Sunteți pe pagina 1din 4

DIARTROZELE

Structura articula]iilor sinoviale.


Cele mai multe articula]ii ale corpului sunt sinoviale. Se caracterizeaz\ prin
complexitate, mi[c\ri multiple [i variate.
Componentele unei articula]ii sinoviale sunt (Fig. 72):
suprae]ele articulare
cartila!ul articular
orma]iuni care asigur\ concor"an]a "intre suprae]ele articulare (#$rocartila!e "e
m\rire, "iscuri, meniscuri)
mi!loace "e unire (capsula articular\, ligamentele)
a. Suprafe]ele articulare
%up\ orm\ pot #:
serice
eliptice
cilin"rice
plane.
&n general, aceste suprae]e pot # 'nca"rate geometric 'n "ou\ orme
principale: plan\ [i cur$\. &n articula]iile plane mi[c\rile sunt re"use. &n cele cu
suprae]e cur$e, mi[c\rile sunt mai complexe. (entru o unc]ionare normal\, este
necesar\ o a"aptare perect\ a suprae]elor articulare, o concor"an]\ sau cum se mai
spune 'n lim$a! clinic, o congruen]\ articular\. )ipsa acestei concor"an]e articulare
ace posi$il\ pro"ucerea unor leziuni ulcero*necrotice [i, 'n #nal, instalarea proceselor
artrozice prin alterarea cartila!ului [i a ]esutului osos su$!acent.
b. Cartilajul articular
+ste numit [i cartila! "e 'ncrustare [i acoper\ suprae]ele articulare ale oaselor.
+ste un cartila! ,ialin "e culoare al$*str\lucitoare, cu re-exe al$\strui. (rezint\ "ou\
suprae]e:
una a"erent\ "e supraa]a osului.
una li$er\ ce corespun"e cavit\]ii articulare.
/arginea cartila!ului se continu\ cu periostul. )a nivelul acestei margini se
termin\ [i mem$rana sinovial\. &ntin"erea cartila!ului este propor]ional\ cu 'ntin"erea
mi[c\rilor articulare. 0rosimea lui este varia$il\ (1*12 mm), 'n raport cu presiunea
exercitat\ pe suprae]ele articulare. (e m\sura 'naint\rii 'n v2rst\, are ten"in]a
su$]ierii.
Cartila!ul nu prezint\ termina]ii nervoase [i nici vase "e s2nge.
3re "ou\ propriet\]i importante:
compresi$ilitatea (rol "e amortizor)
elasticitatea (con"roplastele ocupate "e con"rocite !oac\ rol "e pneuri).
Con]ine ap\ 'n propor]ie "e 45*657. %es,i"ratarea ]esutului cartilaginos "uce
la mic[orarea elasticit\]ii [i constituie alt actor avorizant pentru apari]ia artrozelor.
8utri]ia cartila!ului se ace prin im$i$i]ie, respectiv prin trecerea su$stan]elor "in
vasele ]esutului osos su$!acent [i "in arterele capsulo*sinoviale, precum [i "in lic,i"ul
sinovial. +l este consi"erat un ]esut cu meta$olism re"us.
%ac\ ]esutul cartilaginos este inva"at "e vase sanguine, ca 'n cazul
imo$iliz\rilor prelungite, acestea vor a"uce o"at\ cu s2ngele, elemente celulare care
vor orma ]esut osos 'n locul cartila!ului articular care se va resor$i, "etermin2n"
anc,iloza articular\.
c. Fora]iuni care asi!ur" concor#an]a #intre suprafe]ele articulare
(#$rocartila!e "e m\rire, "iscuri, meniscuri)
Fi$rocartila!e "e m\rire: la$rul articular sau ca"rul articular
Se 'nt2lnesc 'n cazul articula]iilor la care o supraa]\ articular\ seric\ * cap
articular* tre$uie 9s\ se potriveasc\9 cu o cavitate articular\ mai pu]in a"2nc\.
+xemple: articula]ia um\rului (#g. 72), articula]ia [ol"ului.
:neori, la$rul constituie 'n acela[i timp [i un mi!loc "e unire.
Fi$rocartila!e intraartticulare: "iscurile [i meniscurile*sunt orma]iuni
anatomice ce se g\sesc 'ntre suprae]ele articulare [i au, "e asemenea rolul s\
asigure o concor"an]\ c2t mai $un\. +le "ier\ mult ca orm\ [i "imensiuni.
:neori ocup\ toat\ articula]ia, orm2n" un "isc. +xist\ #$rocartila!e "e orma
unor semilune, "enumite meniscuri. 3cestea au pe sec]iune o orm\ triung,iular\
a"er2n" cu $aza pe una "in suprae]ele articulare, "e o$icei "e cea mai mo$il\ [i o
'nso]esc 'n toate mi[c\rile. )a articula]ia genunc,iului (#g. 7;) ele a"er\ "e ti$ie.
#. $ijloace #e unire% capsula articular" &i li!aentele
Capsula articular\ este o orma]iune constituit\ "in "ou\ straturi: unul extern*
stratul #$ros [i altul intern.* mem$rana sinovial\.
Stratul 'bros are o orm\ compara$il\ cu cea a unui man[on. Se inser\ prin
cele "ou\ extremit\]i ale sale la perieria cartila!elor articulare. +l reprezint\ o
continuare a periostului oaselor. Supraa]a exterioar\ vine 'n raport cu mu[c,ii [i
ten"oanele periarticulare. Supraa]a intern\ este acoperit\ "e mem$rana sinovial\.
0rosimea stratului #$ros "ier\: 'n unele articula]ii cu mo$ilitate mare, este mai
re"us\ [i mai pu]in rezistent\. %e regul\, la aceste articula]ii, mem$rana prezint\ o
mare laxitate. 8u este [i cazul articula]iei [ol"ului, care are o mem$ran\ #$roas\
oarte 'ngro[at\, "atorit\ trac]iunilor puternice [i a greut\]ilor oarte mari "e suportat.
&n articula]iile cu mi[c\ri limitate, grosimea este aprecia$il\. &n unele traumatisme,
mem$rana #$roas\ lax\ poate # prins\ 'ntre suprae]ele articulare [i traumatizat\. &n
con"i]ii normale, aceast\ eventualitate este exclus\ prin ac]iunea unor ascicule
musculare cu inser]ie capsular\.
&n general, o mem$ran\ #$roas\ este ormat\ "in #$re con!unctive [i pu]ine
#$re elastice, cu orient\ri "ierite.
<asculariza]ia arterial\ a capsulei este asigurat\ "in ramuri provenite "in
arterele musculare. +le trimit prelungiri p2n\ la mem$rana sinovial\. <asele limatice,
pu]ine la num\r, se g\sesc at2t 'n stratul #$ros al capsulei c2t [i la nivelul mem$ranei
sinoviale.
=nerva]ia este asigurat\ "e #lete nervoase care 'nso]esc vasele sanguine. +le
se 'mpletesc, ormeaz\ plexuri 'ntinse "in care vor rezulta at2t termina]ii li$ere
(receptori "urero[i) c't [i cele care vin 'n leg\tur\ cu corpusculii <ater*(acini [i 0olgi*
/azzoni, 'ncapsula]i [i lamelari.
>olul capsulei : prote!eaz\ articula]ia "e procese patologice periarticulare [i
'mpie"ic\ r\sp2n"irea rev\rsatelor articulare 'n ]esuturile "in !ur.
$ebrana sinovial" este stratul proun" al capsulei articulare. Se prezint\
ca o oi]\ su$]ire, nete"\ [i lucioas\, care a"er\ intim "e supraa]a interioar\ a stratului
#$ros al capsulei articulare. +a secret\ un lic,i" g\l$ui, v2scos, unsuros* lic,i"ul
sinovial, cu rol important 'n $iomecanica articular\.. Se opre[te la perieria cartila!elor
articulare, la limita "intre cartila!ul articular [i os. /em$rana sinovial\ acoper\
por]iunile "e os intracapsulare, [i unele orma]iuni intracapsulare: ten"oanele,
ligamentele, "iscurile intraarticulare. +xcep]ie: "iscul articula]iei temporo*
man"i$ulare [i meniscurile genunc,iului nu sunt acoperite. %in cauza a$un"en]ei
vaselor sanguine, sinoviala se in-ameaz\ prima "intre orma]iunile articula]iei.
Sinoviala este o mem$ran\ continu\, spre "eose$ire "e mem$rana #$roas\ care poate
# perorat\ "e vase, nervi.
/em$rana sinovial\ prezint\ a"eseori o serie "e prelungiri, externe sau
interne.
Prelungirile externe sunt reprezentate "e un"uri "e sac [i cripte. Fun"urile "e sac se
g\sesc su$ ten"oanele unor mu[c,i, u[ur2n"u*le alunecarea. +le nu comunic\ cu
cavitatea articular\ "ec2t printr*un ori#ciu oarte mic. Sunt consi"erate "rept $urse
seroase musculare unite cu sinoviala (ex.: un"ul "e sac "in !urul ten"onului lungii
por]iuni a $icepsului $ra,ial, sau $ursa suprapatelar\ "e su$ mu[c,iul
cva"riceps.Criptele sau oliculii sinoviali se prezint\ ca mici un"uri "e sac ale
mem$ranei sinoviale, situate 'ntre #$rele ligamentelor. +le comunic\ cu cavitatea
articular\.
Prelungirile interne sunt reprezentate "e ciucuri sau plicile sinoviale [i vilozit\]i.
Ciucurii sau plicile sinoviale sunt orma]iuni ce plutesc li$ere 'n interiorul cavit\]ii
articulare, av2n" aspectul unor prelungiri, uneori mai mari [i "ispuse 'n grupe sau
rami#cate. Con]in vase "e s2nge sau mase a"ipoase. <ilozit\]ile sinoviale apar ca
prelungiri #liorme.
>olul prelungirilor interne este acela "e a umple anumite por]iuni ale cavit\]ii
articulare.
/em$rana sinovial\ este $ogat vascularizat\ [i inervat\. 3rterele provin "in
stratul #$ros al capsulei. <enele au traiect varicos, orm2n" spirale. )imaticele sunt
super#ciale [i proun"e. 8ervii ormeaz\ plexuri mielinice puternice.
)ic,i"ul sinovial are aspectul unui lic,i" g\l$ui, v2scos, are rol lu$ri#ant asupra
elementelor articulare, pro"uc2n", 'n acela[i timp [i o oarecare a"eziune 'ntre
suprae]ele articulare. &n timpul mi[c\rilor, lic,i"ul este 'mpins "in prelungiri [i
un"uri "e sac, pe suprae]ele articulare. +l rezult\ "intr*un proces "e transsu"are a
lic,i"ului plasmatic care trece 'n cavitatea articular\ prin pere]ii capilarelor
perisinoviale, permea$ili 'n am$ele sensuri.
>olul lic,i"ului: nutri]ie, lu$ri#ere, cur\]ire.
Li!aentele articulare sunt $enzi #$roase care se inser\ pe oasele
articulare, contri$uin" la men]inerea contactului "intre suprae]ele articulare.
%up\ structura lor, ligamentele au ost 'mp\r]ite 'n:
ligamente capsulare
ligamente ten"inoase
ligamente musculare
ligamente #$rozate
)igamentele capsulare sunt "ieren]ieri ale capsulei cu rolul "e a r2na o serie
"e mi[c\ri: ligamentul pu$o*emural al articula]iei [ol"ului.
)igamentele ten"inoase rezult\ prin transormarea unor ten"oane: ligamentul
patelar al genunc,iului.
)igamentele musculare provin "in atro#erea unor ascicule musculare:
ligamentul acromiocoracoi"ian.
)igamentele #$rozate: ligamentul stilo,ioi"ian.
%up\ pozi]ia pe care o au a]\ "e capsul\ se "eose$esc lig. intracapsulare [i
extracapsulare.
?oate ligamentele sunt rezistente [i inextensi$ile. &n acela[i timp sunt
su#cient "e -exi$ile 'nc2t s\ nu 'mpie"ice executarea mi[c\rilor. 3u [i rolul "e a
preveni "ep\[irea unor limite normale ale mi[c\rilor. &n cazul solicit\rilor prelungite,
aceste orma]iuni semnaleaz\ situa]ia prin "urerea resim]it\ la nivelul lor.
&n aar\ "e elementele articula]iei, care sunt consi"erate pasive, 'n
men]inerea suprae]elor articulare intervin [i al]i actori: mu[c,ii* elemente active* [i
presiunea atmoseric\.
$u&c(ii, prin contrac]ia lor, trag "e capsul\, 'mpie"ic2n" prin"erea
eventualelor plice 'ntre suprae]ele articulare. (e "e alt\ parte, or]a muscular\ se
"escompune, "up\ paralelogramul or]elor 'ntr*o component\ "e mi[care [i alta
articular\. Componenta "e mi[care mo$ilizeaz\ oasele [i implicit capetele lor
articulare, iar componenta articular\ are rolul "e a men]ine suprae]ele articulare 'n
contact.
Cavitatea articular" este un spa]iu virtual, ocupat "e lic,i"ul sinovial,
"elimitat 'ntre cartila!ul articular [i mem$rana sinovial\. +a "evine real\ c2n" 'n
interiorul ei se pro"uc rev\rsate sau colec]ii lic,i"iene (lic,i" purulent, sanguinolent
sau simpl\ serozitate).
)inia sau interliniul articular este linia "e contact "intre suprae]ele articulare.

S-ar putea să vă placă și