Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
muco-osoasa
spre
componenta
dura
Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a
traiectului celor 2 ecuatoare.
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se
utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele
subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele
cu retentivitatile cele mai favorabile.
Valoarea parodontala a dintilor restanti :
Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a
dintilor din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
Gradul de implantare osoasa;
Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;
Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale, sangerare inflamatie) ;
Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea
parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)
5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature
+interferente , cu coroane provizorii.
Apoi se indica tratament protetic de durata.
Neechilibrarea duce la disfunctie ocluzala.
Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
Mandibula: acopera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.
Pe bolta palatina:
Tuberozitatile maxilare situate posterior, distal de crestele alveolare maxilare pot fi procidente,
medii sau sterse; cele hiperdezvoltate se modeleaza chirurgical; cele medii sunt cele mai indicate
si se acopera integral, marginea protezei fiind extinsa pterigozigomatic;
Tuberozitatile strese sunt mai putin favorabile protezarii;
Tuberculii piriformi -proeminente distale, in urma extractiei M3, pot fi atenuati, proeminenti, pe
ei se insera ligamentul pterigomandibular-2/3 posterioare neutilizabile.
Caracteristicile crosetelor din sarma :
Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe
model) ;
Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;
Ca reguli de confectioare:sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi pe
sarma, nu se trece sarma prin flacara.
Elementele structurale ale crosetelor :
-3 parti componente:
1) Segmentul dentar (subecuatorial) -brat flexibil;
Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de
parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de la
PPS.
Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:
Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;
Contact liniar cu dintele;
Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical
(pe fond de rezorbtie);
Necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu pentru
a nu interfera relatia de ocluzie ;
In edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar=2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune
reciproca-pe PM sau M1/M2.=Crosetul cervico-ocluzal dublu
Este crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.
CROSETE SPECIALE CU UTLIZARE RESTRANSA:
Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
Crosetul inelar Jackson;
Crosetul inelar Adams .
Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe
hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).
Ofera sprijin PPA;
Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.
Crosetul STHAL:
Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
Segmentul retentiv merge in placa protetica;
Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.
Crosetul inelar Jackson:
segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;
2 segmente retentive ce merg in placa protetica.
Crosetul Adams :
are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit
activarea crosetului , facandu-l mai elastic.
Crosetul muco-alveolar :
indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
procesele alveolare frontale usor retentive;
modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul
0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.
Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care
proteza este reaplicata pe campul protetic.
O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine incontact
cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin
traumatica.
Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :
Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta
palatina ;
Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA,
ce sunt modelate plan-convex Amprentarea :
Inregistrarea negativa a campului protetic.
Amprenta:
-documentara;
-preliminara;
-finala=definitiva=functionala.
Indicatii:
Amprenta preliminara+definitiva=P.P.A.;
Contraindicatii: numai amprenta preliminara P.P.A.
Amprenta preliminara:
Materiale alginice-campuri protetice normale.
Materiale siliconice (chitoase) pentru campuri protetice dure.
Obligatoriu sunt necesare portamprente cu sisteme de retentie, din mat. plastic sau metal.
Se inregistreaza zona de sprijin +dintii restanti +partial zona de inchidere marginala. Au loc
deformari frecvente ale fundurilor de sac datorita utilizarii portamprentelor standard neadecvate
cazului clinic.
1. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.
Etape :
Conditionarea amprentei : igienizare, dezinfectie, sulfat de calciu pentru neutralizare alginat ce
este avid de apa + rezistenta mecanica scazuta ;
Dozare/prepararegips (pasta fluida) ;
Turnarea modelului-in zonele declive -vibrare arcada, soclu (1,5-3mm);
Priza gipsului -30-40 minute .
Demulare amprenta (rapida-inregistrare cu alginate);
Model soclare (cu forme standard: la max.=pentagon; la mand. =trapez).
Dezinfectie amprente :
2% -10 minute.
glutaraldehida
Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
functionale.
Tehnica de lucru :L.P. ;
Igienizare, dezinfectie (solutie NaOCl), uscare ;
Preparare gips dur /superdur)-consistenta semifluida ;
Turnare/vibrare (mecaniv ideal) sau manuala ;
Priza 20 minute ;
Modelul de lucru se toarna intr-un timp.Amprentele sunt indiguite si cofrate sau se aplica un
confiormator cu un dig externpentru aplicare intr-un timp a modelului ;
Clasic : in 2 timp : timpul I arcada-priza-sisteme de retentie (santuri, anse) ; timpul II-soclu cu
gips normal.
Scopul modelului de lucru :
confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
modelarea machetei ;
parte integranta a tiparului
Etapele determinarii R.C :
1.
Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente mecanic,
confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2.
Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul de
ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de
marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si va
mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica, normala.
Nu va fi deformata in sens sagital. In zona laterala, bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat
nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre distal iar la
contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale ; ele trebuie sa fie pe toata suprafata bordurii de
ocluzie.
3.
Determinarea propriu-zisa :
Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul minim de
vorbire =2-3mm. La pronuntia lui "S" trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.
D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D.V.O. care trebuie sa
fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate) ;
Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei bine
incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;
Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchideri-deschideri ale
gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata ;
Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie ;
Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in R.C. si daca
inchide la fel ;
Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe model dupa care se aplica
modelul dintilor antagonisti . Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel mai indicat
este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.
Macheta P.P.A :
Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S.
(crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe model ;
Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;
Pregatirea modelului de lucru :
Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :
1.
Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile interdentare
pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape va
duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2.
Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi expuse
leziunilor de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre
aceste formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se
foloseste ciment dentar, vascos, aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru
foliere se foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice
(ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la paralelograf
pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor -foarte rar.
Etapele machetarii :
Izolare model 5 minute in apa saponata ;
Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);
Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita subtierea bazei machetei prin
presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la nivelul spatiului edentat.
Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :
Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia caninilor, linia
mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica
(culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare (diasteme, treme), suprapuneri
coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :
Cand sunt dinti pe arcada -montarea dintilor artificiali se va face functie de acestia. Se respecta
axele de montare in sens sagital+orizontal.
Cand nu avem dinti restanti -dintii artificiali se monteaza in afara crestei (in consola) pe un arc
de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca
protezarea sa nu se tradeze.
Montarea dintilor laterali :
Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul moderat 20-30,
latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase ceramice.
Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel incat cuspizii activi
sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie ascendent spre distal ;
Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform relatiilor de contact ocluzal (1 dinte
mandibular cu 2 dinti maxilari).
Macheta preliminara-examinarea pe modelul de lucru:
Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);
Raportul de ocluzie -normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii
rezorbtive importante), ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
Corectitudinea contactelor dento-dentare;
Metoda:
din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza
din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul vestibular al
seii (creste protruzive)+edentatii mixte, intercalate de arcada.
Dezavantaje :
eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
fracturare val;
modificarea pozitiei dintilor la izolare.
Avantaje:
-fixarea d. artificiali
-evitarea inaltarilor de ocluzie
B.Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:
Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
Modelul este impreuna cu crosetele in prima a chiuvetei si dintii artificiali in a doua a
chiuvetei ce joaca rolul valului).
Avantaje:
acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
izolarea tiparului se realizeaza usor;
introducerea acrilatului fara dificultati.
Dezavantaje:
inaltari de ocluzie -asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
presarea incorecta;
izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se
contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-R.A.S.)
C.Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in edentatii
multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii laterali.
3.Eliminarea machetei din ambalaj:
- prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului .Chiuveta se introduce in apa fiarta,
timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.(Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se
infiltreaa ceara in structura poroasa a tiparului).
-La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un efect nociv
pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.
Izolare tipar:
Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45C(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa
uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica proprietatile
tiparului (cel mai frecvent procedeu).
Rolul izolarii :
Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .
Alte materiale de izolat:
Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90C
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
Lacuri siliconice -tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei pentru conservarea
modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata necesita prelucrari
minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.
Silicon gingival+nisip fin -se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare prelucrari (nu se mai
intervine brutal)
1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic -6-8ml +pulberea prin tehnica
saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)
Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.
Prepararea :Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se realizeaza
prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
Sedimentare-aspect nisipos ;
Dizolvare -pasta aderenta nemodelabila;
Avantaje :
Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) indicate mai ale pt. PT ;
Se introduc prin injectie ;
Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
Se obtin baze foarte rezistente mecanic :;
Cantitatea de monomer rezidual este scazuta
Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).
Dezambalarea /Prelucrarea :
Dezambalarea din conformator a protezei :se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale
chiuvetei ;se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii
artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.
Prelucrarea :
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic :-introducere in citrat de sodiu -4-8ore.
cu
-procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat
vapori si toate resturile sunt curatate repede.
1)
Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri (bumbac), la o
turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se
deformeaza rasina.
-Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar (feldspat+apa) ,
pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de
lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea +curatirea
artificaila.
Lustrul final :se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polipant (oxid de crom-verde)
deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.
Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin distorsionare (prin
deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.
Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata tehnologia
(model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).
In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin frezarea
zonelor de contact proteza-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea excesiva deoarece apar
spatii la nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la inflamatia
parodontiului.
Examinarea finala :
a)exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia), realizarea unitatilor
masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici,
R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b)
Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume (polipant)
sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.
Tipuri de sei :
Sei total metalice -edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este permisa
rebazarea.
Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse pentru a permite
rebazarea.
Sei cu ochiuri mari+acrilat -cele mai indicate in edentatii clasa I, II Kennedy+latero-terminale.
ELEMENTE DE LEGATURA
3. Conectorii principali :
Elemente transversale de legatura intre sei ;
Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;
Conectorii principali maxilari
Caracteristici generale :
a)rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara
linguala) ;
b)
bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului
protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la
distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c)Confortul -asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular
pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari -sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).
-Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice
pe care le acopera .
-Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un
torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit .
-Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.
-Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm.
- Latimea nu va fi sub 10mm -pentru conectori maxilari. ;proportionala cu spatiul edentat
-Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect
traumatic si sunt neconfortabili.Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la
jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.
Conectorii principali maxilari-tipuriPlaci palatinale inguste =placi mucozale=
prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate
pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic.
Placuta palatinala totala
-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.
Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim ,
sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.
Conectorii principali mandibulari :
De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) ,
crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari)
1.Bara linguala :
Forma arcuata, -limita inferioara in relatie cu planseul bucal;
-limita superioara la distanta de insertia gingivala -5mm;
Indicate cand inaltimea procesului alveolar=9mm;
Latimea -4-5mm;
Grosimea-sup.1mm-inf. 3mm;
Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a
interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
Forma pe sectiune semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila;
ovalara +semirotunda -au fost utilizate, actualmente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un spatiu
ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
Bara linguala -caracteristici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal:0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt -edentatii L-T :-0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta> a mucoasei: 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta -grad de foliere maxim-2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este mai
mica (3mm).
-elastici-valoare istorica
Topografie-interdendar si proximal
-volum mic, modelaj plan
-forma triunghiulara
-nu vor interfera functionalitatea limbii sin u vor crea dificultai in montarea d.
-au unghiuri de intalnire rotunjite
-traiectul lor va fi foliat 0,2-0,3mm ;
1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce
se determina cu ajutorul paralelografului.
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai
mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate
mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .
6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire diferit (la
crosetele circulare mai mare de 180, la crosetele divizate =180).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul
dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea
cu coroane/punti.
7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele
rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea
bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare
in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.
Clasificare crosete turnate :
Circulare ;
Divizate ;
Ney ;
Mixte ;
Speciale.
1.Crosete circulare :
Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
Contact in suprafata;
Elasticitate mica, rigiditate mare;
Observatie practica :
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se poate
folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).
Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.
Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica
ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau de
aceeasi parte.
Observatie clinica :
Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.
Crosetele divizate-caracteristici :
Suprafata de contact mai mica;
Grad de incercuire mai mic