexualitii.
criteriul apartenenei culturale al partenerilor$
2 fa#ilii 1n care partenerii aparin aceleiai culturi> este tipul cel #ai frecvent 1nt3lnit.
2 fa#ilii mixte% 1n care partenerii aparin unor culturi diferite. Este un tip de fa#ilie care devine din
ce 1n ce #ai o(i'nuit o dat cu #ultiplele posi(iliti de cltorie dintr2o zon 1n alta a lu#ii% datorit
dezvoltrii te5nicii de co#unicare prin telefon% fax% internet. +ulte cupluri din ziua de astzi se
for#eaz 1n ur#a pri#elor contacte avute prin internet. 7vanta9ul este c internetul faciliteaz
punerea 1n contact a oa#enilor% fiind un adevrat a9utor pentru cei foarte ocupai cu cerinele
profesionale sau cei #ai izolai social. G astfel de fa#ilie #ixt are 1n fa nu#eroase provocri% 1n
special acelea de a ar#oniza 'i diferenele de cultur% de tradiii% alturi de cele personale care exist
1n orice fa#ilie. ;n -o#3nia cele #ai frecvente cazuri de fa#ilii #ixte sunt cele realizate 1ntre
ro#3ni 'i un,uri% 1ntre ro#3ni 'i ne#i% 1ntre ro#3ni 'i rro#i% dup care ur#eaz celelalte tipuri de
co#(inaii. Cei care realizeaz cupluri 'i fa#ilii #ixte cultural dau dovad de o #ai #are
desc5idere #ental 'i spiritual% #ai puin afectai de pre9udeci 'i #ai flexi(ili 1n ,3ndire 'i
co#porta#ent. ?oc#ai de aceea% sunt total de acord cu 7na ?uciocv26o,dan care spunea 1n cartea
50
pe care a coordonat2o @Hocaia fa#iliei 1n dezvoltarea co#unicrii interetnice 1n -o#3nia 8studii 'i
cercetri:= c$ fa#iliile tinere etnic #ixte dein un potenial re#arca(il 'i resurse pozitive 1n a depsi
pre9udecile 'i strile tensionale inter2etnice 'i c ele pot contri(ui la dezvoltarea unor relaii
pozitive 1ntre #e#(rii diferitelor naionaliti= 81..6% p. F7:.
-olurile fa#iliale
-olurile
)3
sunt seturi coerente de co#porta#ente a'teptate de la o persoan 1n virtutea poziiei pe
care o are 1ntr2un siste#% ,rup% societate. Dac vor(i# de fa#ilie% atunci rolul familial reprezint
setul coerent de comportamente pe care mem$rii familiei l ateapt de la fiecare cellalt mem$ru
n funcie de po!iia pe care o ocup n sistemul familial. 7stfel% pute# identifica ur#toarele tipuri
de roluri fa#iliale$
2 -ol con9u,al 8de partener% de soOsoie: vizeaz relaionarea cu soulOsoia>
2 -ol parental 8de printe: vizeaz relaionarea cu copiii>
2 -ol fratern 8de frate: vizeaz relaionarea cu fraii.
Pro(le#a este c nu exist co#porta#ente clare% sta(ilite 'i acceptate de toat lu#ea pentru
fiecare dintre aceste roluri. /iecare dintre noi consider c anu#ite co#porta#ente tre(uie s existe
la un partener% la un printe% la un frate. ?otu'i% pute# extra,e c3teva ele#ente co#une$
-ol con9u,al Cunoa'terea de sine 'i a partenerului>
"atisfacerea reciproc a nevoilor afectiv sexuale% a intereselor 'i aspiraiilor
referitoare la viaa de cuplu>
"usinere reciproc 1n ur#rirea sarcinilor 'i funciilor fa#iliei>
+odelarea inti#itii 'i a vieii de cuplu pentru copii>
"ti#ularea funcionrii cuplului prin folosirea tuturor resurselor personale.
-ol parental Cre'terea 'i educarea copiilor>
/or#area identitii sexuale a copiilor>
"ti#ularea evoluiei 'i dezvoltrii personalitii la copii.
-ol fratern ;nvarea traiului alturi de e,ali 8prin afeciune% rivalitate% solidaritate%
co#petiie% conflict% ne,ociere:>
23
Gsterriet5% P. 81.73: /opilul i familia 8trad.:% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti.
51
Co#pletarea identitii de sine 'i a celei sexuale>
"usinerea afectiv 'i co#porta#ental 1n diferite situaii.
;n unele fa#ilii pot exista carene 1n 1ndeplinirea rolurilor fa#iliale. 7cestea pot consta 1n$
exacer$area rolului% adic de exe#plu% soul sau soia s se dedice exclusiv rolului con9u,al%
ceea ce poate duce la senti#ente de sufocare% de culp 'i control 1n partener 'i la i,norarea
copiilor> exa,erearea rolului parental$ se 1nt3#pl des ca #a#ele s fac acest lucru% fc3nd din
#aternitate scopul de a exista% un scop 1n sine% pun3nd totul% c5iar 'i pe ele% pe planul doi
1ntotdeauna> 5ipertrofierea rolului fratern apare 1n situaiile 1n care un frate 1'i poate 1ndrepta
1ntrea,a atenie% ,ri9 'i via spre fraii si% i,nor3nd propriile nevoi 'i scopuri 8de exe#plu la
copii parentali:.
minimali!area rolului fa#ilial> de exe#plu% #ini#alizarea rolului con9u,al 'i 1ndreptarea spre
relaii extracon9u,ale% activiti profesionale% rol parental sau fratern% etc.> #ini#alizarea rolului
parental duce la ne,li9area copiilor sau privarea acestora de ,ri9a% atenia 'i satisfacerea nevoilor
pe care sin,uri nu 'i le pot 1ndeplini% ceea ce las ur#e 1n dezvoltarea personalitii lor> acest
feno#en apare la prinii i#aturi% la cei cu (oli fizice 'i psi5ice ,rave% la cei care 1'i respin,
propria sexualitate 8#a#e care 1'i respin, fe#initatea% tai care nu #anifest #asculinitate:%
prinii dependeni 8de alte persoane prini sau parteneri% de su(stane etc.:% prini do#inatori
'i a,resivi% prini insta(ili. +ini#alizarea rolului fratern apare atunci c3nd fraii se i,nor unii
pe alii% sau exist #ultiple tensiuni 'i conflicte 1ntre ei.
3. -amilia si rolul ei in #ezoltarea personalitatii prea#oles$entului
*nv#3ntul ro#3nesc actual se afl 1ntr2un efort de sc5i#(are 'i adaptare la cerinele
societii de#ocratice. +odernizarea 'i ridicarea calitii sale la nivelul standardelor educaionale
europene% #ereu re1nnoite% cer o exa#inare atent 'i #ereu actualizat 1n concordan cu evoluia
siste#elor de 1nv#3nt din celelalte ri europene. Eficiena actului educativ este dat de
disponi(ilitile educaiei de adaptare 'i autore,lare fa de sfidrile tot #ai nu#eroase ale spaiului
social.
/a#ilia
)!
este una din cele #ai vec5i for#e de co#unitate u#an ce asi,ur #eninerea
continuitii (iolo,ice% culturale a societii % satisfacerea nevoilor personale % asi,ur3nd senti#entul
si,uranei % #eninerii 'i dezvoltrii personalitii.
24
?urliuc% +. D. 8)00!: #si)ologia cuplului i a familiei% Editura Perfor#antica% *a'i.
52
-olul fa#iliei nu se #ai poate rezu#a la asi,urarea condiiilor de via pentru copil% la asi,urarea
suprave,5erii acestuia% ci tre(uie vzut ca pri#ul factor 1n educaia 'i instrucia copilului 'i un
continuator al cerinelor i#puse de practica educaional instituionalizat . /a#ilia este pri#a 'coal
a copilului 'i contri(uia pe care o are la educaia acestuia poate favoriza sau 1n,reuna activitatea
'colii. Din perspectiva sociolo,ic% fa#ilia este instituia funda#ental 1n toate societile.
/a#ilia este un K,rup social relativ per#anent de indivizi le,ai 1ntre ei prin ori,ine%
cstorie sau adopiuneK./a#ilia 1i d copilului pri#ele infor#aii despre lu#ea 1ncon9urtoare%
pri#ele nor#e 'i re,uli de conduit% dar 'i cli#atul socio2afectiv necesar satisfacerii tre(uinelor 'i
dorinelor sale.
<G#ul devine o# nu#ai prin educaie% dar educaia la r3ndul ei tre(uie s se sileasc s
ur#eze #ersul naturii % oric3t de departe ne2ar conduce= 2 Pestalozzi.
Nan 7#os Co#enius #eniona c actul educaional va fi eficient doar atunci c1nd fa#ilia%
'coala 'i societatea 1'i vor unifica eforturile. C5iar 'i 1n cadrul unui parteneriat educaional eficient
fa#iliei 1i revin% totu'i% cele #ai relevante funcii$
7si,urarea condiiilor favora(ile pentru securitatea 'i dezvoltarea psi5ofizic a copilului
Crearea #ediului relaional care ar influena direct socializarea copilului
Crearea unui cli#at psi5olo,ic favora(il pentru satisfacerea tre(uinei de respect de sine
a copilului 'i a condiiilor oportune pentru explorarea sineluiOautocunoa'tere
1ncura9area tentaiei copilului pentru autoeducaie
Gferirea unor #odele relaionale 'i co#porta#entale
De o(icei nucleul fa#iliei 1l for#eaz prinii 'i copii. "unt 1ns 'i situaii 1n care la acest
nucleu se #ai adau, (unicii% iar 1n unele cazuri 'i rudele apropiate 8unc5i% #tu'i: se i#plic sau
sunt i#plicate 1n activitatea educativ.
Cunoa'terea de ctre educatorii de profesie 8educatoare% 1nvtori% profesori 'i diri,ini: a
structurii fa#iliei elevilor are o #are i#portan% cci fiecare structur creeaz un cli#at educativ
specific.
*n fa#iliile for#ate din prini 'i copii% #a#a este cea care 1ncepe educaia% 1n pri#ul an de
via av3nd rol predo#inant% nu nu#ai 1n 5rnirea copilului cu# exa,erat se accentueaz% ci 1n
realizarea 'i a celorlalte di#ensiuni ale educaiei% 1ntre care cldura afectiv 'i for#area
deprinderilor ele#entare ocup pri#ul loc.
+a#a este pri#a persoan pe care o va iu(i copilul.7titudinea acestuia fa de alte persoane
este esenial deter#inat de relaia sa cu #a#a."e#nificaia pe care o vor avea pentru el #ai t3rziu
53
oa#enii 'i perspectiva 1n care el va considera raporturile posi(ile cu lu#ea depind de
#a#.Contactul copilului cu universul se realizeaz prin inter#ediul #a#ei.Ea este 1n aceea'i
#sur iniiatoare 'i pe plan intelectual 'i cultural .
+a#a este cea care 1l 1nva pe copil s a9un, la pri#ele ,esturi 1nde#3natice 'i la pri#ele
perfor#ane practice.7cesta este pri#a autoritate cu care se confrunt copilul.El face cuno'tin cu
pri#ele re,uli %cu pri#ele o(li,aii % cu pri#ele for#e ale #oralei.7stfel este necesar toat
dra,ostea #a#ei 'i un per#anent senti#ent de si,uran pentru a face posi(ile 1nceputurile adaptrii
copilului la exi,enele sociale.+a#a care nu consolideaz senti#entul de si,uran al copilului care
1i su(esti#eaz 1ncrederea 1n ea sau 1n el 1nsu'i % 1l face s se tea# de lu#e pune su( se#nul
1ndoielii 1ns'i dezvoltarea fizic a copilului.7cest rol de iniiator % de ,5id 'i de #odel are o
deose(it strlucire 1n pri#ii ani de via ai copilului.
Pe #sur ce copilul 1nainteaz pe treptele superioare onto,enetice% tatl preia atri(uiile
educative 1ntr2o #sur #ai #are. De fapt aceast defalcare a atri(uiilor este relativ% cci 'i sexul
copilului 1'i spune cuv3ntul 1n exercitarea influenelor educative% fetele r#3n3nd 1n sea#a #a#elor
% iar (ieii intr3nd 1n sfera de influen a tailor. -olul tatlui are la 1nceput #anifestri 1n (un parte
indirecte% dar aceasta nu2i 'tir(e'te caracterul esenial.7cest rol indirect nu tre(uie s ne deter#ine
s pierde# din vedere c tatl are de 9ucat 'i un rol direct.
Copilul cunoa'te prin tat un #od diferit de a fi 'i 1nva s se adapteze fr s se si#t
a#eninat 1n senti#entul su de si,uran.?atl 1'i exercit funcia sa esenial pe care o va pstra 'i
care const 1n a reprezenta 1n fa#ilie 'i #ai ales fa de copil o ordine a realitii diferit de aceea pe
care o reprezint #a#a.Copilul 1nva c tata #unce'te 'i toc#ai acestei #unci depus de tata la
serviciu i se datore'te si,urana de zi cu zi 'i plcerile din afara pro,ra#ului% care vin din ti#p 1n
ti#p s dea o culoare festiv existenei curente.-olul su de 1ntreintor 1i d un presti,iu
considera(il. 7cest persona9 plin de presti,iu %purt3nd aureola autoritii % a forei 'i puterii %este
evident reduta(il dar 'i atr,tor% copilul fiind #3ndru de el %dorind s2i se#ene.
Prezena (unicilor 1n fa#ilie ar tre(ui s exercite influene (enefice 1n educaie. Pi a'a se 'i
1nt3#pl 1n acele fa#ilii 1n care (unicii 1'i 1nele, corect rolul de cola(oratori ai prinilor. ;n
#o#entul 1ns c3nd (unicii fac exces de zel % consider3ndu2se 1n continuare prinii tuturor 'i
trat3ndu2'i copiii ca pe ni'te copii% influena (unicilor devine duntoare prin faptul c 'tir(esc
autoritatea prinilor.
?otu'i unii (unici au de 9ucat un rol pozitiv 'i util at3t fa de prini c3t 'i de copil.;n afar
de a9utorul real 'i eficace pe care 1l pot aduce tinerilor prini an,a9ai din plin 1n lupta pentru
54
existen% susin3ndu2i 'i secund3ndu2i 1n sarcina lor educativ 'i 1nlocuindu2i c3teodat te#porar %ei
1ndeplinesc fa de copii o funcie du(l.
/iind reprezentanii trecutului ei introduc 1n perspectiva infantil noiunea de altdat%de
continuitate a vieii 'i de 1nlnuire a ,eneraiilor.Copiilor nu le stric s cunoasc pe l3n, i#a,inea
adulilor 1n plin inflorire 'i activitate 'i pe aceea #ai senin 'i #ai ti5nit oferit de adultul care
1#(tr3nind % prive'te existena de pe o poziie #ai retras .7ce'tia au ti#p s2l asculte pe copil %s2i
rspund sau s2i istoriseasc 1nt3#plri personale.?atl arat cu# se procedeaz acu# % 1n ti#p ce
(unicul poveste'te cu# se proceda odinioar% trans#i3nd astfel o 1nelepciune 'i un ele#ent
conte#plativ care nu sunt lipsite de valoare./r 1ndoial exist (unici crora nu le lipsesc
aptitudinile peda,o,ice."unt situaii c3nd au #ai #ulte aptitudini dec3t prinii 'i acest lucru este 1n
(eneficiul copiilor.
Pi #ai ,rave sunt acele situaii 1n care rudele apropiate dau sfaturi% 1ndru#ri 'i directive 1n
educaia din fa#ilie #otiv3ndu2'i acest a#estec prin a9utorul #aterial pe care l2au acordat prinilor.
;n procesul educaional ponderea cea #ai #are a influenelor le revine prinilor 8sau
persoanelor care 1i 1nlocuiesc: 'i fa#iliei 1n 1ntre,i#e. Cei doi prini pot avea aceea'i atitudine
funda#ental de acceptare sau de inacceptare 'i o pot expri#a 1n #od diferit sau ase#antor.7
pretinde c #a#ele sunt 1n ,eneral 1nclinate spre supraprotecie sau indul,en % iar taii spre
respin,ere sau autoritaris# este o expri#are cu totul si#plist.G o(servare #ai atent scoate 1n
evide exe#ple care contrazic acest #od de a ,3ndi .;n realitate nu exist un #onopol al acceptrii
sau al neacceptrii care s revin unui printe sau altuia.
Pentru conturarea unei personaliti de succes fa#ilia tre(uie s cola(oreze cu 'coala fapt ce
va influena pozitiv procesul de educaie al copilului pentru o civilizaie de#ocrat 'i li(er % care
s2i confere posi(iliti #ultiple de afir#are.*ndiferent de perspectiva din care a# considera2o%
fa#ilia 1ndepline'te un rol co#plex % 9uridic%econo#ic% cultural 'i educativ.G analiz a realitii din
'coala de astzi 1n intervalul de ti#p de dup 1.F. conduce spre o ,eneralizare de ordin teoretic 'i
anu#e aceea c #etoda de lucru a fa#iliei cu 'coala tre(uie s ai( la (az unificarea 1ntre,ului
ansa#(lu de #suri care contri(uie la educaia copiilor 1n spiritul drepturilor o#ului % pentru
afir#area deplin a personalitii fiecruia % portivit potenialului nativ 'i al #ediului fa#ilial 'i
social./a#ilia constituie un rezervor de #odele pe care le ofer copiilor% 1nlesnind astfel 1nserarea
lor 1n cultura societii."truind asupra #odelelor 1n procesul de educaie % +. Peretti
su(liniaz$=for#area personalitii nu e realizat prin cri % 'coal%interveniile autoritare ale tatlui
fa de copilul #are % ci se consolideaz 1n urzeala relaiilor trite 1n copilrie % adic 1n relaiile de
55
co#porta#ent cu persoanele 1nt3lnite zilnic % cu #odul lor de a explica % de a co#anda % de a cere %
de a expri#a senti#ente % preocupri % preferine=.
Capacitatea copilului de a capta 'i fixa i#a,ini 'i i#presii % de a tri intens situaii din viaa
real dep'e'te 1n #od o(i'nuit pe aceea a adultului.G explicaie aacestei receptiviti intense ar fi
aceea c 1n cazul copilului % con'tiina este departe de a fi saturat%totodat universul o(iectiv care
confrunt aceast con'tiin pstreaz 1n infinite detalii un acut caracter de noutate. /oarte
i#portant este 'i cercul de prieteni ai copilului % ,rupul de 9oac% un ,rup pri#ar care % de fapt
,raviteaz 1n 9urul ,rupului fa#ilial.
7ceste dou ,rupuri ofer pri#a experien de co#porta#ent social% aproape 1n acee'i
#sur.Cu toate c funcia cultural a fa#iliei st la (aza procesului de educare a copiilor % ea nu
tre(uie confundat cu funcia educativ./uncia educativ presupune o aciune diri9at 'i are astfel
caracter internaional.
Gpereaz prin expri#ri eseniale active av3nd ca finalitate inte,rarea eficient a individului
1n societate%dar acest lucru nu se realizeaz prin 1nsu'irea cvasi#ecanic a unor #odele % ci prin
for#area dup un anu#it ideal de personalitate.*ndividul se define'te ca personalitate 1n relaiile cu
ceilali indivizi% cu societatea 1n ansa#(lul ei.
El trie'te 'i acioneaz av3nd con'tiina apartenenei la un ,rup.De la dina#ica personalitii
1n plan individual tre(uie s se treac la dina#ica 1n plan social. 7cest funcie nu se #r,ine'te s
tind la asi,urarea unui siste# de te5nici 1n relaiile dintre individ 'i societate care s dea acestuia
din ur# #ini#ul de sta(ilitate necesar pentru conservarea ei % ci ur#re'te crearea de
individualiti (ine pre,tite % care s aduc o contri(uie #axi# la transfor#area 'i la pro,resul
societii.
-olul prinilor este foarte i#portant 'i tre(uie s fie puternic prin fer#itate% nu prin
severitate sau (rutalitate % prin r(dare 'i dra,oste . ?re(uie intensificat tot ceea ce este satisfctor
din partea copilului 'i raportate pro,resiv% i#pulsurile sale a,resive folosind #odelele.7stfel copilul
s se re,seasc 1n acest cadru 'i s prevad reaciile adultului de care este dependent. "c5i#(urile
afective sunt necesare acestei construcii pro,resive a <personalita'ii copilului=.
"c5e#a funda#ental a ,rupului fa#ilial % a cre'terii copiilor se for#eaz pe #odelul
relaiilor dintre prini% pe #odelul relaiilor dintre ace'tia 'i copil."2a constatat c cea #ai #are
parte dintre prini educ a'a cu# au fost educai.7stfel% copilul 1ncet% 1ncet va avea intenia de a le
face pe plac prinilor% accept3nd interdiciile 'i trec3nd de la perioada lui de <nu=% la aceea de <da=.
Dac tentativa de stp3nire a adultului asupra copilului este total% fr spaiu de li(ertate%
personalitatea acestuia va fi zdro(it sau c5iar va risca s prelun,easc aceast perioad de
56
opoziie.Dac i se interzice ceva copilului% nici prinii nu tre(uie s fac acel lucru% pe
considerentul c sunt aduli.Cu r(dare 'i fer#itate fc3ndu2se eforturi repetate de a2i spune care
sunt interdiciile 'i li#itele % copilul va 1nele,e c cel care face re,ulile este adultul.
Ha tre(ui s 1nelea, c aceste re,uli sunt vala(ile pentru toat lu#ea./a#ilia este cea care
asi,ur 5rana 'i 1#(rc#intea copiilor%ti#pul de 9oac%condiii de odi5n%sntatea.4n pro,ra#
ri,uros de via va avea ur#ri pozitive asupra dezvoltrii fizice. ?ot 1n fa#ilie copilului 1'i
for#eaz pri#ele deprinderi de i,ien personal 'i social%va fi o(i'nuit s utilizeze factorii naturali
8apa% aerul% soarele: pentru (unstarea or,anis#ului.
*n perioada pu(ertii% sc5i#(rile fiziolo,ice produse 1n or,anis# pun pro(le#e noi pentru
dezvoltarea fizic a copilului> prin 1ndru#ri perseverente 'i afectuoase% prin #odificarea re,i#ului
de odi5n% prin crearea unor noi deprinderi i,ienice% fa#ilia le va putea rezolva la ti#pul
potrivit.H.Pavelescu scria$ @Hiaa de fa#ilie ofer o nou treapt de #aturizare 'i difereniere
afectiv% prin nota de respect fa de autoritatea patern 'i dra,ostea fa de frai si surori...G fa#ilie
dezinte,rat % lipsit de afeciune 'i 1ncredere 1n copil este trau#atizant pentru copil 'i 1l face s
priveasc societatea cu tea# % ne1ncredere 'i suspiciune.Pri#ele reacii de neadaptare % 9ustificate de
con'tiina de a fi frustrat% se nasc 1n ase#enea cli#at de dezec5ili(ru % de tensiune 'i conflicte
fa#iliale=
;n fa#ilie copilul 1'i 1nsu'e'te li#(a9ul 'i corectitudinea 1n expri#are .7ceasta ofer
copilului aproxi#ativ .0[ din cuno'tinele uzuale2infor#aii despre plante% ani#ale% o(iecte casnice
% ocupaiile oa#enilor. /a#ilia se preocup 'i de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea
le dezvolt spiritul de o(servaie% #e#oria si ,3ndirea.Prinii tre(uie s dea explicaii corecte
copiilor s 1i 1nvee s utilizeze dicionarul pentru 1nsu'irea corect a explicaiilor.Este (inecunoscut
faptul c o deprindere ,re'it for#at este #ai ,reu de 1nlocuit cu una corect.
;n perioada 'colar #ic% fa#ilia vine 1n spri9inul 'colii% susin3nd K,ustul pentru cititK al
elevilor. Cel #ai i#portant este sti#ularea curiozitii copilului de a citi% prin cu#pararea unor cri
care s pun (azele unei #ici (i(lioteci.Prin prover(ul ro#3nesc $ @ Cartea face o#ul o# 'i altoiul
po#ul2 po# @se atest c prin carte se #o'tene'te de la 1nainta'i 'i se trans#ite ur#a'ilor
patri#oniul cultural al civilizaiei naionale 'i universale.
Cititul crilor % altdat un privile,iu%% devine un instru#ent la 1nde#3na oricui% 1n zilele
noastre .7cest activitate tre(uie s devin preocupare cotidian funda#ental % 1ntruc3t contri(uie
la 1#(o,irea vieii spirituale a fiecruia dintre noi.Din pcate 1n concurena acer( cu #i9loacele
#ass2#edia % audio2vizuale % 1n ulti#ii ani a pierdut teren #ai ales 1n r3ndul tinerilor.Pentru ca
apropierea de carte s devin o deprindere zilnic % iar plcerea de a citi o necesitate dorit 'i tit %
57
e necesar ca fa#ilia s se i#plice activ 1n apropierea copilului de #iracolul crii 1nc 1nainte de
1nvarea alfa(etului./a#ilia constituie pri#ul #ediu de via social 'i cultural % iar prin valorile
pe care le trans#ite copilului asi,ur pre#isele dezvoltrii intelectuale #orale 'i estetice.Gferind
copilului cartea de lectur printele% prin provocarea acestuia de a povesti% de a co#enta 'i de a
aprecia ceea ce l2a i#presionat% va realiza natural 'i firesc pri#ul exerciiu de for#are a 9udecii
estetice.
;n preadolescen
)&
este posi(il o deviere de la su(iectele strict le,ate de 'coal sau indicate
v3rstei fra,ede. Datoria prinilor este de a 1ndru#a 'i verifica copilul ca s citeasc ceea ce
corespunde v3rstei sale 'i s respecte lista lecturilor reco#andate. Dorinta de lectur poate deveni
excesiv% copilul sacrific3nd pro,ra#ul de odi5n.
Copilul o(ine rezultatele 'colare 1n funcie de #odul 1n care prinii se i#plic 1n procesul
de 1nvare. Prinii tre(uie s2i asi,ure copilului cele necesare studiului$ rec5izite 'colare% cri de
lectur% #anuale 'colare % c3t 'i condiii (une de #unc. Prinii tre(uie s2'i a9ute copiii la
1nvtur% dar a9utorul tre(uie li#itat la o 1ndru#are sau spri9in% nefiind indicat s efectueze te#ele
copiilor.7titudinea prinilor tre(uie s fie una de #i9loc s nu2l a9ute prea #ult pe copil% dar nici s
nu se intereseze deloc de rezultatele 'i purtarea acestuia.
Grice ,re'eal a prinilor % #ai ales 1n cazul c3nd este repetat des % duce la apariia unor
trsturi #orale ne,ative % care se fixeaz cu ti#pul. *n fa#ilie se for#eaza cele #ai i#portante
deprinderi de co#porta#ent$ respectul% politeea% cinstea% sinceritatea% decena 1n vor(ire% ordinea%
cu#ptarea% ,ri9a fa de lucrurile 1ncredinate. ;n realizarea acestor sarcini% #odelul parental a9uta
cel #ai #ult> printele este un exe#plu pentru copil.
Prinii le spun copiilor ce e (ine 'i ce e ru% ce e drept 'i ce e nedrept% ce e fru#os 'i ce e
ur3t 1n co#porta#ente %1i 1ndru# s fie socia(ili%s fie (uni cole,i 'i prieteni. 7ceste noiuni 1l a9ut
pe copil s se orienteze 1n evaluarea co#porta#entului su 'i a celor din 9ur. /or#3ndu2se aceste
atitudini 9uste fa de propria persoan se pot co#(ate unele 1nsu'iri ne,ative ca 1n,3#farea%
aro,ana %e,ois#ul.Educarea acestor caliti presupune co#(aterea izolrii 'i a individualis#ului% a
indiferenei fa de o# % a nesinceritii 'i a necinstei.4na din cele #ai fru#oase caliti care
1#podo(esc personalitatea o#ului este #odestia.G#ul #odest 'tie s2'i aprecieze #eritele la
adevrata lor valoare % fr a face caz de ele 'i a cuta s2i pun 1n inferioritate pe alii.+odestia
rezult dintr2o #are exi,en fa de sine 'i din respect pentru calitile celorlali oa#eni.
Copilul 1ns nu are posi(ilitatea s se autoaprecieze 9ust 'i tre(uie a9utat .+ulte ,re'eli se fac
toc#ai pentru c prinii supraapreciaz sau #ini#alizeaz calitile copilului.G(iectivitatea este
25
Pc5iopu% 4.% Herza% E. 81.F.: 8dolescen" personalitate i lim$a'% Editura 7l(atros% 6ucure'ti
58
a(solut necesar% de'i orice printe este 1nclinat % 1ntr2o #sur #ai #are sau #ai #ic s fac
aprecieri su(iective.+uli prini reu'esc s2 'i cunoasc 'i s2'i aprecieze 9ust copilul% 1ncura93ndu2i
calitile reale 'i corect3ndu2i ,re'elile .Cunosc3ndu2l vor 'ti 1n ce direcie s acioneze pentru a
preveni apariia unor 1nsu'iri ne,ative 8 1n,3#farea sau senti#entul inferioritii%aro,ana 'i
1ndrzneala exa,erat sau ti#iditatea:.
/actorii fa#iliali sunt ca proxi#itate 'i i#portan cei #ai i#portani 1n dezvoltarea unei
personaliti ar#onioase% 1n securizarea fizic% afectiv 'i #aterial a copilului.*ndiferent de #odul
de or,anizare% #ediul fa#ilial 1nte#eiat pe un siste# de interaciuni afective intense este apt de a
reaciona la tre(uinele copilului% de a participa 'i favoriza ela(orarea personalitii% a i#a,inii sale
de sine 'i despre lu#e.
Cola(orarea 'colii cu fa#ilia este o parte co#ponent a siste#ului ,eneral al activitii
educative.Pcoala nu tre(uie s corecteze sin,ur ,re'elile de educaie ale prinilor % deoarece
siste#ul acesta nu poate duce dec3t cu ,reu la rezultate (une.Ceea ce 1ndreapt 'coala poate s fie
anulat de #etodele ,re'ite folosite 1n continuare de fa#ilie . Este nevoie de o unitate de exi,ene 'i
de #suri % 'i aceasta face a(solut necesar cola(orarea dintre fa#ilie 'i 'coal.Du#ai 1#preun pot
corecta tot ce s2a ,re'it p3n acu# % pun3nd te#elia unei educaii #orale sntoase .
/a#ilia este locul de inserie a copilului 1n societate 'i 1n cultur% constituind #i9locul prin
care copilul este introdus 1n viaa u#an 'i 1n cadrul 1n care se ela(oreaz personalitatea sa
proprie.Du#eroase trsturi i#portante ale personalitii se constituie dup #sura situaiilor trite
de copii 1n s3nul fa#iliei.
7titudinile printe'ti deter#in pe copii s se diferenieze unii de alii destul de net pentru ca
particularitile pe care le prezint s se #anifeste clar 'i coerent 1n co#porta#entul curent sau 1n
expri#rile pe care su(iecii 1n'i'i le ofer prin unele teste de personalitate.
Cei doi prini sunt i#plicai 1n #od e,al 1n procesul educativ fa#ilial.Ei sunt
indispensa(ili % dar pot % 1n lar, #sur s fie su(stituii de 1nlocuitori adecvai % dac copiii 1i
accept pe ace'tia % fapt care depinde #ai ales de propria acceptare a copiilor de ctre prini.Grice
ne1nele,ere dintre prini % pune 1n pericol senti#entul de si,uran al copilului 'i deci ar#onia
dezvoltrii personalitii sale.Prinii tre(uie s fie convin'i c nu exist o #etod unic de educaie
infaili(il 'i universal vala(il %ci sunt #ai #ulte #etode % toate (une %dac sunt folosite adecvat% 1n
funcie de individualitatea copilului 'i de 1#pre9urrile concrete.
Personalitatea este 1ntotdeauna unic 'i ori,inal% aceasta 1ntruc3t fiecare porne'te de la o
zestre ereditar unic% sin,ular 8cu excepia ,e#enilor univitelini care posed erediti identice: 'i
#ai departe 1n c3#pul existenei sociale% fiecare str(ate un dru# anu#e% 1ncerc3nd o serie de
59
experiene variate% intr3nd 1n anu#ite relaii% toate av3nd anu#ite efecte asupra cursului dezvoltrii
personalitii.
;n realitate fiecare o# are un #od propriu 'i concret de ,3ndire 'i de si#ire% totu'i 1ntre
oa#eni nu sunt nu#ai deose(iri ci 'i ase#nri. "e 1nele,e c ase#nrile nu sunt totale% iar
tipurile nu reprezint dec3t o sc5e# ce per#ite o ,rupare prin aproxi#aie.
60
CAPI&*1U1 ,
DI-ICU1&78I1' PR'AD*1'SC'N8I1*R
INS&I&U8I*NA1I(A8I @I -AC&*RII D'
P*&'N8AR' AI INS'R8I'I S*CIA1'
CAPI&*1U1 ,
DI-ICU1&78I1' PR'AD*1'SC'N8I1*R INS&I&U8I*NA1I(A8I @I -AC&*RII D'
P*&'N8AR' AI INS'R8I'I S*CIA1'
1. Cauzele institu"ionaliz!rii
4nul dintre cuvintele cu cea #ai #are rezonan% indiferent de li#(a 1n care este expri#at%
este cel care denu#e'te a+an#onul.
;n li#(a9ul 9uridic
)6
% se declar a(andonat copilul care% 1n condiiile le,ii% se afl 1n ,ri9a unei
instituii% cu acreditare social sau #edical% de stat sau privat sau a unei persoane fizice% ca ur#are
a faptului c prinii% 1n #od vdit s2au dezinteresat de el% pe o perioad #ai #are de 'ase luni
8Du#itrana% 1..F:. Dezinteresul% 1n acest context% este definit ca 1ncetarea oricror le,turi 1ntre
prini 'i copil% le,turi care s dovedeasc existena unor raporturi afective nor#ale.
Precu# se o(serv% definiia a(andonului se situeaz 1ntr2un du(lu re,istru cel al
psi5olo,iei 'i cel al socialului. 7desea% 1ns% se #anifest o a treia i#plicare$ aceea a psi5iatriei% din
perspectiva creia a(andonul este definit ca fiind a(sena% sl(irea sau ruperea unei le,turi afective
de susinere care antreneaz lipsa o(li,aiilor #orale sau naturale care sunt le,ate de aceasta 'i
creeaz condiii favora(ile apariiei% la victi#% a unor tul(urri nevrotice sau psi5otice de tip reactiv
8Du#itrana% 1..F:.
7ria a(andonului este divizat 1n dou #ari sectoare$ cel al situa"iei e.e$tie #e a+an#on 'i
cel al sentimentului #e a+an#on% al tririi strii de prsire. 7t3t copilul aflat 1ntr2o situaie
concret de a(andon% c3t 'i cel care se si#te trind aceast stare fr ca ea s ai( o realitate fizic%
trec% fr 1ndoial% prin stri e#oionale la fel de intense% iar consecinele pot fi% 1n cele din ur#%
si#ilare.
Conse$in"a ime#iat! a actului de a(andon este% pentru cei #ai #uli dintre copii% intrarea 1n
lea,nul sau casa de copii. +ult ti#p% aceasta a fost considerat soluia cea #ai convena(il% at3t
pentru copii% c3t 'i pentru co#unitate% c5iar dac evidenele o infir#au. Du#ai 1n #o#entul c3nd
%%produsul< nesatisfctor al acestor instituii a fost adus 1n atenia con'tiinei pu(lice% a(ia atunci s2a
1nre,istrat o cre'tere a interesului pentru factorii care deter#in supraa,lo#erarea caselor de copii.
Pentru unele fa#ilii 1n dificultate% lea,nul constituie o soluie salvatoare. De'i provizorie%
instituionalizarea afecteaz dezvoltarea ar#onioas a copilului% c5iar 1n condiiile 1n care fa#ilia
pstreaz le,tura cu copilul.
26
Du#itrana% +. 81..F: /opilul instituionali!at% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti.
60
Separarea $opilului #e .amilie
2D
este o situaie stresant% ,eneratoare de frustrare afectiv%
cu consecine ne,ative asupra adaptrii 'i inte,rrii copilului 1n re,i#ul de via al instituiei de
ocrotire 'i asupra #aturizrii lui psi5osociale. ?utela de instituie a copilului a(andonat prin lea,n
'i casa de copii se realizeaz de la na'tere p3n la 1ncadrarea socio2profesional 'i do(3ndirea
autono#iei #ateriale. 7ceste instituii soluioneaz suplinirea fa#iliei% devenind %%fa#ilie su(stitut<%
prin preluarea o(li,aiilor fa#iliei de provenien% a o(li,aiilor de ocrotire 'i educaie a copilului.
G. Pop 81..F: consider c separarea copiilor de fa#ilie% 1n pri#ii ani de via% constituie una dintre
cauzele retardului de dezvoltare (io2psi5ic% retard recupera(il 1n ti#p.
&rans.erul dintr2o instituie 1n alta creeaz fondul crizelor de adaptare care% de ase#enea%
pre9udiciaz dezvoltarea 'i #aturizarea copilului. Cele #ai #ari pro(le# educative% su( aspectul
inte,rrii 1n re,i#ul vieii casei de copii 'i al perfor#anelor 1nvrii% sunt ridicate de copiii
provenii din fa#ilii dezor,anizate 'i din relaii de concu(ina9. Pentru cei care sesizeaz 'i% #ai
t3rziu% con'tientizeaz c aparin fa#iliei% a(sena condiiilor #ateriale fiind pretextul a(andonrii 1n
fapt% raportarea la o fa#ilie deter#in stru$tura $omple/elor #e proenien"! )i #e
institu"ionalizare% cu efecte ne,ative asupra ec5ili(rului (io2psi5ic ,eneral al #aturizrii (io2psi5o2
sociale.
;ntreruperea sau a(andonarea relaiilor copil2printe% 1n condiiile dezertis#ului fa#ilial%
devine o situaie frustrantOstresant% ,eneratoare de dezec5ili(re (iolo,ice 'i psi5ice% cu consecine
severe asupra dezvoltrii copilului. "epararea copilului de fa#ilie% 1n condiiile a(andonului real sau
si#ulat 'i internarea 1n instituiile de ocrotire ,enereaz feno#enene de frustrare% prin privarea
acestora de satisfacerea% 1n fa#ilie% a tre(uinelor pri#are 8de 1n,ri9ire% securitate afectiv: 'i a
tre(uinelor psi5osociale 8de apartenen% identificare% co#unicare:.
/rustrarea copilului de inti#itatea relaiilor fa#iliale deter#in dezec5ili(re (iolo,ice 'i
psi5ice care se vor co#pnesa 1n cli#atul socio2educaional al lea,nului 'i al casei de copii. Cu c3t
v3rsta este #ai #ic% cu at3t consecinele frustrrii% pe plan psi5oco#porta#ental% sunt #ai severe.
Cercetrile desf'urate 1n c3#pul efectelor instituionalizrii asupra psi5icului u#an 1n dezvoltare%
1n pofida criticilor% au dus la sta(ilirea c3torva fapte a cror realitate este incontesta(il% de'i
#ecanis#ele 'i condiiile de producere a lor nu sunt pe deplin evaluate.
"tudii i#portante relev faptul c 1ntrea,a evoluie fizic 'i psi5ic a copilului dintr2o
instituie este profund dependent de distorsiunile introduse de aceast condiie funda#ental a
vieii sale% aceea de a fi privat de afectivitatea adultului% de a fi co#plet lipsit de posi(ilitatea de a2'i
27
Pop% G. 81..F: /opilul a$andonat% Editura 7ndo ?ours% ?i#i'oara.
61
1ndeplini tre(uinele de (az ale vieii sale psi5osociale% tre(uine de dependen 'i nevoia de
afiliaie.
0a copiii instituionalizai% se o(serv o 1nt3rziere clar 1n dezvoltarea fizic 'i #otorie%
existena feno#enului de %%piticis# de deprivare< 8deprivation dJarfis#:% caracterizat prin$ statur
extre# de #ic 'i% adesea% foa#e exa,erat% o 1nt3rziere accentuat a #aturizrii sc5eletului 'i a
sexualitii 'i controlul sfincterelor instalat t3rziu% caracteristic pentru copil fiind enure!is2ul
8Du#itrana% 1..F:.
Copiii instituionalizai
)F
#ai prezint tul+ur!ri En $omportamentul so$ial% ca ur#are a
ina(ilitiii acestora de a for#a 'i pstra relaii cu ceilali% a incapacitii de a respecta re,uli% a lipsei
senti#entului de vinovie 'i o tul(urare e#oional profund care st% 1n fapt% la (aza celorlalte
distorsiuni. Prezena% #anifestarea 'i ,ravitatea acestor feno#ene ne,ative nu se 1nre,istreaz la toi
copiii 1n #od unifor#. /oarte pro(a(il% ele nu sunt inte,ral efecte ale instituionalizrii. /actorii
ereditari% precu# 'i cei socio2 culturali pot afecta% 1n #od funda#ental% ta(loul.
De ase#enea% aspecte care in de fiecare copil 1n parte% cu# ar fi experiena lui de via%
proveniena 8a9un, 1n casa de copii din lea,n sau din fa#ilie:% prezena 1n instituie a frailor 'i
surorilor% existena sau a(sena unui adult din fa#ilie care s viziteze re,ulat copilul% toate aceste
aspecte pot constitui% 1n funcie de copil% deter#inri i#portante.
Izolarea so$ial! a copilului 'i a+sen"a leg!turii a.e$tie primare cu #a#a sau cu un
1nlocuitor al acesteia au fost trsturi depistate de ti#puriu ca fiind responsa(ile pentru pro(le#ele
copiilor din instituie. ;n aceast privin% Provence 'i 0ipton 81.6): vin cu o descriere condensat a
realitilor vieii instituionale% constat3nd c adolecenii au nevoie de a fi 1n,ri9ii 1n principal de o
sin,ur persoan% pentru a2'i asi,ura dezvoltarea #intal 'i e#oional adecvat 8apud Du#itrana%
1..F:.
Du#rul #are al persoanelor care lucreaz 1n instituii duce la o fra,#entare a 1n,ri9irii 'i la
o lips a continuitii care fac #ai dificil dezvoltarea% la copil% a con'tiinei despre sine 1nsu'i 'i
despre #ediu. 7cest fapt #arc5eaz puternic capacitatea de 1nvare% 1n sens lar,. De ase#enea% este
nevoie de o anu#it cantitate de ti#p acordat fiecrui copil 1n parte% fr de care dezvoltarea
acestuia poate suferi 'i se 'tie c cei #ai #uli copii din instituii nu pri#esc destul 1n,ri9ire de tip
#atern. Cele dou autoare consider c lipsa unei 1n,ri9iri personalizate este un alt deficit i#portant.
7ici% ele eu 1n vedere dou lucruri. Pri#ul este interesul 'i i#plicarea e#oional a persoanei
care 1n,ri9e'te de copil 1n instituie% 1n,ri9ire care% extre# de rar% se poate co#para cu cea a #a#ei
28
Du#itrana% +. 81..F: /opilul instituionali!at% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti
62
pentru propriul su copil. Comuni$area #intre mam! )i $opil
2:
care ofer unul dintre cele #ai
i#portante ele#ente 1n dezvoltarea lui este redus la #ini#u#. 7l doilea ele#ent se refer la
faptul c 1n,ri9irea copilului instituionalizat este rutinizat la #axi#u# 'i% doar ocazional% este
le,at de nevoile specifice ale unui anu#it copil la un #o#ent dat. Copilul are foarte puine
experiene 1n care adultul rspunde necesitilor sale atunci c3nd le expri# 8de exe#plu% a2i da de
#3ncare atunci c3nd 1i este foa#e 'i nu dup orare fixe: 'i% astfel% prile9urile 1n care copilul poate
1nva efectiv ce anu#e ori cine anu#e 1i aduce confort sau plcere sunt rare 'i srace 1n coninut.
0e,at de celelalte a(sene% apare 'i lipsa rela"iilor personale )i #e #ragoste. 7ceast tre(uin
ne1#plinit pentru o relaie sta(il cu o persoan ori un nu#r #ic de persoane care s r#3n 1n
contact per#anent cu copilul pe care el poate 1ndrzni s le iu(easc 'i de care poate depinde% este
una dintre cele #ai serioase deficiene ale vieii instituionale 8Provence 'i 0ipton% 1.6) apud
Du#itrana% 1..F:.
2. -a$torii personalit!"ii prea#oles$en"ilor institu"ionaliza"i
4nul dintre factorii care intr 1n structura personalitii% influen3nd2o 1n dezvoltarea sa
ulterioar este a.e$tiitatea. 7v3nd 1n vedere faptul c exist o relaie str3ns 1ntre aceasta 'i
dezvoltarea ,eneral a personalitii copilului% lipsa #ragostei materne aduce pertur(ri ale
nor#alitii structurilor fizice 'i psi5ice% prin aciunea coroziv a (loca9ului afectiv. 0ipsa de
afectivitate 'i de #aturitate afectiv contri(uie la apariia unor dificulti adaptative 'i a unor devieri
de co#porta#ent% ca reacii de protest 1#potriva acestor lipsuri.
;n copilrie% rolul afectivitii% 1n procesul ,eneral al for#rii personalitii% cre'te% aceasta
fiind considerat una dintre cele %%'ase #ari fore< care deter#in cursul dezvoltrii 'i re,leaz
co#porta#entul% celelalte cinci fiind$ factorii fizici% fa#ilia% 'coala% condiia social 'i inteli,ena.
0a adolescente% aceast nevoie se a#plific% iar nesatisfacerea lor las ur#e ad3nci 1n via%
influen3nd% 1n #od direct% nu nu#ai conduita% ci 'i dezvoltarea intelectual% ceea ce face ca
adolescena s #ai fie nu#it 'i %%v3rsta afectiv< 8/lorescu 'i /ri#an% )000:.
Du#eroase cercetri au evideniat relaia str3ns care exist 1ntre dezvoltarea afectiv 'i
dezvoltarea ,eneral a personalitii copilului% 1ncep3nd cu latura (iolo,ic 'i tre#in3nd cu cea
psi5olo,ic% relaie concretizat 1n ur#toarele aspecte$ frustrrile afective duc% prin anu#ite
#ecanis#e fiziolo,ice% la #odificri so#atice% scoaterea copilului din #ediul necorespunztor din
punct de vedere afectiv sau corectarea 1n (ine a acestui #ediu duc la 1ncetarea tul(urrilor.
*nfluena ne,ativ a lipsei de afectivitate opereaz 1n ur#toarele direcii$ copilul devine tot #ai
29
Gsterriet5% P. 81.73: /opilul i familia 8trad.:% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti
63
1nc5is 'i #ai rese#nat% izol3nduse% apare #ai a,resiv 'i c5iar violent% persor#anele intelectuale nu
dep'esc #ediocritatea 'i 1ntre,ul co#porta#ent este pertur(at.
Este de necontestat faptul c feno#enul de $aren"! a.e$ti! deter#in senti#entul de
frustrare% datorat% 1n parte% unei interferene cu relaiile de ata'a#ent 'i% pe de alt parte% efectelor
unui #ediu 1ncon9urtor nou% strin 'i rece. -etardarea intelectual pare a fi datorat unei experiene
neplcute 'i trau#atizante% tul(urrile apr3nd datorit pertur(rii relaiilor interepersonale. 7ceasta
accentueaz i#portana special a afectivitii 1n pri#ii ani de via% 1n for#area relaiilor
interu#ane% 1n dezvoltarea personalitii 'i dezvoltarea social. Distru,erea relaiilor de ata'a#ent%
prin separarea sau inco#pati(ilitatea ata'a#entului% poate deter#ina anxieti ,rave care 9oac un
rol c5eie 1n unele depresii ale copilului.
N. 6oJl(E 81.&): a o(servat c% dintr2un nu#r de copii instituionalizai% o parte au
mani.est!ri izi+ile ale #epri!rii a.e$tie cu alte cuvinte% au un co#porta#ent la(il% dictat de
nevoile e#oionale% 1n ti#p ce cealalt parte% fie a a9uns la o stare de neutralitate 1n acest do#eniu%
fie posed un o(iect al iu(irii o persoan din fa#ilie sau din afara ei care 1l viziteaz% fie% ceea ce
este #ai plauzi(il% copiii au un co#porta#ent interiorizat ori depresiv% cu a(andonarea speranei de
a c3'ti,a afeciunea cuiva 8apud Du#itrana% 1..F:.
0a co#porta#entul #anifest de deprivare afectiv% se adau, alte #anifestri care atest
tul(urarea ec5ili(rului e#oional$ fu, 'i anxietate% 5iperactivitate% incapacitatea de concentrare%
rezultatele 'colare sla(e.
0evE 81.37: sta(ile'te c3teva tr!s!turi tipi$e ale $opiilor institu"ionaliza"i% 'i anu#e 8apud
Du#itrana% 1..F:$ relaii superficiale% nici un senti#ent real o anu#it incapacitate de a si#patiza
oa#enii ori de a2'i face prieteni adevrai% o inaccesi(ilitate care exaspereaz pe cei care 1ncearc s2
i a9ute% nici un rspuns e#oional 1n situaii 1n care acesta ar fi nor#al s apar% o nepsare stranie%
prefctorie 'i 1ncercare de evaziune 8adesea% fr rost:% lips de concentrare la 'coal.
7celea'i rezultate le o(ine 'i 0. 6ender 81.!7:% for#ul3nd c5iar trsturile caracteristice ale
unui sindro# pe care 1l denu#e'te tul+urare $omportamental! psi6opati$!% sindro# specific
copilului a(andonat 1n instituie 'i pe care 1l descrie astfel$ %%Exist o incapacitate de a iu(i% ori de a
se si#i vinovat. Du exist con'tiin. Du exist capacitate de a conceptualiza 'i% #ai ales% ceea ce
este se#nificativ% 1n ceea ce prive'te ti#pul% nu exist un concept al ti#pului. 7ceast a(sen a
conceptului de ti#p este o caracteristic iz(itoare a structurii personalitii< 8apud Du#itrana%
1..F:.
64
E. +acavei
30
81.F.: ,se'te% 1n cadrul investi,aiilor sale% o serie de caracteristici% precu#
srcia repertoriului socioafectiv% stri afective preponderent ne,ative cu #anifestri stridente 'i
constat c tre(uinele afective ale copiilor 8dep'ind posi(ilitile de satisfacere a lor:% restrictiie
vieii 1n colectiv% pe fondul unei vulnera(iliti (iopsi5ice% declan'eaz stri de nervozitate
colectiv%#arcate de crize de afect 8pl3ns 'i furie% a,resivitate 'i autoa,resivitate:% atitudini
revendicative 8,elozie% posesivitate:% re,resii co#porta#entale suptul de,etului% le,natul. 7ceste
#anifestri sunt $onse$in"e ale nerozei #e a+an#on% datorat carenei afective #aterne 'i
ne,li9rii copilului de ctre adultulOsu(stitutul #atern.
0e,ate str3ns de pro(le#ele afective% foarte de ti#puriu apar 'i tul+ur!rile En
$omportamentul so$ial. ;ntre,ul co#porta#ent al copilului instituionalizat expri# apatie% trietee
% ne1ncredere 'i dezorientare. 6oJl(E 81.&): o(serv c exist un ,rad sczut de adaptare social la
cei care 'i2au petrecut anii copilriei 1n instituii% fa de cei care% 1n aceea'i perioad de ti#p% au fost
crescui 1n propriile fa#ilii% c5iar dac acestea nu ofereau cele #ai propice condiii.
G tre(uin social funda#ental este neoia #e a.iliere% expri#at prin preocuparea de a
sta(ili 'i #enine relaii afective pozitive cu alte persoane% precu# 'i prin dorina de a fi plcut 'i
acceptat. "tudiile efectuate au de#onstrat existena% la copiii instituionalizai% a unei puternice
tendine de afiliere care apare din teama #e respingere expresie a repetatelor experiene de
interaciune interpersonal e'uate 8Du#itrana%1..F:. Concluziile par a stipula faptul c deprivarea
social deter#inat de instituionalizare conduce la cre'terea nevoii de afiliere% precu# 'i la scderea
senti#entului propriei valori% a#(ele triri fiind ori,inate 1ntr2un punct de puternic anxietate.
;n cazul copiilor 'i al preadolescenilor instituionalizai% viciile 1n for#area autono#iei 'i a
responsa(ilitii% deficienele 1n educaia pentru via% lipsa #odelelor 'i lipsa de co#unicare cu
antura9ul de tineri 'i aduli% preu# 'i nei#plicarea preadolescenilor 1n luarea deciziilor i#portante
1n propria lor via au repercursiuni ne,ative asupra inte,rrii lor sociale ulterioare.
30
+acavei% E. 81.F.: +amilia i casa de copii% Editura 0itera% 6ucure'ti
65
CGDC04\**
+ediul fa#ilial este un factor extre# de i#portant pentru inte,rarea psi5ic]% social] si fizic]
a copilului. *nsta(ilitatea #ediului social duce la la aparitia diferitelor activit]ti antisociale. Certurile
frecvente% st]rile de tensiune% consu#ul exa,erat de alcool precu# si lipsa de educatie a copiilor
duce la delicventa in cadrul tinerilor.
G(iectul preocuparii per#anente a specialistilor si educatorilor tre(uie canalizat pe
potentialul creator al fiecarui #inor% potential care necesita sti#ulari. Considera# ca sunt necesare
reevaluari de pe pozitia constatarilor directe care sa reflecte distri(utia perceptiei si autono#iei
intelectuale ale #e#(rilor colectivitatii de preadolescenti institutionalizati.
Dezvoltarii cultului pentru fru#os constituie o latura extre# de sensi(ila a educatiei pentru
protectia valorilor. Daca se considera adevarata afir#atia ca civilizatia se desav3rseste prin arta%
tre(uie ca pro,ra#ul de re#odelare a constiintei preadolescentului institutionalizat sa contina si
ele#ente de initiativa creatoare. Culoarea% for#a% lu#ina% ar#onia% di#ensiunea si 1n ,eneral
KpatosulK actului de creatie este o verita(ila a#prenta a personalitatii si evidentiaza o(li,atoriu at3t
valentele pozitive c3t si carentele ec5ili(rului psi5ic.
Preadolescenii instituionalizai au o(inut o #edie se#nificativ #ai #are a notelor la
autoaprecierea i#a,inii de sine% co#parativ cu cei neinstituionalizai% ceea ce se#nific o
discrepan #ai accentuat intre percepiile lor cu privire la propriul Eu actual 'i expectanele le,ate
de devenirea Eului 8Eul ideal:.
*n sc5i#(% diferena intre #edia notelor la sti#a de sine ,lo(al% o(inut de lotul
preadolescenilor instituionalizai 'i #edia notelor% o(inut de lotul preadolescenilor
neinstituionalizai a fost nese#nificativ statistic. Cu toate acestea% preadolescenii instituionalizai
au o(inut% in co#paraie cu preadolescenii neinstituionalizai% #edii se#nificativ #ai sczute la
di#ensiunile sti#ei de sine% le,ate de sinele emoional% sinele social% respectiv de sinele proiectiv.
Cercetarea noastr a evideniat o discrepan intre Eul actual perceput de preadolescenii
instituionalizai 'i Eul ideal ceea ce ar dori ace'tia s a9un,. 7ceast discrepan este expresia
unor dificulti pe care preadolescenii instituionalizai le inta#pin in cunoa'terea de sine.
De aceea% consider# c un pro,ra# pentru cunoa'terea de sine 'i i#(untirea i#a,inii de
sine ii poate a9uta pe preadolescenii instituionalizai s se accepte cu resursele pe care le dein% s
inte,reze pro(le#a fa#ilial in propria lor istorie de via% s do(andeasc respectul de sine necesar
unei nor#ale inte,rri psi5ice 'i dezvoltri din punct de vedere social 'i professional.
AN'F'
S$ala '&'S AN'FA 1
Instru$"iuni
Cu a9utorul ur#toarelor 1ntre(ri poi s2i analizezi senti#entele pe care le ai fa de
propria ta persoan 'i% precu# 'i c3t de eficient e'ti 1n propriile tale aciuni.
7ceast autoapreciere va fi real doar dac vei rspunde spontan 'i sincer la toate 1ntre(rile
c5estionarului.
Cite'te2le cu atenie 'i ale,e rspunsul D7% c3nd afir#aia corespunde conduitei tale
o(i'nuite sau rspunsul D4% c3nd acesta nu i se potrive'te.
Dup ce ai ter#inat de co#pletat c5estionarul% verific dac ai rspuns la toate cele 60 de
1ntre(ri. Du pierde ti#p cu ezitrile.
-spunde c3t #ai repede posi(il% opt3nd pentru varianta care se potrive'te cel #ai (ine
felului tu o(i'nuit de a ,3ndi sau de a si#i.
1. + 1nfurii cu u'urin.
!. *nfi'area #ea este apreciata ca plcut% atr,toare.
1&. "in,urul lucru care conteaz 1n via este s c3'ti,i #uli (ani.
1.. Corpul #eu este (ine proporionat.
3). Cred c este plictisitoare co#pania #ea.
!0. ?rec cu u'urin de la r3s la lacri#i.
!&. Du # si#t (ine dec1t atunci c1nd sunt sin,ur.
&3. 7# influen asupra celorlali.
&F. C1nd # aflu 1ntr2un ,rup 1ncerc un senti#ent de izolare.
60. "unt #3ndru de rezultatele #ele 'colare.
C6estionarul pentru autoapre$ierii imaginii #e sine AN'FA 2
Cuvintele de #ai 9os expri# 1nsu'iri variate pe care oa#enii le pot avea 1n diferite ,rade.
Cite'te cu atenie fiecare cuv3nt 'i pune c3te un %%Y= 1n coloana intitulat %%/um sunt n pre!ent=% 1n
dreptul fiecrui cuv3nt care% dup prerea ta% expri# o 1nsu'ire care te caracterizeaz.
7poi% fr a privE se#nele pe care le2ai fcut 1nainte% recite'te lista 'i pune% de aceast dat%
c3te un %%G= 1n coloana intitulat %%/um a dori s fiu= 1n dreptul fiecrui cuv3nt care expri#% dup
prerea ta% 1nsu'irea pe care ai dori s o ai.
0ucreaz cu atenie 'i c3t de repede poi.
%um sunt &n prezent '() %um a* dori s fiu '+)
E#otiv 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*#presiona(il 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Blu#e 8ea: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*ndependent 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Prietenos 8oas: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
7#(iios 8oas: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*nteresant 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Cinstit 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
7tr,tor 8oare: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
-ezervat 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Entuziast 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
G(i'nuit 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
"ensi(il 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
De#n 8: de 1ncredere ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*nteli,ent 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Co#od 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Hesel 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*nvidios 8oas: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Ener,ic 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Politicos 8oas: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
0ini'tit 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*scusit 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
"i,ur 8: pe sine ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
/lexi(il 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
B3nditor 8oare: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
/ra,il 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
"incer 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
-elaxat 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Puternic 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
Deasculttor 8oare: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
*#pulsiv 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
7patic 8: ^^^^^^^^ ^^^^^^^^
,-,.-+GRA/-E
1. 7llport% B. C. 81..1: 2tructura i de!voltarea personalitii 8trad.:% Editura Didactic 'i
Peda,o,ic% 6ucure'ti.
). 7.".+aLarenLo2 Carte pentru prini %E.D.".P.%6ucure'ti % 1.61
3. C5elcea% ". 81..F: Dicionar de psi)osociologie% Editura *nstitutului Daional de *nfor#aie%
6ucure'ti.
!. Ceo(anu% C.% 8)006:% Psi5olo,ia educaiei% Editura 4niversitatii @7l. *. Cuza= *a'i
&. Cos#ovici% 7.% 81..6:% Psi5olo,ie ,eneral% Editura Poliro#% *a'i
6. Coopers#it5% ". 81.F!: nventaire dKestime de soi. Manuel% _dition du Centre de PsEc5olo,ie
7ppli`uUe% Paris.
7. Crciun% 7. 81..F: "ti#a de sine vector al sc5i#(rilor adaptative. ;n 8nuarul
;niversitii ""#etre 8ndrei<. =om > 5 ?tiine 2ocio*;mane% /undaia 7cade#ic =Petre
7ndrei=% *a'i.
F. Dafinoiu% *. 8)00): #ersonalitatea. Metode calitative de a$ordare. %$servaia i interviul%
Editura Poliro#% *a'i.
.. Du#itrana% +. 81..F: /opilul instituionali!at% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti.
10. /lorescu% 0.% /ri#an% 0. 8)000: %ntogene!a de!voltrii n situaii de a$andon% Editura
/undaiei =7ndrei Pa,una=% Constana
11. Bolu% +. 81..3: Dinamica personalitii% Editura Beneze% 6ucure'ti.
1). MaEes% D.% Grrell% ". 81..7: ntroducere n psi)ologie 8trad.:% Editura 7ll% 6ucure'ti.
13. +acavei% E. 81.F.: +amilia i casa de copii% Editura 0itera% 6ucure'ti.
1!. +i5ilescu% *. 81...: +amila n societile europene% Editura 4niversitii% 6ucure'ti.
1&. +itrofan% *.% Ciuperc% C. 81..F: ncursiune n psi)osociologia i psi)osexologia familiei%
Editura +i5aela Press% 6ucure'ti.
16. +unteanu% 7. 81..F: #si)ologia copilului i adolescentului% Editura 7u,usta% ?i#i'oara.
17. Deculau% 7. 8coord.: 8)003: 2B de teste pentru cunoaterea celuilalt% Editura Poliro#% *a'i.
1F. Gsterriet5% P. 81.73: /opilul i familia 8trad.:% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti.
1.. Paul Popescu2Deveanu Psi5olo,ie% Editura Didactic 'i Peda,o,ic% 6ucure'ti 1..0
)0. Pia,et% N.% 81.6&:% Psi5olo,ia inteli,enei% Ed. Ptiinific% 6ucure'ti
)1. Pop% G. 81..F: /opilul a$andonat% Editura 7ndo ?ours% ?i#i'oara.
)). Popescu2Deveanu% P. 81.7F: Dicionar de psi)ologie% Editura 7l(atros% 6ucure'ti.
)3. -adu% *. 8coord.:% Druu% *.% +are% H.% +iclea% +.% Podar% ?.% Preda% H. 81..1: ntroducere n
psi)ologia contemporan% Editura "incron% Clu92Dapoca.
)!. "illa#E% D. 81..6: Dictionar de psi)ologie 8trad.:% Editura 4nivers Enciclopedic% 6ucure'ti.
)&. "tnciulescu% E. 81..7: 2ociologia educaiei familiale% Hol. *.% Editura Poliro#% *a'i.
)6. Pc5iopu% 4.% Herza% E. 81.F.: 8dolescen" personalitate i lim$a'% Editura 7l(atros% 6ucure'ti.
)7. Pc5iopu% 4.% Herza% E. 81..7: #si)ologia v&rstelor. /iclurile vieii% Editura Didactic 'i
Peda,o,ic% 6ucure'ti
)F. Pc5iopu% 4. 8coord.: 81..7: Dicionar de psi)ologie% Editura 6a(el% 6ucure'ti.
).. ?urliuc% +. D. 8)00!: #si)ologia cuplului i a familiei% Editura Perfor#antica% *a'i.
30. 4rsula Pc5iopu 'i E#il Herza 2 Psi5olo,ia v3rstelor% Editura Didactica 'i Peda,o,ica%
6ucure'ti2 1.F1
31. H. Pavelescu *nvitaie la cunoa'terea de sine Ed. "tiinific% 1.70 % 6ucure'ti
3). \a#fir% C.% Hlsceanu% 0. 8coord.: 81..3: Dicionar de sociologie% Editura 6a(el% 6ucure'ti.