Estetica curs 5

Perceptia estetica a culorii

Este un process analitic complet care pp mai mult decat simpla perceptie vizuala,orice culoare
comunica o emotie placuta sau nu,generand o anumita dispozitie sufleteasca .
O supraf acoperita de culori exercita asupra privitorului 2 efecte :
-un efect fiziologic concretizat in perceptia vizuala cromatica
-un efect psihologic determinat de vibratia sufleteasca pe care o induce culoarea
Aceste 2 efecte sunt aproape imposibil de separate deoarece foarte mult din ceea ce vedem se
bazeaza pe ceea ce simtim.
Efectul psihologic are la baza un process asociativ in corcondanta cu cunostintele si experienta
personala iar prin mecanism asociat culorii pot treziaccentua anumite stari sufletesti.
!uloarea rosie-stridenta,albastru-rece,verde-linistitoare.galben-calda.
"iziologia cromaticii dentare
-analiza estetica a unui zambet,a unei arcade dentare sau pur si simplu a unui dinte vizeaza 2
categorii de atribute si anume geometrice si cromatice.
#esi in estetica dentara aceste atribute intereseaza toate structurile anatomice care compun
surasul unei pers precum si felul in care aceste structure se armonizeaza cu intreaga fata.
!uloarea dintilor
-ptr a intelege caract cromatice ale dintilor treb sa analizam structura tesuturilor dure
dentare ,comportamentul acestora fata de radiate luminoasa precum si felul in care diferitele
atribute geometrice ale esteticii dentare vizib d ,alinierea,aran$mentul lor morfologia pr ,tertiara
influenteaza perceptia culorilor.
%tructura t d d :%&# prez caract topografice structural si de comportament optic f diferite,de
acceea masurarea cul d este dificila mai ales in conditiile in care acestia se suprapun peste
spatial intunecat din int cavit bucale si sunt incon$urati de celelalte struct existe.
%maltul este cel mai dur tesut al organismului avand un rol protector si asigurand forma si
conturul coronei dentare.% este alc in proport de '() materie organica si *) materie organica:
colagen ,lipide ,hidrati si +) apa.,,-rosimea % este variabila dea lungul coronelor dentare fiind
minima in reg colet si maxima la nivelul muchiei incizale si e vf cuspizilor.-rosimea smaltului
ocluzal nu este uniform la toti d: aprox 2 mm .ncisiv,2./mm la pm,2,5-/,/mm la m.0nitatea
struct de baza a % este reprez de prismele de smalt alc din cristale de hidroxiapatita.1rismele
de smalt se intend de la 2A# la supraf coroanelor dentare si au o dispozitie radiara pe supraf
dentinare coronare nr lor fiind aprox 5 mil la un incisive,*2 mil l molar.
!a o consecinta a dispozitiei radiare a prismelor de smalt pe suprafata dentinei directia
acestora este vertical la niv incizal si in vf cuspizilor,oblica pe fetele laterale si in santuri iar
orizontala la coletul dintilor.
1e axul longit a dintelui pe sect transversal prismele au forma de gaura de cheie sau coada de
peste.!orpul prismei este orientat spre incizalocluzal iar coada este orientata spre
cervical.1rismele de smalt se intrepatrund intre ele ,capul uneia fiind lipit de gatul
celeilalte..nclinatia diferitaa grupurilor de prisme alaturate onfera smaltului rezistenta la fortele
de masticatie."iecare prisma contine cristale de hidroxiapatita alungite de marime variabila
aprox 3' nm lung si 54 nm grosime..n portiunea centrala a prismelor axul lung al cristalelor de
hidroxiapatita este paralel cu axul prismelor .
%chimbarea progresiva a directiei prismelor dinpre dentina spre supraf smaltului este
raspunzatoare de aparitia benzilor descrise de 5unter si %cherger 6este alternanta de benzi
deschise si intunecate vizibile pe o sectiune longitudinala sub incidenta oblica a luminii
reflectate.
1rismele se formeaza in perioada de edificare a smatului prin depuneri successive ,ritmice,de-a
lungul liniilor de crestere 7striatiile lui 8etzius care cont mai putine cristale si sunt linii
hipocalcificate .1e sect transversala aceste linii sunt vizibile sub forma unor cercuri concentrice
intunecate.#aca cercurile sunt incomplete la suprafata %maltului apar o serie de denivelari sau
gropite.#iferenta de nivel dintre aceste gropi poarta numele de perichimatii.Acestea sunt cont in
$urul dintelui si de regula paralele cu 2A!.%uprafata % este permeabila ptr ioni si o serie de
subst din mediul bucal asa incat straturile superficiale de % sunt mai dure si mai greu
solubile.Ele contin intre 5-*4 ori mai multe floruri,mai mult 9n si 1b si o cantit mai mica de apa.
#entina
!el mai voluminos t d al dintelui reprez cam 34) din volumul sau ea este acoperita la ext de
smalt respective de cement iar spre interior formeaza peretele organul pulpar.#entina are in
comp sa o faza org in greutate de :4) si este reprez de colagen
,lipide,glico1,1,mucopolizaharide si o faza anorganica in greutate de *3,') constituita in
principal de hidroxiapatita si restul apa **,* ).
%truct dentine este neomogena,fiind formata dintrun sistem de canalicule care o strabat radiar
dinspre cp spre periferie si din subst fundamental mineralizata mai putin dura decat
smaltul.!analiculele sunt mai numerose in portiunea coronara a dintelui si au un traiect
ondulat.#iametrul canaliculelor se micsoreaza spre periferie si o data cu varsta.!analiculele
comunica intre ele prin canaliculele secundare formand impreuna un sistem
canalicular.;umenul canaliculelor este strabatutr de prelungirile odontoblastelor descrise de
<omes.
Odontoblastele sunt celule pulpare dispuse in palisada la periferia pulpei cu rod de
dentinogeneza.intre prelung od si peretii canaliculelor exista limfa dentinara.#entinogeneza are
loc inaintea amelogenezei ,cuprinde 2 faze formarea matricei de colagen si depunerea fazei
anorg in matrice.=atricea formata initial de odontoblastele aflate la periferia pulpei nu este
mineralizata si se numeste predentina.!alcificarea apare prin depunerea de cristale pe supraf si
in int fb de colagen.9ilnic se depune o cantit de predentina iar cea formata in ziua precedenta
se mineralizeaza si devine dentina matura.
Exista mai multe tipuri de dentina.