1.

Etiopatogenia prognatismului mandibular anatomic

1). Factori primari:
-ereditari:prin transmitere dominanta la familii intregi
-genetici: sindr Klinefelter, boala Marquio, osteopretoza
2 ).Factori secundari:
-endocrini:gigantism, acromegalie, maladia Recklinghausen, gigantismul eunucoidal.
-oricare pseudoprognatie netratata conduce la instalarea unei prognatii mand in decursul
cresterii, prin factori:
-disfunctionali:
- dormitul copilului mic cu capul in hiperreflexie (pe multe perne )
conduce mandibula intr-o pozitie anterioara si inferioara si determina o crestere a tonicitatii
muschilor coboratori ai mandibulei, care poate determina un pseudoprogn mand ;
- ticul de propulsie a mand conduce mandibula intr-o pozitie
anterioara, care poate det un pseudoprogn mandibular ;
-masticatia lenesa cu alimente moi NU determina atritia dintilor
temporari si prin conductie canina conduce mandibula intr-o ocluzie terminal mezializata,
determinand un pseudoprognatism mand. ;
-obiceiul vicios de muscare a buzei inferioare conduce la instalarea
angrenajelor inverse sau a ocluziei inverse frontale, care det un pseudoprogn mand.;
-locali:
*scheletici :
-hipodezvoltarea maxilara din despicaturile palatine operate determina un
pseudoprogn mandibular ;
-hipodezvoltarea maxilara din retrognatismul max determina un pseudoprogn
mandibular ;
*tesuturi moi :
-macroglosia din mixedemul juvenile, mongoloism, oligofrenie det prin
stimularea cresterii mandibulare un pseuodoprogn mandibular ;

-frenul lingual scurt imprima o pozitie joasa a limbii in postura si poate

determina o stimulare a creserii sagitale a mand ;
*dentari:
-eruptia palatinizata /vestibularizata a IC sup conduce la instalarea angrenajelor
inverse sau a ocl inverse frontale, care determina un pseudoprogn. mand ;
- hipodontia IC sup poate conduce la instalarea unei ocl inverse frontale, care
det un pseudoprogn mandibular.
3).Factori micsti:
-cand ase asociaza factorii primari cu cei secundari,prognatia mandibulara devine
SEVERA.

2. Dg pozitiv in prognatismul mandibular anatomic

Diag pozitiv : dupa examenul clinic si teleradiografia de profil
*Semiologia clinica:
Examenul facial:
-facies: aspect dur, voluntar al fetei
-etajele fetei: etajul inferior marit (in crestere hiperdivergenta) sau normal (in crestere
hipodivergenta)
-obrajii: infundati
-fanta labiala:

-situata in 1/3 superioara a etajului inf al fetei;

-buza sup infundata,situate in spatele IC inf cand decalajul
scheletal este mare

-santul labio-mentonier:sters
-menton -proeminent (progenie)
-muschi: spasticitatea si tensionarea muschiului orbicularis oris
-ATM:spasme musculare

-profil:concav
-treapta labiala :inversata
-mandibula: in forma de galos sau talpa de sanie, cu ramul orizontal oblic in jos si
inainte si partea simfizara cu aspect ascutit;
-unghi goniac :obtuz in rotatie posterioara mandibulara
Examen intraoral:
-anomalia se poate depista la nastere
-se manif din dentitia temporara
-se agraveaza o data cu varsta
*arcada dento alv MAX:
- normal, aliniata ;
-cand decalajul sagital este mare, apare compensarea dentara manidf prun vestibuloversia
dintilor frontali superiori
*arcada dento alv MAND:
-dintii inferiori erup precoce
-arcada inf este spatiata cu treme
-in sens sagital si transversal arcada inf este marita
-intre baza mandibulara si arcada alveolara apare un sant vestibular
*ocluzia dentara :
-inclinatii coronare : - in compensatia statica, dintii inferiori au o inclinatie coronolinguala , pt ca baza mandibulara este >decat cea maxilara
-relief ocluzal: curba de compensatie transversala este accentuate
-ocluzia statica:
-sagital: -plan postlacteal in treapta mezializata mai mult de 2 mm
-rapoarte mezializate accentuate molare si canine

-ocl inversa frontal cu sau fara inocl sagitala negative

-transversal: -ocluzie inversa totala /bilateral
-vertical : -contacte intre supraf ocluzale interarcadice
-poate aparea ocluzia deschisa frontal (in crestere facial hiperdiv,
repr un factor agravant )
-ocluzia dinamica :
-pozitii test: lateralitatea este anormala ;
-pozitii diagnostic: RC coincide cu Intercusp Maxima

*Semiologia paraclinica-Tele de profil :

-unghiuri marite : SNB, Go, FMA
-unghiuri micsorate :ANB, ANPog, SGnF
-valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar modificarile compensatorii
-lungimea mandibulei este > ca baza craniuluii si planul maxilar

3.Principii de tratament in prong mandibular anatomic :

-Tratamentul se instituie cat mai devreme;
-Se face pana la terminarea cresterii;
-Se realizeaza un echilibru intre dezvoltarea maxilara si mandibulara prin franarea cresterii
mandibulare si eliberarea cresterii maxilare;
-Se realizeaza un camp masticator prin stabilirea rapoartelor de ocluzie normale;
-Contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale;
4. Etiopatogenia prognatismului mandibular functional
Factori secundari:
*Disfunctionali:

-ticul de propulsie al mandibulei conduce mandibula intr-o pozitie anterioara

-domitul copilul mic cu capul in hiperflexie ( pe multe perne ) conduce mandibula intr-o
pozitie anterioara si inferioara;
-hipertrofia amigdaliana declanseaza un reflex genioglos de propulsie a mandibulei, cu
largirea istmului faringian, pt mentinerea liberea caii aeriene;
-deglutitia sublinguala ;
-parotidita epidemica determina un reflex de propulsie al mandibulei ;
*Locali: dentari, care produc interferente ocluzale :
-lipsa atritiei caninilor temporari;
-obturatile ocluzale in exces;
-egresia dintilor laterali in spatiile edentate ;
-malpozitiile dentare ;
-lucrarile gnato-protetice incorecte care actioneaza prin microplanuri inclinate

5. Dg pozitiv in prognatismul mandibular functional

Dg pozitiv se pune dupa examenul clinic si tele de profil
Ex clinic:
examenul facial :
-etajul inferior al fetei usor marit ;
-fanta labial situate in 1/3 medie a etajului inf al fetei ;
-sant labio-mentonier sters
-menton proeminent ;
-tensionarea muschiului orbiularis oris
-zgomote articulare la nivelul atm
-profil usor concav sau drept

-unghiul goniac este normal

examenul intraoral :
-in plan sagital : - rapoarte mezializate moale si canine sau cap la cap
-ocluzie inversa frontala care include si caninii
-in dentatia temporara ocluzie inversa frontala care include si molarii
-in dentitia mixta ocluzia inversa frontala poate determina aparitia unui
spatiu intre C si PM
-in plan transversal : - ocluzie inversa totala sau unilaterala; sau rapoate normale
-in plan vertical: poate aparea ocluzia adanca frontal
Teleradiografia de profil :
-Unghiul SNB marit
-Unghiul SNgF micsorat
-lungimile bazelor sunt normale

6.Principii de tratam in prognatismul mandibular functional

1.Pt angrenaj invers - avem nevoie de spatiu pe arcada realiz. cu ajutorul placutei cu
surub, dezangrenarea se realiz cu gutiere ocluzale, o forta care sa deplaseze dintele spre
vestibular:arcul bucla simpla sau dubla
2.Pt ocluzia inversa frontala
-in functie de anomalia de baza si varsta pacientului se trateaza:
-daca problema este dentara sau avem o progn mand putem folosi aparate mobilizabile,
aparate mixte sau aparate
functionale:
a) placuta palatina sectionata in "y" cu 2 suruburi pe laturile mici ptvestibularizarea
incisivilor si expansiunea maxilara

b) placa palatina sectionata in trapez cu surub pe latura mica pt vestib. gr frontal

c) placa Reichenbach-Bruckel - este o placa linguala cu plan inclinat ant pt vestibulariz.
Incisivilor sup+arc vestib inf ( retrudarea incisivilor inf )
d) gutiera inf cu plan inclinat
e) aparate functionale mobile Balters si Frankel
3. Anomalii scheletale
* la 6-7 ani se aplica barbita si capelina
* intraoral se aplica un aparat cu gutiere cu scopul de a restrictiona cresterea sagitala a
mand ; se poarta noaptea, fortele aplicate sa creasca progresiv

7.Etiopatogenia retrognatismului maxilar

Etiopatogenie
*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau )
-boli congenitale(despicaturile palatine)
*factori secundari
-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau
prin actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:
-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei
inchideri orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.
-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate
de limba
-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a
mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.
-locali
*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max
*dentari:
-pierderea precoce a dintilor temporari frontali

-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.
-caria si distrofia dentara a dintilor frontali sup care det pierderea acestora
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis
sup si cei inf.
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor dentare

8 .Dg POZTIV in retrognatismul maxilar

- Dupa datele etiologice , a examenului clinic si a teleradiografiei de profil
Etiopatogenie
*factori primari- genetici (sindr.Down,Patau )
-boli congenitale(despicaturile palatine)
*factori secundari
-disfunctionali actioneaza prin lipsa factorilor naturali de dezvoltare a maxilarului sau
prin actiunea factorilor externi care impiedica dezvoltarea max.:
-respiratia orala produce un dezechilibru muscular datorita triplei
inchideri orale, cu cresterea tonusului musculaturii extraorale si nedezv sinusului max.
-deglutitiile anormale lipsesc maxilarului de stimulii de dezv imprimate
de limba
-obiceiuri vicioase-sugerea sau muscarea buzei sup.,ticuri de propulsie a
mandibulei,presiuni ale degetului in zona subnazala in repaus.
-locali
*tesuturi moi -hipertonia buzei sup reprez un obstacol in cresterea sagitala a max
*dentari:
-pierderea precoce a dintilor temporari frontali
-hipodontia incisivilor lat sup.

-traumatisme dentare cu pierderea incis sup.

-caria si distrofia dentare a dintilor frontali sup care det pierderea acestora
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita trecerii unui timp mai lung intre eruptia incis
sup si cei inf.
-instalarea ocluziei inverse frontale datorita malpozitiilor frontale
Examenul facial facies aplatizat prin nedezvoltarea max in sens sagittal
-regiunea buzei sup este infundata
- etajele fetei etaj inf micsorat sau normal
-menton proeminent
-profil facial concave ,prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale
-treapta labial inversata cu retrocheilie sup
Examen oral inghesuire dento-maxilara
- arcada scurtata
-anomalii dentare izolate de pozitie si sediu
-vestibulo versia incisivilor superiori cand apar compensarile dentare
-baza apicala mai mica decat baza coronara in sens transversal si sagittal
*ocluzie :static sagital-plan postlacteal in treapt amezializata mai mult de 2 mm
-rapoarte mezializate accentuate molare si canine
-ocluzie inversa frontala cu sau fara inocluzie sagitala negative
-transversal-ocluzie inversa totala
-vertical-poate aparea ocluzia deschisa frontala
Teleradiografia de profil unghi SNB este normal
- Unghiuri micsorate- SNA, ANB,NAPog,FMA
-Lungimea planului max este mai mica decat lungimea mand si
a bazei craniului

9.Principii de tratament in retrognatismul maxilar

-se realizeaza un echilibru intre dezvolt maxilara si mandibulara prin stimularea cresterii
maxilare in cele 3 sensuri ale spatiului .
-nu se recomanda extractiile in scop ortodontic pe maxilar pentru ca se accentueaza
decalajul scheletal
-contentia se face pana la terminarea cresterii reziduale
10.Etiopat despicaturilor labio-maxilo-palatine
In sapt 3-4 de viata IU, embrionul are o dimens de 8-10 mm si prezinta la nivelul
extremitatii cefalice 5 muguri faciali :
-un mugure frontal(care se divide in 4 m. faciali : 2 naazli interni si 2 nazali externi
-2 muguri maxilari
-2 muguri mandibulari
Factorii care actioneaza in primele luni de viata IU sunt multipli:
1.Factori primari:
-ereditari, prin transm dominanta sau recesiva
-anomalii cromozomiale autosomale prin mutatii genetice :sindr Pierre Robin
-anomalii cromoz autosomale de nr : Sindr Patau, Edwards
2.Factori secundari :
Factorii teratogeni externi care act in perioada de graviditate :
-infectii virale :rubeola, rujeola
-boli cornice ale mamei :lues
-intoxicatii cronice ale mamei : alcoolism, tabagism
-medicam administrate : neuroleptice, cortizon, antibiotic, citostatice, anticonvulsivante
Factori teratogeni de mediu : radiatii ionizante, poluarea atmos si a apei de baut
Factori fizici maternali : strangulari ombilicale, bride amniotice
Factori predispozanti : varsta mamei peste 40 ; aport insufficient de Oxigen, prin
reducerea transp de sande din zona nazo-maxilara din timpul vietii IU
11. Dg pozitiv in despicaturile labio-maxilo-palatine
Diag pozitiv se pune la nastere prin depistarea despicaturii labio-maxilo-palatine (atat e
in carte )
*tulburari faciale :

-facies aplatizat, asimetric, in cazul unei despic unilateral

-narina afectata aplatizata
-buza sup scurtata, retractila, asimetrica
-profil usor concav
-treapta labiala inversata
*tulb functionale:
-de respiratie, fonatie, auditie
12.Etiopatogenia asimetriilor dento-faciale
Factori primari:
- ereditari: disostoza mandibulo-faciala, hiperplazia hemimandibulei - genetici: microstomia
hemifaciala, plagiocefalia - boli congenitale: despicaturile labio- maxilo- palatine
unilaterale
Factori secundari:
- traumatici: anchiloza temporo- mandibulara unilaterala, consecutiv fracturii condilului
mandibular care determina hipoplazia hemimandibulei
- disfunctionali: obiceiul vicios de sugere a degetului, dormitul pe o parte, ghidajul
cuspidian, activitate functionala asimetrica, disfunctii ale articulatiei temporo-mandibulare
- locali: crestere scheletala asimetica, caria dentara interproximala, traumatismele dentare,
extractiile dentare, anomalii dento- maxilare ( clasa a II-a Angle, anomaliile dentare de
pozitii, etc), tratamente ortodontice.
13. DIAGNOSTICUL POZITIV AL LATEROGNATIEI MANDIBULARE
Laterognatia mandibulara= tulburare de dezvoltare ( in exces sau in deficit) a unei
jumatati a mandibulei care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de
deschidere a mandibulei( pozitia larg deschisa a cavitatii orale)
Etiologie: - este produsa de cauze care detrmina supradezvoltarea sau subdezvoltarea
mandibulei.
Supradezvoltarea poate fi cauzata de :
- tumori ale ramului ascendant
- hipertrofia monoepifizara, caracterizata prin cresterea excesiva a unei hemimandibule la
adolescent, mai frecvent la sexul feminin
- aspectul cliniceste de prognatie unilaterala

 Subdezvoltarea unei jumatati a mandibulei este produsa de factori care inhiba cresterea,
cum ar fi:
- anchiloze produse prin traumatisme in perioada copilariei
- iradieri
- osteomielita
- plagi cicatrizate vicios
- rezectii tumorale
- fracturi mandibulare consolidate vicios
In categoria subdezvoltarii mandibulare se include si laterognatiile din cadrul unor
sindroame ( maladia Romberg) si tulburarile in dezvoltarea primului arc brahial ( maladia
Franceschetti)
Manifestari clinice. Explorari
-Asimetrie faciala data de deplasarea mentonului de partea deficitului de crestere, retruzia
labio-mentoniera, aspectul de cadere unilaterala a buzei superioare, absenta paralelismului
liniilor orizontale faciale ( bicomisurale, bipupilare).
-Asimetria se agraveaza in pozitia in care cavitatea orala este larg deschisa.
- Examenul intraoral pune in evidenta distocluzie incrucisata de partea afectata.
-Masuratorile antropometrice- distantele Go-Gn si Go-Au sunt inegala de partea dreapta si
stanga.
-Teleradiografia axiala pune in evidenta deficitul sau excesul de crestere in regiune
Diagnostic
Dg se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in laterognatie relatia maxilomandibulara nu se modifica, in pozitia cavitate orala larg deschisa asimetria se accentueaza.
-In laterognatie controlul dumului de inchidere mandibulara ramane nemodificat.
-Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca, in laterognatie
avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori.
-Teleradiografia arata deficitul de crestere. E.M.G. poate sa puna in evidenta diferentieri in
activitatea muschilor propulsori ( dupa Chateau sunt forme clinice cu un progbistic grav)

14. DIAGNOSTICUL POZITIV AL LATERODEVIATIEI MANDIBULARE

Laterodeviatia mandibulara= tulburare functionala (diskinezie) manifestata prin schimbul

drumului de inchidere a mandibulei la contactul ocluzal.
Etiologie: - este provocata de :
- dezvoltarea neconcordanta a celor doua maxilare
- meziopozitii ale arcadelor in zonele laterale asimetrice
- malpozitii dentare isolate
- miscari de lateropozitie pt evitarea zonelor algice
- pante de conductie
- ticuri
Manifestari clinice. Explorari
-Discreta asimetrie faciala generata de deviatia mentonului cu mandibula aflata in ocluzie.
Intraoral se pune in evidenta deviatia liniilor frenurilor si a liniei interincisive.
-Diagnostic: Dg se bazeaza pe controlul pozitiei e repaus a mandibulei, in care
laterodeviatia se corecteaza. In laterodeviatie, controlul dumului de inchidere mandibulara
arata devierea acestuia in contactul ocluzal.
- Controlul corespondentei frenurilor si a liniei interincisive arata ca, in laterodeviatie vor
recula atat condilul cat si incisivii inferiori, in raport cu cei superiori
15.Fortele functionale
-fortele natural functionale-rezultate din timpul activitatii normale a functiilor aparatului
dento-maxilar(deglutitie,fonatie,masticatie) si de dinti (postura,ocluzie,eruptie dentara)
-forte anormale functionale-rezultate din timpul disfunctiilor aparatului dentomaxilar(respiratie orala,deglutitii atipice,masticatie lenesa),a obiceiurilor vicioase
(sugere,interpozitie,muscare),a bruxismului si a disfunctiei ocluzale(interferente
ocluzale,ocluzie traumatogena)
-forte terapeutice functionale-rezultate din redirectionarea si conditionarea neuromusculara a anumitor forte muscular naturale in vederea stimularii cresterii,a modificarii
pozitiei si a morfologiei bazelor maxilare

16.Miogimnastica functionala

-este masura de electie din ortodontia interceptiva in cazul in care au survenit dezechilibre
in unitatile musculare
-executarea unor exercitii voluntare,constiente,gradate,ritmice pentru fiecare grupa
musculara sau functie a aparatului dento-maxilar.
-pregatirea corespunzatoare a grupelor muscular asigura :
-corectia unor mici abateri in unitatile scheletale (process dento- alveolar,relatii
intermaxilare)
-readuce echilibrul in balanta forma-functie
-asigura dezvoltarea echilibrata pe treptele urmatoare
-in cazul unor dezechilibre scheletale importante miogimnastica nu este suficienta=>trebuie
sa se intervina prin aparat ortodontic sau chirurgical
-mioterapia poate preceda,insoti si continua tratamentul ortodontic.Astfel,musculatura se
conformeaza pe structuri scheletale,consolideaza rezultatul obtinut si asigura dezvoltarea
echilibrata
17.Clasificarea aparatelor functionale:exemple
Aparatele functionale-dispozitive care,prin caracteristicile elementelor component si prin
sistemul de asamblare in cavitatea orala,au capacitatea de a modifica activitatea
musculara,transformand-o in forta ortodontica cu efect terapeutic asupra anomaliei dentomaxilare.
a)dupa modul de agregare:
-aparate mobile-nu contin elemente de agregare
-aparate fixe-sunt fixate pe dinti(cimentare)
b)dupa efectele produse asupra muschilor:
-aparate miodinamice actioneaza prin activitatea muscular din timpul functiilor
-aparate miotonice actioneaza prin masa muscular
c)dupa zona de aplicare:
-monomaxilare(superioare si inferioare)
-bimaxilare

d)dupa modul de actiune :

-aparate active produc forte intrinseci prin activarea arcurilor sau surubului care intra in
alcatuirea aparatului
-aparate pasive- nu produc forte intrinseci prin arcuri sau surubul care intra in alcatuirea
aparatului
e)dupa sediu:
-aparate orale:ocupa spatiul oral
-aparate vestibulare:ocupa vestibulul cavitatii orale
f)dupa transmiterea fortelor:
-aparatul de grupa I-transmit forte muscular direct dintilor pentru a corecta malocluzia
(pelote,plan inclinat)
-aparatul de grupa II-produc repozitionarea mandibulei si fortele rezultante sunt transmise
celorlalte structure (activatoarelor)
-aparate de grupa III-produc repozitionarea mandibulei,actionand din vestibulul bucal sau
dinafara arcadei dentare(scutul vestibular,ap Frankel)

18.Caracteristici comune ale aparatelor ortodontice fixe

Aparatele ortodontice fixe sunt dispositive intraorale monomaxilare, biomecanice, active
care prezinta elemente de agregare si elemente active care genereaza forte ortodontice
pentru producerea miscarilor dentare.
Caracteristicile comune ale aparatelor ortodontice fixe sunt:
-

Sunt ancorate pe inele ortodontice sau gutiere;

Au elemente generatoare de forte ortodontice ( arcuri)
Prezinta o buna stabilitate;
Sunt purtate permanent de catre pacient;
Au actiune energica, perioada de tratament fiind mai scurta;
Nu pot fi indepartate de catre pacient, ci numai de medical ortodont;
Necesita material de lucru, intrumentar si aparatura speciala;

Necesita o instruire de specialitate ortodontica pentru echipa de lucru ( medic,

asistent medical, technician dentar )
Necesita tehnici special si etape de tratament specifice.
19.Tipuri de aparate extraorale ( E scris cate putin la fiecare , nu stiu daca trebuie
doar clasificarea sau si o mica descriere..)
*Headgear
Este unul din aparatele extraorale cele mai utilizate in prevenirea si tratamentul
anomaliilor dento-maxilare , fie ca aparat de sine statator , fie in asociere cu aparatura
mobile, mobilizabila sau fixa.
Fiind un aparat extra-oral care genereaza forte antero- posterioare este format din:
1.Dispozitivul extraoral
Banda , capelina si combinatii ; ancorajul extraoral este cel care determina directia de
tractiune;
Anconajul extraoral in functie de regiunea anatomica care va fi utilizata poate fi:
Cervical ( low pull headgear )
Occipital (medium pull headgear)
Parietal (high pull headgear)
Vertical
1.
Elementul metallic (arcul facial) transfera forta extraorala la punctual de aplicare
intraoral;
2.

Benzi elastic, inele , arcuri forta extraorala ( este data de inele, benzi ,elastic etc.)

*Masca vertic Delaire

Aparatul lui Delaire a aparut din necesitatea de a crea forte capabile sa produca
deplasarea maxilarului si dintilor catre anterior, asa cum este nevoie in anomaliile Clasei a
III-a Angle, unde deficitul de crestere marcheaza etajul mijlociu al fetei.
Dispozitivul extraoral este format din doua elemente: o pelota vertica si o vertical.
Pelota si barbital sunt unite prin doua bare laterale care urmeaza conturul fetei si sunt la
vertica de partile moi. Barele laterale au sudat, in zona comisurilor labiale, un dispozitiv
metallic, de forma trapezoidala, prevazut cu butoni sau mici bare vertical, plasat prelabial,
acestea constituindu-se in zone retentive in care se vor agata inele elastic.

*Barbita si capelina
Este un aparat extraoral cu actiune in timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau
corectarea clasei a IIIa Angle, inhibarea cresterii vertical a mandibulei, inchiderea unghiului
goniac, in ocluzii deschise si corectarea laterodeviatiei mandibulare.
Elemente vertical17:
-

Sistemul de sprijin mentonier si cranial

Elemente declansatoare de forta reprezentate de elastic

Tipuri de barbite si capeline:

Barbita si capelina occipital ( oblica) :

-ancorajul este la nivel occipital si al barbiei
-Indicatii: in clasa a IIIa Angle cu prognatie mandibulara moderata cu ocluzie vertica cap la
cap

Barbita si capelina parietala ( vertical) :

Ancorajul este la nivel parietal si al barbiei
Indicatii: in clasa a IIIa Angle cu ocluzie deschisa si crestere vertical.
20.Particularitatile tratamentului tardiv al anomaliilor dento-maxilare.
Tratamentul tardiv se aplica in dentatia permanenta tanara ( la adolescent ) sau la adult si
este un tratament simptomatic, chirurgical si ortodontic.
Aceste tratament este limitat numai la realizarea unei ocluzii dentare functionale si la
alinierea dintilor malpozitionati.
Procedeele terapeutice sunt cele ale tehnicilor fixe ( Edgewise, Begg etc. ) , cu sau fara
utilizarea tractiunilor extraorale, iar la faza de echilibrare finala se apeleaza la aparatele
functionale ( activatoare).
Tratamentul tardiv al adolescentului
Pacientul adolescent poseda un potential minim de crestere, datorat cresterii reziduale
condiliene si a eruptiei molarilor de minte.
-

Avantaje:
Exista control asupra tuturor dintilor permanenti ( exceptie M3)
Dimensiunile oaselor maxilare sunt stabile
Motivatia pacientului de ordin estetic
Nu mai este necesara etapa diagnosticului terapeutic

Dificultatile tratamentului tardiv:

Imposibilitatea utilizarii cresterii naturale in terapia ortodontica

Implicarea sociala a adolescentului ,care concureaza cu planul de tratament
Durata lunga de tratament , in cazurile severe sau de compromise
Repozitionarea mai dificila a dintilor, datorita faptului ca apexurile lor sunt inchise.

Obiectivele tratamentului:
1.
Alinierea si nivelarea :
2.
Corectia relatiei molare si inchiderea spatiilor
3.
Finisarea
Tratamentul tardiv al adultului
Adresarea adultului la un serviciu specializat de ortodontie este generata din doua motive:
Redresarea dintilor limitrofi spatiului edentate, in scopul protezarii acestuia;
Efectuarea tratamentului orthodontic care nu l-a urmat in adolescenta.
Dificultatile tratamentului:
Atritia dentara excesiva;
Dificultatile ATM;
Modificarile pulpare ale dintilor;
Afectiunile parodontale;
Spatiile edentate cu implicatiile acestora ( migrari in plan vertical si orizontal).
Obiective:
Repozitionarea dintilor migrati dupa extractii sau boala parodontala;
Corectarea ocluziei patologice;
Alinierea dintilor frontali;
Stabilirea punctelor de contact interproximale;
Facilitarea tratamentului restaurativ gnato-protetic
Imbunatatirea starii de sanatate parodontala cresterea raportului coroana radacina
favorabil.
Principii biomecanice ale tratamentului tardiv al adultului:
Fortele utilizate vor fi reduse, datorita prezentei bolii parodontale cu evitarea
pierderilor suplimentare de os, cement radacina.
Fortele ortodontice trebuie aplicate pe coroanele dintilor, cat mai aproape de centrul
lor de rezistenta, pentru ca momentul inclinarii sa fie cat mai mic;
Ancorajul trebuie sa fie bine realizat, pentru ca dintii stalpi sa nu se incline;
Fortele intermitente sunt la fel de favorabile ca si cele continue si usoare.

Procedeele terapeutice sunt cele ale tehnicilor fixe dar se pot folosi si aparatele
mobilizabile ,cand pacientul nu este de accord cu aplicarea brackets-ilor din motive
estetetice.
Tratamentul orthodontic este precedat de cel periodontal, de interventii chirurgicale
minore ( extractii , redresari dentare) sau majore (disjunctive, corticotomie, osteotomie) si
urmat , in unele cazuri de tratamente restauratice gnato-protetice.
21. Indicatiile extractiei seriate a dintilor temporari
Dizarmonia dento-maxilar cu nghesuire primar (macrodonia absolut sau relativ)
22. Indicatiile extractiei ortodontice a dintilor permanenti
Clasa I Angle cu nghesuire dento-maxilar (extraci simetrice n cele 4 cadrane)
Clasa a II-a Angle cu meziopoziie generalizat a dinilor superiori (extracii
simetrice pe arcada MX)
Clasa a III-a Angle cu nghesuire dento-maxilar inferioar (extracii pe ambele
arcade)
Clasa a III-a Angle (extracii simetrice pe arcada MD)
23. Contenia i recidiva n ortodonie
Recidiva = tendina de revenire a dinilor la poziia lor initial i la starea de echilibru de
dinaintea trat. orto.
Cauzele recidivei
a. Generale:
Tipul constitutional
Tulburrile endocrine
Tipul facial
Tipul de rotaie facial
b. Locale:
Persistena factorilor etiologici
Malocluzii cu transmitere ereditar
Cretere condilian posttratament
Erupia M3 posttratament
Ligamentul periodontal
Adaptarea osoas
Culoarul forelor musculare
RC IM i long centric > 1,5 2 mm

nclinarea planului de ocluzie peste 14

Modificarea distanei intercanine
n cazul coreciei macrodoniei/microdoniei
n cazul anomaliilor de form
Poziionarea dinilor n afara bazei osoase
Hipocorecia malocluziei
Diagnostic incomplete cu netratarea cauzelor determinante
Vrsta naintat
Viteza mare de corecie a malocluziei
Sexul

!!! Factori pentru evitarea recidivei

Eliminarea factorilor etiologici ai malocluziei
Corectarea cu supracorecie
Corectarea rel. ocluzale
Asigurarea echilibrului neuro-muscular
Rezolvarea anomaliei n plin puseu de cretere
Stabilirea formei arcadei MD
Respectarea perioadei de contenie
CONTENIA = perioada n care sunt luate o serie de msuri dup terminarea
tratamentului active orthodontic, pentru a stabiliza rezultatele terapeutice i a reveni
recidiva
Obiectivele conteniei
Obinerea stabilitii poziiei dinilor
Obinerea echilibrului ocluzal permanent
Prevenirea recidivei posttratament
Perioada de contenie depinde de:
Tipul constitutional
Tipul de cretere facial
Vrsta la care s-a tratat malocluzia
Tipul de tratament utilizat
Morfologia structurilor dure i moi
Calitatea rezultatelor terapeutice
Durata tratamentului active orto
Clasificare
a. Natural
1. n ocluzia invers frontal cu supraacoperire frontal suficient

2. n ocluzia invers lateral, cnd lrgirea maxilar s-a realizat

dijuncie/nclinare vestibular
3. n cazul extraciilor seriate/n scop ortod
4. n cazul dinilor deplasai care sunt imobilizai prin lucrri protetice

prin

b. artificial
1. LIMITAT (3-6 luni)
n tratamentele clasei I, fr extracii n scop orto
n tratamentele cu extracii n scop orto, efectuate pentru aliniere dentar
n tratamentul ocluziei adnci cu intruzie incisive i extruzie molar
n tratamentul rotaiilor dentare nainte de nchiderea apexului
n diastema fals consecutive supranumerarilor
n malocluzia cl I cu proalveolodonie i spaiere tratat fr extracii
Malocluzia cl I sau a II-a tratate cu extracii n scop ortod
Malocluzia II/2 cu adaptare muscular
2. DE LUNG DURAT (pn la terminarea creterii reziduale)
Lrgire maxilar cu urub
Clasa a II-a
Ocluzii inverse laterale, cnd nu este asigurat gradul de supraacoperire
Ocluzia adnc cu rotaie anterioar a MD
n meziopoziia generalizat tratat cu extracii
3. DEFINITIV (aplicarea aparatelor gnato-protetice fixe)
Spaiere dentare generalizate
Rotaii i malpoziii severe
Diastema superioar a adultului
Malocluzia adultului cu afeciuni paro
Despicturile labio-maxilo-palatine
Corectarea nghesuirii dentare fr extracii orto
Corectarea malocluziei cl II i III prin traciuni intermaxilare
Tipuri de aparate de contenie
mobilizabile: orice aparat orto care nu mai este activat
fixe: retainer bar, lucrri protetice, ligature de srm
mobile: activatoare
24.Particularitatile tratam. Ortodontic la adulti
tratametul tardive al adultului de la sub 20

25.Modificari teleradiografice in retrognatismul maxilar

probabil acelai subiect cu

-Unghiul SNB este normal

-Unghiuri micsorate:SNA,ANB,FMA,NAPog
-Valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar modif compensatorii
-Lungimea planului maxilar este mai mica decat lungimea mand si a bazei craniului

26 .Modificari teleradiografice in prognatismul mandibular:

-Ungiuri marite:SNB,Go,FMA
-Unghiuri micsorate:ANB,ANPog
-Valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica cand apar modificari compensatorii.
-Lungimea mandibulei este mai mare ca baza craniului si planul maxilar

27.Aspecte extraorale in retrognatismul maxilar:

Ex facial: -Facies aplatizat prin nedezvoltarea in sens sagital
-Regiunea buzei superioare este infundata
-Etajele fetei: etajul inf al fetei este micsorat sau normal.
-Menton proeminent
-Profil facial: concav prin prabusirea buzei sup si a piramidei nazale.
-Treapta labiala inversata cu retrocheilie superioara

28.Aspecte extraorale la respiratorul oral

Facies adenoidian
Obraji aplatizati(presiunea scazuta in sinusuri)

 Fanta labial deschisa

Buza superioara hipotona
Buza inferioara situate in spatele incisivilor inferiori