Structura si functiile pulpei dentare

Pulpa dentara este un tesut moale de origine mezenchimala, cu celule specializate,

odontoblastele, aranjate periferic in contact cu matricea dentinara. secreta dentina.
daca stratul de odontoblaste e distrus si resutl pulpei vine in contact cu dentina apare o
rezorbtie -> rol protectiv.
secreta dentina.
prelungirile lor ajung in dentina
=> se formeaza un complex in comunicare perm -> complex pulpo functional
Component
dentina, predentina, odontoblaste
celule: odonto
fibre
vase sang
nervi

subst fund
Vasodilatatie -> creste metabolismul => creste volumul de sange si al pulpei implicit .
Cand ii creste V pulpa nu are spatiu sa se tumefieze -> creste presiunea cu consecinte
asupra celulelor, SF, nervilor, circulatiei, etc. Apare durere datorita presarii nervilor.
Dezavantaj: nu se poate trata decat daca se sacrifica smaltul si dentina
Zonele morfologice ale pulpei

4 zone
IMg histo
roz: predentina
CELULELE PULPEI
1. Odontoblastele

se gasesc doar in pulpa dentara

sunt celule inalt specializate , secreta predentina (matri
Forma: cub alungit
La nivel radicular pot sa aiba forma cuboidala
sunt celule mitotice care nu se inmultesc prin diviziune
in pulpa adulta, daca o parte mor, exista posibilitatea ca din celulele mezenchimale
tinere sa rezulte odontoblste
au niste prelungiri care pleaca din corpul cleuleli. prelungirile pot sa ramana in
dentina in canaliculii dentinari.=prelungirea majora
prelungiri minore care pot sa patrunda in alte canalicule si se unesc cu alte prelungiri
-> o adv retea
prin acele canalicule dentinare circula lichide, elem de nutritie pt dentina, pulpa si au
si prelungiri nervoase
Functii
-secreta matricea dentinara
-secreta fibrle de colagen
-secreta proteine necolagene
-secreta glicoproteine: preotoglicani cei mai imp
-fosforina care intervine in mineralizare
-fosfataze acide /alcaline
se gases cin canaliculi -> asigura hranirea si troficitatea dentinei
-sunt celulele cele mai ext ale pulpei asa ca orice stimul care ajunge la niv dintelui va
actiona asupra acestor celule. preiau aceste impulsuri si le transmit receptorilor
nervosi
intervin in mecanisme defensive: cand sunt excitate prin prezenta microbilor,
toxinelor microbiene produs dentina, isi cresc metabolismul -> pe o Rx in zona in care
a existat o carie, exista o obturatie camera pulpara e redusa pt ca s a secretat dentina
Firboblastele
celule mature -> secreta fibre
celule tinere -> celule stem ce se pot transforma in orice tip de cel pulpara daca sunt
stimulate spre o anumita zona
sunt mai numeroase in pulpa tanara , scad in nr in pulpa matura
Rol: sintetizeaza matricea pulpara/ SF a pulpa (fibrele) precursorii SF si colagen
macrofagele
pot sa fie celule originale ale pulpei: histiocite
pot sa provina din sist sangv: monocite
rol: fagocitoza/ curatarea pulpei de celule moarte.straine pulpei, factori straini care
paturnd in pulpa -> rol in aparare, mai numeroase in inflamatii
pot sa produca factori inflamatori de tipul interleukinelor, subst specifice inflaamtiei
4. cel dendritice
5. limfocite: T dar doar in pulpa inflamata
6. mastocite in jurul vaselor de sg care contin factor infl histamina si heparina
7. PMN (infl cronica)
8. plasmocite
apar mai multe in infl cand pulpa e iritata
odontoblaste, fibroblaste + cel de aparare

aceste celule se gasesc situate intr o subst fundamentala

SF poate sa aiba forma de gel daca e bine polim, la tineir e putin mai solubil
contine: polizaharide, glicoproteine (proteoglican), fibronectina + colagen (form din
proteoglicani) -> o rete fibrilara in ochiurile careia se gasesc celule si molecule de
apa. apa si ioni
cand pulpa e sanatoasa-> arata ca o gelatina
functii
-mentin celulele
-rezervor de apa
-este elastica si orice t4raumatism transmis pulpei este atenuat -> protejeaza celulele =
perna protectiva
-bariera impotriva microorg , toxinelor cat timp se afla in forma de gel
in mom in care apare o inflamatie incepe sa se degradeze, nu mai are forma de gel: se
depolimerizeaza -> nu mai are structura, apa nu mai e bine legata (de proteoglicani de
obicei) => forma apoasa si nu mai are rol protectiv
SF poate fi degradata de enzime hidrolitice (hialuronidaza) care provin din cel proprii
organismului (sunt enzime ce provin din lizozomi) sau din degradarea bacteriilor
din celulele proprii rezulta: daca cineva agreseaza pulpa (Ex. toxine la distanta) prin
moartea unor celueli se elibereaza enz hidrolitice lizozomale- > depolim a SF
FIBRELE
de coalgen, de reticulina
fibrele de coalgen sunt form din aa si sunt dispuse in retea, sustin SF
densitatea lor e mai mica in pulpa coronara si la tineri (nde avem ami multe celule),
sunt mai multe la varstinci si la niv radiculr
fibrel de reticulina (precolagen)
formeaza o retea
fibre de elastina
situate in peretii arterioleleor
datorita lor arteriolele pot sa se dilate/contracte activ fata de vene care nu au fibre de
elastina
ROLURI fibre
retea in int pulpei
amortizeaza presiunile
participa la denitnogeneza
mentin hemostaza pulpara
INERVATIA PULPEI
neuroreceptori
fibre nervoase aferete (conduc) mielinice sau amielinice
fibre nervoase simpatice: regleaza circulatia si dentinogeneza. se gasesc in jurul
vaselor si odontoblastelor
indiferent de natura stimulului, toti fact care actioneaza asupra pulpei , sunt resimtiti
ca durere.
Clasificare
au diametre diferite
cele mielinice de tip A sunt mai groase si cele amielinice sunt mai subtiri
v de cond e mai mare la mielinice fata de amielinice
cele mielinice pot fi testate cu teste de vitalitate

fibrele C amielinice nu sunt excitate decat cand apar modificari la niv pulpar, factor
care le excita trebuie sa aiba intensitate f mare
fibrele mielinice ale pulpei
ajung prin foramenul apical, vin dintr un ggll situat inafar apulpei
se organizeaz in pulpa radicualra sub forma de manunchiuri iar in pulpa coronara se
ramifica. trec de zona bogata in celule si formeaz o retea: plexul lui Raschkow
fibrele amielinice
se gasesc in jurul vaselor de sange
patrund in pulpa cu cele mielinice
regleaza diametrul vaselor
merg spre periferie in zona odontoblstelor
fibrele merg intre odontoblaste dupa care vn in contact intim cu prelungirile
odontoblastelor (se spiraleaza in jurul lor) -> dupa unii cercetatori se gasesc in
canalicule
nu sunt fibre senzoriale in dentina! dentina nu se poate anestezia
sunt mai numeroase in dreptul coarnelor pulpare (acolo si activ pulpei e mai intensa
Comportamentul fibrelor nervoase
sunt f rezistente la hipoxie, inflamatie si chiar necroza
ex. dinte cu necroza, fara sangerare : cand intram cu acul pac mai resimte durere pt ca
corpul cel nu e in pulpa ci la distanta -> cel nu moare
teste de vitalitate
electrica si termica: excita fibrele tip A
ele de tip C se excita doar cand pulpa e afectata, inflamatie pulpara
cum se tansmite durerea la pulpa> mecanism hidrodinamic
daca aplicam caldura la supr unui dinte, rasp vine mult mai repede decat tipul necesar
ca acea caldura sa ajunga la pulpa
datorita prelungirilor si tnv din cnaliculii dentinar
in in canaliculi exista un fluid (limfa dentinara) . in mom in care aplicam un excitant
pe un dinte apare o misc a fluidului in canalicul -> se misca ichidul -> misca sitnv si
odontoblastele -> durere
orice factor cre misca lichidul produce durere
ex.. spray rece. gravaj acid -> deschidem canaliculele -> daca dupa spalare uscam f
tare pac resimte durere mult mai intensa ca inainte
inerv pulpei
f bogata
ajung pana in predentina
s trasmite prin mec hidrodinamic
Vascularizatia
artera dentara care patrunde prin foramenul apical dimensiuni: 100micronic
se divide in arterioare care se ramifica in centrul pulpei radicualre si formeaza un plex
capilar subodontoblastic
reteaua capilara subodonto este cea mai intinsa din organism

acea retea are o dimensiune mai mare la tineri pt ca odontoblastele lucreaza si au

nevoie de hrana, oxigen
la tinei acea retea capilara patrunde intre odontoblaste
e mai mare in dreptul coarnelor pulapre (mai multe oonto, se lucreaza mai mult)
capilarele subodonto au perei perforati pt a favoriza eliberarea subst nutritive
Capilarele se reunesc si form calea d eintoarecere sangv, venule postcapilare, venule
largi
diametru venelor e dublu 200 miconi fata de al arterelor
nu au fibre elastice in structura peretilor -> nu se pot dilata si contracta prin mecanism
nervos
Anastomoze arterio venoase: artera se term prin capilare si apoi vene. in pulpa
arteriolele se term cu venulele ! pt ca uneori prin aceste anostomoze se realizeaza o
suntare a circuitului snag. ex infl in o zona pulpara un capilarele sunt larg deschise,
sangele a iesit din capilare, pt ca sari peste aceasta zona unde crescut presiunea.
favorizeaza scaderea presiunii in zonele de infl pulpara
negativ: in zona respectiva schimburile de nutrienti sange pulpa sunt reduse deoarece
factorii de nutritie ies mai greu din vase
fluxul sang pulpar este influentat
prin stimularea firelor simpatice amielinice: produc contractia vaselor . daca stau mult
contractate apare o dilatare activa la inceput si apoi pasiva si apare inflamatia
postura: cand stam in picioare sange spre extremitatea cefalica e mai scazut
in poz orizontala fluxu spre extemitatea cefalica creste (ex. pac spune ca il doare
noaptea)
caracteristicile pulpei dentare
este situata intr un lacas cu pereti rigizi
counica cu restul org prin foramen
sist art de tip terminal
SN v bine reprez
inca una
particularitatile inflamatiei pulpare
1. situarea in lacar cu pereti rigizi
+ protecite fata de ag mecanici, microbieni
- creste pres intrapulpara -> comprima elem pulpare
-impiedica investigarea directa
-accesul se face umai prin trepanarea smaltului si dentinei
2. comunicarea pulpei se face prin foramenul apical
foramenul apical are dimensiuni dif de a lungul varstei
trat unei afectiuni, daca avem dinte cu apex larg fara apexifiere -> se menitne vitala
pulpa . => la tinei se incearca macar conservarea pulpei radiculare
daca foramenul apical e rigid, inchis, stramt -> vitalitaea cel e compromis apt ca
presiunea creste in toata pulpa
intr o inflamatie apare o dilatare a arterei care patrunde in pulpa pt a aduce mai mult
sange in pulpa -> va comprima vena. ea aduce mai mult sange care va stagna ->
intoarcerea e mai greoaie => staza venoasa => cresterea presiunii si scaderea
eliminarea prod toxice

prod toxice, prod de mtabolism -> acizi -> creste aciditatea pulpei -> depol SF ->
cresterea presiunii intratisulare asupra cel, vaselor etc
imbatranirea pulpei se poate produce si fara fact infl
prin strangerea inelului -> scade fluxul sang -> scade metabolismul
de multe ori la o pers in varsta la o carie profunda e necesar un trat endo pt ca pulpa e
afectata.
3. sist arterial e de tip terminal
4 SN bine reprez in pulpa
in infl apare stare de hiperexcitabilitate datorita presiunii si dat acidifierii
5. pulpa prezinta o mare labilitate structurala
gafar, castelucci, cohen