Lumini i umbre -

Otilia Cazimir

Ai ochii negri, mincinoi i ri

Fntnile cu ape moarte-ascund
Pupile negre licrind n fund,
Ce m atrag spre-adnc ca ochii ti.
Cnd vreau s plec, m ii n loc cu un cuvnt
Aa se zbat copacii n furtun;
Ca pentru fug crengile-i adun,
Dar rdcina-i leag de pmnt.
De azi ncolo n-am s-l mai iubesc...
Dar cnd i vd privirile pgne
i zmbetul copilresc,
M jur c n-am s-l mai iubesc - de mine.
Pe zi ce trece-i semn tot mai mult;
Aa izvorul ce se-arunc-n balt,
Se-nvluie cu mlul laolalt
i-n loc s-i spele apele verzui,
i tulbur izvorul apa lui.
M iscodeti ca pasrea de prad,
M urmreti cu ochii reci i ri,
Dar uii c dac-s urme pe zpad,
Noroiul e lsat de paii ti.
Mi-e faa mpietrit ca o masc
i-n ochi lumina-i gata s se stng
Chiar diamantului ca s sclipeasc
i trebuie o raz s-o rsfrng.
Iubirea ta nu crete i nu moare,
Ci totdeauna-i rece i egal
E ca o floare artificial
Pe-o pajite cu maci arznd n soare.
Cnd voi pleca, m vei uita uor
i tiu c nici nu s-ar putea altfel:
Abia o clip valul cltor
Pstreaz chipul oglindit n el.
Am vrut n ciuda zmbetelor tale,
Din ochii sterpi o lacrim s storc
i am plecat s nu m mai ntorc,
Dar azi, din zori de zi i umblu-n cale.
Ce demon oare mi te-a scos n drum?!

De-ar vrea viaa azi s m dezlege

i raiul ei s mi-l ofere-acum
Tot iadul nostru dulce l-a alege.
Azi mi-a venit cu ochii calzi i buni
i nu l-am ntrebat de unde vine
Pe floarea de pe marginea de drum
N-o-ntrebi de-i nflorit pentru tine.
Te vd mereu ca-n clipa de pe urm;
ncremenit n capul scrii
Cu zmbetul uitat n colul gurii
i-n ochi, tiul crud al nepsrii.
Eti ru. Dar cnd aud c-o spune altul
M uit n jos i strng din pumni i tac.
C numai eu n toat lumea asta
Am dreptul s te cert i s te-mpac.
Eu am s plec cu sufletu-mpcat
C nu las nimnuia motenire
Un suflet greu de ur i iubire
Bnuitor i trist i-nfrigurat.
M-am resemnat; att a fost s fie.
M uit cum cade soarele-n apus
i-atept rspunsuri care n-or s vie
La ntrebri pe care nu le-am pus.