PLANURI

Boala inflamatorie pelvina
DEF. reprezinta infectia inalta a tractului genital superior si cuprinde:

- endometrita
- metrita
- salpingita
- ovarita
- anexita
- pelvi-peritonita
- celulita pelvina
dupa evolutia clinica:
acuta- se refea mai ales la infectiile anexiale si sechelele acestora
cronica- include entitatile de tip- hidroxalpinx, infertilitate, aderente si algii pelvine
dupa momentul infectiei:
puerperala
comuna
BIP este o boal a femeilor tinere (1-!" ani#, de obicei ca rezultat al unei B$%& exist 'i cazuri iatrogene(
Agenii patogeni implicai n infeciile genitale nalte )eisseria gonorrhoeae sau *hlamidia trachomatis&streptococ betahemoli-tic, streptococ B,
stafilococ auriu, +s-cherichia coli, Proteus mirabilis, ,lebsiella, enterococ bacteroides, b( perfringens(
-urerea este constant .n formele acute ale BIP( /re sesdiul .n abdomenul inferior 'i pelvis, iradiaz .nspre lombe 'i coapse( +ste de obicei intens,
este agravat de mers 'i calmat prin repaus(
0ebra este de regul .nalt 1 23-456*, iar uneori este .nso7it de frisoane(
8eucoreea poate fi prezent, fr a fi obligatorie( /spectul le ucoreei poate s sugereze gonococia de exemplu( 9etro-ragiile sunt posibile(
Pot s coexiste semne func7ionale de vecintate: gre7uri, vrsturi, constipa7ie, meteorism abdominal (prob:nd irita7ia peritoneal# sau
polachiurie, disurie(
+xamenul clinic al abdomenului poate pune .n eviden7 prezen7a perito-nismului 1 oarecare distensie abdominal 'i aprarea muscular cu
sediul .n hipogastru(
$u'eul vaginal poate f i dificil, imposibil chiar, din cauza durerilor vii pe care le provoac(
Problemele pacientei:
- durere acut
- anxietate
- lipsa de cuno'tin7e
- igien personal defectuas
- alterarea strii generale
- alterarea imaginii de sine
- s:ngerare vaginal
- perturbarea stimei de sine
- atingerea integrit7ii func7iei 'i rolului sexual
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE (N&%")"%E
!B"E#$"E "N$E%EN*"" EA+,A%E
)+;<I/ -+ / 0I
*=>/$,
I)?>I@I$ %I -+
/-%I P><$+@/
$+?=9+)$+8+
/lterarea
confortului, a
integrit7ii
tegumentelor din
cauza
metroragiei,a
manifestat prin
irita7ia
tegumentelor,
igien defectuas(
Pacienta s
.n7eleag c
trebuie s se
auto.ngriAeasc
pentru a
prevenii
infec7iile
- instuim pacienta s i'i spele regiunea anal dup fiecare
scaun , iar 'tergerea cu hrtie igenic s se fac dinspre vulv
spre anus
- instruiesc pacienta s pstreze o igien local, prin splare
extern cu ap 'i sapun , uscarea regiunii
- s foloseasc tampoane, s evite chilo7ii foarte str:n'i sau din
fibre sintetice
- daca nu prezint lipotimii 'i ame7eli o invit s fac du'
- asigur schimbarea lenAeriei de corp 'i de pat ori de c:te ori este
nevoie
- o sftuiesc s evite iriga7iile vaginale care ac7ioneaz asupra
colului hipersensibil 'i declan'eaz contrac7ii uterine care pot
determina s:ngerri abundente
Pacienta respect
indica7iile
primite 'i are
griA de igiena sa
personal
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
/lterarea
activit7ii sexuale
dispareunie, din
cauza luesului,a
inflama7ie
manifestat prin
disconfort fizic 'i
psihic .n rela7ia
sexual, repulsie
fa7 de partener(
Pacienta 'i
partenerul ei
s
demonstreze
.n7elegere 'i
acceptare a
cauzelor
- fac evaluarea motivelor care au determinat scderea libidoului
- pacienta pe parcursul acestei inernri a aflat c este
diagnosticat cu sifilis 'i refuz s mai aib vreo legtur cu
partenerul de via7 pe care .l .nvinue'te de starea sa
- .ncerc s evaluez comunicare .ntre parteneri, a perceperii de a
face fa7 situa7iei dificile, .n7elegerea reciproc, spriAin afectiv
- sftuiesc cuplul c buna comunicare este esen7ial
- sftuiesc pacienta s consulte un medic specialist
dermatovenerolog pentru instituirea unui tratament
corespunztor
Pacinta .'i
acuz partenerul
de via7 de
cauza sifilisului
'i refuza a mai
avea o rela7ie cu
el
)+;<I/ -+ /
%+ 9I%*/ %I /
/;+/ < B=)/
P<%$=>/
/lterarea
confortului din
cauza durerilor
lomboabdominale
manifestat prin
nelini'te, stare de
agita7ie, pozi7ie
incomod(
Pacienta s
.n7eleag
cauzele
durerii , s
respecte
sfaturile date(
- .nv7 pacienta s evite ortostatismul prelungit
- observ localizarea durerii, persisten7a ei
- analizez factorii cauzatori: oboseal, stres, alimenta7ie
insuficient, deshidratarea
- lini'tesc pacienta 'i .i explic ca aceste fenomene sunt
temporare 'i pot fi combatute
- sftuies pacienta s se odihneasc mai mult, s desf'oare
activit7i care o relaxeaz
- s evite alimentele care pot s dea reactii alergice
- administrez la indica7ia medicului antispastice: )o-spa f
2x1Bzi, -iazepam f 1 seara antiiflamatore- piroxicam tb
-urerile
lomboabdomina
le au scazut
incet .n
intensitate iar
apoi au disprut
n urma
interven7iilor 'i
a tratamentului
antispastic
)+;<I/ -+ /
-<>9I %I / %+
<-IC)II
Perturbarea
somnului datorit
durerilor 'i
temerile legate de
posibilele
complica7ii ale
Pacienta s
aib un somn
odihnitor 'i s
fie optimist
.n eficacitatea
tratamentului
- stabilesc un program de somn
pentru pacient de D ore pe noapte 'i o or dup amiaza
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnava s se poat odihnii
- respect programul de administrare al tratamentului 'i rspund
cu promtitudine la solicitril pacientei
- asigur repaus fizic 'i psihic
Pacienta este
lini'tit,
incearc s se
odihneasc 'i
respect
indic7iile date
bolii manifestat
prin nelini'te,
insomnie, team(
'i - asigur hidratarea 'i alimentatrea .n func7ie de perioada
evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamenta analgetice:
/lgocalmin, antispastice: )o-spa f
- administrez la indica7ia medicului -iazepam 1fBseara
- informez pacienta despre modul de producere al durerii,
despre medicamentele administrate, ritm de administrare 'i
efect
de ctre
personalul
medical(
Disgravidia precoce sau Hiperemesis gravidarum:
- reprezint vrsturile precoce care apar la o gravida, 'i care influen7eaz echilibrul hidro-electrolitic 'i starea de nutri7ie( -e obicei .nso7esc primele
D-!5 sptm:ni de sarcina& se consider c se asociaz cu un nivel crescut de estrogeni
%e consider c termenul de vrsturi incoercibile .n sarcin se atribuie numai acelor gravide ce prezint vrsturi incurabile 'i nutri7ie
perturbat, cu pierdere .n greutate de "E sau mai mult, cu tulburri neurologice .n final, leziuni hepatice, hemoragii retiniene 'i renale
Disgravidia precoce este o afectiune specifica starii de gestatie, ce apare .n primul trimestru de sarcina( %e manifesta prin exacerbarea
tulburarilor neurovegetative de sarcina: varsaturi repetate cu intoleranta totala de aport alimentar( 0recventa manifestarilor digestive din primul
trimestru .n cazul sarcinilor normale este de 2"-"5E, dar incidenta disgravidiilor precoce este apreciata la 5,E din totalul femeilor .nsarcinate(
-isgravidia precoce este o afectiune autolimitata daca nu intervin complicatii, simptomele disparand la trecerea .n cel de-al !-lea trimestru de
sarcina(
Etiologia acestei afectiuni a ramas necunoscuta pana .n prezent( -e-a lungul timpului, au fost propuse o serie de teorii pentru a explica aparitia
simptomelor caracteristice: $eoria nervoasa, $eoria hormonala $eoria conflictului mixt .ntre ou si mama, $eoria toxemica&$eoria reflexa
-isgravidia precoce se prezinta clinic sub doua forme: ptialismul si disgravidia emeti-anta.
Cipersecretia salivara, izolata sau .nsotita de varsaturi, este simptomul principal .n ptialism( Poate aAunge la peste 1555 mlB!4h, putand
determina dezechilibre electrolitice(
;arsaturi repetate persistente, precedate sau nu de greturi, aparute imediat dupa mese sau dimineata pe stomacul gol, .n numar de 15-1"Bzi, ce
antreneaza deshidratarea femeii gravide&*onstipatie, oligurie, scadere ponderala progresiva (255F"55 gBzi#&-ureri epigastrice din cauza spasmelor
musculare(-ureaza D-15 zile si este reversibila(/dinamie, astenie&$ahicardie si hipotensiune arteriala&Cipoproteinemie si albuminurie&*resterea
corpilor cetonici urinari si acidoza metabolica&Cipoglicemie, azotemie&Ciponatremie, hipocloremie, hipocalcemie, hipopotasemie si carente
vitaminice(
P%!B+E.E+E PA#"EN$E"/
- alterarea alimenta7iei prin deficit,
- deshidratare
- constipa7ie
- team .n legtur cu cre'terea riscului perinatal
- astenie marcat
- incapacitate de a-'i acorda .ngriAiri de igien
- anxietate
- dificultte de a evita pericolele
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
NE!"A DE A
BEA '" A
.AN#A
/limenta7ie
inadecvat in deficit
din cauza ,
inapeten7ei,
gre7urilor,
vrsturilor
Pacienta s nu
prezinte gre7uri,
vrsturi, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic
- supraveghez vrsturile: cantitativ 'i calitativ 'i le notez
.n foia de temperatur
- recoltez produse pentru examenele
de laborator
- pacienta va fi informat c .'i va
relua treptat alimenta7ia .ncep:nd cu un regim alimentar
Pacienta prezint
o alimenta7ie 'i
hidratare
corespunztoare
cu gre7uri 'i
vrsturi mult
manifestat prin
deficit ponderal
u'or
- alimenta7ia bolnavei parenteral
( %e vor face perfuzii cu ser fiziologic, glucoz 15E, "E,
>inger(
- se identific deficitul de volum prin: masurarea tensiunii
arteriale, observarea semnelor de deshidratare,
- c:ntresc bolnava zilnic 'i notez .n foaia de observa7ie
greutatea zilnic
- 9onitorizez diureza
Pregtesc psihic pacienta 'i recoltez snge pentru examene
de laborator
- la indica7ia medicului administrez i(m metoclopramid f
diminuate
NE!"A DE A
E+"."NA
/lterarea
eliminrilor din
cauza alimenta7iei
necorespunztoare,
vrsturilor,
deshidratrii
manifesta prin
modificarea
tranzitului intestinal,
oligurie
Pacienta s
prezinte un tranzit
intestinal
corespunztor,
diurez normal,
s aib o stare e
bine 'i confort(
- am educat bolnva s consume necesarul zilnic de lichide
- s urmeze regimul prescris de medic cu alimente ce
asigur nevoile organismului
- am .nv7at pacienta 'i am .ncuraAat-o s consume mai ales
supele .n tipul meselor
- 9onitorizez diureza zilnic
- din cantitatea total de urin prelevez circa 155-1"5 ml pe
care .i trimit la laborator pentru examenul sumar de urin
- monitorizez vrsturile- cantitatea lor, con7inutul,
frecven7a acestora 'i notez .n foaia de observa7ie
Pacienta consum
necesarul de
lichide, particip la
mese
Pe parcursul
spitalizrii a avut
un tranzit
corespuztor
NE!"A DE A
E"$A
<boseal, din cauza
asteniei fizice 'i
Pacienta s fie
odihnit, cu
- creez un mediu lini'tit adecvat pentru odihn
(- administrez regim dietetic strict, impus de boal
Gn primele zile ale
bolii pacienta
PE%"#!+E+E deshidratrii
manifestat prin
adinamie,
somnolen7, ame7eli,
risc de accidente(
tonusul fizic 'i
psihic bun , pe tot
parcursul
spitalizrii
Pacienta s se
deplaseze la baie,
toalet cu aAutorul
unei persoane(
- .nv7 pacienta s practice tehnici de
relaxare
- administrez medicamentele prescrise de
medic
- pe perioada acut a bolii va sta .n repaus la
pat 'i se va ridica doar pentru a merge la toalet , dar va fi
.ntotdeauna .nso7it de ctre o alt persoan
- este important ca .n saloane s se realizeze un microclimat
optim: aer curat, temperatur optim !5-!!
5
*, luminozitate
indirect, odihnitoare(
- se vor .nltura to7i excitan7ii auditivi, vizuali, olfactivi sau
gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos(
- se va respecta cu stricte7e programul de somn al pacientei
'i se vor evita 'i tratamentele .n aceast perioad(
prezint .n
continuare semne
de astenie fizic 'i
psihic, dar dup
circa
o sptm:n
pacienta nu mai
prezint
somnolen7 'i
declar ca nu este
obosit
NE!"A DE A
D!%." '" A 'E
!D"0N""
Perturbarea
somnului datorit
durerilor
abdominale,
vrsturilor 'i
temerile legate de
pierderea sarcinii
manifestat prin
nelini'te, insomnie,
team(
Pacienta s aib
un somn odihnitor
'i s fie optimist
.n eficacitatea
tratamentului
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnava s se poat
odihnii
- respect programul de administrare al tratamentului 'i
rspund cu promtitudine la solicitril pacientei
- asigur hidratarea 'i alimentatrea .n func7ie de perioada
evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamente,
antispastice: )o-spa f
Pacienta este
lini'tit, incearc
s se odihneasc
'i respect
indic7iile date de
ctre personalul
medical(
efect
Disgravidia tardiva
-isgravidia tardiva este un sindrom morbid complex produs desarcina,aparut in ultimul trimestru al gestatiei,manifestat prin cresterea ponderala
excesiva cu edeme,hipertensiune arteriala si proteinurie(
$erminologic disgravidia tardiva corespunde denumirilor de preeclampsie,toxemie gravidica,gestoza,maladie gravidica,nefropatie
gravidica(
#lasificare.%unt 2 forme de preeclampsie:
Preeclampsia u1oar2 1i medie/
-$/H145B35mmhg-forma u'oar,
-$/ de la 145B35mmCg p:n la 15B155mmCg-forma medie,
-proteinurieH255mgB!4h&
-edeme nondependente(faciale,ale membrelor#&
-date de laborator:hematocrit crescut,numarul trombocitelor normal sau u'or sczut,$?< u'or crescut,timp de protrombin crescut,creatinin seric
crescut(
Preeclampsia sever2:
-$/H15B155mmCg&
-proteinurieH4-"gB!4h&
-oligurie(455-"55mlB!4h#&
-cefalee intens 'i persistent,
-tulburri senzoriale:ame7eli,v:A:ituri in urechi&diplopie(vedere dubl#&uneori amauroz tranzitorie(pierderea vederii prin spasme vasculare#,cre'te
tensiunea arterial retinian&edem papilar retinian,
-astenie cu stare de somnolen7,a'teori stare de agita7ie,polipnee(
-dureri in epigastru 'i hipocondru drept&vrsturi,
-date de laborator ca la forma medie(
Factorii favori-ani
-antecedente familiale de preeclampsie,-indexul masei corporaleH!3,-valori crescute ale $/ sistoliceBdiastolice,-gesta7ia multifetal&-cre'terea
accentuat in greutate in timpul sarcinii(-preeclampsie in antecedente&-gesta7ie multifetal&-Iabrubtio placentaeJ(-sarcina gemelar,-trisomia 12,
-mola hidatiform, -hidropsul fetal -C$/ cronic, --K pregesta7ional, -afec7iuni renale, -trombofilia ereditar sau dob:ndit
'emne clinice principale(C$/,proteinurie 'i edeme#
'emne asociate/
-cefalee persistent 'i intens-apare rar in formele u'oare 'i mai frecvent la cele severe,este localizat frontal sau occipital 'i este rezistent la
tratament(
-dureri epigastrice (sub form de bar# sau in hipocondru drept reprezent:nd un simptom al unei preeclampsiei severe,apare datorit distensiei
capsule hepatice,determinat de hemoragii 'i edem(&
-tulburri senzoriale:ame7eli,v:A:ituri in urechi,diplopie,scotoame& -astenie cu stare de somnolen7,alteori stri de agita7ie,polipnee(
Eclampsia
*linic, caracteristice eclampsiei sunt convulsiile( %e descriu patru faze in evolutia accesului eclampstic:
1( 0aza de invazie este scurta (25 sec - 1 min#, cunoscuta sub denumirea de faza grimaselor: fruntea incretita, pleoapele se inchid si se deschid, limba
iesita din gura, cu mici miscari de propulsie si retragere( ?lobii oculari privesc in sus si in afara(
!( 0aza de convulsii tonice dureaza 25 sec( *ontractiile mici sunt inlocuite cu contractura intregului corp( *apul plecat spre spate, coloana vertebrala
arcuita( >espiratia se opreste prin contractia diafragmului, fata capata o culoare albastruie(
$rebuie acordata atentie la contractura muschilor maseteri (muschi masticatori#, care, daca limba este prinsa intre dinti, pot s-o sectioneze(
+vitarea acestui accident se face prin introducerea unei spatule de lemn sau un stergar intre dinti(
2( 0aza de convulsii clonice. In aceasta faza, musculatura se destinde, respiratia se reia printr-o inspiratie profunda si zgomotoasa(
/par miscari clonice, sacadate si frecvente, localizate mai ales la cap si membre( 9embrele superioare au o miscare caracteristica de
tobosar( /ceasta faza dureaza 2-4 min(
4( 0aza comatoasa poate dura 1-! zile( Bolnava intra intr-o coma de intensitate variata, cu o calmare musculara completa(
- durere acut
- gre7uri, vrsturi
- modificarea eliminrilor urinare
- alteraea eliminrilor intestinale
- risc de alterare a nutri7iei
- dureri lomboabdominale
- alterarea confortului
- perturbarea somnului
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
NE!"A DE A
BEA '" A .AN#A
-ificultate .n alimentare
din cauza gre7urilor,
vrsturilor manifestat
prin alimenta7ie
insuficient nevoilor
Pacienta s nu prezinte
gre7uri, vrsturi .n
termen de !4 ore
'i s fie echilibrat
nutri7ional pe tot
- aerisesc salonul .nainte de mese
(- explorez obiceiurile alimentare ale pacientei
- asigur hidratarea 'i alimentatrea
.n func7ie de perioada evolutiv
- determin pacienta s evite m:ncrile grele 'i
Pacienta, care prezenta
1-! vrsturi pe zi, nu
mai prezint gre7uri 'i
vrsturi in primele zile
si reu'e'te
organismului,
deshidratare(
parcursul internrii mirosurile care .i determin grea7a
- .n timpul vrsturilor sus7in bolnava, .i asigur
tvi7 renal curat, .i ofer un pahar de ap pentru a-
'i cltii gura
- asigur cantitatea de lichid prin
perfuzie venoas, complect:nd cantitatea zilnic,
7in:nd seama de starea cardiac 'i renal
- administrez medicamentele antiemetice 'i
vitaminele prescrise de medic
- supraveghez vrsturile: cantitativ 'i calitativ 'i le
notez .n foia de temperatur
- pregtesc pacientul 'i recoltez s:nge pentru
examenele de laborator
- o sftuiesc s mn:nce .n cantit7i mici alimente
bogate .n proteine 'i hidrocarbonate bine tolerate
s urmeze regimul
corespunztor
NE!"A DE A
E"$A
PE%"#!+E+E
/nxietate datorit
valorilor tensionale
crescute manifestat prin
fric, nelini'te(
Pacienta s-'i exprime
diminuarea anxiet7ii(
0avorizez adaptarea pacientei la noul mediu(
Identific .mpreun cu pacienta cauza anxiet7ii 'i
factori declan'atori(
0urnizez explica7ii clare asupra .ngriAirilor
programate(
/sigur un climat calm 'i securitat(
Prevd un timp zilnic pentru a permite pacientei s-
'i exprime incertitudinile 'i s fie absolut sigur de
prezen7a noastr(
%upraveghez permanent pacienta 'i rspund la
.ntrebrile pacientei(
Pacienta prezint o
stare de bine(
Pacienta exprim
dispari7ia anxiet7ii(
NE!"A DE A 'E
."'#A '" A AEA
! B,NA
P!'$,%A
/lterarea confortului din
cauza durerilor
lomboabdominale
manifestat prin nelini'te,
stare de agita7ie, pozi7ie
incomod(
?ravida s .n7eleag
cauzele durerii , s
respecte sfaturile date(
- .nv7 gravida s evite ortostatismul prelungit
- analizez factorii cauzatori: oboseal, stres,
alimenta7ie insuficient, deshidratarea
- lini'tesc pacienta 'i .i explic ca aceste fenomene
sunt temporare 'i pot fi combatute
- sftuies gravida s se odihneasc mai mult, s
desf'oare activit7i care o relaxeaz
- evaluz cauzele care determin durere: constipa7ie,
modificri bru'te de pozi7ie, contrac7ii uterine(
- administrez la indica7ia medicului antispastice: )o-
spa f 2x1Bzi, -iazepam f 1 seara
-urerile
lomboabdominale au
scazut incet .n
intensitate iar apoi au
disprut n urma
interven7iilor 'i a
tratamentului
antispastic
NE!"A DE A
E"$A
PE%"#!+E+E
/lterarea imaginii de
sine datorit sarcinii,
manifestat prin
modificri ale
tegumentelor, apari7ia
cloasmei gravidice
?ravida s .n7eleag
modificrile
tegumentului, s
foloseasc tehnici de
.ngriAire adecvate
- observ pigmenta7ia fe7ei, abdomenului 'i a s:nilor
- lini'tesc gravida explic:ndu-i ca pigmentarea nu
poate fi prevenit, dar dispare progresiv dup nastere
- o sftuiesc s nu stea la soare pentru a nu se
accentua pigmentarea fe7ei
- s pstreze o bun igien, s folseasc creme
nealergene
- .i explic c odat cu cre'terea v:rstei sarcinii pot s
apar vrgeturile, pe abdomen, fese sau s:ni, ca
urmare a lipsei de elasticitate a pielii (i de accea o
sftuies s .'i maseze piele cu uleiuri dup
efectuerea du'ului, pentru a-i conferii pielii
elasticitate
- de asemenea linia ombilical se va pigmenta der va
-e'ii gravida cuno'tea
toate aceste manifestri
era ingriAorat de
apari7ia m'tii
gravidice
disprea dup na'tere
"."NEN$3 DE A!%$
/vortul este separarea si expulzarea totala sau partiala a produsului de conceptie si a anexelor sale in afara uterului, inaintea obtinerii
viabilitatii produsului de conceptie( 8imita superioara a varstei de gestatie pana la care se considera avort este !D%/ sau, in unele tari,
precum =%/, !5-!! %/ (greutate fetala L"55 g& talie L!" cm#(
/ fost clasificat :
a# dup vrsta gestaional :
precoce - .nainte de 1! sptm:ni de gestatie
tardiv F .ntre a 1!-a 7i a !5-a lun de gesta7ie
b# dup masa fetal:
avorton: sub "55g
imatur/ .ntre "55-1555g
prematur/ .ntre 1555-!"55g
matur:peste !"55g
c# dup cauze
spontan : sf:r'itul natural al sarcinii .nainte de a !5-a sptm:n: de
gesta7ie
indus : .ncercarea deliberat de a elimina sarcina 'i poate fi
accidental, terapeutic, electiv, criminal
d) dup tabloul clinic
ameninare de avort
iminent2 de avort
avort incomplet
avort complet
avort 4abitual
+tiologia include mai multe cauze: genetice, cauze materne (cum ar fii nfec7iile, bolile cronice debilitante, boli endocrine, nutri7ia, consumul de
droguri 'i factori de mediu#, cauze imunologice, cauze ovulare 'iBsau factori paterni(
In ultimul timp se recunoa'te implicarea tot mai frecvent at:t .n avorturi c:t 'i .n amenin7rile de avort a infec7iilor bacteriene la nivelul
vaginului care pot provoca avortul sau amenin7area de avort( -intre acestea amintim streptococii, colibacilii, ?ardenerella vaginalis, *hlamMdia
trachomatis 'i mai multe specii de anaerobi(
%imptomatologia diverselor forme clinice de avort este prezentata in tabelul sinoptic de mai Aos:
Forma clinica #ontractii
uterine
'angerare Dilatatia
colului
Potential
reversibil
Amenintare de avort N NB- - NN
"minenta de avort NN NN NB- N
Avort in curs de efectuare NNN NN N NB-
Avort incomplet NN NNBNNN N -
Avort complet NB- - N -
Iminenta de avort se caracterizeaza prin:
sangerare abundenta cu sange rosu, uneori cu cheaguri&
contractii uterine dureroase, frecvente si intense&
colul este cu orificiul extern deschis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei(
P%!B+E.E+E PA#"EN$E"/
- alterarea alimenta7iei prin deficit,
- deshidratare
- constipa7ie
- team .n legtur cu cre'terea riscului perinatal
- astenie marcat
- anxietate
- dificultte de a evita pericolele
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
NE!"A DE A
BEA '" A
.AN#A
/limenta7ie
inadecvat in deficit
din cauza ,
inapeten7ei,
gre7urilor,
vrsturilor
manifestat prin
deficit ponderal
Pacienta s nu
prezinte gre7uri,
vrsturi, s fie
echilibrat
hidroelectrolitic
- supraveghez vrsturile: cantitativ 'i calitativ 'i le notez
.n foia de temperatur
- recoltez produse pentru examenele
de laborator
- pacienta va fi informat c .'i va
relua treptat alimenta7ia .ncep:nd cu un regim alimentar
u'or
- alimenta7ia bolnavei parenteral
( %e vor face perfuzii cu ser fiziologic, glucoz 15E, "E,
>inger(
- c:ntresc bolnava zilnic 'i notez .n foaia de observa7ie
greutatea zilnic
- 9onitorizez diureza
Pregtesc psihic pacienta 'i recoltez snge pentru examene
de laborator
- la indica7ia medicului administrez i(m metoclopramid f
Pacienta prezint
o alimenta7ie 'i
hidratare
corespunztoare
cu gre7uri 'i
vrsturi mult
diminuate
NE!"A DE A
E+"."NA
/lterarea
eliminrilor din
cauza alimenta7iei
necorespunztoare,
vrsturilor,
deshidratrii
Pacienta s
prezinte un tranzit
intestinal
corespunztor,
diurez normal,
s aib o stare e
- am educat bolnva s consume necesarul zilnic de lichide
- s urmeze regimul prescris de medic cu alimente ce
asigur nevoile organismului
- am .nv7at pacienta 'i am .ncuraAat-o s consume mai ales
supele .n tipul meselor
- 9onitorizez diureza zilnic
Pacienta consum
necesarul de
lichide, particip la
mese
Pe parcursul
spitalizrii a avut
manifesta prin
modificarea
tranzitului intestinal,
oligurie
bine 'i confort( - din cantitatea total de urin prelevez circa 155-1"5 ml pe
care .i trimit la laborator pentru examenul sumar de urin
- monitorizez vrsturile- cantitatea lor, con7inutul,
frecven7a acestora 'i notez .n foaia de observa7ie
un tranzit
corespuztor
NE!"A DE A
E"$A
PE%"#!+E+E
<boseal, din cauza
asteniei fizice 'i
deshidratrii
manifestat prin
adinamie,
somnolen7, ame7eli,
risc de accidente(
Pacienta s fie
odihnit, cu
tonusul fizic 'i
psihic bun , pe tot
parcursul
spitalizrii
Pacienta s se
deplaseze la baie,
toalet cu aAutorul
unei persoane(
(- administrez regim dietetic strict, impus de boal
- .nv7 pacienta s practice tehnici de
relaxare
- administrez medicamentele prescrise de
medic
- pe perioada acut a bolii va sta .n repaus la
pat 'i se va ridica doar pentru a merge la toalet , dar va fi
.ntotdeauna .nso7it de ctre o alt persoan
- este important ca .n saloane s se realizeze un microclimat
optim: aer curat, temperatur optim !5-!!
5
*, luminozitate
indirect, odihnitoare(
- se vor .nltura to7i excitan7ii auditivi, vizuali, olfactivi sau
gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos(
- se va respecta cu stricte7e programul de somn al pacientei
'i se vor evita 'i tratamentele .n aceast perioad(
Gn primele zile ale
bolii pacienta
prezint .n
continuare semne
de astenie fizic 'i
psihic, dar dup
circa
o sptm:n
pacienta nu mai
prezint
somnolen7 'i
declar ca nu este
obosit
NE!"A DE A
D!%." '" A 'E
!D"0N""
Perturbarea
somnului datorit
durerilor
abdominale,
vrsturilor 'i
temerile legate de
pierderea sarcinii
manifestat prin
team(
Pacienta s aib
un somn odihnitor
'i s fie optimist
.n eficacitatea
tratamentului
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnava s se poat
odihnii
- respect programul de administrare al tratamentului 'i
rspund cu promtitudine la solicitril pacientei
evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamente,
efect
Pacienta este
lini'tit, incearc
s se odihneasc
'i respect
indic7iile date de
ctre personalul
medical(
Na1terea
)a'terea normal sau eutocic reprezint expulzia ftului pe ci naturale .n prezenta7ie cranian, longitudinal 'i pelvin a unui ft care a aAuns la
termen(
Fenomenele active ale na1terii
*ontractilitatea mu'chiului uterin reprezint elementul cel mai important al parturi7iei, singurul fenomen activ al na'terii ce determin
fenomenele pasive .n succesiunea lor normal(
Gn perioadele a II-a 'i a III-a se adaug contrac7iile musculaturii peretelui abdominal(
/ctivitatea contractil a miometrului .n cursul na'terii este substratul care rspunde semnalelor complexe induse de factorii materni 'i fetali,
endocrini sau de alt natur implica7i .n parturi7ie(
8a debutul travaliului contrac7iile uterine capt o alur caracteristic, av:nd anumite particularit7i:
- sunt involuntare
- sunt ritmice, intermitente, din ce .n ce mai frecvente (minim !-2 contrac7ii .n 15 minute#, cu intervale de tonus bazal care se scurteaz progresiv
- intensitatea 'i durata contrac7iilor cresc progresiv
- sunt .nso7ite de dureri
- determin fenomenele pasive ale na'terii(
Fenomenele pasive ale na1terii
Completarea formrii segmentului inferior
tergerea i dilatarea colului uterin(
Formarea pungii apelor i ruperea spontan a membranelor
Mecanismul de natere comport 2 timpi: angaAarea, cobor:rea 'i degaAarea
)a'terea are 2 perioade:
de dilata7ie a colului
de expulzie a ftului
de delivrare a placentei(
Clinic, la inspec7ia abdomenului se constat modificarea formei uterului .n cursul contrac7iilor( Palparea superficial este obligatorie 'i aduce date
importante: modificarea consisten7ei uterului contractat, frecven7a contrac7iilor, durata 'i intensitatea lor, revenirea uterului la starea de tonus bazal
.n intervalul dintre contrac7ii (tocometrie manual#( /precierea clinic a contrac7iilor uterine trebuie efectuat repetat, de fiecare dat timp de 1"-25
minute(
P%!B+E.E+E PA#"EN$E"
-disconfort
-anxietate
-modificari ale ritmului cardiac
-durere
-alterarea respiratiei
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
)evoia de a
respira 'i de a
avea o buna
circula7ie
/lterarea respiratiei
din cauza
contrac7iilor uterine
dureroase
manifestatat prin
dispnee
pacienta s respire
corespunztor .n timpul
travaliului
- instalm pacienta intr-un salon, .i
asiguram un climat lini'tit
-asiguram repaus la pat .n pozi7ie comod
care s mai atenueze durerea din timpul
contrac7ilor
-oferim suport fizic 'i psihic gravidei
-monitorizm 'i supraveghem func7iile
vitale, intensitatea 'i ritmicitatea
contrac7ilor uterine, asculta B*0-urile
-inva7a gravida tehnica respira7ie .n timpul
contrac7ilor
-la indica7ia medical administram
tratamentul medicamentos
dupa interven7iile cu rol
propriu 'i delegat
pacienta prezint o
respira7ie
corespunztoare
)evoia de a
evita pericolele
/nxietate din cauza
necunoa'terii
simptomelor
manifestat prin
nelini'te, stare de
agita7ie, team
Pacienta s beneficieze de
siguran7 psihologic
pentru .nlturarea strii de
anxietate
- aAut gravida s .n7eleag c durerea nu
poate fi calmat 'i c intensitatea va cre'te
pe masura ce expulzia se apropie
- st l:ng gravid asigur:ndu-i confortul
psihoafectiv, oferindu-i siguran7
-ia msuri sporite de evitare a transmiterii
infec7iilor nosocomiale
-aplic msurile de prevenire a
In urma interven7iilor
pacientei i s-a .nlaturat
starea de anxietate,
aceasta prezent:nd o
stare de bine
complica7iilor septice
-folose'te metode de relaxare pasiva, masaA
'i exerci7ii de respira7ie
- semnaleaz imediat medicului anomaliile
de dinamic uterin sau modificrile B*0-
urilor&
)evoia de a
comunica
comunicare
ineficient la nivel
intelectual din
cauza nivelului
intelectual sczut
manifestat prin
dificultate de a
.ntelege
*omunicarea dintre cadrele
medicale 'i pacient se se
fac printr-un limbaA
adecvat nivelului de
inteligen7 al pacientei
-pozi7ionm gravida .n decubit dorsal cu
coapsele flectate pe abdomen 'i gambele
flectate pe coapse, pe masa ginecologic
-oferim explica7ii concrete cu privire la
desf'urarea na'terii, pregtim pacienta
pentru receptarea con'tient a durerii(
-.i explicm necesitatea efecturii corecte a
exerci7iilor de respira7ie, asigur:ndu-ne ca
aceasta a .nteles despre ce este vorba
-aAutm 'i explicm pacientei ori de cate ori
are nevoie, cu privire la tehnicile impuse .n
timpul desf'urrii na'teri
Gn urma interven7iilor
cu rol propriu 'i delegat
comunicarea dintre
cadrele medicale 'i
pacienta este mai
eficient
)evoia de a
dormi 'i a se
odihni
+puizare din cauza
suprasolicitrii
organismului
manifestat prin
oboseal, slbiciune
pacienta s fie activ 'i
cooperant .n primele !-4
ore dup na'tere
-spune pacientei c nu are voie s doarm
.n aceste ore (!-4 ore# deoarece este pericol
de hemoragie prin vasodilatatie
-asigur o hidratare corespunztoare
-asigur o pozi7ie comod luzei
-supravegheaz constant pacienta,
monitorizeaz func7iile vitale
-palpeaz 'i inspecteaz uterul pentru a
Gn urma interven7iilor
proprii 'i delegate
pacienta o stare de bine
at:t fizic c:t 'i psihic
aprecia form 'i consistent sa&
-la indica7ia medicului administreaza .n caz
de nevoie, perfuzabil ?lucoz " E
-dupa cele !-4 ore, conducem lauza din
sala de na'tere .n salonul .n care a fost
repartizat, o aAutam sa se a'eze comod .n
pat 'i .i recomandm sa se odihneasc
+3,5"A
8uzia este perioada de timp dup expulzia placentei .n care se realizeaz retrocedarea modificrii sistemice produse de sarcin p:n la revenirea la
starea morfo-fiziologic dinaintea gesta7iei( -ureaz -D sptm:ni, practic luzia fiind determinat .n momentul .n care aparatul genital este apt
pentru a relua din nou ciclul gesta7ional( 8uzia poate fi .mpr7it .n urmtoarele perioade:
8uzia imediat F primele !4 de ore dup na'tere, perioada .n care aten7ia trebuie s fie .ndreptat spre complica7iile posibile
8uzia propriu-zis F cuprinde primele 15-14 zile dup na'tere 'i este perioada .n care aten7ia este centrat pe involu7ia fiziologic a uterului
'i pe lacta7ie(
8uzia tardiv F care dureaz -D sptm:ni 'i .n care are loc reluarea activit7ii hormonilor genitali
8uzia .ndeprtat care dureaz mai mult de 4" de zile, .n care alptarea condi7ioneaz reluarea ciclicit7ii menstruale 'i a ovula7iei( Practic
luzia .ndeprtat dureaz p:n la restabilirea complet a organismului matern(
'imptomatologie
%e refer de fapt la modificrile organismului femeii care apar .n perioada de dup na'tere 'i sunt de dou feluri : modificri generale 'i modificri
locale (genitale#( $egumentul/ prezint deseori semnele supra distensiei prin vergeturi, care din violacee cum apar .n sarcin, se transform .n linii
albe, sidefii( 'istemul muscular 1i articular: se elibereaz de modificrile de sarcin prin scderea cantit7ii de relaxin (hormon placentar#(
Peretele abdominal .'i recapt treptat tonicitatea( %espiraia/ eliberat de st:nAenirea uterului gravid devine ampl 'i lentAparatul cardio-
vascular: prezint modificri .n sensul revenirii la starea anterioar gravidit7ii( $ensiunea arterial revine 'i ea la valorile dinainte de
sarcin(Aparatul digestiv: apetitul este normal, constipa7ia F fenomenul obi'nuit .n sarcin F persist prin atonia tubului digestiv( Cemoroizii
dezvolta7i exagerat cedeaz treptat dup na'tere, .n prima sptm:n(Aparatul excretor: este caracterizat printr-o poliurie marcat .n primele !-
2zile 'i prin transpira7ie( 'istemul nervos: caracteristic pentru luz este o labilitate neuro-psihic exist:nd .n special tendin7a spre stri depresive(
$reptat aceast labilitate va fi dominat de instinctul matern, care modific fundamental comportamentul femeii(
.odific2rile locale 6genitale7
>evenirea la starea normal a uterului se nume'te involu7ie uterin( +a se produce printr-un proces progresiv foarte rapid .n primele dou
sptm:ni apoi mai lent(>efacerea colului uterin .ncepe imediat dup na'tere( -up O-D zile colul are o rezisten7 ferm( <rificiul intern al colului se
.nchide progresiv reconstituindu-se dup !4 de ore, dar rm:n:nd permeabil( -up 1! zile este bine .nchis( <rificiul extern se reface .ncet(
$rompele 'i ovarele .'i revin treptat la un volum normal .n aproximativ dou sptm:ni(
- Incapacitatea de a se mi'ca 'i de a avea o bun postur datorit plgii perineale 'i a durerii(
- Perturbarea somnului
- deficit de igien
- agita7ie, nelini'te
- discomfort .n legtur cu instalarea secre7iPei lactate
- modificarea tranzitului intestinal
- oboseala
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
)+;<I/ -+ / +;I$/
P+>I*<8+8+
<boseal datorit
na'terii manifestat
prin lips de
energie, nevoie de
somn(
8auza s .ncerce s se
odihneasc ct mai mult
timp posibil
- postpartum imediat, de'ii luza este obosit o antrenez .n
discu7ii pentru a nu adormii
- supraveghez faciesul 'i comportamentul luzei
- instruiesc luza s .ncerce s creeze un program cu
alptatul 'i orele de somn si s .ncerce s .l respecte( , iar
.n timp ce copilul doarme s se odinneasc 'i ea
- controlez alimenta7ia luzei 'i .i recomand s evite
m:ncarea multa 'i grea, cafeina, alcoolul 'i nicotina mai
8uza se
conformeaz
indica7iilor primite
'i nu mai este
chiar asa de
obosit
ales .nainte de culcare
- recreerea este de asemenea importanta: plnuieste cel
pu7in o activitate relaxant pe zi (citit, televizor,
conversatie cu prieteni #
- la indica7ia medicului administrez luzei vitamine 'i
minerale
- .i recomand s organizeaze hrnirea bebelu'ului pe
timpul nop7ii tin:nd la
.ndemana tot ceea ce ar putea fi necesar: schimburi
curate, servete, un pahar cu apa sau
o gustare pentru ea , o lampa cu bec foarte slab pe care o
poate lasa eventual aprinsa pe timpul noptii,
)+;<I/ -+ / +;I$/
P+>I*<8+8+
-isconfort, deficit
de cuno'tin7e .n
legtur cu
instalarea secre7iei
lactate manifestat
prin iritabilitate,
senza7ie de tensiune
la nivelul s:nilor,
furnicturi(
8uza s cunoasc
semnele instalrii
secre7iei lactate, s
efectueze igiena s:nilor
- explic luzei importan7a .ngriAirilor igienice pentru
prevenire infec7iilor puerperale
- msor temperatura, pulsul, tensiunea arterial pentru
depistarea eventualelor complicatii
- explic modul de instalare a secre7iei lactate, a furiei
laptelui care poate fi .nso7it de cre'terea temperaturii
- instruiesc luza s-'i spele m:inile 'i s:nii inainte 'i dup
supt& s evite prelungirea suptului pentru a nu favoriza
apari7ia ragadelor
- -eoarece s:nii trec 'i ei printr-o schimbare maAora,
igiena lor trebuie fcuta cu griA, mai ales ca pot aprea
crpturi datorit mririi volumului, sau ragadelor
- Pentru cicatrizare se recomand expunerea s:nilor la aer
sau la soare
- informez pacienta s nu consume cantita7i excessive de
Pacienta cunoste
semnele instalrii
secre7iei lactate,
masurile necesare
ingriAirii corecte a
s:nilor
lichide .n scopul de a stimula producerea laptelui( In felul
acesta nu se ob7ine dec:t o congestie exagerat a s:nilor
)+;<I/ -+ /
+8I9I)/
/lterarea
eliminrilor legate
de na'tere
manifestate prin
constipatie(
Pacienta s elimine
normal, s revin la
orarul propriu
- aten7ionez luza s evite alimentele flatuente
- s nu consume alimente cu fibre .n cazul leziunilor
perineale pentru evitarea efortului de defeca7ie
- .i explic ca tranzitul intestinal se reia la !4-2 h iar dac
nu se face clism evacuatorie
- dac scaunele nu apar dup 2 de ore de la na'tere se va
face clism evacuatorie , sau se administreaz ceaiuri
laxative 'i o diet bogat.n fibre, sau supozitoare de
?licerin.
Pacienta se
alimenteaza
corespunztor 'i
dup aproximativ
25 de ore de la
na'tere a reu'it s
elimine normal
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /;+/ <
B=)/ P<%$=>/
-ificultate de a se
deplasa din cauza
durerii la nivelul
plgii perineale
manifestata prin
refuzul de a cobor:
din pat
Pacienta s se
mobilizeze c:t mai
precoce
- efectuez toaleta local cu solu7ie de >ivanol, schimbarea
tampoanelor, observ lohiile 'i aspectul plgii perineale
- instruiesc luza s se auto.ngriAeasc
- msor temperatura, pulsul, pentru depistarea eventualelor
complica7ii
- stimulez mobilizarea luzei precoce pentru prevenirea
complica7iilor
- o .ndrum s consume alimente cu fibre pentru evitarea
efortului de defeca7ie
- la indica7ia medicului administrez algocalmin tb si
supozitor de -iclorfenac
-
Pacienta .n7elege
importan7a
mobilizrii
precoce 'i dup
administrarea
antialgicelor se
deplaseaza cu
u'urin7
PA#"EN$" "N APA%A$ &"P'A$
*lasic, fractura se defineste ca o discontinuitate a osului, produsa in urma unui traumatism de mica importanta, care actioneaza asupra unui
os fragilizat printr-o suferinta anterioara (osteoporoza, tumoare osoasa, osteotita, etc(#( -e aceea aste foarte important sa se studieze terenul pe care
se produce fractura, in aparenta banala, introducand astfel numeroase erori in pronosticul si tratarea leziunii(
Putem vorbi de fracturi a oaselor sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, impropriu denumite fracturi patologice(
0ractura nu este numai un simplu accident traumatic cu repercusiuni locale, ci un proces de patologie complex care antreneaza intreg
organismul( 0ractura este deci o boala generalizata (dereglari post-traumatice generale# declansate mai ales prin intermediul %()(
0ractura, impreuna cu leziunile ce se produc in partile moi, inclusiv hematomul local sau difuz - la distanta - constituie focarul de fractura(
/cest focar de fractura este centrul de unde pleaca toate tulburarile care dau tabloul clinic al fracturii( -eosebim in acest tablou semne generale si
locale:
a( 'emne generale( Bolnavul traumatizat cu fractura, are stare generala mult mai putin alterata, de obicei indispozitie generala, frisoane si
temperatura ce poate aAunge chiar la valori ridicate (23Q*#( =neori poate fi subfebril de tip aseptic( /ceste fenomene dispar in scurt timp fara
sa fie necesar un tratament special( $ulburarea starii generale este urmarea resorbtiei din focarul de fractura&
b( 'emne locale( Pot fi de probabilitate si de certitudine( *ele de probabilitate sunt importante si trebuie cercetate atent(
Durerea
Ec4imo-a,
0ematomul,
deformarea regiunii
scurtarea regiunii
"mpotenta functionala
'emnele de certitudine (siguranta#
.obilitatea anormala
#repitatia osoasa
"ntreruperea continuitatii osoase
Netransmiterea miscarii de-a lungul unui os
Flictemele
$emperatura ridicata locala(
Edemul local
Problemele pacientului:
- diminuarea mi'crilor, imobilizare in atela
- dureri osoase
- dificultate de a se alimenta
- dificultate de aFsi acorda ingriAiri de igien
- dificultate de a se imbrca sau dezbrca
- alterartea strii generale
- tulburri de comunicare
- insomnie
- *onstipa7ie
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE
(N&%")"%E
!B"E#$"E "N$E%EN*""+E A'"'$EN$E" EA+,A%E
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /;+/
< B=)/
P<%$=>/
1( /lterarea
mobilita7ii fizice,
legat de deficitul
motor manifestat
prin durere,
incapcacitatea de
mi'care voluntar,
diminuarea for7ei
musculare
Pacientul s
prezinte
diminuarea
durerii, s
efectueze mi'cari
active si pasive cu
membrele
neafectate
- asigur o pozi7ie fiziologic comod a membrelor
pacientului
- schimb pozi7ia pacientului, evit imobilizarea
- asigur confortul 'i men7inerea pacientului .ntr-o stare de
igien perfect
- verific lenAeria de pat 'i corp pentru a fi curat, uscat 'i
bine .ntins pentru a evita escarele de decubit
- administrez medica7ia prescris de medic: analgezice,
sedative
- efectuez toaleta pe regiuni a bolnavului imobilizat
- postoperator mobilizarea se face c:t mai precoce&
- schimb pozi7ia pacientului la ! ore, din decubit dorsal .n
cel lateral 'i solicit cooperarea lui la
schimbarea pozi7iilor
-urerea a fost
calmat par7ial, apoi
total prin
administrarea de
calmante,
)+;<I/ -+ /
-<>9I, / %+
<-IC)II
!( /lterarea
somnului, datorit
durerii, anxiet7ii,
manifestat prin
Pacientul sa
beneficieze de un
somn
corespunztor pe
- stabilesc un program de somn adecvat
- aerisesc salonul si .i ofer un climat corespunztor
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnavul s se poat
odihni
Pacientul este
echilibrat psihic 'i
fizic, este lini'tit si
prezint un somn
insomnii toat durata
spitalizrii, s
beneficieze de
confort fizic si
psihic
- verific care sunt motivele insomniei
- lini'tesc pacientul, inform:ndu-l c durerea dispare
treptat, dup administrarea calmantului
- respect programul de administrare a tratamentului si
urmresc efectul acestuia asupra organismului
- .nv7 pacientul s practice tehnici de relaxare
lini'tit
)+;<I/ -+ / 0I
*=>/$, I)?>I@I$
2( /uto.ngriAire
precar din cauza
deficitului motor si
constr:ngerii fizice
manifestat prin
incapacitatea de a
se spla, de a se
.mbrca,
dificultatea de a se
alimenta,
incapacitatea de a
se deplasa la
toalet
Pacientul s
prezinte
tegumentel'i
mucoase curate
pe toat durata
spitalizrii, sa fie
capabil s .'i
satisfac nevoile
personale, s
devin autonom
.n efectuarea
.ngriAirilo de
igien
- discut cu pacientul despre efectuarea igienei personale,
proteA:ndu-i intimitatea cu un paravn
- asigur temperatura .n salon de !5-!!6*
- pregtesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei
'i efectuez toaleta pe regiuni
- zilnic controlez plaga, pentru a raporta medicului
posibilele complica7ii
- efectuez toaleta plgii, dup care aplic un pansament
steril pe plag
Pacientul accept
aAutorul asistentei,
astfel prezint
tegumente si mucoase
curate, fr escare, iar
plaga nu prezint
infec7ii
Amputaia
/mputaia este procedeul chirurgical prin care se excizeaz un segment din poriunea distal a membrului( -ezarticulaia presupune ca planul de
excizie s treac printr-o articulaie( Pentru simplificare, ambele se numesc amputaii( /mputatul este persoana creia i s-a suprimat o poriune a
membrului inferior sau superior
*onstatm amputa7ia membrelor inferioare atunci c:nd .nt:lnim urmtoarele boli: complica7iile diabetului zaharat (5-O5E din cazuri#, ischemia
nondiabetic, cu infec7ie (!5E#, ischemia fr infec7ie (15E#, osteomielitele cronice ("E#, traumatismele ("E#, afec7iuni ortopedice 'i neurologice
("-15E#(
*ei mai importan7i factori de risc ce conduc la amputa7ia extremit7ilor inferioare sunt diabetul zaharat, fumatul 'i v:rsta(
%eeducare si aparatura - -upa o amputatie, subiectul poate simti senzatii anormale care iau uneori forma de dureri intense: aceasta este
algohalucinoza sau durerea membrului fantoma, care corespunde unei interpretari eronate de catre creier a senzatiilor nervoase ale bontului ca si
cum ar proveni de la membrul, de fapt, amputat( /mputatiile care pastreaza calcaiul, genunchiul sunt mai bine tolerate decat amputatiile de coapsa(
/mputatia membrelor inferioare la un subiect in varsta poate sa-l condamne la a zace in pat& in alte cazuri, si in functie de starea generala a
amputatului, o proteza bine adaptata ii va permite sa regaseasca o viata sociala normala( -e asemenea, reeducarea bontului este intreprinsa imediat
dupa amputare cu scopul de a obtine o cicatrizare satisfacatoare a tesuturilor si de a pregati membrul pentru aparatura(
- diminuarea mi'crilor
- dureri osoase
- dificultate de aFsi acorda ingriAiri de igien
- dificultate de a se imbrca sau dezbrca
- alterartea strii generale
- tulburri de comunicare
- insomnie
- *onstipa7ie
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE
(N&%")"%E
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /;+/
< B=)/
P<%$=>/
1( /lterarea
mobilita7ii fizice,
legat de deficitul
motor manifestat
prin durere,
incapcacitatea de
mi'care voluntar,
diminuarea for7ei
musculare
Pacientul s
prezinte
diminuarea
durerii, s
efectueze mi'cari
active si pasive cu
membrele
neafectate
pacientului
- asigur confortul 'i men7inerea pacientului .ntr-o stare de
igien perfect
- verific lenAeria de pat 'i corp pentru a fi curat, uscat 'i
bine .ntins pentru a evita escarele de decubit
- administrez medica7ia prescris de medic: analgezice,
sedative
- efectuez toaleta pe regiuni a bolnavului imobilizat
- postoperator mobilizarea se face c:t mai precoce&
- schimb pozi7ia pacientului la ! ore, din decubit dorsal .n
cel lateral 'i solicit cooperarea lui la
-urerea a fost
total prin
administrarea de
calmante,
)+;<I/ -+ / 0I
*=>/$, I)?>I@I$
2( /uto.ngriAire
precar din cauza
manifestat prin
incapacitatea de a
se spla, de a se
.mbrca,
alimenta,
incapacitatea de a
se deplasa la
toalet
Pacientul s
prezinte
tegumentel'i
mucoase curate
pe toat durata
spitalizrii, sa fie
capabil s .'i
satisfac nevoile
personale, s
devin autonom
.n efectuarea
.ngriAirilo de
igien
- discut cu pacientul despre efectuarea igienei personale,
proteA:ndu-i intimitatea cu un paravn
- pregtesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei
'i efectuez toaleta pe regiuni
- zilnic controlez plaga, pentru a raporta medicului
posibilele complica7ii
- efectuez toaleta plgii, dup care aplic un pansament
steril pe plag
Pacientul accept
astfel prezint
plaga nu prezint
infec7ii
)+;<I/ -+ /
-<>9I, / %+
<-IC)II
!( /lterarea
somnului, datorit
durerii, anxiet7ii,
manifestat prin
insomnii
Pacientul sa
beneficieze de un
somn
corespunztor pe
toat durata
spitalizrii, s
beneficieze de
confort fizic si
psihic
- aerisesc salonul si .i ofer un climat corespunztor
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnavul s se poat
odihni
- lini'tesc pacientul, inform:ndu-l c durerea dispare
treptat, dup administrarea calmantului
- respect programul de administrare a tratamentului si
urmresc efectul acestuia asupra organismului
Pacientul este
prezint un somn
lini'tit
'ifilis si gonoree
'ifilis
+tiologie: $reponema pallidum spp pallidum(
+pidemiologie: se transmite prin contactul direct al mucoaselor sau al unei soluRii de continuitate tegumentare cu o leziune contagioasS(
$ransmiterea este:
- preponderent sexualS (inclusiv oro-genitalS Ti ano-rectalS#&
- rareori prin:
- sSrut frantuzesc (Ifrench UissJ#,
- contactul tegumentelor lezate cu o leziune contagioasS,
- inoculare directS accidentalS (de ex( la personalul medical#,
- transplacentar (sifilisul congenital#,
- transfuzii cu s:nge proaspSt contaminat ($ pallidum nu supravieRuieTte mai mult de !4-4D de ore .n condiRiile normale de stocare a s:ngelui#(
InfecRiozitatea este maximS .n perioada iniRialS a bolii (mai ales atunci c:nd existS leziuni active: Tancru primar, plSci mucoase, condMloma lata#,
scSz:nd lent .n timp& practic bolnavul nu mai este contagios dupS o perioadS de evoluRie de 4 ani (fac excepRie gravidele care pot infecta fStul in
utero& de asemenea sifilisul poate fi transmis .n aceastS perioadS Ti prin transfuzii cu s:nge proaspSt#(
%e apreciazS cS probabilitatea ca o persoanS care a avut un contact sexual cu un bolnav cu sifilis infecRios sS facS sifilis este de aproximativ
"5E( $ransmisibilitatea sifilisului este influenRatS de practicile sexuale Ti igienice, statusul imun, mSrimea inoculului etc(
9anifestSrile clinice(
9ultiplicarea bacteriilor se produce preferenRial la nivelul locului de intrare( Perioada de incubaRie este .n medie de !1 de zile (2-35 de zile# de la
inoculare(
8eziunea din sifilisul primar (sancrul primar# apare ca o ulceraRie nedureroasS, situatS la locul de inoculare, cu margini bine delimitate, induratS
(este denumit sancru tare# cu fundul curat, neted(
- semne constituRionale (O5E#: febrS, astenie, anorexie, greaRS, pierdere ponderalS, anginS, laringitS, artralgii etc(&
- limfadenopatie generalizatS, hepato-splenomegalie ("5E#&
- leziuni oculare (15-45E#: uveitS anterioarS, retinitS, nevritS opticS etc(&
- leziuni osoase (osteitS, periostitS#&
- afectare renalS: sindrom nefrotic, glomerulonefritS etc(&
- manifestSri neurologice: cefalee, meningism, meningitS IasepticSJ, diplopie, vertiA, afectarea nervilor cranieni II-;III etc(&
- afectare hepaticS, mai frecventS la cei cu proctitS sifiliticS&
- leziuni intestinale: .ngrosarea mucoasei, ulceraRii(
&onoreea
?onoreea este produs de diplococul gram-negativ )eisseria gonorrhoeae( +ste o boal cu transmisie sexual cu larg rsp:ndire 'i cu
inciden7 .n cre'tere( *ontaminarea survine aproape .ntotdeauna pe cale sexual( ?onococul afecteaz .n mod primordial structurile glandulare(
Infec7ia intereseaz ini7ial colul uterin 'iBsau uretra, iar uneori glandele lui Bartholin( 9ai poate s se localizeze la nivelul mucoasei rectale 'i, foarte
rar, la nivelul mucoasei faringiene( Incuba7ia este de !-O zile (uneori mai scurt, alteori p:n la ! luni#(
$abloul clinic/ -e regul gonoreea este manifest clinic la brbat 'i adeseori asimptomatic la femeie (p:n la D"E din cazuri#( 0orme
manifeste clinic, adeseori zgomotoase sunt .nt:lnite la adolescente sau femei tinere, aflate la ebutul vie7ii lor sexuale( Primele manifestri sunt
VImptomele uretrule (usturimi la urinat, mic7iuni frecvente#& - prin exprimarea uretrei sau a glandelor lui %Uene, poate s se ob7in o secre7ie
purulent( =neori meatul urinar este hiperemic, bursuflat, acoperit cu un rxudat( *analele glandelor lui Bartholin pot fi afectate, la exprimare
eviden7iindu-se o secre7ie purulent( <bstruc7ia canalului va determina abcesul glandei( *olul uterin este afectat precoce, .n toate cazurile de
gonoree( /spectele nu sunt relevante .ns - hiperemie periorificial, scurgere purulent( Proctita poate fi decelat la ambele sexe (15-
1"E din femeile cu gonoree prezint culturile din exudatul rectal pozitive#( 0aringitele gonococice prezint o incuba7ie de 2-O zile,
principalul simptom fiind reprezintat de durerea .n g:t( Infec7ia gonococic ascendent intereseaz salpingele, peritoneul iar uneori determin
sindromul 0itz-Cugh-*urtis (perihepatit#( 9ai sunt posibile 'i alte complica7ii la distan7: septicemia gonococic asociat cu leziuni cutanate,
artrita 'i chiar endocardita gonococic(
- durere acut
- anxietate
- igien personal defectuas
- scurgere vaginal
- perturbarea stimei de sine
- atingerea integrit7ii func7iei 'i rolului sexual
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE (N&%")"%E
)+;<I/ -+ / 0I
*=>/$,
I)?>I@I$ %I -+
/-%I P><$+@/
$+?=9+)$+8+
/lterarea
confortului, a
integrit7ii
tegumentelor din
cauza
metroragiei,a
manifestat prin
irita7ia
tegumentelor,
igien defectuas(
Pacienta s
.n7eleag c
trebuie s se
auto.ngriAeasc
pentru a
prevenii
infec7iile
- instuim pacienta s i'i spele regiunea anal dup fiecare scaun , iar 'tergerea cu
hrtie igenic s se fac dinspre vulv spre anus
- instruiesc pacienta s pstreze o igien local, prin splare extern cu ap 'i
sapun , uscarea regiunii
- s foloseasc tampoane, s evite chilo7ii foarte str:n'i sau din fibre sintetice
- daca nu prezint lipotimii 'i ame7eli o invit s fac du'
- asigur schimbarea lenAeriei de corp 'i de pat ori de c:te ori este nevoie
- o sftuiesc s evite iriga7iile vaginale care ac7ioneaz asupra colului hipersensibil
'i declan'eaz contrac7ii uterine care pot determina s:ngerri abundente
Pacienta respect
indica7iile
primite 'i are
griA de igiena sa
personal
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
/lterarea
activit7ii sexuale
dispareunie, din
cauza inflama7ie
manifestat prin
disconfort fizic 'i
psihic .n rela7ia
sexual, repulsie
fa7 de partener(
Pacienta 'i
partenerul ei
s
demonstreze
.n7elegere 'i
acceptare a
cauzelor
- fac evaluarea motivelor care au determinat scderea libidoului
- pacienta pe parcursul acestei inernri a aflat c este diagnosticat cu sifilis 'i
refuz s mai aib vreo legtur cu partenerul de via7 pe care .l .nvinue'te de
starea sa
- .ncerc s evaluez comunicare .ntre parteneri, a perceperii de a face fa7 situa7iei
dificile, .n7elegerea reciproc, spriAin afectiv
- sftuiesc cuplul c buna comunicare este esen7ial
- sftuiesc pacienta s consulte un medic specialist dermatovenerolog pentru
instituirea unui tratament corespunztor
Pacinta .'i
acuz partenerul
de via7 de
cauza sifilisului
'i refuza a mai
avea o rela7ie cu
el
)+;<I/ -+ /
%+ 9I%*/ %I /
/lterarea
confortului din
Pacienta s
.n7eleag
- .nv7 pacienta s evite ortostatismul prelungit
-urerile
lomboabdomina
/;+/ < B=)/
P<%$=>/
cauza durerilor
lomboabdominale
manifestat prin
nelini'te, stare de
agita7ie, pozi7ie
incomod(
cauzele
durerii , s
respecte
sfaturile date(
- analizez factorii cauzatori: oboseal, stres, alimenta7ie insuficient,
deshidratarea
- lini'tesc pacienta 'i .i explic ca aceste fenomene sunt temporare 'i pot fi
combatute
- sftuies pacienta s se odihneasc mai mult, s desf'oare activit7i care o
relaxeaz
- administrez la indica7ia medicului antispastice: )o-spa f 2x1Bzi, -iazepam f 1
seara antiiflamatore- piroxicam tb
le au scazut
incet .n
intensitate iar
apoi au disprut
n urma
interven7iilor 'i
a tratamentului
antispastic
)+;<I/ -+ /
-<>9I %I / %+
<-IC)II
Perturbarea
somnului datorit
durerilor 'i
temerile legate de
posibilele
complica7ii ale
bolii manifestat
prin nelini'te,
insomnie, team(
Pacienta s
aib un somn
odihnitor 'i s
fie optimist
.n eficacitatea
tratamentului
'i
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnava s se poat odihnii
- respect programul de administrare al tratamentului 'i rspund cu promtitudine la
solicitril pacientei
- asigur hidratarea 'i alimentatrea .n func7ie de perioada evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamenta analgetice: /lgocalmin,
- informez pacienta despre modul de producere al durerii, despre medicamentele
administrate, ritm de administrare 'i efect
Pacienta este
lini'tit,
incearc s se
odihneasc 'i
respect
indic7iile date
de ctre
personalul
medical(
0ipertiroidia
*omplex de manifestari clinice datorat unui exces de hormoni tiroidieni la nivel tisular,respectiv la nivel de receptor
- manifestari generale: pierdere in greutate, termofobie, hipersudoratie, polidipsie, astenie, prurit,etc&
- manifestari cardiovasculare : tahicardie, sufluri arteriale sistolice, suflu tiroidian, fibrilatie auriculara, insuficienta cardiadi cu debit crescut
si viteza de circulatie crescuta, digitalo-rezistenta manifestari neuromusculare si neuropsihice : oboseala, nervozitate, iritabilitate, instabilitate,
tremuraturi ale extremitatilor, astenie musculara, semnul taburetului pozitiv( =nele dintre aceste semne sunt exacerbate pana la paroxism in Wcriza
tireotoxicaW sau in Wtireotoxicoza apaticaW &
- manifestari cutanate si ale fanerelor : tegumente calde, umede, fine, onicoliza (Wunghia lui PlummerW#X prurit, par moale si fin, uneori
caderea plirului, edeme la membrele inferioare &
- manifestari digestive : apetit crescut, poliexoneratie (defecatie frecventa#, hipermotilitate intestinala, uneori icter &
- manifestari genitale : diminuarea potentei si ginecomastie la barbati, oligomenoree, spaniomenoree, amenoree la femei &
- manifestari osoase si osteoarticulare : osteoporoza cu dureri osoase generalizate, tasari vertebrale, periartrita scapulo-humerala(
- alterarea nutri7iei
- dificultate de a se deplasa
- insomnie
- alterarea imaginii corporale F exoftalmie, slbire
- deficit de cuno'tin7e privind evolu7ia bolii
- posibil rnire din cauza tremurturilor, oboselii
- posibile leziuni ale ochilor
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE (N&%")"%E
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /;+/
/lterarea motilit7ii
fizice din cauza
- bolnava s aib
un mers echilibrat
+xecut cu bolnava exerci7ii pasive 'i active:
+xecut cu bolnava exerci7ii fizice u'oare de mers(
Bolnava se
deplaseaz, se
< B=)/
P<%$=>/
diminurii tonusului
'i a for7ei musculare,
tremurturilor
manifestat clinic
prin: mers .ncet,
nesigur, dificultatea
de a se .mbrca 'i de
a se spla(
'i sigur
- bolnava s se
poat .ngriAi
singur de aspectul
su 'i s prezinte
tegumente 'i
mucoase curate(
GncuraAez bolnava s execute exerci7ii fizice care nu o solicit
foarte mult(
Gnv7 bolnava s fac exerci7ii de contractur muscular pasiv(
+xecut cu bolnava rota7ii de cap 'i de trunchi .n pozi7ie 'ez:nd
Gmpreun bolnava execut exerci7ii de motricitate fin, descriindu-
I gestica necesar .mbrcrii(
Gmpreun cu bolnava executm exerci7ii .n timpul unei bi calde(
/Aut bolnava s se .mbrace cu lenAeria curat(
Gi acord timp suficient pentru a .ncerca s se .mbrace singur 'i s
se .ncal7e(
/sigur temperatura camerei 'i a apei
/Aut 'i sus7in bolnava .n timpul du'ului(
/Aut bolnava s .mbrace, s se pieptene, s- 'i fac toaleta
cavit7ii bucale 'i s-'i taie unghile(
Gndemn bolnava s se coafeze, s- 'i .ngriAeasc unghiile, s se
macheze cu aAutorul meu la .nceput, dar apoi s .ncerce singur(
.mbrac 'i se spal
cu aAutorul meu(
Bolnava merge
singur fr aAutor(
)+;<I/ -+ /
-<>9I, / %+
<-IC)II
Perturbarea
somnului din
cauza agita7iei,
nelini'tii,
manifestat prin
treziri frecvente(
Pacienta s
beneficieze de
somn
corespunztor
calitativ 'i
cantitativ
-.nv7 pacienta s practice tehnici de relaxare,exerci7ii
respiratorii cu c:teva minute .nainte de culcare
-sftuiesc pacienta s consume o can cu lapte .nainte de
culcare
-informez pacienta cu privire la tratamentul medicamentos 'i o
sftuiesc s respecte orarul administrrii
Pacienta sustine
c observ o
ameliorare a
somnului(
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
Pericolul de a-'i
periclita sntatea
datorit vederii
duble manifestat
Bolnava s
beneficieze de un
mediu de siguran7
fr accidente
/sigur condi7iile de mediu adecvate pentru a evita pericolele de
accidentare(
/mplasez bolnava .n salon .n func7ie de starea sa(
0avorizez adaptarea bolnavei la noul mediu(
/bsen7a cderii(
Bolnava a .n7eles
msurile de
securitate
clinic prin:
predispozi7ie la
rniri, cderi
0amiliarizez bolnava cu mediul spitalicesc(
Gndeprtez din Aurul bolnavei obiectele de care se poate .mpiedica,
tia(
>og bolnava s cear aAutor c:nd dore'te s se deplaseze(
%ervesc bolnavei medicamentele pentru a fii sigur c nu le
.ncurc(
Gnv7 bolnava s foloseasc aparatele care o pot aAuta la mers(
/Aut 'i suplinesc bolnava .n satisfacerea nevoilor organismului(
/sigur accesul bolnavei la butonul pentru activarea soneriei(
- informez pacienta c dup .nceperea tratamentului medic-
amentos problemele oculare 'i tegumentare vor disprea
)+;<I/ -+ /
9/)*/ %I /
B+/
/lterarea nutri7iei
din cauza
modificrilor
metabolice
manifestat prin
.ngerarea unor
cantit7i mai mari
de alimente fa7 de
nevoile
organismului
9en7inerea unei
stri nutri7ionele
adecvate prin
ingerarea unei
cantit7i adecvate
de alimente
-asigur un regim alimentar adecvat calitativ 'i cantitativ
-supraveghez respectarea regimului alimentar
-c:ntresc pacienta cu acela'i c:ntar, la acea'i or, .n acelea'i
condi7ii, notez greutatea
-asigur servirea igienic a alimentelor
-sftuiesc pacienta s corecteze gustul alimentelor dac este
nevoie
-sftuiesc pacienta s consume alimente bogate .n vitamine 'i
nutrien7i alimentari
- .i explic pacientei c datorit modificrilor metabolice
determinate de hiperfun7ia tiroidian inger aceast cantitate
mare de alimente 'i c cu toate acestea ea de fapt scade .n
greutate
- o indemn s evite alimentele care produc diaree
- .i asigur o alimenta7ie corespunztoare, cu o diet
Pacienta consum
alimente .n
cantit7i mai mici
'i cu un aport
energetic mai mare
hipercaloric de cca 4555 calorii, cu supliment de vitamine
- cresc cantitatea de lichide la 2555-4555mlBzi
0ipotiroidia poate fi provocat de anomalii care determin o sintez insuficient de hormoni tiroidieni( Cipotiroidia existent de la na'tere 'i care
determin anomalii de dezvoltare este denumit cretinism. $ermenul mixedem define'te hipotiroidia sever .n care exist o acumulare de mucopolizaharide
hidrofile .n stratul bazal al dermului 'i .n alte 7esuturi, produc:nd .ngro'area trsturilor fe7ei 'i indura7ia tegumentului, care are consisten7a unui aluat(
/cestea sunt: talia redus, trsturi grosolane cu protruzia limbii, nas .ngro'at, lat, ochi larg deschi'i, pr rar, tegumente uscate, abdomen protuberant cu
hernie ombilical, alterarea dezvoltrii mentale, .nt:rzierea v:rstei osoase, disgenezie epifizar 'i .nt:rzierea apari7iei denti7iei(
8a copii mai mari, manifestrile clinice ale hipotiroidei includ retardul cre'terii liniare 'i pubertate tardiv( +xisten7a unor performan7e 'colare reduse
poate atrage aten7ia asupra diagnosticului( %unt prezentate diferite manifestri ale hipotiroidei adultului( >adiografia osoasa relev .nt:rzierea unificrii
epifizelor(
8a adult, debutul hipotiroidiei este nespecific 'i insidios( 8a pacien7ii mai v:rstnici, simptomele pot fi eronat atribuite .mbtr:nirii sau altor afec7iuni ca
boala ParUinson, depresia sau boala /lzheimer( /ceste simptome includ: fatigabilitate, letargie, constipa7ie, intoleran7 la frig, rigiditate 'i crampe
musculare, sindrom de tunel carpian 'i menoragii( .n timpul lunilor urmtoare apare lentoare .n activitatea intelectual 'i motorie scade apetitul 'i se
produce o cre'tere .n greutate( Prul devine uscat si are tendin7a de a cdea, tegumentele devin uscate( ;ocea devine profund 'i rgu'it, iar acuitatea
auditiv se poate deteriora( Poate aprea apnee obstructiva .n timpul somnului( Gn final, apare tabloul clinic al mixedemului florid, cu facies inert,
inexpresiv, rrirea prului, edeme periorbitale, mrirea limbii, paliditate, tegumente reci, aspre 'i cu consisten7 de aluat Yesutul tiroidian nu este .n
general palpabil, except:nd variantele de hipotiroidie cu gu'(
- alterarea nutri7iei
- dificultate de a se deplasa
- insomnie
- alterarea imaginii corporale F exoftalmie, slbire
- deficit de cuno'tin7e privind evolu7ia bolii
- posibil rnire din cauza tremurturilor, oboselii
- posibile leziuni ale ochilor
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
)+;<I/ -+ /
*<9=)I*/ *=
%+9+)II
/lterarea cooperri la
nivel individual din
cauza nervozit7ii
determinat de boal,
de schimbarea stilului
de via7 manifestat
prin cooperare
ineficient
-.mbunt7irea
capacit7ii de
cooperare a
pacientei
-men7inerea 'i
.nbunt7irea
proceselor de
g:ndire
-aAut pacienta s .n7eleag c schimbarea stilului de via7
face parte din terapeutica vindecrii
-informez pacienta c starea de nervozitate este legat de
boal 'i se a'teapt o schimbare datorit tratamentului
-rezerv mai mult timp pentru a sta de vorb cu pacienta,.i
ofer posibilitatea s-'i exprime g:ndurile
-sftuiesc vizitatorii 'i familia s evite discu7iile 'i
situa7iile tensionate,ve'tile neplcute
- antrenez pecienta .ntr-o activitate relaxant, distrativ,
dac este posibil asigur:ndu-I o preocupare nou
- .i explic pacientei cauzele 'i manifestrile bolii
- .i asigur un mediu lini'tit, confortabil
- o aAut s .n7eleag c unele manifestri de boal dispar
sub tratament
- o sfatuiesc s foloseasc machiaAul pentru a corecta
imaginea mai ales ca piele ei este uscat, exoftalmia
prezent, unghiile sunt friabile 'i .i cade prul
Bolnava prezint o
.nbunt7ire a
procesului de
cooperare 'i o
diminuare a
nervozit7ii
)+;<I/ -+ /
9/)*/ %I / B+/
/lterarea nutri7iei
din cauza
modificrilor
metabolice
manifestat prin
.ngerarea unor
cantit7i mai mari de
alimente fa7 de
nevoile organismului
9en7inerea unei
stri nutri7ionele
adecvate prin
ingerarea unei
cantit7i adecvate
de alimente
-asigur un regim alimentar adecvat calitativ 'i cantitativ
-supraveghez respectarea regimului alimentar
-c:ntresc pacienta cu acela'i c:ntar, la acea'i or, .n
acelea'i condi7ii, notez greutatea
-asigur servirea igienic a alimentelor
-sftuiesc pacienta s corecteze gustul alimentelor dac
este nevoie
-sftuiesc pacienta s consume alimente bogate .n
vitamine 'i nutrien7i alimentari
- .i explic pacientei c datorit modificrilor metabolice
determinate de hiperfun7ia tiroidian inger aceast
cantitate mare de alimente 'i c cu toate acestea ea de
fapt scade .n greutate
- .i asigur o alimenta7ie corespunztoare, cu o diet
hipercaloric de cca 4555 calorii, cu supliment de
vitamine
Pacienta consum
alimente .n cantit7i
mai mici 'i cu un
aport energetic mai
mare
)+;<I/ -+ /
+8I9I)/
/lterarea eliminrilor
intestinale din cauza
exacerbrii
peristaltismului
intestinal manifestat
prin scaune dese 'i
moi (diaree#
-pacienta s
prezinte eliminri
intestinale
normale
-supraveghez scaunul pacientei 'i caracteristicile
acestuia,notez .n foaia de temperatur
-informez medicul dac apar modificri patologice
-evaluez semnele de deshidratare 'i informez medicul
dac constat prezen7a lor
-asigur man7inerea unei stri nutri7ionale adecvate ,a
echilibrului hidric 'i electrolitic
Pacienta prezint un
numr de scaune mai
redus 'i de consisten7
mai crescut
- asigur schimbarea lenAeriei de pat 'i de corp dac este
nevoie
- monitorizez 'i notez .n foaia de observa7ie numrul 'i
consisten7a scaunelor
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /
/;+/ < B=)/
P<%$=>/ %I
)+;<I/ -+ / 0I
<*=P/$ I)
;+-+>+/
>+/8IK/>II
Intoleran7 la
activitate din cauza
fatigabilit7ii,
asteniei, tremurturii
membrelor
manifestat prin
oboseal fizic 'i
psihic, nervozitate,
agita7ie
Gmnbunt7irea
toleran7ei la
activit7i
-sftuiesc pacienta s reduc, la .nceput, efortul fizic la
minim posibil, s-'i reia treptat activitatea, s alterneze
odihna cu efortul
-spriAin pacienta .n desf'urarea unor activit7i zilnice,
.ncuraAez pacienta atunci c:nd .ntreprinde ceva, 'i o
stimulez s-'i asume unele responsabilit7i
-identific, .mpreun cu pacienta, factorii care
favorizeaz cre'terea toleran7ei la activitate
Pacienta prezint o
cre'tere a toleran7ei
la activitate
Pericardita reprezint inflamaia pericardului( Pericardita poate avea diverse etiologii( Gn mod normal .n sacul pericardic se afl o cantitate
de lichid de 1"-45 ml( /cest lichid are rolul de a facilita alunecarea celor dou foie ale sacului pericardic, .n timpul micrilor inimii - sistol i
diastol( In funcie de creterea cantitii de lichid .n cavitatea pericardic, pericarditele acute pot fi fibrinoase sau exsudative(
Inflamatia acuta a pericardului, care evolueaza fie cu exsudat putin (max!55ml#, foarte bogat in fibrina (pericardita sica#, fie cu exsudat
abundent serofibrinos, hemoragie, chilos sau purulent (pericardita exsudativa#(
0orme clinice:
- pericardita acuta - pericardita sica& pericardita exudativa
- pericardita cronica
Pericarditele acute pot avea diverse etiologii:
- Infectii virale F virusul *oxsacUie / sau B, +*C< virusuri, adenovirusuri, etc(
- $uberculoza
- Infectii bacteriene F pneumococ, stafilococ, bacili gram negativi, etc(
- Paraziti F toxoplasma, histoplasma
- 0ungi F candida albicans
- 9etastaze neoplazice F cancere solide, leucemii, limfoame
- Boli autoimune F lupus eritematos sitemic, poliartrita reumatoida, poliarterita nodoasa, sclerodermie
- Infarct miocardic acut F periinfarct sau postinfarct (sindrom -ressler#
- -upa iradiere mediastinala, toracica
- -isectie acuta de aorta
- Insuficienta renala cronica in stadiul uremic
- 9edicamente administrate cronic F hidrazida, minoxidil, difenilhidantoina, procainamida, doxorubicina
- -upa traumatisme sau interventii chirurgicale toracice
- Idiopatica
%imptome
In pericardita acuta fibrinoasa
Binflamatia foitelor pericardice , dar cu cantitate normala de lichid 3"Z ml5:
Vdurere pericardica F intensa, ascutita, in miAlocul pieptului, se intensifica la inspir profund si semodifica ca pozitia, nu cedeaza la nitroWlicerina
suXlinWual, dureaza ore sau zile
Vdispnee
VfeXra sau suXfeXrilitate
Vuneori frisoane
Vtuse iritativa care exarceXeaza durereaNa examenul fizic se percepe
frecatura pericardica
F zWomot de tonalitate Aoasa suprapus pestezWomotele cardiace(Pentru
pericardita acuta lic4idiana
Bcantitatea de lichid pericardic o depaseste pe cea normala, dar presiunea intrapericardica ramane normalaZ cresterea presiunii din sacul pericardic
mult peste valoareanormala caracterizeaza
tamponada cardiaca
Vdaca acumularea de lichid este lenta - fara simptome
Vdaca acumularea de lichid este rapida F senzatie de opresiune toracica, senzatie de sufocare,dificultate la inWhitire, suWhit, tuse(Na examenul fizic se
constata prezenta variaXila a frecaturii pericardice(
In cazul
tamponadei cardiace
:hipotensiune arteriala
V AuWulare crescute de volum BturWescente5
Vtahicardie
V dispnee
Probleme/
8. #irculatie inadecvata si dispnee
9. Dificultate in a-si respecta regimul alimentar
:. Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
;. #irculatie neadecvata< dificultate in a se misca
=. Dificultate in a se odi4ni< insomnie
>. Dificultate in a se imbraca si de-braca
?. 0ipertermie
@. Alterarea mucoasei bucale< atingerea integritatii tegumentelor
A. Anxietate< durere acuta< frica
8B. #onfu-ie
88. 'entiment de neputinta
89. De-interes in a indeplini activitati recreative
8:. +ipsa de cunostinte
Nevoia
deficitara
Diagnostic de
ngriCire
!biective "ntervenii Evaluare
Nevoia de
a evita
pericolele
/gitatie din
cauza fricii de
moarte,
spitalizarii
manifestata prin
agitatie,
neliniste(
-s nu prezinte
anxietate
-s se adapteze
condi7iilor de
spitalizare
- aAut bolnavului s se instaleze
- .i msor func7iile vitale
- .i administrez medicamenta7ia prescrisa
- aerisesc salonul
- indemn pacientul sa respecte tratamentul 'i regulile de igiena-
am asigurat o ambian7 plcut .n salon, modificnd temperatura la !5-
!!6*, pentru ca pacientul s poat beneficia de un confort termin favorabil
(pentru a prevenii apari7ia durerii#
- pacientul prezint
anxietate
- func7iile vitale 'i
vegetative sunt .n
limite normale
- bolnavul respecta
tratamentul
Nevoia de
a evita
pericolele
- alterarea
confortului fizic
'i psihic
cauzat de
boal,
manifestat
prin: durerea
localizat
precordial care
apare la eforturi
mici: dispnee,
anxietate,
nelini'te
- ameliorarea
durerii .n
urmtoarele 1"-
!5 minute, iar
pacientul s
respire fr
dificultate .n
urmatoarele 5
de minute
- am sftuit pacientul s .ntrerup orice efort fizic, chiar eforturi minime
- am sftuit s stea relaxat .n pat, cu ochii .nchi'i 'i s nu se g:ndeasc la
nimic care ar puteaagraca durerea
- am asigurat pacientului condi7ii de microclimat adecvat 'i confort .n salon
(am aerisit salonul, temperatura !5-!!6*#
- i-am recomandat repaus la pat pn la ameliorarea durerii
- am sftuit pacientul s m anun7e, cnd se instaleaz din nou durerea
- i-am msurat func7iile vitale 'i vegetative
- i-am explicat pacientului importan7aevitrii activit7ilor care cauzeaz
durerea anginoas: reac7ii bru'te, situa7ii stresante, emo7ii puternice
- pentru o bun respira7ie am asigurat pozi7ia semi'eznd
- la indica7ia medicului am administrat 1-! tablete de )itroglicerin
sublingual, am administrat oxige prin sonda nazala !-4minute(
- dupa cca( 1"-!5
minute durerea s-a
ameliorat, iar dupa
5 de minute
bolnavul poate
respire fr
dificultate(
Nevoia de a
respira si a
avea o buna
circulatie
- circula7ie
inadecvat
cauzat de
alterarca
circula7iei
coronariene
manifestat prin
cre'terea
$/1135B115
mmCg
- astenie,
ame7eli, durere,
cefalee
- pacientul s
prezinte .n decurs
de 2 zile o
scdere a
valorilor
tensionale p:n la
limitele normale
v:rstei, sub
125BD5 mmCg
- asigurm pacientului un climat adecvat, lini'te, condi7ii de confort,
salon aerisit, temperatur optim la !56*
- am explicat coleraAia dintre tensiunea arterial 'i efectele negative
asupra cordului
- am msurat $/, respira7ia, pulsul, temperatura din or .n or
- am calculat bilan7ul hidric pe !4 de ore
- l-am sftuit s consume multe lichide, frac7ionat, pentru a evita
cre'terile bru'te de $/
- fructe, legume proaspete
- am educat pacientul privind regimul de via7, care trebuie s fie
echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus,
evitarea stresului psihic, strilor conflictuale
- l-am sftuit s .ncerce s fie tot timpul c:t mai relaxat 'i s aib
autocontrol
- la indica7ia medicului am administrat pacientului )ifedipin 2x1
tableteBzi
- dup cca( 2 zile,
valorile tensionale
ale pacientului au
sczut p:n la
valoarea de 125BD5
mmCg
Nevoia de a
dormi si a se
odi4nii
- dificultate de a
dormi cauzat de
durere, dispnee,
anxietate,
manifestat prin:
[ somn
insuficient (mai
pu7in de 4 hB
noapte#
[ treziri
frecvente
[ nelini'te
pacientul s
beneficieze de un
somn
corespunztor,
lini'titor,
cantitativ 'i s nu
mai prezinte
dificultate la
dormit in
urmtoarele 4 zile
- am asigurat condi7ii de microclimat 'i confort (.n salon aerisire,
temperatura de !56*, umiditate corespunztoare
- am explicat pacientului c arc nevoie de odihn pentru stimularea
activit7ii cardiace
- am .nlturat zgomotele 'i am eliminat stimulii Aenan7i pentru pacient
- l-am sftuit s .ncerce s doarm c:t mai mult, deoarece 'i nevroza-
angio-depresiv, cefaleea 'i dezechilibrul .n se pot diminua dac
organismul este odihnit, iar .n spital este supravegheat, nefiind singur
noaptea
- am stabilit .mpreun cu pacientul un orar de somn 'i odihn
- i-am explicat rolul somnului 'i al odihnei pentru refacerea
organismului
- l-am .ncuraAat pe pacient s bea o can de lapte cldu7 .nainte de
culcare
- la indica7ia medicului am administrat seara o tablet de <xazepam, am
observat efectul lor asupra organismului(
- .n urma
interven7iilor
efectuate, pacientul
beneficiaz de un
somn corespunztor
cantitativ 'i calitativ,
iar dup4 zile nu
mai prezint
dificultate de a
dormi
%"N"$A
%"N"$A A#,$3 BANA+3 'A, #!%"5A A#,$3 (guturai# are origine viral, fiind urmat la !-2 zile de infec7ie bacterian (prin excerbarea
florei saprofite locale din fosele nazale#( ?ermenii microbieni cel mai frecvent incrimina7i sunt %treptococcus pneumoniae, %taphilococcus aureus,
%treptococcus pMogenes, ,lebsiella pneumoniae,Caemophilus influenzae( +ste favorizat de frig, umezeal, schimbri bru'te de temperatur 'i de
factori locali nazali (devia7ii de sept, hipertrofii de cornete, vegeta7ii adenoide#( 0actorii generali ca alergia, tulburri endocrine, denutri7ia,
surmenaAul Aoac un rol favorizant( /fec7iunea poate apare endemic .n perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an(
$ablou clinic/
Boala debuteaz prin semne generale - indispozi7ie, curbatur, febr, usturimi .n g:t, mialgii, artralgii, frisoane 'i semne locale - prurit nazal,
obstruc7ie nazal, strnuturi, dup 1-! zile apare rinoreea apoas, cefalee frontal prin obstruc7ia canalului fronto-nazal, hiposmie, anosmie,
hipoacuzie, acufene( -up !4 ore secre7ia seromucos devine mucopurulent, prin infec7ie bacterian( 8a rinoscopie se constat pituitara
congestionat, turgescent, scldat .n secre7ii mucopurulente( $reptat secre7ia diminu 'i .n -D zile dispar toate semnele morbide 'i apare
vindecarea( =neori, guturaiul se poate complica cu sinuzite, otite, laringotraheite, bron'ite, amigdalite acute(
Problemele pacientului
1(/nxietate
!(-urere
2(-ificultate de a odihni
4(/lterarea ritmului respirator
Nevoia
deficitar2
Diagnostic de
nursing
!biective "ntervenii Evaluare
)evoia de a
evita pericolele
1(/nxietate din cauza
respira7iei grele
manifestat prin
nelini'te,team(
Pacientul s respire
liber pe nas 'i s se
odihneasc lini'tit
-asigurarea repausului la pat,.n .ncpere aerisit,cu
umiditate "E(decubit ventral#
-asigurarea repausului vocal
-asigurarea aportului crescut de lichide
-.nv7area pacientei s-'i evacueze secre7iile nazale
fr violen7,pe r:nd fiecare nar
-participarea la punc7ia 'i spltura sinusal
efectuat de ctre medic
-administrarea calmantelor 'i medicamentelor
prescris de medic
Gn urma administrrii de
calmante 'i
antibiotice,pacientul se simte
mai bine
)evoia de a
dormi,de a se
odihni
!(-ificultate de a se
odihni din cauza
respira7iei
Pacientul s aib o
stare de bine ,fizic 'i
psihic,s fie lini'tit
-asigurarea repausului la pat .n camer aerisit
-msurm func7iile vitale
-.ncuraAm pacientul s se odihneasc mai mult
-up " zile,administr:nd
antibiotice,pacientul se simte
mai bine
grele,alterrii ritmului
respirator ,manifestat
prin oboseala, ore
insuficiente de somn
-reducerea secre7iilor
-oxigenoterapie
-asigurarea aportului crescut de lichide calde
-participarea la punc7ia 'i spltura sinusal
efectuat de ctre medic
-administrarea tratamentului recomandat de ctre
medic: instala7ii nazale cu solu7ii dezinfectante
astringente 'i antihistaminice
-antibioticoterapie pe cale general,inhala7ie
aerosoli cu solu7ii antiseptice 'i astringente
)evoia de a
evita pericolele
2 -isconfort din
cauza fotofobiei,
durerii manifestat prin
agitatie, neliniste
pozitie incomoda((
Pacientul s nu mai
aib dureri 'i s fie
lini'tit
-asigurarea repausului la pat .n camer aerisit
-administrarea tratamentului prescris de medic cu
antiseptice 'i antialgice
-monitorizarea func7iilor vitale
-oxigenoterapie
-.nv7area pacientului s-'i evacueze secre7iile
nazale fr violen7
-lini'tirea bolnavului 'i explicarea tehnicii 'i
necesitatea acestora
-punc7ie 'i spltur sinusal
-up administrare de
antibiotice si antialgice ,
pacientul nu mai are dureri
intense
)evoia de a
respira 'i a avea
o bun circula7ie
4(/lterarea ritmului
respirator din cauza
obstructiei respiratorii
manifestat prin
dispnee, rerspiratie pe
gura
Pacientul s respire
liber pe nas 'i s fie
lini'tit
-asigurarea repausului la pat,cu .ncpere aerisit,.n
camer separat,.n lini'te
-msoar func7iile vitale:puls,tensiune
arterial,temperatur 'i le noteaz pe foaia de
temperatur
-asigurarea alimenta7iei 'i hidratrii pacientului
-oxigenoterapie
-up administrarea de
calmante 'i oxigen,pacientul
mai usor
-administrarea tratamentului prescris de medic
-lini'tirea pacientului
A$E%!'#+E%!5A
$ermenul \,ateroscleroz]] provine din cuvintele grece'ti /theros (.nsemn:nd WpastW# 'i scleroza (care .nseamn WduritateW#, denot formarea de
leziuni fibrogrsoase .n intima arterelor mari 'i miAlocii, cum ar fi aorta si ramurile sale, arterele coronare 'i vasele mari care irig creierul(
Printre factorii de risc nemodificabili se enumer:
V ;:rsta
V %exul masculin( Brba7ii sunt supu'i unui risc mai mare dec:t sunt femeile aflate .n premenopauza, datorit efectelor protectoare ale
estrogenilor naturali(
V /ntecedentele familiale de boli coronariene precoce( /u fost identificate mai multe modificri determinate genetic, .n metabolismul
lipoproteinelor 'i colesterolului(
Factori de risc modificabili factori legai de stilul de via:
V Ciperlipidemia( Prezen7a hiperlipidemiei este cel mai puternic factor de risc pentru ateroscleroz la persoanele mai tinere de 4" de
ani( /t:t hiperlipidemia primar c:t 'i cea secundar cresc riscul(
V 0umatul
V Cipertensiunea arterial (produce stres mecanic pe endoteliul vascular#( /cesta este un factor maAor de risc pentru ateroscleroz .n
toate grupele de v:rst 'i poate fi la fel de important sau mai important dec:t hipercolesterolemia dup v:rsta de 4" de ani(
V -iabetul zaharat( 0avorizeaz cre'terea nivelul lipidelor din s:nge 'i riscul de ateroscleroz(
V /ctivitatea fizic insuficient (sedentarismul#
V =n stil de via7 stresant
V <bezitatea
Ali factori de risc
V )iveluri ridicate ale homocisteinei serice( Comocisteina este un derivat din metabolizarea metioninei( Comocisteina inhib elemente
ale cascadei anticoagulrii fiind asociat cu lezarea endoteliului vascular(
V )iveluri serice crescute ale proteinei * reactive( 0iind 'tiut faptul c poate servi ca marUer al procesului inflamator .n placa de aterom
se poate folosi ca predictor al complica7iilor .n placa ateromatoas (formarea de trombi#(
V /gen7i infec7io'i( Prin imunocitochimie a fost demonstrat prezen7a unor microorganisme (*hlamMdia pneumoniae, herpesvirus
hominis, citomegalovirus# .n leziunile ateromatoase, dar o rela7ie cauz-efect nu a fost stabilit( <rganismele pot Auca un rol
important .n dezvoltarea leziunilor aterosclerotice prin ini7ierea 'i amplificarea rspunsului inflamator(
.anifest2ri clinice
9anifestrile clinice ale aterosclerozei depind de vasele implicate 'i gradul lor de obstruc7ie(
8eziunilor aterosclerotice produc efectele lor prin:
V Gngustarea vaselor 'i ischemie&
V <bstruc7ie vascular nea'teptat cauzat de hemoragie sau ruptur .n plac&
V $romboz 'i formarea de emboli care rezult din deteriorarea endoteliul vascular&
V Gn vasele mari, cum ar fi aorta, complica7ii importante sunt cele ca formarea trombilor 'i slbirea peretelui vasului(
V Gn artere de mrime medie, cum ar fi arterele coronare 'i cerebrale, ischemia 'i infarctul cauzate de ocluzia vasului sunt mai
frecvente(
V -e'i ateroscleroza poate afecta orice organ sau 7esut, arterele care irig inima, creierul, rinichii, membrele inferioare 'i intestinul
sub7ire sunt cel mai frecvent implicate(
V P><B8+9+8+ P/*I+)$=8=I
V - dificultate in a respira7ie
V - circulatie deficitara
V -deficit de volum lichidian, dificultate in a se odihni
Nevoia deficitara Diagnostic de
ingriCire
!biective "nterventii Evaluare
)evoia de a
respira si a avea o
buna circulatie
1( >iscul alterarii
circulatiei si
respiratiei din cauza
complicatiilor bolii
manifestate prin
dispnee,
hipotensiune
arteriala, transpiratii
reci(
Pacientul sa fie
echilibrat circulator si
respirator(
%upraveghez $(/(,repiratia, pulsul, temperatura din ! in !
ore( /sigur pozi7ia semi'ez:nda pentru favorizarea
respiratiei, efectuez +,?( +volu7ia dispneei depinde de
cauza sa, atat in ce priveste gravitatea sa (mergand de la o
simpla Aena la practicarea unor sporturi, pentru subiectii
astmatici, pana la o amenintare vitala imediata, in anumite
cazuri de embolie pulmonara#, cit si durata sa (cateva ore
pentru laringitele infantile, uneori zeci de ani pentru o
bronsita cronica#( $ratamentul este, de asemenea, foarte
variabil: antibiotice pentru o infectie pulmonara
bacteriana, bronhodilatatoare pentru astm, incetarea
fumatului pentru bronsita cronica etc(
0ludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a
fi eficient in maAoritatea tipurilor de hipotensiune
posturala sau alte tipuri de hipotensiune( 9ecanismul sau
de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre
rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei
lichidiene si un oarecare grad de edem (termen ce
defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare
atunci cand organismul retine lichide#, asa cum este
necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale( *u
toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se
produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu(
Pacientul este echilibrat
circulator si
respirator()u au aparut
complicatii(
)evoia de a evita
pericolele
!(/nxietate din
cauza necunoasterii
prognosticului bolii
manifestata prin
ingriAorare, teama(
Pacientul sa fie
echilibrat psihic,sa fie
informat asupra
regimului de viata si
de alimentatie care
trebuie respectat(
+duc pacientul sa aiba o viata ordonata, echilibrata,port
discutii linistitoare( /dministrare de medicamente
anxiolitice (/lprazolam-^anax#(
Pacientul este echilibrat
psihic(
)ecoia de a evita
pericolele
2(-isconfort din
cauza alterarii
muschiului cardiac
manifestat prin
dureri retrosternale
fara cedare la
)itroglicerina(
%a se amelioreze
durerile in !-2 ore de
la admin( medicatiei
de urgenta(
/sigur repaus fizic al bolnavului in perioada dureroasa(
/dministrez medicatia indicata de medic: nitrati(
-urerile se amelioreaza
la administrarea
medicatiei, dar nu
dispare in totalitate(
)evoia de a se
misca si a avea o
buna postura
4(/lterarea
mobilitatii fizice
legate de deficitul
motor si senzorial
manifestata prin
impotenta
functionala(
Pacientul sa-si
recapete indepen-
denta de miscare
afectata relativ(
/sigur pozitia semisezanda in repaus absolut la pat a
bolnavului(9obilizez pacientul la ! ore( +fectuez masaA al
membrelor timp de 15 min(%upraveghez miscrile active
ale bolnavului(
Pacientul reuseste sa
realizeze obiectivele
impuse devenind mai
optimist(
)evoia de a
dormi si a se
odihnii
"(-ificultate in a
dormi si a se odihni
datorita durerii,
anxietatii, sresului
manifestat prin
insomnie, oboseala(
Pacientul sa
beneficieze de confort
fizic si psihic pentru a
se odihni(
%e va favoriza odihna din timpul zilei prin creearea unui
climat de liniste( %e vor administra sedative la indicatia
medicului (Barbiturice#(
Pacientul prezinta un
somn odihnitor(
0ernia 4iatala
0ernia reprezinta protruzia unui organ prin peretele unei cavitati in care este inglobat( In cazul herniei hiatale, o parte a stomacului patrunde prin
orificiul diafragmatic unde se intalnesc esofagul si stomacul(
*ea mai frecventa cauza de hernie hiatala este cresterea presiunii in cavitatea abdominala determianta de tuse, voma, efortul de defecatie sau
presiunea externa brusca( %arcina, obezitatea sau excesul de lichid din abdomen deasemenea sunt consideate cauze de hernie hiatala(
Problemele pacientului
- durere acut
- anxietate
- riscul alterrii circula7iei 'i respira7iei
- dificultate .n a se odihnii
D"A&N!'$"# DE
"N&%")"%E
!B"E#$"E "N$E%EN$"" EA+,A%E
1(-isconfort din cauza
durerii, manifestat prin
agitatie, neliniste(
-diminuarea si
disparitia durerii
-pacientul sa-si
demonstreze
suficiente cunostinte
despre cauzele
evolutii si
complicatiile bolii(
- informez pacientul despre modul de producere a durerii, despre
medicamentele antialgice, despre ritm de administrare, efect
- postoperator observ durerea la 1-! ore dup administrarea
medicamentelor
- supraveghez func7iile vitale, pulsul 'i tensiunea arterial fiind buni
indicatori ai manifestrii durerii
- administrez antialgice la indica7ia medicului(
-pacientul declara
disparitia durerii(
!( 9odificarea
tranzitului intestinal din
cauza efectelor secundare
ale medicamentelor si a
alimentatiei inadecvate
-pacientul sa fie
menaAat fizic si psihic
in timpul varsaturii(
-in functie de starea pacientului, asistenta il aseaza in pozitie
semisezand, sezand sau in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,
aproape de marginea patului
-il linisteste in punct de vedere psihic
-pacientul se simte
mai bine si declara
ca nu mai are
greturi(
manifestat prin greturi,
varsaturi, constipatie
-il aAuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminat
-i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura dupa varsatura(
sftuiesc pacientul s ingere o cantitate sificient de lichide, s bea mai
ales ceai cldu7
2( -eficit de cuno'tin7e
privind perioada
preoperatorie 'i
postoperatorie din cauza
negliAen7ei personale,
manifestat prin cuno'tin7e
insuficiente legate de
auto:ngriAire(
Pacientul s fie
informat despre
procedurile
preoperatorii 'i
postoperatrii
Pacientul s .n7eleag
toate restric7iile, dieta,
controlul durerii
- observ reac7ia pacientului privind interven7ia chirurgical 'i
pregtirile preoperatorii
- acord timp bolnavului pentru a pune .ntrebri privind via7a de cuplu,
s-'i exprime temerile
- .i explic c dup externare va fi limitat efortul fizic,
- .i recomand s consume un regim alimentar bogat .n proteine 'i s
consume !555 ml lichide Bzi pentru a evita constipa7ia cronic
- .i explic despre manifestarea durerii 'i controlul acesteia 'i
administrez la indica7ia medicului antialgice
Pacintului nu-i mai
este teama de
interven7ie 'i a
acumulat cuno'tin7e
despre perioada pre 'i
postoperatorie(
4( Perturbarea somnului
datorit durerilor 'i
temerile de interven7ia
chirurgical manifestat
prin nelini'te, insomnie,
team(
Pacientul s aib un
somn odihnitor 'i s fie
optimist .n eficacitatea
tratamentului 'i a
interven7iei chirurgicale
- stabilesc un program de somn pentru pacient de D ore pe noapte 'i o
or dup amiaza
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnavul s se poat odihnii
- respect programul de administrare al tratamentului 'i rspund cu
promtitudine la solicitril pacientului
- lini'tesc 'i incuraAez bolnavul cu privire la interven7ia chirurgical, .i
c:'tig .ncrederea, o pun .n legtur cu bolnavii restabili7i
- .i explic pacientului toate pregtirile necesare inerven7iei
chirurgicale
- administrez la indica7ia medicului /lgocalmin, -iazepam 1fBseara
- supraveghez durerea not:nd caracteristicile 'i miAloacele folosite
pentru diminuarea ei
Perturbarea
somnului datorit
durerilor 'i temerile
de interven7ia
chirurgical
manifestat prin
team(
#ataracta
*ataractele sunt boli care se insotesc de diminuarea transparentei cristalinului& ele pot evolua pana la opacifierea totala a cristalinului,
determinand astfel alterarea acuitatii vizuale( %e pare ca principala cau-a de aparitie a cataractei o reprezinta afectarea metabolismelor cristalinului:
tulburari ale gradului de hidratare& leziuni ale capsulei& dezechilibre ionice& deficitul de selenium, zinc si cupru din organism& scaderea cantitatii de
glutation de la nivelul cristalinului& agregarea excesiva a proteinelor de la nivelul cristalinului& hiperglicemia (diabetul zaharat# sau hipoglicemia
0unctie de debutul acestora, se cunosc mai multe categorii de cataracte: congenitale (prezente inca de la nastere#, infantile (care debuteaza in prima
copilarie# sau cataracte ale adultului( 0unctie de aspectul evolutiv, cataractele pot fi stationare sau progresive( -e asemenea, daca ar fi sa le
clasificam functie de etiologie, ele pot fi idiopatice (cum sunt cele instalate la persoanele varstnice#, congenitale (cele existente inca de la nastere#
sau secundare altor afectiuni (boli infectioase, boli neurologice, boli genetice# ( $rebuie tinut cont de faptul ca, multe dintre bolile care afecteaza
globul ocular, se pot insoti de cataracta: uveite, glaucom, tumori oculare, retinopatii(
In toate formele clinice de cataracta, pacientul acuza scaderea acuitatii vizuale, tradusa subiectiv prin prezenta unui WvalW situat inaintea obiectelor
la care priveste( In cazul cataractei senile, atunci cand opacitatile sunt situate in centrul regiunii pupilare, tulburarile acuitatii vizuale se vor
manifesta precoce& daca opacitatile sunt situate periferic, tulburarile de vedere se vor manifesta intermitent si tardiv( -e asemenea, vederea este mult
mai rapid afectata atunci cand aceste opacitati sunt situate pe fata posterioara a cristalinului( )otam faptul ca, toate aceste tulburari vizuale pot fi
corelate cu profesia pacientului respectiv (exista profesii care solicita foarte mult functia vizuala# (
Problemele pacientului/ disconfort, insomnie, dificultate de a se deplasa, dificultate de a manca, dificultate de a se imbraca, anxietate, risc de
complicatii
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE (N&%")"%E
)+;<I/ -+ /
%+ 9I%*/ %I /
/;+/ < B=)/
P<%$=>/
/lterarea
motilit7ii fizice
din cauza
diminurii
tonusului 'i a
for7ei musculare,
tremurturilor
manifestat
- bolnava s aib
un mers
echilibrat 'i sigur
- bolnava s se
poat .ngriAi
singur de
aspectul su 'i s
prezinte
+xecut cu bolnava exerci7ii pasive 'i active:
+xecut cu bolnava exerci7ii fizice u'oare de mers(
GncuraAez bolnava s execute exerci7ii fizice care nu o solicit foarte
mult(
Gnv7 bolnava s fac exerci7ii de contractur muscular pasiv(
+xecut cu bolnava rota7ii de cap 'i de trunchi .n pozi7ie 'ez:nd
Gmpreun bolnava execut exerci7ii de motricitate fin, descriindu- I
gestica necesar .mbrcrii(
Bolnava se
deplaseaz, se
.mbrac 'i se
spal cu aAutorul
meu(
Bolnava merge
singur fr
aAutor(
clinic prin: mers
.ncet, nesigur,
dificultatea de a
se .mbrca 'i de
a se spla(
tegumente 'i
mucoase curate(
Gmpreun cu bolnava executm exerci7ii .n timpul unei bi calde(
/Aut bolnava s se .mbrace cu lenAeria curat(
Gi acord timp suficient pentru a .ncerca s se .mbrace singur 'i s se
.ncal7e(
/sigur temperatura camerei 'i a apei
/Aut 'i sus7in bolnava .n timpul du'ului(
/Aut bolnava s .mbrace, s se pieptene, s- 'i fac toaleta cavit7ii
bucale 'i s-'i taie unghile(
Gndemn bolnava s se coafeze, s- 'i .ngriAeasc unghiile, s se macheze
cu aAutorul meu la .nceput, dar apoi s .ncerce singur(
)+;<I/ -+
/ -<>9I, /
%+ <-IC)II
Perturbarea
somnului din
cauza
agita7iei,
nelini'tii,
manifestat
prin ore
insuficiente
de somn,
treziri
frecvente(
Pacienta s
beneficieze
de somn
corespunztor
calitativ 'i
cantitativ
-.nv7 pacienta s practice tehnici de relaxare,exerci7ii respiratorii cu
c:teva minute .nainte de culcare
-sftuiesc pacienta s consume o can cu lapte .nainte de culcare
-informez pacienta cu privire la tratamentul medicamentos 'i o
sftuiesc s respecte orarul administrrii
Pacienta
sustine c
observ o
ameliorare a
somnului(
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
Pericolul de a-'i
periclita
sntatea datorit
vederii duble
manifestat
clinic prin:
predispozi7ie la
rniri, cderi
Bolnava s
beneficieze de
un mediu de
siguran7 fr
accidente
/sigur condi7iile de mediu adecvate pentru a evita pericolele de
accidentare(
/mplasez bolnava .n salon .n func7ie de starea sa(
0avorizez adaptarea bolnavei la noul mediu(
0amiliarizez bolnava cu mediul spitalicesc(
Gndeprtez din Aurul bolnavei obiectele de care se poate .mpiedica, tia(
>og bolnava s cear aAutor c:nd dore'te s se deplaseze(
%ervesc bolnavei medicamentele pentru a fii sigur c nu le .ncurc(
Gnv7 bolnava s foloseasc aparatele care o pot aAuta la mers(
/Aut 'i suplinesc bolnava .n satisfacerea nevoilor organismului(
/sigur accesul bolnavei la butonul pentru activarea soneriei(
- informez pacienta c dup .nceperea tratamentului medic-amentos
problemele oculare 'i tegumentare vor disprea
/bsen7a cderii(
Bolnava a
.n7eles msurile
de securitate
NE!"A DE A
E+"."NA
9odificarea
tranzitului
intestinal din cauza
efectelor
secundare ale
medicamentelor si
a alimentatiei
inadecvate
manifestat prin
constipatie
Pacienta s aib
tranzitul
intestinal 'i
mic7iunile
fiziologice,
- sftuiesc pacienta s ingere o cantitate sificient de lichide, s bea mai
ales ceai cldu7
- administrez la indica7ia medicului laxative
- am identificat cu bolnava care sunt alimentele care o constipa
- am eliminat din alimentatia bolnavei aceste alimente
- am invatat bolnava sa-si induca reflexul de defecatie in fiecare
dimineata
- am sfatuit bolnava sa faca multa miscare, plimbari, alergari
- informez pacienta despre importanta unei alimentari si hidratari
corespunzatoare
- recomand alimente bogate in reziduri
- urmaresc si notez in foaia de observatie consistenta si frecventa
scaunelor
Pacienta consum
lichide .n cantitate
suficient, iar
dup !-2 zile
tranzitul intestinal
s-a reluat, iar
mic7iunile sunt
fiziologice
#"%!5A 0EPA$"#A
- d(p(d(v( evolutiv 1 stadiul avansat ireversibil al numeroaselor boli cronice de ficat, .n evolu7a crora intervine o inflama7ie cronic a
ficatului
- d(p(d(v( anatomopatologic 1 suferin7 cronic hepatic, cu evolu7ie progresiv, caracterizat prin distruc7ia aprenchimului hepatic, regenerare
nodular, hiperplazie compensatorie 'i fibroz hepatic extins
$/B8<= *8I)I*
1( %$/-I=8 *<9P+)%/$
- subiectiv: inapeten7, dureri abdominale cu caracter recurent, irascibilitate, insomnie, astenie
- obiectiv: stare de nutri7ie deficitar, subicter scleral 'i tegumentar, stelu7e vasculare, eritroz palmar, uneori u'oar circula7ie colateral,
hepatomegalie, splenomegalie
!( %$/-I=8 -+*<9P+)%/$
- accentuarea simptomatologiei subiective
- elemente clinice legate de decompensarea parenchimataos: icter, encefalopatie hepatic 'i portosistemic (4 stadii#
- elemente legate de decompensarea vascular: ascit, hem digestiv
P%!B+E.E+E PA#"EN$,+,"/
- alterarea alimenta7iei prin deficit, deshidratare
- constipa7ie
- astenie marcat
- dezinteres pntru viitor
- dificultate de a evita pericolele
- icter
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE
(N&%")"%E
)+;<I/ -+ /
B+/ %I /
9/)*/
/limenta7ie
insuficient din
cauza depriderilor
alimentare, a
consumului de
alcool manifestat
Pacientul s
prezinte o stare
de bine 'i
confort, fr
gre7uri 'i
vrsturi .n
- aerisesc salonul .nainte de mese
(- explorez obiceiurile alimentare ale pacientului
- l-am informat de importan7a unei alimentri 'i hidratri
corespunztoare, unei ra7ii alimentre 'i am alctuit regimul
explor:ndu-i preferin7ele, am pregtit .n sala de mese un microclimat
corespunztor prin aranAarea fe7ei de mas, vesel corespunztoare,
Pacientul
prezint o
alimenta7ie 'i
hidratare
corespunztoare
far gre7uri 'i
prin scdere
ponderal, tranzit
intestinal
modificat, gre7uri,
vrsturi,
tegumente 'i
mucoase
deshidratate,
ingestie de
alimente care nu
satisfac nevoile
organismului
decurs de 1-!
zile
% serveasc
mese
echilibrate cu
o cantitate de
alimente .n
concordan7
cu nevoile
energetice ale
organismului
tac:muri
- i-am administrat lichide reci, ceai, suc, ap mineral, pentru
calmarea gre7urilor
- .n timpul vrsturilor sus7in bolnavul, .i asigur tvi7 renal curat, .i
ofer un pahar de ap pentru a-'i cltii gura
- administrez medicamentele antiemetice 'i vitaminele B i(m( de 2 x
pe zi prescrise de medic
vrsturi,
prezint dup 2
zile apetit 'i
simte o stare de
bine
-up c:teva
zile a .nceput s
se observe c
bolnava nu mai
este .n scdere
ponderal, din
contr a .nceput
s c:'tige .n
greutate
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
-urere .n
hipocondrul
drept, disconfort
abdominal din
cauza procesului
inflamator,
hepatomegaliei
manifestat prin
pozi7ie antalgic,
iritabilitate,
agita7ie, ore
insuficiente de
somn(
Pacientul s nu
prezinte dureri
.n termen de !4
ore
- a'ez pacientul .n pozi7ie antalgic, - asigur repaus fizic 'i psihic
- aplic pung cu ghea7 .n regiunea hipocondrului drept
- asigur hidratarea 'i alimentatrea .n func7ie de perioada evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamenta antispastice 'i
analgetice: Papaverin( /lgocalmin, %cobutil
- am administrat seara i tb de 0enobarbital care asigur un somn
odihnitor 'i favorizeaz
, excre7ia hepatocitar, cre'te fluxul biliar
- am administrat hepatoprotectoare: Cepanox: 9ultiglutinului(
- educ pacientul s urmeze regimul dietetic hepatoprotector 'i s
respecte repausul la pat
Gn urma
repausului la
pat 'i a respectrii
regimului
alimentar
pacientul declar
ameliorarea
durerii, doarme
lini'tit
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
-ificultate de a
evita pericolele
cauzat de lipsa
de cunoa'tere a
metodelor de
combatere a
anxiet7ii, a
oboselii,
manifestat prin
agita7ie
psihomotorie,
gesturi violente
fa7 de ceilal7i((
Pacientul s fie
odihnit, cu
tonusul fizic 'i
psihic bun , pe
tot parcursul
spitalizrii, s
nu mai fie
anxios, s se
ab7in de la
gesturi violente
fa7 de ceilal7i(
-am identificat .mpreun cu bolnvul cauza anxiat7ii
- am incuraAat bolnavul cu mult .n7elegere pentru a-l face s se
deschid pentru a colabora cu echipa e .ngriAire
- administrez medicamentele prescrise de medic
- este important ca .n saloane s se realizeze un microclimat optim: aer
curat, temperatur optim !5-!!
5
*, luminozitate indirect,
odihnitoare(
- se vor .nltura to7i excitan7ii auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi
cu efecte negative asupra sistemului nervos(
- se va respecta cu stricte7e programul de somn al pacientului 'i se vor
evita 'i tratamentele .n aceast perioad(
- am .ncuraAat bolonavul spun:ndu-i c dac va respecta prescrip7iile
medicale, .n frunte cu renun7area la consumul de alcool, va putea s .'i
continue activitatea profesional
*auza anxiet7ii o
reprezint
necunoa'terea
amnun7it a bolii
'i a problemelor
pe care 'i le face
datorit faptului
c va fi exclus din
echipa cu care
lucreaz
)+;<I/ -+ /
I);/$/
-eficit de
cuno'tin7e cauzat
de insuficienta
cunoa'tere a
efectelor
alcoolismului
asupra
organismului,
manifestat prin
lipsa de
cuno'tin7e despre
boal, msuri
preventive(
Bolnavul s
acumuleze
cuno'tin7e
despre boal pe
perioada
internrii
- am explorat nivelel de cuno'tin7e al bolnavului despre boal,
manifestri, efecte ale alcoolului
- am explicat bolnavului care sunt efectele de scurt 'i de lung durat
ale alcoolului asupra organismului
- am explicat care sunt problemele ce apar .n familie odat cu
alcoolismul
- m-am informat de anturaAul bolnavului 'i am discutat despre
importan7a de a-'i gsii al7i prieteni, oameni cu comportament moral,
prieteni care s .l aAute s renun7e la vechea practic
- am verificat dac bolnavul a .n7eles 'i urmresc dac 'i-a .nsu'it
noile cuno'tin7e
- l-am .ndrumat s participe la sedin7ele //
- i-am explicat c nerespectarea tratamentului
'i nereducerea consumului de alcool boala poate evolua spre ciroz
hepatic
/nturaAul
bolnavului nu este
unul adecvat,
ci unul .n care
consumul de
alcool este
promovat 'i de
aceea nici
cuno'tin7ele sale
despre boal nu
sunt suficiente
la externare a
promis un stil de
via' diferit
alturi de so7ia sa(
!'$E!."E+"$A
osteomielita este o afec7iune caracterizat printr-o inflamare progresiv distructiv a osului infectat cu germeni aAuni pe cale !ematogen. +ste
definit prin prezen7a unui focar de supura7ie uoar, cel mai frecvent datorit stafilococului auriu ce afecteaz cu predilec7ie, dar nu exclusiv,
metafiza oaselor lungi(
Gn imensa maAoritate a cazurilor agentul etiologic al bolii este stafilococul auriu(D!E din cazuri#(
/l7i germeni sunt: stafiloci de grup /, +( *oli,stafilococul alb, pneumococi(
$AB+!, #+"N"#
Debutul
Poate fi precedat de stare de oboseal cu dureri osoase 'i articulare vagi( *el mai adesea .ns, debutul osteomielitei acute este brutal apr:nd .n
plin stare de sntate 'i se caracterizeaz prin urmtoarele semne 'i simptome specifice unei infec7ii grave :
_ ascensiune termic care poate atinge 23-45 *
_ frison puternic
_ stare de curbatur
_ delir, agita7ie sau adinamie
_ inapeten7, gre7uri, uneori vrsturi
_ facies toxic, ochi .ncercna7i, buze uscate, limb prAit
_ tahicardie, respira7ie accelerat
_ oligurie, urini hipercrome
*oncomitent cu alterarea strii generale sau la scurt timp de la debut, apar semnele de localizare ale osteomielitei :
_ durere vie localizat la nivelul unui segment de membru
_ pozi7ie antalgic a membrului afectat
_ tumefac7ie local
_ tegumente hiperemice, edema7iate, cu circula7ie venoas aparent
_ temperatur local mai ridicat
_ impoten7 func7ional par7ial sau total a membrului respectiv, cu reducerea sau abolirea mi'crilor .n articula7iile .nvecinate(
Perioada de stare
-up 2 - 4 zile de la debut, alturi de persisten7a semnelor generale, are loc modificarea semnelor locale .n sensul exteriorizrii supura7iei ctre
pr7ile moi :
_ se amplific sindromul infec7ios general
_ durerea se intensific
_ tumefac7ia devine mai evident
_ apare abcesul subperiostal durere, roeaa, .mpstare sau chiar fluctuen
_puncia abcesului este pozitiv i recolteaz puroi
_ .n forma toxic se poate instala coma i ulterior decesul
Diagnostic de ingriCire !biective "nterventii
Evaluarea
Autonome Delegate
-alterarea functiilor de
mobilizare legat de prezenta
procesului infectios la
nivelul membrului drept pe
cicatricea
operatorie manifestata prin
impotenta functionala
-disconfort datorat prezentei
secretiilor, durerii si anxietatii
- disparitia infectiei
-crearea unei stari
optime de confort
- evaluez gradul de
dependenta in satisfacerea
nevoii
-realizez toaleta locala cu
cloramina alcool si
betadine
- aAut pacientul in efectuarea
toaletei generale
-pozitionez pacientul in
pozitie antalgica
-linistesc pacientul cu privire
la evolutia bolii
--iazepam
1 tb(
- impotenta functionala
picior drept
-fistula post operatorie
-stare generala buna
-afebril
-secretii la
nivelul fistulei
-prezenta moderata de
secretii
-mobilitate partiala
recuperata
<biectiv in curs de
realizare
Diagnostic de ingriCire !biective "nterventii Evaluarea
Autonome Delegate
- alterarea integritatii
tegumentelor prin prezenta
fistulei manifestata prin secretii
sero-purulente
- pacientul sa prezinte
tegumente curate si
integre
-pacientul sa nu devina
sursa de infectii
nozocomiale
-pacientul sa nu
prezinte escare
-asigur conditiile de mediu
adecvate acordarii ingriAirilor
-realizez toaleta locala si
pansamentul in conditii
aseptice
- invat pacientul necesitatea
unei toalete riguroase
- schimb pozitia in pat a
bolnavului ori de cate ori
este nevoie
-realizez masaA la nivelul
zonelor de presiune
--iazepam
1 tb(
- fistula
-secretii
- stare generala buna
-afebril
-secretii seropurulente la
nivelul fistulei
-pacient afebril
-stare generala
buna
Fsecretii purulente
Diagnostic de ingriCire !biective "nterventii Evaluarea
Autonome Delegate
- disconfort legat de
prezenta procesului
infectios manifestat prin
dureri
-alterarea somnului si
odihnei datorita
discomfortului si
anxietatii manifestata prin
insomnie
-diminuarea discomfortului
-pacientul sa beneficieze de
ore suficiente de somn si
odihna
- evaluez gradul de alterare a
nevoii
-aAut la
diminuarea durerilor prin
refrigerarea la nivelul plagii
- vorbesc cu pacientul
incercand sa
diminuez anxietatea
-invat pacientul sa se
relaxeze gandindu-se la ceva
placut
-realizez inanite de culcare
toaleta generala pentru
relaxarea muschilor
--iazepam
1 tb(
- pacientul prezinta
dureri care il impiedica
sa doarma
-are insuficienta de somn
-insomnie
-pacientul prezinta
anxietate
-pacientul doarme putin
-anxietate diminuata
ADEN!.,+ DE P%!'$A$3
adenomul de prostat reprezint cea mai frecvent afec7iune din serviciile de urologie( )umit `hipertrofie prostatic benignW (BPC#, afec7iunea
.ncepe s se dezvolte .n Aurul v:rstei de 2" de ani, c:nd apar 'i primele modificri morfopatologice, reprezentate de noduli stromali microscopici, .n
Aurul glandelor periuretrale(
+xist mai multe ipoteze etiologice ale adenomului periuretral:
1( >einduc7ia (rede'teptarea# sinusului uro-genital .n a prolifera 'i a se dezvolta form:nd 7esut prostatic, sub stimulare androgenic(
!( %timularea estrogenic(
-in punct de vedere clinic, adenomul de prostat evolueaz .n trei faze: prostatism, reten7ie incomplet de urin fr distensie vezical, 'i
reten7ie incomplet de urin cu distensie(
Faza de prostatism are urmtoarele manifestri clinice maAore: polaUiuria nocturn, din a doua Aumtate a nop7ii determinat de cBearence-ul
crescut al apei .n aceast perioad 'i de controlul neurologic diminuat, disuria progresiv, diminuarea Aetului urinar, urgenc" (pacientul trebuie s
urineze rapid dup declan'area senza7iei de mic7iune# 'i dribblingul terminal (Aetul urinar terminal .ntrerupt#, semne de tip iritativ 'i obstructiv( .n
func7ie de predominen7a unor semne sau a altora se descriu mai multe forme clinice:
1( PolaUiurie nocturn moderat (!-2 mic7iuni#, asociat cu scderea Aetului urinar 'i durata mai
lung a mic7iunilor, cu dispari7ia sau diminuarea simptomatologiei .n cursul zilei(
!( PolaUiurie nocturn intens (-O mic7iuni#, .n legtur cu excese alimentare, sau lichidiene (alcool#, care se normalizeaz dup dispari7ia
stimulului(
2( -isurie marcat care domin tabloul clinic, cu prostat nu foarte voluminoas clinic 'i ecografic,
dar cu suferin7 clinic marcat( 0recvent adenomul prostatic nu este voluminos, dar are un lob median obstructiv (clapet# la nivelul colului vezical(
Faza de retenie incomplet fr distensie# se caracterizeaz prin apari7ia rezidiului vezical ce nu dep'e'te capacitatea fiziologic a vezicii
urinare(
Pe l:ng manifestrile din faza de prostatism se adaug polaUiuria diurn, deci acest simptom se permanentizeaz(
;ezica nu se palpeaz sau percuta suprapubian, se poate palpa prin tu'eu rectal, 'i postmic7ional prezint rezidiu urinar, decelabil ecografic,
urografic, scintigrafic sau prin sondaA uretrovezical(
Faza de retenie incomplet cu distensie apare c:nd rezidiul dep'e'te capacitatea fiziologic a vezicii urinare, deci 255-455 ml, 'i se
manifest clinic prin polaUiurie intens ce frizeaz incontinen7a, mic7iuni prin `prea plinW, 'i glob vezical moale, palpabil 'i percutabil suprapubian,
nedureros spontan 'i la palpare( $ardiv, c:nd distensia se extinde ascendant aparatului urinar superior, apar semnele hidronefrozei 'i ale insuficien7ei
renale(
Faza de retenie complet de urin
- anxietate legat de evolu7ia bolii
- alterarea mobilit7ii,
- alterarea alimenta7iei,
- alterarea integrit7ii tegmentelor,
- alterarea eliminrilor
- risc de complica7ii
)+;<I/
-+0I*I$/>/
-I/?)<%$I* -+
I)?>I@I>+
<BI+*$I;+ I)$+>;+)$II +;/8=/>+
)+;<I/ -+ /
+;I$/
P+>I*<8+8+
-isconfort abdominal
din cauza durerii din
cauza plgii operatorii
manifestat prin
pozi7ie antalgic,
agitatie, nelini'te
-iminuarea
durerilor
pacientului,
presi
postoperator
- a'ez pacientul .n pozi7ie antalgic
evolutiv
- administrez la indica7ia medicului medicamente
analgetice: /lgocalmin, tramadol,
- supraveghez durerea not:nd caracteristicile 'i
miAloacele folosite pentru diminuarea ei
- informez pacientul despre modul de producere al
durerii, despre medicamentele administrate, ritm de
administrare 'i efect
- pregtesc pacientul .n vederea interven7iei chirurgicale
- asigur cantitatea de lichid prin perfuzie venoas,
complect:nd cantitatea zilnic, 7in:nd seama de starea
cardiac 'i renal
- postopperator supraveghez pansamentul, instruiesc
bolnavul ca atunci cand tu'e'te s .'i sus7in plaga
operatorie cu m:inile
- monitorizez $/ fiind un bun indicator al cre'terii
intensittii durerii
Pacientul prezint
o diminuare a
durerilor, o stare
de bine fizic 'i
psihic,
tegumentele 'i
mucoasele sunt
normal colorate
!( )evoia de a
se mi'ca si de a
avea o bun
postur
Imobilizare la pat
datorit interven7iei
chirurgicale, prezenta
durerii, plagii
operatorii, anestezie
generala, manifestata
prin mobilitate redusa,
impoten7a func7ional
-Pacientul sa fie
capabil sa se
mobilizeze si s
ia pozi7ii
adecvate
-Pregatesc patul si salonul .nainte de revenirea acestuia
din /$I
-%upraveghez pozi7ia sondei
-Pozi7ionez cat mai comod pacientul
-%upraveghez pansamentul pentru a nu fi deplasat sau
.mbibat de s:nge
-<data cu recaptarea mobilizrii .nv7 pacientul sa
efectueze mi'cri active
Pacientul poate sa
se mobilizeze si
sa mearga
neinsotit la
toaleta,este
satisfacut de
starea sa actuala
2( )evoia de a
bea si manca
Inapeten7a cauzata de
interven7ia
chirurgical si
interdic7ie alimentar
manifestata prin
refuz alimentar,
anorexie selectiva
-Pacientul sa fie
echilibrat din
punct de vedere
hidroelectrolitic
si nutri7ional
-In ziua interven7iei pauza digestive
--upa 4D de ore administrez citronade,supa de zarzavat
-in a 2a zi continui diversificarea alimenta7iei iar in zilele
urmtoare adaug iaurt, fidea, piure de legume
-la restabilirea tranzitului intestinal adaug carnea de pui,
pestele alb
Pacientul
primeste o
alimentatie
diversificata
Prezinta un
trasnzit instestinal
normal
4( )evoia de a
dormi si de a se
odihni
<dihna insufienta din
punct de vedere
calitativ si cantitativ
cauzata de durerea de
la nivelul plagii
operate manifestata
prin agitatii, treziri
repetate si epuizare(
-Pacientul sa
prezinte un
somn linistit si
odihnitor
-/sigur conditii optime pentru ca pacientul sa-si poata
satisface nevoia de somn
-=rmaresc functiile vitale
Pacientul prezinta
ore de somn si de
odihna suficiente
din punct de
vedere calitativ si
cantitativ
$,.!%" !'!A'E- 6#ancerul osos7
Definitie
*ancerul care isi are originea la nivelul osului F cancerul osos primar F este rar( %e inregistraza putine noi imbolnaviri anual( +ste un cancer mai
frecvent la copii si adolescenti decat la adult(
#ele mai frecvente forme de cancer osos primar sunt/
- osteosarcomul, care isi are originea in testutul osos de crestere&
- condrosarcomul, care apare in cartilaA&
- sarcomul +Ping, care isi are originea in tesutul imatur din maduva osoasa(
<steosarcomul si sarcomul +Ping apare mai frecvent la copii, adolescenti si adulti, cu incidenta mai mare intre 15 si !5 de ani(
#ondrosarcomul este mai frecvent la adultii peste =B de ani.
$ratamentul cancerului osos depinde de tipul de cancer, de localizarea sa, marimea tumorii si stadiul acesteia(
'imptome
-urerea este cel mai frecvent simptom al cancerului osos( -esi cancerul osos poate apare la oricare dintre oasele corpului, mai frecvent se
localizeaza la nivelul oaselor lungi ale membrelor superioare si inferioare(
Alte semne si simptome posibile ale cancerului osos sunt/
- slabirea rezistentei osului, ducand uneori la fracturi&
- edem si durere la nivelul articulatiilor (pentru tumorile care se gasesc in sau langa articulatii#&
- oboseala&
- febra&
- scadere ponderala neintentionata&
- anemie(
#au-e
*ancerul osos primar este diferit de cel secundar care mai poarta numele si de cancer osos metastatic( In cazul cancerului metastatic, originea
cancerului este intr-un loc diferit dar se intinde (metastaziaza# la oase( %pre exemplu, un pacient cu cancer de prostata poate dezvolta leziuni osoase
datorita cancerului de prostata( -ar, chiar daca neoplazia s-a intins si la oase, este tot un cancer de prostata(
*ancerul osos metastatic este mult mai frecvent decat cancerul osos primar( In plus, cancerul osos nu se refera la cancerul care isi are originea in
maduva osoasa F tesutul moale din interiorul oaselor unde sunt produse celulele sangelui( *ancerele maduvei osoase includ boli cum sunt mielomul
multiplu si leucemiile acute si cronice(
In general, cauzele cancerului osos primar nu sunt cunoscute( /dultii cu boala Paget a oaselor, care implica dezvoltarea anormala a noilor celule
osoase, pot avea un risc crescut pentru osteosarcom(
"n putine ca-uri< cancerul osos poate fi o componenta ereditara
P><B8+9+8+ P/*I+)$=8=I: - stare general alterat, alterarea somnului
- anxietate
- risc de infec7ie
- imobilitate func7ional
- igien deficitar
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"#
DE
(N&%")"%E
)+;<I/ -+ / %+
9I%*/ %I / /;+/
< B=)/
P<%$=>/
1( /lterarea
mobilita7ii fizice,
legat de deficitul
motor manifestat
prin durere,
incapcacitatea de
mi'care voluntar,
diminuarea for7ei
musculare
Pacientul s
prezinte
diminuarea
durerii, s
efectueze mi'cari
active si pasive cu
membrele
neafectate
pacientului
- asigur confortul 'i men7inerea pacientului .ntr-o
stare de igien perfect
- verific lenAeria de pat 'i corp pentru a fi curat,
uscat 'i bine .ntins pentru a evita escarele de
decubit
- administrez medica7ia prescris de medic:
analgezice, sedative
- efectuez toaleta pe regiuni a bolnavului
imobilizat
- postoperator mobilizarea se face c:t mai
precoce&
- schimb pozi7ia pacientului la ! ore, din decubit
dorsal .n cel lateral 'i solicit cooperarea lui la
-urerea a fost
total prin
administrarea de
calmante,
)+;<I/ -+ /
-<>9I, / %+
<-IC)II
!( /lterarea
somnului, datorit
durerii, anxiet7ii,
manifestat prin
insomnii
Pacientul sa
beneficieze de un
somn
corespunztor pe
toat durata
spitalizrii, s
beneficieze de
confort fizic si
psihic
- aerisesc salonul si .i ofer un climat
corespunztor
- asigur lini'tea necesar pentru ca bolnavul s se
poat odihni
- lini'tesc pacientul, inform:ndu-l c durerea
dispare treptat, dup administrarea calmantului
- respect programul de administrare a
tratamentului si urmresc efectul acestuia asupra
Pacientul este
prezint un somn
lini'tit
organismului
)+;<I/ -+ / 0I
*=>/$, I)?>I@I$
2( /uto.ngriAire
precar din cauza
manifestat prin
incapacitatea de a
se spla, de a se
.mbrca,
alimenta,
incapacitatea de a
se deplasa la
toalet
Pacientul s
prezinte
tegumentel'i
mucoase curate
pe toat durata
spitalizrii, sa fie
capabil s .'i
satisfac nevoile
personale, s
devin autonom
.n efectuarea
.ngriAirilo de
igien
- discut cu pacientul despre efectuarea igienei
personale, proteA:ndu-i intimitatea cu un paravn
- pregtesc materialele necesare pentru efectuarea
toaletei 'i efectuez toaleta pe regiuni
- zilnic controlez plaga, pentru a raporta
medicului posibilele complica7ii
- efectuez toaleta plgii, dup care aplic un
pansament steril pe plag
Pacientul accept
astfel prezint
plaga nu prezint
infec7ii
FURUNCULOZA
urunculul care se prezint ca un nodul dur, dureros reliefat cu un epiderm destins lucios si intens hiperemic, localizat in regiuni cu fire de
pr groase: antebra7e, gambe, coapse, barb sau in orice alta regiune(
*auza: stafilococul auriu
Furunculo!a reflect caracterul iterativ al furunculelor 'i se intalne'te destul de des in practic fie in urma unei virulen7e (sau
antibioticorezistente# deosebite a stafilococului in cauz, fie datorit unor boli metabolice cum ar fi mai ales diabetul zaharat, hepatitele cornice, stri
caren7iale etc( In cazuri de acest gen furunculele se repet luni sau ani de zile in cele mai variate teritorii cutanate(
+volu7ia in bloc (in placard# a mai multor furuncule, constituie urunculul antracoid, localizat mai ales la ceaf 'i format dintr-o zon
necrotic, negricioas, cu diametrul pan la 15 cm, pregnant asemntoare cu antraxul cutanat, foarte dureroas 'i din care eliminarea mai multor
burbioane d un aspect de `supura7ie in stropitoareJ asemntor cu cel din ,erion celsi(
In fine, forma clinic cea mai de temut din acest grup este stafilococia malign a fe7ei care debuteaz ca un furuncul la care se asociaz un edem
important perilezional( 8ocalizarea sa este zona centrofacial, in care drenaAul venos poate fi spre venele endocraniene, de unde 'i posibilitatea unei
tromboflebite a sinusului cavernos( Instalarea acestei grave complica7ii se anun7 prin febr foarte inalt, cefalee atroce, edem palpebral cu Uemozis
conAunctival, pareze ale oculomotorilor cu diplopie, starea general profund alterat(%tafilococia malign a fe7ei este o complica7ie grav a
stafilocociilor pilosebacee ce se manifest prin febr foarte inalt, cefalee
P%!B+E.E+E PA#"EN$,+,"/
- manifestri cutanate
- cefalee
- mialgii
- iritabilitate, agita7ie
- dificultate .n a comunica
- dificultate .n a se odihnii
- alterarea tranzitului intestinal
- deficit de auto.ngriAire
- dificultate de a-'i pastrate tegumentele curate 'i integre
- dezinteres pentru viitor
NE!"A
DEF"#"$A%A
D"A&N!'$"# DE
(N&%")"%E
NE!"A DE A-'"
PA'$%A
$E.PE%A$,%A
#!%P,+," "N
+"."$E
N!%.A+E
Cipertermie din cauza
procesului inflamator
manifestat prin frisoane
'i febr 236 - 45 6*
Pacientul s
prezinte
temperatura
corpului .n limite
normale
/sistenta asigur aerisirea camerei igiena
tegumentelor 'i mucoaselor , apoi comprese
umede , reci , pe frunte , picioare , m:ini sau
dac febra nu cedeaz i se aplic .mpachetri
umede 'i antitermice ( +le sunt schimbate des
sub control termometric p:n la cedarea
temperaturii ( %e administreaz cu rol delegat
tratament antipiretic 'i antiinfec7ios (
-up 4D ore
pacientul nu mai
prezint febr 'i
frisoane (
temperatura
corpului a scuzt la
2O6 *(
NE!"A DE A
.AN#A '" A BEA
/lterarea nutri7iei din
cauza disfagiei,
varsaturilor, manifestat
prin refuz de a se
alimenta(
Pacientului s i
se diminueze
inflama7ia din
g:t , s prezinte
o nutri7ie
corespunztoare
at:t cantitativ c:t
'i calitativ
/sistenta amelioreaz inflama7ia istmului
faringian cu rol delegat , administr:nd
antialgice bomboane antiseptice gargar cu ceai
de mu'e7el(
Gn urma
interven7iilor
pacientul prezint o
stare de bine ,
durerile au fost
combtute (
NE!"A DE A-'"
PA'$%A
$E&,.EN$E+E
#,%A$E '"
"N$E&%E
>isc de infec7ie a
tegumentelor din cauza
pruritului manifestat
prin grataAul leziunilor
pruriginoase
Pacientul s nu
prezinte
suprainfec7ii ale
mucoaselor 'i
tegumentelor
/sistenta supravegheaz tegumentele
bolnavului , sesiz:nd manifestrile cutanate ( %e
analizeaz confortul pacientului prin
combaterea pruritului cu lo7iuni de alcool
mantolat , se educ pacientul privind pstrarea
Pacientul nu
prezint
suprainfec7ii ale
mucoaselor 'i
tegumentelor (
igienei personale pentru a preveni infec7iile ( %e
.ncuraAeaz bolnavul 'i se insist .n efectuarea
.ngriAirii cavit7ii bucale (
NE!"A DE A
E"$A
PE%"#!+E+E
Poten7ial de infec7ie sau
complica7ie cauzat de
deficien7a sistemului
imunitar, manifestat prin
slbiciune, respira7ie
.ngreunat, tuse, febr(
Prevenirea
complica7iilor,
temperatura
copilului s fie .n
limite normale,
cile respirtorii s
fie permeabile(
- monitorizez atent copilul 'i observ apari7ia unor
complica7ii
- la indica7ia medicului administrez tratamentul
pentru cre'terea rezisten7ei organismului
- asigur repausul la pat cel pu7in O zile pentru a
prevenii complica7iile
- supraveghez periodic func7iile vitale: respira7ia,
temperatura, circula7ia c:t 'i func7iile vegetative
- observ starea general a copilului
- apreciez orice schimbare .n comportmentul
copilului
- informez medicul .n cazul unor simptome
neobi'nuite, persistente 'i grave
- administrez la indica7ia medicului tratament
conform simptomatologiei
- hidratez copilul corespunztor cu ceai, lapte
$ratamentul primit de
copil este
corespunztor 'i
evolu7ia bolii
favorabil
'pondilita anc4ilo-ant2
%pondilita anchilozant (spondMlos 1 vertebr, anUMlos1 curbat# este o boal inflamatoare cu afectarea predominant a scheletului axial 'i
obligatorie a articula7iilor sacroiliace, capabil s intereseze, cu frecven7 'i gravitate diferite, articula7iile periferice (apendiculare# 'i s realizeze
poten7ial o gam larg de determinri extraarticulare( %pectrul clinic se .ntinde de la o simpl boal pelvian (sacroileita# p:n la o suferin7
multisistemic grav 'i progresiv .ntre aceste extreme situ:ndu-se numeroase subseturi clinice care nu se exclud reciproc( -in aceste motive,
probabil c defini7ia sintetic 'i comprehensiv a spondilitei anchilozante ar trebui s fie aceea de sacroileit bilateral simptomatic(
+tiologia spondilitei anchilozante este necunoscut iar patogeneza continu s rezerve numeroase semne de .ntrebare, .n ciuda eforturilor
ultimilor ani de a descoperi fapte 'i a le asambla .n teorii cu oarecare 'anse de credibilitate( Pe baza datelor cunoscute 'i prin analogie cu alte boli
din grupul reumatismelor inflamatoare cronice, .ndeosebi poliartrita reumatoid se presupune c boala este rezultatul unei predispozi7ii genetice care
se exprim, .n urma interven7iei unor factori de mediu foarte probabil infec7io'i, .ntr-o serie de perturbri imunologice cu poten7ial inflamator(
%pondilita anchilozant este o boal cu debut caracteristic la v:rst t:nr, care continu s greveze sntatea cu un grad de disabilitate 'i chiar
de imobilitate sever p:n la sf:r'itul vie7ii( ;:rsta medie la care se instaleaz primele manifestri este de !O de ani, cu apogeul (D5E din cazuri#
atins .ntre 1"-!4 ani 'i 15E din cazuri debutate .nainte de pubertate( -ezvoltarea manifestrilor caracteristice bolii poate fi urmrit de-a lungul a
patru perioade: prodromal, de debut, de stare 'i final(
I( 9anifestrile prodromale
9anifestrile prodromale ale spondilitei anchilozante sunt caracteristice 'i nu las s se .ntrevad dezvoltarea ulterioar a suferin7ei fiind, de
cele mai multe ori, etichetate banale( +ste vorba de dureri fugace, migrante, percepute de bolnav la nivelul spatelui, al lambelor, .n fese sau .n
coapse( /lteori acuzele se prezint ca mialgii vagi cu tendin7 la interesarea inser7iilor sau a Aonc7iunilor miofasciale(
Gn acest stadiu pacien7ii sunt eticheta7i adesea ca suferind de sindromul fibrozitic 'i li se prescrie un tratament .n consecin7, fr s recurg la
un minim de investiga7ii complementare(
II( -ebutul
-ebutul spondilitei anchilozante este insidios .n D5E din cazuri 'i media intervalului care se scurge p:n la stabilirea diagnosticului oscileaz
.ntre O-1! luni( -ebutul acut poate fi marcat de un traumatism direct sau indirect l coloanei vertebrale, care a fost eviden7iat la 4-OE dintre bolnavi,
dar probabil este .nc frecvent( /u fost citate observa7ii .n care factorul mecanic a ac7ionat asupra unei articula7ii periferice, chiar distale, care a
devenit dureroas 'i tumefiant, manifestri care au persistat timp .ndelungat, p:n la dezvoltarea sindromului inflamator la nivelul scheletului axial(
8a aproape !5" din femeile spondilitice debutul este marcat de o sarcin( < interpretare posibil este aceea c stresul mecanic, inclusiv cel
legat de purtarea sarcinii 'i parturi7ie, nu reprezint de fapt un veritabil factor declan'ator, ci evenimentul care atrage aten7ia asupra unor manifestri
care altfel ar fi trecut neobservate(
%ub aspectul manifestrilor clinice, debutul spondilitei anchilozante poate fi: axial, periferic, entezitic 'i visceral(
Gn "E din cazuri spondilita anchilozant .ncepe cu simptome rahidiene, cea mai frecvent manifestare fiind lombalgia de tip inflamator al
crui substrat este sacroileita( 9ai rar .nt:lnite sunt lombalgiile de tip aparent mecanic cu sediu central(
-urerile lombare de la debutul spondilitei anchilozante prezint o rela7ie insolit cu efortul: apar sau sunt agravate de repaus, nu se intensific
efectiv cu efortul, ci dimpotriv, se amelioreaz la mobilizarea segmentului( +xamenul obiectiv .n aceast etap a evolu7iei spondilitei anchilozante
este negativ sau ofer pu7ine date& o discret rigiditate a coloanei lombare, .ndeosebi la .nclinare lateral, contractur paravertebral 'i diminuarea
lordozei fiziologice, toate mai accentuate diminea7a 'i put:nd dispare peste zi(
-ebutul articular extrarahidian este .nt:lnit .n 1"-!"E din cazuri, mai ales la copii 'i femei( -e cele mai multe ori, este .nt:lnit aspectul de
oligo- sau poliartrit acut febril, persistent, cu interesarea articula7iilor mari ale membrelor inferioare 'iBsau mici ale m:inilor(
Debutul ente!itic pur al spondilitei anc"ilo!ante se re!um# aproape e$clusiv la talalgii tenace% care sunt &nt'lnite &n apro$imativ ()* din ca!uri+
,ai rar% boala se instalea!# cu una dintre determin#rile sale viscerale: uveit#% insuicien-# aortic#% cavita-ie pulmonar#+
.n aceast# a!# a evolu-iei% la tabloul clinic local se pot asocia maniest#ri de ordin general: astenic% anore$ie% subebrilit#-i% sc#dere moderat#
&n greutate+
///+ Perioada de stare
(+ 0c"eletul a$ial
a( /rticula7iile sacroiliace (stadiul pelvian#
%acroileita bilateral este manifestarea care marcheaz de cele mai multe ori debutul spondilitei anchilozante 'i, dup maAoritatea autorilor
marUerul bolii( >ecunoa'terea sa pe baza criteriilor clinice .nt:mpin unele dificult7i din cauza unor motive obiective 'i subiective: situa7ie
anatomic profund a articula7iilor 'i relativ inaccesibilitate a examenului obiectiv, planul neregulat simptomatologie comun 'i u'or de raportat la
rahitismul lombar 'i articula7iile coxofemurale, importan7 fiziologic aparent redus(
-urerea spontan de origine sacroiliac .n cadrul spondilitei anchilozante .mbrac aspectul, anterior descris, al lombalgiei Aoase de tip
inflamator(
8a examenul obiectiv se poate constata o u'oar 'chioptare (eschivarea pasului pe partea predominant afectat#, prezen7a unor noduli fibrotici
(`miogelozeJ#, lipsi7i de relevan7 .n acest context 'i sensibilitate la presiune .ntr-un punct situat imediat sub spina iliac posteroinferioar, la nivelul
celei de-a treia guri sacrate, sau medial fa7 de cea posterosuperioar, de semnifica7ie incert(
b( *oloana vertebral lombar (stadiul lombar#
/fectarea coloanei lombare .n cursul spondilitei anchilozante nu apare aproape niciodat izolat(
Pe plan subiectiv, bolnavii se pl:ng de dureri lombare de intensitate moderat sau mare, .nso7ite de o senza7ie particular de .n7epenire (redoare
matinal#, care de regul nu duce la limitarea activit7ii motorii( /desea rsucirea aplecarea 'i ridicarea de greut7i nu pot fi fcute dec:t cu pre7ul
unor dureri intense( Iradierile sunt posibile .n dou direc7ii: spre coloana dorsal 'i torace sau .n coapse( Pe msur ce boala se .nveche'te durerea
scade .n intensitate, put:nd disprea cu totul .n faza de anchiloz `fixatJ(
8a examenul obiectiv, se constat mai .nt:i dispari7ia lordozei lombare fiziologice 'i apoi deformarea .n cifoz( Palparea profund 'i percu7ia
provoac durere, iar mi'crile sunt limitate .n toate direc7iile( =n aspect caracteristic este cel observat c:nd bolnavul este solicitat s se aplece .n
fa7: `mi'carea se face dintr-o bucatJ, cu derularea vizibil la nivel superior, .n contrast cu rigiditatea relativ a segmentului lombar inferior(
Problemele pacientului: rahialgii cervicacale& lombalgii& altralgii localizate la nivelul genunchiului stg, 'old drept& parestezii la nivelul labei dr(&
redoare matinal& palpita7ii &constipa7ie(
)+;<I/
-+0I*I$/>/
-I/?)<%$I* -+
G)?>I@I>+
<BI+*$I;+ I)$+>;+)YII +;/8=/>+
)+;<I/ -+ / +;I$/
P+>I*<8+8+
Incapacitate de a evita
pericolele datorit durerilor
osoase , tasrilor osoase,
manifestat prin cderi, rniri(
Bolnava s nu se
rneasc 'i s .n7eleag
msurile de securitate
- asigur condi7iile de mediu adecvate
pentru a evita pericolele de accidentare
- instalez bolnava .n salon .n func7ie de
starea sa
Bolnava se deplaseaz
singur fr aAutor 'i are
griA la mers(
- familiarizez bolnava cu mediul
spitalicesc
- indeprtez din Aurul bolnavei
obiectele de care se poate impiedica,
tia
- rog bolnava s sune la sonerie s
cear aAhutor c:nd dore'te s se
deplaseze
- aAut 'i suplinesc bolnava .n
satisfacerea nevoilor organismului
- execut cu bolnava exerci7ii pasive 'i
active
)+;<I/ -+ /
-<>9I, / %+
<-IC)II
-isconfort, insomnie,
datorit durerii localizat
lombar, manifestat prin
agita7ie, nelini'te,
imposibilitate de a se odihnii(
Pacienta s nu prezinte
dureri, s se poat
odihnii
- am educat pacienta s descrie corect
durerea , localizarea, iradierea
- am educat pacienta s adopte pozi7ii
antialgice
- am pregtit pacienta pentru explorri
paraclinice
- am administrat la indica7ia medicului,
antialgice, antiinflamatoare
- am facut masaAe la nivel lombar cu
creme antiiinflamatoare
- am verificat dac in urma
administrrii medicamentelor durerea
a mai sczut .n intensitate
)+;<I/ -+ /
+8I9I)/
9odificarea tranzitului
intestinal din cauza efectelor
secundare ale
medicamentelor'si a
alimentatiei inadecvate
manifestat prin constipatie
Pacienta s aib
tranzitul intestinal 'i
mic7iunile fiziologice,
- sftuiesc pacienta s ingere o
cantitate sificient de lichide, s bea
mai ales ceai cldu7
- administrez la indica7ia medicului
laxative
- am identificat cu bolnava care sunt
alimentele care o constipa
- am eliminat din alimentatia bolnavei
aceste alimente
- am invatat bolnava sa-si induca
reflexul de defecatie in fiecare
dimineata
- am sftuit bolnava sa faca multa
miscare, plimbari, alergari
- informez pacienta despre importanta
unei alimentari si hidratari
corespunzatoare
- recomand alimente bogate in reziduri
- urmaresc si notez in foaia de
observatie consistenta si frecventa
scaunelor
Pacienta consum lichide
.n cantitate suficient, iar
dup !-2 zile tranzitul
intestinal s-a reluat, iar
mic7iunile sunt fiziologice
)+;<I/ -+ / +;I$/
P+>I*<8+8+
/nxietate din cauza
prognosticului bolii, a
spitalizrii, manifestat prin
agita7ie, nelini'te
Pacienta s aib o stare
de bine psihic pe
perioada spitalizrii
- am pregtit psihic 'i fizic pacienta
pentru examinrile paraclinice
- am asigurat un climat de securitate 'i
de lini'te
- am .ncuraAat pacienta s-'i exprime
Pacienta are toate
cuno'tin7ele despre boal,
nu mai este agitat,
comunica
cu eghipa de ingriAire
temerile
- am oferit informa7ii despre tratament
'i despre boal
- am facilitat contactul cu familia
- am facilitat contactul cu alte paciente
a cror stare general era favorabil
- am fcut educatie pentru sntate
explic:ndu-i pacientei ce anume
trebuie s fac 'i ce anume nu trebuie
s fac dup externare pentru a nu
agrava starea bolii

PLANURI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANURI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boala inflamatorie pelvina

DEF. reprezinta infectia inalta a tractului genital superior si cuprinde:

S-ar putea să vă placă și