Curs 12 Drept Comercial 26.05.

2014
Circulatia cambiala
Se face prin modalitatea consacrata a girului. Completarea pe spatele cambiei a
mentiunilor de transfer. Daca sunt mai multe transferuri, ele apar succesiv, in ordine, pentru ca
primul transfer e in partea de sus a paginii cambiale. Daca sunt prea multe, se va adauga o foaie
(ALONJA).
Girul presupune un ordin de plata, la fel cum nasterea cambiei presupune o modalitate de
a plati. GIR Girant Giratar. Primul girant este primul beneficiar. La randul lui, un giratar,
fiind ultimul detinator al cambiei, daca vrea sa o transmita devine girant, in transferul ulterior.
Juridic, girul este actul cambial prin care un detinator legitim al cambiei transmite altei persoane
giratar toate drepturile cambiale pe baza unei declaratii scrise si a remiterii titlului. Nu se
poate inchipui un gir fara remiterea titlului.
Natura juridica: in general, se accepta ca e vorba de un contract real unilateral.
Acest raport cambial care se naste in fata girului nu are legatura cu ceea ce l-a cauzat,
adica relatia dintre cele doua parti (girant si giratar). Girul facut in mod valabil nu valideaza o
cambie nevalabila. Girul e un contract unilateral real, deci nu e o cesiune de creanta.
Persoana giratarului:
Nu exista o limitare referitor la calitatea persoanei respective. Poate fi inclusiv trasul.
Daca e trasul giratar si la randu-i nu transmite mai departe cambia, la scadenta, toti debitorii
cambiali sunt considerati liberati de obligatiile lor. In momentul in care trasul a facut un act care
poate fi considerat expres => acceptare, astfel ca toti ceilalti nu vor mai avea obligatii de plata in
baza cambiei, deoarece ele s-au stins prin plata / aceptarea cambiei de catre tras.
Conditii de forma:
- Trebuie sa existe ordinul neconditionat de plata (platiti lui sau girat catre).
Ordinul priveste intreaga suma de pe fata cambie (daca e partiala, e nula);
- Trebuie indicat numele giratarului;
Daca nu e indicat, avem de-a face cu un gir in alba preuspune semnatura
girantului.
- Trebuie sa existe semnatura girantului.
Spre deosebire de cambia in alb, girul in alb nu presupune o completare, pentru ca ceea
ce lipseste e doar numele giratarului. Nu e nicio problema, deoarece poate sa isi completeze
numele sau sa remita hartia ca atare catre o alta persoana, care fie isi va completa numele fie ca
remite mai departe catre o alta persoana.
Girul in alb nu este neapart o facilitate. Cei care nu apar pe cambie nu sunt considerati
debitori cambiali. Exista riscul ca dobanditorii subsecventi sa nu isi treaca nici ei numele. Cu cat
mai multe persoane sunt trecute pe cambie, cu atat valoarea ei creste => mai multe persoane
catre care te indrepti pentru plata. Daca ei sunt ascunsi, cambia e mai putin valoroasa.
Girarea cambiei: apare si operatiunea SCONTARII. Giratarul nu asteapta pana la
scadenta sa ceara plata, el primeste banii mai devreme. Suma pe care o va primi are in vedere si
riscul de refuz de plata si timpul de asteptare pana la scadenta.
Scontarea: contribuie (in alte sisteme de drept) la stabilirea ratei de referinta a dobanzii
pentru intregul sistem bancar. O banca preia cambia prin gir ca giratar si o duce la ghiseele
bancii centrale, iar aceasta ii va da bancii care o prezinta o suma <=> contravaloarea pretului
cambiei. Suma respectiva (diferenta dintre valoarea nominala si valoarea pe care o primeste
banca) = dobanda de referinta a intregului sistem.
Operatiunea avalului: o garantie pentru plata cambiei
Principalul beneficiar al avalului de regula este tragatorul; de aceea avalul apare pe fata
cambiei langa numele tragatorului (pentru aval). Avalul mai poate fi dat si pentru un alt
semnatar, cum ar fi un giratar; persoana care avalizeaza este tinuta in solidar, fara beneficiul de
diviziune si discutiune, sa plateasca intreaga suma pentru care a avalizat pentru beneficiarul
avalului deci pentru persoana langa care s-a dat (scris) avalul. La aval e posibila garantia
pentru o parte din suma respectiva.
Natura juridica (Controversa s-a pastrat):
Avalul nu e neaparat o fideiusiune. Este o obligatie cambiala independenta => produce
urmatoarele efecte:
- Daca vizarea cambiei este nula pentru conditii de fond, avalul este valabil;
- Avalistul nu poate invoca exceptiile personale ale celui avalizat, celui garantat;
- Avalistul garanteaza plata si nu o persoana, de aceea si poate garanta numai pentru o
parte din suma;
- Avalistul = debitor de regres. Daca va plati cambia, el poate sa se indrepte impotriva
transmitatorilor anteriori pana la tragatori.

o Trebuie sa existe semnatura si una din formularile pentru aval sau pentru
garantie.
Plata / nasterea obligatiei de plata:
Tot ce e titlu cambial se inchide in momentul in care trasul e chemat sa plateasca (s-a
prezentat si a platit) sau isi asuma obligatia de plata (poate s-o faca in general prin ceea ce se
cheama acceptare procedura specifica). Acceptarea il priveste numai pe tras, pentru ca pana la
acel moment toti participanii nu sunt siguri ca trasul va fi de acord sa plateasca. Cambia spre
acceptare se prezinta in functie de titlul cambiei: daca e la vedere 1 an de zile de la emisiune
i-o comunica printr-un notar trasului si ii spune: in urmatoarele 2 zile libere accept. Daca trasul
accepta, atunci asteapta sa i se plateasca. Daca nu accepta, din acel moment nu mai are rost sa
astepti momentul ulterior in care s-o prezinti spre plata => se naste scadenta cambiei, deci
ultimul detinator trece la incasat, nu de la tras, ci de la celelalte persoane care apar pe cambie.
Cand acest lucru a fost impus de emitentul cambiei, de tragator a vrut ca aceasta
cambie sa fie prezentata spre aceptare: in aceasta categorie intra cambia de la un anumit timp
pana la vedere adica un anumit timp prevazut pe cambie care curge de la momentul prezentarii la
acceptare.
Plata: presupunem ca n-a fost acceptata.
La data scadentei, ultimul detinator trebuie sa faca formalitatile de prezentare la plata
folosind un executor sau o banca. El se duce la tras si ii cere sa plateasca si trasul are practic 2
zile are un timp de gandire, dar nu mai mult de 2 zile. Daca dupa expirarea lor nu plateste sau
comunica expres ca nu plateste => se declanseaza mecanismul de regres cambial. Daca plateste ii
libereaza pe toti debitorii cambiali => detinatorul ultim trebuie / poate sa se indrepte impotriva
oricui sau mai multor persoane al caror nume apare pe cambie. Detinatorul se indreapta
iumpotriva persoanelor care prezinta lichiditati. Fata de girantul sau, el trebuie sa notifice in
decurs de 4 zile lucratoare de la data refuzului despre atitudinea traului. La randul lui, trebuie sa
comunice girantului sau, in 2 zile lucratoare despre refuzul trasului si tot asa pana se ajunge la
tragator. Daca nu face aceasta formlitate, ultimul detinator va fi tinut de acoperirea prejudiciului
suferit de girant. Asta nu inseamna ca garantul respectiv s-a eliberat de obligatia de a plati.
Toti cei care sunt trecuti pe cambie sunt eliberati de plata cambiala. Deci daca tu te
indrepti spre mijlocul cambiei, persoanele anterioare sunt eliberate de obligatia de a plati
intotdeauna te duci spre baza cambiei, nu in sus. Tragatorul e ultimul debitor cambial de regres.
Executarea cambiala in aceasta modalitate este o executare tipic cambiala este ideala,
adica ai toate facilitatile prevazute de lege pentru executarea cambiei. Daca insa dintr-un motiv
sau altul nu se poate face executarea prin mecanismul regresului, atunci mai exista doua
modalitati de incasare, dar care nu sunt propriu-zis modalitati cambiale: incasarea prin
exercitarea actiunilor cambiale: actiunea in imbogatire fara cauza (1) si actiunea cauzala.
Actiunea cauzala:
Se exercita numai impotriva persoanei care a cauzat emiterea sau transmiterea titlului
nu te poti duce decat impotriva celui care a emis / transmis cambia. Persoana care cere plata
trebuie sa depuna cambia in materialitatea lui la grefa instantei si trebuie sa demonstreze ca a
facut toate formalitatile pentru a executa cambia modalitati de informare sau de a cere la plata.
Termenul de prescriptie e mai lung 3 ani: curge in raport de momentul la care s-a
nascut obligatia / creanta sa fundamentala, cu alte cuvinte, poate sa fie un termen mai mic de 3
ani de la momentul emiterii / transmiterii. Nu curge in functie de circulatia cambiala. Daca
debitorul nu plateste, atunci el, la randul lui, are o actiune cauzala.
Actiunea in imbogatire fara cauza
Se exercita cand nu se mai poate exercita actiunea cauzala. In baza acestei actiuni,
creditorul nu poate cere intreaga suma a cambei, ci poate cere doar diferenta intre pretul pe care
l-a primit si suma de pe fata cambiei, pentru ca aceasta diferenta este cea cu care s-a imbogatit
persoana respectiva. Pentru a exercita actiunea in imbogatire fara cauza trebuie ca persoana sa
dovedeasca ca a suferit o paguba (sa arate ca in baza raportului fundamental el nu a fost totusi
platit) si persoana impotriva careia se indreapta a realizat un folos din circulatia cambiala.
Actiunea in imbogatire fara cauza se prescrie in termen de 1 an de la data la care hotararea din
respingerea actiunii cauzale a ramas definitiva.
Biletul la ordin:
Biletul la ordin e reglementat ca o forma de norma speciala in raport cu norma generala
care e reglementarea cambiei. Particularitatea e aceea ca emitentul este si tras, deci cel care emite
biletul la ordin da o garantie oricui va dobandi acel bilet ca el va plati in cele din urma. La
cambie era si speranta ca si trasul va accepta plata. In rest, conditiile de fond nu sunt diferite fata
de cambie.
Cec:
Ca si mecanism de obligatie de plata, forma de plata, si cecul se bazeaza pe acelasi
principiu ca si cambia; particularitatea e aceea ca trasul e de la inceput obligat sa plateasca si e o
persoana calificata => banca emitenta carnetului de cecuri. Insa, si in legatura cu plata de catre
banca respectiva, nu e o prezumtie absoluta ca ea va plati, astfel incat poate sa refuze sa
plateasca daca emitentul, tragatorul cecului, la momentul la care a emis cecul si la momentul la
care se prezinta cecul spre plata nu are in depozit o suma cel putin egala cu suma de pe fata
cecului.
Banca intotdeauna va plati daca este garantata de catre emitent ca va putea recupera suma
pe care o plateste PROVIZION: e obligatia emitentului sa aiba constituit provizionul in
momentul emiterii pana la plata. Daca isi incalca aceasta obligatie fie si 1 zi, el savarseste o
infractiune. De aceea, avand in vedere garantia care exista in sistemul cecului, el trebuie doar
prezentat la plata, nu si acceptat. Cu privire la prezentarea la plata, spre deosebire de cambie,
termenele sunt scurte si nu se pot emite in mod valabil cecuri peste durata prevazuta de lege.
Daca cecul e emis in Romania, termenul de prezentare e de 15 zile. Daca cecul e emis intr-o tara
straina impotriva unei banci romanesti 30 de zile, iar daca e in afara Europei 70 de zile. Si in
materie de cec avem institutia avalului. In functie de particularitatile legate de plata cecului,
avem mai multe tipuri de cecuri. Daca dintr-un motiv sau altul, legitim, banca nu plateste, atunci
ai un drept de regres la fel ca in materie cambiala. Exista si cele doua actiuni in instanta: actiunea
in imbogatire fara cauza si actiunea cauzala.