ACADEMIA SCIENTIARUM SOCIALIVM ET POLITICARVM DACOROMANA INSCRIPTIONES DACIAE ET SCYTHIAE MINORIS ANTIQVAE edendas curaverunt D. M, PIPPIDI et I. I. RUSSU SERIES PRIOR INSCRIPTIONES DACIAE ROMANAE Volumen I PROLEGOMENA HISTORICA ET EPIGRAPHICA DIPLOMATA MILITARIA e TABVLAE CERATAE Collegit, commentariis indicibusque instruxit, Dacoromanice vertit IOANNES I. RUSSU Praefationem scripsit STEPHANUS PASCU Academiae Reipublicae Socialistae Romaniae sodalis Seetionis Scfentiarum Historicarum praeses Iv AEDIBVS ACADEMIAE REIPVBLICAE SOCIALISTAE ROMANIAE BVCVRESTID @ MCMLXXV ACADEMIA DE $TINJE SOCIALE $I POLITICE INSCRIPTILE ANTICE DIN DACIA SI SCYTHIA MINOR f Bibtieteca Marea ac Colectie ingrijita de D. M, PIPPIDI si I. I. RUSS! qi TRANSILVANTE INV. P9903 SERIA PRIMA HD? INSCRIPTIILE DACIEI] ROMANE Volumul I INTRODUCERE ISTORICA $I EPIGRAFICA DIPLOMELE MILITARE e TABLITELE CERATE Adunate, insofite de comentarii si indice, traduse in romanegte de JOAN I. RUSSU Prefata de Acad. prof. STEFAN PASCU Presediniele sectiel de stiinte istorice BMITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA @ BUCURESTI 1975SPECTVS VOLVMINIS CUPRINS Praefatio, scripsit Stephanus Pascu . Precuvintare de acad. prof. St. Paseu Notula explanatoria . Nota preliminara 8 DACIA CAPTA. ORDINATIO PT INCREMENTA PROVINCIAE TocuPARBA DACLEI. ORGANIZAREA $I DEZVOLTAREA PROVINCIE| 9 MOMENTVM ET PONDVS, INCREMENTA EPIGRAPHICES DACIAE gg TL ysemNATATEA $I DEZVOLTAREA EPIGRAFIEI IN DACIA DIPLOMATA MILITARIA DACIAE DACIARVMQUE TRIVM —. gg 41] piptomeLe MILITARE ALE DACIEI (CELOR TREI DACID _TABVLA® CERATA DACICAS ; 4 Iv TABLITELE CERATE DACICE rs Abreviationes et literatura epigraphica i Abrevieri gi bibliogratic . Indices Res, voeabula, nomina propria aevi antiqui Materii, cuvinte, nume proprii antice 265 zr Nomina propria medit aevi et recentioris aetatis 280 Nume proprii medievale si modeme Urbes, pagi, regiones, flumins : A Localitati, finuturi, ari, ape 230 ip. Atetores, vir doc, antiquitatum eultores ‘Autor, cereetatori, antieari DoloD 1 ap PRECUVINTARE Din vremea cind romantismut a fost tnlocuit cu pozitivismul, istoricti au pledat si s-au striduit si aseze ta temelia studiilor lor izvoarele; fzvoarele de toate categoriile, interne si externe, singurele care conferd acoperire afirmatiitor. Deductiile logice, orictt de inteligent formulate — lipsite de datele si faptele esentiale — pot fi crezute si de asemenea contestate. De aceea istoricii sau strdduit sa adune, in colectii valo- Toase, arguinentele izvoarelor. Arkeografia a devenit o disciplina de ca- pitala importanta pentru studierea tuturor problemelor istorice $i mai cut seamd a celor de insemnéitate primordiala. Intre acestea este si romanizarea Daciei si, implicit, continuitatea Gaco-romana si formarea poporului roman sia limbii romdne. Pro- bleme de ctipittt fard a caror lamurire stitntificd multe din epocile ur- mitoare nu se sprijing pe fundamente trainice. Dovezi cu privire la romanizarea Daciei si a dacilor s-au adunat si pind acum prin striida- niile arheologitor. Fiecare din acestea si mai ales toate la un loc consti tuie argumente pretioase. Printre cele mai importante, dact nu chiar cele mai importante sint inseriptiile antice de pe teritortul Romdniei des- coperite pind acum, care au fost folosite inst numai parfial sau prea pu- fin, fiind dispersate in diferite muzee sau in diferite publicatit. Pentru ‘importanta lor am socotit_ci_adunarea intr-un_corpus este 0 datorie stiinfificd si patriotic in acelasi timp; o datorie fafa de poporul roman care a infruntat vitreoiile vremurilor, dar nu sina piivisit pamintul strdimosesc, Sigiliul Romei a fost atit de puternic inrddacinat, inctt va- lurite im migratie nu L-au putut inlocul, Corpus-ul de inscripfii va con- stitui confirmarea cea mai temeinici a acestei afirmatii Ca un vechi desiderat si obiectiv de seama al studiilor privind teri- toriul de sub stdipinirea romani, corpus-ul va fi o publicatie omogenti care Srupeazit intr-un ansamblu unitar, dupa principii verificate, ilustrind cu nuljloace tehnice moderne, toate inseripfiile lésate de stapinirea si Pypulatia provincial in decursul ceélor aproape 17 decenii de putere mili tcr-politica efectiva: si de mai multe secole de culturdé romani intenst in teritortile din stinga Dundrii de Jos si din Dobrogea. Precum este stiut si Indeobste recunoscut, epigrafele reprezintii cele mai elocvente, explicite M objective documente (ataturi de textele literare-istorice, sau. chiar mai6 PRECUVINTARE mult dectt ele, cu deosebire atunci si acolo unde acestea din urmé apar lacunoase ori total deficiente), nu numai prin faptul cd relativ numeroa- sele inscripfii variate constituie unicate, piese exclusive, singulare, de ouracter general sau local; dar si fiinded inserisurile (orictt de scurte si jlaconice* ar fi sau ar prea si fie) ,worbesc* despre autorit $i mediul lor social-economic intr-un mod mult mai circumstantiat, explicit, direct Uectt alte izvoare, evident moi mult dectt cele nescrise, ori chiar decit monedele si medaliile (oricit de numeroase in ,tezaure sau ca plese izo- late larg raspindite ar fi fost acestea). Dupi o muncéi intenst de citiva ani, cu sprifinul constant al Aca- demiei Republicii Socialiste Romania si al Academiei de $tiinfe Sociale si Politice si prin inmanunchierea forjelor de specialisti, se incepe edi- tarea — cu mijloace adecvate @ corpus-ului Inseriptiile antice din Romania. Prezentul volum I este precedat de dowd studii, necesare in prealabil, elaborate de prof. I. I. Russu (recunoscut spe- cialist al problemelor), unul infatisind pe scurt organizarea, structura si storia dezvoltarii viefii romane tn Dacia; al doilea importanta si istoricul epigrafiei in aceastii zond perifericd dundreand si carpaticd a lumii greco-romane; dupa care urmeazti materialul epigrafic in totali- tatea lui, mai inti diplomele militare privind direct in ansamblu sau indirect provincia carpato-danubiand, apoi tablifele cerate. Volumul al I1-lea va cuprinde materialut litic, tegular, ceramic, metalic (intregul nstrunentum*) din Dacia romani, incepind cu zona ei de sud-vest (Banatul) si continuind spre est si nord-est, cu teritoriul contingent al judetului Hunedoara si restul Daciei Superior; deosebit va fi prezentat tetitoriul Daciei Porolissensis, ea si cel din limitele Daciei In- Jerior (Malvensis) extracarpaticd din Oltenia si Muntenia, teritoriu care (cu toate cit fusese 0 tmportanta parte a Daciei libere a regelui Deceba- lus) la inceput, timp de peste tim deceniu, pind prin a. 119/120, aparti- nea nu provineici romane Dacia, cf Moesiei Inferior, Seria a II-a va cuprinde inscriptiile din Scythia Minor (Dobrogea): deosebit vor fi gru- pate inscripfiile ,tirzii® din sec. IV XIII. Metoda si criteriite de prezentare a materialului epigrafic, oa si pro~ gramaul de elaborare a corpus-ului de inscriptii antice din Romdnia se afld indicate pe scurt mai jos (la sfirsitul cap. 11) Astfet grupat si ilustrat, insofit de note, comentarii, intregiriperti- nente sau cele mai probabile, cu traducerea in limba romani si indices, ‘materialut epigrafie se va tnfutisa intr-o publicafie unitard si omogend ca cel mai valores si autentic rezervor documentar pentru munca difi cil si complex, de mare raspundere, a reconstituirii structurilor st evolutied societatii. si a culturit romane in Dacia veacurilor I si II, pen- PRECUVINTARE 7 tru cunoasterea si infelegerea mai corect si concretti a romanitafit pu- ternic inradicinte pe meleagurile provinciilor carpato-dundrene. Dintre membrii Sectorului de istorie veche si arheologie al institutului (care au colaborat la adunarea si redactarea, in primi fazd, a materia lului din teritoriul Daciei Superior, intracarpaticd), pentru prezentul vo- lum au contribuit — cu material documentar, bibliografie, ilustratie — in primut rind prof. 1. I. Russu, ajutat de prof. N. Lascu si de cercetatorii V. Gudea si V. Wollman, Hartile (Imperiul roman, Dacia provincie) au fost tntocmite de car- tograful etujean St. Poenaru, dupii indicafiile sttingifice ale membrilor colectivului de redacfie, Desenele pieselor epigrafice (diplome militare si tablite cerate) au fost facute, majoritatea si cele mai bune, de C. Sma- randache; pentru diplomele militare si tdblifele cerate existente in co- lecttile Muzeului national maghiar (Magyar Nemaeti Miizeum) la Buda- pesta, fotografiile (execuiate de Zs. D. Erddktirti) ne-au fost puse la Aispozitie cu dirnicie si promptitudine de conducerea muzeului, prin dr, L, Kovrig Mona (sef de sectie). Pentru aceste prefioase ajutoare le adresiim mulfumirile colectivului nostru de mune. Cluj-Napoca, 1 decembrie 1974 Acad. prof. $T. PASCU Presedintete sectiet de ytiinse istorice a Academici Republicit ‘Socialisie RomaniaNOTA PRELIMINARA. Utilizarea si injelegerea justd, pertinenta a importantului material documentar pe care-] constituie inseriptiile Daciei romane (ew intreaga lor valoare si semnificatie social-istorie&, cu implicatiile poli- tice, militare, economice si culturale in genere) pot fi fécute in mod efi- cient — dacd nu chiar exhaustiv — numai plasind si integrind totul direct in cadrul firese si autentie geografie, cronologie si demogratic, so- cial-economic si militar-politic in care acest material a fost produs si cunoscut avind 0 functionalitate, ca un rezultat si creatie directa a socie- t€fii respective, a oamenilor si colectivitatilor cu care era concrescut organic. La rindul lui, atare cadru politic-militar si social-istorie nu poate fi reconstituit i infeles f8ré materialul su documentar echivalent, in primul rind cel epigrafic; este aici evident o interdependent dialectica indestructibila, ce nu poate fi pierduta din vedere. In consecinji, potri- vit unei vechi tradifii verificate (referindu-ne mai ales la claborarea ma. relui CIL, II], mommsenian cu prefafai istoried general si ,,introduceri* locale, pe provincii si asezari), este infatisata in prezentul volum nu nu- mai istoria dezvoltarii disciplinei epigrafice in Dacia (cap. Il), ef fn prea~ abil si schematic (cap. 1) inceputurile, organizarea administrativ-mili- tard, districtele in diferitele etape, orinduirea urbana, structurile social- economice, demografice si alte aspecte esentiale, indicindu-se trasaturile si problemele principale in profilul ,,daco-roman* al provineiei carpato- dundrene. Totul este trasat, evident (Hirt a se anticipa nimie, nicio ipo- tezi eventual inutila, prematura ori hazardata) in felul cum apar lucru- rile in etapa actualé a documentarii epigratice, care nu va fi definitive, urmind cu probabilitate sau cu certitudine si fie modificati — poate chiar in esenja ei — prin amplificari in viitor, eu descoperirile care vor s& vind, cum observau, in veacul trecut, cu viziune profeticé, dar foarte concreti si fireascd, $t, Moldovanu la 1853 (infra, p. 50) si ‘Th. Momm- Sen la 1873 ,plura, quae adhue in terrae sinu latent, aetas in apricum proferet* (CIL, III, p. V): materiale arheologic-epigrafice care zac astupate in pamint si in ruine, sau prin ziduri si substructii de cladiri, in alte locuri indosite ori prin arhive, depozite si la unii in ,sertare”, deocam- dati inaceesibile sau chiar pierdute pentru stiinia. istoriea a zilelor noastre. OCUPAREA DACIEI ORGANIZAREA $I DEZVOLTAREA PROVINCIEI Antagonismul secular dintre impérafia romana (ou hotarul-limes sta- tornicit pe linia Dundrii) si statul geto-dac din areul carpatie ajunse la seadenjé prin aefiunea militaré de mari proporjii organizat’ si dusa pind la capat, cu exceptional tenacitate, consecvenfé i competenta de edtre unul din marii cSpitani ai Romei ‘antice si ai istoriei universale, mparatul Marcus Ulpius Traianus (98—117). Cu hotarirea fermi (urmérita neabatut timp de aproape un deceniu) de a elimina definitiv Ja Dunare pericolul militar-politic geto-dae prin supunerea acestui popor dirz, puternie ancorat in glia sa ancestral din Carpaji (,Daci montibus inhaerent*, Florus), Ulpius Traianus a realizat ideea veehe de peste un veae in programul politic roman la Dundrea Inferioaré: de a supune puterii romane ,neamul de oameni inaccesibil, greu de atacat*, cum era considerat inei’din vremea lui Octavianus Augustus ®, cind contactele ndaco-romane" cunosteau o intensitate deosebita, continuind si mai strins Ding la inceputul ostilitagilor din a. 101 si urmatorii’; zdrobind ultima Fezistenta armata a acelei ,,gens aditu difficillima*, impiratul Traianus a inflinjat provincia nord-dundrean& ce-i poarti numele: Dacia Traiana, prin care se puneau temeliile romanititii carpato-dunirene, prelungire si anexi fireasca a romanititit baleanice si ponto-danubiene. Cucerirea teritoriului din stinga Dundrii de Jos era nu numai o necesitate obiec~ tiva militard-politicd gi economies de caracter prioritar, ci chiar 0 con- ditie esential a securitatii si stApinirii insisi a romanilor in zona Du- narii Inferioare si Medii, mai ales in Peninsula Baleanica, permanent 1 Roberto Paribeni, Optimus Princeps, Seggio sulla storia ¢ aul tempi deitim- peratore “Traiano, Messina, 1926, vol. Jy 940°py Il, 920 pj N, Lascu, Preabunul Imparat, in ‘Transilvania. Giblu), 1041, pe. 188. io1;'D, Tedder, Tratanus, Brscurest, Raltura” stiintfiea, 1966. fbrosur’ de’ popularizare|: RE, SX (1963)," 1032-1103 M. Ulptus Traiamus (R, Hanslily; Horia Ursu, Traian, Bucuresti, Editura Albatros, 1571, 166 p, Walter Hatto. Gross, Bildnisee Trojans, Beelin, 3040, 141 p48 Dl. 2 Pasajul arhicunoseut rezumnind acel_,beliumn ‘Dacieum® 1a istoriograful Florus, 1. 26: ,Daci montibus inhaerent, inde Colisonis regis imperio, quotiens concretus gelu Danuvius funxerat ripas, decurrere solebant et vieina.populari. visu est sesari Augusto gentem cditu dificiimam surmmovere. misso Sgitur Lentulo ultra Ueriorem ‘reppulit'ripain;. tra pracsidia constituta. sie um Dacia. non vic sed summota atque dilata esis, to vremea end scria fstorieul, Dacia (eu Dacorum fers nunquain fida*, Tacit, Histor. 111 40) era nu numal ,simmola stave dilata’, Septic * Roména%, dupa vecninl deziderat «1 obiectiy al politic roman. Despre contactele numeroase, variate 1 intense, Insotte de peneivatia roman tn Pavia inainte de a 101, v. in general: # Deicoviewy, Dacia de la. Durebiata a ities romand, clu, Haditura Dacia, 1973; 1. Glodatiu, Relafit comereiale ale Daciet ‘cu tumea slonisiied st romand, Cis), Baitara nck, 1074 (cu aimpla. doct- Riptare 9i bibliografie enhiustiva). I. 1. Crigan, Durgbiste’ # epoca sa, Bucuresti, Paitura Enciclopedicd, 2975, 478 p In vb, hae sta INSCRIPTULE DACIEL ROMANE I amenintata la sfirsitul veacului I en, de un adversar puternic, dir, redutabil, condus eu indeminare gi deosebita energie conseeventa de unl din cei mai de seama oameni politiei si strategi ai lumii barbare® si chiar ai antichitatii, regele geto-dac Decebalus*. Se cunose, fiind Indeobste recunoscute in istoriogralie, marile calitati politice $i. mili~ tare, capacitatea de organizare si prestigiul cu forfa de atractie pe care © reprezenta aceasta exceptionala cipetenie intre ,elanurile libere din nordul Dunirii de Jos si de Mijloc, ca si intre provincialii traco-geto- misieni din dreptul fluviuluj, din provinelile ,.baleanice" ale imperiulti; Decebalus constituia o grav ameninjare permanenta si slabire considera: bild a pozitiilor romane in Moesia si Peninsula Balcanica, In tot cursul veacului 1 en., framintat de lupte interne ori condus de. ,prineipes* majoritatea mediocri, imperiul roman n-a putut si intreprinda actiuni eficiente contra daco-getilor, mentinindu-i (spre sfirsitul secolulul) in situnfia de ,elientes*, relatii' care insi nu erau respectate corect de nici una dintre ‘parti. Victoria lui Tettius Tulianus Ja a. 88 (Iingé ,,Tapae, In Dacia) ful urmat de 0 pace: Deccbalus accept situajia de’ client! al imperiului primind din partea romani subsidii, mesteri si arhitec cu tehnicieni, prin care a reorganizat in forme superioare puterea de- fensiva a tarii sale, ridicind nivelul de viala, congtiinfa si capacitatea de rezisten{a a poporului geto-dacic, combativitatea Tui. Atare situatie este curmata de interventia energied, perseverenta a imparatului Ulpius Tra ianus, pornit categorie, implacabil spre lichidarea fortei politice-militare a dacilor si anexarea tri lor 1a imperiu. Despre razboaiele de cucerire a Daciei carpatice de eatre romani existé o bibliografie abundenté si variaté; se mentioneazi aici numai luerdrile cele mai de seama si mai recente, dintre care mai clara si precisa ramine cea intoemita de C. Patsch. Din considerente de econo- svat Pat, Decebatus alla 1800s Gforduléinak emlépére, tn HTRTE HOU IaOe, p imiry I Ruseus_Beeebay sence shit coal, 1981, B, Ail—406, Heron, i, BoummaHe Wateovichns Taser: Doel rebels arow al aco, ‘cust attra stinptiea, Took Bp. A’ Decel aebeeed, chin, St int Drcebat in Magssin ioe, Vit iota oPp. BBR Vanes at rapes, sw ‘Bint wechile urd, in afard de ale tui Dierauer, De la Berge, A. D. Xeno pol {leg pueren dactqucr de Tratem In Hews Hiren Banke Wee; verre ae Ende hiteigucs nr te peuple rouinhn, Toe tah p83: Vance Hote data conqubie de ia’ Dect, Paci, 12""Ricaly Be dak héborct toner ae ‘nes otsopanate ken alajam ih Bratt, KOI 1908, ps 8 "400, cele toa get a Hilpare a atnra de nonograile despre Colvinnd) sats We Pasbent, Opies Princeps, i, p.215-a0; BW. Henderson: Flee Tomo ‘emperors Verpaion Fi, Domitlt, "Neroa, Traian, Cambridge, fuer p. ‘Boe gor asta ‘ond Becta gomquest "and the enmeston. of Daca); ©. balsch, Balt Via en So 20m kaos 4, aU; puis populacatonee dar cu Mauls sini: % Vulpe, Brotes renienss a dablfor iy muntit Sarmisogehinet ty Vie maton Ciucuceedy cook 1965, 1. 20-23; Epopeea unui popor viteas: Dacts, in Stiinja. si tebnicd, sept, 1966, B. 1518, oct, 1065, p. 6-7, 30; Capturarea surorit ut Decebal, in Vista, militard, sept. 1966, p, 22—24 si Sargétia, TV, 1968, p. 75-04; IsqDobr, It, p. B1—IT; Syme, Pliny and the Dacian Wars, in Latomus, XXIII 1964, p.’7502759 (= | Danubian Papers, Bucuresti, 1071, p. 345~282); A. Bodor, Contributii la problema, cuceritit Daciel, in ActaMiN, 11968, p. 137160; H. Daicavieily Notes. sur. la. premiere guerre’ dacique de Frajan, in ActaMN, Vil, 1970,'p. 109124 —" Dacla de ta. Bure bista..... 309395. InscrPannDee, p. 117129 (,oeila Dacica Traian), Dibliogratla despre Columna, infra nota 18. 1. Giodariu, in Mem, p. 191163 (actiunes “matte rior Iui Lusius Quiet), PROVINCIA DACTA SB mie graficd, aici nu vor fi prezentate decit etapele de desfagurare a operatiilor militare si numai pozitia Daciei si a populatiei autohtone in cursul campanitlor traianee. — In ultimii ani ai veacului I, Decebalus isi consolidase situatia fara ins& a putea si climine total disensiunile interne, tendinfele centrifuge ale unora dintre seminjiile (,gentes") daco-getice, al cdror separatism se va intensifies in chip firese’ sub loviturile armelor romane contribuind in larga masura la slabirea coherentei si puterii de rezistenta in ultimele razboaie daco-romane, la infringerea definitiva a fortelor dacice, Dar regele dac gasea un reazem in alianja prejioasa cu bastarnii si roxolanii; daci marcomanii si quazii erau cistigati deocamdata pentru imperiu, in schimb Decebal atrage de partea dacied pe burii germanici ca si pe alti aliati*, organizeaz& recrutéri in rindul provincialilor: ostasi_,,mulfi si din cei mai buni*, ca si mestesugari, constructori, tehnicieni de valoare Impreuna cu dezertori numerosi erat atrasi in Dacia liberé de abilitatea diplomatic si politic’ a regelul geto-dac, care le asigura {ara indoial& situatii avantajoase. Fafa de imperiu, regele pisi dirz, energic, mai ales in timpul schimbarilor de imparati ‘la Roma, unde guvernatorul Ger- maniei Superior, generalul Marcus Ulpius Traianus, este facut caesar in a, 97 si succesor al lui Coceeius Nerva (96—98), in ian. 98. Incd pe cind ¢ra_numai ,mostenitor al tronului*, Traianus ‘incepe 0 larga serie de preparative 'militare: masiva deplasare de trupe dinspre Germania in Moesia si migcéri pe toatd linia Dunarii si in Peninsula Balcanied, vizite de inspectie in provinciile danubiene (iarna 98/99), incheierea luerarilor de constructie a marii sosele strategice pe malul drept al fluviului, prin Portile de Fier-Cazane, construcfii militare (castre) in Moesia Supe- rior, reorganizarea transporturilor pe uscat si pe api, concentrarea de trupe (legiuni, auxilia) in Moesia Superior si Inferior, in_vederea ofen- sivei generale asupra puternicului bastion geto-dacic din Carpati. Marele organizator, strateg si ,restaurator al discipline| militare** infiinteaza doug noi legiuni eu nume propriu impératesc: II Traiana si XXX Ulpia ass Dio, LAVIN 8, 1. R. Vulpe, Les Bures alliés de Décébale dans la Premiire guerre dacique de Trajan, in StCt, V 1963, p. 223—2a7 + ,Tabula ‘Traiana”, CIL, IIL 1609 = 8357 = ILS, 3869 gi celelalte epigrafe pri- Yind Construivea yoselel pe"malul drept al fluviuiul: InscrLatlug, ‘nr. 3066 (CE. Fecenzia cu mich ‘complelaet gt recuificsei bibliogratice, CIV, MV 1008, pe 199); Sespre iter ‘conditum per feras gentes, quo facile ab usque Pontico’ marlin Galligm”permeatur*, Aurelius. Vietor, De caesaribus, 13, cf. ActaMN, VII 1970, B.192' Daicovieiuy, ‘cared considera ‘identic cu drumnul de-a Tungul Dundrit, a0) © cel mal nordic prin Dacia gl zona Crigului—Aquineum etc. SCIV, XXIL_1W71, B. 917. A doua Tabula TralanaY a fost descoperita in 2. 1969 la Caratag (Novi Sip, Djerdap, 1a caplitul sudic al canalulul, 20 km in aval de prima), cu textul ,.eple- itor) ‘caesar divi Nervae flius) /" Nerva ‘Tralanus aug(usts) Germ(anicus) / Donttifex) max(imus) teib(uniciae) pot(estatis) V plater) pratriae) cos. TIIT| ob peri- alum eataraciarum | derivato flumane Witam Da/auvi navigationem fecit", airchlug, 1X Wow 97}, p. 8—H9 (The new Tabula Traiand in Djerdjap, de P. Petravioy, Uimele tret rinduri avind Insemnarea ydin causa pericolalul eataractelor, abating fursul fuvivlui, (Traianus) a ficut cd navigajia pe Dundre safle asiguralde te reluare, piesa epigratica @ publicats in JS, LXIIL 1073, p. 80—89 (I. Sale). GL M. Gabrigevié, Strassenbdau in der Donja Klisura des Etsernen Tores tm Licht er Mouentdeckten Insehrift, in Arheatatkt Vertnik: (Acta, Archavologics), Ljubljans, 2x 3972, p. 408—H15, ° Plinids, Eptst, ad Traianum, 29 Yemaue" fonditorem disciplinae militaris firmato-12 INSCKIPTHLE DACIEL ROMANE 1 In dreapta Dunavii de Jos erau stajionate noua legiuni: 1 Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina si XV Apollinaris in Pannonia; Il Adiutrix, IV Flavia gi VII Claudia in Moesia Superior; I Italica §i'V Macedonica in Moesia Inferior; XT Claudia era adusé din Germania Superior, ea si I Minervia. Addugindu-se un numar de veaillationes din legiuni renane si din Orient, efectivele legionare participante activ la campania in Dacia (din primele momente ale ostilitatilor) au fost evaluate la 70000— 80.000 de ostasi (RE, XII 1282); in numar aproape echivalent ca efec- tive erau auzilia; la cele din Moesia (direct si in primul rind angajate contra dacilor) se fac in anif 99 si 100 lsdri la vatra; astfel: in Mocsia Superior Ja 14 aug. 99 (cum arata diploma militard, fragment descoperit la Alba Tulia, DipiD XXVI si in mai 100 (CL, XVI46), a cele din Moesia Inferior la 14 aug. 99 (CIL, XVI 44 si 45), in total din vreo 40 de formajii auxiliare, care se completeaz cu incorporari de efective proaspete ce trebuiau’ antrenate si temeinic instruite in vederea campa- niilor din Dacia, Numarul si numele exact al unitafilor auxiliare anga- jate impotriva daco-getilor la a. 101 si 105 nu pot fi stabilite din lipsa de date sigure si complete; sigur sau foarte probabil este numai cau participat toate sau majoritatea formatiflor stafionate in Dacia la a. 110 (DipiD IIH; venite din Moesia Superior), respectiv in teritoriul Daciei Inferior de mai tirziu (Sudul Dacief, Oltenia—Muntenia, DipID X, XII), care in primul deceniu dup’ cucerire si anexare aparjinea militar-adimi- nistrativ la Moesia Inferior. Se addugau impozantului corp expeditionar puternice formatii ,etnice* de germani (quazi, marcomani), sarmafi (ia- zyai) si mauri, ca gi asturi din Spania si eventual alti asemenea ,aliati* (loederati) ai Romei; in sfirgit, formatii de gard si de escorti ale ma- relui cartier general roman’ si ale comandamentelor de mari unititi incit totalul fortelor imperiale romane depisea efectivul de 100 000, eva~ luate de unii erudiji chiar la vreo 200000%, cilra ce face impresia de a fi cam exagerata; mai probabil rimine un efectiv intre 100000 gi 150000 de ostasi, Era un conglomerat militar intr-o varietate impresio- nanti de trupe si contingente eterogene, dar deplin coordonate, din tot imperiul Romei, ca rezultat al unei mobilizari generale de mari propor- ‘ Hitterling, RE, XII 1282: ,Joatte Trajan bel Hréffnung der Feindscligkeiten im J. 101 nichi weniger als 10 Leglonen zur Verfigung: siscer den neun, die ach Ende’ Domitians in den’ Donauprovinzen standen (I Adiuteix, 1 Wtaliea, Il “Adit IV Flavia, V Macedonica, VII Claudia, XIIT Gemina, XIV Gemina, XV_Apollin Fis) die zwei neugegriindeten (II Traiaha und XXX Ulpia) sowie cine vom Ober= hein herangezogene (XI Claudia); als weitere Verstdrkung traf _noch tm Winter 01/2 die leg. 1 Minervia aus Niedergermanien bel dem Operationsheere ln. (Philo- logus, LXV, 232). Die Gbrigen Legionen der ‘Rheinhecre werden Wenigstens durch Vexilistiondn verireten gewesen sein; vielleicht auch einige des Orients. Allein ap Legionen werden ‘die gegen die Daker aufgebotenen Sireitkratte mindestens 80—v0.000 Mann gezihlt haben. Dazu mehr als die gleiche Zahl regulire Auxilia, Zahireiche Aufgebote und Zuziige von germanischen, satmatischen und Matirischen Wolkerschaften, sowie die hauptstidtischen ‘Truppen. Die gesammie streithraft $iltd nicht unter 200000 Mann 2uriickgeblieben sein, cher diese Zahl Gbersehritten haben". Numfrul si numele exact al unitajilor participante direct la operatille campanitior din Dacia nu pot fi stabilite: un tabel cu Unitalile care a participat sigue ‘sau probabil: Paribeni, Optimus Princeps, I, p, 226-29, Gresit in’ cartea diletantica ‘a mediculul L. Rossi, ‘Trajan’s Column and the Dacian Wars, London, 1971, p.'s2o7 (ef, recenvia critica In ReeRHist, XII 197%, p. 191-900 = StCom, 18, 1974, p. 141149), PROVINCIA DACTA 13 ii, necesitate rezultind din condijiile in care urmau sd se desfasoare Ee Nae a tare ofa seam alatfdanyive fates} criayal vale even ace iva a adversarului geto-dac din Carpati, rezistenfa dirzi la care se aq jepia si de care s-a izbit timp de patra ani chiar cea mai redutabila orf armata a [umf antice onganizaté de intreaga impirdtie roman Un spirit practic, organizator de geniu si gospodar eminent cum era Uipius ‘Pralanus sina asigurat in preelabil nu numai baza materialé eu joate mijloacele tehnice si umane, ei gi 0 conducere de prim rang: co: tnandamentul suprem a fost reorgénizat, in fruntea, proviaciilor limiteofe cu Dacia uu fost promovate elemente de elité, ca legati augusti proprae. tore: Glitius Atilius Agricola in Pannonia, G. Cllnius Proculus in Moesia Superior, Manius Laberius Maximus in Moesia Inferior; sef de stat-ma- jor general era Lucius Lieinius Sura, praefectus practorio ib, Claudius Livianus, iar comes expeditionis Dacieae" era si hmparatul de mai tiraiu Publius "Aelius Hadrianus. Sint numiji noi eomandanti- de Jegiuni, la inal{imea sareinilor ce-i agteptau. Primul rizboi (a, 101/2). Ocuparea sudului {Srii. Gros 1 fortelor armate romane era dislocat in Moesia Superior; t Dundrii_se_face_prin doua puncte: Lederata (Rama) i Dierna (Orgova) Coloana Sub comida * Imnpafatulul tee prin Berzobis gi Aizis™®, unindu-se cu cea din est pe viul Tibiscus (Timis) spre a pitrunde in Transilvunia, Actiunea romana este oprita de rezistenta si forlificatiile dacice, probubil la aya-numitele »Porti de Pier ale Transilvaniei; eu aceasta’ se incheie prima taza a Campaniei (@. 101) din primul rézboi daco-roman, intrerupt si de eve nimentele din Moesia (Dobrogea). ‘Teritoriul strabatut de armatele ro- mane in stinga Dunarii — corespunzind zonei de est a Banatulut, evens tual i vestului Olteniei — fu ocupat si organiza militareste de romani, care Inalté un monument in cinstea eroilor cdzui In lupte (Cass. Dios LXVII 8, 2); populatia se supune, geto-dacit fac act de inchinare (Cov lumna ‘Traian, seenele XXVH, XXX). In jarna 101/2, ostilitatile continua In Moesia Inferior prin mare invazie a coalitiei daco-sarmatice (rox0- Jane) peste Dundre (Scenele XXXI, XXXI, XXXVIL, XXXVI, patruns ind adine in interiorul provineiel, atacind castre i orase, féeind mari Favagil prin provinela pontiea; numai interventia personal. lui Ulpius sianus cu un puternfe corp de armuta duce lu zirobirea actiunit,bar= bare si curditirea Moesiei de invadatori. In primavara 102 actiunea ofensiva este reluati in direetia cetitii-capitale Zermizegetusa (regia, lingé Gridigtea de Munte, 1200 m_altitudine); rezistenta daciel este ire, ostilitatile se intrerup prin tratative de pace, care esuind, atneul Principal roman se indreapti pe valea Oltului (Sau a Jiului) spre siste- jnul de cetéiti dacice in Muntii Hunedoarei, Cum se ilustreazA pe Co- jumna, romanii incendiazd sate (LVI, LIX), dar si construiesc: castre (ili LVi, LVI), dramuri (LIL, LV), poduri (LVI, LVII1), diverse el iri (LX—LXII, LXV etc.). Dup lupte in care nu pot s& faed fat, dacit Singurul fragment din ,juenalul de campanie* al impiiratului, celebrele cu ‘Trajanus in 1 Dacicoriim: inde Berzobim, deinde Aisin processimus, cliat ticul Prischanug (In sec, al Viclea), institutiones Grammaticae, WI 1d, 1 ed. M, Herts (reprodus sl de H. Peter in Historicorum Romanorum reli: ‘Tl, p. 117} IzvlstRom, 1, p. 484). 2o “ INSCRIPTULE DACIEL ROMANE 1 se repliazd, grupe de nobili se supun, urmare a defectiunilor si discor- diilor intre clanuri gi grupari de geto-daei; totusi actiunea ofensiva ro- mand se izbea de rezistenja in puternicele fortifiealii pe stinci, eu valuri si ziduri_masive, aparate cu dirzenie de vajnicii riizboiniei_munteni. Dupa o lupté crunta (scena LXX/N), coloanele romane ajung in fata cetajii principale: Zermizegetusa, pe care regele nu mai inceared inutil s&_o apere, prefera si capituleze depunind armele cu intreaga oaste (LXXIV). Dupa o intilnire personal cu Ulpius Traianus, Decebalus face act de inchinare, iar 0 solie dacicd la Roma accept conditiile pacii: pre- darea tuturor armelor si masinariilor de razboi; extrédarea mesterilor i dezertorilor; demolarea tuturor fortificafiilor; evacuarea teritoriilor ocupate de romani in Dacia; completa racordare'a politicii externe dace Ja cea romana; refuzul de a oferi azil vreunui dusman al imperiului sf de a primi in serviciu geto-dacic ostasi romani, Tratatul s-a Ineheiat in toamna anului 102; spre supravegherea si aplicarea lul, in Dacia era Iasaté 0 armata de ocupatie: garnizoane in localiti{i mai mici,si o legiune x ite de oot QV Flavia) in Zermizogetusa, capital 4. Printre unitajile de ocu- Daffe lasate par sé fi fost legiunile XIII G emina, I Minervia, impreuna cu unele auxilii TTeritoriul din Dacia ocupat si anexat 4 rovincla Moesia este onganizat in grabl: se continua tens tnerdrile de poostruley 3 ae mmurilor, eastrelor 91 ator edificii pentru adlpostirea si deservirea forjelor de ocupafie; iar pentru ca teritorful sf fie 4 mal solid legat ca imperiul (ea si in vederea unor actiuni viitoare de mai mare anvergura) secon Stuleste grandiostll pod de piatra peste Duntie la. DrobeterTurnu Severin, la care au luerat citeva unitati militare. (etrdmiai stamptiate et rumele ior): patru cohorte auxiliare (1 Cretum, It Hispanorum Cyrensiea, TIE Brittonum, T-Antiochensium), eventual flota dundreand 9 legiunile V Macedoniea, VII Claudia, incepute in a. 102, luerarile de ‘constructic (dupa planurile si sub conducerea marelui arhitect Apollodor din Da- tase) erau terminate in 105; la 101 fusese spat un eval penta navi dalle si pentru sigurana navelor in zona Portior de Fier (Cuzane) Razboiul al doilea, Ocuparea intregii {ari (a. 105/6). Acceptarea condi- {itlor de pace si apiicarea lov de catre Decebalts. ¢ra 0 volujie, momen fond pentru iesivea din situatia gravd: el nu se simtea, (In eurind) Bl gat sf le respecte pe mal departe dupd ce romani! “= fisay puternic pe maul sting al Dung (in Banat, Oltenia, Muntenia) —- eonstruiese podal " Cass. Dio, LXVIIT 9, 7: ... %8 arparémetov dy Zepuiteyebosen, xarahinéy, viv re Dao sibeev geongate BedaSév. Nu poate fl vorba alct de vreo alusie orl confuzie cu Uipia’ Traiana Sarmizegetusa (colonia Dacica) romana de mal tirzlu, (cum eres dupa C. Daicovieiu, sustine printr-o argumentare aleatorie H, Daicovieit, Mem), B. AN—116), ci evident de cetatea-capitald a Daciei iui Decebalts, pe ‘Muntele Gradistei (a sud de Orastiey; RE, S. XIV (974), 6 Bibliografia mal noua (inélusiv datele Istorice si tehnic-arheologice) asupra Podului tralaneic de linga Drobeta: D. “Tudor, Ole, p. 60-72 (yp. 53-64); Drobeta, Bucuresti, Editura Meridiane, 1965, p. 2—32 ,podul lui Traian“; Ia spe- cial Pedurite romane de la Dundrea ‘de Joa, Bucuresti, ditura Acidemiel, 1971, B. 5-183 “(= Les. ponts romains du ‘Bay-Danube, Bucuresti, Bait. Acad. 1974, B, 47138); AL Barcacild, Uitimete pile de pe malul romanese ale poduiui lui Traian gi ‘scena Ci de pe Columna’ Traiant, in SCIV, XVII 1968, p. 645—661 Datele supra marclul ‘proieciant 1 arhitect-constructor "Apollodorus’ Bamascenus" P.ALR2, 1, p. 179, nr. 922; cf. supra, nota 7. PROVINCIA DACIA 5 de piatra la Drobeta, al carui_ rost, ca si obiectivele politicii romane fata de Dacia, de independenta ei, apareau evidente, cao grava provocare militar-politied, Regele geto-dac incepu febrile pregatiri de reinarmare, primind pe dezertori, refacind fortificatiile, chemind cu patosul despe” rarii, pe sefii,popoarelor invecinate la lupti comun’ contra Rome :%; totodata, sanctioneaz& drastic pe dacii filoromani. Riposta imperiulul este declarajia de razboi; in iunie 105, Ulpius ‘Traianus plecd din Roma prin Brundistum (Brindisi) spre Dacia in directia Drobeta, In zona muntoas&_(p siei Superior), o mare grup’ de’ dai st Supun_(scena_ ar je construire a soselei reincep la stinga Dunarii, in prelungirea podului care era de acum o poarti romana larg deschis spre interiorul Daciei carpatice si un exce, ent mijloc de control al teritoriului. Al doilea rizboi I-a condus Tralanus wthai mult eu prudenja decit cu grabi '9; unii contemporani si partagi humesu aceasta campanie yéecunda expeditio qua universa Dacia devicta est", Defectiunile reincep: dintre daci mulfi pardsind pe rege se ala, turd romanilor (Cass. Dio, EXVIII 11, 1, lapt tare determing oe Dee balus si ceard din nou pace; tentativa lui de a suprima prin ssasinare be Ulpius Traianus esueaz’;acesta porneste actiunea decisiva pe doud Gireetii, posibil a) pe valea ‘Cemnei si Timisului, b) pe valea Jiului, cel mai de timpuriu prin iunie—iulie 106 (estasii romani secerd griu, Scena CX), Cetatea-capitali Zermizegetusa este inconjurata. dar uncle grupe de geto-daci reusese si insd din incercuire (CXXII), iar alte grupe de Populajie se supun. Trupele asediatoare pitrund in cetatea de seaun ccupind totul, si sdrbitorese biruinfa prin aclamarea lui Traianus eo yimperator (CXXV). Dupa ciocniri marunte, sinuciderea si capturarea lui Decebalus, lichidarea ultimelor rezistente ale unor grapurt izolate dacii cedesai peste fot; in fala armatelor (practorienl, geet wat imparatul fine ultima alocutiune din campania dacicd (CRXXVI), dupa care este infatisat transportul capturilor prejioase (CXXXVIMI) S Cass. Dio, LXVIII 11: sin pricind ed multi daci trecuserd de partea lul Tegianus, rect ai din alte pricinh; Decebslus cary‘ SeyTseTe dg, Patten, tu {oduplced ‘a pred’ ‘urmete i pe aide Tosugi, C1 Seinges Bon yeeay oer cl BM se ${Indemna’ia razbot pe vein, spunindirle eds dae’ or naa pee em SSF meld; ca ma slgur at upon ii vor plates bene hee ea Be Hoh Shain dea. du nenorocires, WCh de PoP ines peak a eee ea igi nar pa wc food am ezrasi in Rendiconil Pont. Acca. Romine dt hrcheol, 22, 166-194, Riga Matltom, 1, p. 300, repeat in cnetea geeuiasl Spent eae as esa 1997. p94 862,,P. 967981; Ch. Picard, in Revue des études latines (Paris), XXXV se a gims, CE, IS, LAK 1860p. 280" dn leguturs “ese che Ma EN Lge Der Frojensbogen in Benewen:"cin Bouton des wine eae = She Blo tac 4 np RAXYI 1808p Sor (= Annee, 1994, 2 = RangRomst, p, 296): .C Suteatina,“sibuy "Macua"priettectoy conor T Reeorat aise Genndnae) qne tendit in Daclar ia aes donis militaribus donatus est ab imp(eratore) caesace Necva ‘Traigee gece amie (Dace coplrin carat alt den Std Sane, 2 Sota aha deine ceasing Rae Presa priggh ® Ofong, Die Reichebeomten ‘von Achaia bb auf Biocon weer es "Ct, Sargetia, 1V 1966, p. 97108; SeCl, XIV 1972, p. 117—121 Phe Dek 7 as Vk16 INSCRIPTULE DACIEI ROMANE I Infringerea si subjugarea geto-dacilor, dupa suprimarea lui Deeebalus, anexarea {érii lor era un sueces militar roman de importanté mon- diali Ja nivelul vremii, iar efectul psihologie si politic asupra altor po- poare si populatil ,barbare” a fost considerabil, prestigiul imperiului era muit sporit, Incheierea campaniei si anexarea’ Daciei (DACIA CAPTA pe monede) erau urmate nemijlocit de organizarea ei ca provincie ro- mand, sub directa indrumare a imparatulti biruitor. Un aspect social-istoric important (esential chiar) al actiunii militare romane in Dacia carpatied fl constituie atitudinea fortelor Imperiale fafa de adversarul geto-dacic si de populafin eivild, situafia acesteia in cursul ostilitatilor, in etapele inaintarii si ocuparii teritoriului. Fste stiut, find demonstrat in detalii (fra ins a fi epuizat intregul material documen- tar disponibil inclusiv argumentele si analogiile utile), ed populatia civild, ca si cea mai mare parte a forfelor armate ale geto-dacilor, nu au fost maeelirite si exterminate, dar nici alungate (in afara provinciei consti- tuite) ori tirite in robie (spre a lésa un vid social-demografic ce sa fie umplut cu_,colonisti*), cum o dovedese cu prisosinta izvoarele literare- istorice, epigrafice, numismatice si arheologice-figurative (in primul rind Columna lui Traianus)™, care vor trebui supuse unui now examen mai amplu, ardtindu-se mai concret si cireumstantiat cum populatia geto-da- cic sub stpinirea romana a provinciei apare mai putin in inscriptiile locale, si mai mult — dac& nu aproape exclusiy — in materialul arheo- logic din mediul rural ori din eastrele auxiliare ale trupelor de ocupatie. Provincia Dacia a avut extinderea si organizarea stabilite personal de citre impiratul biruitor si ctitor Marcus Ulpius Traianus impreund cu statul s&u major, imediat dupa incheierea victorioasé a celui de-al doilea r&zboi daco-roman (in a. 106, fiind ,universa Dacia devicta"): Dacia augusti provincia, constituit printr-un act special, de- cretul-lege imparatese (lex provinciae, al carui text dispirut este ‘pi azj total necunoscut), La inceput, anume in primul deceniu dupa supri- "* Daco-getit im Dacia romand, in Contild, p. 3938, Dupa W. Erochaer, un studiu ampi s§ emanunlit asupra reliefelor Columnei Iu ‘ralanus @ dat C. Cicho- ius, Die Reliefy der Trajansadule, vol, 1—UIt (nea apérui}, Berlin, 1896, 1900, Text’ 31 planse (cu desiul de bune reproducert fototipicey. Critica st" completari: F. Pedersen, Trojans dakiache Kriege nach dem Sdulenrelie! erzahtt, Leipzig, 1899, 1003; K. Lehmann-Harsieben, Die Prajensi@ule,, perlin-Lelpig, 192h, text 3) Plange (a p. Si~63 Gesandie und Clefangene trateaza scenele eu -barbari" in fata tmpare- luldt roman), C. —H. Daleoviels, ‘Columna. lui Troion, ‘Bucuresti, Edifura Aer diane, 196K, 9 py Th pl Ces Patach, Belt, V; 128. 8. G. Hamberg, Studies in roman imperial rt, Uppsala, 3945, 30 A. Mansteli, Osser- veziont sulliserisione. della” Colonna. Traian,” in Epigr, XX1 1969, p. 124192 G, Lugu, 1a tomba ai Trateno, in OmD, p. Sis 88, F, iB. Florescu, Die Trajans- siiule (vol. 1, Grundfragen und Tajeln’ Buctres (ditura Academie’) — Bonn, 1969, 160 p., 78 fig. tn text, 190 pl, cu date st schile tehnice utile, dar cu intecpre- id (endentioas’, ‘chiar ditetanties, pe care si-o putea perinite un etuograt improvizat(niedic velerinary care a facut ‘acelagt lucra a seenele Be inetope si crenelurivale monumentulul triumfal dia Adameliss! [ef Stcl, V 86s, p, 490497; ActaMtN, 111 1966, p. 422426, VII 1970, p. 112—116)) a tuturor eater dunt rovtaniior ct.» dacogotadies whi numal a eeior care par evident ca atare, dar’ si-a iazygiior, germanilor ele. care Tupl contra coma nilor pe seencle Colurhne!. Ton Miele, Colima, cuvint nainte de cead. 2. Stancu Sidr. H Staneu; studi st comentaris arheologie de. Florescu, ci,” Eaitura Dacia, 157i, 219 p, eu superba thustrare fovograficl, Despre monogratia.tnedicalul Rossi asupra Colurinel, supra, nola 9. PROVINCIA DACIA Ww marea regelui Decebalus si capitularea ultimelor formatii razlefe de yeto-daci rezistenti si partizani, teritoriul ocupat de romani Ja stinga Dunétii de Jos era mult mai intins decit hotarele cunoseute, ,clasice® ale provinciei carpatice si cuprindea — in efaré de intreaga’ Oltenia, Ba~ hatul si Transilvania, deopotriva tot teritoriul Munteniei (judetele Olt, ‘Teleorman, Ilfov, Talomita, Braila, Buziu, Prahova, Dimbovita, Arges), cu o parte din sudul Moldovei, aceste din urma teritorii anexate initial la provincia Moesia Inferior, dar evacuate majoritatea prin anii 117/8 de atre Aelius Hadrianus, cedate sarmatilor roxolani, in situatia grava in rvenita dup& moartea lui Ulpius Traianus; atunei, suecesorul acestuia ‘4 aproape gata si abandoneze intregul teritoriu’ din stinga Dundrit Inferioare. Din sudul Moldovei, a fost mentinut sub ocupajie numai col- jul de jos dintre Prut si Siret—Dunare®. In ce priveste extensiunes granifelor provinciel Dacia (anterior ,ivizarii* in Dacia Superior §i In- ferior) din primul deceniu, s-a preconizat, apoi s-a afirmat categorie © vast& zona de sud-est a ‘Daciei Iui Decebalus (corespunzind aproxima- tiv cu_districtul Dacia Inferior de mai tiraiu, dupa. 119), adied si valea Oltului in Transilvania, a fost alipiti Moesiei Inferior 8; ceea ce s-a verificat prin observarea mai atenti a grupelor de unitifi’ auxiliare stationate la a. 110 ,,in Dacia“ (atestate in doud diplome ale acestui an, ysunt in Dacia sub"D. ‘Terentio Scauriano*), cel putin 28 de auxilia, intre care insd nu figureazd nici una din cele care formau armata Dacie! Inferior, cel pufin 13 unitati in diplomele militare (a, 129 si 140; in rea- litate Ins desigur mai numeroase). In consecinfé, Oltenia (poate pind la prima ,divizare* a Daciei, deci intre a, 102/6 si a. 119) apartinea la Moesia Inferior, provineie din care (in ofensiva generala asupra.geto- dacilor) trupe alixiliare fuseserd impinse etre nord si nord-vest pe linia Oltului, Ta ce mésurd vestul Olteniei si o parte (2) din Banat ar fi apartinut Moesiei Superior, s-a discutat mult, dar pind acum far vreun rezultat concret, sigur®®. Se ponte admite ci intre a. 106 si 118, tn stinga Dunaii, armata romana se ridiea la un efectiv de doud (cel putin, sau trei) legiuni si vreo 40—45 unitati auxiliare Hotarele stabilite sau ,restabilite* in a. 116/9 pentru provincia (pro: Vinelile) Dacia erau cele care s-ar parea ci au rémas neschimbate pind la evacuarea organizata de cétre impiratul Domitius Aurelianus (a, 271 sau urmatorii), cu Jérgizea intervenita probabil sub. Septimius Severus (193-211), sau ined’ sub Aelius Hadrianys (2), prin marirea teritoriulut ni QN, Gostar, Cetjte dacice din Moldova 3 cucerirea romand tn nordul Dund- i de Jon, in “dputum, W106, p."13tontar;-Banubius (Galas T1967, be 101119 signi sasevaren romana ta Hatbosl ings alah pe Sieh viene, Geter Kilo, SGOT Tosh pds Pie Kleine Watachei (Otten), "eller ohne iheen ‘etiehen Tet” wo dle. Verbindunesinie von Brsbels durch cv Surdukposs nach Slebenburgen Verlieswlachen deat tweiten' dacischen Krieg yglons und. der" sogenannten “ersien ‘ollumg’Daclens, also In der. Zett vos Jo, [Bestandtel "von Moesia Inferior ‘leo, indem’ unteemoesiache “Pruppen tseis ‘der Dona den" Alt (Gl) entiang, vorgedchoben wurden: Der Raum, Ger ich von Alt avischen der Donas und den vansylvanistien “Alper eat le Sse Waachet wurde in dleser Zeit (oe—1i0) unter sic Kontlle des nets TASS Heres” pater Gach 11 siete sow! enter Be de untecmoe wy ele adch det uierdactschen Heres geste Ger glAISG> 11" 1953e1098, , 2507 SET: HV 1859, 580 (Dalcovit 2 AGEMNS I eh pire rise im Deas Mee38 INSCRIPTHLE DACIEL ROMANE 1 provinciei si deplasarea limes-ului de pe Olt spre est cu o fisie de teren, Tata intre 10 (la gura Oltului) si, la nord, vreo 50 km, intre Dundre si Carpati (colful nord-vestie al Munteniei): aga-numitul limes Trans-Al tanus*. Despre extensiunea geograficd, limitele reale, topografia arheo- fogicd a provinciei Dacia, datele cele mai ample si aminuntite in an samblu pind acum se aflé indicate sumar in Tabula Imperii Roman: fase. L 34 (1968) si L 3 (1969), cuprinzind teritorful Daciei romane ta nord de paralela 44°, amplificate cu datele despre Dacia Inferior ™; har- file acestor luerdri si textul-repertoriu (alfabetic), ca gi alte luerdri_ mo- hogratice (de ex. OrTrgSate, 1968), arati in mod sinoptic, sintetie i sugestiv — dar schematic si foarte condensat — tocmai densitatea ag e- zArilor gi localitatilor, adied desimea insisi a locuirii, multimea popu- Jatiei provinciale. In lipsa unei demareafii prin semne (borne, termint) ori lucréri de teren bine distinete cu exceptia unor portiuni in nord-vest (imes pe Meses) si la nord de Somes, iar la sud-est limes Trans-Alu- tanus" (respectiv linia Oltului intre Carpa{i si Dunlre), granifa pro Vineiei carpato-dunirene poate fi consideraté cu aproximasie pe o linie conventionala in aparen{i (sau ,imaginar’) la distanta de 8—10 sau chiar 15 km inafara centurii de castre auxiliare, care aveau unele avan- posturi (turnuri, ,,burgi*, ori simple puncte improvizate de observatie $i pa2d), In ce priveste apartenenta unor fifi largi de teren din vestul Banatului#, zona de la vestul Munfilor Apuseni (in Crigana)®, ori cea din est (vestul Munteniei) sau sud de Olt (Pagaras—Brasov) *, casi uncle ,teorii* mai vechi (nelipsite de tendentiozitate politiea si propa~ jandistiea) urmérind restringerea teritoriali a provinciei romane Da- cercetarile cu ample discu{ii nu s-au incheiat, rimin larg des chise’ pentru a continua poate inci multa vreme, Provincia Dacia si districtele provinciale. In strinsi corespondenta si dependen{i de comandamentele teritoriale (regiuni militare, respectiv corpuri de armati) din provincie sau din diferitele districte in etapele e Dacia Interior (aproximativ Oltenia, vestul Munteniet si sud-estul ci): D. Tudor, Tabula Impertt Romani, Drobeta — Romula — Sucidava (Bucuresti, altura “Aeademiel, 1063, 25 p, cu nota-recenzie critica ActaMN, Tl 1063, p. '51—654, Dajeovicit) B: Protase, "Legtunea Iii Flavia ta nordut Dundrtt st apurtenenfa Bana- tului de vest ta Provincia Dacia, in ActaMIN, IV 3967, p. A770; C. — H. Daico- vieiu, “Noi considerasil asupra Dacici Mateensis, ibid, p. 7281; CongrBpigrV, pe 498 De ex, S. Dumitrasea, Contributié ta cunoasterea granifei de vest a Daciet romane, in sictaMN, Vi 1960, p. 483—401 2"! ‘Bogdan-Cstaniclu, Despre sud-estul Transilvaniei in epoca romand, in ActaMN, Vi" 1969, p. 477—401. UHotarul de pus al Daciel romane intre Mures si Crisul Repede era trasat de Sziligyi J, (udapest), In Kéal, Ill 1043, p. 91 31 84 prin: centeul localitatit Alburnus Maior (Rosig Montand) '— Petresit (Petrid, ‘Peterd) — Gilau (Gyall jud, Clu) — Potent (Sebesvaralja, Jud, Clu, lasind in afara provinciel_ teritor {a descoperiri romane, tentativé evident eronats, cum sa aratat la. timp (ATSC. IW $044, p. 36220, Daleoviely), Pe acceasl piriie merges consideretiile asupra saseritilor sh populariis teritoriuiut {6 epoca romana, formulate de’ Laszlo wy. Enddty telepttéstorténeténete vdslata.szent Istvan kordtg, in ErdM, 243, p. 371-309 Ca Hrdety Tudomdnyor Fuzetels, ne. 167), lacunoase ctl unele ‘areyelt rezul nai ales din zelul des stabili ,épalii nelocuite (din. cauzs ch ny au fost sem Ralate ori autorul ignoreazi descoperiri arheologice pertinente). pROVINCIA DACIA pRovn a dezvoltirii organizatorice a armatelor de ocupatie, provincia (sat pro- ‘incile) Dacia se prezinté in vreo patra (sau cine) faze astiels, Ot A. — DACTA simpla si singura apare ca provincie organ i «iin 11 august 106, prin care se acorda cetajenia romana inainte de ter men unui contingent de ostagi din Cohors I Britionum miliaia (In urma comportirii lor exceptionale in campania ultima de eombatere $i sub} ie'Wr sebruarie 240°(DipiD i's 2 lulle 110 (Bipho y yoeeet in total 5 alae, 22 cohortes si formatia de Pedites Singulares Britannici (existind desigur si alte unitagi auxiliare, din care insé nu sau facut lisiri Ia vatra in a. 110, la datele respective); in aceeasi provincie Dacia se aflau si legiuni, cel putin dou, adicd cele atestate cirect prin numer roase documente epigrafice: XIII Gemina si IV Flavia Felix’ Ca exten. siune teritoriala, provincia Dacia cuprindea tot teritoriul ‘intracarpatie ccupat de armatele romane, inelusiv — se pare — tot cursul superior al Oltului si probabil o fisie din nord-vestul Olteniei eu castrele din Dro- beta — ‘Turnu Severin si Bumbesti (jud. Gor)). Primul_guvernator al Dacici fost D. Terentius Seaurianus (men{ionat in eele trel diplome iltare ciate), care a intomoat prin ,colonizare” —‘deduetio eapitala Gqlgnla, UipiaTraiana Daciea; l poate it eonsiderat alituri de tmpdratul Spi: a un adevarat ctitor al province! carpato-duntrene * Al doilea guvernator eunoscut cu numele este Caius Avidius Nigrinus, intro a. 112 si 117, dupa inscriptii, urmat de Caius Tulius Quadratus Bassus (mort in Dacia, probabil pe front) si in sfirsit Quintus Mareius Turbo (DipID VIt). Cum s-a ardtat, zona de sud-ost a Daciei lui De- cebalus (adicd provineia Dacia Iafer 7 sebalus adie Dacia Inferior, dup& a, 120) apartinea la provincia B. — Prin a, 119/120 (sub guvernatoratul ak ina, 1 6 ratoratul exceptional asupra Daciei al Iui Q. Marcius Turbo), din teritorile extracarpatice (anexate. dupa 102, {08-106 Moesiel Inferior) este constituita provineia procuratoriala Dacia Pee? gauind numal trupe auxiliare, guvernati de un procurator Fovesidial; atestarea expres Dacia Inferior“ este numai din a. 129 grakiD %) sf apoi din a. 140 (BiplD XIII, elt permite documentarea epi- Grafica disponibila pina acum); dar existenta ei este sigur incepind P Fad20, clad pare atestala .corespondenta” ci in Dita Superior ipiD V, VI, ambele din 29 iunie 120), care a joguitale Bu era altceva deett jvechea” Dacia inifiala organiatl ie cones acted feritoriul geto-dacie intracarpatie (Supra, A), iar mai tirait cia Bomenseacu extensiuinea Daciel Superior (Apulensis, dupa a. 160) -+ Da- ja elissensis (dupi a, 123). Avind o singuré legiine (XIII Gemina), —S!8 Superior era guvernaté de un legatus augusti de rang pretorian Scaurienus: RE, VA, 669~672; ActaMN, Vi 1970, p. 13); ReichabD, p. 8-10; AE. VII 1970, p. s Raleabby'p. foci Acta tt top, 0. poate ced veo, agenbalngen der Preute! Ai hp 4044: Anne 1093, 268 = 104, Toat ‘Eplgrst, '9,'1072, p. $0; DacPannin}, p. 3. Dacha vst bibliogratia ampia despre Macias ‘Turbo este cltath gt aklizath Panning), peuoerafia ampla desp TRirbo ‘este eltata st ‘lilieat’ inL 3 a INSCRIPTULE DACIEL ROMANE 1 In vremea lui Aelius Hadrianus, eursul superior al Oitului, sau cel pufin zona geografied a castrului auxiliar de ling’ Hoghiz (jud. Brasov) ‘apartinew la Dacia Superior, dupa cum dovedeste inscriptia onorified (pe Un monument fragmentar, bazd de statuic?) pus acestui impirat de o jvexillatio* a legiunii XII Gemina si descoperita la mijlocul veacului a1 XIX-lea in ruinele acelui castru de pe malul Oltului. Posibil 1a sfir- situl domniei lui Hadrianus sau in vremea lui Antoninus Pius, valea Oltului ardelean a fost atagat a Dacia Inferior (Malvensis_de_mai tir- ziu), cum indic& numele trupelor auxiliare stafionate in castrele din east zona: Cohors II Flavia Numidarum Ia Feldioara (com. Ucea, jud, Bragov), Cohors If Flavia Bessorum Ja Cinesor (jud. Brasov), ambele pe malul de nord al Oltului, Cohors IIT Gallorum la Hoghiz, Ala Palmy- renorum Ja Borosneu, Coh.’ IIT Bet.(?) la Olteni si Coh. T Hispanorum la Brejeu (jud. Covasna); erau unitaji auxiliare pe care diplomele mili- tare ale Daciei Inferior Je menfioneazd ca stationind in aceasti provincie (cel mai tirziu sub Marcus Aurelius, cum rezult4 din inscriptia cohortei I Gallorum din Hoghiz). Primul guvernator al Daciei Superior a fost Tulius Severus atestat la 29 iunie 120 (DipID V, VD, dar gi la 126 (DiplD VIN, IX); dupd el apar mentionati epigrafic: Q. Aburnius Caedicianus, Ca, Papirius Aclianus, C. Tulius Bassus, Q. Mustius Priscus (DipID XIV, a. 144), C. Curtius Tustus, M. Sedatius’ Severianus, L. An- nine Fobianus, Tib, Tulius Flaceinus, M. Statius Priscus, P. Furius Sa~ turninus ®, Impiirtirea Daciei in numai doua provineii (Inferior si Supe- rior) nu pare sé fi durat mai mult de trei ani (poate abia doi), céci in a, 123 constatm o noud modificare: C. — Intze a, 120 gi 123 se detayeazd din Dacia Superior zona la nord de Aries si de Mures: provincia procuratoriana Dacia Porolis~ Sensis, in care au stafionat cel putin 18 unitati auxiliare; prima ates- tare este din 10 august 123 (DiplD VID: ,sunt in (Dacia Pojrolis(sjensi sub Livio Grapo [proe.?}*, care era foarte probabil primul guvernator- comaaantal armaici auxiliare din acest district provincial; la a. 133: ssunt in Dacia Porolissensi sub Flavio Italieo* (DipID XD), 1a 157/@: fin Dacia Porolissjen(si) sub Macrinio [Vindice}* (Dip!D XVI), iar 1a 14 gin Dacia Porolissensi sub Sempronio Ingenuo proc(uratore)* (DipID XWIT-XXI), Acerte diplome nu menjioneazd ins toate unititile sta- {ionate in euprinsul Daciei Porolissensis. Zona-provineie centrali — cea mai intinsi si mai importanté — Da- cia Superior (Apulensis, dupa a. 1662) avea (dup infiinjarea Daciei Porolissensis), pe lingi Iegiunea XIII Gemina, 0 armata auxiliardi formata din 4 alae, 12 cohortes si vreo 10 numeri, majoritatea din primele dowd eategorii (aiae, cohortes) fiind mentfonate in diplome — a, 144: sunt in Dacia Super, sub Mustio Prisco“ (DipID XIV); a. 157: ,,in Dacia Su- pelr(iore) sub Statio Prisco [leg(ato)}* (DipID XV); 4. 198:",,in Dacia Su- per. sub Statio Prisco leg(ato)* (DiplD XVI) Zona de sud-est a Daciei rimine mai departe cu aceeasi numire de S Despre Sextus Minicius Faustinus Cn, Iutius Severus: ReichsbD, p. 19-20; EplgnSt, V 1968, p. 118119 (eu bibliogratie mai ampli Despre acest guverna:or! aj Daciei Superior: ReichsbD, p. 20—28; 38—38; Furius Saturninus si ActaMN, IX 1972, p. 464-465 (a. 160-161). PROVINCIA DACIA a Deca Inferior (dupa 166/7 Malvensis), avind trupe auxiliare ce vor fj fost cam aceleasi cu cole stabilite In aceasta parte imediat dupa cu rirea Daciei Jui Decebslus si care apar atestate nominal majoritatea in a, 129 — yin Dacia Inferiore sub Plautio Caesiano* (DipID X), si a, 140 — yin Dacia Inf. sub Aquila Fido* (DipID XIU): 13 (14) unititi alae, cohortes, numeri; inafard de acestea, desigur si altcle, unele cu- noscute abja cu litera initial a numelui lor (pe material tegular stam= pilat) D, — Dupa 2, 166 se produce 0 modificare substantial in compu nerea garnizoanelor Daciet prin aduceren loghunil V’ Macedonia ta Pa taissa (Turda, in Dacia Porolissensisy, situalla Intre a 107 91 271 este: hepa busis, Paroliesensis are'o legtine (V Macedoni), a cat egatus senatorial era gavernatorul. distietulu tn cali at Gibordonat: Tul Tegutus” Didlaromtrleep a ole Hare (probobil tot cele din pevioada anterfoard C. dintre ang, 109 oh 166), formind ,exereitus Daciae Porolissensis" 3; “Dacia Apulensis erg fosta Dacia Superior din perionda 123—166 (C), cu aceleast trupe; p — Dacia Malvensis*, fosta Dacia Inferior, in situatii identice: din secolul al Tii-Tea este cunoscutul guvernator al provinciei Marcus Aurelius Cassianus, vir egregius, praeses provinciae Daciae Malvensis, 1G, Xin, 2 pr 147 (= CIL, TH 19704 — ILS, 8009; din Thessalonice); €l poate si fie mai curind simplu procurator financiar; LA 1974, p. 43—45, a : mh ~ Cele tel provineii Dacia (Daciae tres) erau puse sub comanda-guver- fatorat suprem a unui legatus augusti de rang consular (fost consul): egatus Dactarum trum, situafie ee a rmas neschimbata pind la evacua- tea provineiei de citre Domitius Aurelianus (in cartea lui A. Stein, ReichsbD, p. 37—16, se afl repertoriul cronologic al guvernatorilor, la Pie sare eu sample XD P, ip Napoca (Ci, ct 14004, atest a Potaasa Clurday: Brbiifus (ih, Vordotcien de ie Dace romaine, fusca? 8 ent Gull" tf "UBIX DB aetopei n pte lng cstv Io Te ts 26 Cede Ci ceo Sexi ud Ponto’ Gy iL 6h it af Babar, Sine Tell Ghieio Bucara toa pai Oleh. see Oe. Sea 1, 9063; ActaMy, 126; Dacta, “VIIE in excelent mulaj al ‘ins “4 giana Jal inseriphici Clk, if 1180's fost publica ta Si Meg de Archivos, Bioliotecas y Museos, Madrid” 61, 1955, p. 102605, pl, VIL fit Magasin istorit (O, Tudor, dupa ‘Garcia Beige); Buses TIT 1960" nn 8 BecallyOR, 0 Be ote F, Vittinghott, "Aetahin” Vt loa” p. LoIidy, C, Deleon AqaMN, Var s6t0, p, Yes—120 (el, Lepid dn, ne. 12). Rite alesis epigraice le panlvers fe Jocatitaien (Romule-Atatve, lingi Resco, jud. Ol): colonia: Melusse c= Dacia, CU, XVI 144, CHE, Vi iia) = ILS 1101; fe provincie: gracetion pron ate Maloensis “Gnscripite citata sn text, din “thessalonice, unde el. Mguresek Shee, cPtet, de unitate auxiliarh din mata Docks conors' PM Dryttonum Helens: Numenus Surarurm Malgensiumy in Cte Vint 0961 = TLS zee bec ‘3, p. 172—176, pl. 11 (M. P. Speidel); AITA, XVII 1974, p. 45. In legiturd po 25f'0l6eia posibtla’ Indo-europeana” a toponimului etic Molva, cf, SpriheD, “ . ye Maa22 INSCRIPPHLE DACIEL ROMANE 1 care rémin de fécut unele rectificari si adaugiri potrivit cu amplifies Gocumentarii epigratice din ultimele trei decenii). rea Caracteristicile ocupafiei romane. instipinirea roman’ asupra Dacici aducea transformtiri radicale in conditiile, modul si eonceptille de viata, © modificare esentiala a structurilor si evoluliei societatii prin intreru- perea formelor politice-statale si in mare parte a culturii materiale si Spirituale geto-dace, introducindu-se rinduieli sclavagiste inaintate, un nou mod de produetie, impreuna cu toate formele de organizare si orien- ture economicd, social’, culturali proprii acestora. Cea mai mare parte a teritoriului leeuit de dae! a fost cuprinsa intre hotarele provineiei (li- ‘mes), integraté imperiului roman; in afura ,limesului Daciei, geto-dacii liberi (numiti $i ,mérginasi“, nesupusi de romani) isi continuau formele proprii, originale’ si tipice ale epocii a doua a fierului (La Tene) evo- uate, in strinsé Jegatura si relafii economice, culturale, dar si in tree~ Vente conflicte militare eu provincia Dacia; in aceleasi teritorii din. nord si vest, ca gi din est de limes Daciae* se aflau si alte triburi sedentare traco-geto-dace, ca gi de”alt meam (sarmatice, celtice, germanice ete) Gcupatia romani aducea, este adevarat si indeobste recunoscut, un real progres in felul de organizare, in cultura materiala si spirituala, in teh~ nica si procesul de productie, in felul de viata; dar era in acelagi timp un regim de impilare, jefuire si de aspri exploatare material a patu- Mlor de jos, producitoare, ale societafii, mai ales a maselor de locuitori si truditori’ bastinasi subjugati, expropriati in propria lor tara stramo- seascé, Faptul mai presus de tdate caracteristic stapinirii romane asupré Daciei in tot timpul existentei sale ca provineie este un regim sever de ccupatie militara organizata minutios, dezvoltata si menfinuta ferm ping in cele mai miei amanunte; era factorul esential de sustinere a dominatiei imperiale (comparabil eventual cu osatura gi sistemul nervos al unui organism biologie); ca stare, factorul militar constituia evident elementul prineipal si indispensabil al structurilor romane, al romani- tatii im ansamblu, si fara de care nu se poate imagina nici’ macar exis- tenta si persistenta intregii provineii carpato-danubiene (ca si dealtfel a oriedrui teritoriu cucerit prin arme, {inut sub ocupatie, mai ales in zo- nele periferice ale Imperiului roman, asa-numitele ,,provineli_ impe- rial), Factorul militar (din toate categoriile prezente ‘in. provineia Da- cia) se oglindeste masiv si deosebit de semnificativ in materialul epigr fic al Dacici, care in mésurd prevalenta apartine unitatilor militare, lucrarilor si constructiilor facute de acestea pentru apirarea provineiel, comandantilor sau ofiferilor, gradatilor sau ostasilor din unitii sau fa? milillor si aparfinatorilor acestora, care tofi aveau o situatie materiala si culturala superioar’ masei mari populaliei provineiale; ca atare se manifest4 mai mult prin construirea si inaugurarea de constructii, age- zarea de pietre cu inscriptii onorare, votive, funerare ete. Sub puternica pavézé a unei masindrii militare bine organizate, con- duse expeditiv si eficient, impreund cu un excelent aparat administrativ- fiscal si vamal, de control si exploatare economic intensiva (pus in picioare si actionat tn grabi febrild de niste organizatori si gospodari Ge prim rang cum erau numai romanii in antichitate), s-a dezvoltat th cadena sustinuta intreaga viajé provincial — de esen{& general roman si totust avind pregnante nuanfe locale tipice in marea sintezi so- PROVINCIA DACIA 23 cial-etnied $i economicd, politicd si culturala-religioasd ,carpato-danu- biana" (in ce priveste mai ales fondul sociai-etnic autohton, traco-geto- dacie) — in mediul urban, militar si de cazarmé, ca si in cel rural din Dacia carpatied, realitati care se reflect in primul rind si in modul cel mai preghant cu deosebire in bogatul material epigrafie al provinciei Orgunizate de Ulpius Traianus, Precum s-a relevat, ,autoritatea statului roman la apogeul puterii si al extensiunii sale teritoriale nu s-a mul- jumit si inferving aumai in ce priveste organizarea politica si militard; a s-a preocupat Intr-o forma decisiva si fecunda de toate aspectele vietii interioare a provineiei; ...aparatul de stat s-2 adeverit,aiei_mai_viguros si eficient decit in oricare alté parte a vastului imperiu. Para indoiala, Roma a facut un efort suprem spre a transforma acest teritoriu intr-o citadela vie si puternicé a romanitatii..."%; situafia faptied ce rezulta din toate probele documentare abundente, deosebit de nuantate, verifi- cindu-se in mod pregnant in primul rind prin dimensiunile grandioase ale materialelor si vestigiilor arheologice ‘asute de cele 17 decenii ale stipinirii imperiale efective: este imenstil material constructiv si arhi- tectonic, arheologic in sensul larg si general, epigrafic, gliptic, numisma- tie, artistic si ornamental ete., produse si unelte variate care (in masura in'care nu s-au distrus gi pierdut, ori inc ,n-au apirut* din ruinele si de sub scoarfa ‘Terrei; respectiv’n-au dispirut prin comert, insusite de colectionari particulari, uneori Lipsiti de etied stiintifiel) vor trebui sa fie regrupate, studiate integral dupa cuviinté, analitic si eomparativ, din punct de vedere tehnic, analogic si social-istorie. Semnificatia lor pentru noul curs al viefii In Dacia romana nu poate fi trasaté ori mé~ car rezumata in eadrul acestei note preliminare, existind vechi sau mai recente prezentiri analitice destul de amplu documentate, sinteze mai mult orf mai putin reusite asupra aspectelor principale in structura si procesul dezvoltarii vielii sociale si economice, ca si a evenimentelor militar-politice privind provineia Dacia in veacurile IIIT, a teritoriu- lui dupa evacuarea de citre armata romana si administratia depen- donté, Aici nu pot fi dectt enunate citeva aspecte ale dezvoll if si structurilor social-economice, ale institutiilor si formelor specifice in provincia carpatied, ale cadrulul larg institutional, ale realitétilor care Se oglindese in epigrafe mai mult si mai muantat decit In alte eategorit de materiale doctimentare Intreaga organizare militard, civila-administrativa si economict provineiei daco-romane a fost facut dupa criterifle si legile generale * TransAnt, p. 126; ef. In general si OUR, OrTrgSate, ViafaDR, passim. “© Despre Istoria si desvoltarea soclal-economiea sl culturald a provincies Dacia vamin de" consultat dcocamdata cele doud monografii citate (aegale ca pla continut,”siructura, dimensiuni) arheologice — eplgrafice — Istorice consacral ven penirt “spatial intraearpatie (TransAne, 1049, p. 126105, Organisation inte eure de ta province: la vie de province) si pentru cel exttacarpatic, Oltenis— lunienia do vest (OUR); de asemenea sinteza surmari In Tsthom, 1, p. 345—417 Dacia in timpul stipinirli romane, cu ampli bibliografie din care —' despre orge- hizarea "si desfisurares procesilia de munea, de produetie si circulatia bunurilor in general — so poate uuiliza monografia de valoare (cu toate, c& este invechit u lacune si eror!) a lui V. Christescu, Viofa eronomicd a Daciet romane, Pites 1920. Ort npSate (ota): VisfaDR (900), G. Forni, La provincia. della Dacia ¢ Politica romana, ‘In Accademia Nazionale dei Linc,” Roma, CCCXXI, 1974, p, foniokon INSCRIPTULE DACIBI ROMANE 1 ‘in imperiu, de drept public si privat, prin transpunerea si implantarea sistemului ‘de guvernare, administrare si exploatare economicd a peri- oadei Principatului, In consecinti, este firese si necesar si gisim in provincia nord-dundreand carpatied un aparat administrativ si militar ti- pic roman, impreuna cu toate structurile provinciale, incepind de la forul suprem: glivernatorul (legatus augusti propraetore, resp. procurator, prae~ ses; un fel de prim-ministru si comandant militar atotputernie), pind la treapta cea mai de jos a serviciilor de stat imperiale sau municipale, din ,intreprinderi* economico-administrative, Materialul cpigratic local (sau ‘din afara provinciel) atest tot felul de slujbasi si numeroase ,,bi- rouri (servieii)", pe care nu va fi cazul, nefiind nici posibil si util, a le insira si repeta in detalii aici, si care se gasese la locul si categoria de inseriptit ce le contin; institutiile romane au functionat intens si efi- cient timp de aproape 17 decenii, asigurind nu numai intretinerea, ex- ploatarea si drenarea resurselor materiale si a energiilor umane, dar si propagarea felului de vielé roman, a romanitatii, realizind treptat si pe incotul ,,dizolvarea vechilor uniuni de ginti si, odaté cu ele, nimicirea Ultimelor ramasife de sine statitoare locale si nationale* (Engels). Natu- ral, un studiu temeinie si exhaustiv (pe m&sura intregului material do- cumentar disponibil, in primul rind cel epigrafic) al structurilor organizirii, al armatei, administratiei, al populatiei pe grupe etnice-ter toriale dupa provenienta lor, ca si al elementelor de culturéi material’ $i spirituala (culte religioase, practici etc), 0 ampli monogratie sistematica Va trebui sé clasifice toate elementele documentare existente, supunind unei analize aprofundate ansamblul informatiilor ce pot sa fie utile pen- tru cunoasterea tuturor formelor si continutului social-etnic si cultural in provincia Dacia, atit elementele social-ctnice si de cultura imigrate, cit si cele autohtone traco-dace. Sint marile capitole ale structurii si istoriei provinciale ce pot si fie abia ,,enuntate* aici. Guvernarea si administratia, Guvernatorul (legatus augusti) Daciet (ori procuratorit in districtele provinciale, pind la constituirea guverna~ toratului suprem al ,celor tret Dacif®) era reprezentantu) impiratulut in dubia calitate de a) comandant al forelor militare si tolodatd ) ef su- prem al aparatului administrativ-economic al provineiei, Investit cut imperium, el avea puteri discretionare in cele dowd mari domenii de activitate si de actitne; guvernatoratul civil era in funelie de coman- damentul militar, inseparabi] de acesta in perioada Principatului®, Pen- tru exercitarca atributiilor ce-i reveneaui in cadrul mugistraturii civile in provincia sa, legatus augusti avea — pe lingi comandamentul sau militar — un grup de ajutoare si slujbasi organizati intr-un officium assessorum (un fel de minister sau departament), unde se concentratt toate funetiile ce asigurau desfasurarea ansamblului activitatilor si ma © Cf. in general Th. Mommsen, Rimisches Staatarecht, ed. a TH-a, Leipzig, I, 1 (1887), Die Povinzialstatthalterschaft, p, 230271; 2, p. 1067-1005, Die Verwaltung der kaiterlichen Provinzen. A. Bouché-Leclereg, Manuel dex Tnstiiutions romaines, Patis, 1931 (retipSrit dupa editia din. 1880), p. 198—217, “Administration des Provinces (p. 202208, Les gouverneurs des provinces), P. Nogulescu, Histoire du Groit et dee instituttons de Ia Roumante, tome let (pérlade daco-romeine), Paris, 1608, p. 6084, Le gouverneur dele province. RE, XIT (924), col. 1139—1149) Logatus, 11431149. Legatus Propractore (Premerstein); RetchsbD, p. 916. PROVINCIA Dacia a nifestarilor publice, paza ordinii, administratia i securitatea intregit pro- vineii®, relatiile economice si ‘sociale dintre provineie si vecinii bar- bari. La intrarea in functie, guvernatorul primea din partea imparatului mandata principis, instructiuni generate si de principiu privind admi- nistratia provinciei sale, unde el guverna in virtutea acestui mandat (n— credinjare) si comanda ‘toate forfele armate stajionate aici prin puterile supreme incluse in imperium. El avea putert judiciare, iar ca magistrat suprem, in momentul intrarii in functiune, el déidea (in baza lui ius edi- cendi, ca praetorul la Roma) un ediet in care preciza programul siu de guvernare si care era o important sursi de drept public, Avind juris- dicjia asupra tuturor locuitorilor provinciel gi pentru a usura adminis- trarea justifiei (si a nu purta prea mulfi oameni pe drumuri lungi), gu- vernatorul trebuia sa faca in fiecare primévara o deplasare in diferite centre si unghere ale provinciei, organizind instanje eivile locale. In materie criminalé, guvernatorul avea jurisdictie asupra locuitorilor pro- vinciei sale; dar dreptul de viata si de moarte al cetafenilor era limitat de ius provocationis ad populum, iar cei condamnati pentru crima Bleed on it cpu jeease a dana Des jure juvernatorult erau sustrasi centurionii, ofijerii ecvestri, decurionii, mu- nicipiile, senatorii Armata de ocupatie era principatul mijloc de mentinere si dezvoltare a sistemului politic, administrativ si economic al provineiei, ‘Trupele auxiliare si districtele-comandamente ale Daciei (provinciilor Dacia) se afl sehitate sumar supra, p. 19—21. Armata Daciei se compunea din trei eategorii de formatii: — unitati din cetateni, legiones, din care in Dacia au stafionat mai mult timp: XIII Gemina (toaté durata provineiel), IV Flavia, 1 Adiutrix, VII Claudia, I Italica, V Macedonica; vexillationes din X Fretensis, XXIt Primigenia,’ca si elemente izolate (ofiteri, gradafi, ostasi) din alte le- giuni; coreetarea va trebui si calculeze saul mécar si evalueze efectivele "egiunijor pe tape fo cursul celor 17 decenii de ocupatic romank: — formatii de garda (escorta) si paz: Singulares (legati augusti, con- sularis), beneficiarit (stationarii); " aie — auxilia, de trei feluri: alae (regimente-divizioane de cavalerie), atestate in total in numar de 16, permanente peste vreo 10: cohortes (egimente-batalioane de infanterie), atestate in total vreo 50, dar sta nind ina mult fimp vreo 35—40; ‘numeri (milifii etnice), atestate mai mult de 15. a Repartizarea lor numeric& este schifaté mai sus, dup& impirtirea mi- Jar-administrativa a distrctelor provinciale ale Daciel romane, far ates. tarea formatiilor auxiliare in diplomele provineiilor, mai jos, cap. IIL Un aspect important al organizarii gi istoriei militare este ,baza mate Zala a armatei, in primul rind castrele-cetiti, fortificatiile anexo (limes aciae), ca si drumurile militare; ele necesita un studiu aménuntit si amply, ineluzind toate noile rezultate importante si valoroase, cu deo- Sebire In castrele din apropierea frontierei si linia extrema de turnuri " ,Congrult bono et gravi praesidi curare, ut pacata atque quieta provincia Sit quam regit*, Digesta, 1, 18, 15; Iucru important, chiar csehtiel mel. ales tnte-0 Provineie petiferica expusi' loviturilor externe si interne cum era, Dacia.26 INSCKIPTHLE DACIEL ROMANE 1 si posturi pentru observatie, Armata si militarii_ in societatea_provin- Ciala vor trebui studiate in perspectiva raporturilor armatei cu popu lajia civil in Dacia, observind si relafiile familiale ale militarilor, ser viciul lor fiind adesea 0 profesiune ereditara. Important este si capitolul elementelor autohtone geto-dace recrutate in formatiile militare statio- nate aici (legiuni, auxilia), din care au fost avansate §i ,varsate™ in alte formatii din imperiu si la Roma, Mai ales din punct de vedere al. proce: sului de romanizare ‘si al demografiei provinciale va trebui observat mai atent marele numar de veterani si stabilirea Jor in loecalitijile de linga castre, sau in orage, la sate ete, ca si legaturile lor strinse ew uni= Lijile militare din care s-au eliberat. Orinduirea romani si cursul viefii provinciale trebuie si fie cerce- tate in chip exhaustiv mai ales in optica materialului epigrafie al Da- ciei sia celui descoperit in afar’, asezind in primul plan aspectele fun damentale in organizarea locala,’ civilé-administrativa si economied, anume in ordinea proportiilor si calitatii documentirii, astfel: — organizarea economie-fiseali, juridica si sociala; — organizarea si viaja urband, Gezvoltarea oraselor si, paralel, inse- parabil, marea oper constructiva, atit pe pian militar (castre, burguri drumuri militare etc), cit si pe cel civil: marile eladiri din orage, ci si din mediul rural, de earacter economic, social sau cultural (basilic!, temple, amfiteatre etc): ~ procesul de productie in variate domenii de aetivitate: mestegu- giireasca, oxtractiva, agricultura, eresteres vitelor 5.a.; cireulatia produselor, comertul intern si schimburile cu provin- ciife invecinate si cu restul imperiuly = religia romana oficial (divinitati greco-romane), eultul mortilor, dupa tradifiile italice si provincial-romane, deosebite de cultele eterogene (orientale, celtice, germanice ete); — cultura intelectuald, scrist, literatura. In studiul componentelor social-etnice ale populajiei in pro- vineia Dacia, cereetarea va trebui si urmareased si sa delimiteze deter minind in mod circumstanjiat cei doi factori principali aledtuitori ~ elementul etnie traco-geto-dacie (autohtonii), care poate fi consta- tat printr-o serie de documente precise si concrete: izvoarele istorice serise Gn primul rind cele referitoare la campaniile de cucerire a Da- ciei), reliefurile Columnei lui ‘Traianus, monedole si medaliile, etnonime (triburi) geto-dace in provincie menjionate in Geografia lui Ptolemeu, toponimia Daciei romane, materialul arheologic (in special ceramica din asezirile rurale si din castrele de trupe auxiliare), unele antroponime in inseriptiile locale (din care insi majoritatea erau traco-moesi din sudul Dunarit), Ca dovezi ,,indirecte“ pentru prezenta populatiei geto-dace in interiorul provinciei pot fi considerate si recrutirile, respectiv formarea Gin now a unor unital{ auxiliare (cohortes Dacorum) in timpul lui Aelius Hadrianus si Marcus Aurelius, deci pind in a doua jumitate a secolului al Iblea. De important deosebita este prezenta unor numeroase grupe de ,geto-daci liberi 1a hotarele de est, nord si vest ale provineiel Da- ia, si raporturile lor cu aceasta provincie: — elementele imigrate (eterogene), grupe, indivizi izolati, si culte religioase aduse de acestia, raspindite si impimintenite deopotriva si in PROVINCIA DACIA 27 alte zone ale imperiului; in provincia Dacia se constatd mai mult sau mai putin numeroase elemente imigrate din toate provincitle si conele Iinperiului roman, astfel in primul rind din Italia, Africa de nord-vest, Slispania, Britannia, Gallia, Germania, zona Alpilor, Pannonia, provineii vestice (hedeterminate), Illyria, Dardania, Bosporul cimmerian, Moesia si (racia, Grecia gi in sens mai larg zonele ellenistice, Asia Mici, zonele ‘ene, zonele semite-syriene, Egiptul, ea si numeroase elemente evi- ent imigrate din teritorii necunoscute; in acest amestec social-etnic crebuie avufi in vedere i militarii, unitifile auxitiare cu nume dupa comporifin etnies, precum si cei izolati in cadrul formatiilor militare ale Daciei, sau veteranii care au antroponime ,barbare sau indieafia obirsiei etnic-teritoriale. Ca un corolar al acestei analize integrale a materialului documentar epigrafie si arheologic-figurativ disponibil azi pentru Dacia — material care oricit ar fi ori ar pirea cli este amplu si Variat, nu poate s& infei- seae in chip exhaustiv structura si toate componentele populatiei in provincie — se va obtine un cadru minimal pentru conglomeratul so- cial-etnic, cu amestecul demografic si procesul. de propagare-extensiune a romnanizarii, stabilind elteva aspecte esentiale ca! —elementele ,,romane* din imperiu (cu obirsia etnicd nedetermi- ata), =" raporturile intre diferitele ,mationes* si paturi sociale (in masura in care asemenea ,detalii* pot fi sesizate ori mécar intrevazute din aterialul documentar atit de lacunos si laconie al provinciet carpatice), — limba latina intre provinciali, — ,greeo-orientalii* si idiomul grecese, — populatia traco-geto-daciea, — romanizarea illyrilor si a traco-geto-dacilor, — romanizarea in Dacia carpatied, inclusix i poate in primul rind aportul elementelor militare (ostasi ‘activi sau veterani) la procesul Intreaga organizare si structura social-etnicd si economica a Daciei treble fundamentata.in_egald. masurl pe documentarea epigraficd 3 Totedata pe cea arheologicds adica pe topogratia urheologica a. tntregil Drovinel, peo prezeniare & materialulul arheologie in ansamblul stu, mult mai ‘amdnungit i eircumstaniat decit-apare in Tabula. Imperil Romani, 1, 34 (2068), L 35 (1960), sau in luerdsile monografice anteri- onre asupra deavoltarii asezttilor urbune sau rurale sl « descoperirilor anheologieeepigratice (de ex. OrTrgSote, 1008, bazaté in parte fe ,.te- ertoviul arheotogie*) [storia militar si social-politicd a Daciei in cadrul larg al imperiului in relafiile cu provineiile inveeinate sau mai indepartate, ca si cu Popoarele ,,barbare* din vest si nord-est, in decursul celor 17 decenii de Prezenté oficial romana este foarte putin si laeunos cunoscuta din Citeva stici literare disparate, unele chiar fortuite, din texte epigrafice Si date’ oferite de materiale’ numismatice. In trisiturile lor generale,28 INSCRIPTIILE DACIEI ROMANE t acoste date vor fi Insirate pe scurt, dupa ordinea cronologicé a impiratilor romani si a guvernatorilor provinciei carpatice “, Este stiut ca un itera firese ed seriitorii-istoriografi ai antichitayii romane au consemnat (in Juerari generale, majoritatea pastrate in manuscrise fragmentar, uncle disparute integral si chiar cu nume cu tot) privitor la Dacia’ numai evenimentele co aveau vreo legitura cu persoana imparatului, cu per- sonaje importante ori cu situatia generala a imparatiei. Participarea (prin vexillationes, militari, individual etc.) formatillor stationate in Dacia la acjiuni de campanie ‘in afara provinciei vor trebui sé fie cercetate in cadrul istoriei militare a tuturor unitatilor si comandamentelor provin- ciei carpatice. Sub Ulpius Traianus (9§—117), primul deceniu al istoriei Decie’ este ocupat de organizarea provinciei, asezarea pe baze noi a tuturor iduielilor, a viefii locale, angrenarea teritoriullii in ansamblul impe- riului; guvernatorul provineiei cunoscut in primi ani este D. ‘Terentius Scaurianus. Dintre evenimentele militare este de relevat riseoala iazygi- lor in a. 106—107, potolit& de guvernatorul Pannoniei Inferior, P. Aclius Hadrianus, In a,'112 pe monedele imperiale in loc de Dacia capta* (cuceritd, invinsd) apare inscriptia, simbolizind intre altele pacifiearea si stabilitatea, DACIA AVGVSTI PROVINCIA. Dup& mourtea impara- tului cuceritor si etitor de tard Traianus intervine marea crizé la Dun’ rea de Jos si in Dacia (DacPanninj, p, 35—56), solujionaté de P. Aelius Hadrianus (117138), care izbuteste si restabil situafia disperata si prestigiul puterii romane, prin general energi capabili, ca Tulfus Quadratus Bassus, urmat de’Q. Mareius Turbo, guy nator simultan al Daciei si Pannoniei Inferior, calitate in care infringe si supune pe iazygi si pe dacii liberi din nordul si vestul. provinciei Dacia; erau potoliti de asemenea roxolanii sarmati din teritoriul Munte- nicl, ‘care de fapt este evacuat in majoritate de trupele romane. Se dio noua organizare provinciei carpatice prin_crearea Daciei Infe- Nor, far ,vechea* Dacia din a, 106 este numiti Dacia Superior; intre 120"si 123 din aceasta este detasatd Dacia Porolissensis (supra, p. 20) Imparatul Hadrianus a vizitat in a. 117/8 si 124 Dacia, find onorat cu monumente de colonia Ulpia Traiana Dacica (numit’ acum si Sarmizege- tusa, dup vechea capital a Daciei libere Zermizegetusa, cetatea de Seatin pe un munte ling’ Gridigtea Muneclului); sint ridieate la rang] de municipium Drobeta (Turnu Severin) si Napoca (Cluj). Sistemul de- fensiv este reorganizat, consolidat, dupa riscul prin eare treeuse provin- cia de a fi evacuata la abia un deceniu dupa constituire. Linia politica fu urmati si de succesorul si T. Aclius Antoninus Pius (138—161), a cérui domnie este paci- fied prin excelenta. Dar in partile Daciei se mentioneazi invazii ale dacilor (getilor) liberi: ,,razboaiele provocate de nebunia getilor* (Aclius Aristides, Orat, XXVI'70), pe laa. 143; actiunile din anii 187—158 erau conduse de energicul'M. Statlus Priscus. Se fac mari construetii et si ” Expuner) wsupra Istoriel provinciale a Daclel se afli tn monogratfile citate: Transane (1048), p. 91126, 165167; OR, p. 3645; ViataDR, p. 29-105, 495 —445. Rezumatut de tsi jos este dat In Tinii generale dupa Is¢Rom, I, p. 4750, 31 ReiehsbD, eu foarie pujine adaosurl PROVINCIA DACIA 29 in provincie; uncle eastre sint refficute cu ziduri de piatré (de ex. la Gherla, ala It Pannoniorum, in a. 143); amfiteatrul din Porolissum, de- teriorat de vechime, este refticut in 8, 157 (CIL, TIT 836), In Dacia se adue noi trupe auxiliare, ca de ex. cohors I Cannanefatium din Germania Inferior. Este sigur ci unele detagamente ale unititilor Daciei au parti- cipat Ja actiuni in apropierea granitelor provineiei sau Ja distante mai mari, Drept urmare si rasplati. pentru biruinje asupra dacilor liberi si pentru activitatea pozitiv’, util in legituré cu provineia Dacia, impi- ratul Antoninus poarta si titlul ,Dacicus* (CIL, VIIT 12513, 20424). Paci- ficarea provinciel earpatice si stabilitatea situatiei in aceasté zon€ par si fie indicate si prin faptul ci au fost lsate la vatra numeroase contin- gente din trupele auxiliare (la a. 140 in Dacia Inferior, Dip!D XII; la a, 144 in Dacia Superior, DipID XIV; pe la a. 157 si 158/9 in Dacia Superior, DiplD XV, XVI; Porolissensis, DipID XVID) (ActaMN, IX 1972, p. 483471); ef, DipID XXXa Sub Marcus Aurelius Antoninus (161-180), in primi ani de domnie comuna cu Lucius Verus, se fac in Dacia masive lisdri la vatré din trupele auxiliare (a, 164, Dacia Porolissensis, DipID XVIII—XX1. Dupé campania contra partilor, incepe la 166 razboiul indelungat si greu ey marcomani sarmatii gi alle popoare nesupuse, intre care se aflau desigur 41 geto-deeii liberi din afara provinciel; acjiuni care au afectat profund si Dacia, cel putin zona ef de nord, unde se vor fi des fagurat mai intens atacurile sarmatilor si dacilor, ca si ale germanilor. Pentru consolidaren apirdrii provinciei carpato-dundrene spre nord este adusé aici Jegiunes V Macedonica din Moesia Inferior, iar Dacia in tret mari districte (Porolissensis, Apulensis s1 Malvensis) este pus sub co- manda-guvernatorat al unui legatus augusti de rang consular: legatus rium Daciarum (supra, p. 21). Dintre guvernatorii cei. mai de seami in cele doud decenii sint generalii Sextus Calpurnius Agricola, M. Claudius Fronto, Sextus Cornelius Clemens, personalitaji de seama ale conducerii militare si politice a Imperiului roman. Se pare ef in cursul razboaielor ise ,marcomanice*, barbarii au pitruns in interiorul Daciei provocind distrogeri grave si dezordine: insusi guvernatorul provineiei, M. Claudius Pronto, cade in luptele cu ,barbarii* pe la a, 170, dupi unele succese militare efemere (,post aliquod secunda proclia adversum Germanos et lazyges ad postremum pro r(e)p(ubliea) pugnans ceciderit, CIL, VI 137715, 1098), Sub guvernatorul Cornelius Clemens, prin a, 171172 sit cunoseute misedrile germanilor astingi care au facut incercarea de ‘se aseza in Dacia; dar, refuza{i de comandamentul roman, se indreptar& contra costobocilor traci, pentru a fi la urma infrinti de lacringi. Se pare Ci 0 parte dintre barhari au fost totusi agezati in teritoriul Daciei romane. Un fapt semnificativ este conventia dintre imperia si sarmafii jazygi agezati inte Dundre si isa, ca si la est de acest fluviu, si care au objinut din partea comandamentului roman dreptul exceptional de a face comer} cu sarmatii roxolani traversind teritoriul provinciei carpatice. La sfirgitul domniei lui Marcus Aurelius cei mai remarcabili Buvernatori ai Daciei au fost C. Arrius Antoninus, urmat imediat de30 INSCRIPPIILE DACIEL ROMANE 1 Helvius Pertinax, impiratul roman de mai tirciu (a. 193), atestafi im- preuna pe o inscriptie tegulard-grafit, descoperit& la Malva in Oltenia L, Aurelius Commodus (180192) Inchete pacea cu barbarii si se intoaree de la Dunare la Roma. Importanta, profund semnificativa pentru Dacia apare conditia impusi Veeinilor buri germanici ,de a nu fe stabili si a nu paste turmele lor la mai putin de 7,3 km de’ granifele provinciei* (Cass. Dio, LXXII 3), ca gi supunerea dé eatre guvernatorul Babinionus a unel mnari grape de” 12000 daci liberi (alungati din jocurile lor de alti ,barbari* in. migeare); este posibil ca unii dintre ei Si fi fost agezaji in provineie, Lupie cu’ dacit liberi se mentioneaza in alara Daciel, iar in interiorul provineiei au avut loc migediri si agitatii fale populatiei (,in Dacia imperium eius recusantibus provineialibus*, HistAug). ‘Sub, Septimius Severus (193-211), Dacia cunoaste o stabilitate mai indelungaté, economia ia avint, viafa urband este infloritoare, se ridied la rangul'de municipium Potaissa, Porolissum, posibil si Dierna, Tibiscum siAmpelum. La Apulum se ‘deosebesc doud orage: colonia Aurelia (sub Marcus Aurelius) si municipium Septimium (cu numele dupa impiratul Severus); apoi Drobeta si Potaissa sint ficute coloniae. Siste- mul defensiv al provinciei este consolidat, fijnd_probabil ‘organi vata si linia aumiti_ limes ‘Tra nus*. Imparatul apare onorat in riuimeroase mmonumente epigrafice singur sau impreund cu cei doi fii ai sai (Caracalla gi Geta) * M. Aurelius Antoninus Caracalla (@11—217), ajuns singur su- veran, dupa asusinarea fratelui su P. Septimius Geta, ‘continua opera de consolidare la castre, drumuri gi alte Iuerari de construetie, venind per~ sonal in Dacia la a. 213 (sau 214), unde trateaz cu dacii liberi, Iuind ostateci de la ei; intervine in conflictele dintre vandali si marcomani, Tmpfratul este onorat prin numeroase monumente epigrafice si sculptu- rale, ca gi mama sa imparateasa Iulia Domna, si menjionat in inscriptii de cladiri (mai ales la castre de unitati auxiliare: Porolissum, Inlaceni etc), cu statui (la Buciumi-Sélaj 5.a). Popularitatea lui in rindul trupet este ridicata mai ales prin sporirea Soldei (stipendium) de la 500 la 750 Genati anual pentru ostasii legionari si in masurd corespunzaitoare pentru auxiliari si aite formatil, de gard’, escorta si jandarmerie. Tn anit de dupa Caracalla, stabilitatea si chiar prosperitatea provinciei se meni fn general, eu toate schimbiirile de domnie la scurte intervale: Macri- nus (217-218), Elagabal (218229), iar sub syrianul WD, Tudor, Nouvetles données épigraphiques relatives 4 C. Arrius Antoninus, conmularis Declae et Dalmatiae, et a P. Helvlus Pertindx, consularis Dacia, in Revue des studes sud-cot européennes, Bucurestl, XI, 1978, p, 415422, Cf L, Balla, Parti in Pertinacem, propos du. promicr séjour de P. Helutus Pertinax en Dacie, ta Acta Classiea Univ. Seient. Debrecen, VII, 1971, p. 79—T6. Datla La A Severusois es Décla, in Debrecen” Déri Mizeum évkimyve, 1969-1870 1972), p. 8106; Acta Classica Univ. Scient. Debrecen, VI, 1970, p. GI—09.,A. Bitley, Septimiuy Severus, The African Emperor, Londra, 19 SN wodor, “Fmplratul Caracalla in. Dacia, In MemD, 'p. )ampla expuc ere ca’ bibliografle bogala, dar ignoreaz (sau nil cteaza, considerind-o Iipsita Ge interes peneru prezenta ul ,Caracatla in Dacia") inscriptia din. castral Bueiurat (Salayy atestind “ridiearea nei" statu Imparatulul de catre unitatea auxitiars de Sic Cohors if Nervia Brittonum miliaria Antoniniana (SCIV, X 1969, p, 311 annEp, 1960, 361). PROVINCIA DACTA at M, Aurelius Severus Alexander (222—235) intre inovatiile mai de seama in provineia Dacia este organizarea in forme noi @ »paria- jmentului* provineial (concilium Daciarum trium; ef. ActaMN, IIT 1966, p. 153-170, C, Daicovieiu, ,Severus Alexander si provincia Dacia“). C. Iuliug. Maximinus (Thrax, 235—238) poartd lupte grele cu dacii liberi si cu sarmafii (Dacicus, Sarmaticus, Germanicus). In preajma Daciei apar in acesti ani noi inamici ai imperiului: gepizil, carpit aliati cca gotii, care-si indreapta atucurile mai ales spre Moesia si ‘Thracia, {ara SA ocoleascd insi cu totul provincia carpatieé. Dintre lucririle de’ con- Structii organizate de Maximinus Thrax in Dacia este de mentionat repa- area goselei dintre Zutoru (Optatiana) si Bologa (miliarul de linga ‘Almagu Mare, a. 236, CIL, II 8060, disparut; ActaMN, V 1968, p. 152); citeva texte epigrafice il onoreazi si in Dacia pe impiiratul traco-roman in cursul scurtei sale domnii de abia tref ani ‘Sub M. Antonius Gordianus (238—244), atacurile barbare se in- ensified, 0 coalitie puternics loveste imperiul in Moesia si Dacia (dar nu este deloe sigur ci tezaureie monetare ascunse in acesti ani au vreo legitura direct& ca de la cauza la efect cu atacurile carpilor, gotilor 5.2., cum este interpretat de multi numismafi fenomenul ascunderii de te- zauire). Multe dedicafii impiratului in Dacia araté popularitatea si chiar “cultul imperial organizat de autoritati (ef. de ex. ActaMN, V 1968, p. 457459), M, Julius Philippus (Arabs, 244—249) a avut de purtat grele lupte cut carpi la Dundre, biruindu-i in a, 247, lings castellum. Carporum, poate prin. estul provinciei Dacia: ,,Victoria Carpica* pe monede $i. titlul \Carpicus Maximus* luat de cétre imparat © Sub presiunea si loviturile eestor barbari traci si ale altor elemente coalizate contra imperiului, se pare ci armata Daciei Inferior (Malvensis) a fost nevoité s& abandoneze linia avansati de aparare Ja est de Olt, asa-numitul limes Transa’uta~

S-ar putea să vă placă și

• Maiorescu

  

  Document67 pagini

  Maiorescu

  Anghelescu Calin Dan

  Încă nu există evaluări
• Yukio Mishima - Sete de Iubire PDF

  

  Document163 pagini

  Yukio Mishima - Sete de Iubire PDF

  Alice Conac

  100% (5)
• Pr. Dan Bădulescu Vrăjitorie În Haine Moderne: Radiestezia

  

  Document4 pagini

  Pr. Dan Bădulescu Vrăjitorie În Haine Moderne: Radiestezia

  Dan Constantin

  50% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Suport Curs Pentru Istorie Moderna Si Contemporana

  

  Document73 pagini

  Suport Curs Pentru Istorie Moderna Si Contemporana

  CristinaSiminovici94

  Încă nu există evaluări
• Heraclit Din Efes - Curs

  

  Document13 pagini

  Heraclit Din Efes - Curs

  cosmindum4781

  100% (1)
• Cerul Şi Cosmosul În Hexaimeronul" Sfântului Vasile Cel Mare

  

  Document45 pagini

  Cerul Şi Cosmosul În Hexaimeronul" Sfântului Vasile Cel Mare

  Moraru Mihăiţă

  50% (2)
• Figurile de Stil

  

  Document5 pagini

  Figurile de Stil

  Banceu Cosmin

  0% (1)
• Sfântul Nicolae Cabasila

  

  Document9 pagini

  Sfântul Nicolae Cabasila

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Ibor Iii.1

  

  Document33 pagini

  Ibor Iii.1

  ssmecherilor788541

  Încă nu există evaluări
• 20 Buda

  

  Document6 pagini

  20 Buda

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Criza Spirituala Moderna Si Cauzele Ei PDF

  

  Document33 pagini

  Criza Spirituala Moderna Si Cauzele Ei PDF

  MihaiCionca

  Încă nu există evaluări
• Ciocian Maria Nicoleta Rezumat Romana

  

  Document10 pagini

  Ciocian Maria Nicoleta Rezumat Romana

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• 12.fisa Postului

  

  Document5 pagini

  12.fisa Postului

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Ierom Dr. Nectaire Petre

  

  Document2 pagini

  Ierom Dr. Nectaire Petre

  Florinel Veronel Raducan

  Încă nu există evaluări
• Sf. Iustin Popovici - Biserica Si Statul

  

  Document43 pagini

  Sf. Iustin Popovici - Biserica Si Statul

  Maksim Munteanu

  Încă nu există evaluări
• Curriculumvitae Streza Ciprian

  

  Document2 pagini

  Curriculumvitae Streza Ciprian

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Ambrozie, Despre Buna M

  

  Document18 pagini

  Ambrozie, Despre Buna M

  kyomariko

  Încă nu există evaluări
• Palama Text1

  

  Document0 pagini

  Palama Text1

  Dodoria

  Încă nu există evaluări
• Stilistica

  

  Document45 pagini

  Stilistica

  Maria C.

  Încă nu există evaluări
• VI 2 Terian

  

  Document7 pagini

  VI 2 Terian

  teodora

  Încă nu există evaluări
• BDD V162

  

  Document10 pagini

  BDD V162

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Progr Anal Gordon Greaca Past An II 2013-2014

  

  Document2 pagini

  Progr Anal Gordon Greaca Past An II 2013-2014

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Arhiepiscopia Dunării de Jos

  

  Document7 pagini

  Arhiepiscopia Dunării de Jos

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Istoria Romanilor in Chipuri Si Icoane

  

  Document0 pagini

  Istoria Romanilor in Chipuri Si Icoane

  Chiriac Mihai

  Încă nu există evaluări
• Despre Smerenie Și Suras

  

  Document3 pagini

  Despre Smerenie Și Suras

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Mirsanu On Purgatory, 13th C. (Studii Teologice 4-2008)

  

  Document19 pagini

  Mirsanu On Purgatory, 13th C. (Studii Teologice 4-2008)

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Expresii Latinesti in Aparatul Critic

  

  Document3 pagini

  Expresii Latinesti in Aparatul Critic

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Metodologia Cercetării Ştiinţifice

  

  Document2 pagini

  Metodologia Cercetării Ştiinţifice

  marikokyo

  Încă nu există evaluări
• Vocabular Minimal Crestin

  

  Document2 pagini

  Vocabular Minimal Crestin

  Gogu Postasu

  Încă nu există evaluări
• Programa Analitica MTL I, 1

  

  Document4 pagini

  Programa Analitica MTL I, 1

  marikokyo

  Încă nu există evaluări