AS PRINC TAMAS SIMONA

Educatia sanitara pentru prevenirea bolilor psihice

-

igiena sarcinii
o a se evita traumele psihice
o stari tensionale
o alcoolul
o tutunul
asigurarea unui climat familial cald
abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente
asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la
locul de munca
informarea tinerilor casatoriti asupra cerintelor vietii de familie
orientarea profesionala conform aptitudinilor si dorintelor
individului
pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente in viata
o pensionarea
o menopauza
evitarea surmenajului psihic
pentru evitarea starilor depresive
a sentimentului de inutilitate
a starii de nervozitate
regim de viata echilibrat
o alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus
o activitate reconfortanta
evitarea consumului de
o droguri,
o alcool,
o condimente,
o cafea in exces
tratarea precoce a afectiunilor organice
o endocrine
o metabolice
o renale
o cardiace
o neurologice
Evaluarea functiilor psihice

nivel de constienta
o un pacient constient raspunde promt la intrebari si percepe
ceea ce se intimpla in jurul sau

AS PRINC TAMAS SIMONA

o pe masura ce constienta se diminueaza, este mai putin

capabil de a se concentra
o pentru evaluarea nivelului de constienta se poate utiliza
scara Glasgow
scara Glasgow
Semne
Raspuns
Ochi
Deschidere spontana
Deschidere la comanda verbala
Deschidere la stimulare
dureroasa
Fara raspuns
Raspuns Orientat + conversatie
verbal
Dezorientat + conversatie
Cuvinte neadecvate
Sunete neinteligibile
Fara raspuns
Raspuns Raspuns la comanda
motor
Raspuns la stimuli durerosi

1
5
4
3
2
1
6
5

Retragere la stimuli durerosi

Retragere de decorticare
(flexia membrului superior si
hiperextensia membrului
inferior)
Postura de decerebrare
(hiperextensia membrelor)
Fara raspuns

Scor total

Scorul normal = 14-15

coma
-

Scor
4
3
2

2
1
3
15

Scorul 7 = stare de

comportament si infatisare
o se vor observa atitudinile si reactile pacientului in timpul
examenului fizic
o aspectul sau reflecta modul cu care se percepe

AS PRINC TAMAS SIMONA

vorbire, limbaj
o se va cere pacientului sa numeasca obiecte care ii sunt
aratate si sa citeasca cu voce tare fraza simple
capacitatea de a intelege si rezolva probleme prin teste si
convorbiri
orientare sa redea corect locul unde se afla, de cind, data
prezenta
invatare sa demonstreze modul de efectuare a igienei cavitatii
bucale
memorie imediata, recenta, trecuta
o se va cere sa repete o serie de numere, crescind progresiv
numarul cifrelor
o se va cere sa isi aminteasca evenimente produse in ziua
respectiva
o se va cere sa numeasca antecedente medicale sau
familiale, sa-si spuna data nasterii
gindirea se va cere sa interpreteze fraze simple, sau sa le
explice
judecata va fi pus sa explice ce va face in anumite situatii
functia senzoriala si de perceptie
o se vor oferi diversi stimuli luminosi, auditivi, olfactivi,
tactili si se va observa modul de reactie
afectivitate prin observarea pacientului daca e trist, anxios,
agresiv
FACTORI DE RISC
(circumstante de aparitie)

conditii nefavorabile ale medilului extern

factori genetici
afectiuni in timpul sarcinii lues, rubeola
traumatisme obstetricale
traumatisme si infectii care produc leziuni ale creierului
stari conflictuale, tensionate in familie, la locul de munca

AS PRINC TAMAS SIMONA

evenimente pe parcursul vietii

profesii cu responsabilitate crescuta, desfasurate in zgomot si
incordare psihica
surmenaj intelectual
perioade critice ale vietii
boli metabolice endocrine, neurologice, infectioase, intoxicatii
ore de somn insuficiente
consum de alcool, droguri
SEMNE SI SIMPTOME
(manifestari de dependenta)

tulburari
o ale starii de constienta
nu reactioneaza la stimuli
reactineaza doar prin aplicarea diversilor stimuli
asupra sa
manifesta dezinteres fata de lumea exterioara
intelege cu dificultate ce se intimpla in jurul sau
este dezorientat
este confuz
Aceste manifestari difera in functie de gradul alterarii constientei
- Somnolenta
- Obnubilare
- Sopor
- Coma
o de perceptie
hiperestezie - sensibilitate exagerata
hipoestezie sensibilitate scazuta
iluzii
halucinatii
auditive
tactile
olfactive
-

AS PRINC TAMAS SIMONA

o de gindire
idei delirante legate de persoana sa sau de mediul
inconjurator

fuga de idei isterie, manie

idei prevalente nevroze, psihopatii
idei obsesive stari de depresie, nevroze
lipsa coerentei in vorbire
oprire brusca in timpul expunerii
o de memorie
hipoamnezia
amnezia
o ale dispozitiei
depresie

AS PRINC TAMAS SIMONA

euforie nejustificata, cu un comportament agitat,

haotic
stare de spirit schimbatoare
o afective
furie

agresivitate
violenta
apatie
labilitate emotionala
o de vointa
dificultate in luarea unor decizii
activitati nefinalizate
insusirea cu usurinta a convingerilor celor din jur
o de activitate
diminuarea sau accelerarea miscarilor
epuizare rapida dupa activitati relativ usoare
efectuarea mai multor activitati in acelasi timp
agitatie psihomotorie

AS PRINC TAMAS SIMONA

catatonie, catalepsie
negativism

cleptomanie
piromanie
stereotipie
o de comunicare
logoree
mutism
bilbiala
eroare verbala
utilizarea unui ton prea ridicat sau prea monoton
graforee
refuzul scrisului
deficiente de caligrafie
o de comportament instinctual
exagerare sau diminuarea instinctului alimentar
perversiuni sexuale
exagerarea sau scaderea instinctului matern
o organice
abuz de alcool
abuz de droguri

AS PRINC TAMAS SIMONA

diminuarea instinctului de conservare

o tentativa de autoagresiune
o suicid

tulburari organice
o creier
o cord
o ficat
o rinichi

IMPORTANT
- dupa aprecierea functiilor psihice , se vor culege informatii
referitoare la
o habitat
o familie
o loc de munca
o starea de igiena
o comportament in trecut
o modul de dezvoltare a personalitatii
o starea morfo-functionala a diferitelor organe si aparate
- pentru a putea obtine informatii pertinente, in timpul interviului
este necesar sa se cistige increderea pacientului prin
o ascultare atenta
o examinare fara prezenta altor persoane
o utilizarea unui vocabular accesibil
o evitarea comentarilor fata de pacient
o neitreruperea expunerii
- examinari paraclinice
o radiologice
radiografie craniana
arteriografie
CT
mielografie
o EEG
o Examen genetic

AS PRINC TAMAS SIMONA

Examinari citogenetice
Cariotip
Testul BARR
Examinari morfologice
Dermatogifele palmare
o Examinari de laborator
Singe
VSH
Glicemie
Uree, acid uric, creatinina
Colesterol
Probe de disproteinemie
VDRL
Urina
Sumar
LCR
o Examen psihologic
Teste de personalitate
Teste de investigare a atentiei si memoriei

PROBLEMELE PACIENTULUI

alterarea nutritiei deficit (actuala sau potentiala)

o cauze
refuz de alimentatie psihoze
aport insuficient fata de necesitati agitatie
psihomotorie
anorexie nervoasa tulburari nevrotice

AS PRINC TAMAS SIMONA

10

alterarea nutritiei exces (actuala sau potentiala)

o cauze
aport excesiv fata de necesitati comportament
maniacal, bulemie nervoasa

diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene

o cauze
stare depresiva
comportament psihotic
comportament maniacal

alterarea respiratiei - dispnee

o cauze
anxietate
tulburari nevrotice
potential de alterare a integritatii fizice suicid,
autotraumatizare
o cauze
depresie
stare maniacala
comportament psihotic
dementa

AS PRINC TAMAS SIMONA

11

alterarea comunicarii prezenta ideileror delirante

o cauze
halucinatii
agitatie psihomotorie
alterarea somnului insomnie, nevoie redusa de somn
o cauze
depresie
comportament maniacal
deficit de autoingrijire
o cauze
agitatie psihomotorie
dementa
comportament psihotic
anxietate
o cauze
incapacitate de adaptare la mediu
dificultate de exprimare a nevoilor
stres excesiv

OBIECTIVE
-

vizeaza
o linistirea pacientului
o diminuarea manifestarilor comportamentale
o asigurarea unui aport in functie de necesitati
o asigurarea unui somn corespunzator cantitativ si calitativ
o prevenirea accidentarii
o prevenirea complicatiilor imobilizarii voluntare
o redobindirea interesului pentru desfasurarea unor activitati
o reluarea relatiilor interpersonale

AS PRINC TAMAS SIMONA

12

INTERVENTII
-

asigurarea microclimatului corespunzator

o sa se ofere siguranta
o camera linistita, saloane comune, spatioase, bine aerisite
o conditie esentiala - evitarea aglomerarii
o pentru cei agresivi vor sta in camere izolate
o pentru cei care nu trebuie sa stea in pat camere de zi
o usile vor sta deschise deoarece cele inchise irita
o incaperile anexe si colturile de coridoare vor fi bine
luminate atit ziua cit si noaptea
o temperatura optima
o posibilitati de a asigura semiobscuritatea pentru cei care
trebuie sa stea in liniste
o mobilierul trebuie sa fie din material greu , fara unghiuri
ascutite
ingrijiri generale
o inca de la internare adaptarea unui comportament
adecvat fata de obsesile bolnavului
o predarea obiectelor taioase se va face cu mult tact
o in caz de nevoie se va face sedare medicamentoasa cu
avizul medicului
o cu ocazia pregatirii la internare asistenta va verifica
eventualele hematoame, lovituri sau leziuni pe tegumente
, iar daca acestea exista va anunta medicul
o inainte de a fi dus in salon va mai fi inca odata controlat
pentru a nu avea obiecte taioase
la narcomani trebuie sa fie controlati in rect
o bolnavul trebuie ajutat sa isi satisfaca nevoile personale
o exemplu bolnavul depresiv se retrage si se izoleaza de
realitate, adesea nu este in stare sa isi satisfaca nici macar
masurile de igiena corporala si eventual refuza si
alimentatia
o numerosi bolnavi au ginduri de sinucidere si adesea fac
tentative in aceasta directie
utilizarea comunicarii terapeutice
o mesajul verbal sa fie clar
o pacientul
sa fie ascultat atent
sa fie lasat sa isi exprime sentimentele
sa spuna ce il preocupa
sa fie incurajat pentru comunicare cu altii
o sa se mentina pacientul la subiectul discutiei

AS PRINC TAMAS SIMONA

13

o daca nu vrea sa vorbeasca , i se va oferi alt moment

o in timpul , se va tine cont de starea pacientului
orientarea permanenta in timp si spatiu
supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia
unor modificari de comportament sau modificari fiziologice
o crearea starilor de agresiune in relatia cu ceilalti
o aparitia intentiilor de agresiune sau a tentativelor de suicid
o aparitia starii de depresie
o tulburari digestive, varsaturi, constipatie
asigurarea alimentatiei
o nu au nevoie de un regim special, doar daca sufera de
anumite boli
o trebuie sa fie normocalorice, cu multe fructe, legume si
preparate de lapte
o in functie de necesitati si preferintele pacientului
o se va stimula apetitul
o se vor oferi cantitati mici de alimente, la intervale scurte
de timp
o in caz de agitatie psihomotorie , se va recurge la
alimentatie prin sonda
o in caz de refuz alimentar , se utilizeaza alimentatia
parenterala
o se vor corecta carentele vitaminice
o depresivii sunt predispusi la constipatie, trebuie rezolvata
aceasta problema pe cale dietetica , doar in caz de esec se
va recurge la clisma evacuatorie, nu se administreaza
purgative
o cei cu denutritie inaintata aport caloric ridicat
o cei tratati cu inhibitori de monoaminooxidaze (iproniazid,
nialamida si toloxaton) se interzice consumul de carne,
drojdie, peste afumat, vinat, iar la externare sa nu
consume vin rosu si bere
o cei care refuza alimentatia sau cei inapetenti alimentarea
se va face prin alimentatie pasiva, eventual cu lingurita
in unele cazuri se administreaza inainte 6-8-10 ui de
insulina care prin hipoglicemia provocata
declanseaza actul alimentatiei plus perfuzie
intravenoasa
daca nici acestea nu dau rezultate se recurge la
alimentatie artificiala pe sonda, aceasta va fi scoasa
dupa fiecare masa si reintrodusa la urmatoarea
supravegherea somnului in vederea asigurarii perioadelor de
repaus neconfortanat

AS PRINC TAMAS SIMONA

14

o nu va fi lasat in timpul zilei sa se odihneasca prea mult

timp
o la nevoie , i se va administra medicamentele prescrise de
medic si se va urmari efectul terapeutic al acestora
o se vor afla de la pacient motivele nelinistii din timpul noptii
o vor fi inlaturati factorii iritanti
asigurarea ingrijirilor igienice
o se va stimula pacientul sa se spele, sa se imbrace,
acordindu-se timp suficient
o va fi indrumat in efectuarea ingrijirilor igienice, la nevoie
va fi ajutat
o se va schimba lenjeria de pat si de corp ori de cite ori este
nevoie
in caz de agitatie psihomotorie
o imobilizarea pacientului manuala, cu cearceafuri, chingi
o montarea de aparatori sau plase pe lateralele patului
o protejarea impotriva lezarii prin asezarea de paturi, perne
in jurul bolnavului
o hidratarea pacientului tinind cont de pierderile de lichide
prin transpiratie, tahipnee
stimularea pacientului pacientului in efectuarea unor activitati
o se va stabili un program de activitati agreate de pacient,
pentru a preveni plictiseala
o activitatea va fi dozata conform cu posibilitatile pacientului
o se vor evita elementele competitionale in activitate
o se va incepe cu activitati individuale, apoi treptat se va
trece la activitati in grup
o pacientul va fi recompensat cu laude
prevenirea izolarii prin stimularea relatilor interpersonale
o organizarea de activitati recreative in grup
o sa se intervina atunci cind pacientul are senzatia ca nu
este acceptat de ceilalti pacienti
in caz de agresivitate, cind pacientul devine periculos pentru el
si pentru ceilalti pacienti
o Identitatea cauzei care a determinat schimbarea
comportamentului
o Au tendinte de a comite agresiuni
o Linistirea pacientului
o Izolarea temporara, daca situatia devine amenintatoare
o Asistenta nu poate parasi salonul doar daca supravegherea
e preluata de alta asistenta
Urmarirea functiilor vitale si vegetative
o Puls, T.A., temperatura, respiratie
o Pierderile de lichide prin diureza, transpiratii, tahipnee

AS PRINC TAMAS SIMONA

15

o Tranzitul intestinal combaterea constipatiei

Aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
voluntare escare, hipotensiune ortostatica, constipatie,
tromboflebite
Participarea la masurile terapeutice aplicate
o Insulinoterapie
o Soc electric
o Somnoterapie
o Psihoterapie individuala, in grup, meloterapie, ergoterapie
Administrarea tratamentului medicamentos neuroleptice,
antidepresive, tranchilizante, hipnotice
o Se va explica pacientului necesitatea tratamentului si
cooperarii
o Se va manifesta rabdare si blindete
o Se va urmari daca pacientul ia tratamentul oral pot stoca
medicamente in scop suicidar
Mentinerea legaturii cu familia
o Incurajerea familiei pentru a se implica in suportul
emotional de a vizita pacientul

ATENTIE!!!!!!
Ingrijirile vor fi diferentiate in functie de comportamentul
pacientului anxios, depresiv, maniacal, psihotic
INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT
ANXIOS
-

masuri generale
o calm
o control
o nu se lasa pacientul singur
o comunicarea cu pacientul anxios trebuie sa fie
scurta
concisa
pe ton calm
o se indeparteaza factorii ce determina anxietatea
medicatie
observarea efectelor secundare
cauza care provoaca anxietatea
incercarea indepartarii cauzei
o sa invatam pacientul sa isi exprime emotiile
o sa aratam pacientului ca il intelegem\observatiile
anxiosului se fac personal si direct , nu in public

AS PRINC TAMAS SIMONA

16

o
o
o
o
o

se evita sa se intre in controverse

se incearca cistigarea increderii pacientului
stimularea pacientului sa intre in activitatile sectiei
observatiile legate de pacient sa discuta in grup
asistentele nu au voie sa aibe antipatii

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

DEPRESIE PSIHICA
-

se manifesta
o indiferenta afectiva
o izolare de anturaj
o tristete profunda
o anxietate, astenie, adinamie, akinezie
o vorbeste lent
o atentia e dispersata
o prezinta aspectul unui om descurajat
o poate avea tentative de sinucidere
ingrijiri acordate
o asistenta
sa se manifeste cu obiectivitate si compasiune
sa supravegheze durata somnului si sa anunte
medicul daca o considera insuficienta
sa ajute bolnavul la efectuarea toaletei de dimineata
si la mentinerea igienei corporale
daca la mesele obisnuite nu consuma cantitati
suficiente de alimente , trebuie sa l incurajeze la
consumul caloriilor necesare intre mese
trebuie sa il ajute la alcatuirea unui plan de viitor,
prin aceasta il impiedica la retragerea in singuratate
orice activitate , cit de minimala , pe care o observa
la bolnav sa o aprecieze pozitiv
sa caute sa petreaca cit mai mult timp cu bolnavul si
sa-l incurajeze pentru concretizarea si formularea
temerilor si obsesiilor care il framinta

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

CONFUZIE MINTALA
-

se manifesta
o prin deficit de atentie si memorie
o dezorientare in timp si spatiu

AS PRINC TAMAS SIMONA

17

o imagini si idei estompate

o somnolenta, dar cu perioade de agitatie psihomotrica
ingrijiri acordate de asistenta
o sa informeze bolnavul frevent si in mod regulat despre
realitatiile din jurul lui, unde se afla, in ce localitate, ce zi
este, cit este ora, etc
o sa fie atenta la halucinatiile bolnavului
o sa atentioneze si sa ajute bolnavul la intervale obisnuite sa
iasa la toaleta
o sa il ajute la asigurarea igienei corporale
o sa supravegheze obiceiurile alimentare, sa insiste la
consumul cantitatilor necesare de alimente si lichide
o sa incurajeze si sa ajute la panificarea activitatilor zilnice
o sa ajute la gimnastica sau plimbari pe coridor
o daca starea se amelioreaza sa-l incurajeze la activitati mai
multe

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

HIPERACTIVITATE
-

se manifesta adesea sub forma accesului maniacal

o este bine dispus
o alearga
o danseaza
o este preocupat in permanenta de o activitate ineficienta
o in cadrul acestei stari pot apare perioade de furie, cind
devine agresiv, refuza mincarea si nu doarme
ingrijiri acordate de asistenta
o intrucit accesul de furie poate fi declansat de excitanti
externi in momente si imprejurari imprevizibile asistenta
trebuie sa asigure un anturaj ferit de excitatii inutile
o sa evite orice activitate fata de care el nu manifesta
dorinta de cooperare
o sa fie atenta la semnele de oboseala fizica si sa-i propuna
scurte pauze de odihna
o sa evite activitatiile care pretind concetrare durabila
o sa il indemne la consumul cantitatilor mai mari de alimente
si lichide
o sa supravegheze ritmicitatea normala evacuarilor
o sa indemne la repausuri repetate in cursul zilei
o sa supravegheze somnul de noapte

AS PRINC TAMAS SIMONA

18

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

PARANOIA
-

se manifesta printr-o gindire nerealista

o cu idei fixe de persecutie sau de grandoare

o apare de obicei la indivizi care au tendinta de

autoapreciere exagerata
o sunt neincrezatori, egocentrici
o au comportament imprevizibil cu atitudini de ostilitate si
agresiune
ingrijirile asistentei
o asistenta trebuie sa impiedice autoizolarea
o sa fie consecventa la indeplinirea programului activitatii
zilnice
o sa fie constienta de faptul ca bolnavul considera
majoritatea celorlalti bolnavi ca dusmanii lui personali
o sa evite orice situatie care ar putea da nastere la suspiciuni
inutile din partea bolnavului
o cu persoanele din jur sa discute cu voce obisnuita , sa fie
auzita si de bolnav
o sa evite comunicarile soptite cu o terta persoana
o sa manifeste o atutudine intelegatoare daca bolnavul
utilizeaza un limbaj neadecvat
o sa nu forteze consumarea alimentelor refuzate de bolnavi

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

DELIR ALCOOLIC
-

este o manifestare psihotica a alcoolismului cronic

o forma acuta apare in cursul consumului de alcool sub
forma unor idei da persecutie, suspiciuni, gelozie, sub
influienta carora bolnavul poate comite crime sau
automutilari

AS PRINC TAMAS SIMONA

19

o forma acuta apare la revocarea brusca a consumului de

alcool, de obicei noaptea

o bolnavul devine nelinistit

o prezinta agitatie psihomotorie, tremuraturi, halucinatii
o se poate intimpla ca sa aibe un comportament normal la
inceput si abia dupa o abstinenta de 2-3 zile sa se
manifeste semnele delirului alcoolic
o se trezeste noaptea cu manifestari psihice

MANIFESTARILE DELIRUM TREMENS

o Tremor generalizat
o Transpiratii profunze
o Greata, varsaturi incoercibile
o Oscilatii tensionale colaps
o Semne de deshidratare
o Dezechilibru hidroelectrolitic si acidobazic
o Febra de tip central sau complicatii infectioase
(bronhopneumonie)
o Psihic cu stare de confuzie
o Specific halucinatii vizuale, tactile

AS PRINC TAMAS SIMONA

20

o Continutul halucinatilor vizuale e mai ales de tip animalier

care ataca pacientul
o Starea se accentueaza vesperal, nocturn, dureaza 24 ore
1 saptamina, apoi revine la starea de constienta
ingrijirile asistentei
o asistenta trebuie sa recunoasca semnele precoce ale
abstinentei de alcool
o ingrijirea acestor bolnavi nu gaseste in totdeauna destula
intelegere de la apartinatori si prieteni
o asistenta trebuie sa lamureasca vizitatorii sa nu introduca
bauturi alcolice in spital
o pachetele trimise vor fi controlate si bolnavul va fi instiitat
de aceasta
o in cazul in care ajung in delirum tremens , trebuie evitata
traumatizarea, sau tentativele de sinucidere
o imobilizarea cu forta a bolnavului se va face numai
temporar si aceasta cu aprobarea medicului

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

ISTERIE
-

esteo nevroza care se manifesta prin crize emotive exagerate

o tendinta la dramatizare
o care imita functional, artificial, uneori grotesc o boala
organica crize convulsive, pareze, paralizii, anestezii
locale, surditate, cecitate
o diagnosticul la bolnavii cunoscuti este usor, mai greu e la
cei care nu sunt cunocuti, diferentierea e greu de facut,
dar odata diagnosticati, trebuie izolati
ingrijiri acordate
o in timpul crizei se adopta o atitudine autoritara
o este un bolnav slab, care pe orice cale vrea sa obtina
atentie, caldura

INGRIJIREA SI COMPORTAMENTUL IN PREZENTA UNUI PACIENT CU

DEMENTA
-

este reducerea progresiva a capacitatii intelectuale a memoriei, a

capacitatii de gindire abstracta
o dezorientare in timp si spatiu
o confuzia persoanelor cunoscute si apropiate
ingrijiri acordate
o in functie de gradul de inaintare al dementei

AS PRINC TAMAS SIMONA

21

o se poate ajunge pina la imbracarea, dezbracarea si

alimentarea bolnavului
o se iau masuri de linistire si ameliorare a starii lor
o o atitidine ostila sau de indiferenta fata de bolnav
manifestata prin desconsiderarea afirmatiilor sau
pretentiilor bolnavului, prin dezacordul fata de acuzele si
modul de gindire al celor ingrijiti, prin frinarea lor de asi
exprima ideile in cursul convorbirilor , prin inundarea lor cu
sfaturi, prin dorinta de a-i lamuri cu orice pret asupra
ideilor proprii privind modul cum ar trebui sa se comporte ,
intrerupe orice relatie cu bolnavul care se retrage si nu mai
poate fi influientat nici dupa schimbarea atitudinii
personalului fata de el
PLAN DE INGRIJIRE PENTRU PACIENTII CU UN
COMPORTAMENT DEPRESIV
PROBLEMA DE
SCOPURILE
INGRIJIRE
INGRIJIRII
1. consuma pacientul Pacientul trebuie sa
suficient lichid si
consume destul
hrana sau deloc?
lichid si hrana,
Ceea ce ar putea
greutatea corpului
duce la pericolul de
este stabila,
slabire a organismului
prevenindu-se
sau de pierdere in
slabirea corpului
greutate

2. pacientul este
constipat

AS PRINC TAMAS SIMONA

Pacientul are un
model de defecare

ACTIUNEA DE
INGRIJIRE
Sa se ofere
pacientului cantitati
mici de mai multe
ori pe zi
Sa servesti pe cit
posibil mesele
impreuna cu
pacientul
Sa menti pe cit
posibil echilibru la
mincare si bautura
Sa inventariezi
dorintele pacientului
Sa controlezi
saptaminal
greutatea corpului
Sa se apeleze la
nevoie la dietetician
Totul sa se
organizeze intr-un
program structurat
zilnic
Sa intrebi pacientul
de urina si scaun
Sa menti o lista a

22

3. pacientul are o
gura uscata si
senzatie de sete

Pacientul bea
suficient si-si
clateste gura
regulat, ceea ce
face sa nu mai aiba
gura uscata si
senzatie de sete

4. pacientul nu este
de loc sau aproape
de loc in stare sa
se ingrijeasca
igienic

Pacientul este in
stare sa se
ingrijeasca igienic,
adica sa se spele
zilnic, sa se
imbrace cu haine
curate

5. pacientul are
probleme cu
somnul, adoarme
greu, doarme
agitat, se scoala
devreme, pentru ca
sta mult in pat in
timpul zilei sau
este prizonierul
propriilor stari
depresive
6. pacientul este
agitat pentru ca
este hartuit de
ginduri si
sentimente
depresive

Pacientul are un
astfel de ritm de
zi/noapte incit este
vorba de un
echilibru intre
activitate si odihna

AS PRINC TAMAS SIMONA

Pacientul se poate
concentra asupra
activitatilor sale si
este in stare sa isi
manifeste
sentimentele si
ideile depresive

defecarii
Nu trebuie lasat sa
stea toata ziua in
pat
Sa se ofere
suficienta miscare
Sa se ofere laxativ la
nevoie
Sa se creeze conditii
ca pacientul sa
poata sa- si
clateasca gura si sa
bea
Sa se ofere
pacientullui in mod
regulat de baut si sa
fie stimulat sa bea
Pacientul sa fie
stimulat zilnic sa se
spele/imbrace
Sa se foloseasca
timp suficient pentru
aceasta
Preintimpina
tensiunile
Nu il lasa sa stea
prea mult in pat
Apeleaza la nevoie si
la alte terapii
Pacientul primeste
deseori somnifere ,
ai grija sa le ia si
observa si efectul

Sa se indrume
pacientul in mod
structurat in
activitatile sale
zilnice
Sa se stabileasca un
contact cu pacientul
prin intreprindeea

23

7. pacientul are
idei de sinucidere
spunind ca vrea sa
isi ia viata. Nu este
nevoie ca pacientul
sa exprime aceasta
intentie
intotdeauna

AS PRINC TAMAS SIMONA

Pacientul este in
stare sa exprime
idei/sentimente
suicidale
Pacientul se afla
intr-o situatie incit
nu ar putea face o
incercare de
sinucidere

activitatilorimpreuna
cu pacientul
Sa se lege nefortat o
discutie cu
pacientul, doar daca
acesta simte nevoia
Sa se aprecieze care
este efectul discutiei
desre idei /
sentimente, daca
pacientul se
ingroapa mai mult in
urma discutiei , se
opreste
Sa se faca ideile si
sentimentele
suicidale ale
pacientului
discutabile asa incit
sa se poata aprecia
in ce masura acestea
joaca un rol
In cazul pericolului
acut da sinucidere
sa se ia masurile
adecvate , ingrjire in
sectie inchisa, sa se
informeze regulat
despre starea
pacientului
Se controleaza daca
se iau
medicamentele
Sa se consulte
medicul daca se dau
sedative
Sa se observe
efectul acestora
Sa se discute
sinuciderea cu
pacientul, sa nu
existe nimic secret
despre asta
Daca pacientul nu se

24

8. pacientul nu este
in stare sa lege sa
u sa intretina
relatii, pentru ca
nu se mai simte
valoros si nu vrea
sa fie o povara
pentru altul

AS PRINC TAMAS SIMONA

Pacientul este in
stare sa lege si sa
intretina relatii si
contacte ci altii sisi considera
contributia ca fiind
valoroasa

exprima despre
sinucidere sa se
urmareasca
activitatea sa nonverbala, de exemplu
tendinta de a se
izola
Sa se tina contact
regulat cu pacientul,
sa nu fie evitat
Deca se
administreaza
antidepresivesa se
tina pacientul sub
observatie pantru ca
atunci cind
activitatea
pacientului se
intensifica , dar
dispozitia este inca
sumbra pericolul de
sinucidere este mare
Preintimpina ca
pacientul sa se
izoleze complet de
activitati
Sa se indrume
vizitele familiei
Sa se urmareasca
reactiile pacientului
si a familiei
Sa se raspunda la
intrebarile familiei
Familia sa fie
implicata pe cit
posibil la ingrijirea
directa
Sa nu se confirme
sentimentele
pacientului prin a-l
evita, chiar prezenta
poate fi un semnal

25

Calitatea vietii si managementul psihiatric in schizofrenie

Schizofrenia reprezinta o tulburare psihica majora cu evolutie
cronica, care necesita o abordare complexa, ce depaseste sfera
medicala, extinzandu-se spre sfera sociala si cea existentiala.
In acest sens, o strategie terapeutica urmareste readaptarea
la viata comunitara prin masuri de reabilitare psiho-sociala, precum si
aplicarea unor modele de calitate a vietii, care urmaresc atat
satisfacerea nevoilor, cat si a dorintelor bolnavului.
Asistenta unui bolnav de schizofrenie se face conform unui
plan de management psihiatric, adaptat individual si care tine cont de
factorul evolutiv, factorul economic, factorul etic si de indicatorii
calitatii vietii.
Deciziile de orientare terapeutica si sociala au un caracter
interactiv si sunt adaptate nu numai nevoilor, ci si preferintelor
pacientului.
Cuvinte cheie:
reabilitare psiho-sociala,
calitatea vietii,
asistenta comunitara,
management psihiatric.
Schizofrenia este o tulburare psihica majora cu evolutie
cronica, care influenteaza in mod decisiv viata pacientului sub toate
aspectele sale.
Caracteristicile psihologice si comportamentale ale
schizofreniei sunt asociate cu deficiente si disfunctionalitati sociale si
ocupationale, incluzand autoingrijirea si relatiile interpersonale.
Aceasta tulburare mintala se remarca de fapt, printr-o heterogenitate
de manifestare in randul bolnavilor si printr-o mare variabilitate in
cadrul evolutiei individuale, care se reflecta si in modalitatea de
sistematizare a simptomatologiei.
Se cunoaste faptul ca schizofrenia este o afectiune cu un
debut cel mai adesea la varste tinere si o evolutie cronica.

AS PRINC TAMAS SIMONA

26

Ea este marcata de perioade de acutizare a simptomatologiei,

de descrestere a intensitatii simptomelor si stabilizare in curs, care
poate dura pana la 6 luni dupa un debut acut sau episod acut al bolii si
faza stabila propriu-zisa.
Aceasta din urma, poate imbraca aspecte foarte variabile si se
caracterizeaza in general, fie printr-o simptomatologie psihotica mult
atenuata si partial prezenta fata de faza acuta anterioara, fie printr-o
simptomatologie non-psihotica, cum ar fi anxietatea, depresia,
insomnia.
Mentinerea unei perioade stabile cat mai lungi si mai sarace
simptomatologic, reprezinta dezideratul oricarei forme de terapie in
schizofrenie, precum si un indice de prognostic favorabil.
Pe de alta parte, exista o serie de factori care pot intuneca
prognosticul si care nu intotdeauna pot fi influentati de o strategie
terapeutica adecvata.
Modul in care este tratat un episod acut si cum este
mentinuta faza stabila a bolii prin mijloace terapeutice si sociale, poate
reprezenta subiectul unei strategii de management psihiatric cu
coordonate generale, dar si cu considerarea unor variabile individuale.
Terapia in schizofrenie se aplica in mod diferentiat functie de
etapa de evolutie, dupa algoritmi diferiti si urmarind anumite obiective.
Realizarea unui plan terapeutic individual ia in considerare
mai multi factori care depind atat de starea prezenta, cat si de istoricul
si antecedentele bolnavului.
De asemeni, adaptarea planului se face si in functie de locul,
spatiul, in care se initiaza terapia.
Acesta poate fi spitalul de psihiatrie, de preferat in fazele
acute ale bolii, sau spitalizarea de zi, ambulatorul, mediul familial,
precum si modalitatile comunitare de asistenta psihiatrica, cum sunt
locuintele protejate, la care bolnavul schizofren poate apela in
perioadele de stabilizare ale bolii.
Dupa cum am mentionat deja, diferentierea unei terapii se
face si in functie de scopul urmarit.

AS PRINC TAMAS SIMONA

27

Astfel in fazele acute ale bolii, trebuie prevenit raul pe care

bolnavul si-l poate cauza lui insusi sau celor din jur.
In acelasi timp se urmareste scaderea in intensitate a
fenomenelor psihotice si restabilirea cat mai rapid a unui nivel
satisfacator al functionalitatii.
In aceste situatii este recomandabila instituirea unei medicatii
antipsihotice, conventionala sau atipica, a carei alegere sau dezaj se
face in urma considerarii modului cum a raspuns bolnavul la
tratamentele anterioare, a efectelor secundare probabile si a caii de
administrare ce urmeaza a fi abordata.
Complianta pacientului schizofren la terapie reprezinta in
general o problema de care trebuie sa se tina seama chiar si in conditii
de spitalizare.
Tratamentul neuroleptic in cursul unui episod acut de
schizofrenie necesita a fi individualizat, evitandu-se standardizarea din
cura neuroleptica traditionala.
Adaptarea tratamentului se realizeaza atat in functie de
profilul simptomatologic predominant, cat si functie de unii indicatori
biologici sau de personalitate premorbida .
In timpul perioadei stabile, scopul alegerii unei anumite
strategii terapeutice urmareste asigurarea unui cadru suportiv
pacientului, reducerea continua a simptomatologiei, consolidarea
remisiei, adaptarea la viata in comunitate, mentinerea sau
imbunatatirea unui anumit nivel de functionalitate si imbunatatirea
calitatii vietii.
Trebuie reamintit faptul ca, in ambele etape se realizeaza o
monitorizare continua a efectelor secundare.
Datorita faptului ca in parcursul perioadei stabile pacientul
schizofren devine relativ asimptomatic si mult mai motivat, se
recomanda introducerea unor strategii terapeutice specifice psihosociale.
Alaturi de o medicatie psihotropa adecvata, preferabil in doza
zilnica unica sau depot, se pot adopta diverse metode care apartin
reabilitarii psiho-sociale.

AS PRINC TAMAS SIMONA

28

Acestea vor include reeducarea unor abilitati de baza pentru

activitatile cotidiene, a unor abilitati sociale, reabilitarea cognitiva si
initierea unei reabilitari vocationale.
Se apeleaza la psihoterapie individuala sau de grup,
angajarea familiei in suportul terapeutic, interventii suportive
comunitare si la o serie de interventii bio-psiho-sociale care urmaresc
recapatarea abilitatilor mentionate anterior. In ceea ce priveste
diversitatea infrastructurilor implicate in aceste intentii de reabilitare,
au aparut o serie de alternative ale spitalizarii care se refera la spitalul
de zi, spitalul de noapte, caminul protejat cu supraveghere pe toata
durata zilei), locuintele protejate (cu supraveghere zilnica, dar mai
redusa), apartamentele satelit (cu supraveghere lunara), presiuni
pentru grupuri de pacienti, pensiunile de familie in regim protejat sau
familii surogat si locuintele de criza (cu supraveghere timp de cateva
zile, in perioada de vulnerabilitate crescuta).
La acestea se mai pot adauga recent infiintatele grupuri selfhelp sub forma unor cluburi psiho-sociale, initiate de pacienti si
familiile lor. Scopul acestora din urma insa, se centreaza mai mult pe
evidentierea drepturilor pacientilor schizofreni de a-si alege
tratamentul, inclusiv eludarea lui si se bazeaza pe un model
educational si cognitiv .
Notiunea de calitate a vietii este destul de recent abordata
in domeniul sanatatii si implicit in cel al sanatatii mintale. In afara de
sensul sau teoretic si principal, considerarea calitatii vietii implica si
evaluarea serviciilor medicale si sociale de care poate beneficia
bolnavul.
De asemeni, calitatea vietii reprezinta subiectul a numeroase
cercetari, in incercarea de extindere a preocuparii fata de bolnav,
dincolo de sfera serviciilor de ingrijire, sustinere si stimulare a
creativitatii.
Se poate vorbi de aplicarea unor modele de calitate a vietii.
Acestea conduc de fapt, de la o intentie de diversificare si complexitate
a asistentei bolnavului psihic, la unele tendinte non-convergente.
Aplicarea simultana a unui model sociologic, psihologic, economic si de
promovare a sanatatii fizice, in timp ce experienta personala a
individului este satisfacatoare in termeni subiectivi, reprezinta un
obiectiv greu de realizat.

AS PRINC TAMAS SIMONA

29

Multitudinea de semnificatii implicate in conceptul de calitate

a vietii se reflecta in numeroasele definitii lansate in numai cativa ani,
din care ar fi destul de greu sa selectam ceea ce am putea considera
noi ca este mai relevant.
De asemeni, putem remarca o serie de termeni utilizati
preferential, cu intentia de a deveni indicatori de evaluare, cum ar fi:
multumire, satisfactie, fericire, dorinte si necesitati de baza sau
comune, capacitati, aptitudini sau posibilitati.
La acestea putem adauga si o notiune mai controversata, cea
de utilitate, preferata insa in domeniul socio-economic.
Aceasta din urma se refera la modul in care mijloacele de
care dispune individul devin folositoare si de capacitatea acestuia de a
le utiliza.
Putem observa ca termenul de capacitate este adaugat nu
numai pentru a defini nivelul de functionalitate a persoanei respective,
ci si pentru a indica existenta libertatii de alegere intre diferite
modalitati de a trai.
O masura a calitatii vietii poate fi corespunzatoare accesului
persoanei in cauza, la o situatie dorita de acea persoana .
Pentru a nu se ramane totusi cu ideea ca aceasta calitate a
vietii nu reuseste sa fie decat un concept destul de difuz, trebuie sa
mentionam faptul ca exista metode acceptate de evaluare a vietii
bazate pe criterii de operativitate.
Observatiile externe si auto-evaluarile trebuie sa se
intalneasca pe un teritoriu comun, care poate fi sectorizat pentru mai
multa operativitate.
Putem remarca urmatoarele domenii de observatii si de
interventie :
1. Bunastarea fizica include sanatatea, tonusul, mobilitatea.
2. Bunastarea materiala se refera la venituri, calitatea
locuintei, alimentatie, posibilitatile de transport.
3. Bunastarea sociala include raporturile personale cu
familia, prietenii si alte persoane apropiate, precum si implicarea in

AS PRINC TAMAS SIMONA

30

viata sociala prin activitati, participari la evenimente sau acceptarea

unei sustineri din partea societatii.
4. Productivitatea se refera la competenta si posibilitatile de
prestare a unei activitati, la alegere sau sub supraveghere, in vederea
obtinerii unui grad de autonomie, astfel incat pacientul sa poata avea
un servici, sa fie capabil sa se autogospodareasca, sa desfasoare
activitati placute sau hobby-uri, sau sa participe la o forma de
invatamant.
5. Starea de bine afectiva se reflecta in dispozitie si
sentimente pozitive, respectul fata de propria persoana, lipsa stressului si in sentimentul de realizare si incredere in fortele proprii.
Privind aceste obiective tinta in cadrul carora se regaseste
ceea ce se doreste de la calitatea vietii, ne punem intrebarea, care de
altfel persista in randul psihiatrilor, daca se poate obtine o cuantificare
clara.
Atentia pentru om in totalitatea sa, biologica, psihologica,
sociala dar si existentiala, printr-o abordare holistica.
Considerarea sferei de actiune asupra bolnavului psihic
dincolo de parametrii de ingrjire medicala catre toate aspectele vietii
conditii de locuit, de munca, activitati placute, relatii interpersonale. In
masura in care este posibil, trebuie incercata satisfacerea atat a
nevoilor, dar si a dorintelor bolnavului.
Reglementarea drepturilor bolnavilor cu afectiuni psihice.
Integrarea bolnavului psihic intr-un sistem modern de
prestare a serviciilor medicale, renuntandu-se la cele de tip azilar, el
putand deveni un client. De fapt, aceasta noua notiune nu urmareste
un interes economic, ci de destigmatizare, de renuntare la eticheta
de bolnav psihic.
Obtinerea unei noi competente pentru toata echipa care
asigura asistenta bolnavului psihic. Personalul trebuie sa aloce mai
mult timp si mai mult interes pentru a cunoaste istoria fiecarui bolnav,
sa-l determine sa-si exprime dprintele si in general, trebuie sa depuna
un efort de observatie riguroasa si participanta.
Abordarea problemei unui nou concept de organizare a
asistentei psihiatrice la nivel decizional, de finantare, pentru obtinerea

AS PRINC TAMAS SIMONA

31

unei noi strategii de management a bolnavilor psihici cu evolutie

prelungita. Se poate demonstra si din punct de vedere economicfinanciar faptul ca, o buna organizare in acest sens atat la nivel
institutional, dar mai ales comunitar, poate oferi, la un plafon
investitional rezonabil, o mai buna siguranta pentru societate, dar si o
mai mare satisfactie in viata bolnavului psihic.
Tratamentul unui pacient schizofren implica o atitudine
comprehensiva fata de necesitatile si scopurile sale, de conflictele
intrapsihice, de atitudinile sale de aparare, si modalitatile de a se
descurca.
1. Stabilirea si mentinerea unei colaborari terapeutice
Natura suportiva a acestei colaborari contribuie la stabilirea
unei relatii de incredere intre terapeut si pacient, primul putand afla pe
parcurs cat mai multe informatii care personalizeaza pacientul, fiind
favorizata in acelasi timp o urmarire prospectiva a evolutiei bolii.
2. Monitorizarea status-ului psihiatric al pacientului
Colaborarea psihiatrului trebuie sa se extinda si in sfera
familiei, aceasta fiind in masura sa semnaleze orice eventuala
schimbare in comportamentul, dispozitia, sau gandirea pacientului,
care nu are intotdeauna constiinta tulburarilor sale.
3. Efectuarea unei educatii minime privind schizofrenia ca
boala si tratamentul sau
Observatiile privind evolutia bolii pot fi facilitate de
acumularea unor cunostinte de catre membrii familiei referitoare la
semnele prodromale ce anunta instalarea unui episod acut. i pacientul
poate fi educat in sensul posibilitatii de a semnala orice modificare a
starii sale, in termenii experientei pe care o traieste si pe care o poate
lega eventual de modificari ale tratamentului sau de aparitia unor
efecte secundare. Pentru o mai buna complianta la tratament,
pacientul este sfatuit sa nu intrerupa sau sa modifice un tratament,
pana nu se sfatuieste cu medicul sau curant.
4. Realizarea unui plan terapeutic general
Pacientii schizofreni pot beneficia de mai multe metode
terapeutice, incluzand atat terapia medicamentoasa, cat si interventiile
speciale psihosociale. Fiind o boala cronica, necesitatile terapeutice pot

AS PRINC TAMAS SIMONA

32

fi variabile nu numai individual, ci si in timp. Planificarea tratamentului

pentru pacientul schizofren reprezinta un proces interactiv, cu
implementari si modificari de-a lungul timpului, considerandu-se
permanent atat responsivitatea pacientului, cat si preferintele sale.
5. Asigurarea compliantei la planul terapeutic
Avand in vedere caracteristicile clinice ale schizofreniei, poate
fi previzibil faptul ca un pacient, la un moment dat, sa nu mai urmeze
tratamentul, sa nu se mai prezinte la consultatiile periodice, sau sa nu
furnizeze informatii relevante referitoare la starea sa. Cele mai
frecvente cauze ale noncompliantei sunt legate de negarea bolii, de
stigmatizarea asociata cu schizofrenia, de credinte si modele culturale,
de obligativitatea zilnica de a lua medicatia chiar si intr-o faza stabila
si de efectele secundare neplacute determinate de neuroleptice. Se
recomanda incurajarea de catre psihiatru a discutiilor deschise, in care
bolnavul sa-si impartaseasca toate experientele, urmand daca este
necesar, sa se reevalueze schema terapeutica in functie de necesitatile
si preferintele bolnavului. De asemeni, lucratorii sociali pot avea o
mare contributie la rezolvarea acestor situatii, prin vizite la domiciliu si
apeluri telefonice mai frecvente (Van Putten, 1974).
6. Intelegerea efectelor de natura psiho-sociala cauzate de
boala
Instalarea acestei boli cu o evolutie trenanta si de cele mai
multe ori la varste tinere, ridica o serie intreaga de probleme care
depasesc sfera medicala si se refera la efectele pe plan social, familial,
academic, ocupational si financiar. Bolnavul are nevoie de o atitudine
suportiva din partea medicului, cu care trebuie sa se sfatuiasca in ceea
ce priveste planurile pe termen scurt sau mai lung si relatiile
interpersonale atat in cadrul familiei, cat si in afara ei. El trebuie ajutat
sa nu se instraineze de problemele curente sau generale sociale, mai
mult decat il incapaciteaza boala sa. Atitudinea de sprijin si sfatuire
este cu atat mai importanta cu cat pacientul schizofren poate fi cap de
familie, cu responsabilitati de ingrijire a unor copii.
7. Educarea si suportul acordat familiei
Membrii familiei unui bolnav schizofren parcurg adesea
experiente neplacute ca urmare a comportamentului bizar, agresiv si a
inversiunii afective a acestuia.

AS PRINC TAMAS SIMONA

33

Ei trebuie sa primeasca toate informatiile referitoare la boala

si la modalitatea sa de evolutie, sa inteleaga vulnerabilitatea la orice
fel de stres a bolnavului, sa recunoasca semnele prodromale ale unei
faze de acutizare si sa stie ce atitudine sa adopte atunci cand apar
tulburari mai grave de comportament.
Mai mult, familia trebuie sa inteleaga ca ea joaca un rol activ
co-terapeutic, alaturi de echipa medicala, sau ca uneori este necesar
sa participe la sedinte psihoterapeutice comune.
8. Facilitarea accesului la servicii psihiatrice de reabilitare,
servicii medicale generale si alte servicii sociale
Bolnavul schizofren are nevoie de un sistem intreg de
asistenta medicala si sociala, mai ales in perioadele stabile ale bolii.
Relatia pe care psihiatrul o stabileste cu pacientul sau
schizofren, nu este numai o relatie profesionala, ea extinzandu-se ca
timp si implicare dincolo de limitele unei consultatii sau a unei durate
limitate de spitalizare.
Ea devine o relatie interpersonala, cu implicarea a numeroase
coordonate individuale ce sunt legate de particularitati ale bolii si ale
situatiilor diverse de viata.
Existenta pe care urmeaza sa o duca bolnavul schizofren din
momentul diagnosticarii, depinde de abilitatea profesionala a medicului
curant psihiatru de a adopta si reevalua periodic un tratament
psihofarmacologic, dar si de modul acestuia de implicare in asigurarea
interventiilor specifice psiho-sociale.

AS PRINC TAMAS SIMONA

34

BIBLIOGRAFIE
1. Titirc Lucreia Ghid de nursing, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996
2. Titirc Lucreia Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali,
Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 1996

AS PRINC TAMAS SIMONA

35