Pentru obiecte mari i complexe se elaboreaz cte va variante de organizare a planului

general de organizare a antierului ca ulterior s fie ales cel mai optim, reuit din punct de vedere
tehnico-economic. Explicaia cldirilor i edificiilor provizorii trebuie s cuprind toate obiectele
menite pentru acest scop date despre volume, suprafaa, lungime, lime pentru fiecar
Reflectarea obiectelor provizorii trebuie efectuat cu aceleai semne convenionale ca i
a celor permanente. Dar cu evidenierea mai pronunat a cldirilor i edificiilor provizorii,
drumurilor, staiilor de betoane etc.
Memoriu tehnic administrativ cuprinde calculele necesarului de utiliti (economice)
provizorii i a altor soluii de gospodrire a antierului.
Tabelul unitilor provizorii pe lng informaia oferit mai conine i alt informaie .
Indicatorii tehnico-economici ai planului de organizare a antierului pentru selectarea variantei
optime sunt:
1 Cheltuieli specifice pentru uniti provizorii (procente din valoarea total a obiectelor de
construciei ). Acest indicator se compar cu limita de deviz a acestor cheltuieli , de la 1,512%.
2 Durata de execuie a lucrrilor de organizare a antierului.
3 Volumul i valoarea cheltuielelor referitoare la unitile provizorii.
4 Volumul de lucru necesar pentru lucrrilor de organizare a antierului .
La estimarea planului general de organizare a antierului se folosete de asemenea coeficientul
de utilizare a teritoriului .
n afar de acestea se ia n considerare nivelul de organizare , asigurare i deservire a
personalului ,compatibilitatea reelelor de drumuri cerinilor de reducere a manipulrilor
materialelor de construcie. Elaborarea corect, optim din punct de vedere tehnico-economic a
planului de organizare a antierului conduce la micorarea duratei de execuie i costul
construciei. Ordinea proectrii planului general de organizare a antierului de construcie const:
pe baza proiectului se determin necesarul n fore de munc, necesarul n resurse tehnico
materiale ;
pe baza necesarului de resurse calculate se determin tipul i volumul unitilor provizorii;
se amplaseaz unitile provizorii i se materializeaz graniele antierului.
La proiectarea planului general a antierului mai nti se efectuiaz racordarea mecanismului de
montare , depozitele de obiect i drumurile provizorii , apoi celelalte elemente componente.
Legtura strns ntre acestea cer conceperea i proiectarea lor concometent i dup aceasta se
efectueaz dislocarea instalaiilor mecanizate ce deosebesc integral antierul i spaiile de
preasamblare a elementelor de construcie preasamblate.

II. Datele iniiale


Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

2




Lucrarea de laborator Nr.4




Tema: Instalatia de aprindere
Scopul lucrari :De studiat tipurile de aprindere,constructia lor generala si
principiul de fuctionare,constructia si functionarea elementelor instalatie de
aprindere(bobinei de inductie,ruptor-distribuitoarelor,traducator-distribuitoarele
fara contacte ,bujiilor etc.),de efectuat lucrarile de instalatie a aprindereii.


Utilajul:Placarede,standuri,machetele instalatiei de aprindere si elementelor
sale,spion de control, surubelnita,chei.


Sarcina lucrarii:


1.Instalatia de aprindere cu tranzistoare si contacte: constructia generala,
principiul de functionare, avantajele.

2. Comutatoare cu tranzistoare al instalatiei de aprindere fara contacte,constructia
,principiul de functionare, circuitele de tensiune joasa si inalta.

3. Traductor-distribuitorul magnetoelectric : constructia, principiul de functionare,
avantajele.















Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

3

4.1 Instalatia de aprindere cu tranzistoare si contacte.

Sisteme de aprindere cu contact-transistor.
Pentru autoturisme, echipate cu MAS, exista diferite sisteme electrice de aprindere: cu
contact, cu contacttransistor, fara contact, electronic-digital, cu microprocesor. Sistemele
de aprindere cu transistor se impart in doua grupe: cu contact-transistor si fara contact-
tranzistor. In sistemele cu contact-tranzistor perechea ruptorului in circuit primar a
bobinei de aprindere este absenta si se inlocuieste cu cheietransistor. Sistemul de
aprindere contact-transistor a fost etapa de trecere de la sistemele cu contact la sistemele
electronice fara contact. Se elimina efecte negative a sistemului cu contact - arderea si
uzarea contactelor ruptorului.




Instalatia de apriondere cu tranzistor si ruptor
mecanic
Schema instalatiei de aprindere cu tranzistor si
ruptor mecanic se compune din :
- Ruptor mecanic ( conectat la baza tranzistorului )
- Bobina de inductie
- Bateria de acumulatoare
- Rezistenta
- Distribuitorul
Curentul primar al bobinei de inductie este curentul de colector al tranzistorului, iar
curentul de intrerupere este curentul de baza care are valoare foarte mica.
Intre electrozii tranzistorului se formeaza doua circuite: un circuit de comanda si un circuit
principal.


Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

4

Prin circuitul de comanda emiter baza trece un curent de 0,25 - 0,5 A, iar prin circuitul
emiter colector trece curentul de 5 12 A.
Daca ruptorul este deschis, baza tranzistorului nu este conectata in circuit si tranzistorul
este blocat. In momentul in care contactele ruptorului se inchid, curentul de comanda trece
de la bateria de acumulatoare si prin circuitul emiter baza al tranzistorului la ruptor.
Curentul principal va avea circuitul : Bateria de acumulatoare -Circuitul emiter colector al
tranzistorului si la - primarul bobinei de inductie.
In momentul in care contactele ruptorului se deschid, se va intrerupe curentul de comanda
si, in acelasi timp , se va intrerupe si curentul principal.
La aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda tranzistorului. Fata de sistemul de
aprindere de tip clasic condensatorul din circuitul primar, care atinge scanteile, nu mai este
necesar. Intreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de inductie se face mult mai
repede decat in sistemul clasic, astfel incat valoarea tensiunii curentului din secundarul
bobinei, in mod practic, nu depinde de turatia motorului.

4.2 Comutatoare cu tranzistoare al instalatie de aprindere fara contacte .

Comutator cu tranzistor cu senzor fara contact - generator de impulsuri (de tip
inductiv, de tipul Hall sau de tip optic) si traductor de semnal. In acest caz, in loc de un
ruptor mecanic este folosit sonda -generator de impulsuri cu traductor de semnal, care
controleaza numai comutator cu tranzistor, care, la randul sau, controaleza acumulatorul
de energie.

In sistemele cu comutator cu tranzistor se utilizeaza trei tipuri de senzori:

- Senzorul Hall (o modificare a sistemului se numeste TI-h), contine un disc de siliciu, la
cele doua margini de reactie este atasat un mica tensiune. In cazul in care de plasat o placa
intr-un camp magnetic, la celelalte doua parti ale placii la fel o sa apara tensiune. In aceasta
consta efectul Hall.

Fig .1 Efectul lui Hall
Modificarile campului magnetic va determina schimbarea tensiunei Hall, care pot fi folosite
pentru a controlul comutatorului. Campul magnetic creat de magnetii permanenti, poate fi
intrerupt de lame rotative a obtiuratorului care se roteste pe ax distribuitor a aprinderii.
Printr-o placa de siliciu trece in jur de 30 mA curent, in timp ce tensiune Hall este de
aproximativ 2 mV, crescind odata cu cresterea temperaturii. Placa este, de obicei, parte
integranta din circuit integrat, ce realizeaza formarea si consolidarea de semnal.


Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

5

In cazul decalajului deschis intre magnetii permanenti si senzorul Hall placa da tensiune. In
cazul in care decalajul se suprapune cu paletele obturatorului, campul magnetic este inchis
prin lama si nu ajunge la placa Hall. Tensiunea scade de la aceasta. Semnalul de la marginile
placii nimereste in amplificator si formatorul de impulsuri, apoi el poate gestiona
comutator (activa sau a dezactiva bobina).


1 obturator cu palete,

2 magnit permanent,

3 element sensibil,

4 cablurile traductorului.

Fig2.Constructia generatorului lui Hall.
-Senzorul inductiv (modificarea data a
sistemului se numeste TI-i) - include un
electromagnet permanent cu o bobina si
disc dintat. In timpul rotirii discului
campul magnetic este inchis sau prin
dinte, sau prin intermediul depresiei. Fluxulul magnetic care trece prin bobinaj sau creste
sau scade din ce rezulta inductarea EMF cu semn alternativ pe bobinaj. Semnalele
senzorului trec printr-un formatorul impulsurilor si mai departe intra in comutator pentru
a controla bobinaj primar a bobinei aprinderii. Atunci cand creste viteza va creste frecventa
impulsurilor, precum si tensiune de iesire a senzorului de la sutimi de volti la sute de
volti.

- Senzor optic fig 3(modificarea a sistemului se numeste TI-o) este un disc segmentat,
fixat pe arbore distribuitor, care se intinde peste un fascicul de lumina infrarosie indreptate
la phototransistor. In timpul cand phototransistorul este iluminat, pe bobinaj primar este
curent. Cand discul blocueaza raza, senzorul trimite un impuls la comutator, care intrerupe
curent in bobina si, astfel, genereaza o scanteie. Exista mai multe tipuri de asa dispozitive:
lansarea scanteiei poate fi atat la deschiderea cit si invers, la inchiderea sursei luminoase.
De obicei, aceste generatoare creaza un unghi permanent starei deschise a bobinei, dar
calitatea aprinderii nu sufera de aceasta, deoarece dinamica contactului rulant nu
influenteaza aceasta, si el ramane intotdeauna constant, indiferent de viteza


Fig.4. Senzor optic.
Senzor-generator de impulsuri, de obicei, situat in incintadistribuitorului aprinderii - astfel
incat intreaga unitate este numita "senzor distribuitor".



Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

6

-Comutatorul controleaza aprinderea circuitului primar pe masa. Deci comutatorul nu
simplu inchide circuitul primar la semnalul de la senzorul de impuls - comutatorul trebuie
sa ofere o incarcare preliminara a bobinei cu energie. Astfel, pana la impuls controlator de
la senzor, comutatorul trebuie sa prevada, cand trebuie sa inchida bobina la pamint, in
scopul de a o incarca. El trebuie sa faca acest lucru astfel incat timpul de incarcare a bobinei
a fost aproximativ constant (sa fie atins maximum de energie, dar sa nu fie supraincarcarea
bobinei). In acest scop, comutatorul calculeaza perioada de impulsuri provenite de la
senzorul. Si in functie de perioada, calculeaza timpul de la inceputul conectarii bobinei la
pamant. Cu alte cuvinte, cu cit turatiile motorului sint mai mari, cu atat mai devreme
comutatorul va incepe conectarea bobinei la teren, dar timpul starii inchise va fi acelas.

4.3 Traducator-distribuitorul magnetoelectric:
In cazul acestei instalatii, ruptorul mecanic este inlocuit cu un generator de impulsuri care
poate fi un sistem electromagnetic sau un sistem cu o celula fotoelectrica.
Schema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor electromagnetic se compune din
generatorul de impulsuri magnetice, format din infasurarea, continuta in circuitul bazei
tranzistorului, excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori ai magnetului
permanent. Prin circuitul primar al bobinei de inductie trece curentul colectorului
tranzistorului. Sistemul de aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si
distribuitorul.
In cazul ruptorului foto electric el contine o infasurare in circuitul bazei tranzistorului pe
care periodic o excita cu un fascicul luminos ce trece printr-o fanta rotitoare.
Din analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu roptor mecanic sau cu generator de
impulsuri electrice, se constata ca au circuitul bazei fara inductie si curentul de o
intensitate foarte mica. Datorita acestui fapt se poate folosi un curent mult mai mare in
infasurarea primara a bobinei, dar micsorand numarul de spire. Prin reducerea numarului
de spire al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de autoinductie, iar curentul in
bobina creste mult mai repede decat la sistemele clasice. Lipsa condensatorului elimina
oscilitatiile electrice
care iau nastere la intreruperea curentului.

4. Sistema de aprindere fara contacte, constructia generala, principiul de functionare si
avantajele.

Una din modificari ale sistemului cu un distribuitor mecanic si cu aprindere prin bobina,
separate de la distribuitor si comutator a primit numele de Sistemul de aprindere fara
contact. Schema generala a unui sistem de aprindere fara contact:

Fig. 2. Schema generala a unui sistem deaprindere fara contact.
Aprinderea prin magnetou


Mod.

Coala

Nr.doc.

Semntura

Data
UTM gr.ITTA-121
Coala

7

Magnetoul este un element care, pornind de la o sursa de energie mecanica, asigura
urmatoarele functiuni:
generarea curentului primar de joasa tensiune;
transformarea acestuia in curent de inalta tensiune;
distribuirea lui la bujii.
Generarea curentului de joasa tensiune este obtinuta prin rotirea unui bobinaj introdus
intr-un camp magnetic
(creat de un magnet permanent) care produce o forta electromotoare.
Transformarea si distribuirea curentului de inalta tensiune este realizata cu ajutorul
unei(unor) bobine de inductie si a unui distribuitor. Sistemul este mult utilizat la
motociclete.

Aprinderea cu ruptor si bobina
Curentul de joasa tensiune este furnizat de o baterie de acumulatori (rezervor de curent de
joasa tensiune, contruit in general in variantele de 6 V, 12 V sau 24 V - la motocicletele IZH
Jupiter este de 12 V), transformat apoi in curent de inalta tensiune intr-una sau doua
bobine de inductie si apoi transmis la bujii. Bobina de inductie inmagazineaza in circuitul ei
primar o anumita energie la trecerea curentului de joasa tensiune provenit de la baterie.
Intreruperea periodica a acestuia provoaca aparitia unui extra-curent de rupture
(intrerupere) care genereaza o variatie de flux magnetic in bobina. Aceste variatii de flux
induc in infasurarea
secundarului o tensiune inalta a carei valoare va fi egala cu:
Ruptorul distribuitor este cunoscut in practica sub denumirea de DELCO - acest nume
provenind de la initialele firmei care l-a produs pentru prima data in lume (Dayton
Electronic Laight Company). Rolul lui este de a provoca intreruperea periodica a curentului
primar care sta la baza transformarii inaltei tensiuni. Acest lucru se realizeaza prin
intermediul unui ruptor a carui deschidere de contacte (numite de obicei suruburi
platinate sau platine) este comandata de niste came solidare cu un arbore ce se roteste cu
1/2 din turatia motorului, iar in cazul motocicletelor, cu aceeasi turatie ca cea a motorului.
Sa consideram ca exemplu un motor de 4 cilindrii cu o turatie de regim de 6000 rot/min.
Deci 6000 rot/min = 12000 deschideri/min, adica 200 deschideri/sec.
Aceste valori sunt foarte importante pentru ca, la regimuri de turatie mai ridicate (caz
frecvent intalnit la motoarele moderne), se va constata aparitia unei vibratii mecanice
(zbor al contactelor) care determina scaderea inaltei tensiuni datorita faptului ca bobina nu
mai are timpul necesar pentru inmagazinarea energiei. O alta functie a ruptor-
distribuitorului este aceea de a fixa punctul de avans in functie de turatia
motorului(avansul centrifugal) si sarcina motorului (corectia prin depresiune).
Masoletele (centrifugal) si capsula vacuumatica (depresiune) - lipsesc la motocicletele IZH
Jupiter - provoaca o usoara rotatie a arborelui port-cama ce modifica punctul de atac al
camei cu ruptorul, deci se "deplaseaza" intreruperea curentului primar si, in final, inceputul
inflamarii amestecului aer-benzina. Inalta tensiune este distribuita catre bujii in ordinea de
aprindere, acestea restituind-o in cilindrii sub forma de scanteie.

Bibliografie
1) Gh. Fratila si altii, Automobile.Cunoastere, intretinere si exploatare. Editura didactica
si
pedagogica, Bucuresti 2001, pag.455.
2) www.wikipedia.org ;
3) .. , , . , 1986 , 299 .