Cele mai multe articula]ii ale corpului sunt sinoviale. Se caracterizeaz\ prin complexitate, mi[c\ri multiple [i variate. Componentele unei articula]ii sinoviale sunt (Fig. 72): suprae]ele articulare cartila!ul articular orma]iuni care asigur\ concor"an]a "intre suprae]ele articulare (#$rocartila!e "e m\rire, "iscuri, meniscuri) mi!loace "e unire (capsula articular\, ligamentele) a. Suprafe]ele articulare %up\ orm\ pot #: serice eliptice cilin"rice plane. &n general, aceste suprae]e pot # 'nca"rate geometric 'n "ou\ orme principale: plan\ [i cur$\. &n articula]iile plane mi[c\rile sunt re"use. &n cele cu suprae]e cur$e, mi[c\rile sunt mai complexe. (entru o unc]ionare normal\, este necesar\ o a"aptare perect\ a suprae]elor articulare, o concor"an]\ sau cum se mai spune 'n lim$a! clinic, o congruen]\ articular\. )ipsa acestei concor"an]e articulare ace posi$il\ pro"ucerea unor leziuni ulcero*necrotice [i, 'n #nal, instalarea proceselor artrozice prin alterarea cartila!ului [i a ]esutului osos su$!acent. b. Cartilajul articular +ste numit [i cartila! "e 'ncrustare [i acoper\ suprae]ele articulare ale oaselor. +ste un cartila! ,ialin "e culoare al$*str\lucitoare, cu re-exe al$\strui. (rezint\ "ou\ suprae]e: una a"erent\ "e supraa]a osului. una li$er\ ce corespun"e cavit\]ii articulare. /arginea cartila!ului se continu\ cu periostul. )a nivelul acestei margini se termin\ [i mem$rana sinovial\. &ntin"erea cartila!ului este propor]ional\ cu 'ntin"erea mi[c\rilor articulare. 0rosimea lui este varia$il\ (1*12 mm), 'n raport cu presiunea exercitat\ pe suprae]ele articulare. (e m\sura 'naint\rii 'n v2rst\, are ten"in]a su$]ierii. Cartila!ul nu prezint\ termina]ii nervoase [i nici vase "e s2nge. 3re "ou\ propriet\]i importante: compresi$ilitatea (rol "e amortizor) elasticitatea (con"roplastele ocupate "e con"rocite !oac\ rol "e pneuri). Con]ine ap\ 'n propor]ie "e 45*657. %es,i"ratarea ]esutului cartilaginos "uce la mic[orarea elasticit\]ii [i constituie alt actor avorizant pentru apari]ia artrozelor. 8utri]ia cartila!ului se ace prin im$i$i]ie, respectiv prin trecerea su$stan]elor "in vasele ]esutului osos su$!acent [i "in arterele capsulo*sinoviale, precum [i "in lic,i"ul sinovial. +l este consi"erat un ]esut cu meta$olism re"us. %ac\ ]esutul cartilaginos este inva"at "e vase sanguine, ca 'n cazul imo$iliz\rilor prelungite, acestea vor a"uce o"at\ cu s2ngele, elemente celulare care vor orma ]esut osos 'n locul cartila!ului articular care se va resor$i, "etermin2n" anc,iloza articular\. c. Fora]iuni care asi!ur" concor#an]a #intre suprafe]ele articulare (#$rocartila!e "e m\rire, "iscuri, meniscuri) Fi$rocartila!e "e m\rire: la$rul articular sau ca"rul articular Se 'nt2lnesc 'n cazul articula]iilor la care o supraa]\ articular\ seric\ * cap articular* tre$uie 9s\ se potriveasc\9 cu o cavitate articular\ mai pu]in a"2nc\. +xemple: articula]ia um\rului (#g. 72), articula]ia [ol"ului. :neori, la$rul constituie 'n acela[i timp [i un mi!loc "e unire. Fi$rocartila!e intraartticulare: "iscurile [i meniscurile*sunt orma]iuni anatomice ce se g\sesc 'ntre suprae]ele articulare [i au, "e asemenea rolul s\ asigure o concor"an]\ c2t mai $un\. +le "ier\ mult ca orm\ [i "imensiuni. :neori ocup\ toat\ articula]ia, orm2n" un "isc. +xist\ #$rocartila!e "e orma unor semilune, "enumite meniscuri. 3cestea au pe sec]iune o orm\ triung,iular\ a"er2n" cu $aza pe una "in suprae]ele articulare, "e o$icei "e cea mai mo$il\ [i o 'nso]esc 'n toate mi[c\rile. )a articula]ia genunc,iului (#g. 7;) ele a"er\ "e ti$ie. #. $ijloace #e unire% capsula articular" &i li!aentele Capsula articular\ este o orma]iune constituit\ "in "ou\ straturi: unul extern* stratul #$ros [i altul intern.* mem$rana sinovial\. Stratul 'bros are o orm\ compara$il\ cu cea a unui man[on. Se inser\ prin cele "ou\ extremit\]i ale sale la perieria cartila!elor articulare. +l reprezint\ o continuare a periostului oaselor. Supraa]a exterioar\ vine 'n raport cu mu[c,ii [i ten"oanele periarticulare. Supraa]a intern\ este acoperit\ "e mem$rana sinovial\. 0rosimea stratului #$ros "ier\: 'n unele articula]ii cu mo$ilitate mare, este mai re"us\ [i mai pu]in rezistent\. %e regul\, la aceste articula]ii, mem$rana prezint\ o mare laxitate. 8u este [i cazul articula]iei [ol"ului, care are o mem$ran\ #$roas\ oarte 'ngro[at\, "atorit\ trac]iunilor puternice [i a greut\]ilor oarte mari "e suportat. &n articula]iile cu mi[c\ri limitate, grosimea este aprecia$il\. &n unele traumatisme, mem$rana #$roas\ lax\ poate # prins\ 'ntre suprae]ele articulare [i traumatizat\. &n con"i]ii normale, aceast\ eventualitate este exclus\ prin ac]iunea unor ascicule musculare cu inser]ie capsular\. &n general, o mem$ran\ #$roas\ este ormat\ "in #$re con!unctive [i pu]ine #$re elastice, cu orient\ri "ierite. <asculariza]ia arterial\ a capsulei este asigurat\ "in ramuri provenite "in arterele musculare. +le trimit prelungiri p2n\ la mem$rana sinovial\. <asele limatice, pu]ine la num\r, se g\sesc at2t 'n stratul #$ros al capsulei c2t [i la nivelul mem$ranei sinoviale. =nerva]ia este asigurat\ "e #lete nervoase care 'nso]esc vasele sanguine. +le se 'mpletesc, ormeaz\ plexuri 'ntinse "in care vor rezulta at2t termina]ii li$ere (receptori "urero[i) c't [i cele care vin 'n leg\tur\ cu corpusculii <ater*(acini [i 0olgi* /azzoni, 'ncapsula]i [i lamelari. >olul capsulei : prote!eaz\ articula]ia "e procese patologice periarticulare [i 'mpie"ic\ r\sp2n"irea rev\rsatelor articulare 'n ]esuturile "in !ur. $ebrana sinovial" este stratul proun" al capsulei articulare. Se prezint\ ca o oi]\ su$]ire, nete"\ [i lucioas\, care a"er\ intim "e supraa]a interioar\ a stratului #$ros al capsulei articulare. +a secret\ un lic,i" g\l$ui, v2scos, unsuros* lic,i"ul sinovial, cu rol important 'n $iomecanica articular\.. Se opre[te la perieria cartila!elor articulare, la limita "intre cartila!ul articular [i os. /em$rana sinovial\ acoper\ por]iunile "e os intracapsulare, [i unele orma]iuni intracapsulare: ten"oanele, ligamentele, "iscurile intraarticulare. +xcep]ie: "iscul articula]iei temporo* man"i$ulare [i meniscurile genunc,iului nu sunt acoperite. %in cauza a$un"en]ei vaselor sanguine, sinoviala se in-ameaz\ prima "intre orma]iunile articula]iei. Sinoviala este o mem$ran\ continu\, spre "eose$ire "e mem$rana #$roas\ care poate # perorat\ "e vase, nervi. /em$rana sinovial\ prezint\ a"eseori o serie "e prelungiri, externe sau interne. Prelungirile externe sunt reprezentate "e un"uri "e sac [i cripte. Fun"urile "e sac se g\sesc su$ ten"oanele unor mu[c,i, u[ur2n"u*le alunecarea. +le nu comunic\ cu cavitatea articular\ "ec2t printr*un ori#ciu oarte mic. Sunt consi"erate "rept $urse seroase musculare unite cu sinoviala (ex.: un"ul "e sac "in !urul ten"onului lungii por]iuni a $icepsului $ra,ial, sau $ursa suprapatelar\ "e su$ mu[c,iul cva"riceps.Criptele sau oliculii sinoviali se prezint\ ca mici un"uri "e sac ale mem$ranei sinoviale, situate 'ntre #$rele ligamentelor. +le comunic\ cu cavitatea articular\. Prelungirile interne sunt reprezentate "e ciucuri sau plicile sinoviale [i vilozit\]i. Ciucurii sau plicile sinoviale sunt orma]iuni ce plutesc li$ere 'n interiorul cavit\]ii articulare, av2n" aspectul unor prelungiri, uneori mai mari [i "ispuse 'n grupe sau rami#cate. Con]in vase "e s2nge sau mase a"ipoase. <ilozit\]ile sinoviale apar ca prelungiri #liorme. >olul prelungirilor interne este acela "e a umple anumite por]iuni ale cavit\]ii articulare. /em$rana sinovial\ este $ogat vascularizat\ [i inervat\. 3rterele provin "in stratul #$ros al capsulei. <enele au traiect varicos, orm2n" spirale. )imaticele sunt super#ciale [i proun"e. 8ervii ormeaz\ plexuri mielinice puternice. )ic,i"ul sinovial are aspectul unui lic,i" g\l$ui, v2scos, are rol lu$ri#ant asupra elementelor articulare, pro"uc2n", 'n acela[i timp [i o oarecare a"eziune 'ntre suprae]ele articulare. &n timpul mi[c\rilor, lic,i"ul este 'mpins "in prelungiri [i un"uri "e sac, pe suprae]ele articulare. +l rezult\ "intr*un proces "e transsu"are a lic,i"ului plasmatic care trece 'n cavitatea articular\ prin pere]ii capilarelor perisinoviale, permea$ili 'n am$ele sensuri. >olul lic,i"ului: nutri]ie, lu$ri#ere, cur\]ire. Li!aentele articulare sunt $enzi #$roase care se inser\ pe oasele articulare, contri$uin" la men]inerea contactului "intre suprae]ele articulare. %up\ structura lor, ligamentele au ost 'mp\r]ite 'n: ligamente capsulare ligamente ten"inoase ligamente musculare ligamente #$rozate )igamentele capsulare sunt "ieren]ieri ale capsulei cu rolul "e a r2na o serie "e mi[c\ri: ligamentul pu$o*emural al articula]iei [ol"ului. )igamentele ten"inoase rezult\ prin transormarea unor ten"oane: ligamentul patelar al genunc,iului. )igamentele musculare provin "in atro#erea unor ascicule musculare: ligamentul acromiocoracoi"ian. )igamentele #$rozate: ligamentul stilo,ioi"ian. %up\ pozi]ia pe care o au a]\ "e capsul\ se "eose$esc lig. intracapsulare [i extracapsulare. ?oate ligamentele sunt rezistente [i inextensi$ile. &n acela[i timp sunt su#cient "e -exi$ile 'nc2t s\ nu 'mpie"ice executarea mi[c\rilor. 3u [i rolul "e a preveni "ep\[irea unor limite normale ale mi[c\rilor. &n cazul solicit\rilor prelungite, aceste orma]iuni semnaleaz\ situa]ia prin "urerea resim]it\ la nivelul lor. &n aar\ "e elementele articula]iei, care sunt consi"erate pasive, 'n men]inerea suprae]elor articulare intervin [i al]i actori: mu[c,ii* elemente active* [i presiunea atmoseric\. $u&c(ii, prin contrac]ia lor, trag "e capsul\, 'mpie"ic2n" prin"erea eventualelor plice 'ntre suprae]ele articulare. (e "e alt\ parte, or]a muscular\ se "escompune, "up\ paralelogramul or]elor 'ntr*o component\ "e mi[care [i alta articular\. Componenta "e mi[care mo$ilizeaz\ oasele [i implicit capetele lor articulare, iar componenta articular\ are rolul "e a men]ine suprae]ele articulare 'n contact. Cavitatea articular" este un spa]iu virtual, ocupat "e lic,i"ul sinovial, "elimitat 'ntre cartila!ul articular [i mem$rana sinovial\. +a "evine real\ c2n" 'n interiorul ei se pro"uc rev\rsate sau colec]ii lic,i"iene (lic,i" purulent, sanguinolent sau simpl\ serozitate). )inia sau interliniul articular este linia "e contact "intre suprae]ele articulare.