As dori sa stiu ,din experienta voastra cea mai convenabila metoda de a executa traseele

pe placuta de textolit
ywar2
14th January 2005, 11:36
Eu fac in felul urmator:
-proiectez cablajul cu un program, Sprint Layout in cazul meu
-asez in pagina si reduc la scara 1:1 cu un utilitar, Corel de exemplu si export PDF
-printez cablajul la o imprimanta laser pe o folie transparenta de imprimanta laser
-debitez cablajul cu cca 1 cm/latura mai mare decit cel real
-debavurez marginile cu o pila si curat cablajul cca 5...10 min cu TIX (nu folosesc sub
nici o forma hirtie abraziva)
-dupa uscare suprapun o copie de pe folie peste cablaj si 2-a coli de hirtie
- pornind de la o margine spre centru si apoi spre capatul celalalt calc cu fierul incins
cablajul si folia
- nu apas prea tare si din cind in cind verific daca traseele incep sa intineze, semn ca este
aproape gata
- introduc cablajul in congelator cca 10 min si pauza de o tigare
-cind il scot indeartez dinspre margini folia si ramine depunerea de cerneala pe cablaj
-daca este nevoie (si mai este nevoie din cind in cind) corectez cu markerul pe alocuri
-clorura ferica etc.
Procedeul este similar cu folia PNP dar mai ieftin. Si metoda foto + fotorezist este buna
dar este tot scumpa. Aici trebuie decit citeva incercari si putina experienta. Succes !!!
aeon
14th January 2005, 15:40
eu faceam asa...si am facut zeci de montaje, dar nu prea complicate totusi
-proiectam pe hartie cablajul la scara 1x1 cu creionul si guma, pe foi de matematica
(mai tarziu am folosit si programe, dar rar)
-folosind indigo, il imprimam pe cablaj...sau il proiectam direct cu creionul pe cablaj
-umpleam contururile cu smoala dizolvata in benzina, cu varful unui creion sau o
bucatica de lemn ascutita
-lasam sa se usuce smoala, dura cam 20-30 min
- bagam apoi cablajul in acid azotic concentrat (cred ca 80-90% caci iesea un nor de fum
portocaliu de innebuneai.....), in maxim 10-20 secunde era gata cablajul, ...(deja la 30-40
sec nu mai ramanea decat plasticul din cablaj)...dar iesea perfect (am incercat si clorura
feerica, dar dura ff mult, ore kiar, si iesea la fel ca si cu acid azotic)
-curatam smoala cu benzina, apoi spalam bine cablajul cu apa si tix, gauri cu bormasina
si plantat piese
..am incercat si alte variante in afara de smoala care nu e de dorit sa iti ajunga pe
pantaloni sau pe covor (markere in special, niste solutii bazate pe carbune sau plastic
dizolvat in acetona), dar nu rezista nimic la acid, markeru zbura in 3 sec dupa cablaj la
contactul cu acidul, carbunele la fel, plasticul rezista, dar se exfoliau marginile si traseele
de cupru ieseau foarte zimtate din cauza ca acidul patrundea sub plastic.....totusi smoala
era usor de aplicat, ieftina, se pastra mult timp intr-o calimara
shapeshifter

14th January 2005, 16:54

cu scotch ati incercat?
svg2004
14th January 2005, 20:07
am incercat si cu scoth un pic cam greoi dar iese super iar solutie....clorura ferica
incalzita in prealabil ca mere mai bine si gata cablajul la corodat cam 15 minute
byteworks
14th January 2005, 22:00
scotch , adica bei unul inainte sau dupa?
Da, la clorura ferica incalzirea baii face minuni.
Subiectul e discutat pe larg pe forum la Izatech (!google!), e forum dedicat electronistilor.
Scuze pentru trimitere, dar e chiar o sursa buna de informatie.
ghio
17th January 2005, 12:27
Eu , faceam cablajele tot scoase la imprimanta laser, apoi cu fierul de calcat...in schimb
nu imi ieseau tot timpul...nu stiam ca trebuie bagata 10 min la congelator.
Am sa incerc si asa.
Merci de raspunsuri
ywar2
20th January 2005, 00:40
QUOTE(ghio @ Jan 17 2005, 13:27)
Eu , faceam cablajele tot scoase la imprimanta laser, apoi cu fierul de calcat...in schimb
nu imi ieseau tot timpul...nu stiam ca trebuie bagata 10 min la congelator.
Am sa incerc si asa.
Merci de raspunsuri
Pai eu o bag la congelator ca sa nu stau prea mult pina se raceste. Daca ai rabdare cred ca
nu este nici o problema. Dar tu ce suport ai folosit ? Folie PNP, hirtie calc, normala sau
foto? Poate fi si asta o problema. Marturisesc ca si eu mai am probleme cu folia de
imprimanta laser dar sterg totul cu diluant si in 20 de minute am repetat toate operatiile.
Si pina la urma tot imi iese.
ghio
21st January 2005, 12:38
Am folosit doar hartie de calc...nu stiu care varianta e mai buna..
Black_Soul
10th February 2005, 12:07
Se face proiectia cablajului printr-o metoda oarecare (calculator sau de mana) la scara
1:1.Se lipeste proiectia pe bucata de cablaj taiata la dimensiunile corecte.Cu un cui sau
ceva ascutit se puncteaza (aveti grija! nu loviti prea puternic cu ciocanul, se va sparge
placa de textolit) pozitia gaurilor pe cablaj. Dupa aceasta operatie se dau gaurile(in

prealabil se indeparteaza hartia cu proiectia cablajului).Se curata placuta cu hartie

abraziva foarte fina.Desenarea traseelor se poate face cu marker permanent cu varful
foarte subtire (rezista la clorura ferica) sau cu o penita cumparata din comert, prinsa de un
creion, se deseneaza traseele folosind SIGMARON. Se introduce placuta intr-o baie de
clorura ferica.
Spor la treaba:)
cautatorul
11th February 2005, 02:07
este un program super beton pentru proiectat cablaje e proteus si are doua componente
ares si isis
e bun pentru incepatorii asa ca mine
megadeth
28th February 2005, 13:06
eu raman la clasicul marker OHP pentru cablaje unde nu este nevoie de o asa mare
acuratete mi se pare cea mai simpla solutie
goguferaru
3rd March 2005, 07:02
Markerul OHP la mine a mers f. prost, cam 3/4 din trasee "dispar" la corodare
M-a mers f. bine un marker STATUS
BNG
7th March 2005, 13:51
O alta metoda de a face cablaje, in loc de marker este cu oja, rezista mai bine la corodare
decat markerul, dar este mai greu sa o aplici pe cablaj ca sa fie frumos dupa corodare.
Dupa ce a terminat de corodat, oja se poate sterge cu o lama.
goguferaru
8th March 2005, 21:05
Marker faber-castell a mers f bine.
visanciprian
9th March 2005, 10:11
Eu folosesc vopsea pentru pantofi. este foarte buna. cu un ac (il lipesti de un pix ceva) iei
din sticluta shi "pictezi" pe cablaj. Shi in afara de clorura ferica poti folosi shi acid azotic
(e mai bun ca clorura ferica)
Sergiu_Q
11th March 2005, 14:50
mamaaaaaaaaaaa...bai baieti ...anii grei ai comunismului s-au dus ....adica se gasesc tot
felul de materiale destul de ieftine ca sa poti face cablaje acasa de o calitate f buna.....
adica eu prefer metoda sprayului cu fotorezist
adica:
se da placa (care a fost curatata cu alcool in prealabil) cu fotorezist (un spray costa 400k

dar te tine destul de mult) , se da un strat cat mai fin, eu pun placule vertical si astfel se
scurge ce nu am nevoie si pe placa ramane o pelicula fina , si se lasa la uscat.
se scoate la imprimanta layoutu , pe o folie transparenta (deci imprimata laser
) . se
pune folia peste placa ..iar deasupra se mai pune o bucata de sticla de geam ca sa tina
folia presata pe placa , dupa care se expune la lumina ultraviolet (adica un bec din ala de
pe strada caruia i sa spart balonul de sticla ...si ramane numai chestia aia cu mercur )...eu
expun cam 2-3 min de la 20 cm , cu un bec de 120W.
dupa asta se spala placa cu o solutie de soda caustica (o lingura de soda la 2 litri de
apa)......supa treaba asta o sa ramana pe cablaj doar traseele care erau si pe folia..deci
traseele de care avem nevoie....
se corodeaza..si gata-i placa
o sa pun si niste poze sa vedeti cat de bine ies placile cu metoda asta ....adica poti face
trasee ff mici...eu am facut si de 0.2mm .
mai recent mi-am facut niste placi la o fabrica din bucuresti..pc boards....le-am facut la ei
pt ca nu pot face acasa via de 0.7 in niste locuri mai sensibile...
cu metoda descrisa de mine puteti face dublu'placat fara nici o problema , cu o precizie f
buna . o sa pun poze cu am ambele placi sa vedeti ca diferenta nu e prea mare
visanciprian
11th March 2005, 21:36
chiar nam auzit de metoda asta dar intro zi poate o incerc.
shi chiar te rog sa pui niste poze
Sergiu_Q
12th March 2005, 00:19
QUOTE(visanciprian @ Mar 11 2005, 21:36)
chiar nam auzit de metoda asta dar intro zi poate o incerc.
shi chiar te rog sa pui niste poze
http://forum.softpedia.com/index.php?showtopic=24757
sa mai discutat pe forum...dar o sa pun si niste poze ..sa vedeti cum arata becul pentru
uv ..si alte chestii....
sa nu uit....pentru corodare sa nu folositi decta clorura ferica pentru ca acidul azotic e
prea puternic ...clorura incalzita la 40-60 grade celsius corodeaza cam in 5-10 min
max ...eu o mai si agitam ca sa se curete mai usor de pe placa resturile de Cu
Sergiu_Q
12th March 2005, 00:21
in poza aia in care e intuneric ..era de fapt ziua in amiaza mare....dar nu stiu de ce camera
a scos in modul asta...e chiar curios
pe placa aia nu am sarma mai subtire de 0.5mm(era placa de test si unele trasee erau
calculate pentru o anumita impedanta nu nun puteam sa cobor sub o anumita grosime&
latime)...dar cred ca scrisul e un exemplu destul de bun ca sa vedeti cat de subtiri se pot
face traseele
Sir_Vaska

12th March 2005, 13:44

cea mai mare problema e imprimanta laser.
oare cu una cu jet de cerneala nu ar mere ? Sau cerneala lasa sa patrunda razele ..?
dantes
12th March 2005, 17:24
QUOTE(Sir_Vaska @ Mar 12 2005, 13:44)
cea mai mare problema e imprimanta laser.
oare cu una cu jet de cerneala nu ar mere ? Sau cerneala lasa sa patrunda razele ..?
cerneala nu ramane pe folia transparenta, adica se intinde peste tot pana se usuca.
goguferaru
13th March 2005, 07:16
Atentie cu becul ala de UV, are putere f mare si UV urile alea sint cancerigene, am avut si
eu un bec "realizat" asa si mirosea a ozon in camera imediat.
visanciprian
13th March 2005, 20:17
Sergiu_q
Mai am o intrebare:
Cum fac rost de un bec de UV ? (eventual unu dala de pe strada de zici tu) ?
Shi cum il folosesc?
cristianp
16th March 2005, 16:51
QUOTE(visanciprian @ Mar 13 2005, 20:17)
Sergiu_q
Mai am o intrebare:
Cum fac rost de un bec de UV ? (eventual unu dala de pe strada de zici tu) ?
Shi cum il folosesc?
Pentru trasee/izolatii 16 mils merge foarte bine cu un bec mat de 100W. Si costa doar
vreo 15000. Se lasa vreo 30 minute (distanta cca 20 cm), se developeaza cu solutie NaOH
(1/2 lingurita la 300ml apa) si se corodeaza cu clorura ferica.
Multa bafta!

Incepatori sau (mai) avansati, ne lovim de problema realizarii cablajului

imprimat...
Multa vreme am folosit urmatoarea "tehnologie":
- desenat pe hartie cu patratele (de matematica) schema in spatiu sau cam cum
ar arata, la o scara oarecare;
- desenat la scara cablajul pe hartie cu patratele sau calc;
- taiat cablajul cu o panza de bomfaier la dimensiunile desenului;
- slefuit cu smirghel fin partea acoperita;
- prins cu scotch hartia pe cablaj si punctat cu un dorn viitoarele gauri;
- desenat cu o seringa cu ac mai gros taiat in care este smoala diluata cu

benzina sau antifon diluat.. in cazuri extreme foloseam o scobitoare ascutita,

pentru cablaje nepretentioase;
- lasat la uscat cateva ore, in functie de vreme :))
- introdus cablajul intr-o tava foto in care este acid azotic sau florura ferica;
- stat pe langa placuta sa se termine "procesul";
- scos placuta cu o penseta, spalata cu multa apa, sters cu o carpa uscata;
- sters smoala/antifonul cu diluant;
- protejat partea de cupru cu o solutie de sacaz diluat in spirt medicinal;
- gaurire placuta;
- uneori, acoperire cu fludor a tuturor traseelor....

Realizare cablaje cu folie de transfer PNP

(Press and Peel)
Folia de transfer PnP este un mijloc practic si usor, care face posibila realizarea de
cablaje imprimate intr-un mod rapid si curat . Evident, aceste cablaje nu pot concura
calitativ cu cele realizate prin metode fotografice, insa in multe cazuri primeaza timpul de
executie .
Principiul de functionare se bazeaza pe principiul de functionare a imprimantei laser unde
exista un tambur fotosensibil din seleniu pe care raza laser "deseneaza" urma de
imprimare care apoi se impregneaza cu toner-ul, care adera numai la zonele desenate
(electrizate) anterior de raza laser.
Tamburul, rotindu-se, transpune tonerul pe hirtie, toner care este apoi presat la cald pe
hirtie, realizeazindu-se astfel fixarea urmei de imprimare. Acelasi principiu de
functionare il au si copiatoarele xerox, doar ca aici urma imprimarii se realizeaza pe
tambur nu cu laser ci cu ajutorul unui spot de lumina dat de un bec cu incandescenta.
Datorita structurii chimice superficiale a foliei PnP, tonerul de pe tamburul de seleniu se
transpune pe foile, se fixeaza acolo dar nu definitiv. In momentul cind punem folia deja
imprimata pe cablajul curatat (evident, fata cu tonerul sa faca contact cu cuprul
cablajului), putem "transpune" tonerul de pe folie pe cablaj cu ajutorul unui calcator de
haine incins.
Acest toner transpus pe cablaj reprezinta de fapt zonele ce nu vor fi corodate. Dupa
indepartarea foliei placuta poate fi introdusa in baia de corodare formata din clorura
ferica sau acid clorhidric cu apa oxigenata. Traseele pot fi transpuse pe folia PnP folosind
numai imprimanta laser sau xero copiatorul.
Modul de utilizare
1. Se curata cablajul cu ajutorul unui praf de curatat sau cu o hirtie abraziva fina.
2. Listarea cablajului pe Folia PnP folosind doar cu xerocopiatoare sau imprimante laser.
Desenul cablajului ce il vedem pe folia PnP iesita din imprimanta trebuie sa arate ca sl
cum am vedea traseele (prin transparenta) dinspre partea cu piese , i oglindit. Imprimarea
sau xerocopierea se va face pe partea mai lucioasa a foliei PnP (nu pe partea din spate pe
care are inscriptii).
3. Desenul ce apare pe folie trebuie decupat, lasind o margine de cca 0,5 cm.Fixam folia

pe placuta curata pe fata cu cupru si incingem calcatorul la o temperatura (de pornire) ce

corespunde pentru nylon. Temperatura calcatorului trebuie aleasa experimental, ea
depinzind si de tipul tonerulul.
4. Cu calcatorul incins apasam peste folie, incepind de la mijlocul ei, pins se lipeste si
venim progresiv spre margini. Acest proces poate sa dureze cca 2...3 minute la o placa de
10x10cm, depinzind si de temperatura calcatorului.Desenul traseelor va transpare si se va
vedea la un moment dat si pe spatele foliei, adica unde plimbam calcatorul.
5. Verificam daca traseele transpar peste tot si ne asiguram astfel daca am dat peste tot cu
calcatorul.
6. Dupa racire indepartam incet folia de pe cablaj, incepind de la un colt. Eventualele
greseli pot fi reparate cu vopsea sau o carioca speciala.
7. Placuta astfel pregatita poate fi pusa in baia de corodare formata din clorura ferica sau
acid clorhidric cu apa oxigenata, care trebuie pregatita conform prescriptiilor
producatorulul. Dupa corodare se indeparteaza tonerul cu un solvent organic, cu praf de
curatat sau cu hirtie abraziva fina.
Observatii
Aceasta tehnologie permite sa realizarea unei treceri printre pinii unui circuit integrat
obisnuit.
Desigur, se pot face linii si mai fine, dar probabilitatea de a avea intrerupere pe ele e
mare.
Calcatorul prea cald poate sa arda (sa topeasca) folia.
In timpul termofixarii aderenta acestora poate fi analizata prin ridicarea coltului foliei.
Daca s-a tonerul transpus pe cablaj este OK iar daca atunci mai trebuie "insistat" cu
calcatorul.
Pentru a nu lista pe toata folia odata este necesar sa listam desenul pe o hartie normala
dupa care decupam o folie de marime convenabila si o lipim pe hirtie, exact pe desen, cu
o eticheta termorezistenta; apoi mai imprimam inca o data desenul, pe aceaesi foaie de
hirtie ;evident, imprimeul va pica in acelasi loc.

Amplificator cablu tv simplu

Adaugat in Televiziune, amplificator radio | 6 comentarii
Acest circuit de amplificator pt cablu tv poate fi usor de instalat intre 2 cabluri coaxiale.
Ambele impedante de intrare si de iesire sunt compatibile cu cablurile coaxiale de 75 de
.
Principalul amplificator este tranzistorul T1, T2 lucreaza ca repetor pe emitor. castigul
total al acestui amplificator de cablu tv este de 22 dB, adica mai mare de 100 de ori.

Datorita limitei inalte a frecventei tranzistorilor (~2GHz), amplificatorul tv lucreaza

perfect la 150 MHz. Amplificatorul trebuie incastrat intr-o carcasa de metal si cablul
coaxial trebuie sa fie de 75. Consumul de curent total este in jurul a 20 mA

Componentele active ale amplificatorului tv

T1, T2 = 2SC4308 or 2SC1324

Cablajul pcb al amplificatorul de cablu tv

Amplificator semnal tv

Tranzistori :
T1 = BFR96S
T2 = BFR96ST
Date bobine :
L1 = L2 = 3,5 spire in "aer" , diametru 3mm , CuEm 0,4mm
S1 = S2 = 17 spire pe o bara de ferita cu diametrul de 2mm , CuEm 0,3
caracteristica de frecventa este de la 40.....420 Mhz . castigul este 25dB la 50 Mhz si
22dB la 420 Mhz , cu o denivelare in banda de 1...1,5dB . Nivelul maxim de intrare (cu
atenuatorul la 0 ) este de 3mV (70dB / uV) . Sursa de tensiune trebuie sa fie bine filtrata
si sa nu depaseasca 14V . Cablajul rpractic reprezinta cateva "insule" pe care se monteaza
componentele cu terminale cu lungimea de circa 2,5 mm