UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MASTERAT
STUDII DE SECURITATE ȘI ANALIZA INFORMAȚIILOR

Viitorul României în Uniunea Europeană

CURS: ANALIZA – RESORTUL DECIZIILOR STRATEGICE

COORDONATOR CURS: EXPERT SRI –Iuliana Udroiu

STUDENTĂ: Muscalu Andreea-Elena

 Societatea actuală este martora unei continue schimbări pe scena relațiilor
internaționale, acestea fiind vizibile prin noi conflicte între entități statale și/sau non-
statale, războaie hybrid, anexări ilegitime, migrație incontrolabilă și noi acorduri pe scena
internațională. Principalele amenințări ale societății actuale sunt terorismul, proliferarea
armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, statele eșuate și crima organizată.

Secolul XXI a fost marcat de nevoia profundă a sentimentului de securitate iar

asigurarea acesteia pe plan intern cât și extern a unui stat se poate realiza prin aderarea la
alianțe defensive sau coaliții internaționale însă și prin semnarea unor tratate sau acorduri,
acestea presupunând costuri, riscuri dar și beneficii în același timp. Statele, unicii actorii ai
scenei internaționale în viziunea realistă, au decis că pentru a face față amenințărilor, cea
mai eficientă metodă este de a crea o alianță defensivă, o alianță ce garantează securitatea
fiecărui membru, într-un mod individual și irevocabil.

Ideea unei alianțe defensive nu este deloc nouă, însă rezultatele unui astfel de
acord nu au fost mereu pe măsura așteptărilor. Literatura de specialitate arată în mod
paradoxal faptul că, indiferent dacă scena internațională se schimb, actorii și amenințările
variind, această nevoie de securitate este resimțită în mod constant și în prezent, exceptând
particularitățile amenințărilor și diversitatea actorilor. Cel mai ilustrativ exemplu de alianță
defensivă globală care a reușit să-și atingă scopul pentru care a fost creată dar și să-și
legitimeze supraviețuirea pe scena internațională, ca furnizor de securitate regională și pol
de stabilitate este Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. În ceea ce privește
asigurarea păcii, securității și prosperității la nivel european, proiectul care reușește acest
lucru cu legături atât în intern cât și în extern este Uniunea Europeană, fondată de-a lungul
mai multor etape istorice, astfel:

 18 aprilie 1951: prin instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului,

urmare a Declarației Schuman de la 9 mai 1950, ce a creat o piață comună între cele
șase state fondatoare (Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Republica Federală
Germană și Țările de Jos);
  25 martie 1957: prin Tratatul de la Roma s-a instituit Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice și Comunitatea Economică Europeană;

 1 noiembrie 1993: Instituirea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, este

adăugată dimensiunea cooperării interguvernamentale în domenii precum politica
externă și securitatea internă;

 2009: Intrarea în vigoare a Tratatul de la Lisabona, prin care se schimbă procedurile

de funcționare a UE, se instituie funcția de președinte permanent al Consiliului

European și se creaza postul de Înalt reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe
și politica de securitate;

În procesul aderării României la Uniunea Europeană, statul român a parcurs câteva

etape imperative statutului de membru UE. Așadar, în 1990, România acreditează primul
ambasador, inițiind astfel primele discuții diplomatice cu Comunitatea Europeană.
Următorul pas a fost semnarea la 1 februarie 1991 a acordului de asociere la
Comunitățile Europene și acordul intermediar privind comerțul cu România. Un an mai
târziu, în 1994, a avut loc inițierea strategiei de preaderare care s-a bazat pe acorduri
europene, dialog structurat pe monitorizarea implementării acordurilor și programul Phare.
Prin semnarea Declarației de la Snagov, la 21 iunie 1995, România și-a afirmat
orientare spre principiile europene (promovarea statului de drept, pluralismul politic).
Statul român a depus la 22 iunie 1995 cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană,
prezentând totodată și Strategia Națională de Pregătire a Aderării României la UE.
În ianuarie 1999, România a adoptat programul național de aderare și tot în 1999
are loc Consiliul European de la Helsinki, unde a avut loc deschiderea negocierilor de
aderare.
La 24 aprilie 2005 România a semnat Tratatul de Aderare la Uniune pentru ca la 1
ianuarie 2007 să devină stat membru a Uniunii Europene.
 Viitorul României în Uniunea Europeană

Analiza scenariilor

Best Case Scenario Worst Case Scenario Business as Usual Wild Card
Președenția Căderea Guvernului One step IN RO-EXIT
Consiliului Uniunii Dăncilă în timpul One step OUT
Europene- 10+ președinției C.U.E
Intrarea României în + - 0 -
Spatiul Schengen
Klaus Werner Iohanis – + - - -
viitor Președinte al
Consiliului European
Fonduri europene pt + 0 0 -
România-
dezvoltare continuă
Piața comună 0 0 -
europeană +
Coeziune europeană + - 0 -

Siguranța frontierelor + 0 0 -
naționale
Migrație externă a + 0 0 -
cetățenilor români

Best Case Scenario

 Dacă statul român reușește să finalizeze cu succes mandatul președinției Consiliului
Uniunii Europene, unul dintre beneficiile majore ar fi accesul la spațiul Schengen.
Aderarea României la spațiul Schengen reprezintă o necesitate în contextul de securitate
european, fiind un plus de siguranță pentru granițele Uniunii dar și pentru frontierele
naționale.

Pentru a putea adera la spațiul Schengen, statul român a trebuit să parcurgă un

proces etapizat cu scopul de a ajunge la standardele europene, pentru ca în final să
desființeze controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene. O bună gestionare a
președinției poate însemna pentru România mai multe investiții directe europene, mai
multe fonduri pentru dezvoltare în domenii precum infrastructura, agricultura și mediul.
Mai mult, România își va câștiga locul în rândul statelor care fac parte din procesul
decizional, devenind astfel un membru important alături de partenerii săi, state precum
Franța și Germania. De asemenea, în acest context favorabil, nu putem nega șansele pe
care Președintele Klaus Iohanis le are la candidatura președinției Consiliului European.

Worst Case Scenario

Guvernul Dancilă reprezintă un moment istoric pentru politica românească, fiind
prima data când funcția de prim-ministru este ocupată de către o femeie. Nu vom analiza
progresele sau greșelile făcute de Guvernul Dancilă însă ne vom îndrepta atenția către
efectele negative pe care le-ar avea căderea Guvernului în timpul mandatului președinției
Consiliului Uniunii Europene.

În primul rând, instabilitatea politică ar conduce la o scădere a investițiilor în

România, la deprecierea monedei naționale, statul român fiind caracterizat drept un stat
instabil politic și economic, incapabil să ducă la bun sfârșit obligațiile europene. Putem
continua cu izolarea României pe plan politic și economic, pierderea avantajelor unui stat
membru demn de încredere, neîndeplinirea unuia dintre cele mai importante obiective, și
anume, aderarea la spațiul Schengen. Un blocaj economic s-ar resimți și în procesul
dezvoltării, accesarea fondurilor europene fiind pusă sub semnul întrebării.
 Bussines like Usual

Conform unui raport prezentat de Institutul European din România ce privește

activitatea României ca stat membru al Uniunii Europene, în cei 10 ani de la aderare, cel
mai important beneficiu este, din perspectiva cetățeniilor români, dreptul de a lucra, studia
și călători oriunde, pe teritoriul Uniunii Europene.

Viitorul Uniunii Europene, conform Declarației de la Roma este bazat pe patru

piloni, și anume :

- O Europă sigură și securizată

- O Europă prosperă și durabilă
- O Europă socială
- O Europă mai puternică pe scena internațională

Chiar dacă proiectul european este pilonul principal al unei Europe stabile și
prospere, în ultimii 10 ani, Uniunea Europeană a cunoscut și nenumărate crize existențiale,
precum cea economică și financiară, euroscepticismul, amenințarea teroristă pe teritoriul
statelor membre, și nu în ultimul rând, Brexit-ul. În urma ultimului Eurobarometru,
cetățenii români au cel mai ridicat nivel de încredere privind viitorul Uniunii Europene,
resimțind însă amenințarea teroristă și imigrația ca fiind principale probleme cu care se
confruntă UE. Însă la nivel național, cetățenii români, percep ca principale temeri situația
economică, corupția și sistemul deficitar de îngrijire al sănătății și de securitate socială.
În ceea ce privește avantajele reciproce ale apartenenței României la Uniunea
Europeană, putem evidenția dreptul cetățenilor români de a locui, a munci și de a se
pensiona oriunde pe teritoriul UE, dreptul de a beneficia de protecție consulară, dreptul de
a alege și de a fi ales și dreptul de a fi reprezentat în cadrul instituțiilor europene.
Mai mult, beneficiile aderării pentru statul român sunt în principal legate de
dezvoltarea economică. Astfel, în perioada 2007-2017, se poate observa dublarea
produsului intern brut, îmbunătățirea structurii economiei naționale, creșterea accesului
produselor românești pe piața europeană, fluxul de investiții străine directe europene,
ameliorarea indicatorilor de sărăcie, excluziune socială și creșterea veniturilor populației.
În plus, accesarea fondurilor europene au ajutat la dezvoltarea societății românești
prin investiții în domenii precum mediul (programe de extindere și modernizare a
sistemelor de apă și canalizare, reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor
climatice), transportul (investiții în infrastructura), în domeniul agriculturii și dezvoltării
rurale, în domeniul educațional (Erasmus plus) dar și în domeniul afacerilor interne
(programe de pregătire prin intermediul CEPOL și INTERPOL).
România, ca stat membru european continuă sa își respecte angajamentele europene,
dar mai mult, continuă cu implicarea la nivel european pentru a răspunde intereselor și
așteptărilor cetățenilor români.
De asemenea, statul român va continua adoptare și implementarea principiilor și
libertaților fundamentale pe care se bazează Uniunea Europeană, având ca direcții cheie
susținerea unei Europe a cetățeniilor, bazată pe consens, comunicare și stabilitate.

Wild card

Deși sunt câteva voci care susțin ieșirea României din Uniunea Europeană, mișcarea
RoExit nu are un mare ecou în rândul cetățenilor români, de asemenea, este dificil să ne
imaginam statul rămân în context european fără a mai face parte din Uniune.

Brexit-ul reprezintă un precedent periculos pentru toate statele membre UE, însă
avantajele parteneriatului european ar trebui să conducă la o perioadă de calmitate în rândul
membrilor. În primul rând, economia națională nu ar permite izolarea de piața unică
europeană iar nevoia continuă de fonduri europene ar face foarte grea o presupusă separare
de UE. Mai mult, izolarea pe plan extern a României în contextul actual, nu este cea mai
bună strategie de politică externă, România are nevoie de parteneri de încredere, cu care
sa-și îndeplinească idealul european. Parteneriatele, investițiile, contractele și nu nu în
ultimul rând avantajele Uniunii Europene ar lasă România într-o situație greu de gestionat
și de remediat.

Vocile care susțin mișcarea RoExit folosesc argumente precum atingerea

suveranității statului, problemele corporațiilor internaționale, contribuțiile oferite către UE,
exportul de forță de muncă și de personal calificat.

Bibliografie

1. FONTAINE, Pascal, "12 lecţii despre Europa", Luxemburg : Oficiul pentru Publicaţii al
Uniunii Europene, pp.44, 2014, disponibil on-line la:
https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/2d85274b-0093-
4e38-896a-12518d629057/language-ro ;

2. Strategie globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, "Viziune

comună, acțiuni comune: o Europă mai puternică ", 2016, disponibil on-line la:
https://europa.eu/globalstrategy/sites/globalstrategy/files/eugs_ro_version.pdf ;

3. DOLGHIN, Nicolae; SARCINSCHI, Alexandra; DINU,Mihai-Ştefan, "RISCURI ŞI

AMENINŢĂRI LA ADRESA SECURITĂŢII ROMÂNIEI. ACTUALITATE ŞI PERSPECTIVĂ", în
Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, Ameninţări la adresa securităţii, Ed.
Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004,, disponibil on-line la:
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/riscuri_si_amenintari_actualitate_si_perspectiva.pdf ;
Surse online

1. https://ue.mae.ro/node/408

2. http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/Raport-Romania-10-ani-in-UE-online_0.pdf

3. https://www.digi24.ro/opinii/roexit-va-fi-psd-partidul-anti-ue-1006626