RECUPERAREA LUXATIEI DE

GLEZNA A MEMBRULUI
INFERIOR STANG PRIN
METODE SPECIFICE TENISULUI
DE MASA
Referat realizat de: Profesor Coordonator:
Cozariciuc Paula Dr.Univ. Ochiana Nicolae
Doru Ioana Paula
Haidoc Ioana
1
Cuprins
1. Prezentarea anatomica a gleznei.........................................................pag.3
Introducere
Structuri importante
Oasele si articulatiile
Ligamentele si tendoanele
Muschii
2. Anatomia patologica..........................................................................pag.6
Luxatia
Clasiicarea luxatiilor de glezna
3. Simptomatologie................................................................................pag.!
4. "iagnostic..........................................................................................pag.#
5. $ratament...........................................................................................pag.#
6. O%iecti&e 'inetice de tratament a luxatiei de glezna.........................pag.(
7. Masa)ul gleznei..................................................................................pag.(
8. Recuperarea luxatiei de glezna a membrului inferior stang cu ajutorul
gimnasticii medicale.................................................................................pag.10
9. Recuperarea luxatiei de glezna prin metode specifice tenisului de
masa.........................................................................................................pag.1
1
10. ndicatii.!ontraindicatii...........................................................................
...pag.15
11. "i#liografie...............................................................................................
.pag.16
*
Prezentarea anatomica a gleznei
1. ntroducere
Articulatia gleznei este ca o balama. Dar este mult mai mult decat o simpla
balama, glezna este formata din mai multe structuri importante. Modelul unic al
gleznei face articulatia foarte stabila. Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a sustine
greutatea corporala de 1,5 ori cand persoana merge si de opt ori cand persoana
alearga. Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara
efort. Muscii, tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei functioneaza
impreuna pentru a propulsa corpul. !onditiile care tulbura functionarea normala a
gleznei pot face dificila desfasurarea lor fara durere sau alte probleme.
2. $tructuri importante
"tructurile importante ale gleznei pot fi impartite in mai multe categorii. Acestea sunt#
$ oasele si articulatiile%
$ ligamentele si tendoanele%
$ muscii%
$ ner&ii%
$ &asele de sange.
Fata piciorului care poate fi &azuta de persoana ce sta in picioare, se numeste fata
dorsala a piciorului. Fata piciorului pe care persoana se sprijina, poarta numele de
suprafata plantara.
3. %asele si articulatiile
Articulatia gleznei este formata din conexiunea a trei oase. 'sul gleznei poarta
numele de talus% fata superioara a talusului se potri&este intr$un locas format din
capetele inferioare ale tibiei si fibulei (osul subtire al gambei)% fata inferioara a
talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu. *alusul functionaza ca o balama in
locasul sau pentru a permite piciorului sa se miste in sus (dorsiflexie) si in jos (flexie
plantara).
+n interiorul articulatiei, oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj
articular. Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor unul pe langa
altul in orice articulatie a corpului. ,rosimea cartilajului este de aproximati& 0,- cm in
majoritatea articulatiilor care suporta greutati, cum ar fi glezna, soldul sau
genunciul. .ste suficient de moale pentru a permite absorbtia socurilor si destul de
puternic pentru a rezista toata &iata, atata timp cat nu este lezat.
3

4. &igamentele si tendoanele
/igamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele. Acestea sunt
asemanatoare tendoanelor, doar ca acestea din urma unesc muscii de
oase. /igamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr$un material
numit colagen. Fibrele de colagen sunt unite intre ele pentru a forma o structura
asemanatoare unei frangii. /igamentele si tendoanele au marimi diferite, si la fel ca
frangia, sunt formate din multe fibre de dimensiuni mici. !u cat ligamentul sau
tendonul este mai gros cu atat acesta este mai puternic.
/igamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna. *rei
ligamente realizeaza ligamentul lateral complex, pe partea laterala a gleznei, la
distanta cea mai mare fata de cealalta glezna (lateral inseamna mai departe decat
centrul corpului). Acestea includ ligamentul talofibular anterior, ligamentul
calcaneofibular si ligamentul talofibular posterior. 0n ligament gros, numit ligamentul
deltoid sustine glezna medial (pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna).
/igamentele sustin, de asemeni, capatul inferior al gambei unde se formeaza
balamaua gleznei. Aceasta serie de ligamente sustin sindesmoza (sinartroza)
gleznei, o portiune a gleznei unde capatul inferior al fibulei se uneste cu tibia. !ele
trei ligamente principale sustin aceasta zona. /igamentul care trece prin fata gleznei
si leaga tibia de fibula este numit ligament tibiofibular antero$inferior. /igamentul
fibular posterior are insertiile pe fata posterioara a tibiei si a fibulei. Aceste ligamente
includ ligamentul tibiofibular infero$posterior si ligamentul trans&ers. /igamentul
interosos se gaseste intre tibie si fibula (interosos inseamana intre oase). /igamentul
interosos reprezinta tesutul conjuncti& care uneste tibia si fibula pe intreaga lungime
a acestora, de la genunci pana la glezna.
/igamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare. ' capsula
articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei articulatii. .ste
formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale aflat intre
ligamentele, care umple spatiile lasate de acestea si formeaza un sac.
Articulatia gleznei, este sustinuta, de asemeni, de tendoanele din jur. *endonul
Acile este cel mai important tendon pentru mers, alergat si sarit. "e ataseaza de
muscii gambei si apoi de calcaneu, mergand pana la ni&elul degetelor. *endonul
tibial posterior ataseaza unul dintre muscii mici ai gambei de fata inferioara a
+
piciorului. Acest tendon ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea piciorului
spre interior. *endonul tibial anterior permite ridicarea piciorului. Doua tendoane merg
prin spatele maleolei laterale% acestea, numite peroneale, ajuta la rasucirea piciorului
in jos si in afara.
5. 'usc(ii
Majoritatea miscarilor gleznei sunt determinate de muscii puternici ai gambei, ale
caror tendoane trec de glezna si se insera la ni&elul piciorului. !ontractia muscilor
gambei este principala modalitate de miscare a gleznei cand persoana merge, sare
sau alearga. !ei mai importanti musci pentru glezna au fost discutati in sectiunea
despre ligamente si tendoane.
Acesti musci si actiunile lor sunt#
$ Muscii peroneali (lung si scurt) situati pe fata posterioara a gleznei ajuta la
miscarea piciorului in jos si in afara%
$ Muscii gambei (gastrocnemian si soleus) se insera de calcaneu prin tendonul lui
Aile. !and acesti musci se contracta produc flexia plantara a piciorului%
$ Musciul tibial posterior sprijina arcul piciorului si ajuta la rasucirea acestuia spre
interior%
$ Musciul tibial anterior produce flexia dorsala a piciorului.
/in1# ttp#22333.sfatulmedicului.ro2Anatomia$membrelor$inferioare2anatomia$
gleznei45-56 07.05.7017
Anatomia si fiziologia omului(!onf.Dr.8.Ranga,9rof.Dr.+.*eodorescu .xarcu$1:-:)
,
/in1# ttp#22333.sfatulmedicului.ro2galerii$foto2luxatia$gleznei4;5 07.05.7017
Anatomia patologica (l!atia"
Luxatia reprezinta o deplasare a doua extremitati osoase ale unei articulatii
antrenand o pierdere a contactului normal a doua suprafete articulare. O luxatie este
provocata de un soc sau de o miscare fortata, mult mai rar de o malformatie. O
luxatie partiala, sau subluxatie, apare cand osul deplasat a alunecat intr-o parte dar
inca ramane in contact pe o anumita suprafata cu al doilea os al articulatiei. In luxatie
incidentul traumatic determina o ruptura a capsulei articulatiei (capsula ce asigura
stabilitatea articulatiei) si de aceea cele doua oase nu mai au legatura, unul din oase
sare de la locul lui prin bresa aparuta in capsula. Prima interventie a ortopedului in
luxatie este grabnica, el trebuie sa readuca suprafetele osoase in contact, dupa care
sa urmeze imobilizarea articulatiei. Luxatiile gleznei sunt foarte comune si sunt, de
obicei, rezultatul "sucirii" gleznei.
!lasificarea luxatiilor de glezna)
,radul 1
luxatie usoara fara ruptura ligamentarausoara sensibilitate si edem minimglezna
poate suporta o anumita greutate
,radul7
intindere se&era a ligamentuluitumefactie e&identa, ecimoza, dificultate la
mersdurere moderata2se&era (solicitarea gleznei este dureroasa)
,radul6
ruptura ligamentara completatumefactie, instabilitatea gleznei, imposibilitatea
mersului durere se&er
6
/in1# ttp#22333.farmaciiledona.ro2sfatul$farmacistului2luxatiile$gleznei$+7;
ttp#22333.studentie.ro2campus2luxatia2c$5<1$a$70<<0 07.05.7017
Simptomatologie
'ricare din urmatoarele semne si simptome ar trebui sa atentioneze pri&ind
necesitatea prezentarii la medic imediat#
$ auzirea sau simtirea unei =trosnituri= sau unei serii de =trosnituri= indicand ruptura
ligamentului sau ligamentelor
$ incapacitatea continuarii acti&itatii sau mentinerii ortostatismului (pozitia in picioare)
$ aparitia unei tumefieri care se accentueaza rapid la ni&elul piciorului, gleznei sau
regiunii inferioare a membrului inferior respecti&
$ deformarea &izibila la locul traumatismului
$ decolorarea sau &anatai e&idente
$ un traumatism anterior cu aceeasi localizare
!
/in1# ttp#22333.sfatulmedicului.ro2Afectiunile$gleznei$si$piciorului2luxatia$
gleznei41-06
(ttp)**+++.sfatulmedicului.ro*galerii,foto*luxatia,gleznei-85 07.05.7017
Diagnostic
Radiografia permite confirmarea diagnosticului. % luxatie poate fi asociata cu o
fractura a unuia sau am#elor oase. .e altfel/ ea se poate complica pe
scurta durata cu o compresie a arterelor sau a ner0ilor in0ecinati/ ori a
madu0ei spinarii in cazul 0erte#relor. % luxatie 0ec(e poate reaparea cu
ocazia unor traumatisme/ c(iar a unor miscari din ce in ce mai mici)
atunci se 0or#este de luxatie recidi0anta.
/in1# (ttp)**+++.sfatulmedicului.ro*ar(i0a-medicala*umflarea,gleznei
07.05.7017
Tratament
+ngrijirea imediata a luxatiilor acute de glezna inseamna controlul durerii si limitarea
tumefierii tesuturilor moi.
*ratamentul de prim ajutor este rezumat in bine$cunoscutul acronim R+!.. R+!.
consta din#
$ Rest $ repausul partii traumatizate
$ ce $ geata aplicata indirect pe piele
$ !ompression $ compresie cu un bandaj elastic
$ 1le&ation $ ridicarea membrului afectat
R!1 ar trebui aplicat in primele 57 de ore dupa traumatism. 'rtostatismul trebuie
mentinut in limita tolerantei fara aparitia durerii si cu minima sciopatare. ,lezna ar
trebui pusa in repaus, pe cat posibil cu ridicarea acesteia deasupra ni&elului inimii.
9entru a reduce durerea si tumefierea, se aplica geata sparta intr$o punga de
plastic bine incisa, mentinand pielea uscata. 9unga se aplica direct pe piele timp de
15$70 minute, la fiecare trei sau patru ore. 0n bandaj elastic pentru compresie ar
trebui purtat tot timpul, inclusi& in timpul somnului. +buprofen, doua tablete de trei ori
#
pe zi per os, ar trebui luate pentru a reduce durerea si inflamatia. Aspirina nu ar
trebui folosita deoarece poate produce sangerare excesi&a din tesuturile
traumatizate.
/in1# ttp#22333.sfatulmedicului.ro2Afectiunile$gleznei$si$piciorului2luxatia$
gleznei41-06 07.05.7017
/in1# ttp#22333.sfatulmedicului.ro2galerii$foto2luxatia$gleznei4;5 07.05.7017
OBIECTIVE KINETICE DE TRATAMENT A !"ATIEI DE
#E$NA
$diminuarea durerii
$recuperarea mobilitatii
$recuperarea fortei si rezistentei musculare
$recuperarea stabilitatii
$recuperarea ecilibrului static si dinamic
$recuperarea coordonarii si abilitatilor controlate
Masa%ul gleznei
+ncepe cu netezirea care se poate executa cu ambele maini, urmata de presiune in
zona perimaleolara si de fricitune a articulatiei tibiotarsiene. Frictiunea incepe cu
(
tendonul lui Aile, sub maleola externa, apoi pe fata dorsala si din nou catre tendonul
lui Aile, pe sub maleola interna.

/in1# http-..///.satulmedicului.ro.arhi&a0medicala.tendon1rotulian 2*.2,.*21*
REC!PERAREA !"ATIEI DE #E$NA A MEMBR!!I IN&ERIOR
STAN# C! A'!TOR! #IMNASTICII MEDICAE
1tapa 1
%#ser0atie)
9erioada de recuperare &a fi de 1 saptamana(6 sedinte).
+n prima etapa pacientul &a lucra cu ajutorul 1inetoterapeutului.
Fiecare exercitiu &a a&ea un numar minim de <x5 cu pauza de 10 secunde
intre repetari.
Dupa a treia sedinta,pacientul &a fi lasat sa execute prima etapa cu
exercitiile de recuperare fara ajutorul 1inetoterapeutului.
Durata fiecarei sedinte este de 60 minute.
"e &or face#
1 exercitii de flexie a degetelor urmate de relaxare
1 exercitii de extensie a degetelor urmate de relaxare
1 exercitii de flexie a piciorului
1 exercitii de extensie a piciorului
1 exercitii de circumductie
1 exercitii de abductie a piciorului
1 exercitii de flexie plantara si dorsala cu contrarezistenta
1tapa 2
%#ser0atie)
9erioada de recuperare &a fi de 1 saptamana(6 sedinte).
Durata fiecarei sedinte este de 60 minute.
Fiecare exercitiu poate fi dozat in functie de gra&itatea afectiunii.
"e &or face#
1 exercitii cu bicicleta ergometrica, cu laba piciorului fixata pe
pedala(executarea exercitiului timp de 7 minute,1 minut pauza, 6 repetari)
1 exercitii de apucare a unei &ergele de lemn cu degetele piciorului(6x10)
1 exercitii de apucare a unui prosop intins pe o suprafat neteda (6x10)
12
1tapa 3
%#ser0atie)
9erioada de recuperare &a fi de 1 saptamana(< sedinte).
Durata fiecarei sedinte este de 60 minute.
Fiecare exercitiu se &a face pe 7 lungimi de sala(dus$intors).
"e &or face#
1 exercitii de ridicare pe &arfurile picioarelor, alternati&e
1 exercitii de mers pe &arfuri inainte si inapoi
1 exercitii de mers pe calcaie inainte
1 exercitii de mers incrucisat
1 exercitii de mers pe loc, intre doua bare paralele
RECUPERAREA LUXATIEI DE GLEZNA PRIN METODE
SPECIFICE TENISULUI DE MASA
1tapa 4
%#ser0atie)
2erioada de recuperare 0a fi de 2 saptamani37 zile,din 2 in 2 zile4.
.urata fiecarei sedinte 0ariaza intre 50,60 de minute in functie de
progresul pacientului.
5iecare exercitiu poate fi dozat in functie de gra0itatea afectiunii.
$e 0or face exercitii ca)
14 Rularea mingii de tenis pe sol/ cu talpa piciorului strang/ in interiorul si
exteriorul segmentului3inainte,inapoi4 32x34

24 !u spri6in pe masa de tenis/alternare intre ridicarea pe 0arfuri si spri6in
pe calcaie cu mentinerea fiecarei pozitii 3 secunde 32x34
11

34 $er0irea mingii cu ridicarea pe 0arfuri 34x34

44 !u spri6in dorsal la masa de tenis/adductia picioarelor si re0enirea lor
33x104
1*

54 .in asezat/ cu paleta in fata talpilor/efectuarea flexiei dorsale cu a6utorul
paletei de tenis 35x34

64 7oc de glezne/pe loc/cu du#le ale mingii de tenis 310,12 secunde4
13

74 2rin pas adaugat /prinderea mingilor de tenis intr,un cos /aruncate de
catre 8inetoterapeut 315 mingi4

84 9runcarea mingii catre partener din stand departat si prinderea ei din
g(emuit38x24
1+

94 $tand pe piciorul afectat3stang4/ aruncarea mingii la perete si prinderea
ei 35x34

In#icatii$ Cont%ain#icatii$
1,
ndicatiile in patologia aparatului locomotor sunt foarte largi,tenicile specifice fiind
puse in aplicare abia dupa explorarea clinica, radiological si de multe ori ciar
biologica a pacientului.
+n general, efectele urmarite sunt#
$ dobandirea partiala si progresi&a a independentei%
$ cresterea mobilitatii articulare%
$ facilitarea miscarilor si a gesturilor la persoanele cu andicap se&er
$ relaxarea musculara%
$ calmarea durerilor%
$ reeducarea functionala motorie a unui segment%
$ reantrenarea segmentara sau globala la efort.
!ontraindicatiile sunt putin numeroase si destul de simplu de stabilitit. Astfel, putem
retine#
$ orice afectiune in faza ei acuta%
$ ipertemia%
$ ipertensiunile arteriale%
16
"i#liografie
1) 333.sfatulmedicului.ro
7) 333.farmaciiledona.ro
6) 333.studentie.ro
<) Anatomia si fiziologia omului(!onf.Dr.8.Ranga, 9rof.Dr.+.*eodorescu .xarcu$
editia 1:-:)
1!