Academia Fortelor Terestre Nicolae Balcescu ,Sibiu

DREPTUL DE PROPRIETATE

Coordonator:
Lect.Univ.Draghici Teodora
CUPRINS

PRIVATA

Realizator:
Stud.

1. Definiia si caracterele dreptului de proprietate

1.1.Definitia dreptului de proprietate
1.2.Caracterele generale ale dreptului de proprietate
1.3.Obiectul si intinderea dreptului de proprietate
2. Dreptul de proprietate privata
3. Modalitati juridice ale dreptului de proprietate
Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate
5. Modurile generale de dobndire a dreptului de proprietate
5.1.Conventia
5.2.Accesiunea
5.3.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea)
5.4.Prescriptia instantanee asupra bunurilor mobile
5.5.Traditiunea
5.6.Ocupatiunea
5.7.Hotararea judecatoreasca
BIBLIOGRAFIE

4.

DREPTUL DE PROPRIETATE
1.1. Definitia dreptului de proprietate
Dup aceste noiuni privind dreptul de proprietate si avnd in vedere
si definiia data de Codul civil roman: ,,Proprietatea este dreptul ce are
cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa
in limitele determinate de lege 1, dar exista o definiie mult mai completa
care sa corespunda normelor juridice este urmtoarea:
Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea cruia titularul
dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit sa posede, sa
foloseasc si sa dispun de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere
proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege.
1.2. Caracterele generale ale dreptului de proprietate
1. Dreptul de proprietate este un drept absolut
Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de
dispoziia Codului civil, care precizeaz acest lucru: ,,proprietarulunui lucru
se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut 2. Fcnd parte
din categoria drepturilor absolute, dreptul de proprietate confer titularului
puteri nelimitate in privina folosirii economice a lucrului, precum in ceea ce
privete soarta juridica a acestuia.
Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate
manifesta prin doua modalitati:
a) prin acte materiale de folosina si de consumaie, de exemplu,
citesc cartea, locuiesc apartamentul, m deplasez cu automobilul.
b) prin acte juridice, cum ar fi: nstrinez imobilul prin vnzare ori
donaie, nchiriez apartamentul, las prin testament bunurile din
patrimoniul meu unor persoane etc.
Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel:
titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage
toate foloasele, de a profita de utilitatile pe care acesta le confer si de a
savarsi actele juridice care rspund intereselor proprietarului.
2. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv3
Caracterul ,,exclusiv al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un
dublu sens:
a) in sens general si comun tuturor drepturilor reale, dreptul de
proprietate este un ,,drept exclusiv, pentru ca este opozabil oricrei
1

Art.480 Din Codul Civil

Ion P. Filipescu, Drept civil- Dreptul de proprietate si alte drepturi reale;
3
Ion P. Filipescu, Drept civil- Dreptul de proprietate si alte drepturi reale;
2

persoane. De exemplu, o persoana este unui teren, ea poate mpiedica pe

oricine ar dori sa treac pe acel teren, fara incuviintarea sa, chiar daca
trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. De aici apare si dreptul de
a cere si a obine despgubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin
nclcarea acestui drept.
b) dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de
proprietate, pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite
cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia, folosina si dispoziia.
Ftul ca este un drept exclusiv, da dreptul proprietarului de a revendica
bunul in mana oricrui s-ar gsi.
2. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu
Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens:
a) proprietatea nu este limitata in timp, pentru ca ea trece de la
titularul actual la urmaii si direci sau la acei crora le-a transmis dreptul
prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, iar de la acetia la urmaii lor si
aa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul de proprietate este
un drept ,,cesibil si ,,transmisibil, att timp cat exista bunul asupra crui sa dobndit dreptul;
b) dreptul de proprietate este un drept perpetuu, ntruct are o
existenta independenta de exercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate
pierde prin nefolosinta dect prin situaii expres prevzute de lege, cum ar fi
prescripia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia extinctiva in cazul
tuturor mobilelor.
1.3. Obiectul si intinderea dreptului de proprietate
Obiect al dreptului de proprietate l poate constitui orice bun mobil
sau imobil, corporal sau incorporal.
Dreptul de proprietate asupra unui lucru se ntinde nu numai asupra
lucrului propriu-zis, ci si asupra a tot ce depinde de el, ca accesoriu, precum
si la tot ceea ce produce el. De exemplu, in cazul proprietatii unui teren,
obiectul proprietatii se ntinde asupra suprafeei solului, asupra plantaiilor
ce ar putea cuprinde, precum si a produselor ce se vor realiza pe suprafaa
respectiva.
Delimitare in suprafaa in linie orizontala consta in msurarea
suprafeei solului sau a suprafeei construite si fixarea liniei despartitoare,
adica a hotarului. Delimitarea in suprafaa a proprietatii funciare prezint o
importanta deosebita in cadrul operaiunilor de punere in aplicare a
prevederilor Legii fondului funciar (Legea nr. 19/1991).
Operaiunea de stabilire a hotarului de granituire va fi mult uurata
de efectuarea lucrrilor cadastrale, impuse de Legea cadastrului.

Delimitarea in inaltime pe linie verticala se refera la dreptul

proprietarului unui teren de a folosi numai suprafaa acestuia, dar si spaiul
ce se afla deasupra acelui teren. Dreptul asupra spaiului aerian permit unui
proprietar sa ridice construcii si sa fac plantaii care se nalta pe verticala,
intre limitele hotarului. In virtutea acestui drept, proprietarul unui teren
poate cere vecinului sa taie crengile arborilor ce se extind deasupra terenului
sau. Acest spaiu aerian se suprapune terenului, adica intinderea lui nu trece
de limitele acestuia.
Delimitarea in adncime in profunzime privete subsolul
terenului asupra cruia se exercita dreptul de proprietate.
De la dispoziia art. 491 Cod civil, conform creia proprietarul
poate face in subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste de cuviina, exista
numeroase derogri. Astfel, Constituia din 1923, art. 19, prevede ca
zcmintele miniere, precum si bogatiile de orice natura ale subsolului
sunt proprietatea statului.
Dreptul de proprietate si dreptul de accesiune
Dreptul de accesiune este un drept real ce se nate in legtura cu
dreptul de proprietate, avnd temeiul legal in dispoziiile codului civil,
art.482, care prevede ca: Proprietatea unui lucru mobil sau imobil, da
dreptul asupra a tot ceea ce produce lucrul si asupra a tot ce se unete ca
accesoriu cu lucrul in mod natural sau artificial 4.
Sunt situaii numeroase in privina dreptului de proprietate, cum ar fi:
- cand sporirea suprafeei terenului a avut loc pe cale naturala,
prin aluvionare, suprafaa respectiva devine proprietatea celui care este si
proprietatea la care s-a alipit suprafaa rezultata din depunerea aluviuni;
- plantaiile si construciile fcute pe terenurile altuia revin
proprietarului, care va avea obligaia sa restituie contra valoarea lor, celui
care le-a fcut fiind de buna credina sau sa ceara nlturarea lor si sa i se
plteasc despagubirilr de la cel ce le-a fcut cu rea credina;
- atribuirea lucrului mobil rezultat din combinarea a doua
substane, proprietarului lucrului cu valoarea mai mare (un aliaj din argint)
si, bineinteles, cu despgubirea corespunztoare a proprietarului lucrului cu
valoare mai mica (in exemplu dat, proprietarul argintului) este aa numita
confuziune
- atribuirea lucrului mobil rezultat din prelucrarea unui material
apartinand altei persoane, aceluia care are contribuia mai nsemnata la
bunul respectiv, de exemplu, statuia obinuta dint-un bloc de marmura, va
reveni sculptorului, spre deosebire de situaia in care se confectioneaza o
4

Art.482 Din Codul Civil

haina, aceasta va reveni proprietarului stofei si nu confecionerului este

specificatiune.
2. Dreptul de proprietate privata5
Proprietatea privata aparine particularilor si beneficiaz de un regim
juridic de vocaie egal cu proprietatea publica.
Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care
confer titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei,
folosinei si a dispoziiei, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, prin putere
proprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege1.
Caracterele dreptului de proprietate privata
1. Caracterul absolut da proprietarului lucrului dreptul de a trage
intrega utilitate economica pe care acesta i-o poate oferi. In realizarea
acestui scop, proprietarul are dreptul de a face acte materiale de folosina si
de consumaie, precum si de a face acte de dispoziie cu privire la soarta
juridica a lucrului: sa-l vanda, sa-l inchiereze, sa-l distrug, etc.
2. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate privata confer
titularului dreptul de a opune dreptul sau oricrei persoane ce intra in contact
cu lucrul sau.
3. Caracterul patrimonial real rezulta din faptul ca acest drept are
coninut economic, se poate evalua in bani si se nate in legtura cu anumite
lucruri asupra crora titularul isi poate exercita aciunile sale fara a fi nevoie
de intervenia altei persoane.
4. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate privata reiese din
faptul ca acest drept nu se stinge, nu nceteaz nicioadata, atta timp cat
exista lucrul.
5. Caracterul individual si social al dreptului de proprietate privata
rezulta din faptul ca legea recunoate tuturor persoanelor, fizice sau juridice,
dreptul de a dobndi in proprietate bunurile necesare in vederea satisfacerii
oricror nevoi.
6. Caracterul alienabil al dreptului de proprietate privata confer
titularului dreptul de a nstrina bunul potrivit cu interesele sale.
7. Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect
achizitiv, in sensul ca proprietatea privata se poate dobndi prin uzucapiune.
8. Caracterul sesizabil nseamn ca bunurile mobile si imobile care
formeaz obiectul dreptului de proprietate privata pot fi urmrite de creditori
in vederea realizrii creanelor pe care le au mpotriva proprietarilor debitori,
lucru ce rezulta de dispoziia art. 1718 Cod civil6: oricine este obligat
personal, este inut a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale,
5
6

Safta-Romano Dreptul de proprietate privata si publica in Romnia, Editura Grafix, Iai, 1993;
Art. 1718 Din Codul Civil

mobile sau imobile, prezente si viitoare, iar, in continuare, art. 1719

precizeaz ca: Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a
creditorilor si 7
3. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate 8
Prin modalitati ale dreptului de proprietate intelegem situaiile in care
prerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai o parte
dintre ele, de doua sau mai multe persoane.
proprietate:
1. Proprietatea anuabila este modalitatea juridica a dreptului de
proprietate caracterizata printr-o incertitudine vremelnica in care se gaseste
acest drept, cand a fost transmis de la o persoana la alta printr-un act juridic
anuabil.
2. Proprietatea rezolubila reprezinta incertitudinea vremelnica in
care se gaseste dreptul de proprietate, atunci cand transmiterea acestui drept
de la persoana la alta s-a fcut sub condiie rezolutorie (realizarea unui
eveniment viitor nesigur).
3. Proprietate aparenta, aa cum ne sugereaz numele, reprezinta
acea modalitate a dreptului de proprietate generata de disputa dintre doua
persoane, dintre care una este adevratul proprietar, iar cealalt exercita
aributele proprietatii, fara vreun drept asupra lucrului in disputa.
4. Proprietatea comuna sau coproprietatea este acea modalitate a
dreptului de proprietate in care acest drept aparine concomitent la doua sau
mai multe persoane, ce exercita mpreuna posesia, folosina si dispoziia,
asupra aceluiai lucru.
4. Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate
In principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata.
Proprietarul unui bun, pe lng dreptul de a-l poseda, de a-l folosi, de a-i
culege foloasele si de a dispune de el in mod exclusiv si absolut, dar cu
precizarea: in limitele legii.
Constituia Romniei prevede ca: dreptul de proprietate obliga la
respectarea sarcinilor privind protecia mediului si la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarului.9
ngrdirile legale privesc acele prescripii care rezulta din dispoziii
legale, oricare ar fi ele. ngrdirile de interes public privesc fie
proprietatea cldita, fie proprietatea necladita si pot fi grupate astfel:
7

Art. 1719 din Codul civil

Statescu C. Drept civil,Universitatea Bucureti, 1998
9
Constitutia Romaniei
8

1. Restrictii de interes edilitar, sunt acelea prin care cei ce

construiec in perimetrul localitatilor sunt obligai sa respecte anumite reguli
de aliniere, inaltime, etc.
2. Restrictii de interes istoric si cultural, prin care legiuitorul a avut
in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoriccultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc.
3. Restriciile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt
acelea prin care se urmareste nlturarea surselor poluante ce pun in pericol
sntatea publica.
4. Restriciile de interes economic general sau interes fiscal
10
privesc:
- regimul de exploatare al pdurilor, legiferat prin Legea nr. 26/1996
Codul silvic, de Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar si forestier,
Legea nr. 1/2001 precum si alte acte normative
- regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care,
potrivit art.135 din Constituia Romniei, sunt proprietate publica.
- regimul de folosire a apelor curgtoare, a lacurilor, precum si a
apelor marii teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale.
- regimul de producere si transportul energiei electrice impuse
proprietarilor de terenuri o serie de restricii, cum ar fi tierea arborilor si
pomilor crescui sub aceste reele.
5. Restrictii in interesul aprrii sunt acelea care privesc
necesitatile de aprare a tarii si de sigurana in zona frontierei de stat.
6. Alte ngrdiri de utilitatea publica:
- distanta minima a construciilor fata de calea ferata;
- regimul juridic al construciilor drumurilor;
- regimul juridic al folosiri apelor;
- regimul juridic privind vnzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum
ar fi medicamentele, substanele toxice, stupefiantele, aromele si muniiile,
etc.
ngrdirile de interes privat sunt generate de raporturile de
vecintate si Codul civil distinge doua asemenea ngrdiri si anume:
servitutii naturale si legale.
Obligaia de granituire sau hotrnicie izvoraste din prevederile art.
584 Cod civil conform cruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau
sa fixeze linia de hotar dintre cele doua proprietatii.
Obligaia de a ngrdi proprietatea impusa de dispoziiile art. 585 si
600 din Codul civil. In acest sens, se prevede ca: tot proprietarul isi poate
ngrdi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege, iar art.600
10

Statescu C. Drept civil,Universitatea Bucureti, 1998

prevede ca: fiecare proprietar poate, in orae si suburbii, a ndatora pe

vecinul sau sa contribuie la cldirea si repararea ngrdirii ce desparte
curile si grdinile lor.11
ngrdirile ce impun prestaii pasive-abstentatiuni sunt grupate astfel:
restricii privitoare la scurgerea apelor;
restricii privitoare la plantarea pomilor;
restricii privitoare la lucrri sau construcii;
restricii privitoare la vederea in proprietatea vecinului;
restricii de trecere;
interdicia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de
proprietate;
restricia privind pictura streinilor;
ngrdirile convenionale restriciilor privitoare la exercitarea
dreptului de proprietare se pot face si pe calea convenionale, adica prin
intelegerea parilor.
Astfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu
titlu oneros sau gratuit, poate conveni cu dobnditorul ca drept de proprietate
dobndit prin aceea convenie sa sufere anumite ngrdiri.
ngrdiri pe cale judecatoreasca dreptul de proprietate poate suferi
anumite ngrdiri si pe cale judecatoreaca. Aceste ngrdiri nu sunt
enumerate de lege, insa rezulta din raporturile de vecintate, in care instana
este chemata sa constate si sa le hotrasc.
ngrdiri aduse prin convenii care lovesc de indisponibilitatea
bunul nstrinat legislaia romana recunoate aceste ngrdiri, daca sunt
ntrunite doua condiii:
- inalienabilitate prevzuta de convenie sa aiba caracter temporar, de
exemplu, donatorul doneaz o parte din averea sa altei persoane, cu condiia
ca donatorul sa nu o nstrineze nainte de a ajunge la majorat;
- inalienabilitatea sa fie ntemeiata pe un interes legitim si serios, de
exemplu, donatorul pune condiia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat,
atta timp cat donatorul este in viata.
5. Modurile generale de dobndire a dreptului de
proprietate
Enumerare. Clasificare
In raport cu diferitele criterii folosite de teoreticieni, se deosebesc mai
multe moduri de dobndire a dreptului de proprietate.
Dup intinderea dobndirii, se disting:
11

Art 585 si 600 din Codul civil

a) moduri de dobndire universala;

b) moduri de dobndire cu titlu particular;
Dup momentul cand opereaz transmisiunea, exista:
a) moduri de dobndire intre vii;
b) moduri de dobndire pentru cauza de moarte;
Dup situaia juridica a bunului in momentul dobndirii:
a) moduri de dobndire originare;
b) moduri de dobndire
Dup caracterul transmisiuni, se disting:
a) moduri de dobndire cu titlu oneros;
b) moduri de dobndire cu titlu gratuit;
5.1. Convenia (contractul)12
Convenia sau contractul reprezinta cel mai important mod de
dobndire a dreptului de proprietate, precum si a altor drepturilor reale.
In ceea ce privete transferul unui drept real, acest lucru nu se
realizeaz concomitent cu inchierea conveniei translative de drepturi reale
in urmtoarele cazuri:
a) partile au convenit, printr-o declaraie de voina expresa, sa amne
transferul dreptului real, la mplinirea unui termen sau dup realizarea unei
condiii;
b) instrainarea are ca obiect un lucru viitor;
c) proprietatea bunurilor de gen se trasfera numai in momentul
predrii efective;
d) drepturile reale privitoare la imobile trecute in cartea funciara se
transfera in momentul in care se face nregistrarea dreptului in cartea
funciare;
e) instrainatorul nu este proprietarul lucrului;
5.2. Accesiunea
Denumita si incorporatiune, este un mod de dobndire a dreptului de
proprietate care a fost tratat anterior, la nceputul acestui capitol.
5.3. Prescripia achizitiva (uzucapiune)13
Prescripia achizitiva este un mijloc de dobndire a dreptului de
proprietate prin posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen
prevzute de lege.
Utilitate uzucapiune consta in urmtoarele:

12

Urs I. Drept civil,Editura Independenta Economica, 1996

13

a) in marea majoritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului de

proprietate, insa dovada acestuia este greu de fcut, astfel ca
uzucapiunea suplinete aceasta dificultate de proba;
b) nevoia de stabilite si securitate juridica a raporturilor juridice
determina recunoaterea de efecte juridice unei aparente
ndelungate de proprietate;
c) uzucapiunea apare ca o sanciune mpotriva vechiului proprietar
care da de dezinteres si de lipsa de diligenta.
Uzucapiunea de 30 de ani, presupune:
a) sa existe o posesie de 30 de ani;
b) posesia sa fie utila si neviciata;
c) posesorul poate fi de buna credina, de rea credina si fara nici un
titlu.
Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, stipuleaz ca: cel ce castiga cu
buna credina si printr-o justa cauza un nemiscator determinant, va prescrie
proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevratul proprietar locuiete in
circumscripia tribunalului judeean unde se afla nemiscatorul, si prin 20
de ani daca afara din aceea circumscripie. 14
Cauzele de suspendare a prescripiei achizitive:
a) cat timp cel mpotriva cruia curge prescripia este mpiedicat de
un caz de forta majora sa fac acte de ntrerupere;
b) cat timp ce se pretinde proprietar se afla in rndul forelor armate
romane, ce se gsesc pe picior de rzboi;
c) intre parinti sau tutore si cel ce se afla sub ocrotirea lor, pentru
bunurile pe care acetia le administreaz in numele celor pui sub ocrotire;
d) prescripia nu curge mpotriva celui lipsit de capacitatea de
exerciiu, cat timp nu are reprezentant legal;
e) prescripia nu curge intre soi in timpul casatoriei.
5.4. Prescripia instantanee asupra bunurilor mobile
Potrivit art. 1909 Cod civil: bunurile miscatoare se prescriu prin
faptul posesiuni lor, fara sa fie trebuina de vreo curgere de timp 15, dar cu
condiia sa fie ntrunite urmtoarele condiii:
a) sa fie un bun mobil corporal;
b) posesia sa fie utila, adica neviciat;
c) posesorul sa fie de buna credina;
5.5. Tradiia
Tradiia consta in remiterea materiala a lucrului in mana
dobnditorului. In dreptul roman, acest mod de dobndire a dreptului de
14
15

Art. 1985din Codul civil

Art. 1909 din Codul Civil

10

proprietate se bucura de o larga aplicatiune, deoarece convenia simpla

dintre pari nu producea dect obligaia de a transfera proprietatea.
5.6. Ocupaiunea
Ocupaiune reprezinta operaiunea care consta in luarea in posesie a
unui bun ce nu aparine nimnui, cu intenia de a deveni proprietarului.
In acest sens, art, 477 si 646 Cod civil dispun ca toate bunurile
vacante si fara stpn, precum si cele ale persoanelor care mor fara
motenitori sau ai cror motenitori nu le-au acceptat, revin statului.
5.7. Hotrrea judecatoreasca
Hotrrile judecatoresti sunt declarative de drepturi, adica recunosc
parilor un drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou.
Hotrrile judecatoresti, in anumite situatii, devin constitutive de drepturi,
adica pot fi considerate ca un mod de transmitere, respectiv de dobandirea
proprietatii, prin aa numita ordonana de adjudecare, prin care se
definitiveaz executarea silita, constnd in vnzarea la licitaie publica a
bunurilor unei persoane.

BIBLIOGRAFIE

11

1.Beleiu Gheorghe Drept civil roman,Editura ansa, 1983;

2. Codul civil roman;
3.Ion P. Filipescu, Drept civil- Dreptul de proprietate si alte drepturi
reale;
4.Safta-Romano Dreptul de proprietate privata si
publica in
Romnia, Editura Grafix, Iai, 1993;
5.Statescu C. Drept civil,Universitatea Bucureti, 1998;
6. Urs I. Drept civil,Editura Independenta Economica, 1996;
7. Constitutia Romaniei;

12