Articol redactat de Sabina Hutu ,

Centrul de voluntariat Sigur.info Suceava

Cu totii folosim in ziua de azi Internetul, acesta ajungand sa fie ceva normal, uzual, parte din
viata noastra profesionala, sociala si chiar personala. Insa se intreaba cineva, atunci cand
deschide o fereastra de Internet, cand si in ce conditii s-a inventat acesta? Care a fost
punctul declansator al acestei masini globale de informatii? Si, mai important, cum a reusit
internetul sa capete o pondere a importantei atat de mare in vietile noastre? Cel mai probabil
nu!e aceea am dorit sa scriu acest articol pentru a trece in revista cateva puncte
importante din istoria Internetului.
"i bine, totul incepe in anul #$%& cand Compania '.".(.(. a creat primul modem care sa
poata transmite date binare pe o linie telefonica simpla. In #$)* incep investigatiile A.+.,.A.,
o agentie a -inisterului Apararii din S...A., in care /.C.,. (ic0lider isi apara cu succes ideile
privind o retea globala de calculatoare.
In anul #$)$ are loc conectarea primelor calculatoare intre patru universitati americane prin
Interface -essage +rocessor de catre (eonard 1leinroc0. In anul #$2#, *3 de calculatoare
sunt conectate la A.,.+.A.4.".5. si tot in acest an se trimite primul e-mail. .n an mai tarziu,
in #$2*, este creat Internet 4et6or0ing 7or0ing 8roup, organizatia responsabila cu
gestionarea Internetului. In anul #$23, Internetul ajunge si in "uropa. Anglia si 4orvegia se
conecteaza la Internet, fiecare cu cate un computer. Insa pentru prima data, in #$&*, se
defineste cuvantul ,,Internet,,. !oi ani mai tarziuse vor inregistra *999 de calculatoare
conectate la Internet, iar spre sfarsitul anilor #$&9 se vor inregistra peste #99.999 de
calculatoare conectate la intreaga lume, prin intermediul Internetului.
Abia in anul #$$# se anunta, pentru prima data public, 7orld 7ide 7eb. !upa aceasta data,
Internetul va e:ploda, va ajunge ca pana in pragul mileniului al treilea sa fie folosit de
milioane de internauti din intreaga lume ;3)&.%<9.999 in anul *999=.
In anul *9#3 s-a ajuns la recordul de *<9 de miliarde de e-mailuri transmise zilnic si in
fiecare minut se inregistreaza circa 2% de adrese de domenii noi.
+entru a concluziona putem afirma ca Internetul este o minune a tehnologiei, care, daca
stim s-o folosim, ne poate face viata mai usoara, iar daca nu, aceasta se poate transforma
intr-o cumplita pierdere de timp.
Istoria internetului in ,omania, vazuta prin ochii cercetatorului "ugenie Staicut> !e la retelele
japoneze la primele pagini .ro
de ,aluca +antazi, ?lad 'arza Hot4e6s.ro
(uni, #& noiembrie *9#3, ##>9& 666.ro *9 de ani
?inton Cerf, parintele Internet-ului, la ICI, nod "4C - iunie *99*
?inton Cerf, parintele Internet-ului, la ICI, nod "4C - iunie *99*
@oto> "ugenie Staicut
+rimul contact cu retelele de calculatoare l-a avut acum patru decenii, in /aponia, dar
niciodata nu si-a inchipuit ca va lucra toata viata in domeniu si ca aceste retele vor deveni
esentiale in viata de zi cu zi, a declarat intr-un interviu pentru Hot4e6s.ro "ugenie Staicut. In
prezent sef al departamentului ,A5(! la Institutul 4ational de Cercetare-!ezvoltare in
Informatica ;ICI=, Staicut a facut parte din echipa care a proiectat prima retea de calculatoare
din tara, care a instalat prima cone:iune permanenta la Internet intre ICI si .niversitatea
?iena si care a obtinut inregistrarea domeniului .ro. ?ezi in articol, pe larg, etapele parcurse
pentru conectarea ,omaniei la internet si cum arata domeniul informaticii inainte de anii B$9.
?ezi aici si alte povesti despre pionierii 666 in ,omania
(una aceasta se implinesc *9 de ani de la crearea primei retele de internet in scoli si
universitati.
*9#3 este si anul in care se implinesc *9 de ani de la aparitia domeniului .ro.
Hot4e6s.ro - primul ziar online din .ro - va prezinta o serie de interviuri cu persoanele
implicate direct in ,evolutia Internetului in ,omania.
In cazul in care cunoasteti persoane care au fost implicate in revolutia informatica in
,omania, pionieri ai .ro care doresc sa vorbeasca despre primii ani de internet in ,omania,
trimiteti datele lor de contact la redactieCatDhotne6s.ro si Hot4e6s.ro le va contacta pentru a
le publica povestile.
"ugenie Staicut a absolvit in anul #$2# @acultatea de "lectronica si 5elecomunicatii,
.niversitatea +olitehnica 'ucuresti, iar in #$&* a obtinut titlul stiintific de Edoctor inginerE de
la aceeasi universitate. (ucreaza la ICI din #$2#, in prezent avand functia de Sef
!epartament ,A5(! ;,omania 5op (evel !omain=. Activitatea profesionala desfasurata pe
parcursul a patru decenii se incadreaza in domeniul comunicatiilor electronice, al realizarii si
dezvoltarii de servicii pentru retele de calculatoare. In perioada oct. #$23 - martie #$2) a
efectuat un stagiu de specializare in /aponia, unde a participat la implementarea
protocoalele telnet si ftp in reteaua 1.I+4"5 a .niversitatii 1Foto, putand astfel cunoaste in
detaliu arhitectura si protocoalele A,+A4"5, ce aveau mai tarziu sa devina 5C+GI+.
,ep> Cum a aparut domeniul .ro si ce rol ati jucat dumneavoastra in aceasta EpovesteE care
a inceput in #$$3?
"ugenie Staicut
"ugenie Staicut
@oto> Arhiva personala
"ugenie Staicut> As incepe prin a ma referi mai intai la rolul meu si al colectivului de
specialisti de la ICI in aceasta poveste. ?oi prezenta un scurt istoric al realizarilor in
domeniul retelelor de calculatoare in ,omania, inainte de conectarea ,omaniei la Internet,
intrucat aceste realizari au legatura cu inregistrarea domeniului .ro la IA4A pe *) februarie
#$$3 si cred ca sunt putin cunoscute, mai ales de catre tineri. Am auzit de multe ori
intrebarea E!e ce ICI administreaza domeniul .ro?E.
,aspunsul este ca in anii #$$#-#$$*, cand s-a pus problema realizarii unei cone:iuni la
retelele internationale pentru comunitatea stiintifica din ,omania, la ICI e:ista un colectiv de
specialisti cu e:perienta destul de bogata in domeniul retelelor de calculatoare atat din punct
de vedere teoretic, cat si practic. Acest colectiv isi incepuse activitatea in primii ani dupa
#$29 sub indrumarea dr. ing. -arius 8uran.
@ara intentia de a ma lauda, mentionez ca am absolvit @acultatea de "lectronioca si
5elecomunicatiii din .niversitatea +olitehnica 'ucuresti in #$2#, fiind sef de promotie la
sectia de "lectronica Aplicata. (a repartizare am ales sa lucrez la ICI, refuzand sa raman
cadru didactic in +olitehnica, unul din posturile cele mai cautate. Ca sef de promotie am fost
primul care am intrat la comisia de rapartizare. +rofesorul ?asile Catuneanu, decanul
facultatii si conducatorul proiectului meu stat ;acum cred ca se numeste proiect de licenta=,
presedintele comisiei de repartitie, a fost surprins de decizia mea.
Ajuns la ICI am inceput sa lucrez in colectivul de interconectare calculatoare. @aptul ca am
venit la ICI ca sef de promotie m-a avantajat cumva, probabil ca asta a fost motivul ca am
fost propus pentru o bursa de studii postuniversitare in /aponia. Am ajuns astfel in /aponia
in octombrie #$23, unde am stat doi ani si jumatate. !ar lucrul cel mai important, am avut
sansa sa fiu acceptat la laboratorul +rofesorului 5oshiFu0i Sa0ai, la .niversitatea 1Foto, si
sa lucrez la realizarea retelei de calculatoare denumita 1.I+4"5, care era de fapt o copie a
retelei A,+A4"5, care tocmai fusese prezentata cu mare succes in anul #$2* la
International Conference on Computer Communications in S.A. In cadrul retelei 1.I+4"5,
in anii #$2<-#$2% am lucrat la implementarea serviciilor 5elnet si @5+ pe minicalculatoarele
japoneze -"(CA- 29, -ACC-2G@ si 4"AC **99G*%9, servicii ce au fost prezentate la
Conferinta +AC4"5 ;+acific Area Computer 4et6or0= in august #$$%, Sendai /aponia,
conferinta ce s-a bucurat si de prezentari din partea A,+A4"5.
Asa ca, daca anul acesta aniversam *9 de ani de Internet in ,omania, pentru mine sunt de
fapt <9 de ani de lucru neintrerupt in domeniul retelelor de calculatoare, cu precadere in
retele 5C+GI+. 5rebuie sa spun ca in #$23, cand am ales ca domeniu de studiu in /aponia
Eretele de calculatoare cu resurse distribuite pe o arie geografica largaE ;7A4=, nu banuiam
ca retelele 7A4 vor ajunge sa fie atat de utile in viata de zi cu zi a societatii, nici nu mi-am
inchipuit ca eu voi lucra toata viata in acest domeniu. -a gandeam ca va fi un domeniu de
lucru pentru #9-#% ani, dupa care voi face altceva.
In decembrie #$23 eram la un curs de limba japoneza la .niversitatea de (imbi Straine din
Asa0a. In vacanta de iarna am facut o vizita +rofesorului 5oshiFu0i Sa0ai de la .niversitatea
1Foto, unde urma sa-mi continui studiile in retele 7A4 incepand cu aprilie #$2<. Imi aduc
aminte ca prima intrebare pe care mi-a pus-o +rof. Sa0ai a fost Ede ce vreau sa studiez
retele 7A4?E. Sincer, nu mai stiu ce i-am raspuns. Aricum, nu cred ca raspunsul pe care l-
am dat era cel ce ar fi potrivit impactului pe care l-au avut retelele 7A4 in anii care au
urmat. Cred ca nici +rofesorul Sa0ai nu banuia ce mare impact vor avea retelele 7A4 in anii
ce vor urma. Imi mai aduc aminte ca in decembrie #$23, profesorul 5oshiFu0i Sa0ai mi-a
inmanat cateva articole publicate de echipa A,+A4"5 in A@I+S Conference +roceedings
#$2*.
Colectivul de retele al +rof. 5oshiFu0i Sa0ai, .niv. 1Foto "ugenie Staicut - ,andul 3, primul
din stanga, #$2<
Colectivul de retele al +rof. 5oshiFu0i Sa0ai, .niv. 1Foto "ugenie Staicut - ,andul 3, primul
din stanga, #$2<
@oto> "ugenie Staicut
In anii #$2#-#$23 citisem mai multe articole in reviste despre retelele de calculatoare, sincer,
nu intelegeam cum ar trebui sa functioneze. In schimb, cand am citit suita de articole despre
A,+A4"5, despre Interface -essage +rocessor, Host-Host +rotocol, file transfer protocol,
telnet protocol, initial connection protocol, function-oriented protocols, am inteles e:act cum
trebuie sa functioneze o retea de calculatoare. Autorii acestor articole, /. +ostel, S. Croc0er,
?. Cerf, ,. 1ahn, nu erau altii decat cei ce au creat A,+A4"5 ce avea sa devina Internet in
anii #$&9. ?inton Cerf a fost +resedintele 'oard-ului ICA44 timp de #9 ani dupa crearea
acestei organizatii in #$$&. S, Croc0er este actualul +resedintele al 'ord-ului ICA44.
Intors in tara in #$2), am continuat sa lucrez la ICI in cadrul laboratorului !."C ;!ezvoltari
.tilizari "chipamente de Calcul= in domeniul retelelor de calculatoare, atat in plan teoretic,
fundamental, cat si in plan aplicativ, ramanand atasat modelului simplu si eficient al
protocoalelor A,+A4"5. In plan teoretic, rezultate mai importante au constat in publicarea a
doua articole in #$&3 in revista I""" 5ransactions on ,eliabilitF in S.A in care prezentam
un model mar0ovian pentru evaluarea disponibilitatii unei retele de calculatoare cu comutare
de pachete, luand in considerare si fenomenul de congestie. -odelul publicat a fost folosit
de un specialist de la H5 'ell (aboratories, S.A, pentru simulare.
In plan aplicativ, impreuna cu alti colegi de la ICI, mentionez aici programatorii de e:ceptie
?asile +apadopol si Silviu Coman, dar si altii, am lucrat la proiectarea si realizarea unei
retele de calculatoare la nivel national in ,omania. +roiectul s-a numit ,"4ACG,"4A! si a
fost realizat dupa modelul A,+A4"5, cu unele imbunatatiri preluate din reteaua CIC(A!"S
dezvoltata in @ranta de (ouis +ouzin si Hubert Jimmerman in anii #$2#-#$2<, ca de
e:emplu separarea sistemului de comunicatii de resursele de calcul, denumite EhostE in
arhitectura A,+A4"5. Aceleasi aspecte au fost preluate si de ?inton Cerf si ,obert 1ahn in
dezvoltarea arhitecturii 5C+GI+, cei doi fiind astazi considerati parintii Internetului.
#$&<-":perimentul .nirea
#$&<-":perimentul .nirea
@oto> "ugenie Staicut
+e % aprilie #$&<, are loc e:perimentul .4I,"A care a marcat punerea in functiune a retelei
,"4ACG,"4A!, conectand nodurile din 'ucuresti, Cluj si 'acau, la care erau conectate
calculatoare din ICI si Centrele 5eritoriale de calcul Cluj si 'acau. In cadrul e:perimentului
.4I,"A s-au facut demonstratii privind transferul de fisiere ;@5+=, conversatia intre
terminale conectate la calculatoare in 'ucuresti, Cluj, 'acau ;chat-ul de azi=, accesul de la
terminal la un calculator la distanta ;similar 5elnet=.
5rebuie mentionat ca ,"4ACG,"4A! a fost prima retea de calculatoare la nivel national
realizata de o tara membra CA",. In realizarea retelei ,"4ACG,"4A!, colectivul de la ICI
a colaborat cu specialisti de la Institutul de Cercetari si +roiectari in 5elecomunicatii ;ing.
(iviu +ana=, de la I+A, colectivul condus de ing. -ihai ,usan, care a realizat modemurile de
<& 0bps, considerate de mare viteza la acea data. !r. ing. -arius 8uran are marele merit
de a fi coordonat relatiile cu aceste institutii si de a fi introdus lucrarile in planul de investitii al
institutului.
!upa anul #$&), reteaua ,"4ACG,"4A! este preluata de la ICI de catre Centrul de Calcul
al -inisterului pentru Industria Constructiilor de -asini si devine reteaua ,"CA-, ce va fi
folosita de minister pentru colectarea de rapoarte zilnice din tara. ,"CA- ajunge sa aiba
noduri in #& judete in anul #$&$. (a moda fiind in acea vreme protocolul K*%, protocoalele
retelei ,"CA- sunt aliniate la standardul K*% de catre colectivul din I5C, condus de ing.
'ulgacov. !upa anul #$$9, ,"CA- inceteaza in scurt timp sa mai fie folosita, din cauza
problemelor de fiabilitate ale minicalculatoarelor CA,A( si I4!"+"4!"45 fabricate in tara,
dar si din cauza faptului ca la nivelul aplicatiilor nu oferea acces la informatii de valoare. Cu
toate acestea, proiectul ,"4ACG,"4A! a avut marele merit ca a creat specialisti care dupa
anul #$$9 au contribuit la dezvoltarea retelelor de calculatoare in tara noastra si, in final, la
introducerea serviciilor Internet.
+entru a intelege mai bine situatia care e:ista in tara in #$$9, trebuie amintit ca in perioada
#$&9-#$&$ ,omania a fost complet izolata din punctul de vedere al accesului la schimbul de
informatii tehnico-stiintifice pe plan international, se interzisese ca institutiile sa faca
abonamente la reviste si publicatii straine, nu se mai puteau cumpara carti editate in
strainatate, participarea cercetatorilor romani la simpozioane si conferinte internationale era
imposibila. Ca urmare, preocuparile noastre in domeniul retelelor de cercetare erau complet
rupte de ce se intampla in "uropa de ?est si in S.A. Imi aduc aminte ca ultimul articol citit
despre A,+A4"5 fusese in #$2& cand ?inton Cerf si ,obert 1ahn publicasera noua
arhitectura 5C+GI+ in revista I""" 5ransactions on Communications.
In afara de A,+A4"5, in anul #$&3, I'- a avut initiativa crearii retelei 'I54"5 in S.A,
respectiv "A,4 ;"uropean Academic and ,esearch 4et6or0= in "uropa. In anul #$&% a fost
infiintata Asociatia "A,4 cu sediul in @ranta. 5oate universitatile si centrele de cercetare din
"uropa de ?est erau deja conectate la "A,4 in #$$9.
!upa caderea comunismului in "uropa de "st, "A,4 a avut un rol de lider in conectarea
tarilor din "uropa Centrala si de "st la nodul ACA4"5 de la .niversitatea ?iena. In scurt
timp au fost conectate la nodul ?iena retelele din Cehia, Slovacia, .ngaria, +olonia,
Iugoslavia, Slovenia. +rin tratative la nivel guvernamental intre ,omania si Austria s-a decis
si conectarea ,omaniei. In vederea realizarii acestei cone:iuni, Academia ,omana,
-inisterul Invatamantului si Stiintei, impreuna cu Comisia 4ationala de Informatica au decis
in anul #$$# stabilirea nodului ,A"A4 la ICI, avand in vedere ca in ICI e:ista un colectiv de
specialisti cu e:perienta in retele de calculatoare. +rim--inistrul +etre ,oman aproba
fondurile necesare pentru plata liniei telefonice inchiriate intre ICI si ?iena si plata cotizatiei
de membru "A,4 din bugetul de cercetare.
.lterior, in anul #$$* ,omania a devenit membru cu drepturi depline al Asociatiei "A,4. In
paralel, s-au purtat negocieri cu firma !igital "Luipment Corporation ;!"C=, @ranta, care a
donat echipamentele si soft6are-ul necesar pentru nodul ICI si cu -ellon @oundation din
S.A, care a donat echipamentele si soft6are-ul necesar pentru nodurile de la Institutul de
@izica Atomica, .niversitatea +olitehnica 'ucuresti si .niversitatea 5ehnica 5imisoara.
!irectorul 8eneral al ICI de la acea vreme, dr. mat. @lorin +aunescu, era la curent cu toate
aceste aranjamente, dandu-si acordul pentru infiintarea nodului "A,4 la ICI.
In anul #$$*, eu eram seful laboratorului de retele in ICI si am primit din partea !irectorului
8eneral sarcina de a instala nodul ,A"A,4 la ICI si a realiza cone:iunea cu .niversitatea
?iena. ,eteaua "A,4 folosea protocolul 4/" ;4et6or0 /ob "ntrF= al I'-, care era diferit de
protocoalele 5C+GI+ folosite de Internet. In urma discutiilor cu specialistii de la .niversitatea
?iena, am primit recomandari de a realiza cone:iunea prin protocolul 5C+GI+ si a instala
serviciile "A,4 de tip 4/" peste 5C+GI+. !onatia !"C prevedea un server -icro?AK
3#99G*9 si un router ;!"C,outer *%9=, care nu cunostea protocoalele 5C+GI+.
,ecomandarea specialistilor de la ?iena a fost sa folosesc un router de tip +C cu soft6are
1A$M ;disponibil gratuit pe Internet= pentru cone:iunea cu ?iena si sa folosesc routerul
!"C,outer pentru realizarea cone:iunilor in tara cu nodurile I@A, I+' si .55.
Am purtat nenumarate discutii cu !r. Hermann Steinringer de la Centrul de Calcul al
.niversitatii ?iena in aceasta problema. +e de o parte, eu aveam o slabiciune pentru
arhitectura 5C+GI+ pe care o cunosteam bine inca de la aparitie in anii #$29 si ii urmarisem
evolutia ulterioara. 5otodata avusesem ocazia in cursul anului #$$* sa am acces pe dialup
printr-un numar de telefon din Austria la servicile disponibile la acel moment in Internet si sa
le compar cu cele ce erau disponibile in "A,4. !e departe, eu eram in favoarea conectarii
de tip 5C+GI+. +e de alta parte, imi era si teama, ma gandeam daca cumva acel router +C
nu functioneaza bine. ,outerul !"C era unul profesional, era mai de incredere, dar stia doar
protocolul !!C-+G!"C4"5, poprietar !"C, nu stia 5C+GI+. +ana la urma, avand
asigurarea !r. Herman Steinringer, mi-am asumat riscul si am mers pe varianta 5C+GI+ cu
router de tip +C.
!rept urmare, in noiembrie #$$* cone:iunea intre ICI si .niversitatea ?iena era realizata,
serviciile 5C+GI+ erau functionale, in schimb serviciile "A,4 nu erau inca functionale,
intrucat "A,4 nu avea o politica de actualizare automata a tabelelor de rutare, acestea se
actualizau manual in data de # ale fiecarei luni. In data de # decembrie #$$*, rutarea "A,4
a fost actualizata si nodul ,A"A,4 de la ICI a devenit operational #99N. Cone:iunea cu
?iena era pe linie telefonica inchiriata de la ,omtelecom, la viteza de $,) 0bps. +entru
realizarea legaturii am avut tot suportul necesar din partea !irectorului 8enral al ICI, dr. mat.
@lorin +aunescu, si !irectorului Adjunct, ing. Iulian +opa, colegi cu care lucrasem impreuna
in laboratorul !."C inainte de #$$9 si care erau specialisti in retele ca si mine. In acest
articol eu prezint aspectele principale de care-mi amintesc. (a realizarea cone:iunii, precum
si la e:tinderea si dezvoltarea ulterioara a retelei ,4C au lucrat zeci de persoane din ICI si
sute de persoane din alte institutii din 'ucuresti si din tara.
In cursul lunii decembrie #$$* si ianuarie #$$3 au fost conectate la ICI nodurile I@A, I+',
.55. +e serverul -icro?AK s-a instalat un punct de acces dialup prin linie telefonica si au
fost conectate alte institutii. Astfel ca, in afara de ICI, I@A, I+', .55, s-au putut conecta prin
dialup mai multe institute. In data de #9 februarie #$$*, aveau deja acces pe dialup
urmatoarele institutii> Comisia 4ationala de Informatica, Institutul de -atematica al
Academiei ,omane, Institutul de 5ehnica de Calcul, Academia de Stiinte Agricole si Silvice,
Academia de Stiinte "conomice, Centrul ,epublican de Informatii din Chisinau, Academia
-oldovei din Chisinau, @acultatile de "lectrotehnica si "lectronica din .+', si altele.
!eci, in decembrie #$$*, nodul ICI avea conectivitate 5C+GI+ la Internet, dar domeniul .ro nu
era functional. +entru realizarea conectivitatii 5C+GI+, ICI obtinuse de la ,I+" in cursul
anului #$$* adresa #$*.#)*.#).9G*< de tip clasa C, pe care o foloseste si in prezent.
Intrucat stabilisem cu specialistii de la .niversitatea ?iena ca legatura va fi de tip 5C+GI+ si
observand ca domeniul .ro nu este functional, m-am interesat care ar fi formalitatile de a-l
face functional. Am intrat astfel in legatura cu !aniel 1arrenberg, care era managerul ,I+"
de la Amsterdam. Cu sprijinul ,I+" am inceput demersurile de inregistrare domeniu .ro la
IA4A. Conditia ca IA4A sa primeasca formularul de inregistrare era ca sa e:iste functional
un sistem de nameservere, primar si secundar;e=, pentru domeniul ro. !aniel 1arrenberg m-
a pus in legatura cu +iet 'eertema, managerul domeniului .nl, care m-a ajutat sa stabilesc
mai multe nameservere secundare in S.A si "uropa, dupa cum urmeaza>
- pFthia.edvz.univie.ac.at ;#3#.#39.#.##=
- ns.eu.net ;#$*.#).*9*.##=
- sunic.sunet.se ;#$*.3).#*%.*=
- ns.uu.net ;#32.3$.#.3=
- aos.brl.mil ;#*&.)3.<.&*=
Avand functional sistemul de nameservere pentru domeniul .ro, in mai #$$* am trimis
cererea de inregistrare la IA4A. Cererea a fost aprobata la inceputul anului #$$3 si pe *)
februarie #$$3 domeniul .ro a fost inregistrat in serverele radacina din Internet, domeniul .ro
putand acum fi recunoscut in Internet. !ar cu toate acestea, aveam conectivitate Internet
doar cu "uropa, nu aveam conectivitate cu America. !upa mai multe investigatii, am fost
redirectionat catre !r. Steven 8oldstein, !irectorul 4S@4"5, reteaua bac0bone operata de
4ational Science @oundation in S.A. +roblema era ca adresa noastra I+, #$*.#)*.#).9G*<,
nu era rutata de 4S@4"5 din cauza embargoului inpus de CACA- pentru tarile din lagarul
comunist. In data de #) aprilie #$$3 am primit email de la !r. Steven 8oldstein ca in urma
reclasificarii codurilor de tara ,A si '8 in starea 7 ;natiuni favorizate=, reteaua 4S@4"5
permite imediat rutarea traficului pentru ,omania si 'ulgaria.
-esaj transmis de -arius Hancu pe grupul de stiri soc.culture.romainain - #) aprilie #$$3
-esaj transmis de -arius Hancu pe grupul de stiri soc.culture.romainain - #) aprilie #$$3
@oto> "ugenie Staicut
!rept urmare, data de #) aprilie #$$3 este data cand ,omania are conectivitate deplina in
Internet. Conform obiceiului care deja se incetatenise, am trimis email lui -arius Hancu,
care a anuntat intreaga comunitate de romani din strainatate ca legatura ,omaniei cu
America in Internet a devenit functionala. ?edeti atasat copia mesajului transmis de -arius
Hancu pe grupul de stiri soc.culture.romainain in data de #) aprilie #$$3. Cu -arius Hancu
am fost coleg de facultate, nu l-am intalnit de la absolvire in #$2#, acum era stabilit in
Canada. A aflat ca ne-am conectat la ?iena si m-a contactat imediat. "l ne transmitea
informatii utile pentru noi si, totodata, informa comunitatea de romani din strainatate cum pot
lua legatura cu cei de acasa prin Internet. Aveam sa-l revad in *99#, la sarbatorirea a 39 de
ani de la absolvirea facultatii.
+e *#.9<.#$$3, -arius Hancu a testat cu ping legatura din California cu serverul
roearn.ici.ac.ro si transmite rezultatul testului pe grupul de stiri soc.culture.romanian. ?iteza
de transmisie pe linie fiind $,) 0bps, legatura este inceata, dar functioneaza.
,ep> +rima adresa de e-mail .ro a fost a dumneavoastra?
"ugenie Staicut> ":ista doua tipuri de organizare a unui domeniu de nivel inalt cod de tara.
.n e:emplu este domeniul .u0, care nici astazi nu permite inregistrarea de nume de
domeniu pe nivelul doi de forma :.u0. !omeniul .u0 are o organizare ierarhica, pe nivelul doi
se permit doar anumite nume standard, de e:emplu co.u0, org.u0, me.u0. +entru utilizatori
se permite doar inregistrarea de nume pe nivelul trei, de forma nume.co.u0 pentru institutii
comerciale, nume.org.u0 pentru organizatii, etc.
.n alt tip de organizare este cea plata, utilizatorii pot inregistra nume pe nivelul doi sub
forma nume.ro, cum este in prezent in ,omania. Initial a fost o idee de organizare ierarhica,
unde ac.ro ar fi fost folosit pentru institutii academice, de invatamant, de cercetare etc. Ca
urmare, primul nume de host folosit in spatiul de adresare .ro a fost roearn.ici.ac.ro. Intrucat
instalarea si testele le-am facut eu, in mod firesc prima adresa de email in spatiul de
adresare .ro a fost adresa mea, estaicutOroearn.ici.ac.ro. Aceasta adresa apare in Internet
in unele publicatii trimise imediat dupa instalarea cone:iunii la diverse reviste, ca de
e:emplu publicarea unui raport de stare a retelei in revista -atri: 4e6s, vol.3, no. % ;iunie
#$$3=. (a aceasta adresa am renuntat inca din anul #$$3 sa o mai folosesc intrucat, dupa
mai multe discutii cu utilizatorii, am renuntat la organizarea ierarhica a domeniului .ro si am
acceptat organizarea plata. Ca urmare, ici.ac.ro a fost schimbat in ici.ro, adresa mea de
email din vremea aceea devenind estaicutOroearn.ici.ro. Azi nu mai folosesc aceasta
adresa.
Asa cum rezulta din emailul de mai sus trimis fostului coleg de facultate, -arius Hancu,
dupa ici.ro, primele domenii au fost ipb.ro pentru Institutul +olitehnic 'ucuresti, ifa.ro pentru
Institutul de @izica Atomica, utt.ro pentru .niversitatea 5ehnica 5imisoara, imar.ro pentru
Institutul de -atematica al Academiei ,omane, cepes.ro pentru Centrul de "ducatie
.4"SCA, care au fost conectate online imediat dupa instalarea nodului ,A"A,4 la ICI, dar
conectivitatea 5C+GI+ era doar cu "uropa la acea data.
,ezumand cele prezentate mai sus privind etapele parcurse pentru conectarea ,omaniei la
Internet, cone:iunea ICI cu ?iena a devenit functionala la # decembrie #$$*, atat pentru
protocoalele 5C+GI+ cat si pentru protocolul 4/". !omeniul .ro a devenit functional pe *)
februarie #$$3, dar, la acea data, aveam conectivitate 5C+GI+ doar cu "uropa.
Conectivitatea 5C+GI+ cu America, de fapt prin America cu intreaga lume, a devenit
functionala pe #) aprilie #$$3. 5rebuie insa spus ca e:istau gate6aF-uri de email intre
"A,4G'I54"5 si Internet, asa incat utilizatorii care aveau cont pe nodurile ,A"A,4,
,AI+', ,AI@A, ,AC"+"S, ,AI-A, puteau trimite si primi emailuri in Internet inca de pe #
decembrie #$$*. !e e:emplu, folosind ca gate6aF serverul .univie.ac.at in Internet, eu
puteam primi emailuri de la persoane din Internet pe adresa de email
Nroearn.bitnetOvm.univie.ac.at inainte de inregistrarea domeniului .ro la IA4A. 4odul
A",A4 de la ?I"4A functiona ca gate6aF de email intre "A,4G'I54"5 si Internet, puteam
trimite emailuri in Internet prin acest gate6aF.
,A"A,4-+resent Status
,A"A,4-+resent Status
@oto> "ugenie Staicut
Inregistrarea domeniului ro a fost o realizare importanta si apreciata de utilizatori, dar
utilizatorii apreciau in primul rand faptul ca aveau conectivitate internationala si acces usor si
imediat la un volum imens de informatii la care nu avusesera acces pana atunci, mai ales ca
lucrul acesta se intampla dupa o perioada de restrictii severe privind comunicatia cu strainii.
5otodata, posibilitatile de acces la informatii tehnico-stiintifice in tara erau reduse in anii
#$$9, bibliotecile nu erau bine dotate cu publicatii. (a fel de bucurosi au fost romanii stabiliti
in strainatate, ca pot comunica cu cei din tara.
Imediat dupa stabilirea cone:iunii, eu si colegii de la ICI am fost contactati de multe
persoane care-si aratau bucuria ca ,omania este in Internet. -arius Hancu din Canada,
care ne-a ajutat enorm prin trimiterea de informatii utile, ne-a ajutat sa gasim programe utile
pentru noi din domeniul gratuit de pe Internet, a promovat mult programul E@ree .ni:E,
trimitand zilnic informatii la o lista lunga de email-uri din tara si caruia ii multumesc mult
pentru tot sprijinul. In Internet era pe vremea aceea un serviciu de ne6s. +entru comunitatea
de romani din strainatate era grupul de stiri soc.culture.romanian. Cone:iunea Internet a dat
posibilitatea romanilor din tara sa vada ce se discuta in acest grup si sa transmita informatii.
-arius Hancu trimitea periodic lista actualizata cu adresele de email a utilizatorilor din tara,
de pe serverele ICI, I+', I@A, I-A,, C"+"S, .55, si altele. !and un EsearchE pe google,
puteti gasi astfel de emailuri, care mai sunt inca arhivate pe diverse servere in Internet. "ra
ceva nou, toti cei ce veneau in contact cu email-ul erau fascinati. Soc.culture.romanian este
inca un grup de discutii pe google, eu nu am avut timp sa-l mai urmaresc.
.n mare efect a avut email-ul asupra unor parinti care aveau copiii plecati in strainatate si
prin email puteau tine legatura mult mai usor cu ei. +ersoane de varsta a doua, care nu
folosisera niciodata calculatorul, au inceput sa-l utilizeze doar ca sa poata comunica mai
usor cu copiii plecati in strainatate.
In perioada de inceput a Internet-ului, serviciile de baza erau email-ul, ftp si telnet. ":istau si
alte servicii, ca de e:emplu> gopher, veronica, archie, 6ais, netfind, servicii care au disparut
dupa aparitia 6eb-ului. Accesul la aceste servicii se facea prin programe de tip client de pe
sisteme linu:, ASG* sau -S-!AS. ":ista insa si posibilitatea de acces prin telnet sau email,
folosind un username si o parola standard.
ftp era folosit pentru descarcarea de fisiere cu programe sau diverse informatii
;documentare, culturale, stiri= de pe site-urile publice ftp. ?iteza de acces pe linia
internationala fiind mica ;$,) 0bps=, descarcarea unui fisier era lenta. -ulte fisiere cu
informatii erau insa in format te:t pe vremea aceea si ca urmare aveau dimensiuni mici.
Chiar daca viteza de descarcare era mica, utilizatorii erau totusi multumiti ca au acces la
informatii ce nu erau disponibile prin alte mijloace. ?iteza fiind lenta ;nu numai in tara
noastra=, chiar pentru descarcare de fisiere se folosea email-ul. +rin email se trimiteau
comenzi la un server si se primea raspunsul tot prin email. Comenzile se trimiteau in linia
ESubjectE sau in corpul mesajul. 5rimitind comanda H"(+ se primea ca raspuns manualul de
utilizare. Se putea trimite help pentru o anumita comanda pentru a vedea ce face si care
este formatul comenzii. +uteai sa dai comenzi sa vezi mai intai care este continutul unui
director si apoi sa descarci un anumit fisier, care te interesa.
(a 6or0shop, .niv Stanford, S.A-". Staicut impreuna cu instructorul ,andF 'ush, ?.
+apadopol ;ICI= si ?. Jelins0i ;C,I Chisinau=, aug. #$$3
(a 6or0shop, .niv Stanford, S.A-". Staicut impreuna cu instructorul ,andF 'ush, ?.
+apadopol ;ICI= si ?. Jelins0i ;C,I Chisinau=, aug. #$$3
@oto> "ugenie Staicut
Servicul 6eb era putin dezvoltat, abia in #$$% incepe sa se e:tinda cat de cat, dar si atunci
la un nivel mai simplu. Comunicatia audioGvideo nu era posibila in #$$3. +entru chat se
folosea serviciul I,C ;Internet ,elaF Chat=. In "A,4, serviciile de baza erau 5,IC1(", un
fel de server @5+, dar accesibil prin email. Serviciul (IS5S",? oferea comunicatia in grup
prin email. In primii ani ai Internetului, ,omania era consumator de informatii, bazele de date
si arhivele cu informatii se gaseau in strainatate. In timp, lucrurile s-au mai schimbat,
,omania a inceput sa fie si furnizor de informatii, nu numai consumator.
Corectitudinea deciziei de a folosi 5C+GI+ in realizarea cone:iunii dintre ICI si .niversitatea
?iena in #$$* s-a vazut in #$$3 cand am e:tins reteaua in 'ucuresti si in tara. Soft6are-ul
de conectare la "A,4 era disponibil doar pentru calculatoare I'- sau !"C. 4odurile ICI,
I@A, I+', .55, I-A, fusesera realizate cu echipamente !"C primite prin donatii. Acestea
erau echipamente scumpe. 4ici o alta institutie din ,omania nu si-a permis sa cumpere
astfel de echipamente dupa instalarea nodului ,A"A,4 la ICI. !aca nu am fi instalat
5C+GI+ in #$$*, in #$$3 am fi fost in situatia de imposibilitate sa e:tindem reteaua cu noi
utilizatori. Avand 5C+GI+ instalat, pentru a conecta o institutie la Internet pe linie
permanenta, era suficient ca acea institutie sa inchirieze o linie telefonica de la ,omtelecom
intre sediul sau si sediul ICI, aducea un +C la ICI pe care noi instalam programul 1A$M ca
router.
+rogramul 1A$M era disponibil gratuit pe Internet cu licenta de utilizare. +C-ul putea sa fie
un simplu *&), nu era nevoie sa aiba memorie sau putere mare de calcul. In multe cazuri nu
avea nici hard disc, era suficient sa aiba un floppF disc de pe care se incarca la pornire
sistemul de operare si programul 0a$L. Apoi totul se desfasura in memoria calculatorului. (a
sediul institutiei se folosea de asemenea un +C ca router, statiile de lucru erau +C-uri pe
care de asemenea se foloseau programe disponibile gratuit pe Internet> C.5C+ 5elnet,
C.5C+ ftp, 4CSA 5elnet, 4CSA ftp, tn332, 7A@@(", ".!A,A, +"8AS.S, 4.+A+, si
altele.
"ra cea mai ieftina solutie de conectare la Internet pe linie permanenta. In felul acesta s-au
conectat zeci de institutii din 'ucuresti si din tara, inclusiv reteaua de cercetare din
,epublica -oldova prin C,I Chisinau. +rogramul 1A$M era folosit si ca server de dialup
pentru cei ce nu-si permiteau sa plateasca linie inchiriata pana la ICI. Ajunsese ca in sala
nodului de la ICI sa e:iste peste *9 de +C-uri, seara pe intuneric puteai asista la un frumos
spectacol de lumini. +e un router +C se puteau conecta *-< institutii. (a inceputul anului
#$$% incep sa se achizitioneze si routere profesionale CISCA prin programe +HA," si
investitii ale -inisterului Cercetarii, cu sprijinul secretarului de stat, +rof. @lorin 5anasescu, si
!irector 8eneral ec. Adrian 5oia.
,ep> !omeniul .ro a fost o cerinta a pietei comerciale sau o cerinta a sistemului educational?
"ugenie Staicut> Internetul a aparut in S.A si ulterior a fost e:tins in "uropa si Asia ca o
facilitate pentru retelele de cercetare, universitatile erau utilizatorii principali. ,ealizarea
legaturii intre ICI si .niversitatea ?iena era de asemenea propusa in scopul furnizarii de
servicii pentru comunitatea stiintifica din ,omania. !ecizia politica fusese luata in #$$# la
nivelul Academiei ,omane, C4I, -inisterul Invatamantului si Stiintei de conectare la "A,4
si nu Internet. !espre Internet nu se stiau prea multe in ,omania in anii #$$9-#$$#, nici in
cercurile educationale, nici in cercurile comerciale. !ecizia de conectare 5C+GI+ a fost luata
de specialisti ca fiind cea mai buna solutie tehnica de realizare a cone:iunii la "A,4. Asa s-
a ajuns de fapt la realizarea cone:iunii 5C+GI+ in #$$*.
!espre domeniul .ro, daca nu se stiau prea multe la vremea aceea despre Internet, cu atat
mai mult nu se stia ce este acela un domeniu E.roE. !ecizia de a folosi domeniul .ro am luat-
o dupa ce luasem hotararea impreuna cu specialistii de la .niversitatea ?iena de a folosi
protocolul 5C+GI+. Am observat ca austriecii folosesc .at in adresele de email, francezii
folosesc .fr, olandezii folosesc .nl, si atunci in mod firesc am vrut sa folosim si noi .ro in
serviciile ce urma sa le furnizam comunitatii de cercetare din ,omania. Am aflat astfel ca
domeniul .ro nu este functional, am aflat apoi care este procedura de a-l face functional si
am pornit procedura de inregistrare la IA4A.
4ecesitatea de a avea domeniul .ro a fost atunci privita de mine ca o necesitate tehnica
pentru punerea in functiune a retelei, daca vreti, asa cum a trebuit sa obtin o adresa I+, si
am obtinut adresa I+ #$*.#)*.#).9G*< de la ,I+", tot asa am pus problema si pentru
domeniul .ro, ca sa pot sa pun in functiune serviciile in totalitate, am avut nevoie de adrese
I+ si de nume de domeniu. !omeniul .ro a urmat un drum similar altor domenii de nivel inalt,
a aparut ca o necesitate pentru retelele de cercetare, dar ulterior cand Internetul s-a
comercializat si au aparut furnizori comerciali, numele de domenii au fost folosite de toate
categoriile de utilizatori, din mediul academic, cercetare, guvernamental, public, comercial,
persoane fizice, fiind furnizate in aceleasi conditii oricarui utilizator.
,ep> In #$$3 internetul era la inceput in tara noastra si abia patrunsese in cateva zone din
Accident. Cum vedeati atunci viitorul internet-ului si al domeniului.ro, v-ati gandit ca va
ajunge atat de important si mai ales ca va ajunge indispensabil pentru business?
"ugenie Staicut> Serviciile Internet au fost primite cu un interes deosebit de utilizatorii din
,omania, nu numai din cercetare si universitati, dar si din institutii ale statului. -ajoritatea
institutiilor publice si al celor guvernamentale s-au conectat in scurt timp la Internet prin
nodul de la ICI, ca de e:emplu> 8uvernul, +resedintia, Senatul, Camera !eputatilor,
-inistere ;al Cercetarii, Comunicatiilor, /ustitiei, @inante, Afaceri ":terne, -uncii, (ucrarilor
+ublice si Amenajarii 5eritoriului, Afaceri Interne=, Academia ,omana, 'anca 4ationala a
,omaniei, primarii, prefecturi, scoli, muzee, biblioteci, organizatii culturale, A48-uri. !rept
urmare, in #$$3 vedeam Internetul ca ceva foarte folositor si cerut de societate, dar nu pot
zice ca prevedeam ca va deveni ceea ce este astazi.
Imi aduc aminte ca inainte de #$$9 aparusera microcalculatoarele personale HC ;Home
Computer=. !iscutam cu colegii de la serviciu ce poti face acasa cu un astfel de calculator.
"ra bun pentru elevi sa invete sa programeze in diverse limbaje de programare. -ai era
folosit de cei pasionati de jocuri, si cam atat. !upa aparitia Internetului, calculatorul personal
a inceput sa-si gaseasca utilizare acasa, azi este probabil ceva ce nu lipseste din casa,
avand in vedere cate lucruri poti face cu un calculator de acasa. !ar nu numai acasa, multe
lucruri pe care poti sa le faci cu un calculator acasa le poti face cu telefonul, pe care-l porti
cu tine in buzunar.
(a fel, numele de domenii nu reprezentau in #$$3 ce reprezinta astazi. +ot zice ca erau
privite oarecum ca un parametru tehnic necesar realizarii cone:iunii, asa cum era adresa I+.
Cumva, asa au si aparut numele de domeniu. Intrucat era dificil sa memorezi adresa unei
institutii sub forma numerica, de e:emplu #$*.#)*.#).3<, s-a inventat numele de domeniu
roearn.ici.ro, care este mult mai usor de retinut. Cam asta a fost semnificatia initiala a
numelor de domenii. In timp, aplicatiile 6eb si motoarele de cautare, folosirea Internetului in
comert, in educatie, finante, etc. au dat alta semnificatie numelor de domenii.
!ar Internetul nu si-a spus ultimul cuvant in ce privesc numele de domenii. In prezent sunt in
jur de *29 nume de domeniu de nivel inalt. ICA44 a lansat in iunie *9## un program de
introducere nume noi de domeniu de nivel inalt si a primit in jur de #$99 cereri de noi nume
de domeniu, din care ##) sunt cu caractere non-latine> chirilice, chinezesti, japoneze, arabe,
grecesti etc. !e fapt, nume de domenii cod de tara non-latine sunt deja in functiune, va dati
seama ce mult simplifica viata unui chinez sa foloseasca nume de domeniu in chineza cu
terminatia . Pn loc de .cn. "u am trait doi ani si jumatate in /aponia, am studiat limba
japoneza si am vazut cat de greu este pentru un japonez sa citeasca ceva scris cu litere
latine, chiar daca sunt cuvinte din limba japoneza.
7or0shop C""4et, 4et6or0 5ehnologF, ?arsovia, sept #$$%
7or0shop C""4et, 4et6or0 5ehnologF, ?arsovia, sept #$$%
@oto> "ugenie Staicut
Au fost deja aprobate nume de domenii generice non-latine, ca de e:emplu> .QRSTUR, .VTUW,
care urmeaza sa devina operationale in curand. Cu siguranta aceste nume de domeniu vor
influenta Internet-ul in viitor. !ar un efect mult mai mare vor avea probabil noile nume de
domenii cu caractere ASCII ce vor fi in curand aprobate de ICA44. In multe cazuri, numele
solicitate sunt identice cu numele companiilor, ca de e:emplu> Apple, -icrosoft, Samsung,
!ell, SonF, 4o0ia, 4etfli:, Aracle, Cisco, Iahoo, AA(, Canon etc. Alte cereri au fost insa
facute pentru nume generice, ca de e:emplu> .boo0, .shop, .music, .citF, .cloud, .app, etc.
Compania 8oogle a depus cereri pentru #9# nume noi de domenii generice. .nele nume
pentru care a depus cerere sunt nume de brand, ca de e:emplu .google, .android,
.chrome, .gmail, si .Foutube. Alte nume sunt nume generice, ca de e:emplu .cloud, .car,
.map, si .mail, altele sunt legate de familie, de e:emplu dad, .0id, .babF, .familF, .mom, iar
altele sunt pentru domenii de activitati recreative ;.love, .fun, .foo, si .boo=. Amazon a depus
cereri pentru 2) nume noi de domenii, pentru *# nume de domenii fiind la concurenta cu
8oogle, si nume> .plaF, .movie, .map, .mail, .game, .free, .dev, .cloud, .boo0, .search,
.app, .shop, .store, .6o6, .Fou, .buF, .drive, .sho6, .spot, .tal0, .0id.
In cadrul ICA44 sunt in prezent discutii aprinse privind propunerile pentru domeniile .vin
si .6ine. Cresterea numarului de domenii de la *29 la circa *999 va crea probabil intr-o
prima faza o stare de confuzie pentru utilizatori. !aca pana acum utilizatorul avea putine
alternative, fie mergea pe numele de domeniu cod de tara, fie pe un nume generic de
forma .com, .net, de acum inainte va avea mult mai multe optiuni. "ste de asteptat ca peste
cativa ani, firmele -icrosoft, 8oogle, Amazon si altele, care au aplicat pentru mai multe
nume de domenii sa apara cu aplicatii inedite ce vor aduce servicii care nu e:ista azi in
Internet.
,ep> In afara de faptul ca romanii sunt mari amatori de gadget-uri, care ar fi principalele
motive care au facut ca tara noastra sa aiba cone:iuni atat de rapide si la abonamente
ieftine, mult peste tarile din vestul "uropei?
"ugenie Staicut> .n prim impact, atat in cresterea vitezei cat si in reducerea abonamentelor,
l-a avut furnizarea de servicii Internet pe acelasi cablu pe care este furnizat serviciul 5?.
Asta a facut totodata ca Internetul sa ajunga mai repede la un numar mai mare de persoane,
intrucat cablu 5? ajungea in acei ani la mult mai multe case decat ajungea Internetul. Avidiu
Crisan, care a fondat prima companie de cablu 5?, 1A++A, a avut un rol mare in acest
domeniu. "l a adus si a testat pentru prima data in tara modemurile pe cablu 5?, tehnologia
fiind ulterior folosita si de alte companii de cablu 5?.

.n alt mare impact l-a avut crearea de infrastructuri proprii pe fibra optica de catre firmele
comerciale, cu acoperire pe intreg teritoriul tarii. Acest lucru a dus nu numai la furnizarea de
servicii Internet la viteza mai mare, cu rata de erori mai mica, dar si la un pret mai mic. Intr-
un fel, aceasta a fost una din cauzele ce au dus la incetarea ,4C-ului sa mai functioneze.
!esi ,4C a fost primul furnizor de servicii Internet din ,omania si o perioada lunga de timp,
#$$3 - *999 a fost pe primul loc in ce priveste viteza pe liniile internationale, dupa *99) a
incetat sa mai conecteze clienti noi si, in mod gradual, a incetat sa mai furnizeze servicii.
!aca linia de comunicatie ICI-?iena avea $,)0bps in decembrie #$$*, in martie #$$% a fost
inlocuita cu o linie satelit de )< 0bps, iar in martie #$$& s-a instalat linia satelit de * -bps
intre ICI si 4e6 Ior0.
+rima linie internationala pe fibra optica inchiriata de la ,omtelecom s-a instalat in octombrie
#$$) intre ICI si 'udapesta, pentru conectare la reteaua "uropanet. In momentul de fata,
par viteze foarte mici, dar la momentul respectiv era viteza cea mai mare a unui furnizor de
servicii Internet in ,omania. ICI, fiind un institut national de cercetare-dezvoltare, avea alte
prioritati decat furnizarea de servicii de comunicatie electronica si nu a putut tine pasul cu
firmele comerciale sa-si instaleze propria infrastructura de comunciatii si costul pentru clienti
devenise mare dupa *99*-*993, acestia trebuind sa se conecteze la ICI prin linii inchiriate
de la ,omtelecom sau de la alt furnizor, ceea ce facea ca pretul de conectare la ICI sa nu
mai fie competitiv.
,ep> Ce lucruri v-au surprins cel mai mult la evolutia internet-ului in ,omania? Sunt anumite
lucruri despre care credeati ca sunt cu totul nepromitatoare, insa au e:plodat pur si simplu
online?
"ugenie Staicut> .n lucru imbucurator a fost aparitia legii comunicatiilor electronice in
ianuarie *99*. +ana in ianuarie *99*, cuvantul Internet nu putea fi folosit in mod oficial in
licentele emise de -inisterul Comunicatiilor. ,4C a fost infiintat in #$$< in urma semnarii
unei conventii de colaborare intre ICI si -isterul Cerecetarii si 5ehnologiei. +entru a
functiona legal, am cerut licenta de grup inchis de utilizatori, cum se numea pe vremea
aceea. In #$$< nu e:ista Agentia de ,eglementari in Comunicatii, licentele se emiteau de o
!irectie de ,eglementari din cadrul -inisterului. Serviciile principale furnizate de ,4C fiind
cele de Internet, in mod firesc cuvantul Internet aparea in portofoliul serviciilor furnizate.
+entru a obtine licenta, am fost nevoiti sa scoatem cuvantul Internet din cerere. !upa
ianuarie *99* era in schimb cuvantul preferat, s-a infiintat Agentia de ,eglementari in
Comunicatii, care impreuna cu -inisterul Comunicatiilor au creat cadrul legal de dezvoltare
a Internetului in ,omania si, lucrul cel mai important, au promovat introducerea Internetului
in administratia publica.
,ep> Au fost studii care au comparat influenta internetului asupra lumii secolului KKI cu cea
pe care a avut-o ,evolutia Industriala asupra lumii secolului al KIK-lea. Sunteti de acord cu o
astfel de comparatie?
"ugenie Staicut> ,evolutia industriala a facut ca munca manuala sa fie inlocuita cu munca
masinilor. -ie imi place sa cred ca Internetul este copilul rezultat prin mariajul comunicatiilor
cu informatica, microminiaturizarea contribuind mult la succesul Internetului. ?orbind de
revolutia industriala, cu certitudine Internetul aduce ceva nou in sensul ca munca este acum
facuta de masini inteligente, care pot comunica intre ele, chiar daca se afla la mare distanta.
Imi aduc aminte ca in anul #$2#, cind am absolvit @acultatea de electronica, se vorbea mult
de telefonul video, am avut colegi care au avut la proiectul de stat telefon video, totusi nu s-a
reusit sa se realizeze un videotelefon la un pret rezonabil. Abia acum dupa <9 de ani, dupa
aparitia Internet-ului, se poate spune ca videotelefonul ;facetime pe iphone, de e:emplu= a
devenit realitate. Cu siguranta, Internet-ul va influenta toate ramurilor industriale in viitor.
,ep> Care este EpovesteaE dumneavoastra in timpul scurs din #$$3 si pana in prezent? ?-a
influentat in vreun fel faptul ca ati fost implicat in dezvoltarea internetului inca de la aparitia
lui in ,omania?
7or0shop C""4et, 4et6or0 5ehnologF, 'udapesta, aug. #$$)
7or0shop C""4et, 4et6or0 5ehnologF, 'udapesta, aug. #$$)
@oto> "ugenie Staicut
"ugenie Staicut> +entru mine, influenta a fost foarte mare. @aptul ca m-am implicat in
instalarea cone:iunii dintre ICI si .niversitatea ?iena in #$$* m-a determinat sa raman si sa
lucrez in continuare la ICI. Imediat dupa #$$9 situatia institutelor de cercetare, ca si azi de
altfel, era foarte incerta. !in aceasta cauza, multi colegi au plecat din ICI. +roiectul
,A"A,4 ce fusese anuntat prin #$$# se tot amana. Ca urmare, pe la inceputul anului #$$*
ma hotarasem si eu sa plec din ICI. Am dat concurs la .niversitatea +olitehnica si am fost
admis. .rma sa fac formele de transfer. !ar tocmai atunci a fost reluat proiectul ,A"A,4 si
s-a stabilit un grafic concret de actiuni. Analizand noua situatie, am decis sa raman in ICI si
sa lucrez la un proiect pentru care ma pregatisem *9 ani si la care am lucrat apoi cu
pasiune.
+roiectul ,A"A,4 realizandu-se si avand un mare succes, imaginea lui ICI a crescut si a
fost apoi desemnat de -inisterul Cercetarii pentru proiectarea, realizarea si administrarea
,4C, care a avut o contributie insemnata la dezvoltarea Internetului in ,omania si care
totodata a constituit o scoala in care s-au format multi tineri entuziasti, care ulterior au
contribuit si ei la dezvoltarea tehnologiei Internet in tara noastra. 5otodata, ,4C a avut si o
bogata activitate in cadrul Asociatiei retelelor de cercetare din "uropa Centrala si de "st -
C""4"5, unde am venit in contact cu specialisti de EtopE din tarile membre, fiind astfel la
curent cu realizarile in domeniu pe plan european si international. Am avut ocazia sa particip
la o serie de 6or0shopuri organizate de ISAC la .niversitatea Stanford ;august #$$3=,
+raga ;#$$<= Ha6aii ;#$$%=, apoi am participat ca instructor la 6or0shopuri organizate de
C""4"5 pentru specialistii retelelor membre. +unerea ,4C in functiune , crearea retei
bac0bone in 'ucuresti, e:tinderea ,4C in 'ucuresti si in tara mi-a dat ocazia sa colaborez
cu sute de specialisti bine pregatiti si care si-au facut treaba cu constiinciozitate si pasiune.
Scurta carte de vizita>
"ugenie Staicut
"ugenie Staicut
@oto> Arhiva personala
!r. ing. "ugenie Staicut a absolvit in anul #$2# @acultatea de "lectronica si 5elecomunicatii,
.niversitatea +olitehnica 'ucuresti, iar in #$&* a obtinut titlul stiintific de Edoctor inginerE de
la aceeasi universitate. (ucreaza la ICI din #$2#, in prezent avand functia de Sef
!epartament ,A5(!. Activitatea profesionala desfasurata pe parcursul a patru decenii se
incadreaza in domeniul comunicatiilor electronice, al realizarii si dezvoltarii de servicii pentru
retele de calculatoare.
In perioada oct. #$23 - martie #$2) a efectuat un stagiu de specializare in /aponia, unde a
participat la implementarea protocoalele telnet si ftp in reteaua 1.I+4"5 a .niversitatii
1Foto, putand astfel cunoaste in detaliu arhitectura si protocoalele A,+A4"5, ce aveau mai
tarziu sa devina 5C+GI+. !upa intoarcerea in tara in #$2), a ramas atasat modelului de retea
A,+A4"5 si in colectivul de la ICI a reusit sa convinga colegii sa adopte acest model pentru
,"4ACG,"4A!, prima retea de calculatoare din tara, care in #$&< conecta primele trei
noduri 'ucuresti, 'acau si Cluj. ,eteaua a fost distinsa in #$&% cu premiul E5raian ?uiaE de
catre Academia ,omana.
Avand la baza e:perienta bogata obtinuta in retele de calculatoare, colectivul din ICI condus
de dr. ing. "ugenie Staicut a realizat in decembrie #$$* instalarea primei cone:iuni
permanente la Internet intre ICI si .niversitatea ?iena, iar in februarie #$$3 a obtinut
inregistrarea domeniului de nivel inalt .ro in Internet la IA4A, adresele Internet terminate
cu .ro devenind astfel funtionale. .lterior s-a implicat in realizarea ,etelei 4ationale pentru
Cercetare si dezvoltare tehnologica ;,4C=, care a fost cel mai important furnizor de servicii
Internet in ,omania in perioada de pionierat si care a avut contributii majore la dezvoltarea
Internetului in tara noastra. (ucrarea ,4C a fost distinsa cu premiul E8heorghe CartianuE pe
anul #$$< de catre Academia ,omana. Autor si co-autor a numeroase articole, comunicari la
sesiuni stiintifice, carti, cea mai recenta carte fiind EInternetul si domeniile .roE, "ditura A8I,,
*9#*, publicata cu ocazia implinirii a *9 ani de la instalarea cone:iunii intre ICI si
.niversitatea ?iena, prima cone:iune permanenta la Internet din ,omania.