Jihadul Islamic PDF

JIHADUL ISLAMIC
DE LA "|NFRNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFNT"
JIHADUL
ISLAMIC
LA "SPERAN}A LIBERT+}II"
Foto coperta I
SHEIKH MAWLANA MUHAMMAD HISHAM
COD CNCSIS 270
Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU
ANDREESCU, ANGHEL
Jihadul Islamic de la ''|nfrngerea terorii'' [i ''R=zboiul
Sfnt''
la ''speran]a
libert=]ii'' / Anghel Andreescu,
ANDREESCU,
ANGHEL
Nicolae
- Bucure[ti:
Editura Ministerului
Internelor
JihadulRadu.
Islamic
de la ''|nfrngerea
terorii'' [i ''R=zboiul
[iSfnt''
Reformei
2008 / Anghel Andreescu,
la Administrative,
''speran]a libert=]ii''
Bibliogr.
Nicolae Radu. - Bucure[ti: Editura Ministerului Internelor
ISBN
978-973-745-011-1
[i Reformei
Administrative, 2008
Bibliogr.
I.ISBN
Radu,978-973-745-011-1
Nicolae
329.7(411.21)
I. Radu, NicolaeJihad
329.7(411.21) Jihad
Opera]ii editoriale: colectiv Editura MIRA

Tip=rit: Tipografia Codex
Chestor general de poli]ie

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU
Comisar [ef
conf. univ. dr. Nicolae RADU
JIHADUL ISLAMIC
BUCURE{TI
2008
3
JIHADUL
ISLAMIC
DE LA "|NFRNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFNT"

LA "SPERAN}A LIBERT+}II"
Cuprins
Gnd pentru toleran]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Prefa]= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Introduction . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Capitolul 2
Enciclopedia Terorii. Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb= . . . . . . . . 209
Paradigmele cunoa[terii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215
Geneza terorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
JIHADUL
Capitolul 1
De la Islam la cunoa[terea Jihadului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Ct de bine cunoa[tem Islamul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Unicitatea lui Allah . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
|n numele credin]ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Calea spre Mecca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Ebraismul confirmat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Moartea Profetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .104
Urma[ii lui Mahomed . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
|n=l]are [i dec=dere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
{ii]i [i suni]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Religia \ntre [ii]i [i suni]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Cartea Sfnt= a Islamului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Nemurirea sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
R=spndirea fundamentalismului islamic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Islam vs. terorism? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Jihad \n Balcani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Reconcilierea civiliza]iilor! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
Recurs la memoria colectiv= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
ISLAMIC
Lista abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Terorismul contemporan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

Incubatoarele radicaliz=rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
Calea spre Emir . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Al-Qaida Alb= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246
Emirul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
Chemarea la Jihadul Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250
Emirii cu ochii alba[trii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
Capitolul 3
Jihad pe internet - Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media
[i "Brandul" Al-Qaida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Omniprezentul cyberterorism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pira]ii cibernetici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Lovitura la comer]ul electonic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Suprema]ia informa]iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cybercomandament la Air Force . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Site-uri jihadiste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Forumul Al-Tajdid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Marketing on-line . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Juc=tori pe scena media . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
"Brandul" Al-Qaida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
267
267
274
278
282
284
285
288
289
304
305
316
Capitolul 4
Organiza]ii jihadiste [i grup=ri teroriste interna]ionale . . . . . . . . .329
Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat [i Mijlociu . . . . . 331
Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . 351
Organiza]ii extremist-teroriste din Asia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363
Organiza]ii [i grup=ri de pe continentul american . . . . . . . . . . . . . . . . 381
Organiza]ii [i grup=ri paramilitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
|ndemn la reflec]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 397
Glosar de termeni pentru Jihad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 399
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407
Bibliografie selectiv= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 442
Prezentare autori (englez=, francez=) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 462/463
MOTTO:
Cine a spus c= noi vom deschide calea r=zboiului?
JIHADUL
ISLAMIC
FADLALLAH, cleric [iit, 2008
JIHADUL
Aflu cu bucurie despre apari]ia lucr=rii Jihadul Islamic, care se

refer= la un subiect de actualitate [i care ne preocup= pe noi ca
musulmani. Adept al adev=rului fiind, readuc \n aten]ie frumuse]ea
Islamului [i prezen]a istoric= a comunit=]ii musulmane \n ]ara noastr=
exprimndu-mi [i punctul de vedere la Islam ca realitate etern=.
Practica Islamului religie divin=, a p=cii [i toleran]ei \n
Romnia este legat= de stabilirea popula]iei turco-t=tare din secolul
al-XIII-lea. Modelul de convie]uire inter-etnic [i inter-religios dobrogean a
func]ionat exemplar, secole de-a rndul, de[i el ar fi putut s= fie subminat
de interminabilele r=zboaie ruso-turce sau romno-turce.
Musulmanii autohtoni sunt suni]i, iar din cele patru [coli sunite:
malekismul, [afiismul, hambalismul [i hanefismul, musulmanii dobrogeni
apar]in [coli hanefite (predominant \n Turcia [i ]=rile sub domina]ia turc=).
Dup= 1990 \n Romnia \ntlnim prezen]a [i a celorlalte [coli ct [i adep]i
ai ramurei [iite.
|n acest col] de ]ar= Dobrogea, considerat= \n folclor "loc de
pribegie", t=tarii, turcii [i romnii, sunt uni]i de religiozitatea lor, de
credin]a \n Divinitatea unic=, de Creator numit fie Allah, fie Dumnezeu. I-a
unit, de asemenea, nevoia de identitate, de lini[te, de reculegere, de
c=ldur= comunitar= [i chiar de mister, de culoare, de frumos etnic-religios
[i cultural.
Pn= \n 1940, turcii - t=tarii au p=r=sit masiv, \n valuri succesive,
Dobrogea, l=snd \n urm= o comunitate relativ mic= azi, 70.000 , dar
puternic ata[at= de valorile sale tradi]ionale, morale [i spirituale.
Ast=zi, pericolul cel mai mare, pentru credincio[ii musulmani este
cel al sectelor, al intoleran]ei, al extremismului. Aceste secte sunt
sus]inute logistic [i financiar de diferite state, \ncercnd s= dezbine
comunitatea musulman= [i s= aduc= prejudicii modelului de via]= interetnic [i inter-religios care a existat de opt secole \n Romnia.
ISLAMIC
Gnd pentru toleran]=
Islamul nu ar trebui s= fie exploatat \n interese personale, politice

cum se \ntmpl= la ora actual=. Din p=cate, cauza apari]iei conflictelor, a
a[a-zisului Jihad, a extremismului cum \l denumesc acele grupuri de
interese se datoreaz= nerespect=rii Coranului cel Sfnt. Conform
versetului 32 din capitolul Al-Maida ''cel care ucide un suflet nevinovat sau
comite o alt= stric=ciune pe p=mnt, este ca [i cnd i-ar ucide pe to]i
oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa \n via]=
pe to]i oamenii''.
La \nceput de secol XXI, musulmanii din Romnia sunt cei care
sus]in dialogul, respectul fa]= de valorile religioase, dorind s= promoveze
acest lucru [i \n comunitatea european=. Uniunea European= trebuie s=
ia act de modul de organizare a comunit=]ii, de contribu]ia pe care ace[tia
o au pe lng= popula]ia majoritar= la progresul economico-social al
Romniei.
M= rog la bunul Dumnezeu s=-i c=l=uzeasc= pe acei oameni pe
calea cea dreapt=, s=-i fac= s= \n]eleag= cu adev=rat principiile divine, iar
pe cititorii acestei c=r]i s= \n]eleag= de fapt ce \nseamn= Jihadul Islamic,
nu cel care se propag= la ora actual=.
Yusuf Murat
Muftiul{ef al Cultului Musulman din Romnia
10
11
JIHADUL
|n ciuda eforturilor depuse, conceptualiz=rile [i limitele de

demarca]ie pentru terorism [i islam au r=mas controversate. Cea de-a 44-a
Conferin]= privind politica de securitate, desf=[urat= la Mnchen, \n
perioada 8 10 februarie 2008, este una dintre cele mai recente \ntlniri \n
cadrul c=reia s-a \ncercat s= se defineasc= categoriile de terorism, crim=
organizat= [i migra]iune ilegal=. |n contextul lucr=rilor, eforturile comune de
cre[tere a eficien]ei combaterii terorismului ale statelor membre ONU,
NATO, UE, OSCE, ale altor state [i institu]ii multina]ionale se cer
concertate strns cu o solidaritate [i cooperare interna]ional= l=rgite.
Dac= pentru FBI, terorismul reprezint= "recurs ilicit la for]= [i
violen]= \ndreptat \mpotriva persoanelor sau bunurilor cu scopul de a
intimida sau de a constrnge puterile publice, popula]ia civil= sau orice
segment al acesteia, \n atingerea unor obiective politice sau sociale",
Departamentul de Stat al SUA consider= fenomenul terorist, drept
"violen]= premeditat= motivat= politic, \ndreptat= \mpotriva ]intelor
necombatante de c=tre agen]i subna]ionali sau clandestini, de obicei cu
inten]ia de a influen]a publicul."
Sensul identitar al terorismului nu este u[or de stabilit. "Jihadul
Islamic", o lucrare destinat= unei mai bune \n]elegeri a islamului, dar [i a
diferen]elor culturale aflate la originea conflictualit=]ii dintre state, na]iuni,
civiliza]ii, reprezint= un demers pe att de nea[teptat din partea autorilor,
chestor general, prof. univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf.
univ. dr. Nicolae Radu, pe ct de complex este. |n economia spa]iului
destinat islamului se procedeaz= la o analiz= asupra Jihadului, a
semnifica]iei ce revin celor cinci stlpi ai credin]ei islamice M=rturisirea
de credin]=, Rug=ciunea, Pelerinajul la Mecca, Postul din luna Ramadan,
Dania ritual= interpreta]i [i din perspectiva "Eschatologiei islamice" ce
ISLAMIC
Prefa]=
se ocup= de Qiyamah (Sfr[itul Lumii) [i judecata final= a umanit=]ii.

Cum foarte bine se subliniaz= \n lucrare, conceptul fundamental
\n islamism este dat de c=tre unicitatea lui Allah (tawahid), monoteismul
fiind absolut, [i nu relativ sau pluralistic. Coranul, numit [i "Cuvntul lui
Dumnezeu", promoveaz= o etic= bazat= pe cump=tare [i bun-sim]:
"mnca]i [i be]i, \ns= nu fi]i \mbuiba]i" (Sura 7, 29).
Pornind de la inten]ia de cunoa[tere a Jihadului [i acordnd
aten]ia cuvenit= izvoarelor istorice, marcate de Coran, Hadith [i
Shari/ah, autorii reu[esc s= aduc= \n prim plan teologia r=zboiului, a
p=cii, istoria Profetului Mahomed [i a urma[ilor s=i, comanderiile Fida'i
[i secta asasinilor, organiza]ii teroriste [i structurile antidemocratice,
de tipul Hizballah ("Hesbollah"), Hamas, Jihadul Islamic Palestinian,
Al-Qaida, Al-Qaida Alb=, urmate de Al Haramain Islamic Foundation [i
Al-Masjed al Aqsa.
Lupta propriu-zis= \mpotriva terori[tilor presupune informa]ii
reactualizate, t=ierea surselor de finan]are, o cooperare interna]ional=
permanent=, o legisla]ie adecvat=, metode [i tactici noi, [i nu \n ultimul
rnd for]e specializate preg=tite \n riposta antiterorist=. Dar \n acela[i
timp, autorii atrag aten]ia c= este necesar= [i o stabilire clar= a identit=]ii
celor ce se fac r=spunz=tori de crime comise \mpotriva umanit=]ii,
asocierea, f=r= fundament concret, dintre terorism [i islam fiind una dintre
cele mai grave erori ale \nceputului de mileniu III. Prevenirea,
descurajarea, reac]ia [i previziunea sunt obiectivele de baz= ce revin
unit=]ilor de tip SEAL (Sea Air Land), SAS (Special Air Force), GEO
(Grupul Especial de Opraciones) Sayeret MAK/TAL, Delta Force sau
Unitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= ACVILA, Brigada Special=
de Interven]ie "Vlad Tepe[", Brigada Antiterorist= (BA) din Serviciul
Romn de Informa]ii [i Unitatea Special= de Interven]ie Antiterorist= din
cadrul Serviciului de Protec]ie [i Paz=. Toate acestea sunt pe deplin
justificate \n raport cu manifest=rile violente, precis orientate [i foarte bine
organizate, care ofer= o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz=
paralizant= a terorii chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \n
situa]ii de criz= sau \n caz de r=zboi.
Interpretnd motiva]ia terori[tilor, constitu]ia teroristului islamic,
urmare [i a surselor de informare oferite de Marea Enciclopedie a
Jihadului, Scrisoarea de la un membru Al-Qaida, Ghidul Teroristului etc.,
demersul autorilor ofer= prilejul \n]elegerii terorismului contemporan ca o
12
13
ISLAMIC
JIHADUL
amenin]are major= a democra]iei \nceputului de mileniu trei. Cu toate

acestea, analiznd scopul tactic sau obiectivul imediat al Organiza]iei Abu
Nidal sau Al Fatah Consiliul Revolu]ionar, dar [i al grup=rii teroriste
Jaish-E-Mohammed-Jem ("Armata lui Mohammed") chestor general, prof.
univ. dr. Anghel Andreescu [i comisar-[ef, conf.univ. dr. Nicolae Radu
apreciaz= c= terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]=
stupid=" ci, indiferent de ct de anormal [i \n afara legii ar fi sau ar p=rea,
el nu este ira]ional sau lipsit de scop. Dimpotriv=, acesta \mbr=]i[eaz= o
anumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare
[i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cu
un asemenea caracter.
Terorismul sinuciga[, promovat de liderii fundamentali[ti islamici,
ca form= actual= a Jihadului, a devenit un fenomen social, cu o puternic=
baz= religioas=, fapt ce poate fi interpretat [i din perspectiva teoriei
"moarte pentru moarte". |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis a
celor mor]i \n Jihad, i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor s=
lupte pn= la moarte pentru cauza sfnt= a lui Allah. |i inspir= [i ast=zi pe
tinerii musulmani s= devin= bombe sinuciga[e?
Acest lucru, cu siguran]= nu poate fi exclus. Astfel, de[i Coranul
[i cuvintele Profetului (Hadith) interzic sinuciderea, celui care o comite
fiindu-i rezervat= condamnarea etern=, martiriul (shahid) este o cale de
acces spre paradis pentru terori[tii islami[ti. Exist=, de altfel, o expresie
consacrat= "Bassamat al-farah" tradus= prin "sursul bucuriei" care
desemneaz= extazul ce se cite[te pe fa]a martirilor \n momentul
comiterii atentatului. Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de
\ntreaga comunitate. Sacrificiul trebuie dus la cap=t, \n primul rnd
pentru Allah.
Contopind istoria \nv=]=turilor lui Mahomed cu o ideologie
revolu]ionar= de tip avangardist, ideologii religio[i islami[ti Maududi [i
Qutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiului prin
"apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului". Din
accep]iunea celor stabilite de c=tre chestor general, prof. univ. dr.
Anghel Andreescu [i comisar [ef, conf. univ. dr. Nicolae Radu, a judeca
\ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul ca pe o religie
violent= este mai mult dect o gre[eal=. Islamul nu \nseamn= terorism.
O dovad= \n plus este [i "Carta Musulmanilor Europeni", semnat= \n
martie 2008 la Bruxelles.
Acela[i lucru se poate spune [i despre Jihad, no]iunea

contemporan= fiind reinventat=, personalizat= [i transformat= \ntr-un
instrument de legitimare a ac]iunilor teroriste. C= place sau nu, spun
autorii, Jihadul este "calea cea mai dreapt= de \ndreptare a r=ului din
tine", \n timp ce Islamul, r=mne pentru cei mai mul]i dintre musulmani o
religie a p=cii, cunoscut= prin "adeziunea la pacea lui Dumnezeu".
Comandantul (Rectorul)
Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "CAROL I "
General, prof. univ. dr. Mircea MURE{AN
14
15
JIHADUL
Subiectivitatea inerent= ce revine conceptului de terorism asociat

cu islamul a fost pus= adesea \n discu]ie. Dup= ce la 11 septembrie 2006
discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea la Universitatea din
Regensburg p=rea s= fac= leg=tura dintre islam [i violen]=, amplificnd
divergen]ele de opinie dintre musulmani [i cre[tini, Vaticanul deschide, \n
martie 2008, dialogul cu reprezentan]ii unor curente diferite ale islamului
din 43 de ]=ri, reuni]i \n jurul unui mesaj de pace. Fie c= amintim de
\ntlnirea dintre Papa Benedict al XVI-lea [i regele Abdullah al Arabiei
Saudite, fie c= amintim despre vizita din Turcia din decembrie 2006, \n
cadrul c=reia Papa a trecut pragul Moscheii Albastre, rugndu-se pre] de
un minut cu fa]a spre Mecca, toate acestea sunt v=zute cel pu]in ca o
\ncercare teoretic= de reconciliere a rela]iilor dintre Occident [i lumea
arab=.
Defini]iile [i limitele de demarca]ie au r=mas \ns= controversate.
Subscriind pe deplin aprecierilor unor autori consacra]i, precum Mark
Burgess [i Eva-Ildiko Delcea (2006), potrivit c=rora a defini terorismul este
de acum \nainte un exerci]iu att de complex [i de obiectiv \nct putem
spune c= ]ine mai degrab= de latura artistic= dect de cea [tiintific=, prin
demersul nostru ne rezum=m numai la a considera o serie de valen]e,
unele chiar cu valoare istoric=, \n scopul \n]elegerii semnifica]iilor ce revin
civiliza]iei islamice [i a idealului comun lumii musulmane, marcat prin
Jihadul Islamic ("r=zboiul sfnt").
Terorismul este, \n esen]=, o pies= de teatru jucat= (Dragomir,
2008) \n fa]a unei audien]e, menit= s= atrag= aten]ia a milioane de
spectatori asupra unei situa]ii de obicei, f=r= leg=tur= direct= cu actul de
violen]= mizndu-se pe [ocul produs respectivei audien]e (starea de
groaz= [i oroare \n fa]a provoc=rii inimaginabilului f=r= nici o scuz= sau
remu[care). |n acest cadru, nu se poate spune \ns= c= islamul este cel
ISLAMIC
Introducere
care legitimeaz= jocul la scen= deschis= practicat de terorism. |nsu[i

Muftiul Muurat Yusuf (2008) aprecia c= "Islamul este religia p=cii [i nu a
violen]ei". Potrivit lui Septar (2006), "nu exist= nicio porunc= divin= \n
Islam care s= oblige musulmanii s= comit= acte de terrorism". Comiterea
unor astfel de acte reprezint= opresiune [i un p=cat s=vr[it \mpotriva
omului, \n general. Religia islamic= porunce[te tot ceea ce este s=n=tos
[i benefic pentru umanitate. Coranul [i Tradi]ia Profetului Mahamed nu
ofer= nicio dovad= care s= sus]in= ideea conform c=reia ar exista porunci
divine adresate musulmanilor pentru a s=vr[i acte de violen]= [i terorism.
Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]iei
terorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se
\ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori,
precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)
sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]ii
politice la cele de constrngere social= prin dobndirea unor
comportamente antisociale. Mai mult, potrivit Olariu (2008), s-a dovedit, \n
mai multe studii de specialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton,
2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form=
tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=,
imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului]int= pentru a-[i atinge scopul. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006)
[i Ahmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politica
imperialist= american=. Iar Huntington, (1996) contrazice "curentul
mediatic" al serviciilor secrete, argumentnd c= fundamentalismul religios
reprezint= efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iile de credin]e
diferite, recrutndu-se poten]iali subiec]i umani pentru r=zboiul sfnt.
Departe de tabloul zugr=vit \n pove[tile celor 1001 de nop]i, lumea
arab= este de ceva vreme teatrul unor manifest=ri de o violen]= ie[it= din
comun (Istrate, 2007). {tirile interna]ionale nu mai vorbesc dect despre 11
septembrie, Osama bin Laden, r=zboiul din Golf, terorism, atentate, lu=ri de
ostateci, talibani, ma[ini capcan=, mujahedini, Saddam Hussein, lupte de
strad=, suni]i [i [ii]i, wahabi, Al Qaida, bursa petrolului etc. Concentra]i fiind
\n a da un sens lumii convulsionate de ast=zi (Fuller, 2003), dar [i
terorismului, r=zboiului [i antiamericanismului generalizat, nu putem s= nu
ne punem [i noi \ntreb=rile: este Islamul adev=rata surs= a problemei sau
trebuie el apreciat al=turi de al]i factori, mai pu]in eviden]i [i de mai mare
profunzime? Occident [i lumea arab=, ciocnire sau \n]elegere?
16
17
ISLAMIC
JIHADUL
Este terorismul instrumentul la care apeleaz= cei lipsi]i de for]=?

Care este adev=ratul motiv pentru care se \ntmpl= toate aceste lucruri?
Perceput drept totalitatea actelor de violen]= comise de un grup
sau de o organiza]ie pentru a crea un climat de insecuritate sau pentru a
schimba forma de guvern=mnt a unui stat (Dic]ionarul Explicativ al Limbii
Romne, 1996, a se vedea [i Dictionnaire de la Langue Francaise, 1998)
fenomenul terorist reprezint= mai mult dect efortul individual al unui
kamikaze. {i \n acest caz, se poate considera c= actele teroriste
reprezint= chiar rodul unor organiza]ii \n spatele c=rora s-ar putea afla
anumite state (Iova, 2006). Con]inutul terorismului este dat [i de
manifest=rile violente, precis orientate [i foarte bine organizate, care ofer=
o imagine apocaliptic= [i tinde s= creeze o psihoz= paralizant= a terorii
chiar [i \n timp de pace, cu diversific=ri multiple \n situa]ii de criz= sau \n
caz de r=zboi.
|n urma unui studiu ini]iat \n 1983, de cercet=torii Schmid [i
Jonginan, de la Universitatea Laiden din Olanda, s-a ajuns la concluzia c=
elementul de violen]= era prezent \n 83,5% dintre ele, ]elurile politice \n
65%, \n vreme ce 51% puneau accentul pe elementul inducerii
sentimentelor de fric= [i teroare. Cu toate acestea, se poate aprecia c=
terorismul nu este, a[a cum se spune adesea, "violen]= stupid=", ci,
indiferent de ct de \n afara legii ar fi sau ar p=rea, el nu este ira]ional sau
lipsit de scop. La o simpl= vedere, se poate spune c= el \mbr=]i[eaz= o
anumit= cauz=, de regul= politic=, are o anumit= organizare [i structurare
[i o anumit= specializare profesional= a celor care particip= la ac]iuni cu
un asemenea caracter.
Terorismul, \ndreptat \mpotriva inimii [i lumii civilizate (George
W., Bush, 2001), a c=p=tat la acest \nceput de mileniu, un caracter
complex, lovind prezentul, propagnd r=ul [i pretinznd c= asigur= un
viitor mai bun (Marret, 2002).
Nimic nu ilustreaz= mai bine acest lucru dect imaginile de la 11
septembrie 2001: pietoni ce fug din calea pr=bu[irii primului turn de la
WTC; un lucr=tor din serviciile de urgen]= care ajut= o femeie r=nit=; o
persoan= care se pr=bu[e[te \n gol, dup= ce a s=rit din infernul de la
etajul 83 etc.
A judeca \ns= terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul
ca pe o religie violent= este mai mult dect o gre[eal=. Indiferent de ce
crede lumea occidental=, acesta r=mne pentru musulmani o religie a
p=cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova]i (Bacchiocchi,

2002), fiind, \nainte de toate, religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii
(Rashid, 2003). Mai mult dect att, orice act reprobabil constituie o
\nc=lcare att a Sharia (Legii sacre islamice), ct [i a logicii umane (Sultan
bin Abdulaziz, 2002).
Nu lipsit de importan]= este [i faptul c= \n arab=, Islam \nseamn=
"supunere" (\n sensul de supunere \n fa]a lui Dumnezeu) [i este descris ca
un "mod de via]=" sau "religie". Este derivat din aceea[i r=d=cin= ca [i, de
exemplu, cuvntul Salam (care \nseamn= "pace", folosit ca formul= de salut).
Cuvntul "musulman" este, de asemenea, legat de cuvntul
Islam [i \nseamn= "persoana care se supune" \n fa]a lui Allah. Astfel,
numele religiei se refer= la supunerea fa]= de Dumnezeu.
Teoretic, tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulman
este s= recite sincer partea scurt= a religiei cunoscut= sub denumirea de
"shahadah": "M=rturisesc c= nu exist= alt dumnezeu dect Dumnezeu
(Allah) [i c= Mahomed este profetul lui Dumnezeu". O dat= convertit la
Islam, renun]area la aceast= religie este considerat= o ofens= major=.
}innd seama de toate acestea, consider=m, a[a cum am mai
amintit, c= este vremea s= se renun]e la sintagma terorist islamic \n
favoarea celei de terorist care invoc= \n mod abuziv islamul. Potrivit "The
Washington Times" (07.05.2008) [i Statele Unite inten]ioneaz= s= evite
efectuarea de conexiuni \ntre terorism [i islam. |n documente puse \n
circula]ie de Centrul Na]ional pentru Combaterea Terorismului (National
Counterterorism Center NCTC) se recomand= a se face referiri la
Al-Qaida [i la alte grupuri teroriste, folosindu-se termeni precum islamic
sau musulman, evitndu-se [i cei referitori la "jihad' sau "mujahedin", care
legitimeaz= neinten]ionat terorismul.
|n aceste condi]ii, Osama bin Laden, urmare [i a declara]iei
"Dumnezeu a binecuvntat un grup de musulmani de frunte, avangarda
islamului, s= distrug= America" (Al Jazeera, 7 octombrie 2001), ajunge s=
fie "condamnat prin propriile lui cuvinte" (U.S. Department of State, 2002).
Lideri [i clerici musulmani din \ntreaga lume, de la {eicul Mohamed
Sayyed al Tantawi, din Egipt, la {eicul Yusuf al-Qaradawi, din Qatar, [i
Yusuf Muhammad, din Indonezia, condamn= atacurile teroriste
apreciindu-le ca pe o pervertire [i o tr=dare a islamului, uciderea de
oameni nevinova]i pentru realizarea unui scop nefiind niciodat= miezul
religiei (Yusuf Muhammad, cleric musulman, Jakarta, Indonezia, 2001).
18
19
ISLAMIC
JIHADUL
Cu toate acestea, de[i toat= lumea condamn= terorismul, nu

mul]i sunt [i cei care \i \n]eleg cauzele. |n ciuda diversit=]ii de opinii
exprimate, r=spunsurile la \ntreb=rile "de ce terorism?" [i "de ce islamic?"
\nc= se mai las= a[teptate, asocierea ac]iunilor unor grup=ri teroriste de
tipul Al-Qaida cu Islamul \n general, echivalnd poate cu asocierea IRA
(binecunoscuta grupare terorist= din Irlanda de Nord, care a folosit
atentate soldate cu moartea a sute de civili pentru a-[i atinge scopurile
politice), cu catolicismul, \n general.
Din p=cate, din ce \n ce mai des, \n democra]iile occidentale,
Islamul este privit [i judecat dup= actele [i faptele unor grupuri de oameni.
{i acest lucru este \nc= un motiv \n plus pentru care trebuie foarte clar
precizat faptul c= astfel de abord=ri nu sunt obiective, distorsionnd
adev=ratul \n]eles al Islamului. S= admitem c= a[a ar fi, c= aceasta este
realitatea, atunci \ns= ce am putea spune despre lumea cre[tin=
gndindu-ne la traficul de carne vie, la molestarea copiilor sau la multe
altele?
Islamul este religia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prin
supunerea fa]= de voin]a divin=. Aceasta este o simpl= analiz= lingvistic=,
care ne arat= natura acestei religii. O astfel de religie, cum poate s=
sus]in= attea acte de violen]=? R=spunsul e simplu! Astfel de ac]iuni sunt
non-islamice [i nu trebuie s= fie asociate cu Islamul (Enghin, 2007).
Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia Islamului st= sub semnul
Profetului Mahomed, ce a locuit \n Arabia de Vest, la \nceputul secolului
al VII-lea d.Ch. |n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic unde
a luat fiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-a
lungul coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio,
2006). Aici, Mahomed a primit o serie de revela]ii verbale de la
Dumnezeu, prin intermediul Arhanghelului Gavril.
Singur=t=]ile unui spa]iu pustiu apar astfel prin excelen]=
prielnice sentimentului unui contact direct cu Divinitatea (Bloch,1975).
Tabloul vie]ii Profetului, al Hegirei, al organiz=rii primei comunit=]i
musulmane, supus= unei Legi precise [i izvort= din textul Revela]iei,
apoi, dup= moartea lui Mahomed, al primelor cuceriri, toate acestea, la un
loc, ne \ndeamn= s= reflect=m asupra islamului.
|n cadrul islamismului se disting dou= ramuri principale. Una este
ramura sunit=, iar cea de a doua este ramura [iit=. Musulmanii suni]i
constituie marea majoritate \n comunitatea lumii islamice. Termenul
"sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer= la modelul profetului

Mahomed. Astfel, toate grup=rile [i sectele islamice consider= Sunna
\mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, ca obligatorii.
Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, de asemenea, s=
aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [i musulmanii [ii]i,
care urmeaz= o cale alternativ=.
Cele dou= ramuri principale ale islamismului difer=, \n principal,
\n credin]ele \n ceea ce prive[te succesiunea lui Mahomed. Musulmanii
suni]i cred c= Mahomed a inten]ionat ca, prin consens, comunitatea
musulman= s= aleag= un succesor, sau un calif, care s= conduc=
teocra]ia (\mp=r=]ia p=mnteasc=, aflat= sub conducere divin=) pe care a
\nfiin]at-o el. Musulmanii [ii]i cred c= Mahomed l-a ales pe cumnatul s=u,
Ali, ca succesor al s=u, [i c= numai urma[ii lui Ali [i ai so]iei sale, Fatima,
au dreptul s= guverneze comunitatea musulman= (Cornila, 2008). De
asemenea, exist= diferen]e \ntre cele dou= ramuri \n ceea ce prive[te
interpretarea Coranului.
|ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor
\nc= din timpul lui Mahomed. Dintr-un unghi de vedere religios, mul]i v=d
\ns= aceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii de
dinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus
(Isa), l-au f=cut cunoscut.
R=spndit de c=tre urma[ii s=i \n toate domeniile vie]ii, Islamul
este considerat de marea majoritate a musulmanilor "mai mult un mod de
a tr=i dect o religie" (Prunescu, 2004), conceptul fundamental fiind dat de
unicitatea lui Allah (tawahid). Acest monoteism este absolut, nu relativ sau
pluralist \n orice sens al cuvntului.
Musulmanii sus]in c= Islamul con]ine, \n esen]=, aceea[i credin]=
ca a tuturor mesagerilor trimi[i de Allah omenirii, de la Adam, Coranul
codificnd revela]ia final= a lui Allah.
|nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivnd din
\nv=]=turile unora din ace[ti profe]i \n special Avraam [i recunoa[te
r=d=cinile lor avraamice, \n timp ce Coranul \i nume[te "Oameni ai C=r]ii".
Islamul accept= lumea [i via]a omeneasc= a[a cum sunt,
privindu-le ca o oper= ce nu poate fi criticat= [i ca o manifestare a voin]ei
inderogabile a lui Allah, deloc denaturat= [i corupt= de urm=rile unui p=cat
originar de neiertat. Tr=s=turile acestei credin]e simple, care este \nso]it=
de \ndatoriri sociale [i individuale demult codificate, sunt suficient de
20
21
ISLAMIC
JIHADUL
marcate pentru a fi modelate [i a continua s= modeleze [i \n epoca

actual= numeroase aspecte de ordin psihic [i deprinderi de ordin
sociologic ale adep]ilor ei (Sourdel, 1975).
|n aceste condi]ii, cum poate fi demonstrat= leg=tura
indestructibil= dintre Islam [i Jihad? Care este adev=rata semnifica]ie ce
revine Jihadului?
Conform Dictionnaire Arabe - Franaise - Anglais (Paris, 1972),
termenul Jihad \[i are originea \n verbul djahada, care \nseamn= "a fi
harnic", "a face efort", [i \n substantivul abstract juhd, prin care se
desemneaz= \n general "efortul", "\ncordarea de for]e", "pentru atingerea
unui scop" (Ruslan, 2003).
Urm=rind Coranul, termenul jihad este utilizat cu dou= sensuri
de baz=, corespunz=toare celor dou= etape ale revela]iei. Astfel, \n
surele din perioada meccan=, prin jihad este desemnat= lupta
credinciosului pentru a-[i dovedi credin]a fa]= de Allah, pentru a c[tiga
noi aderen]i la islam, prin convingere [i mijloace pa[nice (Sura 29, 6). |n
surele de la Medina, deci dup= Hegira (anul 622), r=d=cina jihadului
\mbrac= noi semnifica]ii precum "a lupta \mpotriva cuiva", "a combate
politei[tii" sau cea de "r=zboi contra arabilor musulmani" (Surele 60,1;
66,6). R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci cnd toate
celelalte mijloace pacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncrederea
au dat gre[. "Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotriva
voastr=. Nu fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=torii
de lege" (Sura 17,190).
Cu toate acestea, \n Sura 9, versetele 29 31, musulmanilor li se
porunce[te "s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor pn= cnd ace[tia se
vor supune. Acei care se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti un
greu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor.
Lupta]i cu acei ce nu cred \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi, [i nu consider=
oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nu recunosc religia
adev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii, pn= cnd nu vor pl=ti jizya
(tributul) [i se vor supune de bun=voie [i vor fi supu[i () Blestemul Lui
s= cad= asupra lor".
Cunoscnd acestea, se poate aprecia oare c= musulmanii
\n]eleg prin Jihad folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a \nv=]a
s=-[i controleze propriile dorin]e [i inten]ii rele [i de a ob]ine favoarea lui
Allah? Trebuie doar re]inut c= Jihadul nu poate fi \n]eles pe deplin de
occidentali, cu att mai mult cu ct ace[tia, spre deosebire de musulmani,

nu fac parte din cultura religioas= a Islamului.
Lucrurile devin [i mai interesante, cu att mai mult cu ct o alt=
dimensiune a jihadului \n contemporaneitate este aceea de a avea rol
educativ (jihad al-tarbyia), care presupune r=spndirea valorilor islamului,
lupta social= \mpotriva injusti]iei, corup]iei, decaden]ei [i str=duin]a pentru
\mbun=t=]irea condi]iei sociale (Tihan, 2008). Astfel, de exemplu, \n anii
'60 pre[edintele Burghiba al Tunisiei numea jihad str=duin]a cet=]enilor de
a lucra pentru prop=[irea ]=rii [i-i scutea de la postul din luna Ramadan
pentru a nu sc=dea produc]ia ]=rii, a[a cum r=zboinicii erau scuti]i de post
\n timpul r=zboaielor de cucerire.
De re]inut este [i faptul c= una dintre organiza]iile teroriste din
lume poart= chiar numele r=zboiului sfnt, "Jihadul Islamic", ap=rut= prin
anul 1970 [i cu r=d=cini \n Fr=]ia Musulman=, \nfiin]at= \n 1928.
Organiza]ia, atacat= tot mereu de Israel din cauza radicalit=]ii sale,
\n]elege religia islamic= prin practicarea de antrenamente teroriste \n
diferite tabere de antrenament pe care le de]ine pe tot continentul.
Membrii s=i au ac]ionat \n atacuri teroriste al=turi de alte organiza]ii
precum Hezbollah sau Hamas. Obiectivele sale principale erau marcate
prin r=sturnarea guvernului egiptean [i instaurarea unui stat islamic,
precum [i lupta \mpotriva intereselor americane [i israeliene: pre[edintele
Egiptului Anwar Sadat a fost asasinat \n 1981 de Jihadul Islamic pentru c=
a semnat pacea cu Israelul; a existat o tentativ= de asasinat a ministrului
de interne egiptean, Hassan al-Alfi \n 1993 [i a primului-ministru Atef
Sedki, \n noiembrie acela[i an; \n 1995 au revendicat atentatul de la
Ambasada Egiptului de la Islamabad. C]iva din membrii organiza]iei,
potrivit Cornila (2008) s-au aflat [i \n spatele celui mai sngeros [i mai
mediatizat atac terorist din istorie: 11 septembrie 2001, cnd terori[tii au
deturnat patru avioane, cu dou= dintre ele lovind World Trade Center din
New York, cu unul Pentagonul, iar al patrulea pr=bu[indu-se \n
Pennsylvania (2.978 de mor]i). Alte atacuri revendicate: august 1998
exploziile de la ambasadele SUA din Nairobi [i Dar el-Salam (301 mor]i);
noiembrie 2002 explozie la un hotel din Mombasa (15 mor]i); octombrie
2002 au sprijinit explozia de la un club din Bali (200 mor]i); 12 mai 2003
atacuri cu bomb= la Riad (30 de mor]i); 16 mai 2003 au sprijinit
atacurile cu bomb= din Casablanca (933 de mor]i); 15 20 noiembrie 2003
au participat la atacurile cu bomb= \mpotriva a dou= sinagogi, a
22
23
ISLAMIC
JIHADUL
consulatului Britanic [i a unei b=nci din Istanbul (61 de mor]i); 2004 cel
pu]in 11 atacuri (60 de mor]i). Condus= de Ayman al-Zawahiri, organiza]ia
face parte, \ncepnd cu 1998, din Al-Qaida. Este, "r=zboiul sfnt" sinonim
cu atacurile la adresa Statelor Unite [i Israelului? |nainte de a acorda un
r=spuns, poate c= am fi tenta]i s= spunem da!
Puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n
legitimarea ac]iunilor ini]iate, sunt date [i de versetele potrivit c=rora
"nemurirea sufletului uman este oferit= celor care sunt uci[i pe calea lui
Allah" (Sura 2, 154; 3, 157, 169).
F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul "martirajului" ne
punem totu[i \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru r=zboiul
sfnt (Jihad)? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55,
52) a celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor,
motivndu-i s= lupte pn= la moarte pentru cauza sfnt= a lui Allah.
Extinznd \nv=]=tura la o simpl= interpretare desf=[urat= asupra
Testamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11
septembrie 2001, se poate spune c= aceasta \i inspir= [i ast=zi pe tinerii
musulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"?
Auzim, nu o singur= dat=, mai mult sau mai pu]in justificat, c=
pentru cei ce aleg moartea de martir este cea mai sigur= [i rapid= cale de
a ajunge la o via]= mai bun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale, pe
care le promite paradisul.
Prin acest tip de moarte, cel ce se sacrific= devine shaheed, aflat,
att el ct [i familia sa, la mare cinste \n cadrul comunit=]ii musulmane.
Jertfa trebuie dus= la cap=t, \n primul rnd pentru Allah. Acela care face
"din moarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este un
martir (...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi, \n snul lui Dumnezeu,
pentru totdeauna, dar, de asemenea, peste tot, \n sufletele masei de
credincio[i. Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salva
via]a, acela, \n fa]a istoriei, nu este dect un resping=tor mort-tr=itor"
(Rauffer, 1987).
|n ultima zi dinaintea atacului, shaheed-ul este foarte bine
antrenat, are creierul complet sp=lat, este dispus [i apt s= execute chiar
de unul singur atacul sinuciga[. La acest punct el scrie un testament \n
care \[i roag= familia s= nu \l plng=, deoarece nu a murit, ci mai degrab=
a plecat \ntr-o alt= via]= \n care va fi cu Allah motiv de mndrie
personal= (Cornila, 2008). Testamentul lui Hisham Ismail Abd El Rahman
Hamed, un terorist sinuciga[ care a detonat explozibilul pe care-l purta \n

noiembrie 1994 la Nezarim (\n sudul F[iei Gaza), ucignd trei ofi]eri [i
r=nind doi israelieni [i patru palestinieni, ofer= o imagine real=: "Drag=
familie [i prieteni! Scriu asta cu lacrimi \n ochi [i triste]e \n inim=. Vreau s=
v= spun c= plec [i v= cer iertare pentru c= am decis s=-l v=d pe Allah
ast=zi [i aceast= \ntlnire este mult mai important= dect s= tr=iesc pe
acest p=mnt... Bassamat al-Farah". Alt terorist sinuciga[ Salah Abed
El Hamid Shaker care a murit \mpreun= cu un alt shahid la Beit Lid (\n
centrul Israelului) \n ianuarie 1995, omornd 18 israelieni [i r=nind al]i 36,
scria \n testament: "M= voi r=zbuna pe fiii maimu]elor [i porcilor sioni[tii
infideli [i inamicii umanit=]ii. |l voi \ntlni pe fratele meu Hisham Hamed [i
pe distinsul meu profesor, Hani El Abed [i pe ceilal]i shahizi [i sfin]i din
paradis". |n cazul primului mesaj, expresie consacrat= "Bassamat alFarah'' sau "Sursul bucuriei'' justific= extazul ce se cite[te pe fa]a
martirilor \n momentul comiterii atentatului.
|n]elegnd islamismul drept o supunere fa]= de Allah, nu putem
s= nu ne punem \ntrebarea de unde a ap=rut fundamentalismul islamic.
Inspirat= de succesul lui Khomeini, din 1979, mi[carea radical=
panislamic= a luat o amploare f=r= precedent \n \ntreaga lume
mahomedan=. Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i
sprijinul masiv acordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismului
religios preconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n mai
multe ]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii.
|n urm=toarele dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s=
devin= for]a dominant= \n \ntreaga lume mahomedan=. Exponen]ii for]elor
islamice au c[tigat primele alegeri libere din Algeria [i se preg=teau s=
preia puterea. Numai anularea rezultatelor scrutinului [i interven]ia
represiv= a armatei algeriene au permis continuarea guvern=rii seculare.
Consecin]ele reprim=rii sngeroase a for]elor islamice au fost devastante.
O sut= de mii de algerieni [i-au pierdut via]a \n r=zboiul civil care a urmat.
F=r= s= avem inten]ia de a insista asupra acestui subiect mai
mult dect \n cuprinsul lucr=rii, nu putem s= nu ne \ntreb=m: ce urm=re[te
fundamentalismul islamic?
|nainte de toate, dore[te un stat teocratic, \n care puterile statului
s= fie subordonate legii islamice, Sharia, care a fost conceput= ini]ial
pentru a ghida via]a de zi cu zi a musulmanului.
F=cnd abstrac]ie de interpret=rile denaturate pe ct de
frecvente, pe att de nefericite, ale conceptului de "Jihad", setul de
24
25
ISLAMIC
JIHADUL
prevederi coranice care contureaz= "calea cea dreapt=" a shari'ah ("legea

inegalabil= [i neegalat=") genereaz= consecin]e palpabile asupra
societ=]ilor islamice, vizibile mai ales \n sferele structur=rii politice a
statului [i respectiv a vie]ii economice (Apahideanu, 2007).
Liderii religio[i inoculeaz= constant ideea c= este vremea
reinstaur=rii "Califatului". Raportul U.S. National Intelligence Council
prognozeaz= inten]ia islamului de a forma, pn= \n anul 2020, un Califat
Universal, dezideratul principal al mi[c=rii fundamentaliste islamice fiind
dat de restabilirea virtu]ilor morale [i politice ale societ=]ii tradi]ionale
islamice (Barna, 2007).
|n contextul extinderii islamului, cum poate fi interpretat semnalul
de alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul unei iminente islamiz=ri a
Europei \ntr-un interviu acordat s=pt=mnalului german "Sddeutsche
Zeitung"? Secretarul particular al Papei Benedict al XVI-lea, atr=gea
aten]ia asupra faptului c= "Occidentul este amenin]at cu islamizarea",
subliniind c= Europa nu trebuie s= renun]e la r=d=cinile sale cre[tine.
Veridicitatea semnalului amintit este de net=g=duit cu att mai
mult cu ct milioane de musulmani tr=iesc \n afara spa]iului istoric islamic.
Ast=zi, Islamul \nseamn= circa 1,3 miliarde de oameni. Este cea mai
dinamic= religie a lumii, credincio[ii s=i fiind prezen]i pe toate
continentele, inclusiv \n Europa. Probabil c= este [i singura religie care
c[tig= teren \ntr-un moment cnd celelalte sunt \n criz=. De asemenea,
este cea mai tn=r= dintre marile confesiuni [i acum se afl= la apogeu.
Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on International
Religious Freedom (2003), \n Europa sunt \nregistra]i mai bine de 23 de
milioane de musulmani reziden]i, fapt confirmat [i de studiul realizat de
diplomatul american specializat \n afaceri europene, Timothy Savage,
potrivit c=ruia aproximativ 5% din popula]ia Europei este reprezentat= de
musulmani (23 milioane), pentru anul 2050, estimnd cre[terea
procentului la 20%. |n Indonezia sunt 120 milioane, \n Fran]a [i Statele
Unite ale Americii cte [apte milioane, iar \n China circa 50 de milioane.
|n acest context, problema admiterii Turciei \n U.E. a devenit o
problem= mai mult dect spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 de milioane
de locuitori, \n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentueze
ireversibil musulmanizarea Europei.
Riscul ca popula]ia cre[tin= din ]=rile occidentale s= fie dep=[ite
numeric pe parcursul ctorva genera]ii de c=tre imigran]ii musulmani se
acutizeaz= [i mai mult pe fondul crizei demografice din Europa [i a

natalit=]ii ridicate a membrilor nou veni]i (Buchaman, 2005).
Men]inerea imigra]iei la cote ridicate din statele musulmane, va
duce la a[a-zisa "Eurabia", moscheile putnd s= dep=[easc=, din punct
de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care U.E. nu abordeaz= o
strategie viabil= de control a imigra]iei provenit= din statele cu popula]ie
musulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007) nu este
exclus s= asist=m chiar la transformarea Europei \ntr-un continent islamic,
pn= la sfr[itul secolului al XXI-lea (Lewis, 2006).
Subiecte precum: vizionarul apocaliptic, "]intele legitime", forumul
Al-Tajdid, 7 iulie 2005 interven]ia la situa]ia de urgen]=, toate acestea
subscriu, "ecua]iei securit=]ii mondiale" [i \ntregesc cuprinsul lucr=rii
noastre. O cercetare sumar= a internetului, \n anul 1998, scotea \n
eviden]= c= aproximativ jum=tate din cele 30 grup=ri etichetate ca
organiza]ii teroriste str=ine (Legea SUA privind m=surile antiteroriste, din
1996) operau pe pagini web, de tipul: assam.com, almuhrajiroun.com,
qassam.com, jihadunspun.ne, jahad.net sau alsaha.com etc. Dac= \n anul
2000 erau identificate 20 de site-uri jihadiste, \n cursul anului 2005,
num=rul acestora a crescut, la aproximativ 4.800 , cele mai multe avnd
loca]ii \n Iran, Canada, Statele Unite, Olanda, Liban, Rusia, Hong Kong [i
nu \n ultimul rnd \n Marea Britanie (www.smitson.org/newcentury/
ppt/Atran_Senate.ppt).
"Filosofia existen]ialit=]ii" terorii este definit= printr-o serie de
organiza]ii teroriste, precum Fra]ii Musulmani, Hezbollah, Mujahedine
Khalk, Jihadul Islamic, Hamas, Al-Qaida Alba, Al Haramain Islamic
Foundation, Al-Masjed al Aqsa, Benevolence International Foundation, Al
Furqan, Global Relief Foundation/Taibah International Humanitarian
Organisation etc., cea din urm= fiind o organiza]ie fondat= \n Belgia, la 22
august 1996. |n urma atacurilor teroriste din 11 septembrie, numele
organiza]iei a fost legat, de c=tre institu]iile specializate americane, de
grup=rile teroriste, inclusiv de re]eaua Al-Qaida.
F=r= s= insist=m asupra temelor dezb=tute \n cuprinsul celor
patru capitole, l=sate a fi descoperite de cititori, ne rezum=m numai la
a privi Europa ca pe un veritabil teatru de ac]iune ce porne[te din Urali
[i se \ntinde pn= la Atlantic. Terorismului este departe de a fi
\ncheiat, dimensiunile sale fiind comparabile cu cele ale unui r=zboi al
viitorului.
26
Care este miza [i ce interese sunt amestecate \n acest sinistru

joc? S= fie vorba doar de un conflict \ntre civiliza]ii? |nseamn= Vestul,
civiliza]ie, iar lumea arab=, petrol?
Sunt \ntreb=ri al c=ror r=spunsuri pot deschide noi posibilit=]i de
\n]elegere a Islamului, respectiv a Jihadului Islamic versus Terorism.
NOTE:
ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The

Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White
Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1.
APAHIDEANU, I., (2007). Islam [i Democra]ie surse de
incompatibilitate. Manuscris.
BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form,
Bucure[ti.
BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic
Terrorism, \n, "International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.
BURGESS, M. [i DELCEA, E.,I., (2006). Problematica definirii
terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IVVI, an I.
BUSH, W.G., (2001). Spech, \n, http:usinfo.state.gov
CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura Polirom, Ia[i.
XXX (2004). Coranul Cel Sfnt \n limba romn=, Editura
Islam, Bucure[ti.
CORNILA, M., (2008). De la religie la terorism Editura
Anamarol, Bucure[ti.
DRAGOMIR, D., (2008). Profilul [i personalitatea teroristului.
ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul religia terorii? Manuscris,

Funda]ia Taiba, Bucure[ti.
FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea r=zboiului sfnt \n
Islam, Editura Universit=]ii Oxford, Londra.
FULLER, E., G., (2003). The Future of Political Islam, New
York: Palgrave Macmillan).
27
JIHADUL
Bucure[ti.
ISLAMIC
Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",
ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia

Musulman= [i CIA. Manuscris.
LOUIS DE PRMARE, A., 2001. Originile islamului, Editura
Cartier, Bucure[ti.
MARRET, J.L., (2002). Tehnicile terorismului/11 septembrie
2002, Editura Corint, Bucure[ti.
MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et
Doctrines. Collection Champs Flammarion, Paris.
MURAT, Yusuf, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este
atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din Romnia,
\n, www.hotnews.ro
OLARIU, M., (2008). Terorismul Azi. Disera]ie, Academia de
Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.
SCHMID, A. P. [i colectiv, (1983). Political Terrorism A New
Guide To Actors, Authors, Concepts, Data Bases, Theories
And Literature. Amsterdam, North Holland Publishing
Company; de v=zut [i www.amayon.com/exe/obidos/tg/detail
SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului
clasic, Editura Meridiane, Bucure[ti.
STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de
manifestare a neoterorismului, \n, http://actrus.ro
TIHAN, E., (2008). Jihad r=zboiul sfnt. Disera]ie,
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu.
TRONCOT+, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea
arm= a R=zboiului Rece, \n, "Cadran Politic", nr. 46.
* * *
Aducem un gnd de apreciere profesional= [i de

mul]umire, pentru sus]inere [i \ndrumare doamnei Ciob=na[
Mariana, domni[oarei Carmen Tudorache, doamnei Cucu
Irina, domnilor Dumitru V=nu]= [i Alexandru Brotoiu.
28
29
JIHADUL
Unavoidable subjectiveness of the terrorism issue, associated

with Islam was often debated. After September 11 2006, the Benedict XVI
Pope's speech from the University of Regensburg seemed to make the
connection between Islam and violence, growing up the dissensions
between Muslims and Christians, the Vatican initiated \n March 2008, the
dialogue with representatives of different Islamic faction from 43 countries,
gathered around a peace message. Even that we mention the meeting
between Pope Benedict XVI and King Abdullah of Saudi Arabia, or we
mention the visit \n Turkey from December 2006, when the Pope entered
inside the Blue Mosque, praying almost one minute towards Mecca, all
these are considered as, at least, a theoretical attempt of relations
reconciliation between West and the Arabic world. Definitions and lines of
demarcation are still controversial.
Fully subscribing to the well-known writer's assessment such as
Mark Burgess and Eva-Ildiko Delcea (2006), according to whom, to define
terrorism is now an exercise so complex and objective so that we can say
it's rather an artistic approach than a scientific one, by our research we
restrict ourselves only to consider a series of valences, one of them with
historical value, \n order to accomplish the importance of Islamic
civilization and of the common wish of the Muslim world, marked by
Islamic Jihad ("the holy war").
Terrorism is essentially a play of theatre played (Dragomir, 2008)
for an audience, designed to draw the attention of a numerous audience
on a common situation, without direct connection with the violence act,
gamble on the shocking audience (terror and horror \n the presence
unimaginable challenge without any excuse or scruple). \n this context, it
can be said that Islam is the one who legitimate the open play game
practiced by the terrorism. There is no divine order \n Islam \n order to
force Muslims to commit terrorism acts (Septar, 2006). According to Islam,
ISLAMIC
Introduction
these acts are dangerous with notorious consequences. Committing of

such acts represents a sin and an oppression against human been. The
Islamic religion commands everything is healthy and benefic to humanity.
Anyone who's researching the two main sources of revealing Islam - the
Koran and Mohammed Prophet tradition - will not find any evidence to
support the idea according to which it could be divine commandments for
Muslims \n order to commit violence and terrorism acts.
Publication of many specialized studies, sets up the terrorism
cognition, who can become terrorist and why and on behalf of whom
undertake acts are classified as terrorist. For example, some researchers,
such as Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)
argue that the forms of manifestation of terrorism have evolved from the
political side of social coercion through the acquisition of anti-social
behaviors. Furthermore, according to Olariu (2008), it was proved, within
several specialized studies (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002)
that contemporary terrorism do not longer represents a mean of
proceeding , but has adopted a new method, more dangerous,
unpredictable, powerful, organized and professional against the target
group to achieve its goal. Other researchers, such as Sookhdeo (2006)
and Ahmed (2003), argue that the terrorists reactions are generated by
American imperialist politics. And Huntington, (1996) contradicts the
secret services "media current", arguing that religious fundamentalism
represents the results of an inevitably conflict between different religion
civilizations, potential human subjects been recruited for the holy war.
So different from the image described \n "Arabian nights" stories,
the Arabian world is, for a while, the scene for an incredible violence
(Istrate, 2007). International Agencies News are discusses only about the
September 11, Osama bin Laden, the Gulf war, terrorism, people
attempts, taking hostages, Talibans, trapping cars, mujahidins, Saddam
Hussein, street fights, sun and shiits, wahabi, Al-Qaeda, Oil Market.
Focusing on giving a meaning to the current feverish world (Fuller, 2003),
as well as to the terrorism, war and generalized anti-Americanism, we can
not asked ourselves : is the Islam the real source of the problem or it
should be associated with other factors , less clear, more important= West
and Arabic world, conflict or alliance= Is the terrorism the mean used by
those deprived of force= What is the real reason for all these= Considered
as acts of violence committed by a group or an organization for creating a
30
31
ISLAMIC
JIHADUL
climate of insecurity or for changing the government of a state (Romanian

Dictionary, 1996, see also the Dictionnaire de la Langue francaise, 1998)
the terrorist phenomenon is more than the individual effort of a kamikaze.
And \n this case, it could be consider that terrorist acts are even the
results of some organizations hiding some states, \n fact.(Iova, 2006).
The terrorism meaning is also represented by the violent events, precisely
targeted and very well organized, which offers an apocalyptical image and
is to create a frighten psychosis of terror even \n peace time, diversified
multiple situations of crisis or \n case of war.
Following a study initiated \n 1983, by the researchers Schmid
and Jonginan of the University of Laiden Netherlands, it was concluded
that the violence was present \n 83.5%, political goals \n 65%, while 51%
pointed out the way of bring \n fear and terror feelings . Nevertheless, it
could be appreciate that the terrorism is not , as it often said, "stupid
violence", but no mater how against the law would or would seem to be, it
is not irrational or without target. At a simple glance, one can say that it
agree a certain cause, a political one, has a certain organization and
structure, a certain professional specialization of those who participate to
similar actions.
Terrorism against heart and civilized world (George W. Bush,
2001), at the beginning of this millennium, has a complex character,
shaking the present, spreading the evil, and pretending that provide a
better future (Marret, 2002) There's nothing better illustrating that, than the
images from Sept. 11, 2001: run away walkers because of the first WTC
tower falling; a worker from Emergency services helping a wounded
woman, a person falling down after he jumped out from the inferno from
83 floor. To consider terrorism as a result of Islam, and Islam as a violent
religion is more than a mistake. No matter what the west world consider,
Islamism remains a religion of peace for Muslims, which does not allow
killing of innocent people (Bacchiocchi, 2002), but above all, is a religion
of freedom, peace, well-fare and mercy (Rashid, 2003). Moreover, any
damnatory act represents a violation of Sharia (the Islamic sacred law), as
well as a human logic (Sultan bin Abdulaziz, 2002). Not without
significance is that \n Arabic language, Islam means "obedience" (within
the meaning of God obedience) and is described as a "way of life" or
"religion". It derives from the same root word as, for example, the word
Salam (which means "peace" used as greeting mean). The word "Muslim"
is also related to the word Islam and means person who obeys Allah's
will. So, the religion name refers to God obedience. Theoretically, all that
is need for some one \n order to become Muslim is to sincerely recite the
brief version of religion known as "shahadah": "I confess that there's no
another God but God (Allah) and that Mohammed is God's prophet."
Once converted to Islam, renunciation is consider a major offence.
Taking into consideration all these, we consider, as we
mentioned before, that is necessary to give up the phrase "Islamic
terrorist" instead of "terrorist who abusively invoke Islam". \n these terms,
and fallowing the statement "God has blessed a group of foremost
Muslims, the head fraction of Islam, to destroy America" (Al Jazeera, 7
October 2001), Osama bin Laden is "condemned by his own words" (U.S.
Department of State, 2002). Muslim leaders and clerks throughout the
world, from the sheick Mohamed al Sayyed Tantawi of Egypt, to Yusuf al
Qaradawi sheick of Qatar, and Yusuf Muhammad from Indonesia,
condemns terrorist attacks considered them as a debasement and a
betrayal of Islam, innocent people killing \n order to achieve a goal, never
being the purpose of religion (Yusuf Muhammad, the Muslim cleric,
Jakarta, Indonesia, 2001). Nevertheless, although everyone condemns
terrorism, there are not many able to understand its cause. Despite the
diversity of declared opinion, the answers to the questions "why
terrorism=" and "why Islam=" are still waited for, the association between
the terrorist group's actions as Al-Qaida with Islam, generally similar with
IRA (well-known terrorist group from Northern Ireland that used attempts
resulting \n the death of hundreds of civilians to achieve their political
goals) with Catholicism \n general.
Unfortunately, often increasingly, \n Western democracies, Islam
is considered and judged by the acts and deeds of groups. And this is
another reason for which is necessary to be very clearly specify that such
approaches are not objective, changing the real meaning of Islam. To
admit that it should be like this, that this is the reality, than what we could
say about the Christian world, taking into consideration the human
trafficking, the children molestation or more?
Islam is the religion based on obtaining peace through
submission to the God's will. This is a simple linguistic analysis, which
shows the nature of that religion., How can to support so many violence
acts, such a religion= The answer is simple! Such actions are non-Islamic
32
33
ISLAMIC
JIHADUL
and shouldn't be associated with Islam (Enghin, 2007). The tradition

mentions that the Islam is related to Mohammed Prophet who has lived \n
Western Arabia at the beginning of the VIIth century d.Ch. Traditionally, it
is known that the geographical environment where Islam was borne is the
desert plateau, called Higaz, along the west coast of Arabia, towards Red
Sea (Frattasio, 2006). Here, Muhammad received a series of verbal
revelations from God through Gavriil Archangel.
The desert loneliness of an empty area seems to be,
exceptionally, favorable to direct contact feeling with God (Bloch, 1975).
The Prophet life story, of Hegira, of the first Muslim community
organization, submitted to a precise legislation inspired by Revelation text,
and then, after the Muhammad's death, of the first conquest, all together,
advice us to meditate to Islam. Within Islam there are two main branches.
One of them is the sunit branch, and the second one is the =iit= branch.
The Suni=s Muslims are the majority within the Islamic world. The term
"sunna" means "the way" or "the example" and refers to the Mohammed
prophet example. Thus, all Islamic groups and sects of Islam consider
Sunna (meaning Muhammad), together with the Koran, the Islamic holly
scriptures as mandatory. Taking \n consideration that "sunna" means "the
way", its main purpose is making distinction between sunits Muslims and
=hits Muslims, which have another ideology.
Basically, both main branches of Islam differs regarding the
Mohammed's succession. Suni=s Muslims believe that Muhammad
intended that, by consensus, the Muslim community to choose a
successor or a caliph, to rule the theocracy (earthly kingdom under the
divine leadership) set up by him. Muslims believe that Muhammad choose
his brother \n low, Ali as his successor, and that only Ali and Fatima, his
wife 's ancestors , have the right to rule the Muslim community (Cornila,
2008). Also, there are differences between the two branches as regards
the Koran understanding.
In a historical way, Muslims dates their religion beginning from
Muhammad period. From a religious point of view many consider this
religion similar with the real monotheism that prophets before Muhammad,
such as Abraham (Ibrahim), Moses (Musa) and Jesus (Isa), made it
known. Spread by its successors \n all areas, Islam is considered by a
large majority of Muslims "a standard of living than a religion" (Prunescu,
2004) the fundamental concept being give by uniqueness of Allah
(tawahid). This Monotheism is plenary, but not relatively, pluralistic \n all

its meanings. Muslims claim that Islam contains essentially the same faith
similar to all the messengers sent by Allah for the mankind,from Adam,
Koran encrypting Allah final revelation.
The Islamic doctrine considers Judaism and Christianity as
derives from one of those prophets' doctrines - especially Abraham - and
accepts their avraamic origins while the Koran called them "People of the
Book."
Islam accepts the world and human life as they are, considering
them as a work that can not be criticized and as inderogabile will act of
Allah, and not at all alterateand corrupt by the consequences of an original
unforgiving sin. The features of this simple religion, accompanied by
social individual duties, for long codified, are sufficiently marked to be
changed and to keep on changing even \n present many aspects of a
psychic nature and also sociological manners of its supporters (Sourdel,
1975). In these circumstances, how can it be demonstrated the
indestructible connexion between Islam and Jihad= What is the real
significance of Jihad= According to Arab Dictionnaire - Franaise Anglais, (Paris, 1972), the term Jihad derives from the verb djahada,
which means "to be hard worker", "to make effort" and from the abstract
noun 'juhd', that generally describes "the effort," potency " in order to
achieve a goal. "(Ruslan, 2003). According to the Koran, the name jihad
has two basic meanings, \n relation with two stages of revelation. Thus,
in meccan time surres, jihad means the follower's fight for proving his faith
for Allah, to bring new followers through peaceful means (Sura 29, 6).
Jihad. Within Medina's sures ,meaning after the Hegira (622
year), jihad got new meanings as "to fight against someone", "to argue
against polytheist" or, "the war against Muslim Arabs" (Surele 60.1; 66.6).
War is allowed \n Islam, but only when all other pacifist means, such as
dialogue, negotiations and truist has failed. "Fight for God cause, against
those fighting against you. Do not brake the law, because God does not
love the out low people" (Sura 17,190). Nevertheless, within Sura 9,
verses 29 to 31, there is an order for Muslims "to fight against the judas
and against Christians till they will obey. Those who will surrender to
Muslim rulers will pay a huge tribute. The reason is that that God will curse
them. Fight against those that do not believe in God and \n judgment day,
do not consider stoped what God and his messenger stoped, and also do
34
35
ISLAMIC
JIHADUL
not agree the true religion, even that they are "people of the Book", till they
will pay jizya (the tribut) and will voluntarely obey and they will be obey
() May His curse to be on them."
Can we consider that Muslims understand by Jihad the use of all
resources and energies to learn how to control their own wishes and bad
intentions and to get Allah bless= It should be noticed that Jihad can not
be fully understood by occidentals, as more as, unlike Muslims, they do
not represent the religious culture of Islam. It becomes even more
interesting, that as long as another side of jihad is, actually, to have an
educational role (jihad al-tarbyia), which involve spreading the Islam
knowledge, social fight against inequity, corruption, decadence and the
endeavor for social improving (Tihan, 2008). Thus, for example, during the
60's,tunisian chairman Burghiba called jihad the citizens effort to work for
the country prosperity and absolved them from fasting \n Ramadan time
\n order to avoid the goods product depreciation, in a manner as warriors
were absolved from fasting post during conquest wars. Is remarkable that
one of the terrorist organizations has the name of holy war, "Islamic jihad"
", borne around 1970 and with origins \n Muslim Fellowship, founded \n
1928. The organization, every time contested by Israel because of its
radicalism, takes the islamic religion through the terrorist training activities
\n various training camps that held throughout the continent. Its members
have acted within terrorist attacks along with other organizations such as
Hezbollah or Hamas. Its main targets were relieved by Egyptian
government subversion and by the islamic state setting up, as well as the
fight against American and israelian interests: President of Egypt Anwar
Sadat was assassinated \n 1981 by the Islamic Jihad because he signed
the document stipulating the peace with Israel; there was an
assassination attempt against the Egyptian interior minister, Hassan alAlfi \n 1993 and against Prime Minister Atef Sedki \n the same year,
November; in 1995 they claimed the attack from Egypt Embassy \n
Islamabad. Several members of the organization, according to Cornila
(2008) also committed the bloodiest and most famous terrorist attack from
history: 11 September 2001, when terrorists hijacked four aircrafts, two of
them hitting World Trade Center \n New York, One Pentagon and the
fourth-falling down \n Pennsylvania (2,978 deaths). Other claimed tracks:
august 1998 explosions at U.S. embassies from Nairobi and Dar elSalam (301 dead); November 2002 the explosion on a hotel from
Mombasa (15 dead); October 2002 - they have supported the explosion
from a club \n Bali (200 dead), 12 May 2003 - bomb attacks \n Riad (30
deaths), 16 May 2003 - they have supported bomb attacks \n Casablanca
(933 deaths), 15-20 November 2003 - they participated to bomb attacks
against two synagogues, British consulate and against a Turkish bank
from Istanbul (61 deaths), 2004 - at least 11 attacks (60 deaths). Managed
by of Ayman al-Zawahiri, since 1998, the organization takes part from
Al-Qaida. Is the "holy war" similar with the attacks against the United
States and Israel= Before giving an answer, we may be tempted to say
yes! Weakness fully used by terrorist organizations \n order to legitimate
the initiate actions, are also given by the verses according to whom "the
eternal human soul is given those killed \n the name of Allah "(Sura 2,
154; 3, 157, 169). Without intention to extend the "martyr" issue we asked
ourselves if this became an impulse for holy war (Jihad)= The Koranului
doctrine about coming to paradise (Sura 55, 52) of those died \n Jihad,
inspired Muslims along centuries, stimulating them to fight till death for the
holy cause of Allah. Expanding the doctrine to a simple interpretation on
Mohamed Atta's will, one of terrorist from 11 September 2001, one can
say that this still inspire young Muslims to become " suicide bombs"? We
hear, not once, more or less motivated, that for those who choose martyr
death is the safest and fastest way to achieve a better life, prosperous,
comfort and sensual pleasures, promised by paradise. Through this kind
of death, those sacrificing become together with his family, shaheed, at
great honor within Muslim community. The tribute should be finalized, for
Allah, first of all. Those who transform death into a love symbol, a truth
prove, that one is a martyr (...) He lives. He is here, among us. Forever
along with God, but also everywhere, \n hearts of all devoted. That one
who, on the contrary, choose the disgrace for saving his own life, that
one, face to face with history, is just an hideous dead-live". (Rauffer, 1987)
Last day before the attack, the shaheed is very well trained, completely
empty mind, he want and he is able to commit suicide, even all by him self.
In this phase he writes his will asking the family not to cry for him, because
he is dead, but rather gone to another life along with Allah a good
motivation to be proud. (Cornila, 2008) Hisham Ismail Abd El Rahman
Hamed'will a suicide terrorist which detonated the blasting from his own
body \n November 1994 \n Nezarim (\n southern side of Gaza Strip),
killing three officers and wounding two Israelits and four Palestinians,
36
37
ISLAMIC
JIHADUL
provides a real image: "Dear family and friends! I am writing this with tears
\n my eyes and sadness \n my heart. I want to say that I am leaving and
ask you for forgiveness because I decided to see Allah today and this
meeting is more important than living on this earth... Bassamat al-farah."
Another suicide terrorist Salah Abed El Hamid Shaker who died along
with one another shahid at Beit Lid (in the center of Israel) \n January
1995, killing 18 Israelis and wounded another 36, wrote \n his will: "I will
revenge on the sons and monkeys and pigs unfaithful sionists and
humanity's enemy I'll meet my brother Hisham Hamed and my
distinguished professor, Hani El Abed and others shahizi and saints \n
paradise..." (Scaletchi, 1999). First message, well-known formula,
"Bassama al-farah'' or, ''joy Suras" explains the martyrs ecstasy when
they commit the suicide act. Considering Islam as a obedience to Allah,
we can not or We will ask ourselves what is the origin of the Islamic
fundamentalism= Following the victory of the 1979 Iranian revolution, the
Islamic fundamentalism has benefited from an impressive reviriment
within mahomedana area. Inspired by Khomeini's success, the radical
panislamic movement is spreading increasingly. The dominant position of
the clergy \n Muslim societies and the great support given by the "adepts
bulk" to the representatives of the religious fanatism estimates the
inevitable power undertaken by the fundamentalists \n several Arab and
Islamic countries through free elections or revolutions. In the next two
decades, the intransigent islamists expected to become a dominant force
\n the mahomedan area. The Islamic representatives won the first free
elections \n Algeria and intended to take the power. Only the cancellation
of the results and a military repressive intervention allowed to go on the
secular governance. The bloody repression's consequences of Islamic
forces were terrible. A hundred thousand Algerians lost their lives \n the
next civil war. Without any intention to insist on this issue, we can not ask
ourselves: what the Islamic fundamentalism plans= Above all, needs a
theocratic state, within the low enforcement to be subordinated to Islamic
law, Sharia, at the beginning created to guiding the muslim daily life.
Making abstraction misleading interpretations as frequent, as unreal, of
"Jihad" meaning, the set of Koran provisions which outlines "the right way"
shari'ah (the incomparable and unequalled law) generates physical
consequences for Islamic societies, especially clear \n the political and
economical area (Apahideanu, 2007). Religious leaders are constantly
inoculating the idea of Caliphate rehabilitation. "U.S. National Intelligence

Council report predicts the Islam intention to make, till 2020, a universal
caliphate, the main challenge of the Islamic fundamentalist movement is
given by restoring moral and political virtues of the traditional Islamic
society (Barna, 2007). In the context of enlargement Islam, how can it be
interpreted the Vatican worry related to the imminent Europe islamisation
risk= in an interview for German magazine "Sddeutsche Zeitung" the
Pope Benedict XVI, councilor pointed out that "the West is threatened by
Islamizing", mentioning that Europe must not give up its Christian origins.
The veracity of the mentioned fear is unanswerably as much as more
millions of Muslims live outside the Islamic historical area. Actually, Islam
means about 1.3 billion people. It is the most dynamic religion \n the
world, its followers are all over the continents, including Europe. Probably
is the only religion that expands \n a time when others are \n fully crisis. It
is also the newest from the great religions and now s on top. According
to U.S. Department of State's Annual Report on International Religious
Freedom (2003), \n Europe are registered over 23 million Muslim
residents, also confirmed by the by the American diplomat's study,
Timothy Savage, specialized \n European affairs, according to whom
approximately 5% from Europe population is represented by Muslims (23
millions) for the year 2050, estimating an increasing to 20%. In Indonesia
there are 120 million \n France and the United States seven million per
country, and \n China about 50 million. \n this context, the issue of Turkey
admission \n U.E. became more than a problem. With a population of
about 70 million people, mostly Muslims, Turkey might irreversible
exacerbate the process of converting Europe. The risk that the Christian
population from Western countries to be numerically overcome by the
Muslims immigrants, over a few generation, growth, because of the
demographic crisis \n Europe and also because of the new coming's high
rate of the birth (Buchaman, 2005). High rates immigration level from
Muslim countries, will generate so - called Eurabia, mosques could be
more than the churches. If E.U. did not use a coherent control strategy \n
order to control immigrants from the Muslim countries, former colonies of
European states (Barna, 2007) is not impossible to face a changing
Europe into an Islamic continent till the end of XXI st century (Lewis,
2006). Issues such as apocalyptical prophesies "legitimate targets", the
Al-Tajdid forum, July 7 2005 the intervention of the emergency, all of
38
them subscribing to "global security paradigm" and complete the present

work. A brief research of the Internet, \n 1998, emphasizes that
approximately half from 30 groups considered foreign terrorist
organization (Law on the U.S. antiterrorism proceedings, 1996) operated
on web sites, such as: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com,
Jihadunspun.ne, or Jahad.net Alsaha.com. If \n 2000 has been identified
20 jihadist sites, \n 2005, there was an increase to around 4,800
(www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), most of them with
locations \n Iran, Canada, the United States, Netherlands, Lebanon,
Russia, Hong Kong and Great Britain. The terror "existentialism
philosophy" is defined by a series of terrorist organizations, such as
Muslim brothers, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Islamic Jihad, Hamas,
White Al-Qaida, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa,
Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global Relief
Foundation/Taibah International Humanitarian Organization etc., the last
one being founded \n Belgium, \n august 22 1996. Following the terrorist
attacks from September 11, the organization name has been related by
American specialized institutions, with terrorist groups, including Al-Qaida
network. Without insist on the issues already discussed within seven
chapters, to be discover by readers, we limit only to consider Europe as
a real action area lies from Atlantic up to to the Urals. Terrorism is far from
its ending , its characteristics are similar with those of the war of future.
What is the bat and which interests are involved \n this strange game= It's
about a conflict between generation= Does it mean West-civilization, and
Arabian world-oil? There are answer to questions that may bring new
opportunities \n order to accomplish the Islam, and also the Islamic Jihad
versus Terrorism.
Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White

Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary march, vol 1.
39
JIHADUL
ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism From The Big
ISLAMIC
NOTE:

Bucure[ti.
Islam, Bucure[ti.
Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.
Cartier, Bucure[ti.
\n, www.hotnews.ro
40

TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea
JIHADUL
ISLAMIC
41
43
JIHADUL
La subjectivit inhrente qui intervient dans le concept du

terrorisme associ l'islam a t souvent mise en discussion. Aprs les
vnements du 11 septembre 2006, le discours du Pape Benedict le XVI
me l'Universit du Regensburg semblait faire la liaison entre l'islam et
la violence, augmentant les divergences d'opinion entre les musulmans et
les chrtiens, le Vatican ouvre en mars 2008 le dialogue avec les
reprsentants des certains courants de l'islamisme de 43 pays, runis
autour d'un message de paix. Soit on se rappelle de la rencontre entre le
Pape Benedict la XVI me et du roi Abdullah de l'Arabie Saoudite, soit on
se rappelle de la visite en Turquie en dcembre 2006, quand le Pape est
entr dans la Mosque Bleu, en priant pendant un minute avec le corps
dirig vers la Mecca, tout ces aspects sont vus, au moins, comme un
essai thortique de rconciliation des relations entre Occident et le
monde arabe.
Les dfinitions et les limites de dmarcation ont t pourtant
restes controverses.
En souscrivant entirement aux apprciations des certains
auteurs consacrs comme Mark Burgess et Eva-Ildiko Delcea (2006),
suivant lesquels dfinir le terrorisme est partir de maintenant un
exercice tant complexe que objectif de sorte que nous pouvons dire qu'il
tienne plus du ct artistique que du celle scientifique, par notre
dmarche, nous nous rsumons seulement considrer une srie de
valences, certaines mme avec une valeur historique, dans le but de
comprendre des significations qui reviennent la civilisation islamique et
l'idal commun du monde islamique, marqu par le Djihad Islamique ("la
guerre sainte").
Le terrorisme est, en essence, une pice de thtre joue
(Dragomir, 2008) devant une audition, faite pour attire l'attention des
ISLAMIC
Introduction
millions des spectateurs sur une situation d'habitude, sans liaison

directe avec l'acte de violence en misant sur le choc produit cette
audience (l'tat de frayeur et d'horreur devant la provocation de
l'inimaginable sans excuses ou remords). Dans ce cadre, on ne peut pas
dire que l'islam est celui qui lgitime le jeu scne ouverte pratiqu par le
terrorisme. Muftiul Murrat Yusuf (2008), lui-mme, disait que: "L'Islam est
la religion de la paix et pas de la violence". D'aprs Septar (2006), "il n'y
a aucun ordre divine en islam qui oblige les musulmans commettre des
actes de terrorisme". Raliser ces types d'actes reprsente une
oppression et un pch commis contre l'homme en gnral. La religion
islamique ordonne tout ce qui est saint et bnfique pour l'humanit. Le
Coran et la Tradition du Prophte Mahomet n'offrent aucune preuve
permettant de soutenir l'ide qu'il existerait des ordres divins adresss
aux musulmans pour commettre des actes de violence et de terrorisme.
La publication de plusieurs tudes de spcialit, a pos les bases
de la connaissance du terrorisme, qui peut devenir terroriste et dans le
nom de qui sont faites les actes cataloqus comme terroristes. Par
exemple, certains chercheurs, comme Williams (2004), Chomsky (2003),
Hoffman (2001), Ariel (2001) soutiennent que les formes de manifestation
du terrorisme ont volu, de ractions politiques celles de contraintes
sociales par l'obtention de comportements antisociaux. En plus, d'aprs
Olariu (2008), il a t prouv dans plusieurs tudes de spcialit que
(Wilkinson, 2006; Lehr, 2006; Scraton, 2002), le terrorisme contemporain
ne reprsente plus une forme transactionnelle, mais il a adopt une
nouvelle mthode plus dangereuse, imprvisible, forte, organise et
professionnelle contre le groupe cible pour arriv son but. D'autres
chercheurs, comme Sookhdeo (2006) et Ahmed (2003), soutiennent que
les ractions des terroristes sont dtermines par la politique imprialiste
amricaine. Et Huntington, (1996) contredit "la courent mdiatique" des
services secrets, en argumentant que le fondamentalisme religieux
reprsente l'effet d'un invitable conflit entre les civilisations de
croyances diffrentes, en recrutant des potentiels sujets humains pour la
guerre sainte.
Loin du tableau dcrit dans les de contes des mille et une nuits,
le monde arabe est depuis un certain temps le thtre de certaines
manifestations d'une violence hors du commun (Istrate, 2007). Les
nouvelles internationales ne parle que de celles du 11 septembre, d'Osam
44
45
ISLAMIC
JIHADUL
a bin Laden, de la guerre du Golf, du terrorisme, des attentats, des

otages, des talibans, des voitures piges, des mujahedins, de Saddam
Hussein, des luttes de rue, des sunnites et des shiites, des wahhabismes,
de l'Al-Qaida, de la bourse du ptrole etc. Etant concentrs pour donner
un sens au monde convulsionn d'aujourd'hui (Fuller, 2003), mais aussi
au terrorisme, la guerre et l'antiamricanisme gnralis, nous ne
pouvons pas hsiter nous poser nous-mmes les questions: l'Islam est
il la vraie source du problme ou faut-i l'apprcier ensemble avec d'autres
facteurs, moins evidents et d'une plus grande profondeur? L'Occident et
le monde arabe, heurt ou comprhension? Le terrorisme est-il l'instrument
auquel font appel ceux qui n'ont pas de force? Quel est le vrai motif pour
lequel tout ces choses ont lieu?
Peru comme la totalit des actes de violence commissent par
un groupe ou par une organisation pour crer un climat d'inscurit ou
pour changer la forme du gouvernement d'un tat (Dictionarul Explicativ
al Limbii Romane, 1996, voir aussi le Dictionnaire de la Langue
franaise, 1998) le phnomne terroriste reprsente plus que l'effort
individuel d'un kamikaze. Et dans ce cas, il peut tre considr que les
actes terroristes reprsentent mme le rsultat de certaines organisations
derrires lesquelles il peut exister certains pays (Iova, 2006).
Le contenu du terrorisme est donn aussi par les manifestations
violentes, cibles et trs bien organises, qui offrent une image
apocalyptique et qui ont tendance crer une psychose paralysante de la
terreur mme en temps de paix, avec plusieurs diversifications dans les
situations de crise ou dans les cas de guerre.
Suite une tude, initie en 1983 par les chercheurs Schmid et
Jonginan, de l' Universit Laiden des Pays Bas, il est arriv la
conclusion que l'lment de violence tait prsent dans 83,5% de ces cas,
les buts politiques dans 65% des cas, tandis que, 51% mettaient l'accent
sur l'lment de l'induction des sentiments de peur et terreur. Pourtant, on
peut apprcier que le terrorisme ne soit pas, comme on disait avant "la
violence stupide", mais, peu importe si il est en dehors des lois ou il
semblerait l'tre, il n'est pas irrationnel ou sans but.
D'un seul simple coup d'il, on peut dire qu'il a une certaine cause,
d'habitude politique, il a une certaine organisation et structuration et il y a
une certaine spcialisation professionnelle de ceux qui participent des
actions de ce type. Le terrorisme dirig contre le coeur et le monde civilis
(George W., Bush, 2001), a pris au dbut du millnaire, un caractre

complexe, frappant le prsent, promouvant le mal et en prtendant qu'il
assure un meilleur futur (Marret, 2002).
Rien ne prsente mieux ces choses en dehors des images du 11
septembre 2001 : les pitons qui s'enfuient de devant de l'boulement du
premire tour du WTC; un ouvrier des services d'urgence qui aide une
femme blesse; une personne qui tombe dans le vide, aprs qu'elle ait
saut de la tour infernale, du 83me tage etc. Pourtant, juger le
terrorisme comme un produit de l'Islamisme, et l'Islam comme une religion
violente est plus qu'une faute. Indiffremment de ce qu'il croit le monde
occidental, celui-ci reste pour les musulmans une religion de la paix, qui
ne permets pas de tuer des gens innocents (Bacchiocchi, 2002), tant,
avant tout, la religion de la liberte, de la paix, du bien et de la tolrance.
(Rashid, 2003). En plus, tout acte rprhensible reprsente une violation
tant de la Sharia (La lois sainte islamique), aussi bien que de la logique
humaine (Sultan bin Abdulaziz, 2002).
Pas manqu d'importance est le fait que dans la langue arabe,
Islam reprsente "la soumission" (dans le sens de se soumettre devant le
Dieu) et il est dcrit comme "une manire de vivre" ou "une religion". Il est
driv de la mme racine comme, par exemple, le mot Salam (qui
reprsente "la paix", utilis comme formule de salut). Le mot "musulman"
est, de mme, li au mot Islam et reprsente la personne qui se soumet
devant l'Allah. Ainsi, le nom de la religion se rapporte la soumission
devant le Dieu.
Thoriquement, tout ce qui doit faire un homme pour devenir
musulman, c'est de savoir lire par coeur sincrement la partie courte de la
religion connue sous le nom de "shahadah": "J'avoue qu'il n'y a pas un
autre Dieu en dehors du Dieu (Allah) et Mahomet est le prophte de
Dieu". Une fois converti l'Islam, la renonciation cette religion est
considre comme une offense majeure. Tenant compte de tout cela,
nous considrons, comme nous l'avons dj rappel, qu'il est temps de
renoncer au syntagme du terrorisme islamique en faveur de celle du
terroriste qui invoque d'une manire abusive l'islam. D'aprs "The
Washington Times" (07.05.2008) les Etats-Unis aussi ont l'intention
d'viter les connexions entre le terrorisme et l'islam. Dans les documents
mis en circulation par le Centre national pour le combat du terrorisme
(National Counterterorism Center - NCTC) il est recommand de faire des
46
47
ISLAMIC
JIHADUL
rfrences a l'Al - Qaida et d'autres groupes terroristes, en faisant appel

des termes comme par exemple islamique ou musulman, tout en
vitant, aussi, ceux qui se rfrent "djihad" ou "mujaherdin", et qui
donne lgitimit involontairement au terrorisme.
Dans ces conditions, Osama bin Laden, suite aussi la
dclaration "Dieu a bni un groupe de musulmans d'lite, l'avant-garde
d'islam, pour dtruit l'Amrique" (Al Jazeera, 7 octobre 2001), arrive tre
"condamne par ses propres mots" (U.S. Department of State, 2002).
Les leaders et les clercs musulmans de tout le monde, du cheikh
Mahomet Sayyed du Tantawi, din Egipt, au cheikh Yusuf al-Qaradawi, du
Qatar, et Yusuf Muhammad, de l'Indonsie, condamnent les attaques
terroristes en les considrant comme une perversion et une trahison de
l'islam, l'assassinat des gens innocents pour la ralisation d'un but, n'tant
jamais le cur de la religion (Yusuf Muhammad, clercs musulman, Jakarta,
Indonsie, 2001).
Avec toutes ces choses-l, bien que tout le monde condamne le
terrorisme, il n'y a pas beaucoup qui comprennent ses causes. En dpit
de la diversit des opinions exprimes, les rponses aux questions
"pourquoi le terrorisme?" et "pourquoi l'islamique?" se laissent encore
attendues, l'association des actions de certains groupes terroristes du
type Al-Qaida avec l'Islam, en gnral, quivalant peut-tre avec
l'association IRA (le bien connu groupe terroriste de l'Irlande du Nord qui
a utilis des attentats solds par le meurtre de centaines de civils pour
arriver ses buts politiques) avec le catholicisme en gnral.
Malheureusement, de plus en plus souvent, dans les
dmocraties occidentales l'Islam est vu et jug d'aprs les actes et les
faits de certains groupes de personnes. Cet aspect aussi est un motif de
plus pour lequel il faut clairement prciser que ces types d'interprtations
ne sont pas objectifs, produisant une distorsion au vrai sens d'Islam.
Admettons que cela soit vrai, alors, que pouvons nous dire sur le
monde chrtien, en pensant au trafic de la chair vive, aux enfants
molests ou a beaucoup d'autres choses?
L'Islam est la religion qui est fonde sur l'obtention de la paix par
l'obissance la volont divine. Cela c'est une simple analyse
linguistique, qui nous montre la nature de cette religion. Comment une
telle religion, peut soutenir tant d'actes de violence. La rponse est
simple! De telles actions sont non islamiques et elles ne doivent pas tre
associes l'Islam (Enghin, 2007). La tradition prcise que l'apparition de

l'Islam reste sous le signe du Prophte Mahomet. Ce Prophte a vcu en
Arabie de Ouest, au dbut du VIIme apr. Ch. Traditionnellement, il est
connu que le milieu gographique o il est n l'Islam a t le champ du
dsert qui s'appelle Higaz, tout au long de la cte occidentale de l'Arabie,
qui donne vers la Mre Rouge (Frattasio, 2006). Ici, Mahomet a reu une
srie des rvlations verbales de la part du Dieu, par l'intermdiaire de
l'archange Gabriel.
Les solitudes d'un espace sauvage apparent ainsi, par
excellence, favorables un contact direct avec la Divinit (Bloch, 1975).
Le tableau de la vie du Prophte, de l'Hegir, de l'organisation de la
premire communaut musulmane, soumise une loi prcise et provenu
du texte de la Rvlation, aprs la mort du Muhammad, des premires
conqutes, toutes ces choses l, ensemble, nous dterminent rflchir
sur l'islam.
Dans le cadre de l'islamisme, il y a deux branches principales.
L'une est la branche sunnite et l'autre est la branche shiite. Les
musulmans sunnites constituent la grande majorit dans la
communaut du monde islamique. Le mot "sunna" est traduit par "la
voie" ou "l'exemple" et il se rfre l'exemple du prophte Mahomet.
Ainsi, tous les groupes et les sectes islamiques considrent Sunna
(donc Mahomet), ensemble avec le Coran, les Saintes Ecritures de
l'Islamisme, obligatoires. Parce qu'il reprsente "la voie", le mot
"sunna" peut, en mme temps, avoir le but de faire la distinction entre
les musulmans sunnites et les musulmans shiites, qui suivent une voie
alternative.
Les deux branches principales de l'islamisme diffrent,
principalement, dans les fois religieuses vis--vis de la succession de
Mahomet. Les musulmans sunnites croient que Mahomet a eu l'intention,
par consensus, que la communaut musulmane se choisisse un
successeur, ou un calife, pour conduire la thocratie (le royaume des
mortels sous la conduite divine) qu'il a tablie. Le Musulmans shiites
croient que Mahomet a choisi son beau frre, Ali, comme son successeur
et que seulement les successeurs d'Ali et de sa femme, Fatima ont le droit
de gouverner la communaut musulmane (Cornila, 2008). De mme, il y
a des diffrences entre les deux branches en ce qui concerne
l'interprtation du Coran.
48
49
ISLAMIC
JIHADUL
Du point de vue historique, les musulmans datent le

commencement de leur religion depuis le temps de Mahomet. Du point de
vue religieux, certains voient cette religion identique avec le vrai
monothisme que les prophtes d'avant Mahomet comme, Abraham
(Ibrahim), Moise (Musa) et Jsus (Isa), l'ont fait conna tre.
Diffus par ces successeurs dans tous les domaines de la vie,
l'Islam est considr par la grande majorit des musulmans "plus comme
une manire de vivre qu'une religion" (Prunescu, 2004), le concept tant
donn par l'unicit d'Allah (tawahid). Ce type de monothisme est absolu,
pas relatif ou pluraliste dans toutes les interprtations du mot. Les
musulmans soutiennent que l'Islam contient par dfinition la mme
croyance commune tous les messagers envoys par Allah l'humanit,
le Coran codifiant la rvlation finale d'Allah.
La culture islamique voit le judasme et le christianisme comme
drivant des apprentissages de certains de ces prophtes surtout
d'Avraam et reconnait leurs racines qui proviennent d'Avraam, tandis
que le Coran les nomme "Les Gens du Livre".
L'Islam accepte le monde et la vie humaine tels qu'ils sont, en les
regardant comme une uvre qui ne peut pas tre critiqu et comme une
manifestation de la volont sans drogation l'Allah, pas du tout
dnature et corrompue des suites d'un pch originaire impardonnable.
Les traits de cette croyance simple, qui est accompagns des
obligations sociales et individuelles depuis longtemps codifies, sont
marques suffisamment pour quelles soient modeles et continuer de
modeler encore nos jours, par de nombreuses aspects d'ordre physique
et par des habitudes d'ordre sociologique de ses adeptes (Sourdel, 1975).
Dans ces conditions, comment peut tre dmontr la liaison
indestructible entre Islam et Djihad?
Quelle est la vraie signification du Djihad?
Conformment au Dictionnaire Arabe - Franais - Anglais (Paris,
1972), le mot "djihad" trouve ses origines dans le verbe "djihad", qui
signifie "tre actif", "faire des efforts", et dans le substantif abstrait "juhd",
qui dsigne en gnral "l'effort", "la raidissement des forces" pour
atteindre un but (Ruslan, 2003).
Suivant le Coran, le mot "djihad" este utilis avec deux valeurs
principales, qui correspondent aux deux tapes de la rvlation. Ainsi,
dans les sures de la priode mcane, par "djihad" est nomm la lutte
d'un croyant pour prouver sa foie vis--vis d'Allah, pour gagner des
nouveaux adhrents l'Islam par conviction et moyens pacifiques
(Sourate 29, 6).
Djihad. Dans la Surate de Mdine, donc aprs Hgire (l'anne
622), la racine du djihad a des novelles significations comme par exemple
"lutter contre quelqu'un" ou celle de "guerre contre les arabes
musulmans". (Sourates 60,1; 66,6) La guerre est permise en islam, mais
seulement quand tous les autres moyens pacifiques, comme le dialogue,
les ngociations ou la confiance n'ont pas manqu son coup.
"Combattre dans la voie du Dieu contre ceux qui luttent contre
vous. Ne soit pas contra la loi, car Dieu n'aime pas ceux qui ne suivent
pas la loi" (Sourate 17,190).
Avec tout cela, dans la Sourate 9, dans les versets 29 31, il est
donn aux musulmans l'ordre de "lutter contre les juifs et les chrtiens
jusqu'au moment o ceux-ci se soumettront. Ceux qui vont capituler
devant la conduite musulmane vont payer un lourd tribut. Le motif c'est
que la maldiction de Dieu se trouve au-dessus d'eux." Combattre ceux
qui ne croient pas en Allah ni au jour dernier, qui n'interdisent pas ce
qu'Allah et Son messager ont interdit et qui me professent pas la religion
de la vrit, parmi ceux qui ont reu le Livre jusqu' ce qu'ils versent la
capitation par leurs propres mains, aprs s'tre humilis () Il est audessus de ce qu'ils lui associent."
En sachant tout cela, peut-il tre apprci que les musulmans
comprennent par Djihad l'utilisation de toutes les nergies et les
ressources pour apprendre contrler leurs propres dsirs et mauvaises
intentions et d'obtenir la faveur d'Allah?
Il faut seulement retenir que le Djihad ne peut pas tre
entirement compris par les occidentaux, d'autant plus qu'eux, face aux
musulmans, ne font pas partie de la culture religieuse d'Islam.
Les choses deviennent plus intressantes, d'autant plus qu'une
autre dimension de djihad de nos jours est celle de jouer un rle ducatif
(djihad al-tarbyia), qui suppose la diffusion des valeurs d'islam, la lutte
sociale contre l'injustice, la corruption, la dcadence et l'instance pour
l'amlioration de la condition sociale (Tihan, 2008). Ainsi, par exemple,
dans les annes '60 le prsident Burghiba de Tunisie a nomm le djihad
l'instance des gens qui travaillent pour le progrs du pays et les
exemptaient d'observer un jene du mois de Ramadan pour ne pas
50
51
ISLAMIC
JIHADUL
diminuer la production du pays, comme les guerriers taient exonrs

d'observer un jene pendant les guerres de conqutes.
A retenir, reste aussi le fait que l'une des organisations terroristes
du monde porte le mme mot de la guerre sainte, "Djihad Islamique",
apparu vers l'anne 1970 avec des racines dans la Fraternit Musulmane,
fonde en 1928.
L'Organisation, attaque tout le temps par Isral cause de son
radicalisme, comprend la religion islamique par la pratique des
entranements terroristes dans diffrents camps d'entranement prsents
sur tout le continent. Ses membres ont agis dans des attaques terroristes
avec d'autres organisations comme par exemple Hezbollah ou Hamas.
Ses objectifs principaux taient marqus par le renversement du
gouvernement gyptien et l'instauration d'un tat islamique, ainsi que la
lutte contre le intrts amricains et isralites: le prsident d'Egypte,
Anwar Sadat a t assassin en 1981 par le Djihad Islamique parce qu'il
a sign la paix avec l'Isral; il y avait une tentative d'assassinat du ministre
de l'intrieur gyptien Hassan al-Alfi en 1993 et du premier - ministre Atef
Sedki au mois du novembre du mme anne; en 1995 ils ont revendiqu
l'attentat de l'Ambassade d'Egypte l'Islamabad.
Certains membres de l'organisation, d'aprs Corila (2008) se
sont trouvs derrire la plus sanglante et mdiatise attaque terroriste
vue dans l'histoire: le 11 septembre 2001, quand les terroristes ont
dtourn quatre avions, avec deux d'entre eux frappant le World Trade
Center de New York, avec un autre le Pentagone et le quatrime
s'croulant dans le pninsule Pennsylvanie (2.978 de morts). D'autres
attaques revendiques: en aot 1998 les explosions de l'ambassade
des Etats Unies, de Nairobi et du Dar el-Salam (301 de morts);
novembre 2002 - explosion un htel du Mombasa (15 de morts); en
octobre 2002 - ils ont soutenu l'explosion d'un club du Bali (200 de
morts); 12 mai 2003 - les attaques avec bombes du Riad (30 de morts);
16 mai 2003 ont soutenu les attaques avec bombes de Casablanca
(933 de morts); 15-20 novembre 2003 ils ont particip aux attaques
avec bombes contre deux synagogues, du consulat Britannique et
d'une banque d'Istanbul (61 de morts); 2004 au moins 11 attaques
(60 de morts).
Conduite par Ayman al-Zawahiri, l'organisation fait partie, partir
de 1998, de Al-Qaida.
Est-elle, "la guerre sainte" synonyme aux attaques des EtatsUnis et d'Isral?
Avant de donner une rponse, peut-tre serions nous tents de
rpondre affirmativement!
Les points sensibles, exploits entirement par les organisations
terroristes dans la lgitimation des actions inities par eux, sont donns
aussi dans les versets conformment auxquels "l'ternit de l'me humain
est offerte ceux qui sont tus sur la voie d'Allah" (Sourate 2, 154; 3, 157,
169).
Sans avoir l'intention de dvelopper le sujet du "martyre" nous
pouvons pourtant nous poser la question si celui-ci est devenu un
stimulent pour la guerre sainte (Djihad)?
L'apprentissage du Coranul sur l'entre au paradis (Sourate 55,
52), de ceux qui sont morts au nom du Djihad a inspir les musulmans
tout au long des sicles, en les motivant lutter jusqu' la mort pour la
cause sainte d'Allah.
En tendant l'apprentissage une simple interprtation sur le
Testament du Mahomet Atta, l'un des participants aux attentats du 11
septembre 2001, pourrait-t-on dire que celui-ci inspire encore aujourd'hui
les jeunes musulmans pour devenir "des bombes suicidantes?
Nous entendons, pas seulement pour une fois, plus ou moins
justifie, que pour ceux qui choisissent la mort de martyr, elle est la plus
sure et rapide la voie, d'arriver une vie meilleure, prospre, un confort
et des plaisirs sensuels, que le paradis leur promet. Par ce type de mort,
celui qui se sacrifie devient "shaheed", considr, tant par lui que par sa
famille, la place d'honneur dans le cadre de la communaut musulmane.
Le sacrifice doit tre port jusqu'au but tout d'abord pour Allah.
Celui qui fait de "la mort un symbole de l'amour", un tmoignage de la
vrit, celui-ci est un martyre (...). Il continue vivre. Il est ici, parmi nous.
Dans le sein de Dieu, et pour toujours, et de mme, partout, dans les
mes de tous les chrtiens.
Celui qui, au contraire choisit le dshonneur pour se sauver la
vie, il n'est qu'un rpugnant mort - vivant, devant l'histoire (Rauffer, 1987).
Dans le dernier jour avant l'attaque le shaheed est trs bien
entra\n, il a la tte vide, il est disponible et apte excuter mme tout
seul l'attaque suicidant. A ce moment il crit un testament dans lequel il
demande sa famille de ne pas pleurer pour lui, parce qu'il n'est pas mort,
52
53
ISLAMIC
JIHADUL
mais plutt il est parti dans une autre vie o il sera avec Allah - motif de
fiert personnelle (Cornila, 2008).
Le Testament du Hisham Ismail Abd El Rahman Hamed, un
terroriste suicidant qui a dclench l'explosif qu'il portait en novembre
1994 Nezarim (dans le sud de la Bande de Gaza), en tuant trois officiers
et en blessant deux israliens et quatre palestiniens, nous offre une image
relle: "Chre famille et chers amis! Je vous cris avec des larmes dans
les yeux et de la tristesse dans le cour. Je veux vous dire que je veux
partir et je vous demande pardon parce que j'ai dcid de voire Allah
aujourd'hui et cette rencontre est plus importante que de vivre sur la
terre... Bassamat al-farah". Un autre terroriste suicidant Salah Abed El
Hamid Shaker qui est mort avec un autre "shahid" Beit Lid (dans le
centre d'Israel) en janvier 1995, en tuant 18 israliens et en blessant
d'autre 36, crivait dans son testament: "Je veux me venger contre les fils
des singes et des porcs les sionistes infidels et les ennemis de
l'humanit. Je veux rencontrer mon frre Hisham Hamed et mon distingu
professeur, Hani El Abed aussi bien que les autres "shahids" et saints du
paradis". Dans le cas du premier message, l'expression consacre
"Bassamat al-farah" ou "Le sourire de la joie" justifie l'extase qui se lie sur
le visage des martyrs au moment de commettre l'attentat.
Comme le christianisme et aussi certaines sectes judaques,
l'islamisme prche la rsurrection des morts. S'ils sont droits, ils seront
rcompenss, avec les plaisirs du Paradis (Jannah), les autres seront
punis dans l'enfer (Jahannam - Iad, de l'hbraque ge-hinnom ou Valea
Hinnom, represent comme Gehenna).
En comprenant l'islamisme comme une soumission face Allah,
nous ne pouvons ne pas nous poser la question de l'apparition du
fondamentalisme islamique?
Avec l'inspiration du succs de Khomeini, en 1979, le
mouvement radical pan islamique a pris une ampleur sans prcdent
dans tout le monde mohammadien. La position dominante du clerc dans
les socits musulmanes et le soutien massif accord par la foule
"chrtienne" aux reprsentants du fanatisme religieux prconisent
l'invitable arrive au pouvoir des fondamentalistes dans plusieurs pays
arabes et islamiques par des lections libres ou par des rvolutions.
Dans les deux dcennies qui ont suivies, les islamistes
intransigeants espraient devenir la force dominatrice de tout le monde
mohammadien. Les reprsentants des forces islamiques ont gagn les

premires lections libres en Algrie et se prparaient prendre le
pouvoir. Seulement l'annulation des rsultats du scrutin et l'intervention
rpressive de l'arme algrienne ont permis la continuation de la
gouvernance sculaire.
Les consquences de la rpression sanglante des forces
islamiques ont t dvastatrices. Cent mille algriens ont perdu leur vie
dans la guerre civile qui a suivi.
Sans avoir la moindre intention d'insister sur ce sujet, plus que
dans le contenu du livre, nous ne pouvons pas nous poser la question:
que veut le fondamentalisme islamique?
Avant tout, il dsire un tat thocratique, dans lequel les pouvoirs
de l'tat soient subordonns aux lois islamiques, Sharia, qui a t cr
initialement pour guider la vie de tous les jours des musulmans.
Faisant abstraction des interprtations dnatures, tant frquentes,
que malheureuses, du concept du "de djihad", le set de prvoyances
coraniques qui souligne "la droite voie" du shariah ("la loi ingalable et
ingale"), gnre des consquences palpables sur les socits islamiques,
visibles surtout dans les sphres de la structuration politique de l'tat et
respectivement de la vie conomique (Apahideanu, 2007).
Les leaders religieux inoculent constamment l'ide qu'il est le
temps de la rinstauration du "Califat". Le rapport du U.S. National
Intelligence Council prvoyait l'intention de l'Islam de former jusqu'en
2020, un califat universel, le desideratum universel du mouvement
fondamentaliste islamique tant donn par le rtablissement des qualits
morales et politiques traditionnelles d'Islam (Barna, 2007).
Dans le contexte de l'extinction de l'Islam, comment peut tre
interprt le signal d'alarme tir par le Vatican, sur les risques d'une
minente islamisation de l'Europe?
Dans un interview accord l'hebdomadaire allemand
"Sddeutsche Zeitung", le secrtaire particulier du Pape Benedict al
XVIme, a attir l'attention sur le fait que "l'Occident est menac avec
l'islamisation", en soulignant le fait que l'Europe ne doit pas renoncer
ses racines chrtiennes". La vracit du signal mentionn est
incontestable d'autant plus que des millions des musulmans vivent en
dehors de l'espace historique islamique.
Aujourd'hui l'Islam reprsente environ 1,3 milliards de gens. Il est
la plus dynamique religion du monde, ses croyants, tant rpandus sur
54
55
ISLAMIC
JIHADUL
tous les continents y compris en Europe. Probablement qu'il est la seule

religion qui gagne du terrain dans un moment o les autres sont en crise.
De mme, elle est la plus jeune d'entre les plus grandes confessions et
maintenant elle est l'apoge.
Conformment au U.S. Department of State's Anual Report on
International Religious Freedom (2003) en Europe sont enregistrs plus
de 23 de millions de musulmans rsidents, fait confirm aussi par l'tude
du diplomate amricain spcialis dans le domaine des affaires
europennes, Timothy Savage, qui soutient que approximativement 5%
de la population de l'Europe est reprsent par des musulmans (23
millions). De mme, il estime que pour l'anne 2050 l'augmentation du
pourcentage sera de 20%.
En Indonsie il y a 120 millions, en France et aux Etats-Unies de
l'Amrique par 7 millions; et en Chine approximativement 50 millions.
Dans ce contexte l'admission de la Turquie dans l'U.E. est
devenue un problme plus qu'pineux. Avec une population
d'approximativement 70 millions de gens, en majorit musulmans, la
Turquie pourrait accentuer irrversiblement la "musulmanisation" de
l'Europe.
Le risque que la population chrtienne des pays occidentaux soit
dpasse du point de vue numrique travers quelques gnrations par
les migrants musulmans devient plus aigu sur le fond de la crise
dmographique de l'Europe et de la natalit augmente des nouvelles
arrives (Buchaman, 2005).
Le maintien de l'migration aux ctes augmentes des pays
musulmans, va conduire la soit disante "Eurabie", les mosques
pouvant dpasser, du point de vue numrique les glises. Dans la
situation o l'U.E. n'aborde pas une stratgie viable du contrle de
l'immigration provenant des tats avec une population musulmane, des
anciennes colonies des tats de l'Europe (Barna, 2007), il n'est pas exclu
d'assister la transformation mme de l'Europe dans un continent
islamique jusqu' la fin du XXIme sicle (Lewis, 2006).
Des sujets comme par exemple: "le visionnaire apocalyptique",
"les buts lgitimes", le forum Al-Tajdid, du 7 juillet 2005 l'intervention
dans la situation d'urgence, toutes celles-ci souscrivent la situation
d'urgence, "l'Equation de la scurit mondiale" et viennent de complter
l'entier contenu de notre oeuvre. Une recherche simple sur l'Internet dans
l'anne 1998, mettait en vidence le fait que approximativement la moiti

des 30 groupes considrs comme organisations terroristes trangres
(La Loi USA sur les mesures antiterroristes, du 1996) opraient sur des
pages web, du type: assam.com, almuhrajiroun.com, Qassam.com,
Jihadunspun.ne, Jahad.net ou Alsaha.com etc.
Si dans l'anne 2000 il tait identifi 20 sites djanismes, pendant
l'anne 2005, le nombre des ceux-ci a augment, approximativement
4.800 (www.smitson.org/newcentury/ppt/Atran_Senate.ppt), le plus
grande nombre de locations tant en Iran, aux Canada, aux Etats Unies,
aux Pays Bas, au Liban, en Russie, en Hong Kong et puis dernirement
en Grande Bretagne.
"La philosophie de l'existentialisme" de la terreur est dfinie par
une srie des organisations terroristes, comme par exemple les Frres
Musulmans, Hezbollah, Mujahedine Khalk, Djihad Islamique, Hamas,
Al-Qaida Alb=, Al Haramain Islamic Foundation, Al-Masjed al Aqsa,
Benevolence International Foundation, Al Furqan, Global Relief
Foundation/Taibah International Humanitarian Organisation etc., la
dernire tant une organisation fonde en Belgique, en 22 aot 1996.
Aprs les attaques terroristes du 11 septembre, le nom de l'organisation
a t li, par des institutions spcialises amricaines, des groupes
terroristes, y compris du rseau Al-Qaida.
Sans vouloir trop insister sur les thmes dbattus dans le cadre
celles sept chapitres, laisss pour tre dcouverts par les lecteurs, nous
nous limitions seulement regarder l'Europe comme un vritable thtre
d'action qui commence Oural et s'tends jusqu' l'Atlantique.
Le terrorisme est loin d'tre achev, ses dimensions tant
comparables avec celles d'une guerre du futur. Quelle est la mise et quels
sont les intrts mlangs dans ce sinistre jeu? S'agit-il seulement d'un
conflit entre les civilisations? L'Ouest reprsente t-il la civilisation et le
monde arabe le ptrole?
Il y a des questions dont les rponses pourront ouvrir des
nouvelles possibilits de comprhensions de l'Islam, respectivement
d'Djihad Islamique versus le Terrorisme.
56
57
JIHADUL
ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The

Big Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White
Al-Qaeda, \n, "Romanian Military Thinking", ianuary - march, vol 1.
Bucure[ti.
Islam, Bucure[ti.
Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",
Bucure[ti.
Cartier, Bucure[ti.
ISLAMIC
NOTE:

\n, www.hotnews.ro
TRONCOTA, C., (2007). Despre terorismul de azi sau vechea
58
Lista cu abrevieri
ABB Brigada Alex Boncayo, Filipine

ABU-MAYSARAH AL-IRAQI Materialele de propagand=, declara]ii
audio [i text, revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care
\nf=]i[eaz= execu]ii deosebit de violente
AEN Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional=
AGTK Armata de Gheril= Tupac Katari organiza]ie bolivian=
subversiv=, antioccidental=
AL-SHAHAB MEDIA FOUNDATION Produc]iile mass-media Al-Qaida
AIAI Uniunea Islamic= Somalez=
ANO Organiza]ia Abu Nidal
ARPANET Re]ea computere interconectate
ASALA Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei
AUC For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia
AUM Aum Adev=rul Suprem, Japonia
AWACS (Airborne Warning and Control System) Sistemul Aeropurtat
de Supraveghere [i Control
BIAI Brigada Interna]ional= Antiimperialist= grupare interna]ional=
terorist= format= \n jurul anilor '70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist=
Japonez= - Fac]iunea Armata Ro[ie
BTAF Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare

CDMA - NATO Autoritatea de Gestionare a Ap=r=rii Informatice
CIMG Comunitatea Islamic= Milli Goriis - fondat= \n anul 1985 la Kln, ca
Adunarea Noii Perspective Mondiale \n Europa (AMGT)
DEV-SOL Stnga Revolu]ionar=, Turcia
59
JIHADUL
Brigatta 055 (Brigada 055) Este cunoscut= drept grupare operativmilitar= din cadrul organiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida
ISLAMIC
BLTF For]a de Eliberare a Tigrilor Bodo, India
DEV-YOL Calea Revolu]ionar=, Turcia

DFLN Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei
DHKP/C Armata Revolu]ionar= de Eliberare a Poporului*
DISA (Defence Information System Agency)
Sistemelor de Informa]ii
DNS
Departamentul Securit=]ii Na]ionale

Gherilele Armate Tupac Katari
EGTK
ELA
Lupta Revolu]ionar= Popular=, Grecia

Ob]inerea de informa]ii prin surse electronice
ELINT
ELN
Agen]ia de Ap=rare a
Armata de Eliberare Na]ional=, Bolivia
ENISA
European Network and Information Security Agency
ERCA
Armata Ro[ie pentru Eliberarea Catalaniei, Spania
E.T.A.
Mi[carea pentru P=mntul Natal [i Libertatea Basc=
EUROPOL
Oficiul European de Poli]ie
FARC
For]ele Armate Revolu]ionare Columbiene
FARF
For]ele Armate pentru Republica Federal= Ciad
FDEP
Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei - organiza]ie
marxist-leninist=, fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular pentru

Eliberarea Palestinei (FPEP).
FLQ
Frontul de Eliberare din Quebec
F.N.L.C.
FNT
Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii
Frontul Na]ional pentru Rena[terea Ciad-ului
FPMR/D
Frontul Patriotic Manuel Rodriguez. Diziden]ii, Chile
GIA Grupare Armat= Islamic=, \nfiin]at= \n 1992 prin desprinderea din

Armata Islamic= a Salv=rii
GPK, FRETILIN
de Est
GRAPO
Frontul Revolu]ionar pentru Independen]a Timor-ului
Grupul de Rezisten]= Antifascist= 1 Octombrie, Spania
GSG - 9 (Grenzschutzgruppe)
GSPC
Deta[amentul de paz= a frontierelor
Grupul Salafist pentru Chemare [i Lupt=, Algeria
HNS (Host Nation Support)
Sprijinul ]=rii-gazd=
60
Harakat-ul Ansar, un grup militant islamic cu baza \n Pakistan
HUM
HUMINT
Ob]inerea de informa]ii prin surse umane
Informa]ii, Intelligence, Supraveghere. Identificare
I2SR
The International Policy Institute for Counter Terorism
ICT
IFATF (International Financial Action Task Force)

opera]ii pentru ac]iune financiar= interna]ional=
IIPB
Categorie de
Brigada Islamic= de Men]inere a P=cii Interna]ionale, Rusia
ILOVEYOU (virus) variantele acestuia despre care se estimeaz= c= au

lovit zeci de milioane de utilizatori, genernd pagube de miliarde de dolari.
I-LTTE
Internet-Tigrii Negri*
INGRAM MICRO
din Statele Unite
Unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT
IRA Armata Republican= Irlandez= - organiza]ie terorist= din Irlanda de Nord

ISAF (International Security Asistence Force)
Asisten]= de Securitate din Afganistan
For]a Interna]ional= de
IISP Moscova Departamentului de Securitate a Computerelor din

cadrul Institutului pentru Informa]ii despre Probleme de Securitate
ISI
Statul Islamic din Irak
JEM (Jaish-E-Mohammed) Armata lui Mohammed - grupare islamist= cu

baza \n Pakistan, care s-a extins rapid din punct de vedere al num=rului de
membri [i capacit=]ii de ac]iune
Jihadul Islamic Egiptean
JKLF
Armata Ro[ie Japonez=
KADEK
KL
Congresul pentru Libertate [i Democratie al Kurdistanului
Liga Kamikaze, Japonia
KOMALA Partidul Comunist Kurd din Iran, Comitetul Revolu]ionar al

Kurdistanului Iranian
MAPU/L Fac]iunea Chilian= "Lautaro" a Mi[c=rii de Ac]iune Popular= Unit=
MEK Organiza]ia Mujahedin-E-Khalq a luat fiin]= \n anul 1960 ca
mi[care armat= islamic= oponenta [ahului MOHAMMAD REZA PAHLAVI,
prin lupta de gheril= for]nd \nl=turarea de la putere a acestuia
61
ISLAMIC
JRA
Frontul de Eliberare al Jammu si Kashmir, India
JIHADUL
JIE
MNLF
Frontul Islamic de Eliberare Moro
MRTA
Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru, Peru
MSANEWS
Serviciu de pres= islamist
Consiliul Securit=]ii Na]ionale al SUA
NSC
NCIRC - NATO (Computer Incident Response Capability)

responsabil cu protejarea Alian]ei de ciber-atacuri
NIIP - SUA
NIM
Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale
Miscarea Na]ional= Islamic=
NOV-17*
NTA
17 Noiembrie, Grecia
Nucleele Anti-Imperialiste Teritoriale, Italia
NIPR
Nucleele Revolu]ionare de Ini]iativ= ale Proletariatului, Italia
OEP
Organiza]ia Pentru Eliberarea Palestinei
ORPA
Organiza]ia Poporului \n Serviciul Militar, Guatemala
OSCE
Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare \n Europa
OTSC
Organiza]ia Tratatului de Securitate Colectiv=
PESA
Politica European= de Securitate [i Ap=rare
PFLP
Partidul Popular pentru Eliberarea Palestinei
PKK/KADEK
POK
QALAH
RBR
Partidul Muncitorilor din Kurdistan
Pakistan-Kashmirul Ocupat, organiza]ie
PSYOPS
Departament
Opera]ii psihologice
Forum de discu]ii
R=zboiul Bazat pe Re]ea
Real IRA - RIRA/True IRA
Adev=rata Armat= Republican= Irlandez=
(RIRA) format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= a

"Mi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate"
RHD
Comandou-urile Minilor Ro[ii, Anglia (UK)
RSRSBCM
SAPDI
SAS
Batalionul de Recunoa[tere [i Sabotaj al Martirilor Ceceni
Sistem de Analiz= [i Prelucrare a Datelor
Serviciul Special al For]elor Aeriene din Armata Marii Britanii
SCIRI Consiliul Suprem pentru Rezisten]a Islamic= \n Irak militan]ii Badr
62
SEEBPJG
Brigada Sud
SEKIHOTAI Corpurile |nsngerate R=zbun=taoare ale Partizanilor

Voluntari pentru Independen]a Rasei Japoneze
SKINHEADS
Capetele Rase - Skinheads, SUA
SOF (Special Operations Forces)

SPIR
For]e pentru Opera]ii Speciale
Regimentul Islamic Special, Rusia
STRATCOM
Comanda Stategic= a SUA
Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban=) Reprezinta

mi[carea politico-religioas= paramilitar= din Afganistan, fiind \ntemeiat= cu
sus]inerea Pakistanului
TETRA (Terrestrial Truked Radio) Standard de re]ea radio digital=
mobil=. Serviciul public AIRWAVE al Marii Britanii se bazeaz= pe aceast=
tehnologie
TITAN RAIN
Ac]iune de cyber-spionaj
TREND MICRO
Produc=tor de solu]ii de securitate
TRIPWIRE Site protejat cu parol=, care ofer= informa]ii privind

modalitatea de combatere a mijloacelor explozive improvizate
TROJ_SMALL.EDW
Variant= a virusului WORM_NUWAR
UE (European Union)
UIFSA
Uniunea European=
Frontul Islamic Unit pentru Salvarea Afganistanului
JIHADUL
ISLAMIC
Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil) Grupare armat= \n

Turcia, creat= la ini]iativa cet=]enilor turci originari din Caucazul de Nord
\ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotriva for]elor federale
63
Capitolul 1
De la Islam la cunoa[terea Jihadului
Nu o singur= dat= ne este dat s= auzim cuvntul

"fundamentalism", care, cel mai adesea, este \nso]it de adjectivul "islamic"
[i mai nou de "terorism". Ce semnific= Isalmul? Ce urm=re[te
fundamentalismul islamic? R=spunsurile vin de la sine. Islamul este
jonc]iunea dintre Dumnezeu ca atare [i om (Frithjof, 1994). Dac= ne
65
JIHADUL
Ct de bine cunoa[tem Islamul?
ISLAMIC
Cuvinte [i fraze care sunt adesea repetate \n media au fost gre[it

construite de indivizi pentru a da semnifica]ii [i legitim=ri
incorecte. Asocierea dintre islam, "jihad" [i actele de teroare
reprezint= un fenomen care a rezultat din acelea necalificate \n
{tiin]a Legii Sacre (Harun, 1999). |nainte de toate, islamul
\nseamn= religia p=cii, \nv=]=turile sale aflndu-se mai presus de
cei care cred \n violen]= ca mod de ac]iune, \n sabotaj ca metod=
[i \n v=rsarea de snge ca modalitate de reform= (Abdyl-Rahman
al-Sudais, Mecca, 2001). Dac= Islamul reprezint= o realitate
etern=, un mod de via]= gndit de Creator care nu se altereaz= cu
trecerea timpului (Abul A'la Mawdudi, 1963), poate \nsemna
Jihadul lupta dreptcredinciosului cu poftele lume[ti care \l atrag
c=tre p=cat, cu \ncerc=rile prin care trece \n via]a sa? S= fie acesta
\ndemnul spre un conflict \ntre civiliza]ii? Un posibil r=spuns ne
oblig= la o serie de reconsider=ri istorice [i nu numai.
raport=m la religii, exist= un fundamentalism cre[tin, dup= cum exist= [i

unul iudaic, iar \n afara religiei vorbim despre fundamentalismul materialistscientist, despre un fundamentalism ideologic stalinist, comunist sau
despre un fundamentalism filosofic, toate acestea pretinznd, fiecare \n
parte, a fi unicul de]in=tor al Adev=rului absolut pe care \ncearc= s=-l
impun= altora fie [i prin recursul la for]= \n ultim= analiz=.
|n strns= leg=tur= cu acesta se
afl= [i un alt termen pe care con[tiin]a
colectiv= fie din insuficient= cunoa[tere,
fie la presiunea unor campanii ideologice
dirijate \l consider= instrument [i vehicul
al fundamentalismului [i anume acela de
"Jihad", tradus, de obicei, dac= nu chiar
\ntotdeauna, prin "r=zboi sfnt", ceea ce,
\n accep]ia european= [i occidental=, \n
general, \nseamn= "violen]=" [i "terorism".
S= \n]elegem Jihadul similar cu "terorismul"?
Discu]iile pe marginea Islamului, nu \nsemn= \ns= doar
examinarea situa]iei musulmanilor ast=zi. |n primul rnd cuvntul "Islam"
este r=d=cina cuvntului arab "selam", care \nseamn= "pace". Islamul este
religia care se bazeaz= pe ob]inerea p=cii prin supunerea fa]= de voin]a
divin=. Cunoa[terea islamului \nseamn= s= cuno[ti secretul existen]ei, s=
[tii cine [i-a \mbr=cat haina vie]ii [i cine [i-o va scoate dup= un timp (Abu
Ala Al-Ghiti, 2007). |n ciuda efortului con[tiincios ce a existat pentru a
\n]elege cu adev=rat Islamul [i islami[tii, se pare c= exist= unii determina]i
s= picteze terorismul [i Islamul cu aceea[i pensul= (Harun Yahya, 2002).
|n acest sens, pentru cititorul neavizat, dar [i pentru cititorul
musulman interesat \n a cunoa[te modul \n care un ne-musulman
percepe semnifica]ia isalmului ca religie, ne permitem s= facem cteva
preciz=ri, nu \nainte de a proceda [i la o retrospectiv= asupra prezen]ei
Islamului \n ]ara noastr=.
Reflec]ii pe marginea prezentului

Timp de secole, \nainte de venirea Islamului, arabii fuseser=
\mp=r]i]i \n nenum=rate fac]iuni r=zboinice. V=rs=rile de snge nu erau
rare, iar \n cadrul ostilit=]ilor se pierdeau multe vie]i (Abul A'la Mawdudi,
66
67
ISLAMIC
JIHADUL
1963). Abordnd chestiunea Islamului contemporan, mai ales din

perspectiva transform=rii acestuia \n factor de declan[are a unei "ciocniri
a civiliza]iilor", Huntington (1998) considera c= "islamismul" a fost de la
\nceput o religie a sabiei, glorificnd victoriile militare". |n aceea[i
accep]iune, textul coranic [i toate actele de credin]= ale omului musulman
con]in prea pu]ine interziceri ale violen]ei, un concept de non-violen]= fiind
absent din doctrin= [i practic=.
F=r= s= subscrie acestui punct
de vedere, Frithjof (1994) sus]ine c=
"este foarte posibil ca imaginile
Coranului s= se inspire mai ales din
domeniul luptei sufletul \n c=utare de
Dumnezeu trebuie s= lupte ()
Psihologic vorbind, combativitatea
musulmanului este contrabalansat= de
fatalismul s=u; \n via]a spiritual=, Jihadul,
"r=zboiul sfnt" este mai \nti unul al
sufletului \mpotriva sufletului seduc=tor
(an-nafs al-'ammara) [i aspir=, prin
transfigurare, la con[tiin]a Absolutului".
Indiferent de ce se crede,
Islamul a stabilit un sistem de via]=
pe deplin uman, bazat pe principiile
adev=rului [i justi]iei. Aceasta era o realizare unic=, cu att mai mult cu
ct Islamul \ndeplinise ceva extrem de dificil o revolu]ie intelectual= care
a schimbat \ntreaga percep]ie a oamenilor \n ceea ce prive[te scopul lor
\n via]= (Abul A'la Mawdudi, 1963). Se poate spune oare c= revirimentul
islamic contemporan, oricare ar fi formele de manifestare ale acestuia
\nseamn=, \nainte de toate, repudierea influen]ei [i domina]iei occidentale
asupra identit=]ii [i spiritualit=]ii islamice?
Huntington (1998) recunoa[te c= ceea ce este universalism pentru
Occident, \nseamn= imperialism pentru restul lumii, care se distan]eaz= de
standardele duble ale democra]iei occidentale. A[a cum democra]ia este
\ncurajat=, \ns= nu [i dac= \i aduce la putere pe islami[ti, drepturile omului
constituie o problem= \n China, dar nu [i \n alte ]=ri aliate. Posesia unui
arsenal nuclear este legitim= pentru Israel, dar devine o problem= \n cazul
Irakului sau Iranului. |n acest cadru de apreciere, pentru Islam, dup= cum
aprecia Fatima Mersi (Huntington, 1998), Occidentul este materialist, brutal,

represiv, traumatizant. El decide de unul singur dac= sateli]ii sunt folosi]i
pentru a-i educa pe arabi sau pentru a-i bombarda. El invadeaz= vie]ile
noastre. Asist=m, ast=zi, la o confruntare dintre Orientul [i Occidentul lumii, \n
care Islamul devine nu doar un instrument de ripost= la noile teze [i orient=ri
ale [tiin]elor sociale moderne, dar [i o tem= abordat= cu obsesie drept singura
cauz= a acestei noi confrunt=ri? S= fie vorba doar de o avalan[= de discursuri
care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, cum s-ar crede la
o simpl= vedere, ci interesul pentru petrolul ]=rilor arabe?
Spunem acest lucru, [tiut fiind faptul c= statele arabe de]in
monopolul z=c=mintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezint= 60,17%
din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, [i totalizeaz= o sum=
de 683,5 milioane de barili petrol, de care, nu o singur= dat=, statele
occidentale s-au ar=tat foarte interesate.
Statul
Rezervele de petrol exprimate \n milioane de barili
Procentajul din
rezervele mondiale
Iran
92,86
0,92
Irak
100,00
10,03
Libia
22,80
2,29
Nigeria
17,90
1,8
Kuweit
94,00
9,43
Arabia Saudit=
257,84
25,86
Emiratele Arabe Unite
98,10
9,84
Sursa: The International Petroleum Encyclopedia (Tulsa: PennWell

Publishing Company, 1993), p. 284 - 285
Indiferent de r=spunsuri, c= ne place sau nu, suntem martorii unui

schimb de idei prin care se \ncearc= "rediscutarea" rolului pe care Islamul
\l are sau ar trebui s= \l aib= \n contemporaneitate, motivele putnd fi
\n]elese din variate unghiuri. Clarificarea [i \n]elegerea manifest=rilor [i
inten]iilor sale, \ntr-un climat \n care simpla men]ionare a termenului
"Islam" ca religie aduce \n prim-plan raportul dintre acesta [i extremismul
practicat \n numele acestei religii. Acesta este la fel de intens dezb=tut
precum conceptul de "jihad islamic". A[a cum am mai precizat, abordarea
locului de]inut de Islam \n contexte istorice succesive, de la apari]ia sa [i
pn= la 11 septembrie, reprezint= un scop \n cele prestabilite.
68
Demografie islamic=
Numeric, popula]ia Terrei, \n secolul XX, a atins un record f=r=
precedent \n istorie. A fost nevoie de dou= milioane de ani pn= cnd
popula]ia planetei a ajuns la un miliard, \n anul 1804. Al doilea miliard a fost
atins \n anul 1927, cel de-al treilea \n 1960, al patrulea \n 1974, al cincilea
\n 1987, iar cel de-al [aselea chiar la \nceputul anului 2000 (Kegley jr.,
Wittkop, 1997). Este de a[teptat ca, \n urm=torii 2025 de ani, popula]ia
globului s= ajung= la aproape 8 miliarde, din care 1,86 miliarde \n ]=rile
cele mai pu]in dezvoltate [i numai 0,37 miliarde \n ]=rile dezvoltate,
diferen]a fiind \n categoriile intermediare de ]=ri, ceea ce ar putea crea
probleme deosebite, inclusiv \n domeniul securit=]ii (Petrescu, 2005).
|n aceste condi]ii, Islamul reprezint= cea mai dinamic= religie,
situndu-se pe pozi]ia a doua, dup= cre[tinism, \ntr-o ierarhizare a
num=rului de adep]i (Merard, 2003). Ast=zi, circa 1,3 miliarde de oameni
sunt musulmani, ace[tia fiind prezen]i pe toate continentele, din Asia de
Sud, Africa de Nord [i de Est, nordul Indiei [i regiunea caucazian= pn=
\n Orientul Mijlociu.
O clasificare regional= a teritoriilor islamice se remarc= \n The
Cambridge History of Islam, cum bine semnala acela[i autor, editorii P.M.
Holt, Ann K.S. Lambton [i Bernard Lewis alegnd solu]ia \mp=r]irii
teritoriilor islamice \n teritorii centrale (Arabia, Egipt, Siria, Anatolia, Persia,
Asia Central=) [i \n teritorii \ndep=rtate (Europa, Africa, sud-estul Asiei).
69
JIHADUL
Potrivit U.S. Department of State's Anual Report on International

Religious Freedom, \n 2003, numai \n Europa erau \nregistra]i mai bine de
23 milioane de musulmani reziden]i, \n timp ce \n Statele Unite ale
Americii, sunt [apte milioane, iar \n China, circa 50 milioane. Tadjicii sunt
musulmani sunni]i, ca [i turkmenii, kirghi]ii, uzbecii sau kazacii, cei din
urm= fiind \n num=r de 16, 9 milioane. Indonezia este ]ara cu cea mai
mare popula]ie musulman=, num=rnd aproximativ 120 milioane de
credincio[i (World Population, 2002). Cu o popula]ie de 213 milioane
locuitori, Indonezia este a patra ]ar= a lumii [i cea mai mare ]ar= islamic=
R=spndirea islamului dep=[e[te \ns= cadrul strict politic al acestei ]=ri,
islamul fiind prezent [i \n cea mai mare parte a Malaysiei, Singapore,
sultanatul Brunei [i sudul arhipelagului filipinez (Mindao).
ISLAMIC
Nucleul islamic arab
Surse: Kiljunen, 2001; Smith, 1995, \n, S=geat=, 2005
Nucleul islamic central-asiatic
70
Islamismul reprezint= religia popula]iei de[ertice [i semide[ertice,

limita sa fiind dat= de contactul cu popula]iile negroide, cu religii animiste.
Statele islamice africane se caracterizeaz= printr-o remarcabil=
eterogenitate: att ca suprafa]=, ca m=rime demografic= [i ca pondere a
popula]iei islamice, ct [i din perspectiva simbolurilor na]ionale folosite.
71
JIHADUL
ISLAMIC
Nucleul islamic nord-african
La nivelul anului 2000, popula]ia statelor majoritar islamice era

de 1.282 milioane de oameni, reprezentnd la acel moment o pondere de
21% din popula]ia globului, ceea ce este considerabil att ca volum, ct [i
ca frac]iune din total. Dimensiunea problemei [i a interesului pentru ea
este dat= de faptul c=, \n urm=torii 50 de ani, la care ne referim, aceast=
popula]ie este, potrivit prognozelor B=ncii Mondiale (sursa din statisticile
na]ionale, de la Divizia de Statistic= [i Divizia de Popula]ie a Organiza]iei
Na]iunilor Unite, de la World Data Indicators 2003, World Bank,
Washington DC.) \ntr-o dinamic= foarte pronun]at=, urmnd a atinge
1.530 milioane de oameni \n anul 2010 (o cre[tere de 19,3% fa]= de anul
2000), 1.773 milioane de oameni \n anul 2020 (o cre[tere de 38,3% fa]=
de anul 2000), 1.993 milioane de oameni \n anul 2030 (o cre[tere de
55,4% fa]= de anul 2000), 2.171 milioane de oameni \n anul 2040 (o
cre[tere de 69,3% fa]= de anul 2000) [i 2.340 milioane de oameni \n anul
2050 (o cre[tere de 82,4% fa]= de anul 2000).
Dincolo de cifrele \n sine, trebuie spus (Zainea, 2005) c=
ponderea popula]iei de religie islamic= \n ansamblul popula]iei globului
este, \n aceast= perioad=, \n cre[tere constant=, ajungnd de la 21% \n
anul 2000 la 22,6% \n anul 2010, la 23,9% \n anul 2020, la 24,9% \n anul
2030, la 25,7% \n anul 2040 [i la 26,6% \n anul 2050, ceea ce
\nseamn=, pentru urm=toarea jum=tate de secol, o cre[tere de pondere
de 26,6%.
Islamul \n Romnia
Existen]a islamului \n Romnia este
legat= de stabilirea pe teritoriul ]=rii noastre
\nc= din secolul al XIII-lea a popula]iei
turco-t=tare. Astfel, \n anul 1241, t=tarii
hanatului "Hoardei de aur" [i-au instaurat
domina]ia [i \n diferite zone din vecin=tatea
Mun]ilor Carpa]i (www.muftyat.ro). Popula]ia
islamic= din Romnia (de na]ionalitate t=tar=,
turc=, arab=, albanez= etc.) apar]ine \n
majoritate covr[itoare ramurii Sunni.
Practica religiei islamice const= \n:
\ndeplinirea slujbelor zilnice (namaz); postul
72
73
ISLAMIC
JIHADUL
Ramadanului de 30 de zile pe an; vizitarea Kaabei din ora[ul Mecca [i

pelerinajul la mormntul lui Mahomed; ajutorarea celor lipsi]i; p=strarea treaz=
\n memorie a m=rturisirii de credin]= [i pronun]area ei zilnic=.
Activitatea religioas= este condus= de muftiu, care este ales (prin
vot secret) din rndul imamilor. Pe lng= muftiu, cu vot consultativ,
func]ioneaz= un colegiu sinodal numit Surai islam, compus din 23 membri,
care se \ntrune[te periodic pentru rezolvarea unor probleme
administrative [i disciplinare ale cultului. Unitatea de baz= a cultului este
comunitatea, care cuprinde to]i credincio[ii musulmani dintr-o localitate [i
este condus= de un comitet compus din 57 membri ale[i pe o perioad=
de patru ani. |n Romnia func]ioneaz= 50 de comunit=]i musulmane, cele
mai multe fiind r=spndite \n jude]ele Constan]a [i Tulcea. Personalul
clerical musulman este format din hatipi, imami, hagi, muezini. |n prezent,
cultul musulman are 35 de imami [i hagi.
|n ultima vreme, \n pofida unor disensiuni existente, se poate
considera c= "promovarea Dobrogei ca spa]iul \n care cre[tinii [i
musulmanii tr=iesc de sute de ani \n bun= \n]elegere [i respect reciproc,
reprezint= un scop comun pentru to]i cei ce simt [i gndesc ca adev=ra]i
musulmani" (www.muftyat.ro).
Eforturile sunt meritorii, cu att mai mult, cu ct "promovarea [i
perpetuarea culturii islamice, educarea copiilor [i tinerilor musulmani \n
spiritul \nv=]=turilor Coranului, asigurarea de informa]ii religioase pentru
to]i credincio[ii" (www.taiba.ro) sunt lucruri ce aduc cunoa[tere [i deplin=
putere de \n]elegere. Acestea sunt posibile [i printr-o bogat= literatur= de
specialitate. C=r]i, precum: "Ce \nseamn= apartenen]a mea la Islam",
"Coranul Uimitor", "Toleran]a religioas= \n Islam", "Minuni ale civiliza]iei
islamice", "Islamul religia tuturor", "Unicitatea lui Allah" [i, nu \n ultimul
rnd, "Traducerea sensurilor Coranului cel Sfnt \n limba romn=", sunt
doar cteva dintre cele traduse. Toate sus]in unitatea mesajelor divine [i
filosofia complementarit=]ii credin]ei islamice.
Acest lucru nu este deloc \ntmpl=tor. Toleran]a, "cheia
convie]uirii de sute de ani", "pe care nu numai romnii, ca majoritari, au
ar=tat-o musulmanilor, dar [i musulmanii ca minoritari au ar=tat-o
romnilor", a fost amintit= chiar de c=tre Pre[edintele Romniei, \ntr-un
recent interviu (B=sescu, 2008). Muftiul Murat Yusuf (2008) \nt=re[te
leg=tura inter-etnic= apreciind c= "la noi \n Romnia, comunitatea
b=[tina[= de etnie turc= [i t=tar= tr=ie[te de mai bine de [apte secole, [i-a
format un model de via]=".
Cultul musulman din Romnia are bune rela]ii cu \ntreaga

comunitate islamic= interna]ional=, att bilaterale, ct [i multilaterale,
manifestate prin schimburi reciproce de delega]ii, particip=ri la \ntruniri
[i simpozioane pe diverse teme, organiz=ri de pelerinaje anuale la
Mecca etc. Astfel, \n cadrul Simpozionului Interna]ional "Regimul juridic
al Religiilor monoteiste din Uniunea European=", din 3 iulie 2008,
organizat de c=tre Universitatea Ovidius Constan]a, Facultatea de
Teologie [i Centrul de Studii [i Cercet=ri Religioase [i JuridicoCanonice al celor trei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [i
isalmic=), sub \naltul Patronaj al I.P.S. prof. univ. dr. Teodosie Petrescu
(Tomitanul), Decan al Facult=]ii de Teologie [i Arhiepiscop al Tomisului,
Muftiul Murat Yusuf a f=cut cunoscut= "religia islamic= [i simbolistica
comunic=rii divine".
|n ultimul timp, s-au diversificat rela]iile cu "Liga Islamic=
Mondial=" [i "Salvarea Islamic=", ambele organiza]ii cu sediul \n Arabia
Saudit=, precum [i cu "Organiza]ia islamic= pentru sud-estul Europei", cu
sediul la Viena. Cu toate acestea, sunt \nc= voci ce sus]in, adev=rat, \n
mod secven]ial, faptul c= organiza]ia "Fra]ii Musulmani " activeaz= sub
acoperirea "Ligii Musulmane [i Culturale din Romnia", a Funda]iei
Umaniste "Al Taiba", a Societ=]ii Umaniste "Semiluna" [i Asocia]iei "As
Salam", avnd filiale \n principalele centre universitare din ]ar=
(www.presa-zilei.ro). |n eviden]a faptelor ce construiesc istoria, dialogul
promovat de Muftiul Murat Yusuf (2008), dar [i eforturile depuse de
\ntreaga comunitate musulman= pentru \n]elegerea semnifica]iilor
Coranului cel Sfnt, \[i vor afla consensul, \ndemnnd spre lini[te pentru
o mai bun= \n]elegere, toleran]= [i pace.
Etimologia islamismului
Originea islamului, subiect al unor excelente studii [i monografii
de specialitate (Louis de Premar, 2001, Ibram, 2006), nu poate fi \n]eleas=
pe deplin f=r= o analiz= \ntreprins= [i asupra cuvntului islam. |n arab=,
islam este derivat dintr-o r=d=cin= de trei consoane, respectiv s, l, m, la
fel ca [i cuvntul muslim, aflat la originea cuvntului musulman ("cel care
se supune"), sau salam, echivalentul evreiescului shalom (care \nseamn=
"pace"), folosit ca formul= de salut. Numeroase versete din Coran cuprind
cuvntul musulman, invocnd supunere: "Wa Nahnu Lahu Muslimuna"
74
75
ISLAMIC
JIHADUL
(Surata 2, 136) care \nseamn= "[i Lui noi ne vom supune". Cuvntul
"Islam" \nseamn= supunere, l=sare total= \n voia St=pnului lumilor. Acest
nume "Islam" exprim= prin semnifica]ia sa "religia" [i faptul c= exist=
o coresponden]= deplin= \ntre titlu [i adev=rul dogmatic [i legislativ pe
care el \l con]ine (Liga Islamic=, 2006).
Etimologic, mare parte dintre
cercet=torii musulmani traduc \n
francez= "islam" prin "soumission"
(supunere), ceea ce nu pare s= fie cel
mai corect mod de abordare. (Stoina,
2006). Musulman (sg. muslim, pl.
muslimam) reprezint= calitatea unei
persoane care accept= Islamul,
muslim se traduce prin "cel care se
supune" (Dominique & Janine
Sourdel, 1996).
Un musulman este o
persoan= care se supune poruncilor
lui Dumnezeu, \ncearc= cu con[tiinciozitate s= tr=iasc= dup= moralitatea
Coranic=, pace [i armonie, care face lumea un loc mai frumos [i o
conduce spre progres. Obiectivul s=u este s= conduc= oamenii spre
frumuse]e, bun=tate [i bun=stare (Harun, Yahya, 2002). "[i face]i bine a[a
cum [i Dumnezeu face bine. {i nu c=uta]i s= cauza]i corup]ie pe p=mnt.
Dumnezeu nu iube[te pe cei ce
corup" (Coran, 28:77).
Pentru religie [i \n mod
implicit pentru musulmani, cuvntul
"Islam" desemneaz= supunerea fa]=
de Dumnezeu Allah (al-ilah)
considerat Creatorul Lumii. Astfel,
numele religiei se refer= la
supunerea fa]= de Allah. Teoretic,
tot ce trebuie s= fac= un om pentru a deveni musulman este s= recite
declara]ia de credin]=: Nu exist= alt= divinitate \n afar= de Allah;
Mahomed este mesagerul lui Allah. Pentru a deveni musulman, o
persoan= trebuie s= cread= \n aceste cuvinte, declara]ia \n sine nefiind
confirmat= de autorit=]ile religioase.
Islamul continu= doctrina monoteist= a iudaismului [i

cre[tinismului. Religia islamic= este format= din credin]= (aqida) [i din
Legea revelat= (Sharia). Prin credin]= se au \n vedere principiile \n care
cred sufletele [i inimile, \n leg=tur= cu care nu exist= nicio \ndoial=
(Funda]ia Taiba, 2008). Prin Legea revelat= la care cheam= Islamul, se au
\n vedere \ndatoririle practice (Ihsan), a[a cum sunt: Rug=ciunea, Dania,
Postul, respectul pentru p=rin]i etc. Credin]a islamic= const= \n credin]a
\n: Allah, \ngerii S=i, Scripturile Sale Ziua Judec=]ii, destin bun sau r=u [i
via]a de dup= moarte. Dovad= \n acest sens sunt vorbele lui Allah
Prea\naltul, care a gr=it: Cuvio[ia nu st= \n a v= \ntoarce fe]ele spre
R=s=rit sau spre Apus, ci cuvios este acela care crede \n Allah [i \n Ziua
de Apoi, \n \ngeri, \n Carte [i \n profe]i, d= din avere \n pofida iubirii pentru
ea rudelor, orfanilor, s=rmanilor, c=l=torului, cer[etorilor [i \[i \mpline[te
Rug=ciunea, d= Dania, cei care-[i ]in leg=mntul [i cei care sunt ner=bd=tori
la nenorocire. {i ace[tia sunt cei evlavio[i [i cu fric=? (Coran, Al-Baqara, p.
117). Iar \n privin]a destinului, Allah Prea\naltul a gr=it: [i Noi am creat toate
lucrurile bine \ntocmite/ [i nu este porunca Noastr= dect un singur cuvnt
care se va \mplini \ntr-o singur= clipit= (Coran, Al-Qamar: 49-50).
Credin]a islamic=
Islamul a ap=rut \n Peninsula Arabic= \n secolul VII d.Ch., zon=
\n care triburile beduine practicau un politeism semitic, Allat fiind zei]a
feminin= corespondent= lui Allah. Venernd, potrivit Coranului, idoli
precum Wadd, Suwa, Yagut, ace[tia \[i \ndreptau privirea [i spre Mecca,
spre "piatra neagr=", un meteorit, poate chiar zeul Houbal, a c=rui
importan]= era att de mare \nct a fost citat precum acel zeu prin
excelen]=: Allah (Frattasio, 2006).
Din secolul VII,
musulmanii cred \ntr-un
dumnezeu, [i anume Allah;
\n Mahomed, care este un
profet trimis de Dumnezeu
omenirii, [i mai cred \n
Coran care este o colec]ie
de revela]ii f=cute de
Dumnezeu lui Mahomed.
76
77
ISLAMIC
JIHADUL
Coranul con]ine cuvintele lui Dumnezeu \ntr-un sens literar [i se mai

nume[te Vorba lui Dumnezeu (kalam Allah). Exist= [ase credin]e
elementare \mp=rt=[ite de to]i musulmanii:
1. Credin]a \n Dumnezeu, singurul demn de venera]ie.
2. Credin]a \n to]i profe]ii [i mesagerii (trimi[i de Dumnezeu).
3. Credin]a \n c=r]ile trimise de Dumnezeu.
4. Credin]a \n \ngeri.
5. Credin]a \n Ziua Judec=]ii (Qiyamah) [i \n |nviere.
6. Credin]a \n destin (Qadaa [i Qadar \n arab=) crezul
musulman: "Cred \n Dumnezeu; [i \n \ngerii S=i; [i \n Scripturile Sale; [i
\n Mesagerii S=i; [i \n Ziua de Apoi; [i \n Soart=, c= Binele [i R=ul sunt de
la Dumnezeu, [i \n \nviere dup= moarte. Declar c= nu exist= nimic demn
de venera]ie \n afar= de Dumnezeu; [i declar c= Mahomed este
Mesagerul S=u",
Credin]ele Musulmane [i Cre[tine au multe aspecte \n comun
(Harun, Yahya, 2002). De[i este apropiat= de cre[tinism prin credin]=,
societatea musulman= este cu totul altfel prin moral= (La Bastide, 1994):
ceea ce se nume[te ipocrizie sau minciun= \n societatea
cre[tin=, \n comportamentul arabilor, ]ine de bun= cre[tere [i de pudoare;
adev=rul apar]ine doar lui Dumnezeu [i deci omul se mi[c= pe p=mnt \ntro lume a convenien]elor \n care "adev=rul" nu are nici un rol; aici se afirm=
c= se afl= cea mai mare pr=pastie psihologic= dintre cele dou= societ=]i;
\n cre[tinism, prima porunc= este a-l iubi pe Dumnezeu, iar a
doua de a iubi aproapele, \n timp ce \n islamism prima porunc= este de a
da m=rturie credin]ei tale \n Dumnezeu, iar cea de-a doua de a impune
respectarea legii Coranului \n snul comunit=]ii. |n timp ce cea de-a doua
porunc= cre[tin= conduce spre realizarea operelor de caritate, celei de-a
doua porunci musulmane speciali[tii \i dau dou= interpret=ri (Anghelescu,
1993). Prima dintre ele ne conduce spre ceea ce se afl= la originea a ceea
ce noi numim "terorism" [i are \n vedere "jihadul" (obliga]ie comunitar=
prin excelen]=), termen care se traduce, de obicei prin "r=zboi sfnt", dar
care de fapt \n limba arab= \nseamn= "efort", "lupt="; unii dintre
musulmani sunt de p=rere c= obliga]ia ar consta \n lupta \mpotriva
necredincio[ilor pn= la instaurarea islamului \n \ntreaga lume, de unde
rezult= caracterul agresiv al religiei islamice. Cea de-a doua relev= faptul
c= este vorba de o mobilizare a colectivit=]ii pentru a rezista unei
amenin]=ri sau unei agresiuni exterioare;
umilin]a imitat= dup= Cristos \n credin]a cre[tin= nu exist= \n

credin]a islamic=, unde dimpotriv=, este pream=rit= puterea: "Islamul nu
cunoa[te sl=biciunea, supunerea, resemnarea [i umilin]a, pentru c=
Dumnezeu iube[te creaturile puternice: lor le rezerv= raiul. Dumnezeu
detest= fiin]ele care se las= oprimate [i umilite; acestea vor suferi chinurile
gheenei" (Alocu]iune, 1953);
cel care se \ndep=rteaz= de la regul= trebuie s-o fac= foarte
discret potrivit preceptului "Dac= p=c=tui]i, ascunde]i-v=" pentru c=
Dumnezeu nu vede dect ceea ce vede comunitatea; se poate observa \n
acest caz imensa diferen]= fa]= de morala cre[tin=: pentru un cre[tin
"p=catul m=rturisit este pe jum=tate iertat" \n timp ce pentru un musulman
"p=catul m=rturisit nu mai poate fi iertat";
\n societatea musulman=, potrivit "Coranului" sunt prev=zute
pedepse (Comte, 1994): legea talionului (ochi pentru ochi, dinte pentru
dinte - Sura 2; 178) cele o sut= de lovituri de bici pentru perechea adulter=
(XXIV, 2) t=ierea minii ho]ului (Sura 5; 38) moartea necredincio[ilor
(Sura 4, 89); de asemenea, solidaritatea se face numai \n favoarea unui
"frate" musulman.
Iudaismul \mp=rt=[e[te [i el multe cu Islamul. |n Coran,
Dumnezeu dezv=luie c= musulmanii \mp=rt=[esc aceea[i credin]= cu
Oamenii C=r]ii [i c= ei le spun lor "Noi avem credin]= \n ceea ce ni s-a
trimis nou= [i \n ceea ce v-a fost trimis vou=. Dumnezeul nostru [i
Dumnezeul vostru este unul, [i ne supunem Lui" (Coran, 29:46).
To]i aderen]ii adev=ra]i ale acestor trei mari religii: cred \n |nviere,
Rai [i Iad [i |ngeri [i cred c=:
Dumnezeu a creat \ntregul univers
din nimic [i c= El domin= tot ce
exist= cu omnipoten]a Lui; cred c=
Dumnezeu a creat omul [i
vie]uitoarele \ntr-un mod miraculos [i
c= omul are un suflet d=ruit de
Dumnezeu; Dumnezeu ne-a creat
vie]ile cu un destin sigur; pe lng=
Iisus, Moise sau Mohamed,
Dumnezeu a trimis mul]i profe]i, cum
ar fi Noah, Abraham, Isaac [i Iosif
de-a lungul istoriei. Faptul c=
78
Musulmanii nu fac nicio distinc]ie printre profe]i este relatat dup= cum
urmeaz=: Mesagerul crede \n ceea ce i-a fost trimis lui de St=pnul S=u,
[i credincio[ii cred la fel. To]i credem \n Dumnezeu [i |ngerii Lui [i C=r]ile
Lui [i Mesageri lui. Nu facem nicio diferen]iere \ntre nici unii din Mesagerii
lui. Ei spun, "Noi auzim [i ascult=m. Iart=-ne Doamne! TU e[ti sfr[itul
c=l=toriei" (Coran, Verset 2: Sura 285). Rug=ciunea musulamnului se face
\ns= numai c=tre Dumnezeu, [i nu c=tre Mahomed sau alt Profet.
Islamul are o istorie evenimen]ial= extins= pe parcursul a
cincisprezece secole de existen]=, cuprinznd areale continentale (\n
secolele VI-XIV a acoperit o treime din lumea cunoscut=). Destinul
Islamului este complex (Michel, 1994). Acest lucru impune o reflec]ie
asupra destinului acestui spa]iu [i a destinului \ntregii lumi, pe care
aceast= doctrin= religioas= \l urmeaz=, [i l-a asumat [i de cele mai multe
ori l-a impus.
79
JIHADUL
Conceptul fundamental \n islamism este unicitatea lui Dumnezeu

(al - tawhid). |n arab=, Dumnezeu se nume[te Allah, o form= a al-ilah, sau
"unicul dumnezeu". Allah se traduce deci prin "Dumnezeu". Utilizarea
implicit= a articolului hot=rt \n Allah indic= unitatea divin=. Musulmanii
prefer= s=-l descrie pe Dumnezeu prin numeroasele atribute divine
men]ionate \n Coran [i, de asemenea, prin Cele 99 de nume ale lui Allah.
Numele lui Allah sunt numeroase. El
este Cel Milostiv, Cel care Aude Totul,
Cel care Vede Totul, Cel Atotputernic,
Cel |n]elept (Coran, As-Sura:11). Allah
Prea\naltul a gr=it: Nu este nimic
asemenea cu El. El este Cel care Aude
Totul [i Cel care Vede Totul (Coran, AsSura:11). |nainte de toate, credin]a \n
natura divin= a lui Allah \nseamn=
recunoa[terea faptului c= Allah este
singura divinitate adev=rat= [i c= El nu
are p=rta[. Prin divinitate se \n]elege
divinitatea adorat= prin dragoste [i
pream=rire, se \n]elege adorarea
ISLAMIC
Unicitatea lui Allah
exclusiv= a lui Allah prin toate mijloacele. Noi nu-L invoc=m dect pe
Allah, nu ne temem dect de Allah, nu ne supunem dect lui Allah. Nu se
cuvine s= fie adorat dect Allah Preasl=vitul, \mplinind vorbele lui Allah
Prea\naltul: Pe Tine Te cinstim, la Tine cerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5).
Unicitatea lui Allah \nseamn= recunoa[terea faptului c= Allah
Prea\naltul este St=pnul Unic [i Divinitatea Unic= [i recunoa[terea
perfec]iunii numelor [i calit=]ilor lui Allah. A[adar, manifest=rile credin]ei
\n Unicitatea lui Allah constau \n recunoa[terea faptului c= El este
St=pnul Unic [i Allah cel Unic [i \n
recunoa[terea faptului c= numele [i
calit=]ile sale sunt unice. Aceasta
\nseamn= c= Allah Preaslavitul este unic
prin faptele Sale, a[a cum sunt crea]ia,
ornduirea lucrurilor, d=ruirea vie]ii [i
d=ruirea mor]ii etc. Nu exist= alt creator \n
afar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a
gr=it: Allah este Creatorul tuturor lucrurilor
[i El este peste toate cheza[! (Coran, AzZumar:62); Nimeni \n afara lui Allah nu
poate asigura cele necesare pentru
vie]uitoare, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it:
[i nu este vie]uitoare pe p=mnt a c=rei
hran= s= nu fie \n grija lui Allah (Coran, Hud:6); Nu exist= alt ornduitor \n
afar= de Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: El ocrmuie[te toate lucrurile
pe cer [i pre p=mnt (Coran, As-Sajida:5); Nimeni \n afara lui Allah nu
poate d=rui via]a [i nu poate d=rui moarte, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it:
El este Cel care d= via]= [i Cel care d= moarte [i la El v= ve]i \ntoarce!
(Coran, Yanus:56); Acest lucru l-au recunoscut [i p=gnii din timpul
Trimisului lui Allah, Allah s=-l binecuvnteze [i s=-l miluiasc=! Dar acesta
nu i-a f=cut pe ei s= intre \n Islam, Allah Prea\naltul a gr=it: Recunoa[terea
faptului c= El este Allah cel Unic \nseamn= c= supu[ii trebuie s=
s=vr[easc= numai faptele pe care le-a poruncit Allah. (Coran, Luqman:
25) Toate actele de adora]ie trebuie s= fie dedicate exclusiv lui Allah
c=ruia nu trebuie s= i se asocieze niciun semen. Acestea sunt: invocarea,
teama, \ncrederea, cererea de ajutor, c=utarea ap=r=rii [i altele.
Nu trebuie s=-L invoc=m dect pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul a
gr=it: [i Domnul vostru zice: Chema]i-M= [i eu voi r=spunde! (Coran,
80
Ghafir, 60). Nu trebuie s= ne temem dect de Allah, c=ci Allah Prea\naltul

a gr=it: Dar voi nu v= teme]i de ei (Seitan [i p=rta[ii s=i), ci teme]i-v= de
Mine, dac= sunte]i credincio[i! (Coran, Al-Imran:175). Nu trebuie s= ne
bizuim dect pe Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: \ncrede]i-v= \n Allah,
dac= sunteti credincio[i! (Coran, Al-Maida:23). Nu trebuie s= cerem ajutor
dect de la Allah, c=ci Allah Prea\naltul a gr=it: Pe Tine te cinstim, la Tine
cerem ajutor (Coran, Al-Fatiha:5). Aceast= Unicitate a lui Allah a fost
t=g=duit= de c=tre necredincio[i [i \n vechime precum [i \n vremurile
apropiate. Allah Prea\naltul a gr=it: Oare a f=cut el din zei un Dumnezeu
unic? Acesta este un lucru uimitor! (Coran, Sad:5).
|nv=]=tura islamic= vede iudaismul [i cre[tinismul ca derivnd din
\nv=]=turile unora din profe]ii aminti]i \n special ale lui Avraam [i
recunoa[te r=d=cinile lor avraamice. Islamul \nva]= c= Iisus a fost un
profet trimis de Allah, \ns= cre[tinii de mai trziu au distorsionat mesajul
lui [i l-au transformat \n "fiul lui Dumnezeu". "F=c=torul cerului [i al
p=mntului cum s= aib= un fiu, neavnd so]ie?" (Sura 6; 101). Potrivit Ligii
Islamice (2006), Coranul cel nobil spune: "Unica religie acceptat= de Allah
este Islamul [i nu au fost deosebiri \ntre cei c=rora le-a fost dat= Scriptura
dect dup= ce a ajuns la ei [tiin]a, din pricina pizmei lor. Iar cel care nu
crede \n semnele lui Allah s= [tie c= Allah este grabnic la socoteal=!"
(Coran, Sura 3: Verset 19). {i a mai gr=it Allah Prea\naltul: "Acela care
dore[te o alt= religie dect Islamul, nu-i va fi acceptat= [i el se va afla \n
Lumea de Apoi printre cei pierdu]i" (Coran, Sura 3: Verset 85).
81
JIHADUL
Inten]ia noastr= nu este de a aprecia islamul de pe pozi]ii

caracteristice celor care cred drept analfabetism istoric s= pretinzi c=
r=zboiul este str=in religiei islamice (Blond & Pabst, 2005). F=r= \ndoial=,
Islamul a ap=rut \n condi]ii de lupt= care a condus la expansiunea arab=
[i la constituirea Califatului musulman \ntins din Peninsula Arabic= pn=
la Pirinei [i la frontierele Chinei. Civiliza]ia islamic= a fost, la fel ca oricare
alta, supus= legilor unei cre[teri [i unui declin pe care este ast=zi banal
a le asimila cu etapele vie]ii umane. Spre deosebire de multe altele \ns=,
ea a fost constant marcat= prin preocuparea de a imita trecutul,
preocupare ce confer= o importan]= deosebit= manifest=rilor celor mai
vechi, acelea \n care trebuie c=utate, \ntr-o perspectiv= dinamic=,
ISLAMIC
Religia divin=
principiile [i experien]ele ce nu aveau s= \nceteze de a inspira formele ei

posterioare.
|n acest sens, prima civiliza]ie imperial= a Islamului, acea
civiliza]ie arabo-musulman= care a tr=it mai \nti sub egida Umayyazilor,
apoi a Abbasizilor [i care a crescut odat= cu triumful profan al unui Islam
\nc= foarte apropiat de originile sale, este singura care merit= numele de
"clasic=" (Sourdel, 1975).
S-a spus [i continu= s= se mai afirme c= islamul este o religie a
p=cii, care nu permite uciderea oamenilor nevinova]i (Bacchiocchi, 2002),
c= aceast= religie nu s-a r=spndit prin sabie, ci numai prin propov=duire
(Rasid Jabr al-As'Ad, 2003),
c= islamul este religia
libert=]ii, a toleran]ei, sufletul
omenesc fiind ]inut la mare
pre]. (Yusuf al-Qaradawi,
2001) "Ar fi o mare calamitate
ca adep]ii terorismului s=
foloseasc=
religia
drept
camuflaj, fiindc= adev=ratul
islam nu e vinovat de toate
acestea. |nv=]=turile sale sunt mai presus de cei care cred \n violen]=, ca
mod de ac]iune [i \n sabotaj, ca metod= de intimidare [i \n v=rsarea de
snge, ca modalitate de reform=" (Abdul-Rahman al-Sudais, 2001). A
judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent=, bazndu-ne doar pe faptele
lui Bin Laden [i Al-Qaida, care \ncearc= s=-[i legitimeze faptele prin
cuvintele islamului, nu este o abordare corect=. Islamul reprezint=, cel
pu]in \n virtutea tradi]iei sale [i a dreptului la prezum]ia de nevinov=]ie,
religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003), actele teroriste
fiind respinse nu o singur=
dat=. Atacarea unor oameni
nevinova]i nu este un act de
curaj, ci un act prostesc [i va fi
pedepsit \n ziua judec=]ii
(Mohammed
Sayyed
alTantawi, 2001). Mai mult dect
att, orice act reprobabil
constituie o \nc=lcare att a
82
Sharia (Legea sacr= islamic=), ct [i a logicii umane (Sultan bin

Abdulaziz, 2002). Islamul nu doar condamn= terorismul [i misiunile
sinuciga[e, dar le interzice complet! Na]iunile musulmane, organiza]ii [i
comunit=]i din toat= lumea condamn= astfel de atacuri, spernd s= nu se
mai \ntmple niciodat= (Cherim Enghin, 2007).
83
JIHADUL
Coranul, Profetul, cei cinci stlpi de credin]=, sfr[itul lumii [i

judecata final=, privite din perspectiva Eschatologiei islamice [i diferen]a
esen]ial= existent= \ntre fundamentalismul islamic clasic [i
"neoterorismul" fundamentalist-islamic sau cel de factur= fundamentalistreligioas=, toate acestea sunt obiecte ale preocuparilor noastre. |mplinirea
obliga]iilor define[te, potrivit unor autori (Al Serat, 2004, \n, Potera[,
2008), cmpul de b=t=lie al Jihadului. Acesta este marcat de:
1. Al-Shahada, m=rturisirea de credin]=. "Nu exist= Dumnezeu
afar= de Dumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui" constituie primul din
cei cinci stlpi ai credin]ei musulmane (arkan) [i cel mai important, fiind de
fapt actul de convertire la Islam.
Prima m=rturisire, numit= "shahadah", apare \n a[a-numitul Vers
al Tronului, din Coran: "Nu este Dumnezeu afar= de El. El este Cel Viu,
Cel Ve[nic. Pe El nu-L cuprinde somnul. Ale Lui sunt cele din ceruri [i cele
de pe p=mnt. Cine poate mijloci la El f=r= voia Sa? El [tie cele ce sunt
dinainte [i cele de apoi [i (oamenii n.a.) pricep din [tiin]a Sa numai ceea
ce voie[te El. Tronul S=u cuprinde cerurile [i p=mntul [i p=zirea lor nu-i
face greutate. El este Cel \nalt, Cel puternic". (Sura 2, 256) M=rturisirea
de credin]= reprezint= invocarea unor m=rturisiri \n forma limbajului sacru
\n care au fost revelate, inscrip]ionate [i pe drapelul Arabiei Saudite.
(Sageata, 2005)
2. Al-Salat rug=ciunea, ornduit= celor credincio[i pentru
timpuri hot=rte: de cinci ori pe zi: \n zori (subh), la amiaz= (zuhr), dup=
amiaz= (isr), spre apusul soarelui (maghrib) [i la c=derea nop]ii (i[a), toate
cu fa]a spre Al-Kaaba (Casa Sfnt=) aflat= \n Mecca. Exist= dou= tipuri de
rug=ciune: privat=, pronun]at= de cinci ori pe zi (diminea]a, la prnz, dup=amiaza, la asfin]it [i seara) [i comun=, rostit= de imam (preot) \n moschee
(locul de cult musulman), \n fiecare vineri cnd are loc [i o predic= (hutba)
de la amvon (minbar). Ambele tipuri au \n comun faptul c= sunt expresii
ISLAMIC
Cei cinci stlpi de credin]=
ale devo]iunii religioase, sunt precedate de ablu]iuni (sp=larea minilor, a

fe]ei, a picioarelor, a gurii), reprezint= versete coranice [i se pronun]= cu
fa]a c=tre Mecca (Hunt, 2005). Ele se diferen]iaz= prin frecven]=:
rug=ciunea privat= se face de cinci ori pe zi, iar cea colectiv= o dat= pe
s=pt=mn=.
|nainte de a se ruga, musulmanul trebuie s= fie curat pe haine [i
corp, iar locul unde inten]ioneaz=
s= fac= rug=ciunea trebuie s= fie
curat. Religia islamic= interzice
rug=ciunea la Mahomed, al]i
profe]i sau \ngeri. Musulmanul se
roag= doar la Dumnezeu. |n afar=
de cele cinci rug=ciuni obligatorii
musulmanul poate s= fac= [i alte
rug=ciuni op]ionale. Salah sau
cele cinci rug=ciuni obligatorii ale
fiec=rei zile, rug=ciunea fiind rnduit= de Sura XX Sura TH, 14, care
descrie dialogul lui Dumnezeu cu Moise: "Serve[te-mi mie [i \mpline[te
rug=ciunea \ntru amintirea Mea" (Coran, 1997). Credinciosul musulman,
chemnd ajutorul lui Dumnezeu pentru nevoile sale [i pentru ap=rarea \n
fa]a demonilor, se roag= astfel:
Rug=ciunea Fadjr (diminea]a) de la sfr[itul nop]ii, pn= cu
pu]in \nainte de r=s=ritul soarelui.
Rug=ciunea Zahr (prnz) de la miezul zilei (ora 12), pn=
dup=-amiaza.
Rug=ciunea 'Asr (dup=-amiaza) de dup=-amiaza trziu, pn=
cu pu]in \nainte de \nceperea apusului soarelui.
Rug=ciunea Maghrib (apus) dup= apus, pn= se sfr[e[te ziua.
Rug=ciunea 'lsha' (seara) noaptea, pn= la miezul nop]ii sau
mijitul zorilor.
Musulmanul [tie c= la
rug=ciunile sale stau martori \n[i[i
\ngerii lui Dumnezeu, ca o garan]ie
c= rug=ciunea este mijlocit= c=tre
Dumnezeu [i credinciosul ap=rat \n
timpul rug=ciunii \mpotriva demonilor.
Sura XVII Sura drumului nop]ii, 80,
84
85
ISLAMIC
JIHADUL
m=rturise[te: "\mpline[te rug=ciunea la apusul soarelui pn= la \ntunericul

nop]ii [i citirea zorilor, c=ci citirea zorilor are m=rturie (martori) pentru sine
(Seliste, 2005). Rug=ciunea zilnic= poate fi considerat= un jihad nesfr[it,
care imprim= \n existen]a uman= un ritm continuu. Rug=ciunea zilnic=
este poruncit= de Coran: "S= cerceteze templele lui Dumnezeu numai cel
care crede \n Dumnezeu [i \n ziua de apoi [i \mpline[te rug=ciunea [i d=
milostenii [i nu se teme de nimeni afar= de Dumnezeu" (Sura 9; 18)
."|mplini]i-v= rug=ciunea la cele dou= sfr[ituri ale zilei [i la \ntia veghe a
nop]ii" (Sura 11; 116). "Noi ]i-am dat [apte (versuri), ce trebuie repetate,
[i Coranul cel m=re]" (Sura 15; 87).
3. Al-Zakat dania, milostenia s=racilor, o obliga]ie moral= a
oric=rui musulman; \n limba arab= cuvntul zakat \nseamn= purificare,
cur=]ire. Religia islamic= stabile[te plata daniei ca modul de a p=stra
averea cur=]at= de l=comie [i avari]ie. Dania ritual= este obligatorie de
2,5% din valoarea veniturilor. Dania ritual= are o destina]ie precis= cum a
men]ionat Coranul: "Milosteniile sunt numai pentru cei s=rmani [i nevoia[i
[i pentru cei ce se ostenesc pentru ele [i pentru cei ale c=ror mini sunt
\mpreunate [i pentru cei datornici [i pentru drumul lui Dumnezeu [i pentru
fiului drumului; aceasta este hot=rrea lui Dumnezeu" (Coran, 9:60)
.Persoana care \l ofer= trebuie s= nu a[tepte nimic \n schimbul lui [i s= nu
urm=reasc= laude din partea celorlal]i pentru actele sale de caritate.
4. Al-Saum postul din luna Ramadanului; Sawm postul din
zori pn= la apus, \n luna Ramadan este important mai ales din
perspectiva faptului c=, \n conformitate cu tradi]ia islamic=, Profetul a
primit revela]ia Coranului \n luna Ramadanului. Credinciosul musulman
reg=se[te \n post acelea[i valen]e ca [i cre[tinul, demonii fiind
neputincio[i \n ispitire \n fa]a unui credincios musulman ajuns Muttaqi prin
supunere sau pietate \n fa]a lui Dumnezeu, dezvoltat= prin Sawm-post.
Acest gest de supunere absolut=, de smerenie \n fa]a Creatorului este
cunoscut \n Islam ca Taqwa [i reprezint= calea sigur= prin care omul este
ap=rat de p=cat [i de ispita demonilor. Timp de 30 de zile musulmanii
adul]i trebuie s= posteasc= din zori pn= la apusul soarelui. Ramadanul
este de fapt o perioad= nu doar de abstinen]= fizic=, ci [i de abstinen]=
spiritual=: pietatea, rug=ciunea [i gndurile bune, \nso]ite de fapte pe
m=sur= reprezint= idealul postului. C=l=torii, femeile gravide, femeile care
al=pteaz= [i bolnavii pot amna postitul, urmnd s=-l fac= ulterior. Luna
Ramadan este considerat= o lun= a iertarii [i a milei. (Seli[te, 2005)
Religia islamic= stabile[te postul ca un mijloc de purificare, un exerci]iu de

autocontrol [i o dovad= de credin]=. Postul ne ofer= justificarea viziunii
acestuia ca b=t=lie spiritual=: "O, voi, cei ce crede]i, [i voi ave]i \ndatorirea
pentru ajunare, cum aveau [i \nainta[ii vo[tri, ca s= fi]i cu frica lui
Dumnezeu (). Luna Ramadan, \n care s-a trimis Coranul ca \ndreptar
pentru oameni [i \nv=]=tur= pentru drumul cel drept [i deosebire (\ntre
adev=r [i minciun=), \n luna
aceasta s= ajuneze cei de fa]=.
Cine e \ns= bolnav sau \n
c=l=torie s= posteasc= alt num=r
de zile". (Funda]ia Taiba, 2007)
Finalul postului este
marcat de marea s=rb=toare a
sfr[itului Ramadanului, "Id alFitr", cnd se obi[nuie[te a se
face schimb de daruri \ntre membrii familiei.
5. Al-Hajj pelerinajul, al V-lea Stlp al Credin]ei musulmane,
\nseamn= vizita f=cut= de musulmani la Al-Ka'bah (Casa lui Allah) \n
Macca la templul Kaaba (Al Bayt al-Atiq, "cea mai veche cas="), copie a
pietrei din Rai la care se ruga Adam (Fouad al-Farsi, 2001). Sanctuarul a
fost, conform tradi]iei, construit prima dat= de Ibrahim [i de fiul s=u Ismail,
iar piatra din interior dat= de |ngerul Gavriil lui Ibrahim reprezint=
leg=mntul lui Allah cu Ismail.
Hajj-ul este o obliga]ie a fiec=rui
adult musulman capabil s=-[i achite
cheltuielile de c=l=torie din veniturile
proprii [i are loc \n perioada dintre al
optulea [i al treisprezecelea Dhu'l Hijjah,
respectiv a dou=sprezecea lun= a
Calendarului Islamic. Pelerinajul ("hajj")
este cel mai potrivit jihad (Septar, 2007).
Seyyed Hossein Nasr (1987) arat= c=
"asemeni cavalerului aflat \n c=utarea
Graalului Sfnt, pelerinul c=tre locuin]a
Celui Iubit trebuie s= se angajeze \ntr-o
lupt= spiritual= a c=rei finalitate face ca
orice sacrificiu [i orice vicisitudine s=
86
p=leasc= \n semnifica]ie, \ntruct pelerinajul c=tre Casa lui Dumnezeu

implic=, pentru cel ce practic= jihadul l=untric, \ntlnirea cu St=pnul
Casei, Cel a[ezat \n centrul celeilalte Kaa'bah care este inima".
Pelerinajul semnific= celebrarea gestului nefinalizat al lui Ibrahim
de a-[i sacrifica fiul, pe Ismail, din ordinul lui Allah. Fiecare regul= a
ritualului de hajj are o semnifica]ie aparte: \mbr=c=mintea pelerinului [i
comportamentul s=u \n general simbolizeaz= purificarea ritual=. Pentru
aceast= deplasare pelerinii trebuie s= fie \ntr-o stare de reculegere [i
inspira]ie religioas=, le este interzis s= se b=rbiereasc=, s=-[i pieptene
p=rul, s= foloseasc= parfumuri sau deodorate, s=-[i taie p=rul sau
unghiile, fiind necesar= purtarea unor ve[minte speciale cnd ajung \n
apropiere de haram "cea mai sacr= f[ie de p=mnt din toat= crea]ia lui
Dumneazeu".
Comemorarea str=mo[ilor arabilor este marcat= de \ncercuirea
Ka'abei (tawaf) de [apte ori \n sensul acelor de ceasornic, rug=ciuni \n
locul unde s-a aflat Ibrahim, str=baterea distan]ei dintre Safa [i Marwa
rememoreaz= c=utarea apei (izvorul Zemzem) de c=tre Agar, mama lui
Ibrahim, aruncarea cu pietre \n stlpi este o reamintire a ispitirii lui Ibrahim
de c=tre diavol, ruga de pe Cmpia Arafat de unde a rostit Mahomed
ultima predic= \nainte de a muri, care \ncheie ritualul (Hunt, 2005).
Pelerinajul se \ncheie prin imitarea gestului f=cut de Ibrahim la origini:
sacrificarea animalelor, eveniment numit Id al-Kabir ("marele sacrificiu").
87
JIHADUL
|n mod tradi]ional, se cunoa[te c= mediul geografic unde a luat

fiin]= Islamul este platoul de[ertic care se nume[te Higaz, de-a lungul
coastei occidentale a Arabiei, care d= spre Marea Ro[ie (Frattasio, 2006).
Aici, Profetul Mahomed a
avut o serie de revela]ii
verbale de la Dumnezeu, prin
intermediul Arhanghelului
Gavril. Singur=t=]ile unui
spa]iu pustiu apar astfel prin
excelen]= prielnice sentimentului unui contact direct cu
Divinitatea
(Bloch,1975).
ISLAMIC
Comunitatea islamic= Oumma islamia
De[i, \ntr-un sens istoric, musulmanii dateaz= \nceputurile religiei lor \nc=
din timpul lui Mahomed, \n secolul al VII d.Ch., \ntr-un sens religios ei v=d
aceast= religie identic= cu monoteismul adev=rat pe care profe]ii de
dinaintea lui Mahomed, precum Abraham (Ibrahim), Moise (Musa) [i Iisus
(Isa), l-au r=spndit.
Dup= \nv=]=turile Coranului, islamul este adev=rata religie,
indiferent de profetul care a ini]iat-o sau de epoca ini]ierii. Islamul este
"adeziunea la pacea lui Dumnezeu", sinonim= \ntr-un fel cu religia
revelat= sau cu religia monoteist=, cea a lui Noe, Avraam, Moise sau
Mahomed. Islamul este, de fapt, ultima dintre religiile monoteiste, mesajul
lui Dumnezeu revelat profetului Mohamed de c=tre Arhanghelul Gavriil.
|n]elegnd islamul ca pe o supunere fa]= de Allah, nu putem s=
nu ne punem o serie de \ntreb=ri: cum pot oameni att de sensibili s=-[i
transforme propriile trupuri \n arme care s= extermine att de mul]i oameni
nevinova]i? Pentru a afla r=spuns la aceast= \ntrebare, ne-am propus
\nainte de toate s= reflect=m asupra islamului \n contextul culturii [i
civiliza]iei specifice.
Profetul Mahomed
Tradi]ia precizeaz= c= apari]ia islamului [i a comunit=]ii
musulmane (Oumma islamia) st= sub semnul profetului Mahomed (circa
570 632 dup= Hristos), care a locuit \n Arabia de Vest (Louis de
Premare, 2001).
Conceptul de profet \n Islam este
asem=n=tor ideii dezvoltate \n Cre[tinism.
Cuvntul arab "nabiyy" este legat de
Hebrew Nebi, cel mai folosit cuvnt pentru
"profet" \n Vechiul Testament. Profet
semnific= o persoan= c=reia i-a fost trimis
un mesaj de la Dumnezeu pentru a-l
transmite \ntregii omeniri sau unui grup
specific. Mesajul (risala) \nseamn=
\mputernicirea de c=tre Allah a unuia
dintre robii S=i cu transmiterea unei legi
religioase sau a unor anumite rnduieli.
Cuvntul este o explica]ie, a[adar, a
88
89
ISLAMIC
JIHADUL
leg=turii dintre profet [i ceilal]i oameni, este o rela]ie de trimitere ca

mesager (Liga Islamic=, 2006).
Pentru un musulman, un Profet nu \nseamn= \n primul rnd
cineva care s= fie capabil s= prezic= viitorul, de[i multe dintre prezicerile
lui Mahomed s-au \ndeplinit \ntr-un mod uimitor, ci un om care a fost trimis
de Allah/Dumnezeu Prea\naltul pentru a-i chema pe oameni la c=in]= [i
credin]=, pentru a-[i dedica via]a binelui [i a-i ajuta s= redescopere scopul
pentru care au fost crea]i (Khurram, 2007). Ca termen, Profetul (Nabiyy)
este un om liber, b=rbat pe care Allah l-a ales pentru a-i transmite lui
revela]ia (Funda]ia Taiba, 2008). Spre deosebire de Profet, cuvntul
"profe]ie" (nubu'a) deriv= de la naba' care \nseamn= "[tire, veste" [i are
sensul de ajungere a unei ve[ti de la Allah, prin intermediul revela]iei, la
acela dintre robii S=i pe care l-a ales pentru aceasta. Cuvntul este o
explica]ie, a[adar, rela]ia dintre profet [i Allah Preaputernicul const= \n
revela]ie [i \n transmiterea unor [tiri.
A[adar, Profetul (Nabiyy) este cel care transmite mesajul lui
Allah Prea\naltul, mesajul este \nf=]i[area unei leg=turi dintre trimis [i
lume, \n vreme ce profe]ia este \nf=]i[area unei leg=turi dintre profet [i
Allah Preaputernicul [i Prea\naltul (Traducerea sensurilor, 2006).
Primul profet trimis de Allah Prea\naltul [i sprijinit de o revela]ie
[i de rnduieli a fost Adam, str=mo[ul neamului omenesc, iar ultimul
profet a fost profetul Mahomed, dup= care nu a mai existat vreun alt
profet. "Mahomed nu este tat= nici unuia dintre b=rba]ii vo[tri, ci el este
Trimisul lui Allah [i \ncheietorul profe]ilor, [i Allah este Atoate[tiutor" (33 :
40). Allah Prea\naltul pomene[te \n Cartea Sa numele a dou=zeci [i cinci
de profe]i trimi[i (...). Ace[tia sunt: Adam, Idris, Noe, Hud, Salih, Avraam,
Lot, Ismail, Isaac, Iacob, Iusuf, {u'ayb, Iov, Dhu-L-Kifl, Moise, Aaron,
Solomon, David, Elia, Eliasar, Iona, Zaharia, Yahya, Iisus [i Mahomed
(Traducerea sensurilor, 2006). To]i au fost trimi[i de Allah pentru a ilustra
atributele sale: Moise cu blnde]ea, Solomon cu \n]elepciunea [i gloria,
Iisus Hristos cu dreptatea [i iubirea (Ruslan, 2003), \nzestra]i fiind cu for]e
miraculoase. Profetul Moise a avut un toiag care s-a preschimbat \ntr-o
viper= ce alerga, cu voia lui Allah, [i avea o mn= care se ar=ta alb=, f=r=
s= fie lovit= de nici o v=t=mare, de asemenea cu voia lui Allah. Tot cu voia
lui Allah, Iisus i-a \nviat pe mor]i [i i-a t=m=duit pe orbi [i pe lepro[i. {i
toate acestea au avut loc \n trecut [i au fost asemenea unui b=] de chibrit
care s-a aprins [i dup= aceea s-a stins; cel care a fost de fa]= l-a v=zut
aprins, iar cel care a venit dup= aceea nu a mai v=zut flac=ra lui
(Traducerea sensurilor, 2006).
Mahomed sau Ubu'l Kassim cum era numit, s-a n=scut la anul
570, dup= Hristos, an cunoscut drept "anul Elefan]ilor". Numit [i "pecetea
profe]ilor", el [i-a tr=it copil=ria la Mecca, redenumit fiind apoi Mahomed
(|n]eleptul). Deoarece tat=l lui, Abdullah, fiul lui Abdu al-Muttalib, din
neamul Hasim al tribului Qurays, a murit pe cnd el avea numai dou= luni
[i mama sa, pe nume Amina, cnd el \mplinea 6 ani, Mahomed a fost
crescut mai \nti de bunicul s=u, apoi de un unchi pe nume Abu Talib,
c=petenia clanului hasemit. Unchiul [i so]ia sa Fatima l-au primit sub
acoperi[ul lor, ocupndu-se de educa]ia lui. Familia hasemit= era s=rac=
\n perioada aceea, dar s= nu uit=m c= se bucura de notorietate [i de un
mare prestigiu religios \n fa]a tuturor arabilor, datorit= voca]iei lor de
"servitori ai pelerinilor" (cei care sunt \ns=rcina]i cu g=zduirea pelerinilor
veni]i la Ka'aba), ceea ce era o mare onoare (Septar, 2006).
Dup= cum era obiceiul, copilul Mahomed a fost trimis s= tr=iasc=
pentru un an sau doi al=turi de o familie de beduini. Acest obicei s-a
p=strat pn= de curnd de familiile nobile din Mecca, Medina, Taif, [i alte
ora[e ale Hijazului. Traiul departe de ai s=i \n frageda copil=rie a avut
implica]ii importante pentru Mahomed. Pe lng= \ndurarea greut=]ilor
specifice vie]ii de de[ert, el a prins gustul limbii bogate att de mult iubit=
de c=tre arabi (vorbirea corect= era arta lor cu care se mndreau cel mai
mult) [i a \nv=]at s= fie r=bd=tor; a v=zut ce \nseamn= st=pnirea de sine
a p=storilor, cu care a \mp=rt=[it pentru prima oar= via]a lor solitar=, pe
care mai apoi a \n]eles-o [i a apreciat-o.
Abu Talib \l lua pe Mahomed adeseori \n c=l=torie cu caravana,
\n ]inuturi \ndep=rtate, negustore[ti, ajungnd [i la Mecca. Aceasta se afla
la r=scrucea lumii, pe drumul dintre India [i Persia, Siria [i Grecia. Era
locul unde c=l=torii se odihneau, iar negustorii \[i \ncheiau afacerile.
Mecca era ora[ul unde preo]ii [i profe]ii minori ai unor religii stranii c=utau
s= satisfac= nevoile religioase ale c=l=torilor (Cornila, 2008).
Cnd avea 12 ani, Mahomed a mers \n Siria, unde un preot
cre[tin i-a prezis c= el va fi profetul despre care se vorbe[te \n Biblie. |n
tinere]ea sa, Ubu'l Kassim l-a \nso]it adeseori pe unchiul s=u, cu
caravana, \n c=l=torii spre Palestina. Aici a \ntlnit evrei care se \nchinau
singurului Dumnezeu Yahve [i cre[tini care, a[a gndea el, se
\nchinau la Treimea Dumnezeiasc= Tat=l, Fiul [i Duhul Sfnt. El a mai
90
91
ISLAMIC
JIHADUL
\ntlnit hindu[i, care pretindeau c= exist= mai multe reprezent=ri ale

unicului Dumnezeu Brahman, [i a \ntlnit oameni din Asia care adorau
zeii vntului, ai soarelui [i ai ploii (Cornila, 2008).
Dup= ce a \mplinit dou=zeci de ani, Mahomed d= dovad= de
discern=mnt [i de o judecat= cump=tat=. |ns=[i numele de Mahomed
\nseamn=, \n limba arab=, numele "cel demn de laud=" (Sourdel, 1993).
Datorit= onestit=]ii sale exemplare [i a corectitudinii lui, este poreclit de
locuitorii din Mecca, drept "El-Emin", adic=, "Cel demn de \ncredere", "Cel
sincer" sau As-Sadiq, "Cel corect".
|n]elepciunea lui Mahomed era recunoscut= unanim. Odat=, \n
timp ce restaurau Kaaba, diferite clanuri Quraia \[i disputau violent dreptul
cu privire la cel care ar trebui s= aib= onoarea de a pune Piatra Neagr= la
locul ei. Cum erau pe cale de a-[i scoate s=biile din teac= [i a se r=zboi,
l-au rugat pe Profet s= medieze \ntre ei [i pacea a fost restabilit=. El a
a[ezat Piatra Neagr= pe mantia lui [i i-a rugat pe to]i [efii de clan s=
apuce de margini pentru a o ridica, dup= care a rea[ezat cu minile sale
piatra la locul ei (Khurram, 2007).
|n virtutea calit=]ilor sale morale, Mahomed este ales ca membru
\ntr-o organiza]ie numit= Alian]a pentru Caritate, personalitatea sa pur= [i
vertical= fiind un model perfect
al principiilor pe care le
predica (Abul A'la Mawdudi,
1963). Calit=]ile sale morale
erau att de mult elogiate,
\nct o negustoreas= bogat=
din Mecca, Khadijah i-a
propus s= lucreze pentru el.
Khadidja devenise ea \ns=[i o
redutabil= femeie de afaceri
(Ziua, 9 iunie 2007). Era admirat= nu doar pentru averea ei considerabil=,
ci [i pentru generozitatea, \n]elepciunea [i comportarea irepro[abil=. Fiind
femeie, era nevoit= s= \ncredin]eze unor b=rba]i sarcina de a str=bate cu
caravana sa drumurile periculoase, precum [i vnz=rile m=rfurilor sale \n
]=ri \ndep=rtate. Din clipa \n care Mahomed a preluat afacerile Khadijei,
c[tigul a sporit substan]ial. Aceast= asociere de afaceri dintre proprietar=
[i tn=rul protejat, \nt=rit= de loialitatea lui Mahomed, a trezit admira]ia
Khadijei, care l-a cerut \n c=s=torie \n anul 576. Mahomed a acceptat. El
avea doar dou=zeci [i cinci de ani, iar ea avea patruzeci (Septar, 2006).
|mpreun= au avut [ase copii (patru fete [i doi b=ie]i). B=ie]ii au
murit \nainte de a dep=[i vrsta copil=riei. Despre trei dintre fete nu se [tie
exact dac= erau fiicele lui Mohamed, sau proveneau din dou= c=s=torii
anterioare ale so]iei sale. A fost un tat= [i un so] iubitor [i grijuliu, iar
familia sa i-a fost devotat= \n pofida s=r=ciei benevole; El [i-a pus \n
practic= \ntotdeauna propriul sfat "Cel mai bun dintre voi este cel care e
cel mai bun cu propria sa familie" (Khurram, 2007).
Cererea \n c=s=torie a Khadijei [i acceptarea ei de c=tre viitorul
profet au marcat na[terea Islamului. Khadidjah a fost prima persoan=
convertit= la Islam, dup= ce Mahomed a avut prima sa viziune profetic=.
Pe deplin \ncrez=toare \n cele spuse de Mahomed, [i-a pus averea la
dispozi]ia so]ului ei, Mahomed r=scump=rnd sclavi, ajutndu-i pe s=raci,
pe orfani [i pe v=duve, sau pe cei care fugeau din cauza persecu]iilor de
tot felul. Profetul a eliberat el \nsu[i 63 de sclavi (Khurshid, 1980).
Influen]a de care se bucura so]ia lui \i oferea o protec]ie considerabil=
(Ziua, 9 iunie 2007). C=s=toria cu Khadija i-a furnizat sprijinul "l=untric".
Ea era unica sa so]ie, c=reia \i \mp=rt=[ea grijile [i aspira]iile sale. Khadija
a fost foarte atent= cu el pn= la moartea sa, survenit= dou=zeci [i cinci
de ani mai trziu (Septar, 2006). Mahomed i-a cinstit \ntotdeauna
memoria [i vorbea despre ea folosind numai cuvinte dr=g=stoase, \n a[a
fel \nct i-a trezit gelozia viitoarei sale so]ii, Aysha.
Prima revela]ie
La 40 ani, dup= ce c=l=torise foarte mult, Mahomed obi[nuia s=
se retrag= \ntr-o pe[ter=, la poalele Muntelui Hira, situat la cca 5 km de
Mecca, pentru a petrece mai multe zile [i nop]i \n medita]ie [i
contemplare. |n anul 610, \n luna a IX-a, luna Ramadanului, Mahomed se
confrunt= cu prima sa revela]ie (wahi), care \nseamn= [i primul mare
eveniment al Islamului (Septar, 2006). Cuvntul wahi \nseamn= \n limba
arab= transmiterea unui mesaj \n tain= [i repede.
|n timp ce st=tea s= mediteze \ntr-o pe[ter= de unul singur,
|ngerul Gavril a ap=rut \naintea lui \n chip de om [i i-a spus: "Cite[te!", iar
Profetul a r=spuns: "Eu nu [tiu s= citesc", dup= care continu= relatarea
"|ngerul Gavril m-a cople[it cu \mbr=]i[area sa pn= ce nu am mai putut
suporta. Apoi, el m-a l=sat [i a spus: "Cite[te!". Din nou am spus: "Eu nu
92
93
ISLAMIC
JIHADUL
[tiu s= citesc". De trei ori Mahomed a sus]inut c= nu e capabil s= o fac=,

dar de fiecare dat= porunca i-a fost repetat=. |n sfr[it, el a recitat
cuvintele care \l proclam= pe Dumnezeu creator al omului [i sursa \ntregii
[tiin]e: "Cite[te! \n numele Domnului T=u care a creat, Care l-a creat pe
om din snge \nchegat! Cite[te! Domnul t=u este Cel mai Nobil, Este Cel
care l-a \nv=]at cu calemul, L-a \nv=]at pe om ceea ce el nu a [tiut!" (Surat
al-Alaq 96: 1-5). El a recitat aceste cuvinte dup= \nger, iar dup= aceea,
\ngerul i-a spus: "Tu e[ti trimisul lui Allah!".
|nsp=imntat de prima experien]= divin= [i cople[it de imensa
povar= a adev=rului [i mesajului, el a ie[it din pe[ter= tremurnd [i cu
inima cutremurat= (Khurram, 2007). Profetul nu a prea \n]eles atunci ce i
s-a \ntmplat, pentru c= el nu [tia nici s= scrie [i nici s= citeasc=. Cnd a
ajuns acas=, a povestit so]iei sale cele \ntmplate. Dup= trei ani a ap=rut
din nou Arhanghelul Gavriil ("Jibril"), spunndu-i: "[i a[teapt=-l pe Domnul
t=u cu r=bdare".
Allah a dezv=luit tuturor mesagerilor c= El este Unicul [i c= nu
exist= altcineva \n afar= de El la care oamenii s= se \nchine, la care s=
serveasc= [i de care s= asculte. Noi am trimis un Mesager printre to]i
oamenii care s= spun=: "\nchina]i-v=
lui Dumnezeu [i \ndep=rta]i-v= de
zeit=]i false": Printre ei sunt [i cei pe
care i-a ghidat Dumnezeu, dar al]ii au
primit falsa orientare pe care [i-au
meritat-o. C=l=tori]i de-a lungul
p=mntului [i vezi pieirea renega]ilor
(Coran; 16; 36). Allah a f=cut m=rturie
\n leg=tur= cu mesajul lui Mahomed c=
el este integral, comun pentru to]i
oamenii, atunci cnd a zis: "[i Noi nu
te-am trimis dect ca vestitor [i
prevenitor pentru toat= lumea, \ns= cei
mai mul]i dintre oameni nu [tiu"
(Coran, 34; 28; de v=zut [i,
"Traducerea sensurilor", 2006). |n acest fel Mahomed se \nf=]i[a arabilor
\n calitatea sa de profet direct responsabil de succesul mesajului divin, [i
de fondator [i lider al comunit=]ii musulmane c=reia \i indica direc]iile de
evolu]ie. (Hunt, 2005)
C=p=tnd con[tiin]a c= este trimisul pentru profe]ie, Mahomed

spune: "O oameni! Eu sunt pentru voi to]i Trimisul lui Allah!" (Coran, AlAraf;158). El \ncepe s= predice, \nti \n familie [i printre cuno[tin]e, apoi
publicului larg, reu[ind s= atrag= din ce \n ce mai mul]i converti]i la noua
sa religie (Cornila, 2008).
|n timpul predicilor lui deschise, publice, Mahomed a \ntlnit un
grup format din [ase oameni din Madinah (numit atunci Yathrib) \mplinind
pelerinajul, [i i-a invitat s= recunoasc= Islamul. Ei s-au \ntors la Madinah
musulmani [i i-au invitat pe ceilal]i din triburile lor s= se al=ture noii
credin]e. Timp de treisprezece ani, acest om a predicat Mesajul Divin \n
Mecca, reprezentnd \ntruchiparea tipului de om ideal, pe care stilul de
via]= prop=v=duit de Islam caut= s= \l produc=. Gndurile [i
comportamentul s=u, cuvintele [i motivele sale, tratamentul acordat
celorlal]i [i faptele sale generoase \n slujba umanit=]ii au ar=tat felul de
caracter [i excelenta moral= pe care Islamul le putea produce. El a fost un
exemplu str=lucit despre cum un credincios al lui Allah ar trebui s= se
conduc= \n via]= (Abul A'la Mawdudi,1963).
|n anul urm=tor, doisprezece oameni din Madinah au venit \n
timpul de Hajj [i Profetul a ajuns la o \n]elegere cu ei \ntr-un loc numit
Al-'Aqabah \n 621 d.Ch.. Aceast= \n]elegere e cunoscut= sub denumirea
de "Prima \n]elegere de la Al-'Aqabah" (Septar, 2006). |n acest
angajament, ei au hot=rt s= i se supun= doar lui Allah, s= nu fure, s=
nu comit= adulter, s= nu-[i ucid= copiii, s= nu comit= r=u. Li s-a spus de
c=tre Mahomed c= dac= vor tr=i sub acest leg=mnt, Allah va fi mul]umit
de ei [i-i va r=spl=ti cu Paradisul.
Al doilea leg=mnt al musulmanilor din Madinah, numit [i
"Constitu]ia lui Madinah" (Harun Yahya, 2002), a fost stabilit \n 622 d. Ch.
\n acela[i loc, Al-'Aqabah, participnd la acest eveniment 73 oameni.
Acest leg=mnt a fost o extindere a primului leg=mnt. El a intrat \n
vigoare \n 622 [i a fost aplicat pn= \n 632. Prin intermediul prevederilor
din acest leg=mnt, Profetul Mahomed aprecia despre conflictele dintre
aceste societ=]i, care s-au du[m=nit [i au fost chiar incapabile s= ating=
vreo form= de compromis, c= au putut ajunge la un final, [i au putut \n cele
din urm= s= tr=iasc= una al=turi de alta (Harun Yahya, 2002).
Totodat=, a fost stabilit ca musulmanii din Madinah s=-l protejeze
[i s=-l ajute pe Profet \mpotriva tuturor relelor, a[a cum \[i protejeaz=
propriile so]ii [i copiii. Toate pericolele care puteau ap=rea \n urma acestui
94
95
ISLAMIC
JIHADUL
leg=mnt au fost explicate de c=tre 'Abbas, unchiul lui Mahomed,

musulmanilor din Madinah, \n termeni clari. Dar musulmanii din Madinah
au spus: "\l lu=m (pe Profet) \n ciuda tuturor amenin]=rilor fa]= de
proprietate, avere [i via]=. Spune-ne, o, Profet al lui Allah! Care ne va fi
r=splata dac= r=mnem credincio[i acestui jur=mnt?" Profetul a r=spuns:
"Paradisul". {i-au \ntins minile c=tre el iar el c=tre ei, [i astfel leg=mntul
a fost \ncheiat. Acest leg=mnt includea clauze despre situa]iile de r=zboi
\n care datoria musulmanilor din Madinah era s=-l apere pe Profet \ntr-un
atac extern venit din partea meccanilor.
Conform Constitu]iei lui Madinah, oricine este liber s= adere la
orice credin]= sau religie sau s= fac= orice alegere politic= sau filozofic=.
Oamenii care \mp=rt=[esc acelea[i puncte de vedere ar trebui s= se
adune [i s= formeze o comunitate. Fiecare este liber s=-[i exercite
propriul lui sistem de justi]ie. Totu[i, cineva care a comis o crim= nu ar fi
protejat de nimeni. Nu to]i au acceptat mesajul lui Dumnezeu transmis
prin Mahomed (Septar, 2006). Chiar [i \n propriul lui clan au fost unii care
au refuzat \nv=]=turile lui [i mul]i comercian]i s-au opus \n mod activ
mesajului. Paradoxal, aceast= opozi]ie a servit la intensificarea sensului
misiunii lui Mahomed [i \n]elegerii felului \n care Islamul difer= de
p=gnism. Credin]a \n unicitatea lui Dumnezeu este cea mai important= \n
Islam: [i acest concept st= la baza \ntregii dogme islamice. Versetele
coranice subliniaz= unicitatea lui Dumnezeu, \i avertizeaz= pe cei care o
neag= c= \i a[teapt= o pedeaps= iminent=, [i declar= nem=rginit=
compasiune acelora care se supun voin]ei Lui. Aceste versete vorbesc
necontenit de Ultima Judecat=, cnd Dumnezeu, Judec=torul, va pune \n
balan]= credin]a [i faptele fiec=rui om, r=spl=tindu-l pe credincios [i
pedepsindu-l pe p=c=tos (Septar, 2006).
Cnd \mplinea 50 ani, \n al 10-lea an al profe]iei sale, Mahomed
a trebuit s= \nfrunte, cu durere, moartea unchiului s=u Abu Talib. Dup=
moartea lui Abu Talib [i a so]iei sale Khadijah, Mahomed alege s= mearg=
\n Ta'if, un ora[ la 60 mile vest de Mecca. Sosind \n Ta'if, \nso]it fiind de
Zaid bin Harithah, a mers la trei oameni importan]i ai ora[ului, chemndui la Islam. To]i trei au refuzat, lovindu-l pe Profet cu pietre peste picioare
[i gonindu-l \n huiduieli. Trudit, trist [i foarte nefericit, Mahomed a oprit
pre] de cteva clipe \ntr-o gr=din= unde s-a rugat. Proprietarii gr=dinii i-au
oferit ospitalitate [i i-au trimis struguri prin servitorul lor, 'Addas. Ziua de la
Ta'if a fost cea mai grea zi din via]a Profetului: a fost zgriat, r=nit,
\nsngerat, [i cu toate acestea n-a rostit m=car un cuvnt de blestem

asupra celor care \i pricinuiser= atta r=u.
Alinarea a sosit pentru Mahomed sub forma unei remarcabile
c=l=torii de noapte la Ierusalim, numit= Al-lsra', [i ascensiunea la Rai \n
aceea[i noapte Al-Mi'raj. Este [tiut c= aceasta a r=mas un eveniment
memorabil pentru Profet (Septar, 2006).
Allah l-a onorat prin aceast= c=l=torie unic= [i extraordinar=, \n
timpul c=reia, Mahomed a v=zut cu proprii ochi gloria lui Allah [i opera
Universului. A fost un mare sprijin moral de care avea mare nevoie,
\nt=rindu-i [i mai tare credin]a c= Allah este mereu cu el. Mahomed a
relatat cum s-a \ntmplat, dnd detalii vii asupra c=l=toriei [i ascensiunii:
\ntr-o noapte |ngerul Gavriil l-a trezit din somn [i l-a luat la Ierusalim,
c=l=rind un animal care ar=ta ca un cal \naripat Buraq. |n ceruri, i-a
\ntlnit pe to]i profe]ii (Adam, Abraham, Moise, Iisus [i Harun) pe care
i-a condus \n rug=ciune, dup= care i-au fost ar=tate diferite secven]e
tr=ite de locuitorii Paradisului [i Iadului, totodat= el fiind singurul care a
avut onoarea s=-l vad= pe Allah. La aceast= \ntlnire, Mahomed a primit
porunca de a \mplini \mpreun= cu to]i musulmanii cinci rug=ciuni pe zi
(Septar, 2006). |ntreaga c=l=torie miraculoas= a ]inut o scurt= vreme din
noapte. |n diminea]a urm=toare, cnd Mahomed [i-a relatat experien]a,
meccanii l-au luat \n derdere spunnd c= a \nnebunit, \ns= musulmanii
l-au crezut. Profetul a dat detalii grafice asupra c=l=toriei [i o caravan=
care se \ntorcea din Ierusalim cu care se \ntlnise \n drum a confirmat
detaliile date.
|n numele credin]ei
Pe m=sur= ce num=rul celor ce \l urmau cre[tea, mesajul lui
Mahomed, care \ndemna la credin]= \ntr-un Dumnezeu unic, a devenit o
amenin]are pentru interesele financiare ale p=turii sociale format= din
negustorii boga]i din tribul Quraysh. Ostilitatea dintre Mahomed [i
negustori s-a intensificat treptat, unchiul s=u, Abu Talib, fiind cel care l-a
avertizat c= via]a-i este \n pericol.Temndu-se pentru siguran]a adep]ilor
s=i, el \i trimite, pe unii dintre ei, \n Etiyopia, unde conduc=torul cre[tin
Negus, un rege-preot, cunoscut pentru bun=tatea [i sim]ul s=u de
dreptate, [i-a extins protec]ia asupra lor. Memoria acestuia a fost p=strat=
de c=tre musulmani mereu, la na[terea Islamului, primii musulmani afla]i
96
97
ISLAMIC
JIHADUL
\n suferin]= fiind ajuta]i de un cre[tin, lucru mai mult dect semnificativ

(Septar, 2006). La moartea Negusului, Profetul Mahomed a oficiat \n
moscheea sa din Medina o rug=ciune special= de \nmormntare,
denumit= "rug=ciunea celui absent".
|n Mecca persecu]iile s-au intensificat, cei care \l urmau pe
Mahomed fiind chinui]i, abuza]i, [i chiar tortura]i. |ntr-un final, Mahomed
[i-a trimis [aptezeci dintre cei care \l urmau \n nord, \n ora[ul Yathrib, care
avea s= fie numit mai apoi "Medina" (Ora[ul). Mai trziu, \n toamna
timpurie a anului 622, el a aflat de un complot de asasinat \mpotriva lui, [i
\mpreun= cu cel mai apropiat prieten al lui, Abu Bakr As-Siddiq, s-a decis
s= \i urmeze pe emigran]i. Cei care \i puseser= la cale asasinarea, au
ajuns acas= la Mahomed [i l-au g=sit pe v=rul lui, Ali, dormind \n patul lui.
|nfuria]i, meccanii au pus un pre] pe capul lui Mahomed [i au pornit \n
urm=rirea lui (Septar, 2006).
Mahomed [i Abu Bakr s-au refugiat \ntr-o pe[ter= ascunznduse de cei care \i urm=reau. La intrarea \n pe[ter=, miraculos pentru
timpul scurt scurs, un p=ianjen a
]esut o pnz=. Cnd au v=zut c=
pnza nu era rupt=, meccanii au
trecut
pe
lng=
pe[ter=,
considernd locul neumblat, iar
Mahomed [i Abu Bakr [i-au
continuat drumul spre Medina, unde
au fost primi]i cu bucurie att de o
mul]ime de medini]i, ct [i de
meccanii care plecaser= dinainte
pentru a preg=ti drumul. (Septar, 2006)
Acest eveniment, numit Hijrah, marchez= \nceputul "calendarului
musulman" (era musulman= sau era Hegirei), respectiv anul 1, \n form=
abreviat= H sau AH (Anno Hegira) care corespunde anului 622 dup=
Hristos. De re]inut este c= "noul calendar" este un calendar lunar, dar care
difer= de alte asemenea calendare (de exemplu, calendarul Celtic) prin
aceea c= este sincronizat doar cu ciclurile lunii, nu [i cu anul solar,
rezultnd ani de 354 sau 355 de zile. Un an lunar num=r= 11 zile mai pu]in
dect anul solar.
Hijrah, tradus din arab= ca emigrare, este cunoscut [i sub
numele de "Hegira" dup= pronun]ia anglo-saxon=, cu \n]elesul unui
"Zbor", lucru inexact. Potrivit Septar (2006), Hijrah nu a fost un zbor, ci o

emigrare pl=nuit= cu grij=, care marcheaz= \nceputul erei islamice [i de
asemenea un nou mod de via]= pentru Mahomed [i musulmani.
Cei care l-au \nso]it pe Mahomed \n Hijrah au fost numi]i
"muhajirun" care \nseamn= "cei care au f=cut hijrah" sau "emigran]ii" ,
pe cnd cei din Medina care deveniser= musulmani au fost numi]i "ansar"
sau "ajut=torii". Principiul organiza]ional al comunit=]ii nu a fost \nrudirea
de snge, ci o \nfr=]ire mai nobil= a tuturor musulmanilor (Septar, 2006).
Calea spre Mecca

Acordnd ascultare istoricului Barnaby Rogerson "dac= Mecca a
fost creuzetul \n care Mahomed s-a metamorfozat dintr-un biet orfan \n
Profet, Medina a fost locul din care Profetul a transformat Arabia tribal=
\ntr-un stat teocratic" (Ziua, 9 iunie 2007).
Dup= ce a emis \nainte de toate regula ca niciun credincios s= nu
fie pedepsit cu moartea pentru
omorrea unui necredincios (Ruslan,
2003), Mahomed porne[te r=zboiul
\mpotriva cet=]ii Mecca, apreciind c=
"r=zboiul [i pacea sunt un drept comun
al tuturor credincio[ilor, iar totalitatea
comunit=]ii credincio[ilor are datoria s=
r=zbune sngele [i via]a celor c=zu]i
\ntr-o b=t=lie purtat= pentru cauza lui
Dumnezeu".
Calit=]ile excep]ionale ale lui
Mahomed au impresionat att de mult
medini]ii, \nct, din cercet=rile datorate
lui Septar (2006), triburile rivale [i alia]ii
lor au strns rndurile la 15 martie 624,
dup= Hijrah, dat= la care [i Mahomed \mpreun= cu cei care \l sus]ineau
au pornit \mpotriva p=gnilor din Mecca.
Aceast= prim= b=t=lie ce a avut loc lng= Badr, acum un mic
or=[el din sud-vestul Medinei, a avut mai multe efecte importante. For]ele
musulmane, dep=[ite la num=r, rata fiind de 3 la 1, i-au \nvins pe meccani.
|n al doilea rnd, disciplina dovedit= de musulmani a ar=tat meccanilor
98
99
ISLAMIC
JIHADUL
\nc= o dat= abilit=]ile celui pe care ei \l goniser= din ora[. Unul dintre
triburile aliate, care a promis ini]ial s= sus]in= musulmanii \n b=t=lia de la
Badr, dnd dovad= de indiferen]=, la momentul luptei, a fost expulzat din
Medina, dup= o lun= de la b=t=lie. Cei care au pretins a fi alia]i ai
musulmanilor, dar s-au opus lor \n mod tacit, erau avertiza]i: pentru a fi
membri \n cadrul comunit=]ii se impune obliga]ia de sus]inere total=.
Un an mai trziu, \n 625, meccanii s-au re\ntors. Cu o armat=
alc=tuit= din 3.000 de oameni, i-au \ntlnit pe musulmani pe Uhud, un deal
\n afara Medinei. Dup= un ini]ial succes, musulmanii au fost \mpin[i \napoi
[i \nsu[i Profetul a fost r=nit.
Deoarece meccanii [tiau c= musulmanii nu fuseser= \nfrn]i, ci
doar c[tigaser= o b=talie, cu o armat= ce num=ra 10.000 de capete, au
atacat din nou Medina doi ani mai trziu. Rezultatul, de ast= dat=, a fost
cu totul altul. La "B=t=lia Tran[eelor", de asemenea, [tiut= [i ca "B=t=lia
Confedera]iilor", musulmanii au \nregistrat o victorie remarcabil=. Dup= un
asediu neconcludent, meccanii au fost for]a]i s= se retrag=.
Mahomed este recunoscut conduc=torul religios [i politic al
ora[ului Medina, care a devenit, \n scurt timp, [i capitala primului stat
islamic. Astfel, a fost adoptat= Constitu]ia Medinei sub care clanurile,
acceptndu-l pe Mahomed ca fiind Profet al lui Dumnezeu, au format o
alian]=, sau o federa]ie datat= din aceast= perioad=. S-a punctat
con[tiinciozitatea politic= a comunit=]ii musulmane; membrii ei s-au definit
ca fiind o comunitate separat= de to]i ceilal]i. Constitu]ia a definit, de
asemenea, rolul nemusulmanilor \n cadrul comunit=]ii. Evreii erau liberi s=
\[i practice propria religie; la fel [i cre[tinii. Att evreii, ct [i cre[tinii erau
considera]i "oameni ai C=r]ii". "Tora" evreiasc=, ca [i "Evanghelia"
cre[tinilor erau considerate de c=tre musulmani c=r]i sacre.
Primul lucru pe
care l-a f=cut Profetul
dup= ce a sosit la Medina
a fost s=-i \nfr=]easc= pe
localnici cu emigran]ii.
Aceast= \nfr=]ire r=mne
[i ast=zi o particularitate
a musulmanilor ().
Musulmanii au format o
comunitate bazat= pe
credin]= [i fraternitate, punnd astfel temelia statului islamic. S-a ridicat

prima construc]ie. Aceasta a fost moscheea masjid, o construc]ie
destinat= ador=rii lui Allah/Dumnezeu cel Unic, numit= Masjid an-Nabawi
"Moscheea Profetului". Din momentul acela, moscheea a r=mas marca
vie]ii comunitare [i sociale a musulmanilor, spa]iul adecvat integr=rii
dimensiunilor spirituale [i politice ale Islamului, o surs= de identificare, un
martor al existen]ei Islamului. |n acela[i timp, s-au luat m=suri [i au fost
construite institu]iile necesare integr=rii \ntregii vie]i sociale, conform
centr=rii vie]ii musulmanului pe adorarea Unicului Dumnezeu. |n acest
scop au fost fixate cele cinci rug=ciuni zilnice, postul din luna Ramadan
zakat dania ritual= obligatorie. Att timp ct nu a existat o alt=
recomandare divin=, musulmanii au urmat practicile respectate de evrei [i
cre[tini. Astfel, ei obi[nuiau s= se roage \n direc]ia Ierusalimului, dar
curnd, aceast= direc]ie a fost schimbat= prin porunc= divin= [i
musulmanii s-au rugat spre Mecca. Acest eveniment istoric a marcat
formarea noii comunit=]i islamice (Khurram, 2007).
Musulmanii nu au \ncercat s= \[i impun= religia \n fa]a altor
popoare. Evreii, ca [i cre[tinii, aveau libertatea de a-[i practica religia \n
sinagogile [i bisericile lor. Cu toate acestea, li s-a interzis s= \ncerce s= \i
converteasc= pe musulmani. Att evreii, ct [i cre[tinii erau obliga]i s=
pl=teasc= un impozit "capita]ia" sau "jizya". Nu era foarte diferit de
impozitele pl=tite de musulmani. Deoarece musulmanilor nu le era
\ng=duit s= \mprumute bani cu dobnd=, primii c=m=tari au fost evreii [i
cre[tinii. Musulmanii aveau dreptul de a mo[teni bani [i bunuri de la evrei
[i cre[tini. Ace[tia din urm= \ns= nu puteau mo[teni bani de la musulmani.
De[i legea \i favoriza pe musulmani, evreii [i cre[tinii nu erau
persecuta]i. |n cele mai multe localit=]i, toate cele trei grupuri religioase
tr=iau, studiau [i munceau \mpreun=, \n armonie. Califii \i \ncurajau pe
\nv=]a]ii evrei s= studieze limbile str=ine. Ei au tradus multe texte, \n
special din limba greac= \n limba arab=. Unele dintre cele mai mari
realiz=ri \n [tiin]= [i medicin= au fost rezultatul colabor=rii dintre \nv=]a]i.
Convie]uirea dintre diferite grupuri religioase nu a fost \ns=
\ntotdeauna pa[nic=. |n anumite perioade, att evreii, ct [i cre[tinii au
fost nevoi]i s= respecte anumite reguli.
Evreii, de exemplu, erau parte a comunit=]ii, ei erau "dhimmi",
ceea ce \nseamn= "oameni proteja]i", att timp ct se conformau legilor
ei. Acesta a stabilit un precedent pentru tratarea cet=]enilor pe timpul
100
cuceririlor de mai trziu. Cre[tinilor [i evreilor, \n schimbul unei taxe

anuale, li se permitea libertate religioas= [i, att timp ct \[i men]ineau
statutul lor de nemusulmani erau membri asocia]i ai statului musulman.
Ibn Ishaq, unul dintre cei mai timpurii scriitori ai biografiei
Profetului, indica aproximativ aceast= perioad= ca fiind aceea \n care
Mahomed a trimis scrisori conduc=torilor lumii regelui Persiei,
\mp=ratului Bizan]ului, lui Negus al Abisiniei, [i guvernatorului Egiptului [i
altora invitndu-i s= se supun= Islamului.
Mahomed a construit propriu-zis \n primii ani ai mesajului islamic
o serie de alian]e \ntre triburi [i beduini, pentru ca \n anul 628, el \mpreun=
cu 1.500 de adep]i ai Islamului s= poat= controla accesul la Ka'ba pe
timpul negocierilor cu meccanii. Aceasta reprezint= un moment foarte
important \n istoria musulmanilor (Septar, 2006). |n tot acest timp, noi
versete din Coran continu= s= \i fie revelate (Grigore, 2005), acestea fiind
memorate [i notate cu mare grij= de \nso]itorii s=i. Anumitor companioni
(sahaba), care procedau la scrierea Coranului, ce i-a fost pogort lui
Mahomed de c=tre Allah, acesta le-a dat numele de "copi[ti ai revela]iei",
mai cunoscu]i dintre ace[tia fiind: Abu Bakr, Omar Osman, Aii, Zayd binThabit, Az-Zubayr bin 'Awwam etc. Ei au consemnat Coranul pe oase,
frunze de palmier [i table din piatr= sub]ire [i alte obiecte asem=n=toare
lor, potrivite pentru acest scop (Traducerea sensurilor, 2006). Potrivit Abu
Ala Al - Ghiti (2007), Profetul avea grij= ca mesajul divin s= fie transcris
imediat ce \i era revelat, procesul continund pn= la moartea sa.
101
JIHADUL
Un an mai trziu, \n 629, Mahomed a reintrat [i, \n fapt, a cucerit

Mecca f=r= v=rsare de snge, \ntr-un spirit de toleran]= care a stabilit un
ideal pentru viitoarele cuceriri. |n condi]iile \n care politeismul [i adorarea
idolilor devenise una dintre tr=s=turile cele mai proeminente ale religiei
arabilor preislamici, \n ciuda pretinsei m=rturisiri a religiei lui Avraam,
Mahomed a distrus cei 360 de idoli (statuile) din Ka'ba, pentru a pune un
sfr[it definitiv practicilor p=gne. Politeismul era cel mai mare p=cat
(Funda]ia Taiba, 2008). Allah Prea\naltul a gr=it: "Allah nu iart= s= i se
fac= semeni, dar iart= orice \n afar= de asta celui care voie[te El" (Coran,
An-Nisa;116). Politeismul anuleaz= toate faptele de evlavie [i impune \n
mod obligatoriu ve[nicia \n Iad [i imposibilitatea de a intra \n Rai, c=ci
ISLAMIC
Cetatea Sfnt=
Allah Prea\naltul a gr=it: Dar dac= ei I-ar fi al=turat Lui asocia]i ar fi fost \n
de[ert [i tot ceea ce ei au f=cut (Coran, Al-Anam; 88). {i tot Allah
Prea\naltul a gr=it: "Pe cel care a[eaz= lng= Allah pe altcineva, Allah \l
va opri de la Rai, iar ad=postul lui \i va fi Focul" (Coran, Al-Maida; 72).
|n acela[i timp, Mahomed a c[tigat credin]a lui 'Amr ibn al-'As,
viitorul cuceritor al Egiptului, [i a lui Khalid ibn al-Walid, amndoi
\mbr=]i[nd Islamul [i al=turndu-se lui Mahomed. Convertirea lor a fost
remarcabil= \n special pentru c= ace[ti oameni s-au aflat printe cei mai
\nver[una]i opozan]i ai lui Mahomed cu doar pu]in timp \n urm=.
Mecca a fost proclamat= de c=tre Mahomed "cetatea sfnt= a
Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mntul ei sacru.
Oamenii din perioada preislamic=, de[i credeau \n supersti]ii, re]inuser=
totu[i unele tradi]ii avraamice, cum ar fi: devotamentul fa]= de Sfntul
Sanctuar, \nconjurul acestuia, respectarea pelerinajului, [ederea pe
Muntele Arafat \n timpul pelerinajului [i oferirea de sacrificii.
Potrivit Enciclopediei Wikipedia, "Mecca este leag=nul islamului,
fiind cunoscut= ca un puternic centru caravanier [i comercial, precum [i
ca un loc de pelerinaj la sanctuarul Kaba, pentru arabii idolatrii".
(www.wikipedia.com) Mahomed este cel care transform= Ka'ba \n loc de
pelerinaj ritual pentru to]i musulmanii, acesta fiind punctul spre care
trebuie s=-[i \ndrepte fa]a orice musulman \n timpul rug=ciunii (salat)
rituale.
Potrivit tradi]iei, acesta este primul loc de rug=ciune construit pe
p=mnt de Adam, reconstruit \n timp, de Ibrahim (Abraham). Aici fiecare
musulman are datoria s= ajung= \n pelerinaj cel pu]in o dat= \n via]=, dac=
are puterea fizic= [i financiar= necesare: "\mplini]i pelerinajul [i cercetarea
sfnt= a lui Dumnezeu (). Dac= voie[te cineva s= cerceteze Mecca abia
la pelerinaj, s= preg=teasc= ceva ca jertf= (). Pelerinajul s= fie \n lunile
cunoscute, iar cel care [i-a propus pelerinajul s= nu se \mpreuneze cu
muiere, s= nu fie cu nedreptate [i s= nu se certe \n pelerinaj, c=ci binele
pe care \l face]i \l cunoa[te Dumnezeu. Lua]i-v= [i merinde, \ns= cele mai
bune merinde sunt frica lui Dumnezeu, deci teme]i-v= de Mine, o, voi, cei
pricepu]i". (Sura 2; 193; 194)
Casa Domnului
Centrul vie]ii musulmane, \n afar= de casa \n care locuie[te, este
moscheea sau masjid (loc de rug=ciune) unde au loc slujbe de cinci ori
pe zi (\n unele grupuri de [ii]i numai de trei ori). Rug=ciunile sunt spuse cu
102
Cu toate concesiile f=cute "fiilor lui Israil", Mahomed nu [i-a v=zut

visul \mplinit, marcat de convertirea \n mas= a iudeilor. (Ruslan, 2007)
103
ISLAMIC
Ebraismul confirmat
JIHADUL
fa]a c=tre Mecca, locul unde se afl= templul Kaaba [i locul de na[tere al
lui Mahomed, [i cel mai apropiat zid al moscheei din Mecca are construit=
o ni[= numit= mihrab, pentru a ar=ta direc]ia \n care se afl= ora[ul sfnt
(Botoaca, 2008).
Ka'ba, numit= [i "Casa Domnului", reprezint= un monument de
form= aproape cubic=, cu o \n=l]ime de 15 m [i cu o l=]ime de circa 12 m
[i se afl= a[ezat= \n centrul marii moschei Al-Masgid al Haram
(Preasfnta Moschee), construit= din ordinul califului Omar (634 644
dup= Hristos). Ka'ba are \ncastrat=, \n col]ul dinspre nord-vest, o piatr=
neagr= despre care se spune c= este de origine paradisiac=. Aceasta a
fost trimis= pe P=mnt pentru a u[ura sup=rarea lui Adam care a fost
alungat din Rai.
Ka'ba marcheaz= [i centrul islamului, religia purilor, destinat= s=
urmeze cre[tinismului \n conducerea spiritual= a \ntregii omeniri
(Frattasio, 2006), fiind [i locul de \n=l]are, \n care, potrivit tradi]iei islamice
(Enciclopedia Wikipedia), Abraham a urcat pentru a sf=rma idolii ce
\nconjurau templul, redndu-i astfel
forma ini]ial= din vremea lui Adam. Aici
este [i locul \n care \n anul 630 dup=
Hristos, Mahomed, \nso]it de aproximativ
10.000
de
adep]i
\ndepline[te
"pelerinajul de adio", pelerinaj care va
consacra sanctuarul Ka'ba [i implicit
Mecca, drept prim loc sfnt al islamului.
Orice musulman este dator s=
mearg= la Mecca, cel pu]in o dat= \n
via]=. Pelerinajul, cunoscut sub numele
de Hajj, are loc \n fiecare an, \ntre ziua a
8-a [i a 13-a, din luna a 12-a a
calendarului islamic. |nainte de a pleca \ntr-un astfel de pelerinaj, fiecare
persoan= trebuie s= \[i repare toate gre[elile [i s= \[i pl=teasc= toate
datoriile. Dup= acest pelerinaj, b=rbatul prime[te numele de Hagi.
Misiunea de r=zboinic a lui Mahomed a luat form= definitiv= \n momentul

\n care, \ncercnd s=-i conving= c= islamul este ebraismul confirmat
(Frattasio, 2006) a pierdut orice speran]= de convertire a evreilor din
Arabia. De acum \nainte "trimisul lui Allah" tun= [i fulger= \n predicile sale
\mpotriva acestor "ne[tiutori", amenin]ndu-i cu fel de fel de pedepse
cere[ti: "Cei credincio[i se lupt= pe drumul lui Dumnezeu, iar cei
necredincio[i se lupt= pe drumul lui Taghut () Lupta]i \mpotriva
prietenilor lui Satan" ({ura 4; 78). "O, voi cei ce crede]i, nu l=sa]i iudeii ca
prieteni () Cine din voi \ns= \i alege ca prieteni, este ca [i unul din ei.
Dumnezeu nu ocrmuie[te un popor nelegiuit" (Sura 5; 56). "() Pentru
cei necredincio[i este pedeaps= focul" (Sura 8; 14). "Allah porunce[te lui
Mahomad s= lupte \mpotriva iudeilor" (Sura 59; 2). "Mahomed spune ca
adep]ii lui s= nu-[i fac= prieteni cu du[manii lor de credin]=" ({ura 60; 9.).
"Cei ce cred (\n Allah [i trimisul S=u) dintre oamenii C=r]ii, (iudeii), ca [i
idolatrii, \n veci vor petrece \n focul Gheenei. Ace[tia sunt cei mai r=i
dintre toate f=pturile" ({ura 98; 6).
Necredincio[i sunt acei care zic: "Dumnezeu este Mesia, fiul
Mariei", de aceea nu-i lua]i pe unii ca ace[tia de prieteni. O, voi, cei ce
crede]i nu l=sa]i iudeii sau cre[tinii ca prieteni (). Cine din voi \ns= [i-i
alege ca prieteni este ca [i unul din ei. Dumnezeu nu ocrmuie[te un popor
nelegiuit" (Sura 5 56), "() lupta]i cu ei pn= va birui islamul" (Sura 48; 29).
"Face-]i r=zboi cu ei pn= idolatria nu va mai exista nicicum, [i
religia lui Allah va domni universal" (Sura 9; 123).
"Cei necredincio[i s= nu cread= c= noi avem \ndelung= r=bdare
cu ei pentru binele sufletelor lor, (...) pentru ei este pedeapsa ru[inoas="
(Sura 3; 172).
Moartea Profetului
|n anul 632, Mohamed efectuez= pelerinajul de r=mas bun pe
muntele Arafat, unde a ]inut [i o ampl= cuvntare despre Islam:
"Ast=zi am \mplinit religia mea pentru voi [i am umplut m=sura
\ndur=rii mele fa]= de voi, [i este voin]a mea ca Islamul s= fie religia
voastr=. Eu am \mplinit misiunea mea: v-am l=sat \n urm= cartea lui
Dumnezeu, cu porunci. {i dac= le ve]i \mplini, nu ve]i umbla r=t=cind".
Muntele Arafat este locul unde musulmanii consider= c= Adam [i Eva au
c=zut dup= ce au fost alunga]i din Rai. Pe lng= acesta, At Mina locul
104
105
ISLAMIC
JIHADUL
unde Profetul Mohamed a ]inut ultimul s=u cuvnt [i Muntele Milei loc
de rug=ciune, sunt la fel de cunoscute, precum [i ultimul verset din Coran
revelat: "{i fi]i cu fric= de Ziua \n care v= ve]i \ntoarce la Allah, cnd
fiecare suflet va fi r=spl=tit dup= ceea ce a agonisit [i ei oamenii nu vor fi
nedrept=]i]i!" (Sura 2; 281). {i Gavriil a zis: "O, Mahomed! A[az=-l pe el
dup= versetul dou= sute optzeci din sura Al-Baqara!" (Traducerea
sensurilor, 2006).
|ntors la Medina, Mahomed se \mboln=ve[te brusc de friguri,
murind \n bra]ele so]iei sale Ai[a, la 8 iunie 632 dup= Hristos. Avea 63 de
ani [i nu \[i desemnase \nc= un succesor la conducerea statului.
Moartea lui Mahomed a fost o mare pierdere. Pentru cei care \l
urmau, acest simplu meccan a fost de departe mai mult dect un prieten
\ndr=git, mult mai mult dect un priceput conduc=tor, mult mai mult dect
un respectat lider care a format un nou stat din frnturi de triburi
r=zboinice (Septar, 2006). Chiar socrul s=u, spunea: "Cine l-a adorat pe
Mahomed, s= afle c= Mahomed e mort, dar cine l-a adorat pe Dumnezeu
s= afle c= Dumnezeu tr=ie[te [i nu moare niciodat=".
Potrivit lui Weyer (2001), Mahomed a fost nu doar profet ci [i un
lider politic carismatic. Biografiile lui Mahomed care toate sunt produse de
istoria oficial= islamic=, sunt "istorii sfinte", apologetice ("hagiografii"). Ele
subliniaz= att umanitatea sa, ct [i natura lui transcendent=, relatat= de
o abundent= sum= de tradi]ii (al-hadith-urile stau m=rturie \n acest sens).
Mahomed a dus o via]= de o simplitate ne\nchipuit=, a locuit \ntr-o simpl=
colib= [i-a reparat singur hainele (Williams,
2004). El [i-a petrecut zilele servindu-i pe
oameni, iar nop]ile \n rug=ciune; a predicat
modera]ia [i echilibrul \n religie, a interzis
urma[ilor s=i s= practice via]a monahal=,
prefernd ca ei s= \[i \ntemeieze o familie
bazat= pe principii islamice [i s= se implice \n
via]a concret= pentru a face lumea mai bun=,
r=mnnd devota]i lui Allah/Dumnezeu
Prea\naltul. "Sunt doar un servitor al lui
Allah/Dumnezeu", [i "am fost trimis doar ca un \nv=]=tor" (Khurram,
2007). |n pofida faptului c= de]inea o avere \nsemnat=, cheltuia pu]in
pentru familie [i mai pu]in pentru el \nsu[i, d=ruind aproape tot ce avea
s=racilor [i neputincio[ilor.
Pe seama lui Mahomed sunt puse [i o serie de minuni, ele

dep=[ind cifra de o mie (Traducerea sensurilor, 2006). Printre ele se
num=r= c=l=toria sa nocturn= [i \n=l]area sa \n cele [apte ceruri, \n noaptea
cnd s-a deplasat de la Moscheea cea Sfnt= (Masjid Al Haram) de la
Mecca la Moscheea cea mai \ndep=rtat= (Masjid Al-Aqsa) din ora[ul AlQuds (Ierusalim). Minunea despic=rii lunii \n dou= jum=t=]i, despre care
vorbe[te Coranul prin graiul lui Allah este amintit astfel: "Ceasul s-a apropiat
[i Luna s-a despicat, /\ns= cnd v=d un semn, ei se \ndep=rteaz= [i zic:
"Aceasta este o vr=jitorie ne\ntrerupt=" (Sura 54; 12); minunea izvorului
d=t=tor de ap= dintre degetele minilor sale; minunea despre oaia cea fript=
[i otr=vit= pentru el, adic= oaia pe care a otr=vit-o o evreic= [i i-a oferit-o Iui,
dar cnd a mestecat o \nghi]itur= din ea, a aruncat-o din gur= zicnd: "Acest
os \mi spune c= el a fost otr=vit" (Traducerea sensurilor, 2006).
Urma[ii lui Mahomed

Odat= cu moartea lui Mahomed, comunitatea musulman= s-a
confruntat cu problema succesiunii. Patru persoane erau luate \n vederea
prelu=rii conducerii: Abu Bakr as Siddiq care nu doar l-a \nso]it pe
Mahomed la Medina cu 10 ani \nainte, dar chiar a fost numit s= ia locul
Profetului, drept conduc=tor public \n rug=ciune, \n timpul ultimei perioade
a acestuia; Omar ibn al Khattab, un capabil [i de \ncredere companion al
Profetului; Osman ibn Affan un respectat nou convertit; [i Ali ibn Abi Talib,
v=rul [i ginerele lui Mahomed (Septar, 2006). Niciunul dintre ace[tia nu a
avut \ns= darul revela]iilor din partea lui Allah.
Pentu a evita ne\n]elegerile printre variatele grupuri, Omar l-a
\mbr=]i[at pe Abu Bakr, semnul tradi]ional al recunoa[terii noului lider.
Curnd cu to]ii au c=zut de acord [i \nainte de apusul soarelui, Abu Bakr
a fost recunoscut drept urma[ul lui Mahomed. Tot atunci, califul (Khalifa),
cuvnt cu \n]elesul de urma[, avea datoria s= conduc= potrivit Coranului
[i practicilor Profetului.
Califul credincio[ilor
|n ciuda numeroaselor dispute (Weyer, 2001) [i \n pragul
amplific=rii tensiunilor, Abou Bakr reu[e[te s= impun= Califatul ca form=
de conducere a comunit=]ii musulmane, rolul s=u fiind acela de a p=stra
106
Ali a avut de \nfruntat opozi]ia nevestei lui Mahomed, Aisa, fiica

lui Abu Bakr. Aisa \i contest= autoritatea [i \l critic= pentru lipsa lui de
interes \n pedepsirea uciga[ilor lui Osman. Mai mult, Aisa a reu[it chiar s=
107
ISLAMIC
B=t=lia c=milei
JIHADUL
unitatea islamului. Califul era p=zitorul [i garantul dogmei islamice, era

prin excelen]= imam, conducnd rug=ciunea de la moschee din ziua de
vineri [i pelerinajele. Apoi califul era autoritatea politic= [i militar=
suprem= \n imperiul musulman. Cu titlul de conduc=tor al credincio[ilor
(Amir al-Mu'minin), Abou Bakr a r=spndit islamul \n toate domeniile vie]ii,
nu \n privin]a credin]ei [i a venera]iei, v=zute drept sfera credin]ei de azi.
Astfel, majoritatea musulmanilor numesc islamul mai mult drept un mod
de a tr=i dect o religie (Prunescu, 2004). Califatul lui Abu Bakr a fost
scurt, dar important. Un conduc=tor exemplar, a tr=it simplu, \mplinindu-[i
cu ardoare obliga]iile, accesibil [i pe placul poporului s=u. Dar el, de
asemenea, a r=mas ferm cnd imediat dup= moartea Profetului, cteva
triburi au renun]at la plata Daniei. Abu Bakr i-a disciplinat imediat. Mai
trziu a \nt=rit suportul triburilor dintre Peninsula Arabic= [i ulterior a
concentrat energiile lor \mpotriva puternicelor imperii din est: sasanienii
din Persia, [i bizantinii din Siria, Palestina [i Egipt. Pe scurt, el a
demonstrat valoarea statului musulman (Septar, 2006).
Abou Bakr a fost urmat de Omar Uthman. Acesta a servit drept
calif timp de 10 ani, [i-a \ncheiat conducerea cu o semnificativ= victorie
asupra Imperiului Persan. Lupta cu Regatul Sasanit a \nceput \n 687 la AlQadisiyah, lng= Ctesifon \n Irak, unde cavaleria musulman= a f=cut fa]=
elefan]ilor folosi]i de persani ca un tanc primitiv (Septar, 2006). Astfel, cu
b=talia lui Nihavand, numit "Cuceritorul cuceritorilor", Omar a sigilat
destinul Persiei, Califatul lui fiind plasat la rang \nalt \n istoria Islamului
timpuriu (Septar, 2006).
Dup= moartea lui Omar, un consiliu de consultan]= compus din
companionii Profetului, a selectat ca al treilea calif pe Osman, pe timpul
c=ruia au ap=rut primele eforturi serioase depuse pentru unitatea islamic=.
Osman a fost acuzat \ns= de favorizarea membrilor familiei sale,
clanul Umayyah. Negocierile cu privire la asemenea revendic=ri au fost
deschise de reprezentan]i din Egipt, dar curnd au e[uat [i Osman a fost
ucis act ce a cauzat o fisur= \n comunitatea islamic= care nu a mai fost
niciodat= remediat= \n \ntregime. Aceast= fisur= s-a m=rit odat= ce Ali,
v=rul [i ginerele Profetului, a fost ales al IV-lea calif.
strng= o armat= \mpotriva lui Ali, ac]iune ceea ce a condus primul r=zboi
islamic (fitna). Ali a \nvins-o pe Aisa \n b=t=lia de la Bassora, r=mas= \n
istorie sub numele de "b=t=lia c=milei". Conflictul a atins punctul culminant
\n 657 la Siffin, lng= Eufrat [i a condus la o divizare major= \ntre suni]i [i
[ii]i - partizanii lui Ali diviziune ce avea s= lase ulterior o amprent=
asupra istoriei Islamului. De fapt, suni]ii [i [ii]ii sunt de comun acord cu
aproape toate principiile Islamului. Ambele categorii cred \n Coran [i \n
Profet, ambii urmeaz= acelea[i principii ale religiei [i ambii practic=
acelea[i ritualuri. Exist= \ns= o mare diferen]=, care este mai degrab=
politic= dect religioas= [i prive[te alegerea Califului sau succesorului lui
Mahomed (Septar, 2006). Asupra acestora vom mai reveni [i \n cele ce
urmeaz=.
Domnia lui Ali a fost una tulbure (Botoac=, 2008). Dup= b=t=lia
de la Siffin, Ali, a c=rui zon= de influen]= era \n Iraq, cu capitala la Kuffa,
a \nceput s= piard= suportul multora dintre cei care \l urmau, [i \n anul 661
a fost ucis de unul dintre ei.
Omeyyazii
Fiul lui Ali, Hassan, a fost proclamat calif la Kuffa, dar imediat
dup= aceasta a cedat \n fa]a lui Mu'awiyah care fusese deja proclamat
calif \n Ierusalim, \n anul urm=tor [i care acum era recunoscut [i acceptat
drept calif \n toate teritoriile musulmane. Astfel, a fost inaugurat= dinastia
omeyyad care a condus timp de 90 de ani (Septar, 2006).
Sub conducerea lui Mu'awiyah, puternicul guvernator al Siriei,
proclamat calif \n Ierusalim, dar [i a lui 'Abd al- Malik Marwan, ales calif \n
685, Omar-Ibn-al-Aziz, sau Hisham, ultim mare calif [i al cincilea fiu al lui
'Abd-al-Malik, Omeyyazii au continuat s= extind= puterea islamic= mai
departe. De la est ei [i-au extins influen]a \n Transoxania, o zon= la nord
de rul Oxus \n Uniunea Sovietic= de ast=zi, [i a continuat pn= la
grani]ele Chinei. De la vest, ei au luat Africa de Nord, \ntr-o continuare a
campaniei condus= de 'Uqbah ibn Nafi' care a fondat ora[ul Kairouan \n
ceea ce e ast=zi Tunisia [i de acolo au parcurs tot drumul pn= la ]=rmul
Oceanului Atlantic. |n Europa, \n anul 711, musulmanii au invadat Spania,
pe care o numeau "al-Andalus". Cuceritorii erau califi din dinastia
Omeyazilor, cu re[edin]a la Damasc. |n anul 750, musulmanii condu[i de
abbasizii veni]i din Siria i-au masacrat pe omeyazi. Nu \i considerau ca
108
fiind urma[ii lui Mahomed. Abbasizii au preluat puterea. Unul dintre prin]ii
omeyyazi, Abd-al-Rahman Ibn Muawiyah al-Dakhil a fugit \n Spania,
\mpreun= cu un servitor loial. |n 756 acesta formeaz= o dinastie
omeyyada condus= de succesorii s=i. Musulmanii au st=pnit Spania
pn= \n secolul al XV-lea, fiind prima ]ar= din Europa care a utilizat hrtia,
metoda fabric=rii acesteia r=spndindu-se \n \ntreaga Europ= cre[tin=.
Chiar [i chitara spaniol= a fost adus= aici de muzican]ii musulmani. La
sfr[itul secolului al IX-lea, sticlarii din Cordoba au descoperit modul de
fabricare a cristalului (Septar, 2006). |n jurul anului 713 musulmanii i-au
\nfrnt pe vizigo]i, ajungnd \n Fran]a, la Narbonne. |n urma atacurilor
repetate, ajung, \n 732, pe tot cuprinsul v=ii Loire, la doar 170 mile de
Paris. La mai pu]in de 100 de ani de la moartea profetului, armata islamic=
se afla pe drumul antic roman de la Poitiers (Frattasio, 2006). Dup=
b=t=lia de la Tours sau Poitiers, arabii au fost \n cele din urm= izgoni]i de
Charles Martel.
109
JIHADUL
Expansiunea Imperiului Arab a culminat \n timpul dinastiei

Abbasid (750 1258). |n urma unui r=zboi civil, puterea a fost preluat= de
familia abbasizilor. Al-Abbas a fost primul calif abbasid. Limba arab= a
devenit limba oficial= \n toate ]=rile Imperiului Islamic. |n timpul acestei
dinastii, Irakul a devenit, \n locul Siriei, centrul imperiului. |n 763, Al-Mansur
a stabilit noua capital= la Bagdad, care a r=mas un centru al progresului
pn= ce a fost distrus= de mongoli \n anul 1258. (Septar, 2006)
Este vremea cnd economia [i cultura musulman= tindea spre
apogeu. |n cadrul matematicilor, musulmanii adoptaser= modelul indian
de num=rare, \n baza zece, [i adaptaser= numeralele indiene astfel ca
orice num=r s= poat= fi notat utiliznd doar nou= cifre, plus zero
(Weyer, 2001).
|n zilele noastre folosim un sistem numeric bazat pe cifre arabe.
Sistemul zecimal [i folosirea zeroului vin tot din aceast= parte a lumii.
Acest sistem provine din India, dar \n Europa a fost adus de arabi. |n Evul
mediu, \n Europa Occidental= erau folosite cifrele romane, de aceea
opera]iile matematice erau greu de efectuat. Cuvntul zero vine din limba
arab=. Matematicienii arabi foloseau un punct pentru a desemna cifra 0.
Algebra este [i ea o inven]ie a arabilor. Cel care a elaborat sistemul
ISLAMIC
Dinastia Abbasida [i civiliza]ia islamic=
algebric a fost al-Khwarizmi, cunoscut sub numele de Algorismus.

Sistemul a fost numit "Al-Jabr", iar cartea lui al-Khwarizmi a fost tradus=
\n secolul al XII-lea (Septar, 2006).
Dintre realiz=rile remarcabile amintim determinarea corect= a
longitudinii [i latitudinii, realizat= de Biruni (973 1048), unul dintre cei
mai mari oameni de [tiin]=, succesul s=u fiind atins de Galileo, 600 de ani
mai trziu. Tot Biruni este cel care a vorbit despre posibilitatea rota]iei
P=mntului \n jurul propriei axe. |nc= din anul 830 musulmanii aveau
tabele comprehensive care urm=reau mi[carea soarelui, a lunii [i a
planetelor, stabilite prin calcul matematic, mo[tenit de la greci [i indieni
(Weyer, 2001).
Doctorii aveau o pozitie privilegiat= \n societate. F=ceau practic=
\n spitale [i d=deau examene. Multe texte de medicin= greac= au fost
traduse \n arab=. |n Europa, cuno[tin]ele medicale ale grecilor antici se
pierduser=. Un medic, pe numele sau Hunayn, a tradus cu mult= migal=
[i r=bdare aceste texte, \mpreun= cu fiul, cu nepotul s=u [i cu alte
nou=zeci de persoane. Hunayn a primit drept r=splat= atta aur ct
cnt=reau c=r]ile traduse.
Att medicii musulmani, ct [i cei cre[tini nu f=ceau interven]ii
chirurgicale dect dac= era neap=rat necesar. Medicii musulmani f=ceau
opera]ii pe creier [i operau \n cazul unor boli pe stomac. Bra]ele [i
picioarele afectate erau uneori amputate. |n cazul na[terilor dificile se
f=ceau opera]ii cezariene. Doctorii operau chiar [i bolnavii de cancer,
extirpnd zona afectat=. {tiau s= pun= la loc oasele dislocate.
Un medic celebru a fost Ibn Sina, cunoscut \n Europa sub
numele de Avicenna. S-a n=scut \n Persia [i a tr=it \ntre anii 980 [i 1037.
Ca [i ar-Razi, a scris mai multe c=r]i de medicin= (Septar, 2006).
Inteligen]a sa era ie[it= din comun: la zece ani memorase deja Coranul,
iar la 18 ani devenise medicul personal al sultanului. Ibn Sina este cel care
a scris "Canonul medicinei" privitor la tratamentul mai multor afec]iuni [i la
o serie de riscuri: tuberculoza era contagioas= [i la fel ca unele boli, se
transmite prin apa infestat=.
|n=l]are [i dec=dere
Domina]ia arabo-islamic= \nceput= \n secolul al VII-lea, a fost
extins= la jum=tatea secolului urm=tor pn= \n Africa de Nord, Iberia,
Orientul Mijlociu, Persia [i nordul Indiei. De[i, \n anul 732, Fran]a opre[te
expansiunea arab=, Persia va fi cucerit= \n \ntregime de c=tre musulmani,
110
Termenii [ii]i [i suni]i pot fi auzi]i frecvent \n buletinele de [tiri

referitoare la conflictele interne din Irak [i \n general cu referire la lumea
musulman=. Religia influen]eaz= fiecare aspect al vie]ii musulmanului, iar
\n]elegerea diferen]elor dintre [ii]i [i suni]i este important= pentru o mai
111
JIHADUL
{ii]i [i suni]i
ISLAMIC
acela[i lucru \ntmplndu-se [i cu Afganistanul, Pakistanul, Turkistanul

chinez, [i teritorii ale Indiei. Pentru aproximativ dou= secole, separarea
spa]iului islamic de cel cre[tin a fost clar=, fiind cunoscute domina]ia
cre[tinilor \n Vestul Mediteranei \n secolul XI, cruciadele, dar [i \ncercarea
de impunere a cre[tinismului pe P=mnturile Sacre. |n 1096 Papa Urban
a ini]iat prima cruciad=.
|n secolul al XI-lea, civiliza]ia musulman= a \nceput s= sufere un
declin important, ca urmare a invaziei mongolilor [i a crucia]ilor, apoi, a
invaziei [i conducerii Imperiului Otoman. |n anul 1258, Imperiul s-a
destr=mat complet cnd o armat= mongol=, condus= de ginerele lui
Gingis-han a cucerit Bagdadul, arzndu-l din temelii [i m=cel=rind
locuitorii, atacul culminnd cu executarea Califului [i a \ntregii sale familii
(Weyer, 2001). |n acea perioad= apar pe scena istoriei turcii selgiucizi
care, \n 1055, erau foarte puternici. Armatele lor cuceriser= Bagdadul,
Siria [i Iranul. |n anul 1071, au \nvins armatele cre[tine la Manzikert,
avansnd spre Europa de Vest. |n jurul anului 1076, cuceriser=
Ierusalimul [i cea mai mare parte din Palestina. Tot turcii sunt [i cei care
au cucerit mare parte a Balcanilor [i nordul Africii, capturnd, \n 1453,
Constantinopolul [i asediind Viena, \n anul 1529. |n 1492, cre[tinii
cuceresc treptat Peninsula Iberic= (Lewis,1993). Ajuta]i de descoperiri din
domeniul naviga]iei, ace[tia au \mpiedicat expansiunea musulmanilor [i
au p=truns \n Oceanul Indian.
Odat= cu distrugerile majore f=cute de invaziile men]ionate
anterior, a existat o cre[tere a conservatorismului \ntr-o tentativ= de a
p=stra ceea ce a r=mas din civiliza]ia musulman=. Musulmanii au devenit
de atunci \nstr=ina]i "de procesul creativ de generare de idei, ceea ce a
deposedat civiliza]ia musulman= de vitalitatea [i str=lucirea ei". (Mircea,
2007) Tot acum se acutizeaz= [i ruptura dintre [ii]i [i suni]i.
Lewis (1993) remarca faptul c= "timp de aproape o sut= de ani,
de cnd primul maur intr= \n Spania, pn= la al doilea asediu al turcilor
asupra Vienei, Europa a fost sub amenin]area constant= a Islamului." Cu
toate c= au mai asediat odat= Viena, \n 1863, musulmanii nu au reu[it s=
dep=[easc= superioritatea din acea vreme a cre[tinilor.
bun= \n]elegere a lucrurilor care se petrec \n Orientul Mijlociu (Botoac=,

2008). Musulmanii suni]i constituie marea majoritate \n comunitatea lumii
islamice. Termenul "sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer=
la exemplul profetului Mahomed. Astfel, toate grup=rile islamice consider=
Sunna, \mpreun= cu Coranul, Sfintele Scripturi ale Islamismului, ca
obligatorii. Deoarece \nseamn= "calea", termenul "sunna" poate, de
asemenea, s= aib= scopul de a face distinc]ia \ntre musulmanii suni]i [i
musulmanii [ii]i, care urmeaz= o cale alternativ= (Cornila, 2008).
Dup= cum am precizat, \n secolul VII, Mahomed a pus bazele
religiei musulmane [i a instaurat primul stat islamic, cu capitala la Medina,
ora[ situat \n vestul Arabiei Saudite de azi. La moartea sa au izbucnit
lupte pentru putere, care au determinat o adev=rat= schism= \n cadrul
religiei islamice. |n perioada imediat urm=toare, au ap=rut o serie de
rivalit=]i politice \ntre sunni]i [i [ii]i. {iismul va cunoa[te, la rndul s=u,
sciziuni. Apar, astfel, \n secolele VII-VIII, grup=ri extremiste ismailismul,
mustalizii, hurufi]ii, aghl-e hagh , care se vor dezvolta \n forme diferite,
str=ine islamului ortodoxal.
Pe acest fond \[i face
apari]ia secta ismaili]ilor. |nfiin]area
ei, potrivit studiilor \ntreprinse de
Ghiculescu (2005), are leg=tur= [i
cu o ruptur= \n mediul [iit: al
[aselea imam [iit, Jafar-al-Sadegh,
\l \ndep=rteaz= pe fiul s=u mai
mare, Ismail, de la succesiunea la
imamat [i \l nume[te urma[ pe al
patrulea fiu, Musa-al Kazem. |n
secolele VIIIIX, ismailismul se
desparte \n: ismaili]ii fatemizi, care dup= moartea lui Mohammad ibn
Ismail au continuat s=-i considere pe urma[ii s=i imami ascun[i, [i
ismaili]ii karmati, care credeau c= imamii, ca [i proorocii, sunt numai \n
num=r de [apte, Mohammad ibn Ismail fiind deci ultimul imam, a[teptarea
lui Mehdi nemaifiind necesar=. |n secolul al XI-lea ismaili]ii fatemizi \[i
l=rgesc influen]a [i vin \n Iran.
|n anul 1090, dintre ismaili]i se ridic= Hassan Bin Sabbah. Acesta
\nfiin]eaz= o sect= foarte temut=, numit= Hashishin (secta asasinilor). Prin
termenul de hashishin sunt denumi]i consumatorii de ha[i[, cuvntul
112
lund \n timp forma de asasin. Se crede c= \ntemeietorul sectei \[i droga

adep]ii, iar apoi \i trimitea \n misiuni uciga[e, cu iluzia c= el avea puterea
s=-i transporte \n paradis. Unii cercet=tori sus]in c= denumirea sectei ar fi
fost Hassassini, provenind de la numele lui Hassan Bin Sabbah
(Ghiculescu, 2005). Pentru ca secta s= cuprind= ct mai mul]i membri,
Asasinii recurgeau la r=pirea viitorilor adep]i. Copii sau tineri erau ridica]i
cu for]a de ismaili]i c=l=ri, de pe p=[uni sau chiar din cur]ile caselor, [i du[i
pe c=r=ri ascunse sau pe drumuri pu]in umblate spre cetatea Alamut. F=r=
experien]= de via]=, recru]ii erau antrena]i \n condi]ii foarte grele. Trebuiau
s= traverseze terenuri dificile, mla[tini, rpe, [an]uri, s= escaladeze stnci
[i s= se lupte \ntre ei f=r= mil=, fiind priva]i de somn sau de hran=, pentru
cele mai mici gre[eli. Antrenamentele cre[teau progresiv \n dificultate,
exerci]iile se \n=spreau continuu (Ghiculescu, 2005). |n rela]iile dintre
recru]i, nu era permis= exprimarea unor sentimente, cum ar fi simpatia,
mila sau \n]elegerea pentru cel=lalt. Pe de o parte li se c=lea trupul, dar
pe de alta li se \nfrngea voin]a, din dorin]a Asasinilor de a-i rupe pe noii
adep]i de vechile concep]ii [i de a-i apropia de doctrina sectei.
113
JIHADUL
Conflictele dintre suni]i [i [ii]i, avnd ca scop ob]inerea puterii

politico-religioase (\n tradi]ia islamic= cele dou= nu sunt separate) se
continu= [i ast=zi. Unul dintre momentele care au aprins la cote
nemai\ntlnite scnteia dintre cele dou= comunit=]i este de dat= recent=.
Moscheea Al Askaryia de la Samara (Irak), unul dintre cele mai
importante l=ca[e de cult pentru gruparea [iit=, a fost distrus= \n luna
februarie a anului 2006, de un atac cu bomb= (Cornil=, 2008).
Felul \n care aceste dou= ramuri \[i rezolv= diferen]ele religioase
este prezent \n majoritatea buletinelor de [tiri Deutsche Welle, BBC, CNN
(mai 2006): "Insurgen]ii suni]i au reluat atacurile \mpotriva [ii]ilor, \n dou=
explozii separate, ace[tia omornd 81 persoane"; "\ntr-un alt incident, ce
a avut loc la 96 kilometri nord de Bagdad, un alt insurgent a atacat o
mul]ime de 100 persoane ce participau la \nmormntarea nepotului unui
politician [iit, omornd 32 participan]i [i r=nind zeci"; "14 membri ai mili]iei
[iite [i un poli]ist au murit \n urma unei confrunt=ri cu arabii suni]i la sudest de Bagdad"; "\n atentatele sinuciga[e din apropiere de o tab=r=
american= de lng= aeroportul din Bagdad, 14 oameni [i-au pierdut via]a.
ISLAMIC
Religia \ntre [ii]i [i suni]i
|n captital=, \n cursul mai multor explozii, cel pu]in 12 oameni au murit.

|ntre timp a crescut teama fa]= de noi ciocniri sngeroase \ntre [ii]i [i
suni]i"; "cadavrele [ii]ilor care au fost \mpu[ca]i \n cap [i aveau minile
legate au fost descoperite \n apropierea unui rezervor de ap= din
Morariyah".
Suni]ii de ast=zi, \n num=r de aproximativ 800 milioane sunt
partizanii lui Abu Bakr. Numele lor provine de la faptul c= ader= la "sunna",
interpretarea Coranului transmis= prin tradi]ie oral=. Se consider= c= ei au
o viziune mai liberal= \ntruct, \n viziunea lor, urma[ii Profetului
Mahomed, califii trebuie s= fie ale[i, nu numi]i pe motive ereditare.
|mp=r]i]i \n patru [coli sau rituri (madhhab "maniera de a merge") care se
recunosc reciproc: malekismul, hanefismul, [afismul [i nu \n ultimul rnd
hanbalismul, suni]ii sunt cei care [i ast=zi respect= religia cum a l=sat-o
Mahomed, Coranul [i Sunna (culegere de texte) fiind c=r]ile sacre. {ii]ii,
ast=zi aproximativ 100 milioane sunt partizanii lui Ali [i locuiesc cu
prec=dere \n Iran, sudul Irakului [i Palestina. Ei recunosc drept
conduc=tori religio[i pe imami.
{ii]ii sunt cei
care sus]in c= familia
lui Mahomed, urma[ii
lui Ali (v=rul lui
Mahomed) [i Fatima
(fiica lui Mahomed)
sunt mo[tenitorii legitimi ai lui Mahomed,
reunindu-i pe acei
musulmani care spun
c= sunt mai aproape
de adev=rata religie
(Istrate, 2005). Potrivit
lor, ei sunt adev=ra]ii conduc=tori ai Umma Islamia (comunitatea
islamic=).
Suni]ii numi]i Ahl As-Sounnah wal-Jam`ah, reprezint= circa 90%
dintre musulmani. {ii]ii sunt \n jur de 10%, \n timp ce doar 1% apar]in
kardjicilor. |n timp ce sunni]ii \i recunosc pe primii patru califi drept legitimi,
dintre ace[tia [ii]ii nu \l consider= calif adev=rat [i urma[ al lui Mahomed
dect pe Ali (ginerele acestuia). {ii]ii cred, de asemenea, c= seria de
114
imami se termin= cu unul care nu moare propriu-zis, ci r=mne ascuns

pentru a reveni \ntr-o zi [i a instaura pacea [i dreptatea pe p=mnt
(Ghiculescu, 2005). Numit Mahdi, acesta este cel de-al XII-lea imam. Tot
ce se mai cunoa[te este faptul c= Mahdi a disp=rut la vrsta de cinci ani.
Potrivit tradi]iei, b=iatul, descendent al profetului, a fost ascuns de ochii
du[manilor \ntr-o pivni]= de sub casa tat=lui s=u, aflat= acum sub
moscheea Al Askaryia. Acesta a disp=rut, f=r= s= mai fie g=sit vreodat=.
{ii]i cred c= imamul ascuns nu a murit. El se va \ntoarce la sfr[itul lumii
pentru a marca deschiderea unei noi ere \n istoria umanit=]ii.
Ast=zi, musulmanii [ii]i se g=sesc majoritatea \n Iran, iar un
num=r destul de mare se g=se[te \n Irak, Siria, Liban, India, Pakistan [i
anumite p=r]i din Asia Central=. Num=rul lor total dep=[e[te 165 de
milioane. La sfr[itul secolului al XX-lea, c]iva lideri [ii]i, printre care [i
liderul politic iranian Ayatollah Khomeini, au sprijinit apropierea [i
solidaritatea cu gruparea sunit= (Cornil=, 2008). Dup= moartea
conduc=torului suprem al Iranului, disensiunile \ntre cele dou= p=r]i au
reap=rut. De altfel, acela a fost singurul [i ultimul moment \n care cele
dou= grup=ri p=reau deschise la un dialog. De[i exist= diferen]e de
credin]=, att [ii]ii, ct [i suni]ii \mp=rt=[esc acelea[i articole de credin]=
"cei cinci stlpi ai Islamului" marca]i prin m=rturisirea de credin]=,
rug=ciunea, milostenia, postul [i pelerinajul la Mecca.
|ntre altele, musulmanii, fie c= sunt suni]i sau [ii]i, consider= c=
principala \nregistrare scris= a revela]iei c=tre omenire este Coranul, pe
care \l consider= perfect, reprezentnd revela]ia final= a lui Dumnezeu.
Musulmanii cred c= p=r]i ale Bibliei [i ale Tora au fost pierdute,
interpretate gre[it sau distorsionate de credincio[i. Din aceast=
perspectiv=, Coranul este v=zut ca o corectur= adus= c=r]ilor sfinte
iudaice [i cre[tine.
115
JIHADUL
Coranul (al-Qur'an, recita]ie), "Cuvntul lui Dumnezeu" este

cuvntul arab inimitabil, revelat profetului Mahomed, Allah fiind venerat
prin recitarea lui (Traducerea sensurilor, 2006). Allah Prea\naltul a dat
Coranului numeroase nume, dintre care men]ion=m: Coranul (Al-Qur'an):
"Acest Coran c=l=uze[te c=tre ceea ce este mai drept" (Coran, 17; 9);
Cartea (Al-Kitab): "Noi v-am pogort o Carte \n care se afl= pomenirea
ISLAMIC
Cartea Sfnt= a Islamului
voastr=" (Coran, 21; 10); |ndreptarul (Al-Furqan): "Binecuvntat este

Acela care a trimis |ndreptarul (Al-Furqan) robului S=u, pentru ca el s= fie
o prevenire pentru toate lumile" (Coran, 25; 1); |ndemnarea (Al-Zikr):
"\ntr-adev=r, Noi am pogort Coranul [i Noi \i vom fi p=zitori!" (Coran, 15; 9).
|n ceea ce prive[te epitetele Coranului, Allah l-a caracterizat prin
numeroase \nsu[iri: El este "lumin=": "O, voi oameni! V-a venit vou=
Dovad= de la Domnul vostru, c=ci Noi am pogort asupra voastr= o
lumin= limpede" (Coran, 4; 174); [i este "\ndemn", "t=m=duire", "c=l=uzire"
[i "\ndurare": "O, oameni! V-a venit vou= \ndemn de la Domnul vostru [i
t=m=duire pentru ceea ce este \n piepturi, c=l=uzire [i \ndurare pentru
dreptcredincio[i!" (Coran, 10; 57); [i este "binecuvntat": "Aceast= Carte
binecuvntat=, pe care Noi am pogort-o, \nt=re[te ceea ce exista deja
\naintea ei" (Coran, 6: 92); [i este "limpede": "V-au venit vou= o lumin= [i
o Carte limpede de la Allah". (Coran, 5;15) De asemenea, Coranul mai
este caracterizat prin epitetele "nobil", "glorios", "vestitor de bine",
"prevenitor" etc. (Traducerea sensurilor, 2006).
Potrivit tradi]iei musulmane, Coranul reprezint= o colec]ie de
revela]ii divine transmise de Allah lui Mahomed prin intermediul lui Gabriel
\ncepnd aproximativ cu anul 610 dup= Hristos. Coranul i-a fost pogort
profetului Mahomed \n decursul a dou=zeci [i trei de ani, dintre care
treisprezece ani la Mecca, \nainte de hijra, [i zece ani la Medina. Partea
meccan= din Coran este partea care i-a fost revelat= \nainte de migrarea
la Medina, chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Mecca, iar
partea medinit= este partea care i-a fost revelat= dup= migrare (hijra),
chiar dac= nu a fost revelat= \n \ntregul s=u la Medina (Traducerea
sensurilor, 2006).
Numele Coranului
Potrivit lui Melek (2007), numele Coranul este amintit cu mai
multe denumiri \n Cartea Sfnt=:
Al-Qur an (Recitarea) nume men]ionat de 73 ori.
Al-Kitab (Cartea) apare de 77 ori. Numele Qur an [i Kitab
sunt complementare. Cuvntul Qura/ an denot= recitarea [i p=starea \n
suflete, \n timp ce Kitab denot= p=strarea \n scris.
Al-Furkan (|ndreptarul) este folosit de 4 ori. Coranul este
"|ndreptarul \ntre unicitate [i politeism, adev=r [i falsitate, bine [i r=u".
116
Adh-Dhi Kir (Pomenirea)

apare de 55 de ori \n Coran, semnificnd
faptul c= acesta este "Ghidul [i
Pomenirea scopului \n via]=".
At-Tenzil (Revela]ia) apare,
\mpreun= cu toate derivatele sale, de
140 ori, r=d=cina cuvntului "nezeele"
\nsemnnd coborrea unui obiect dintrun loc \nalt spre un loc mai jos, respectiv
coborrea de la Allah c=tre Profetul S=u
("salle Allhu aleilhi we salem"),
trimiterea Coranului. Acest nume arat=
statutul unic al Coranului, dat chiar de
Allah.
117
JIHADUL
Coranul este structurat pe 114 sure (capitole) de lungimi diferite

sura(t) (pl. suwar) (de la 3 la 286 sau 287 versete), \mp=r]ite \n mai mult
de [ase mii de [y[te (\n traducere semne miraculoase; de fapt, versete),
cuprinde 6.235 versuri, 79.439 cuvinte [i 323.670 litere (Isopescu, 1912).
Acestea sunt, la rndul lor, divizate \n unit=]i ritmice, numite versete
('aaya, pl. 'aayaat), al c=ror num=r variaz= \ntre 3 [i 286 (Surat AlBaqara). Coranul promoveaz= o etic= bazat= pe cump=tare [i bun-sim]
(Grigore, 2005).
Dispre]ul bog=]iei, umilin]a, generozitatea sunt recomandate
dar, totodat=, se pretinde a nu fi exagerate. Nu \ndeamn= spre ascetism,
ci doar spre modera]ie:
"Mnca]i [i be]i, \ns= nu fi]i
\mbuiba]i" (Coran: 7; 29).
Cele 114 sure cu
excep]ia "Liminarei" apar \n
Coran, \n general, \n ordinea
lungimii, \ncepnd cu cele mai
ample [i \ncheind cu cele mai
scurte. Cea mai scurt= dintre
ISLAMIC
Cuprins [i \ndemn spre \nv=]=tur=
toate este Sura 108, care \n originalul arab este alc=tuit= doar din zece
cuvinte, la care se adaug= basmalei (Traducerea sensurilor, 2006).
Toate, cu excep]ia surei 9 (At-Tawba), au la \nceputul lor
expresia "\n numele lui Allah Cel Milostiv, \ndur=tor", numit= basmala,
dup= expresia arab= corespunz=toare (Bi-ismi AU ah ar-Rahman arRahim).
La \nceputul a dou=zeci de sure figureaz= una sau cteva litere,
care \n patru cazuri (Surele 20, 36, 38, 50) servesc [i drept titluri. Ele se
numesc \n limba arab= fawatih sau 'awa'il "litere de \nceput" sau huruf
muqatta'a "litere izolate", c=rora \n limbile europene li se spune, \n
general, "litere misterioase", din pricina multiplelor interpret=ri care li s-au
dat. Exege]ii [i cercet=torii citeaz= surele de obicei dup= titlu [i nu dup=
num=rul de ordine (Traducerea sensurilor, 2006; de v=zut [i Engim
Cherim, 2008).
Versetele difer= [i ele \n mod considerabil att sub aspectul
lungimii, ct [i sub aspectul stilului. |n unele sure, \n general scurte,
constat=m c= [i versetele sunt scurte [i foarte ritmate. Acestea sunt [i cel
mai greu de t=lm=cit \ntr-o alt= limb=, din cauza folosirii unor cuvinte rare,
a simbolurilor, metaforelor [i altor procedee retorice. Gra]ie rimei, versetul
reprezint= diviziunea cea mai natural= a textului. Aceste particularit=]i
retorice [i stilistice confer= limbii Coranului originalitatea [i acel specific
care o fac de nelimitat.
Versetele Coranului se \mpart \n dou= categorii. Prima categorie
se refer= la legisla]ie, la prescrip]ii [i la moral= [i majoritatea versetelor de
acest tip au fost revelate pornind de la anumite motive sau \ntmpl=ri. A
doua categorie se refer= la versetele care vorbesc despre comunit=]ile
trecute [i despre nenorocirile care s-au ab=tut asupra lor, descriu Raiul,
Iadul [i Ziua de Apoi [i \ntre ele \ntlnim numeroase versete a c=ror
revelare nu este legat= de un anumit motiv sau de o anumit= \mprejurare
Coranul cuprinde o serie de chestiuni \n materie de cult, ritual,
dreptul persoanei, al familiei, dreptul succesoral, patrimonial, penal sau
procesual, no]iuni strict teologice. Importan]a sa decurge din faptul c= el
reprezint= cartea sfnt= a musulmanilor, sursa dreptului islamic [i a legii
sfinte (Shari'a) [i fundamentul doctrinei islamice (GaudefroyDemombynes, 1921).
118
119
ISLAMIC
JIHADUL
Citirea Coranului este unul din ritualurile Islamului. Este de dorit

ca el s= fie ct mai des citit, pentru ca dreptcredinciosul musulman s= aib=
inima vie [i plin= de lumin=. (Traducerea sensurilor, 2006) Potrivit lui
Engim Cherim (2008), este de dorit ca cel care cite[te Coranul s=-[i fi
f=cut \n prealabil ablu]iunea, s= stea \ntr-un loc curat - din respect pentru
m=re]ia Coranului, s= citeasc= plin de smerenie, pace [i sobrietate, s=-[i
cure]e din]ii, s= cear= protec]ie \mpotriva lui satana cel blestemat, \nainte
de \nceperea lecturii, s= rosteasc= basmala (formula "\n numele lui Allah
Cel Milostiv, \ndur=tor") la \nceputul fiec=rei sure, cu excep]ia Surat AtTawba, numit= [i Bara'a, care a fost revelat= f=r= basmala, s=
psalmodieze \n timpul lecturii, s=
rosteasc= sunetele corect, s= se
gndeasc= la ceea ce cite[te [i s=
\n]eleag= sensul celor citite, c=ci acesta
este ]elul cel mai \nalt care se
urm=re[te, concentrndu-se cu toat=
fiin]a asupra sensului celor citite [i
modulndu-[i vocea \n felul cel mai
frumos cu putin]=.
O serie de studii (Wansbrough,
1977; Crone, 1987; Montgomery, 1990)
trateaz= punctele de vedere asupra
cronologiei Coranului: cel tradi]ional
sus]ine realizarea textului consonant, \n
timpul celui de-al treilea calif drept [i a
textului vocalic la \nceputul secolului IV d. H./X d. Chr.; punctul de vedere
critic arat= discrepan]a dintre sursele ce pomenesc cronologia Coranului.
Potrivit mai multor Hadithe (Tradi]ii ale Profetului), fiecare dintre
cei patru califi drep]i ar fi avut ini]iativa colect=rii fragmentelor coranice.
Dar att dic]ionarul so]ilor Sourdel, ct [i "Enciclopedia Islamului" prezint=
varianta conform c=reia prima ini]iativ= a organiz=rii materialului coranic ia apar]inut primului calif drept, Aba Bakr (632-634), ac]iunea propriu-zis=
fiind finalizat= de acela[i Zayd bin Thabit (Hunt, 2005).
Dup= ce profetul Mahomed s-a s=vr[it din via]= [i i-a
succedat la conducerea comunit=]ii Abu Bakr [i \n urma b=t=liei de la AlYamama, \n care a pierit un mare num=r dintre aceia care [tiau Coranul
pe de rost, Omar bin al-Khattab i-a poruncit lui Abu Bakr s= strng=
Coranul [i s=-l p=streze \ntre dou= coperte, de team= c= cei care [tiau
Coranul pe de rost se vor stinge din via]= [i se vor ivi deosebiri \ntre
oameni \n privin]a lecturii lui. Iat= ce a relatat Al-Bukhari \n acest sens
despre Zayd bin Thabit, care a zis: "Dup= b=t=lia de la Al-Yamama, Abu
Bakr a trimis dup= mine; cnd am sosit, l-am g=sit acolo [i pe Omar". {i
a zis Abu Bakr: "Omar a venit la mine [i mi-a spus c= moartea a fost
cumplit= cu cititorii Coranului \n b=t=lia de la Al-Yamama [i c= el se
teme c= [i al]i cititori s-ar putea s= piar=, [i \n alte b=t=lii, [i prin
urmare s= dispar= o bun= parte din Coran, mi-a spus c= socote[te
nimerit s= poruncesc s= fie adunat Coranul". I-am zis lui Omar: "cum s=
faci un lucru pe care nu l-a f=cut Trimisul lui Allah - Allah s=-l
binecuvnteze [i s=-l miluiasc=!?" Dar Omar a zis: "Jur pe Allah c= a[a
este mai bine!" [i a continuat s= stea de vorb= cu mine, pn= ce Allah
mi-a deschis pieptul [i am
ajuns s= \mp=rt=[esc
p=rerea lui Omar. Iar Zayd
a mai ad=ugat: "Abu Bakr a
zis: Tu e[ti un b=rbat \n
putere [i mintos [i nu avem
nicio b=nuial= \n privin]a ta.
Tu ai \nsemnat revela]ia
pentru Trimisul lui Allah
Allah s=-l binecuvnteze [i
s=-l miluiasc=! A[adar,
urm=re[te
Coranul
[i
adun=-l!" Jur pe Allah c= dac= mi-ar fi cerut s= mut un munte din loc nu
mi-a fost mai greu dect s= adun Coranul, a[a cum mi-au cerut! {i am
purces la urm=rirea Coranului [i la strngerea lui. Foile pe care s-a scris
s-au aflat la Abu Bakr, pn= ce el s-a stins din via]=, apoi la Omar \n
timpul vie]ii lui , apoi la Hafsa, fiica lui Omar Allah fie mul]umit de ea!
Nu exist= dovezi \ns= ca aceast= variant= s= fi fost acceptat= \n
mod oficial. Tot ce este [tiut este c= lucrul nou pe care l-a poruncit Abu
Bakr a fost adunarea p=r]ilor Coranului care au fost dispersate, apoi
copierea pe foi aranjate \n ordine, pentru a fi p=strate \n casa califului [i
pentru a fi un etalon pentru modul de citire [i de vocalizare.
Lund cuno[tin]= de metoda urmat= de Zayd bin Thabit \n
verificarea versetului \nainte de consemnarea lui, vom \n]elege
120
acurate]ea deosebit= la care s-a ajuns \n consemnarea [i adunarea

Coranului. Zayd bin Thabit nu consemna un verset din Coran dect \n
prezen]a a doi martori care c=deau de acord cu el \n privin]a rostirii [i
al]i doi martori care s=-l aib= scris dup= graiul Profetului Mahomed, cu
toate c= el [tia mai bine dect ceilal]i Coranul pe de rost [i nu ar mai
fi fost nevoie s=-[i impun= acest efort (Traducerea sensurilor, 2006).
Dar evlavia [i pruden]a l-au determinat s= se situeze pe sine \ntruct
lui i-a revenit misiunea de a consemna pe ultimul loc \ntre
companioni.
121
JIHADUL
Conform cercet=rilor din ultimii ani (Dominique [i Janine Sourdel

,1996), primul Coran scris a ap=rut \n vremea celui de-al treilea calif drept,
'Uthmn ibn 'Affn (644656) ca rezultat al
ordon=rii fragmentelor coranice revelate lui
Mahomed [i scrise ulterior pe diferite materiale
(frunze de palmier, pietre) de c=tre discipolii s=i
sau p=strate \n memoria acestora din urm=. El
este [i cel care a trimis copii ale versiunii sale \n
toate provinciile noului Imperiu [i a stabilit ca
toate copiile inexacte s= fie distruse.
Iat= ce a relatat Al-Bukhari, prelund
de la Anas bin Malik: "Huzayfa bin Al-Yaman a
venit la califul Osman bin Affan. {i Huzayfa
particip= \mpreun= cu neamul [amului la
cucerirea Armeniei [i Azerbaidjanului, al=turi de neamul Irakului. Huzayfa
bin Al-Yaman s-a \nsp=imntat de modul diferit \n care ei citeau. {i i-a zis
Hazayfa lui Osman: "O, emir al credincio[ilor, \ndreapt= aceast=
comunitate \nainte de a ajunge s= aib= p=reri diferite asupra C=r]ii sale,
a[a cum s-a \ntmplat cu iudeii [i cu cre[tinii!" Osman a trimis pe cineva
Ia Hafsa. So]ia Profetului la care este p=strat= Cartea etalon, zicndu-i
ei: "Trimite-ne foile care se afl= la tine, ca s= le copiem \n cteva c=r]i [i
pe urm= [i le vom da \napoi!" Hafsa i le-a trimis lui Osman [i el le-a dat
porunc= lui Zayd bin Thabit, lui Abdullah bin Az-Zubayr, lui Sa'id bin Al'As [i lui Abd Ar-Rahman bin Hi[am s= copieze cteva c=r]i. Iar dup= ce
au copiat ei foile \n c=r]i, Osman a trimis \napoi Hafsei foile [i a trimis \n
fiecare regiune cte o carte dintre cele copiate [i a poruncit s= fie arse
ISLAMIC
Uthman ibn Affan
orice alte foi sau c=r]i care s-ar mai fi aflat afar= de acestea (Traducerea
sensurilor, 2006).
Cercet=torii [i istoricii sunt de acord \n majoritatea lor cu faptul c=
din porunca lui Osman au fost copiate [apte exemplare: unul dintre ele a
fost p=strat la el, primind numele de exemplar etalon (Al-Musaf Al-lmam),
iar celelalte au fost trimise la Kufa, Basra, \n [am, \n Yemen, la Mekka [i
\n Bahrein. Se poate afirma cu certitudine c= unul dintre exemplarele
osmaniene s-a aflat \n marea moschee a Omeyyazilor de la Damasc pn=
\n secolul al VIII lea d.H. Ibn Kathir spune \n lucrarea sa Fada'il al-Qur'an
(Virtu]ile Coranului): "Cel mai vestit dintre exemplarele osmaniene etalon
de ast=zi este cel care se afl= \n moscheea din Damasc, \n col]ul dinspre
est fa]= de compartiment..."(Traducerea sensurilor, 2006). Versiunea lui
Uthman organizeaz= revela]iile \n func]ie de dimensiunea acestora,
\ncepnd cu cele mai lungi capitole (Sura) [i \ncheind cu cele mai scurte
la sfr[it.
De re]inut este c= |ndreptarul, Coranul cel Sfnt, nu poate fi
tradus literar, teologii musulmani interzicnd o astfel de tentativ=. Coranul
este cuvntul lui Allah, revelat Trimisului S=u, ale c=rui cuvinte [i sensuri
sunt imposibil de imitat, Nimeni nu mai poate pretinde c= un cuvnt care
a fost tradus mai este cuvntul lui Allah. Potrivit acceptiunilor
contemporane initiate \n sensul cunoa[terii semnifica]iilor ce revin
cuvntului lui Dumnezeu, reprezint= un miracol prin limba sa [i prin
sensurile sale (Traducerea sensurilor, 2006).
Shari'ah ("Legea islamic=")

Literal, termenul "Shari'ah" \nseamn= "calea sigur=", c=rarea
spre ap=, sursa vie]ii. Derivat din Coran [i Sunnah, \n forma sa prezent=,
acesta \nseamn= calea pe care omul trebuie s= mearg= trudind [i n=zuind
pentru a-l \ntlni pe Creatorul s=u (Funda]ia Taiba, 2007).
Shari'ahul poate fi atribuit numai lui Dumnezeu, Profetului sau
comunit=]ii. Shari'ah evoc= loialitate [i dedicare fa]= de Islam. Grupurile
de rezisten]= [i opozi]ie folosesc, de asemnea, termenul pentru a exprima
un ideal a unui sistem bun [i pentru a sublina lacunele unui sistem folosit,
(Botoac=, 2008). Shari'ah nu este doar o colec]ie de impuneri [i interdic]ii,
nici numai un cod de legi care prev=d pedepse pentru anumite f=r=delegi.
122
Cuprinsul s=u este mult mai larg [i mult mai adnc, \nconjurnd \ntregul
vie]ii omului (Funda]ia Taiba, 2007).
|n lumea musulman=, Shari'ah este
considerat= o expresie a voin]ei lui Allah.
Aplicarea acesteia se bazeaz= pe un set de
\ndatoriri a c=ror respectare \i face pe supu[ii
musulmani s= devin= ]inta favorurilor divine
\ntr-o via]= viitoare. Shari'ah a fost definitivat=
la sfr[itului secolului IX, cnd de altfel a [i
ap=rut sub forma unor manuale elaborate de
juri[ti islamici (V=duva, 2002).
|n forma ei clasic=, legea difer= de
sistemele juridice normale prin faptul c= nu
reprezint= doar un cod care s= reglementeze
rela]iile dintre oameni, ci legifereaz= [i leg=turile oamenilor cu divinitatea.
Strict juridic, Shari'ah stabile[te limitele legale ale existen]ei umane [i are
ca principale componente legea penal= [i legea familiei.
123
JIHADUL
Preocupa]i fiind de analiza psihogenezei terorii [i argumentnd

pe ct posibil obiectiv, chiar [i numai din perspectiva tradi]iei istorice,
universalitatea islamului, ne-am propus s=
acord=m aten]ia cuvenit= att semnifica]iilor
ce revin Jihadului islamic (R=zboiul sfnt
islamic), ct [i unor posibile abateri de la
adev=rata credin]= \n islam.
Avnd ca punct de plecare
\nv=]=turile din Sfntul Coran apreciat mai
mult dect o simpl= carte de religie (Ibu
Taimiya, 1997), [i urm=rind stlpii credin]ei
\n islam, exprima]i prin m=rturisirea de credin]= (Shahada), cele cinci
rug=ciuni zilnice ("Namaz"), postul \n luna Ramadan, Dania (Zakat),
pelerinajul la Mecca ("Hajj"), vom \ncerca s= \n]elegem for]a moral= care
a sus]inut [i sus]ine impetuoasa cucerire islamic=.
Primul care d= interpretare jihadului, \n contextul prezen]ei
coloni[tilor britanici din India, care preferau pe pa[nicii hindu[i \n posturile
ISLAMIC
Jihad R=zboiul Sfnt?
cheie din armat=, \n detrimentul musulmanilor intrigan]i [i militan]i, a fost

Sayyid Aahmad Khan (1817-1898) care, \n 1871, scria: "Mai \nti, ce este
jihadul! Este r=zboiul de ap=rare a credin]ei (Tihan, 2008). Dar el are
condi]iile lui [i, dac= acestea nu sunt respectate, el este ilegal. El nu
trebuie \ndreptat \mpotriva celor care sunt numai Kafir (necredincio[i), ci
[i a celor care opreseaz= [i obstruc]ioneaz= concret exercitarea credin]ei
religioase (Coran 47,1).
Coranul \i \ndeamn= pe musulmanii devota]i s= \nainteze "cauza
lui Allah" prin pace [i propov=duire. Ne \ntreb=m dac= nu cumva sunt
posibile [i sensuri mai pu]in vizibile tocmai prin conceptul de r=zboi violent
[i agresiv, subsumat no]iunii de Jihad. La ora actual=, reprezint= Jihadul
principala cauz= a terorismului?
De la djahada la Jihad
|n accep]iunea Pre[edintelui Societ=]ii Islamice din America de
Nord, dr. Sidd\q\ (2005), Jihadul este unul dintre aspectele cel mai r=u
\n]elese [i deformate din Islam. Exist=, cu siguran]=, numero[i musulmani
care folosesc acest concept \ntr-un sens lipsit de adev=r, \ncercnd s=-[i
ating= scopurile politice stabilite, discreditnd Islamul [i comunitatea
musulman=. Prin urmare, ce reprezint= Jihadul?
Conform "Dictionnaire Arabe Franaise Anglais" (Paris,
1972), termenul Jihad \[i are originea \n verbul "djahada", care \nseamn=
a fi harnic, a face efort, [i \n substantivul abstract juhd, prin care se
desemneaz= \n general efortul, \ncordarea de for]e, pentru atingerea unui
scop. Doar prin simpla consultare a surselor
Islamului despre care am vorbit se poate
vedea c= jihad \nseamn= "s= depui efort,
str=duin]a pe calea lui Dumnezeu".
Semnifica]ia general= a no]iunii de "Jihad"
este de "efort sus]inut spre un scop
determinat" (Ruslan, 2003). Jihad are mai
multe sensuri, la baz= fiind acela de "a
lupta, de a depune efort pe o cale dreapt="
(Septar, 2008). |ncercnd s= simplific=m,
putem spune c= exist= "marele jihad", care
reprezint=, de fapt, lupta cu tine \nsu]i, [i
"micul jihad" care implic= cumva o lupt=
124
fizic=, combativ=.
Astfel, se poate considera c= musulmanii \nteleg prin Jihad
folosirea tuturor energiilor [i resurselor pentru a ob]ine favoarea lui Allah.
Acesta este un proces continuu. |n prima faz= a acestui proces, un
musulman \nva]= s=-[i controleze propriile sale dorin]e [i inten]ii rele.
Acest Jihad este \n=untrul fiin]ei [i este baza Jihadului profund, adic=
aducerea drept=]ii ("Maruf") [i \nl=turarea r=ului ("Munkar") din via]= [i din
societate.
De[i cuvntul Jihad poate \nsemna r=zboi sfnt, el are un
\n]eles mai general, \nsemnnd o lupt= cu tine \nsu]i. Spre deosebire de
acesta, Jihadul Mare (Jihad i Akbar) este dat de efortul pe care \l face
fiecare musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i a
instinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare. Cel mai bun
jihad pentru cineva este s= lupte \mpotriva lui \nsu[i pentru Allah, Cel
Puternic [i M=re] (Engin, 2008). Marele Jihad sau "Jihadul interior" pe
care omul trebuie s=-l poarte \n permanen]=, \nl=untrul s=u, \n virtutea
noble]ei firii umane, const= \n tensiunea constant= \ntre ceea ce p=rem
a fi [i ceea ce suntem [i nevoia de a ne transcede pe noi \n[ine de-a
lungul acestei c=l=torii a vie]ii p=mnte[ti, ca s= devenim ceea ce suntem
(Al Serat, 2004).
125
JIHADUL
No]iunea contemporan= de Jihad este reinventat= [i

personalizat= dup= 11 septembrie 2001, \ntr-un instrument politic,
r=zboiul sfnt transformndu-se \ntr-un r=zboi al fundamentalit=]ilor
islamici cu restul lumii (cu cei care nu se supun legilor lui Allah).
Cum poate fi demonstrat= leg=tura indestructibil= dintre Islam [i
Jihad (R=zboiul Sfnt)? Doctrina Jihadului ca r=zboi sfnt a ap=rut pentru
a justifica expansiunea islamului \ncepnd cu sfr[itul secolului al VII-lea,
marcat de dinastia abassid= (Barna, 2007).
|n asemenea \mprejur=ri, era firesc ca sentimentul religios s= fie
scos din arsenale [i transformat \n "R=zboi Sfnt" pe care profetul
Mahomed \nsu[i \l nume[te "Jihadul Mic", pentru r=spndirea [i
consolidarea religiei islamice, deosebit \ns= fundamental, de "Jihadul
Mare" adev=ratul "R=zboi Sfnt" \n]eles ca proces continuu, efort [i
lupt= interioar= a individului cu sine \nsu[i pentru auto-perfec]ionare
ISLAMIC
Jihadul Mare
spiritual=,
moral=
[i
comportamental= [i pentru a
merita starea de puritate \n
momentul inevitabilei "zile a
judec=]ii" sau "a religiei"
(yaum ad-din) [i via]a etern=
de dup= via]a terestr=.
Cel mai uzual sens
al Jihadului semnific=, \n
concep]ia aceluia[i autor,
protejarea civiliza]iei islamice de invazia infidelilor. Dumnezeu le \ng=duie
dreptcredincio[ilor care sunt ataca]i de necredincio[i [i nedrept=]i]i de ei
s= lupte \mpotriva lor [i le promite s=-i ajute \mpotriva acelora care i-au
scos din c=minele lor pe nedrept, numai pentru faptul c= ei sunt
dreptcredincio[i. Dumnezeu a f=cut din lupta dintre oameni un mijloc
pentru reprimarea neadev=rului pentru c= dreptcredincio[ii, dac= nu ar
ridica armele, ar fi r=pu[i de neadev=r, care ar nimici l=ca[urile de cult, de
pe \ntregul p=mnt (Traducerea sensurilor, 1998). "{i de nu i-ar fi oprit
Allah pe oameni, pe unii prin al]ii, ar fi d=rmate chilii, biserici, temple [i
moschei \n care numele lui Allah este pomenit att de mult. Allah \i ajut=
ne\ndoielnic aceluia care-L ajut= pe El. Allah este Tare [i Puternic
"Qawizz, 'Aziz]!" (Coran, 22; 40).
|n Coran, r=d=cina "jhd" apare \n 35 de versete: de 22 de ori cu
sens general [i de trei ori pentru a desemna un act pur spiritual.
Celelalte zece cazuri, \n schimb, se aplic= \n mod evident la o
ac]iune r=zboinic=. |n a doua sur=, Allah ordon=: "Combate]i-i pe calea lui
Dumnezeu pe cei care v= combat aici, dar nu dep=[i]i limitele, deoarece
Dumnezeu nu iube[te excesele. Ucide]i-i deci pe cei care v= combat, \n
orice loc \i g=si]i, [i alunga]i-i de unde v-au izgonit, deoarece scandalul
este mai r=u dect moartea" (Sura 2; 191; 192) "Combate]i-i deci pn=
cnd nu mai este scandal, [i religia s= fie cea a lui Dumnezeu" (Sura 2;
193). |n Sura 4 preciza:
" c= necredincio[ii sunt pentru voi un inamic evident" (Sura 4;
104). Dreptcredinciosului i se porunce[te s= lupte pentru ocrotirea celor
slabi, care nu pot s= se apere, a c=rei demnitate a n=ruit-o Taghut,
impunndu-le tot felul de tic=lo[ii. Dreptcredincio[ii trebuie s=-[i dea
126
127
ISLAMIC
JIHADUL
sufletele pentru a-i salva pe b=rba]ii, muierile [i copiii slabi care se roag=
lui Dumnezeu s= le trimit= pe cineva care s= \i ajute. {i lucrul acesta nu
le este str=in dreptcredincio[ilor, c=ci ei au f=cut leg=mnt cu Dumnezeu
din clipa cnd au primit credin]a s= se izb=veasc= pe ei \n[i[i [i s=-i
izb=veasc= pe to]i oamenii de orice tic=lo[ie [i nelegiuire (Traducerea
sensurilor, 1998).
Se poate aprecia astfel c= necredincio[ii sunt supu[ii Satanei,
R=ului \n persoan=? Allah face o distinc]ie clar= \ntre credincio[i: cei
implica]i \n r=zboiul sfnt [i
cei care nu sunt: "Nu sunt
egali \n ochii lui Dumnezeu
acei
credincio[i
care
r=mn acas= (excep]ie fac
bolnavii) [i cei care combat
pe calea lui Dumnezeu
dndu-[i bunurile [i via]a,
\ntruct Dumnezeu i-a
\n=l]at deasupra celor care
r=mn acas= pe cei care
combat pe calea lui
Dumnezeu, dndu-[i bunurile [i via]a. Tuturor, Dumnezeu le-a promis
Binele Suprem, dar pentru o recompens= imens= i-a preferat pe lupt=tori
nelupt=torilor" (Sura 2; 95).
Dac= sunt oameni care se se opun convertirii, pentru ace[tia
Allah face urm=toarea recomandare: "Spune celor care refuz= credin]a
c=, dac= renun]=, ceea ce s-a petrecut le este iertat, dar dac= se reapuc=,
s= [tie c= fo[tilor le-a fost aplicat= o pedeaps= exemplar=. Combate]i-i
deci pn= cnd nu va mai fi scandal [i \ntreg cultul s= fie adus lui Allah"
(Sura 8; 38; 39).
Obliga]ia de a r=spunde chem=rii la Jihad este sfnt= pentru
fiecare musulman. Fa]= de cei care ar \ncerca s= invoce scuze [i mai
ales fa]= de renega]i, Coranul este foarte clar, fiind prescris din nou
r=zboiul: "deoarece poate s= v= displac= ceva care, dimpotriv=,
reprezint= un bine pentru voi [i poate s= v= plac= ceva care reprezint=
un r=u pentru voi, dar Dumnezeu [tie [i voi nu [ti]i. / Te vor \ntreba dac=
este permis s= porne[ti r=zboiul \n luna sfnt=. R=spunzi: S= porne[ti
r=zboi \n acea lun= este un

p=cat grav. Dar [i mai grav \n
ochii lui Dumnezeu este s= te
\ndep=rtezi de pe calea lui
Dumnezeu, s=-l blestemi pe
el [i Templul Sacru [i s=-i
gone[ti pe oamenii S=i,
deoarece scandalul este mai
r=u dect uciderea, [i ace[tia
nu vor \nceta s= lupte pn=
cnd nu vor reu[i s= v=
renega]i credin]a; ct despre
aceia dintre voi care vor
abandona credin]a [i vor
muri negnd-o, \n van vor fi
toate operele lor \n aceast=
lume sau \n alta [i vor fi
condamna]i la focul unde vor
r=mne pe vecie. Dar cei care au crezut [i care au emigrat [i au luptat
pe calea lui Dumnezeu pot spera la \ndurarea lui Dumnezeu, \ntruct
Dumnezeu iart=" (Sura 9; 216; 217; 218).
Coranul prezint= patru tipuri de pedepse pentru cei care se opun
lui Allah [i profetului s=u: "Pedeapsa pentru cei care au pornit r=zboi
\mpotriva lui Dumnezeu [i a profetului s=u [i lupt= cu putere pentru
nelegiuire este execu]ia, crucificarea, t=ierea minii [i a piciorului din
p=r]ile opuse sau exilarea. Aceasta este ru[inea lor \n aceast= lume [i o
grea pedeaps= \n cea viitoare, exceptnd pe aceia care se poc=iesc
\nainte de a intra sub puterea voastr=. |n acest caz, [tim c= Dumnezeu
este iert=tor [i plin de \ndurare" (Sura 5; 36; 38).
Ct de strns este legat= credin]a islamului de Jihad este
demonstrat= [i de aceste versete: "[i nu spune]i despre cei care au fost
uci[i pe calea lui Dumnezeu: Sunt mor]i. Nu! Dimpotriv= sunt vii, f=r= ca
voi s= \i sim]i]i" (Sura 2; 154). "Lupta]i pe calea lui Dumnezeu [i s= [ti]i c=
Dumnezeu ascult= [i cunoa[te. Cine este cel care va dori s= \i fac= lui
Dumnezeu un \mprumut frumos, un \mprumut care \i va fi restituit dublat
de multe ori? Dumnezeu strnge [i \mblnze[te [i la el cu to]ii ve]i fi pu[i
128
s= v= \ntoarce]i" (Sura 2; 154; 155).

Semnifica]ia exact= a "jihad-ului" este "efortul". Astfel, \n Islam,
"pentru a executa jihadul" \nseamn= a "ar=ta efort, a se lupta". Profetul
Mahomed a explicat c= "cel mai mare jihad este ca o persoan= s= fac=
ceva \mpotriva sufletului s=u mai limitat. Ce se \n]elege printr-un "suflet
mai limitat" aici sunt dorin]ele [i ambi]iile egoiste.
Evaluat din punct de vedere Coranic, cuvntul "jihad" poate s=
mai \nsemne o lupt= purtat= din motive intelectuale, \mpotriva acelora
care asupre[te oamenii, \i trateaz= injust, \i oblig= la tortur= [i cruzime [i
le violeaz= drepturile umane legitime. Scopul acestei lupte este s= ajung=
la justi]ie, pace [i egalitate.
Pe lng= aceste \n]elesuri ideologice [i spirituale, lupta \n sensul
fizic este, de asemenea, considerat= "jihad". Totu[i, a[a cum s-a explicat
mai sus, asta trebuie s= fie o lupt= \ndeplinit= numai \n scopuri defensive.
Utilizarea conceptului de "jihad" pentru acte de agresiune \mpotriva
oamenilor inocen]i, adic= pentru teroare, ar fi injust= [i o mare
distorsionare a adev=ratului \n]eles al termenului (Harun, 1999).
Eschatologia islamic=
Principalele dogme ale Islamismului sunt Unicitatea lui Allah,
predestinarea lumii [i caracterul necreat al Coranului. Potrivit
Islamismului, Allah este unica for]= energetic= a Universului, pentru care
129
JIHADUL
Jihadul nu este \ntotdeauna un r=zboi, de[i el poate lua uneori

aceast= form=. |n surele de la Medina, deci dup= Hegira (622), r=d=cina
"jhd" cap=t= noi semnifica]ii, precum: "a lupta contra cuiva", "a combate
politei[tii", "r=zboi contra arabilor nemusulmani" (Sura 60; 1, Sura 66; 9).
R=zboiul este permis \n islam, dar numai atunci cnd celelalte mijloace
pacifiste, precum dialogul, negocierile sau \ncrederea, au dat gre[.
"Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu cu cei care lupt= \mpotriva voastr=. Nu
fi]i c=lc=tori de lege, c=ci Dumnezeu nu-i iube[te pe c=lc=torii de lege"
(Sura 17; 190). |n acest context, Jihadul, parte integrant= \n accep]iunea
de ap=rare a Islamului (Stoina, 2005), constituie simultan att un concept
moral-religios, ct [i o form= de manifestare a conceptului respectiv.
ISLAMIC
"Lupta]i \ntru calea lui Dumnezeu"
toate creaturile sunt lipsite de autonomie [i

pe care le crmuie[te dup= propria sa
voin]=. Omul este lipsit de liberul arbitru,
fiind c=l=uzit de Allah spre bine sau spre
r=u. Credin]a popular= islamic= a preluat
de la evreii str=vechi ideea c= mor]ii au o
existen]= [i dup= moarte, de aceea cei ce
mureau, erau \ngropa]i \mpreun= cu
obiecte de uz casnic, mncare [i b=utur=, sau chiar se ridicau corturi
lng= morminte.
Negarea vie]ii de apoi este [i negarea islamului, chiar [i pentru
cel care crede \n Allah, \n Profet [i \n Quran (Abu Ala - Al Ghiti, 2007). Dar
dac= i-ai vedea cnd vor sta \naintea Domnului lor, [i El le va zice: "Nu
este acest lucru adev=rat?" Vor r=spunde ei: "Ba da, pe Domnul nostru".
Iar el va spune: "Gusta]i pedeapsa, pentru c= nu a-]i crezut". Vor piere cei
care t=g=duiesc \ntlnirea cu Allah. Iar, cnd ceasul le va veni, deodat= ei
vor zice:"Vai de noi, pentru ceea ce am nesocotit \n ea!". {i vor purta
poverile (pentru p=catele lor) lor \n spin=rile lor. {i ce poveri grele vor
purta! (Coran, 30; 31).
Via]a dup= moarte (Akhirah)

Islamul atribuie o mare semnifica]ie vie]ii dup= moarte, acest
lucru fiind dovedit [i de frecven]a \n Coran a termenului al akhira (via]a de
apoi), el \ntlnindu-se de 113 ori. Dovada \nvierii sunt vorbele pe care le-a
gr=it Allah Prea\naltul: Dup= aceasta ve]i fi voi mor]i/ Iar \n Ziua |nvierii ve]i
fi voi readu[i la via]= (Coran, Al-Muminum:15-16). "Iar Profetul Allah s=-l
binecuvnteze [i s=-l miluiasc=! a zis: Oamenii se vor aduna \n Ziua
|nvierii descul]i, goi [i necircumci[i" (Funda]ia Taiba, 2008). La moarte,
sufletul este separat de trup de \ngerul mor]ii, Izrail. Pentru cei drep]i [i
cura]i separarea are loc f=r= dureri, dar sufletele p=c=to[ilor sunt
desp=r]ite cu violen]= [i suferin]=. Izrail este un |nger cu doi ochi: unul \n
fa]=, cel=lalt \n ceaf=. Exact \nainte de clipa mor]ii, Izrail se arat=
muribundului, \i \n[fac= sufletul [i pleac= din casa lui, l=snd \n urm= pe
cei apropia]i mortului s=-l plng= [i s=-l jeleasc=. La scurt timp dup=
moarte, persoana virtuoas= este \ntmpinat= \n mormnt de |ngeri cu fe]e
str=lucitoare ca Soarele, \n schimb cei p=c=to[i sunt \ntmpina]i de
130
creaturi \nfrico[=toare [i resping=toare. M=tasea [i moscul \l a[teapt= pe

credincios pe cnd p=c=tosul are parte de c=rbuni \ncin[i [i pnz= de sac.
Mormntul credinciosului se transform= \ntr-o gr=din= verde pe cnd cel
al p=c=tosului este plin de [erpi cu [apte capete. O parte important= a
Coranului face referire [i la judecata final=.
131
JIHADUL
Coranul nu furnizeaz= informa]ii cu privire la existen]a \n

morminte, dar termenul de Barzakh (mormnt, barier=) apare \n cteva
locuri din Coran, ceea ce a determinat mul]i \nv=]a]i musulmani s= afirme
c= exist= o perioad= de r=gaz al muritorului din mormnt, \ntre moartea
total= [i \nvierea general=.
Tradi]ia popular= a \mbinat cele spuse \n Coran cu anumite
practici ale celorlalte religii, ajungnd la concluzia c= \n mormnt,
muritorul are parte de o Judecat= individual=. Dovada judec=]ii sunt
cuvintele lui Allah Preainaltul: \n ce-l prive[te pe cel c=ruia i se va da
cartea \n dreapta sa,/ Cu acela se va face socoteal= u[oar=/ [i el se va
\ntoarce la familia sa bucuros./ |ns= \n ce-l prive[te pe acela c=ruia cartea
i se va da prin spatele s=u,/ Acela se va ruga pentru pieire,/ |ns= va arde
\n fl=c=ri (Coran, Al-Insiqaq; 7; 12).
Dovada balan]ei sunt vorbele lui Allah Prea\naltul: \n ziua |nvierii,
Noi vom pune balan]a dreapt= [i nici un suflet nu va fi urgisit ctu[i de
pu]in. {i de-ar fi ceva chiar [i numai ct greutatea unui bob de mu[tar, noi
\l vom aduce. {i noi suntem \ndeajuns de socotitori (Coran, Al-Anbiya:47).
Necredincio[ilor nu li se va cere socoteal= ca acelora care au
f=cut fapte bune, ci vor fi num=rate faptele lor [i ei vor fi judeca]i dup= ele.
Allah Prea\naltul a gr=it: O, omule! Tu te sile[ti c=tre Domnul t=u
din r=sputeri [i tu |l vei \ntlni! El a fost bucuros \n mijocul familiei sale/ [i
[i-a \nchipuit c= nu se va mai \ntoarce niciodat=./ Dar nu! Domnul lui nu la v=zut pe el prea bine (Coran, Al-Insiqaq; 6; 15).
Cnd sufletul se afl= \n Barzakh (mormnt), \naintea lui vor
ap=rea doi \ngeri negrii cu ochi alba[trii, cu \nfa]i[=ri feroce numi]i Nakir [i
Munkar, [i-i vor pune trei \ntreb=ri hot=rtoare: "Cine este Dumnezeul
t=u?" "Cine este profetul t=u?" Care este credin]a ta? La aceste \ntreb=ri
se a[teapt= ca sufletele muritorilor s=-l identifice pe Allah, Mahomed [i
Islamism drept credin]a lor. Dac= r=spunsurile sunt corecte atunci
ISLAMIC
Ziua judec=]ii (Yawmudin)
mormntul se va transforma \ntr-un loc de [edere pl=cut. Mormntul va fi

luminat, iar lungimea [i l=]imea lui se vor m=ri de [apte ori. Pe de alt=
parte, dac= r=spunsurile la \ntreb=ri vor fi eronate, mormntul \ncepe s=
se \nchid= asupra celui mort [i s=-i f=rme coastele. O fiar= care nu vede,
nu aude [i nu vorbe[te va tortura mor]ii cu un bici de fier, [i pentru c= este
lipsit= de sim]uri nu va avea nicio reac]ie la strig=tele victimelor sale
(www.wikipedia.com).
Nemurirea sufletului
Versetele din Coran, potrivit c=rora nemurirea sufletului uman

este dat= de Allah celor care se sacrific= pentru cauza sfnt=, reprezint=
puncte sensibile, exploatate pe deplin de organiza]iile teroriste \n
legitimarea ac]iunilor ini]iate. "Cel ce este ucis pe calea lui Allah" (Sura 2;
154; 3; 157; 169) define[te autosacrificiul pentru cauza sfnt=.
F=r= s= avem inten]ia s= dezvolt=m subiectul martirajului, ne
punem, totu[i, \ntrebarea dac= acesta a devenit stimulent pentru R=zboiul
sfnt? |nv=]=tura Coranului despre intrarea \n paradis (Sura 55; 52) a
celor mor]i \n Jihad i-a inspirat pe musulmani de-a lungul secolelor,
motivndu-i s= lupte pn= la moarte pentru cauza sfnt= a lui Allah.
132
133
ISLAMIC
JIHADUL
Extinznd aceste \nv=]=turi la o simpl= interpretare desf=[urat= asupra

Testamentului lui Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de la 11
septembrie 2001, ne punem \ntrebarea dac= aceasta, potrivit tradi]iei, \i
inspir= [i ast=zi pe tinerii musulmani s= devin= "bombe sinuciga[e"?
Din ce \n ce mai mul]i copii din lumea musulman= aspir= la
martiriu, a[a cum cei din lumea occidental= tind s= ajung= vedete de
cinema. |ndoctrina]i de mici s=-[i sacrifice via]a pentru o cauz= sfnt=, nu
ne mai surprinde cu nimic s= afl=m despre inscrip]iile aflate pe pere]ii
gr=dini]elor conduse de Hamas: "Copiii de azi sunt Shuhada" (sfin]ii
martirii de mine).
Datele prezentate \[i afl= suportul [i \n cercet=rile ini]iate de
Zakaria (2000), potrivit c=ruia "terori[tii sunt tineri la vrsta creativit=]ii
fertile, u[or de manipulat, pentru care moartea e reprezentat= de
Sahid (martiriu), adev=rata apropiere de Allah". Pentru ei, moartea de
martir este cea mai sigur= [i rapid= cale de a ajunge la o via]= mai
bun=, prosper=, la confort [i pl=ceri senzuale pe care le promite
paradisul. "Bombele sinuciga[e" se consider= purt=tori ai \nv=]=turii
Coranului, \n timp ce \[i servesc societatea [i c[tig= intrarea \n
paradis (Ruslan, 2003).
Paradisul este descris ca un loc \n care "ei vor sta culca]i pe
covoare c=ptu[ite cu brocart. Credincio[ilor le sunt promise nu doar
gr=dini \nflorite, hran= din abunden]= [i fntni cu ap= proap=t=, ci [i
fecioare. {aptezeci [i dou= de fecioare minunate vor fi create pentru
bucuria celui mai mic dintre credincio[i" (Sura 55; 52; 58). Ca [i
cre[tinismul [i unele secte iudaice, islamismul predic= \nvierea trupeasc=
a mor]ilor. Dac= cei drep]i vor fi r=spl=ti]i cu pl=cerile Paradisului (Jannah),
restul vor fi pedepsi]i \n Iad (Jahannam-Iad, din ebraicul ge-hinnom sau
Valea Hinnom, reprezentat ca Gehenna).
Cel care \[i d= via]a pentru Islam este cinstit de \ntreaga
comunitate. Lupta trebuie \ns= dus= la cap=t \n primul rnd pentru Allah.
Dac= cel care \l comite are \n vedere motive personale, de exemplu,
r=splata pe care le prime[te familia, valoarea sacrificiului se diminueaz=.
A[a spune un atacator: "Dac= unul dintre noi se sinucide pentru glorie, nu
va fi acceptat ca martir de Allah" (Hassan, 2002). Acela care face "din
moarte un simbol al dragostei, o m=rturie a adev=rului, acela este un martir
(...) El tr=ie[te. El este aici, printre noi. |n snul lui Dumnezeu, pentru
totdeauna, dar, de asemenea, peste tot \n sufletele masei de credincio[i.
Acela care, dimpotriv=, alege dezonoarea pentru a-[i salva via]a, acela, \n
fa]a istoriei, nu este dect un resping=tor mort-tr=itor" (Rauffer, 1987).
Dimensiunea islamic= a atacurilor sinuciga[e

Percep]ia social-politic= interna]ional= se materializeaz=, potrivit
S\rbu (2007), \ntr-o anumit= m=sur=, cu asocierea atacurilor teroriste [i a
teroristului sinuciga[ cu lumea islamic=. Identificarea lumii islamice cu
manifest=rile teroriste de pretutindeni este relativ=. Trebuie evitat= o
condamnare "in corpore" a comunit=]ii islamice pentru atacurile teroriste
executate de membrii extremi[ti ai acesteia. De aceea, se \ncearc=
ast=zi, din ce \n ce mai mult, o disociere \ntre Islam [i atentatorii
sinuciga[i, cu att mai mult cu ct \n Coran sinuciderea este interzis=: "Nu
v= sinucide]i" (Sura, 4; 29). Oricine \[i ia via]a \n mod inten]ionat, cu
siguran]= va fi pedepsit \n
Focul Iadului, unde va trebui
s=
s=l=[luiasc=
pentru
totdeauna (Harun, Yahya,
2002). Eforturile de delimitare
[i chiar de dezicere oficial=
vin [i din partea intelectualilor,
liderilor
[i
oamenilor
importan]i din lumea islamic=,
unul din cei mai cunoscu]i
fiind Sheikh Mohamed Sayed Tantawi, imamul Institutului Al-Azhar din
Cairo (Al-Azhar Mosque of Cairo) [i \nalt= autoritate a islamului sunnit.
|n accep]iunea acestora, dar [i a lui Septar (2006) [i Engin
Cherim (2008) cei mai mul]i dintre ei nu doresc dect r=zbunare, [i aici
deja nu mai vorbim despre Islam, despre ceea ce este permis sau
interzis. Poate fi vorba de un scop politic sau sete de r=zbunare, orice
altceva, dar nu Islam. S= iei via]a pe care Dumnezeu ]i-a dat-o este un
mare p=cat, la fel cum [i s= iei alte vie]i este, de asemenea, interzis.
Via]a uman= este un dar de la Dumnezeu \ntr-adev=r pre]ios. Uciderea
unei persoane f=r= nici un motiv este unul din cele mai mari p=cate
relatate \n Coran: "Dac= cineva ucide o alt= persoan= - dac= nu se afl=
\n represalii pentru cineva sau pentru cauzarea de corup]ie pe p=mnt,
este ca [i cum ar fi omort toat= omenirea. {i dac= cineva d= via]= unei
134
135
ISLAMIC
JIHADUL
alte persoane, este ca [i cum

ar fi dat via]= \ntregii omeniri.
Mesagerii no[trii ajung la ei cu
Semne Clare, dar chiar [i dup=
asta mul]i dintre ei au comis
multe crime pe p=mnt" (Sura,
5; 32).
Terorismul sinuciga[
este un termen relativ nou,
ap=rut pe plan interna]ional,
care nu are acoperire \n dreptul
interna]ional (Tihan, 2008).
Defini]iile terorismului sinuciga[ nu au constituit subiect de
studiu dect \n anumite cercuri universitare din Orientul Mijlociu [i SUA,
iar subiectul \n sine, ca form= de exprimare [i de comportament social al
individului (grupului) este \ntr-o form= incipient= de studiu. Dificultatea
g=sirii unei defini]ii este valabil= [i \n cazul terorismului suicidar. |n
literatura de specialitate anglo-saxon= se utilizeaz= sintagma "suicide
bombings", care acoper= \ns= numai acele atacuri sinuciga[e \n care se
utilizeaz= explozivi (S\rbu, 2007). Mult mai adecvat pare termenul de
"atentat sinuciga[", definit drept o opera]iune terorist= al c=rei succes este
condi]ionat de moartea autorului/autorilor. Schweitzer (2001) d=
urm=toarea defini]ie atacului sinuciga[: "Un atac sinuciga[ este un atac
violent, motivat politic, dus la \ndeplinire \n mod deliberat, \ntr-o stare
con[tient=, de un individ care \[i ia via]a \n acela[i timp cu ]inta aleas=.
Moartea sigur=, premeditat= a autorului este precondi]ia succesului
atacului".
|n aceste condi]ii, actul de
na[tere al terorismului sinuciga[
modern este considerat atentatul
sinuciga[ cu un "autocamioncapcan=" comis de Hezbollah
asupra Ambasadei SUA din Beirut,
la 18 aprilie 1983. Fostul agent
CIA, Robert Baer, martor ocular al
evenimentului, nota: "\n punctul
zero al exploziei, cl=direa de [apte etaje a ambasadei americane a fost

smuls= pur [i simplu din p=mnt, a r=mas suspendat= \n aer cteva
secunde care au p=rut o eternitate apoi s-a pr=bu[it \ntr-o mare de
cenu[=, moloz [i hrtii". O lun= mai trziu, un elegant Mercedes trecea
de controlul bazei americane din Beirut [i exploda, apreciindu-se c= a
fost cea mai mare deflagra]ie non-nuclear=, de suprafa]=, din istorie
(Alexe, 2007). Baza american= a \nregistrat 241 de mor]i [i peste 100 de
r=ni]i. |n lunile care au urmat, atacurile de acest gen s-au repetat,
dovedindu-[i pe deplin eficien]a: SUA [i Fran]a au decis s= \[i retrag= to]i
militarii din Liban.
Logica martiriului
Spre deosebire de tendin]ele existente \n Afganistan, cei din
organiza]ia Hamas nu consider= c= autorul atacului ar fi comis suicid. El
este perceput ca un "shaheed", adic= un martir care a crezut \n
\ndeplinirea unui ordin divin, "Jihad" sau "R=zboi Sfnt", ac]iunea lui fiind
numit= \n arab= "Istishihad". Urmare a atacului sinuciga[, familia
shahidului
prime[te
recompense
substan]iale.
Shaheed-ul
\[i
\mbun=t=]e[te dup= moarte statutul
social [i pe cel al familiei sale, cei mai
mul]i dintre ace[tia avnd o situa]ie
material= destul de grea.
Familiei shaheed-ului \i sunt
aduse onoruri [i laude [i prime[te
recompense financiare (de obicei
cteva mii de dolari). Suplimentar la
misiunea religioas= [i recompensele pe
care le prime[te familia, shaheed-ul are
[i alte avantaje personale (conform
credin]ei sale), incluznd: via]= etern=
\n paradis; permisiunea de a vedea fa]a
lui Allah; dragostea a 72 de virgine care \l vor sluji \n paradis; privilegiul de
a promite via]a \n paradis pentru 70 din rudele sale. Potrivit Omar Al-Askar
(2007), Abu Huraira relata c= Profetul a spus: "Oricine intr= \n Rai este
binecuvntat cu o via]= fericit= [i niciodat= nu se va sim]i r=u, hainele sale
136
nu se vor \nvechi [i tinere]ea sa nu va disp=rea".

Via]a \n Paradisul musulman (Al-Jannah) este plin= de desf=t=ri
materiale. Acesta este alc=tuit din gr=dini frumoase, cu izvoare de vin,
lapte [i miere, din corturi fermec=toare \n care s=l=[luiesc \ncnt=toare
fete (hurii). Drep]ii sunt \mbr=ca]i \n haine elegante.
Exist= mai multe surse de ape [i anume Kawthar, care are unde
mai albe dect laptele, este mai dulce dect mierea [i este mai
\nmiresmat= dect moscul. Malurile Kawtharului sunt f=cute din aur.
Paradisul musulman este construit din aur [i metale pre]ioase.
Pere]ii sunt realiza]i din c=r=mizi de aur [i argint cu mosc \n loc de mortar.
Solul este din [ofran, iar pietri[ul este din perle [i rubine. Dac= omul
dore[te s= c=l=reasc=, instantaneu va ap=rea un cal rubiniu. Dac= va dori
s= m=nnce o pas=re va c=dea gata pr=jit=. Vor fi multe Fecioare
neasemuit de frumoase. Cel care este ultimul dintre oamenii Paradisului
va avea optzeci de mii de sclavi [i [aptezeci [i dou= de femei [i i se va
ridica un cort de perle, rubine [i smaralde.
137
JIHADUL
Concentrndu-ne aten]ia
asupra
atacurilor
sinuciga[e
conduse de Hamas asupra ]intelor
israeliene, observ=m un num=r de
caracteristici comune ale shaheedului care servesc la conturarea unui
profil al teroristului sinuciga[.
Acestea includ: tn=r - de obicei
\ntre 18 [i 27 de ani; de regul=
nec=s=torit, [omer [i dintr-o familie s=rac=; de obicei a absolvit liceul.
Poten]ialii atacatori cu bombe au avut, aproape \ntotdeauna, un prieten
apropiat sau o rud= care a fost omort, mutilat sau maltratat de inamici
(Kushner, 1996).
Urmare a unor preocup=ri sus]inute, Merari (1990) a realizat un
studiu al modului \n care tinerii palestinieni ajung "bombe vii". De obicei
shaheed-ul (shaheed, cu forma plural= de shuhada) nu se ofer= voluntar
pentru misiune. Acesta poate fi selec]ionat de profesorii din moschei [i din
ISLAMIC
Shuhada martirii sfin]i
centrul de instruire din Gaza. Membrii grupurilor extremiste palestiniene

recruteaz= tineri care par s= aib= o fervoare patriotic= intens= [i se
declar= public \mpotriva Israelului. Cei mai devota]i studen]i sunt tria]i
dup= o examinare atent= de c=tre profesori [i dup= o cunoa[tere
\ndelungat=. |ntotdeauna, shaheedul este ales de c=tre organizatorul
atacului pe baza unei studieri anterioare [i nu se racoleaz= la \ntmplare.
Preg=tirea celor ce urmau s= devin= martiri sau membri \n organiza]iile
teroriste comport= un proces minu]ios de preg=tire [i formare a individului.
Membrii mi[c=rii Fatah erau antrena]i \ntr-o tab=r= plasat= \n plin de[ert,
\n sud - vestul Irakului, iar formarea acestora cuprindea 6 luni de
instruc]ie, alergarea a 10 km \n fiecare diminea]= apoi 4 ore de
antrenament fizic [i de mnuire a armelor, ct [i un curs de doctrin=
politic=.
Un moment al recrut=rii este cel al test=rii capacit=]ii volitive a
individului. Testele prin care se recruteaz= noii lupt=tori sunt dure [i cu
\nc=rc=tur= psihologic=, urm=rind probarea curajului, \ndr=znelii,
st=pnirii de sine, cruzimii, tenacit=]ii [i perseveren]ei. Pentru testarea
acestor \nsu[iri, grup=rile teroriste imagineaz= sau improvizeaz= diverse
probe, unele incluse \n \ns=[i activitatea general= de preg=tire [i instruire,
altele prealabile, eliminatorii.
Din aceast= ultim= categorie face parte, de exemplu, proba
"cinelui mort" utilizat= de gruparea arab= "Septembrie Negru".
Subiectului i se cere s= poarte pe bra]ele dezvelite, pe distan]a ctorva
zeci de metri cadavrul \n putrefac]ie al unui cine mare, subiectul trebuind
s=-[i st=pneasc= perfect orice grimas= de scrb= sau semn de
sl=biciune, apoi s= depun= mort=ciunea \ntr-o lad=. Cei are nu reu[esc
acest lucru sunt respin[i sau, \n cazuri limitate, sunt accepta]i \n grupare
sub alte calit=]i dect cele de combatan]i (ex: curieri). Alteori, subiectului
i se cere s= comit= o anumit= infrac]iune, s= ucid= o anumit= persoan=,
de regul= din categoria celor care se arat= \mpotriva grup=rii.
Un tadjic care a vrut s= se al=ture lupt=torilor din Al-Qaida a
povestit cum a c=zut la un astfel de test. Cei care se ocupau de el l-au dus
\ntr-o camer= unde l-au l=sat s= stea dou= zile [i jum=tate, dup= care l-au
anun]at c= a picat testul. Surprins, tadjicul a \ntrebat unde a gre[it, iar
r=spunsul a fost c= a dat dovad= de sl=biciune deoarece, \n timpul petrecut
\n camera respectiv=, a dat de mai multe ori perdeaua \n l=turi pentru a se
uita afar=. Organiza]ia vrea oameni cu un psihic de fier, care s= stea
138
139
ISLAMIC
JIHADUL
r=bd=tori, orict este nevoie, f=r= s=

strneasc= suspiciuni, cu un calm interior
extraordinar, pn= cnd sunt chema]i s=
\ndeplineasc= misiunea atribuit=.
Dezinteresul
pentru
averi
materiale este o alt= tr=s=tur= important=
apreciat= de organiza]iile teroriste.
Mohamed Atta, unul dintre atentatorii de
la 11 septembrie 2001, ar=ta c= era
dezinteresat de bun=starea material=,
Testamentul s=u fiind incontestabil \n
acest sens: "Cnd voi muri vreau ca
\mbr=c=mintea pe care o port s= fie din
trei buc=]i albe de ]es=tur=, dar nu din m=tase sau alt= ]es=tur= scump=
(... ) o treime din banii mei trebuie cheltui]i pentru cei s=raci [i afla]i \n
nevoie (Aust&Schnibben, 2002).
Odat= cunoscut sub aspectul poten]ialului, shaheed-ul particip=
la un antrenament de durat= pentru a i se testa performan]ele [i
aptitudinile \n condi]ii de stres [i \n situa]ii \n care via]a \i este amenin]at=.
Doar cursan]ilor care sunt dispu[i s= duc= misiunea pn= la cap=t [i sunt
st=pni pe sine li se va permite s= treac= la nivelul urm=tor. "Fiecare
membru trebuie s= fie capabil s= suporte v=rsarea de snge, omorul,
arest=rile [i \nchisoarea. El trebuie s= fie capabil, dac= va fi necesar, s=
omoare unul sau mai mul]i tovar=[i ai s=i; El trebuie s= fie capabil s=
suporte priva]iunile [i tratamentul \njositor la care ar putea s= fie expus de
c=tre inamic. El nu trebuie s= se vnd= inamicului, nici s=-[i sacrifice
religia de dragul libert=]ii" ("Manualul teori[tilor", 2002).
Shaheed-ul "dispare" de la locuin]a sa f=r= s=-[i ia r=mas bun,
participnd la un antrenament intensiv, care dureaz= cteva zile pentru a
\nv=]a s= foloseasc= explozibilul [i pentru a-[i \nsu[i aspectele
opera]ionale ale misiunii. |n acest timp, shaheedul trece [i printr-un
proces de purificare fizic= [i psihic=.
De re]inut este faptul c=, de cele mai multe ori, serviciile de
securitate nu au asemenea stadii de preg=tire pentru oamenii lor. Unii
dintre cei recruta]i, antrena]i s= devin= shaheed erau du[i chiar [i \ntr-un
cimitir. Aici erau b=ga]i \ntr-unul dintre morminte [i lasa]i s= stea cteva
ore pentru a-[i \nvinge frica.
|n ziua de dinainea atacului

shaheed-ul este apt s= execute chiar
de unul singur atacul sinuciga[. La
acest punct el scrie un testament \n
care \[i roag= familia s= nu \l plng=,
deoarece nu a murit, ci mai degrab= a
plecat \ntr-o alt= via]=, \n care va fi cu
Allah motiv de mndrie personal=
(Taylor&Ryan, 1988). De asemenea,
\nregistreaz= o caset= video \n care
apare deghizat (de obicei este
\mbr=cat \ntr-o uniform= I.D.F. sau,
ironic, haine tipic israeliene [i are barba
ras=) [i spune o rug=ciune special=.
Caseta video este trimis= familiei,
al=turi de o sum= important= de bani,
ca semn de apreciere pentru sacrificiul copilului lor. Mama unui terorist
sinuciga[ spunea despre fiul s=u: "Nu am sim]it niciodat= c= ar avea astfel
de \nclina]ii. Dar din punct de vedere religios trebuie s= accept=m c= el e
un martir [i s=-i mul]umim lui Dumnezeu" (Kushner, 1996). "M= a[teptam
s=-l \nsor, nu s=-l \ngrop", declara reporterilor BBC p=rintele lui Ali Munir
Jaara, un poli]ist palestinian care s-a aruncat \n aer pentru a r=zbuna
moartea a trei palestinieni uci[i \ntr-un raid israelian din ora[ul Gaza.
Fotografiile atentatorilor sinuciga[i sunt afi[ate peste tot \n cadrul
comunit=]ii, pentru cinstire [i neuitare. Spre exemplu, la Teheran exist= un
cimitir al martirilor din care ][ne[te "snge" (ap= colorat=, simbol al
venera]iei, celor care [i-au dat via]a pentru cauza islamului). Tot aici, \n
pie]ele centrale au loc execu]ii \n direct, execu]ii publice ale "tr=d=torilor"
cauzei islamului.
Faptele martirilor sunt prezentate drept exemple demne de
urmat. Ca s= faci oamenii s= participe la atacuri sinuciga[e, spunea
Hassan (2002), "nu trebuie s= \i \nve]i, nu trebuie s= le speli creierul, nu
trebuie s=-i constrngi, ci se \ntmpl= prin osmoz=".
Publicarea multor studii de specialitate a pus bazele cogni]iei
terorismului, cine poate deveni terorist [i de ce [i \n numele cui se
\ntreprind acte catalogate drept teroriste. Spre exemplu, unii cercet=tori,
precum Williams (2004), Chomsky (2003), Hoffman (2001), Ariel (2001)
140
141
ISLAMIC
JIHADUL
sus]in c= formele de manifestare a terorismului au evoluat de la reac]ii

politice la cele de constrngere social= prin dobndirea unor
comportamente antisociale. Al]i cercet=tori, precum Sookhdeo (2006) [i
Ahmed (2003), sus]in c= reac]iile terori[tilor sunt cauzate de politica
imperialist= american=. A treia categorie de cercet=tori contemporani, ca
de exemplu Horgan (2005), scot \n eviden]= reac]iile psihopatologice ale
terori[tilor, subliniindu-se faptul c= exist= multe aspecte \n comun cu
totalitarismul, ca parte central= \n utilizarea terorii, ca mijloc de control
social care au marcat cea de-a doua jum=tate a secolului XX:
comunismul, fascismul, precum [i alte forme
de doctrine dictatoriale din lumea religioas=.
Terorismul modern sinuciga[ nu
este limitat la fundamentalismul islamic.
Huntington, (1996) contrazice "curentul
mediatic" al serviciilor secrete, argumentnd
c= fundamentalismul religios reprezint=
efectul unui conflict inevitabil \ntre civiliza]iile
de credin]e diferite, recrutndu-se poten]iali
subiec]i umani pentru r=zboiul sfnt. Mai
mult, s-a dovedit \n mai multe studii de
specialitate (Wilkinson, 2006; Lehr, 2006;
Scraton, 2002), c= terorismul contemporan nu mai reprezint= o form=
tranzac]ional=, ci a adoptat o nou= metod= mult mai periculoas=,
imprevizibil=, puternic=, organizat= [i profesionist= \mpotriva grupului]int= pentru a-[i atinge scopul.
|n ultimele dou= decenii atentate sinuciga[e au fost comise de
grup=ri teroriste din cele mai diverse, incluznd organiza]ii musulmane (att
[iite, ct [i sunite), cre[tine, hinduse, sikh sau evreie[ti (Laqueur, 2003).
Printre acestea se num=r=: Hamas, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian
[i Brig=zile Martirilor Al-Aqsa (Palestina), Al-Ansar Mujahin (Cecenia),
Jihadul Islamic Egiptean, Lashkar-e-Taiba (Kashmir), Grupul Islamic Armat
(Algeria), Babbar Khalsa (India), Tigrii Eliber=rii Elamului Tamil (Sri Lanka),
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Turcia) [i Al-Qaida (Jane's Intelligence
Review, 2000). Grup=rile islamice suscit= majoritatea aten]iei \n massmedia occidentale, \ns= "adev=ratul maestru" \n ceea ce prive[te terorismul
sinuciga[ este gruparea Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE), un grup
inspirat din experien]a kamikaze. Acesta a executat 75 din cele 186 atacuri
care au avut loc \n perioada 19802001 (Waldman, 2003).

Unit=]ile sinuciga[e ale
organiza]iei numite "Panterele
Negre", sunt compuse att din
b=rba]i, ct [i din femei. O
caracteristic= unic= a LTTE este
aceea c= fiecare membru poart= \n
jurul gtului o capsul= cu cianur=,
pe care o pot folosi dac= este
capturat, pentru a nu dezv=lui din
secretele
grupului.
Membrii
"Panterelor Negre" au demonstrat c= sunt gata s= moar= atunci cnd sunt
\nconjura]i de for]ele de securitate. |n multe cazuri au detonat explozibilul
sau au mu[cat capsula de cianur=, ca s= nu fie captura]i [i, ulterior,
interoga]i [i for]a]i s=-[i tr=deze camarazii (Delcea, 2003).
Kamikaze sau "vntul divin"

Povestea lupt=torului sinuciga[ nu e nicidecum nou=. Istoria este
plin= de exemple de mor]i eroice [i de r=zboinici care dispre]uiau via]a ([i
pe a lor, dar [i pe a celorlal]i). Cel de-al Doilea R=zboi Mondial a
consacrat cuvntul kamikaze. Au fost aviatorii japonezi care se zdrobeau
cu tot cu avion de portavioanele aliate. Dar au fost [i infanteri[tii ru[i care
se a[ezau cu grenada la piept \n calea tancurilor germane. {i lupt=torii din
Rezisten]=. {i copiii din Hitlerjugend (Stoianovici, 2004). Un exemplu
istoric al transform=rii oamenilor prin intermediul educa]iei \n ma[ini de
produs violen]= este [i cel al oamenilor-torpil= folosi]i att de germani, ct
[i de japonezi \n cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Poponete, 2005).
Kamikaze, respectiv jertfa de sine a fost o aplicare modern= a
codului Bushido al samurailor. |n toamna anului 1944, amiralul Takijro
Onishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau "Floare de
cire[''. |n aprilie 1945, \n lupta de la Okinawa peste 2.000 de avioane
japoneze au lovit flota american= distrugnd mai mult de 300 de nave [i
ucignd peste 5.000 de militari americani.
Mobilizarea pilo]ilor kamikaze, apreciat= drept cea mai mare din
istoria omenirii, este un cadru de referin]= [i pentru lumea musulman=.
142
143
ISLAMIC
JIHADUL
Ultimele scrisori ale terori[tilor kamikaze c=tre familiile lor scrise cu pu]in
timp \nainte de ultimul lor zbor indic= faptul c= \n timp ce unii \ndeplineau
actul suicidar entuziasma]i, al]ii \l privesc ca pe o datorie pe care trebuie
s= o \ndeplineasc=. Sacrificiul de sine nu este o \nfrngere, o pierdere, ci
o alegere prin care mudjahid-ul liber cum nu a fost niciodat=, arznd de
dragoste, repurteaz= victoria. (Rauffer, 1987)
Descifrnd psihologia kamikaze,
inexplicabil r=mne atentatul comis de Nobil
Belkacemi, un b=ie]el de 15 ani. Folosind o
ma[in=-capcan=, acesta a provocat, pe 8
septembrie 2007, o explozie cu bomb= \n estul
Algeriei, soldat= cu 30 de mor]i.
Familia nu era la curent cu implicarea
lui \n ac]iuni teroriste. Mama [i bunica au aflat
vestea de la un reporter al cotidianului algerian
"Al-Chourouk", acceptnd cu greu realitatea
(www.adevarul.ro). Nici m=car fra]ii, care
sus]in c= aveau rela]ii foarte bune cu Nabil, nu au b=nuit niciun moment
cu ce se ocupa. Unul dintre ei a promis c= se va r=zbuna pe cei care l-au
transformat pe b=iat \ntr-un asasin la o vrst= att de fraged=. Nabil
Belkacemi a fugit de acas= cu cteva zile \nainte de comiterea atentatului.
{i-a sunat tat=l, de pe un num=r secret, pentru a-l asigura c= este bine [i
pentru a-[i cere scuze pentru nepl=cerile cauzate familiei de plecarea sa.
A doua zi a vorbit cu mama lui, c=ruia i-a promis c= se va \ntoarce acas=
\nainte de a \ncepe perioada Ramadanului. La pu]in timp dup= atentat,
numele lui ap=rea \ntr-un comunicat postat pe un site islamist, prin care
filiala Al-Qaida din Maghreb revendica uciderea celor 30 de persoane.
|n ianuarie 2008, contraamiralul Gregory Smith declara, potrivit
Agen]iei de [tiri AFP, citat= de Newsin, c= partizanii Al-Qaida din Irak
folosesc copii pentru a comite atentate sinuciga[e. B=ie]i de 15 ani sunt
trimi[i \n misiuni sinuciga[e pentru a sem=na moartea, unul dintre cele
mai sngeroase atentate fiind comis \n timpul unei \nmormnt=ri de la
Tikrit, la 180 de kilometri nord de Bagdad (www.adevarul.ro). Se pare c=
terori[tii au recurs la copii pentru a executa atentate sinuciga[e [i pe
teritoriul Afganistanului. Activi[tii Al-Qaida [i talibanii din zonele muntoase
afgane \[i disputau aceast= strategie (http://www.iranbbb.org).
Shakrallah, copil \n vrst= de 14 ani a fost arestat cu pu]in \nainte de a
declan[a un atentat. Acesta sus]ine c= a fost sacrificat \n numele islamului

de c=tre Al - Qaida. Potrivit serviciilor de securitate algeriene (Documentar
BSIJ, 2008), \ntre decembrie 2006 [i aprilie 2007, peste 50 de b=ie]i sub
16 ani s-au al=turat grup=rii teroriste. Pe lng= ace[tia, al]i copii cu vrsta
de [ase ani, afirm= c= "\[i pun centuri explozive \n jurul mijlocului, [i sunt
\nv=]a]i, ca la comand=, s= apese pe declan[ator."
Din dorin]a de \n]elegere, nu
putem s= nu ne punem \ntreb=ri asupra
psihologiei teroristului. |n acest sens,
cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale
(Hudson, 1999, McCauley, 2002,
Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004,
Zimbardo, 2004) au ajuns la concluzia
c= actele de terorism nu pot fi puse pe
seama problemelor psihopatologice [i a
tulbur=rilor de personalitate.
Astfel, potrivit unor studii (Ro[u,
2008), Crenshaw aprecia c= "cea mai
evident= caracteristic= comun= a
terori[tilor este normalitatea lor".
Demersurile sale, \ntreprinse asupra Frontului de Eliberare Na]ional=
(FLN) din Algeria, \n anii '50, indicau c= membrii acestei grup=ri erau, \n
general, perfect normali. Nici Huskin nu a constatat c= membrii Armatei
Republicane Irlandeze (IRA) ar suferi perturb=ri emo]ionale.
Un tip psihologic particular, o personalitate aparte, o gndire
terorist= uniform= nu sunt identifcate nici m=car prin analizele
comparative \ntreprinse \n cadrul studiului nostru. Terorismul poate
reprezenta o consecin]= a patologiei de grup sau organiza]ionale
(Mansdorf, 2003, Poponete, 2005), oferind un sens de existen]= celor
atra[i de aceste grupuri.
Femeile kamikaze
Fie c= vorbim despre terorismul islamic, fie c= e vorba despre
terorismul cecen, asist=m la o modificare de strategie, femeile devenind
instrumente preferate care s= duc= la \ndeplinire opera]iunile sinucigase.
|n Orientul Mijlociu, debutul "oficial" al epocii contemporane a atacurilor
144
145
ISLAMIC
JIHADUL
kamikaze a avut loc \n aprilie 1983, cu ocazia unui atentat \ndreptat

\mpotriva ambasadei americane din Beirut (Stoianovici, 2004).
Un motiv pentru care femeile sunt folosite pe post de kamikaze
este [i acela, potrivit c=ruia, se pare c= femeile atrag mai pu]in=
suspiciune dect b=rba]ii [i pot evita m=surile de siguran]= mai u[or
pref=cndu-se c= sunt gravide, cu explozibilul \n jurul taliei (Schweitzer,
2001). A[a se poate explica [i faptul c= 15% din atacurile sinuciga[e din
Liban au fost conduse de c=tre femei, \n timp ce \n ]=ri precum Sri Lanka,
\n propor]ie de 30-40% dintre terori[tii sinuciga[i erau reprezenta]i de
femei. Brig=zile Martirilor Al-Aqsa, bra] \narmat al grup=rii Fatah, f=cea
cunoscut recent c= au recrutat 100 de femei palestiniene care ar urma s=
lanseze atacuri sinuciga[e, \nfiin]nd o unitate militar= secret= pentru
femeile kamikaze din Cisiordania, F[ia Gaza [i Ierusalim (Documentar
BSIJ, 2008; de v=zut [i www.adevarul.ro).
|n aceste condi]ii, potrivit lui Stoianovici (2004), "nu putem s= nu
ne \ntreb=m: ce poate determina o femeie s=-[i pun= o centur= cu o
\nc=rc=tur= de dinamit= pe care s= o detoneze apoi \ntr-un loc aglomerat?
Ce o poate face s= priveasc= \n ochi c]iva copii - copii pe care ea n-o s=-i
aib= niciodat= sau pe care tocmai se preg=te[te s=-i p=r=seasc= - [i... S=
priveasc= alte femei femei la fel ca prietenele ei cu care se distra, st=tea
la taclale, vorbea despre b=ie]i sau despre farduri [i haine [i... S=
priveasc= b=trni - la fel de b=trni ca p=rin]ii care o a[teapt= degeaba s=
se \ntoarc= acas= sau [i mai b=trni, la fel ca bunicii... bunica [i... [i s=
declan[eze Iadul... Ce? Doar speran]a c= dincolo e Raiul? Un r=spuns
abrupt ar putea suna cam a[a: femeia este mnat= spre acest act de
acelea[i motive ca [i b=rba]ii. A[a s= fie?"
Psihiatrul american Marc Sageman afirma c= a recenzat 55 de
femei legate direct de Al-Qaida concluzionnd c= acestea sunt gata s=
duc= ac]iuni violente contra inamicului \ndep=rtat, Statele Unite [i alia]ii
lor". O femeie se poate sacrifica pentru cauz=, la fel ca un b=rbat. Sunt
voluntare [i nu este nevoie s= le convingi" (Anghel, 2005).
Pe 9 aprilie 1985 o tn=r= [iit=, San Mheidh, \n vrst= de 16 ani,
aflat= la volanul unui autoturism \nc=rcat cu exploziv, a intrat \ntr-un punct
de control al armatei israeliene, omornd doi solda]i.
Pn= la sfr[itul anului 2000, doar dou= organiza]ii teroriste au
utilizat frecvent femeile \n misiuni sinuciga[e: Partidul Muncitorilor din
Kurdistan (PKK) [i Tigrii Eliberatori ai Tamililor (LTTE). Spre exemplu, \n
cazul LTTE, aproximativ o treime din membrii celebrelor comandouri

intitulate "Tigrii Negri", specializate \n atentate sinuciga[e, sunt femei
(Waldman, 2003).
Cel mai cunoscut atentat terorist comis de o membr= a LTTE
este cel \n care [i-a pierdut via]a premierul indian Rajiv Gandhi. |n cadrul
unui miting electoral terorista a ajuns \n imediata apropiere a premierului,
purtnd sub rob= o centur= exploziv= care \i d=dea aparen]a unei femei
\ns=rcinate.
Primul atentat sinuciga[ comis
de o femeie \nregistrat \n Israel a avut
loc pe 28 ianuarie 2002, la intrarea \ntrun magazin de pantofi din Ierusalim,
fiind realizat de c=tre Wafa Idris, o
palestinian= \n vrst= de 28 ani, de
profesie asistent=, soldndu-se cu un
mort [i peste 100 de r=ni]i.
|n februarie 2002, Daria Abu
Aysha, o student= palestinian= \n vrst=
de 20 de ani, s-a aruncat \n aer \ntr-un
punct de control din Cisiordania, r=nind
trei militari israelieni. O lun= mai trziu Ayat Akhras, \n vrst= de 18 ani, a
detonat un dispozitiv exploziv \ntr-un supermarket din Ierusalim, omornd
dou= persoane [i r=nind alte 150. Toate cele trei atentatoare fuseser=
recrutate de c=tre Brig=zile Martirilor "Al-Aqsa", o grupare terorist=
palestinian= deosebit de activ=, ap=rut= la sfr[itul lunii septembrie 2000,
care, potrivit exper]ilor israelieni, [i-a constituit o unitate special= format=
din femei teroriste sinuciga[e. |n cursul lunii mai 2008, 12 atentate
sinuciga[e, executate de 13 femei, au sfrtecat mai multe ora[e irakiene.
Atacurile, dou= dintre ele comise la Bagdad [i Kirkuk, s-au soldat cu sute
de victime. Situa]ia sugereaz= chiar o schimbare de tactic= din partea
insurgen]ilor ("The Times" iulie, 2008; de v=zut [i Vlad, 2008).
Pentru recrutarea femeilor kamikaze sunt folosite varii mijloace.
Hanadi Darajat, o avocat= palestinian= de 23 de ani, poate fi un exemplu.
|n luna octombrie 2003, \ntr-un restaurant din Haifa, a comis un atentat
sinuciga[ soldat cu 20 de mor]i, pentru a r=zbuna moartea fratelui [i
veri[orului ei, \mpu[ca]i \n urm= cu patru luni \n ora[ul Jenin de c=tre
armata israelian=.
146
147
ISLAMIC
JIHADUL
De altfel, povestea ei este un caz clasic (Stoianovici, 2004), un

exemplu de manual de lucru pe care occidentalii \l \n]eleg destul de greu:
Cum se face c= \n rndurile fundamentali[tilor apar att de multe
persoane educate, cu un trecut care ar putea fi caracterizat mai degrab=
ca progresist?
"Hanadi provine dintr-o familie s=rac=. P=rin]ii ei au fost nevoi]i
s=-[i p=r=seasc= localitatea natal= \n timpul r=zboiului care a condus la
formarea statului Israel. S-au refugiat \n Jenin. Localitatea este \ncercuit=
de puncte militare de control, este practic izolat= de restul Cisiordaniei,
tancurile patruleaz= pe str=zi, restric]iile de circula]ie sunt aproape
permanente, nu mai exist= magazine... E imposibil s= pleci, e aproape
imposibil s= tr=ie[ti. Jenin ora[ul martirilor. Jenin ora[ul \n care
moartea violent= face parte din cotidian [i \n care zidurile sunt acoperite
de sute de portrete ale celor care s-au sacrificat.
Tat=l lui Hanadi este invalid, sufer= de hepatit= cronic=.
Sus]in=torul material al familiei a fost fratele cel mare, Fardi. Fardi a fost,
pn= la vrsta de 23 de ani, comerciant de legume [i fructe. El a pus
mncare pe masa p=rin]ilor s=i, a celor cinci surori [i a unui frate mai mic.
Fardi... a fost. Pn= \ntr-o zi de mai \n care el [i un v=r de-al s=u au fost
omor]i de un comando israelian. Pentru militarii statului evreu a fost o
victorie \mpotriva Jihadului Islamic. Mama lui Fardi sus]ine c= fiul s=u nu
f=cea parte dintre militan]i. Dar fotografiile lui [i ale v=rului s=u au ap=rut
\n posterele cu martiri pe care Jihadul Islamic le afi[eaz= pe pere]ii
Jeninului.(...). Cnd Fardi a devenit trecut, Hanadi era \n Iordania. C=uta
cadouri pentru nunta fratelui s=u. Ea era cea care-i g=sise mireasa, ea
mijlocise primul moment de fericire deplin= a familiei, ea trebuia s=
cumpere costumul de ginere... Revenit= de urgen]= la Jenin, cu darurile
\n bra]e, ea a fost cea care a identificat cadavrul la morg=.
Ce s-a \ntmplat din mai [i pn= acum, nu prea se [tie. Se [tie
doar c=, noaptea, Hanadi a \nceput s= asculte casete cu versete din
Coran. Dar vorbea \n continuare despre biroul de avocatur= pe care-l va
deschide [i care va purta numele familiei.
|n Octombrie 2003, Hanadi se afla la Haifa, \n vestitul restaurant
Maxim's. Evreii se preg=teau s= s=rb=toreasc= Yom Kippur. Restaurantul
era plin de oameni veseli, femei [i b=rba]i, copii [i b=trni. {i Hanadi. Era
\mbr=cat= [i machiat= \n stil vestic, confundndu-se perfect cu mul]imea
care profita de zilele libere de s=rb=toare. {i mama era bucuroas=:
diminea]=, cnd a plecat de acas=, i-a spus c= se duce la lucru, c= va

\ncheia un contract din care va c[tiga echivalentul a 500 de dolari o
mic= avere pentru familia s=rman=. Ora 14,15. |n restaurant era
aglomera]ie. Hanadi Taysser Darajat avea un "argument" puternic pentru
"negocierea" care urmeaz=: o centur= cu 15 kilograme de explozibil. {i nu
are doar cteva clipe pentru a lua o decizie..." (Stoianovici, 2004).
Decizia luat= de Hanadi a \nsemnat moartea a 19 civili [i r=nirea
altor 30. Cel pu]in trei dintre mor]i au fost copii. Aceasta a fost pledoaria
final= a doamnei avocat. Imaginea fiicei b=trnilor Darajat publicat= \n
Vest a fost o perspectiv= voit difuz= a unui cap r=sturnat pe podeaua plin=
de snge [i de resturi umane a unui restaurant (Stoianovici, 2004). Ultima
imagine difuzat= de televiziunile arabe a fost, conform tradi]iei, aceea a
martirei Hanadi, machiat= occidental, dar avnd \n fundal steagul negru [i
auriu al Jihadului Islamic.
Logodnicele lui Allah

|n Rusia, femeile-sinuciga[e cecene sunt cunoscute drept
"{akidki", varianta feminin= din rus= pentru termenul arab care
desemneaz= lupt=torii sfin]i care \[i
sacrific= via]a. Potrivit mass-media
(www.jurnaluldeest.ro), acestea
poart= denumirea de "V=duvele
negre" sau "Logodnicele lui Allah",
[i sunt preg=tite s=-[i sacrifice via]a
pentru a r=zbuna moartea so]ilor,
p=rin]ilor [i fra]ilor c=zu]i \n
confrunt=rile de gheril= cu trupele
ruse[ti.
Un exemplu poate fi considerat [i cazul Raisei Ganiyeva. Potrivit
lui Stoianovici (2004) "Raisa e din Cecenia. Despre ea, personal, sunt mai
pu]ine de spus. {i la ea, cea mai important= este familia. Raisa este sora
celor dou= femei care au f=cut parte din comandoul terorist sinuciga[
care, \n octombrie 2002, a provocat criza ostaticilor de la un teatru din
Moscova. Fatima [i Milana au fost omorte atunci, \n timpul interven]iei
trupelor antiteroriste. La fel [i al]i aproape 130 de oameni care veniser=
s= vad= o pies= de teatru.
|n familia Ganiyev au fost zece fra]i [i surori. Acum mai sunt \n
via]= doar patru. Trei dintre cei mor]i sunt victimele celei de-a doua
148
149
ISLAMIC
JIHADUL
campanii ruse[ti din Cecenia. Cu toate acestea, p=rin]ii lor au f=cut tot ce
le-a stat \n putere ca s=-[i protejeze copiii de influen]a grup=rilor
vahabiste. Opozi]ia lor, ba chiar [i amenin]=rile tat=lui, au r=mas \ns= f=r=
ecou: fra]ii au devenit membri ai grup=rilor \narmate.
Dintre cei r=ma[i \n via]=, Rustam este cel mai activ. El este un
subordonat direct al liderului r=zboinic {amil Bassaiev [i a participat la
organizarea mai multor ac]iuni de mare amploare. De fapt, el este cel care
[i-a adus surorile \n cadrul grupului pe care presa ruseasc= \l nume[te
"V=duvele Negre". Sunt so]ii sau surori ale lupt=torilor ceceni care au
murit sau au fost da]i disp=ru]i \n timpul conflictelor cu Rusia. Sunt femei
care au ales soarta de kamikaze. |[i pun centuri cu dinamit= sau conduc
camioane \nc=rcate cu explozibil [i \ncearc= s= distrug= obiectivele care
le-au fost desemnate. Obiectivele pot fi militare ca \n cazul autobuzului
care transporta solda]i [i care a fost aruncat \n aer la Mozdok sau pot fi
personalit=]i politice ca \n atentatul din mai 2003, de la un festival
musulman, [i care viza o serie de oficiali pro-ru[i sau pot fi simpli civili
\n rndurile c=rora trebuie instaurat= teroarea ca \n cazul celor dou=
kamikaze care au \ncercat s= p=trund= printre participan]ii la un concert
rock, desf=[urat pe un aerodrom din Moscova. Totul, doar pentru a
demonstra c= rezisten]a cecen= este puternic= [i c= fra]ii [i so]ii lor nu au
murit degeaba. (...) Acum este august 2003. Raisa este la Moscova, \n
fa]a cl=dirii FSB-ului, serviciul secret rusesc. A trecut aproape un an de
cnd surorile ei au fost omorte, \mpreun= cu to]i membrii comandoului
cecen, \n teatrul din capitala rus=. |n fa]a ei, \n cl=dire, sunt cei care i-au
decimat familia. Spre deosebire de Hanadi, ea este o femeie aproape f=r=
istorie personal=; via]a ei a fost via]a celor din jur. Dar, la fel ca [i surata
ei din Cisiordania, Raisa Ganiyeva din Cecenia trebuie s= ia o decizie. {i
nu are dect cteva clipe la dispozi]ie. Contrar oric=ror a[tept=ri, decizia
luat= de Raisa a fost extrem de neobi[nuit=: s-a predat FSB-ului.
Autorit=]ile militare ruse[ti i-au promis protec]ie fa]= de lupt=torii ceceni [i,
mai ales, fa]= de fratele s=u. Pre]ul acestei protec]ii... \l [tiu doar ea [i
agen]ii FSB. Oricum, familia Ganiyev a mai pierdut doi copii, care tr=iesc,
dar care sunt mor]i unul pentru cel=lalt [i amndoi pentru restul lumii. Unul
este terorist, cel=lalt este tr=d=tor..."
Primul atentat sinuciga[ la care au participat "logodnicile lui
Allah" a fost cel din 7 iunie 2000, cnd au atacat baza militar= rus= de la
Alhan-Iurt soldat cu 27 de mor]i. Au urmat apoi atentatele din 12 mai 2003
la Znamenskoie, nordul Ceceniei, soldat cu 60 mor]i [i peste 250 de r=ni]i,

14 mai 2003 din Cecenia, soldat cu 18 mor]i, 5 iunie 2003 din Osetia de
Nord, soldat cu 20 de mor]i, 5 iulie 2003 \n timpul unui festival rock
desf=[urat la Moscova, unde [i-au pierdut via]a 15 persoane, 31 august
2004 la Moscova, dou= autoturisme-capcan= au explodat la intrarea \n sta]ia
de metrou "Ruskaia", soldate cu 10 mor]i [i 50 de r=ni]i (Maxim, 2008).
De asemenea, este cunoscut= participarea acestora la asediul
teatrului moscovit, \n octombrie 2002, cnd 19 dintre cei 45 de membri ai
comandoului terorist au fost femei, precum [i la aruncarea \n aer a celor
dou= aeronave de linie ruse[ti pe 24 august 2004, soldate cu moartea a
90 de pasageri. Practic, avem de-a face cu o liberalizare a recrut=rii de
persoane pentru ac]iuni sinuciga[e, femeile intrnd foarte serios \n
categoria celor care urmeaz= s= se sacrifice \n numele unui ideal,
folosirea "femeilor-kamikaze" \n atentate teroriste devenind, din ce \n ce
mai mult, o practic= obi[nuit= \n viitorul apropiat.
Amplificarea prezen]ei femeilor terorist sinuciga[ \ntr-o societate
\n care tradi]ia se opune angren=rii \n lupt= a femeilor poate fi considerat=,
oare, ca o tranzi]ie spre "palestinizarea" conflictului ruso-cecen, sau doar
ca un semn de disperare? Sau \nseamn= aceasta doar o \ncercare de
repunere \n drepturi a unei st=ri de fapt?
Pre] pentru o via]=

Dac= ar fi s= d=m crezare agen]iilor de contraspionaj, toate
diversiunile cu un num=r mare de victime din rndul oamenilor lui
Mashadov [i Basaev sunt pl=tite la tarif maxim (Documentar BSIJ, 2007).
Pentru "r=zboiul sfnt" \mpotriva Rusiei, combatan]ii ceceni primesc 100
milioane de dolari pe an. Din ace[ti bani sunt pl=tite asasinatele, atacurile
din sta]iile de metrou, din [coli. Serviciile speciale ruse au calculat
valoarea fiec=rei opera]iuni de acest gen.
De exemplu, cei trei lupt=tori care au dobort \n august 2002, la
Hankala, un MI-26 (circa 100 de mor]i), au primit cte 50.000 de dolari.
Rudele teroristei care s-a sinucis, \n timpul unui festival rock la Moscova,
au \ncasat 70.000 de dolari.
De altfel, "V=duvele Negre" sunt cel mai bine remunerate pn=
la 100.000 de dolari, \n func]ie de num=rul mor]ilor. De regul=, banii ajung
la destinatar fie prin "voia divin=" un bilet c[tig=tor la loto, fie ca
150
ajutoare sau "\n natur=" vaci sau berbeci. Plata se achit= \n dou= tran[e
"avans" [i "lichidare", ultima efectundu-se dup= publicarea de c=tre
mass-media a bilan]ului oficial al mor]ilor [i r=ni]ilor. Pentru compara]ie,
c=pitanul care a arestat, la Moscova, o terorist= sinuciga[=, cu o jum=tate
de or= \naintea exploziei de la metrou, a primit o prim= de 1.000 de ruble,
un ceas de mn= [i o diplom= de carton" (Curentul, 8 septembrie 2004).
|n situa]ia lui Rustam Ganiyev, autorit=]ile ruse[ti sus]in c= [i-a
obligat surorile s= se al=ture "V=duvelor Negre" [i c= ar fi primit de la
{amil Bassaiev cte 1.500 de dolari pentru fiecare. Femeile cecene
neag= vehement acest gen de informa]ii (Stoianovici, 2004). De re]inut
este c= ele spun c= "via]a lor nu este dect disperare [i ur= [i dorin]= de
r=zbunare a rudelor omorte".
151
JIHADUL
Datele publicate cu privire la cei 19 terori[ti sinuciga[i, implica]i

\n atentatele din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, au pus \n
eviden]= un profil psihologic cu totul diferit, dnd peste cap toate teoriile
de pn= acum, cu privire la profilul psihologic al teroristului sinuciga[.
Nici unul nu purta b=rbile tipice militan]ilor islami[ti, fiind ra[i [i
bine \ngriji]i (Cornila, 2008). Mohamed Atta, Marwan al Shehhi, Hani
Hanjour sau Ziad Jarrah confirm= acest lucru, fiind doar c]iva dintre cei
are au ini]iat atentatele de la World Trade Center din 11 septembrie 2001.
Ace[tia frecventau s=lile de gimnastic=, comandau pizza [i \[i rezervau
bilete de avion prin Internet.
O astfel de comportare nu a fost \ntmpl=toare, dup= cum a
reie[it din paginile unui manual destinat preg=tirii terori[tilor, g=sit \n
locuin]a unui membru Al-Qaida arestat la Londra \n vara anului 2000: "\n
leg=tur=
cu
problema
\mbr=c=mintei [i a \nf=]i[=rii
exterioare
(\nf=]i[area
adev=ratei religii), dac= un
musulman se afl= \ntr-o
zon= p=gn=, el nu este
obligat s= arate altfel dect
ceilal]i. Musulmanul poate
prefera sau poate fi obligat
ISLAMIC
Psihologia individului
s= arate ca ei, cu specifica]ia c= ac]iunea s= aib= un beneficiu religios,

f=cnd propagand= \n rndurile lor, aflndu-le secretele [i informndu-i pe
musulmani cu privire la acestea, prevenind orice prejudiciu adus
musulmanilor, precum [i \n orice alt scop folositor. Islamul recunoa[te
faptul c= nevoia \]i permite s= faci lucruri interzise, chiar dac= printre
aceste acte interzise sunt unele fundamental prohibite".
Primul lucru care a ie[it \n eviden]= a fost nivelul superior de
instruc]ie. Cei mai mul]i erau licen]ia]i, iar [apte dintre ei aveau brevet de
pilot (Cornila, 2008). Astfel, Waleed Alsheri, aflat la bordul primului avion
care a lovit WTC, absolvise \n 1997 o facultate de aeronautic= [i ob]inuse
o licen]= de pilot la prestigioasa Universitate Aeronautic= Embry-Riddle
din Daytona Beach, Florida locul unde se formeaz= un sfert din pilo]ii
civili din Statele Unite.
Al doilea aspect care a atras aten]ia a fost vrsta terori[tilor.
Unul avea 41 de ani, un altul 33, doi dintre ei aveau 28 de ani, al]i doi
26 de ani, iar trei \mpliniser= 25. Nu mai este deci vorba de adolescen]i
debusola]i (reamintim c= media de vrst= a terori[tilor sinuciga[i din
Orientul Mijlociu se situeaz= sub 23 de ani), ci de b=rba]i \n plin=
maturitate. La fel de neobi[nuit este [i faptul c= o parte din cei 19 erau
c=s=tori]i [i p=reau s= duc= o via]= de familie normal=.
Spre exemplu, Abdulaziz Alomari, aflat la bordul avionului care
a lovit turnul de nord al WTC, locuia, \mpreun= cu so]ia [i cu cei trei copii,
\ntr-o vil= din Florida, situat= \n apropierea [colii de pilotaj ale c=rei
cursuri le-a urmat. Al]i doi terori[ti, Ahmed Al Haznawi [i Ziad Samir
Jarah, afla]i la bordul avionului pr=bu[it \n Pensylvannia, conduceau un
Ford Ranger [i locuiau \ntr-un cartier lini[tit din Lauderdale, Florida. |n
fa]a casei lor se afla un panou de lemn pe care scria "Aceast= cas= este
plin= de dragoste".
Nivelul de trai [i statutul social al terori[tilor nu era nici el cel
clasic \n astfel de cazuri. Unul din terori[ti era fiu de diplomat. Un altul
provenea dintr-o familie de avoca]i boga]i. Cu to]ii cuno[teau foarte bine
via]a urban=, reu[ind s= se integreze cu u[urin]= \n zonele metropolitane.
Unii dintre ei au urmat studii \n str=inatate, vorbind fluent cel pu]in dou=
limbi str=ine (Cornila, 2008). Cel mai greu de explicat este \ns= hot=rrea
cu care [i-au \ndeplinit misiunea, de[i timp de luni de zile, iar unii chiar de
mai mul]i ani, fuseser= departe de mediul fanatic care \i determinase s=
\[i dea via]a pentru o cauz=.
152
V= converti]i la Islam sau ve]i pieri!

Adam Gadahn, cunoscut [i ca Azzam al Amriki, a str=b=tut un
drum lung din zilele \n care
tr=ia la o ferm= de capre [i
cnta \ntr-o trup= de death
metal de unul singur, \n
Aphasia (Robins, 2008).
N=scut \n California, b=rbatul
\n vrst= de 30 de ani, a
devenit fa]a american= a AlQaida. Scopul lui Azzam
este de a face apel c=tre
poporul american pentru a le
explica situa]ia actual= din
r=zboi [i de a \ndemna \n sus]inerea Al-Qaida [i cauza sa, mesajul s=u a
fost adresat expres veteranilor americani, care \n curnd vor \ncepe s=
sufere \n urma dependen]elor de droguri, alcool, demen]=, tendin]e
sinuciga[e, [i alte "sindromuri Vietnam", urmare a crimelor f=r= num=r
comise \n timpul r=zboiului. Nu v= teme]i, Allah, \i va ierta dac= se vor
al=tura programului jihadist [i vor abandona Cruciada satanic= HinduSionista Ateist=. {i dac= vei avea o leg=tur= cu unul dintre ace[tia, vei afla
ct de dureros poate fi.
Un sondaj de opinie recent efectuat de c=tre Rasmussen (2007),
indic= faptul c= mul]i americani pot fi de acord cu el. Un sfert din cei care au
r=spuns sondajului de opinie consider= c= terori[tii au c[tigat r=zboiul
terorii, \n timp ce 27% consider= c= niciuna dintre p=r]i nu a c[tigat de fapt.
153
JIHADUL
Nu exist= un acord unanim \n explicarea actului terorist, lumea

arab= percepndu-l mai mult ca un act de insurgen]=, la fel nu exist= nici
o imagine unitar= asupra atentatorului sinuciga[. Membrii organiza]iilor
extremist-teroriste nu au un profil psihosocial unic. Acest lucru ne
determin= s= apreciem c= teroristul mileniului III este departe de profilul
celui care \n trecut era marcat de s=r=cie, psihopatologie [i neputin]=. Din
acest punct de vedere exist= urm=toarele tipuri psihologice de terori[ti:
ISLAMIC
Tipologii ac]ionale
Fanaticul religios
ac]ioneaz=
violent
din
prejudecat=, considernd c=
este chemat de for]a Divin=
s= apere ideile [i concep]iile
religioase al c=ror adept
este, victima fiind du[manul
de moarte al acestor idei. De
regul=, teroristul fanatic
religios este structurat psihic \nc= din copil=rie pe aceast= linie, fiind
educat \n spiritul fanatismului religios [i al violen]ei.
Protestatarul politic are o motiva]ie asem=n=toare cu cea a
martirului na]ional, dar cu o evident= tent= politic=.
Aventurierul ac]ioneaz= din spirit de aventur= [i bravur= gre[it
\n]elese, spernd c= prin ac]iunea sa, opinia public= \i va re]ine numele [i
c= astfel, va intra \n con[tiin]a omenirii.
R=zbun=torul ac]ioneaz= sub impulsul determinant al dorin]ei
de revan[= pentru un afront personal primit anterior, victima actului
terorist urmnd "s= pl=teasc=" cu via]a sau libertatea pentru gestul prin
care l-a lezat pe terorist sau ideile acestuia.
Infractorul de drept comun urm=re[te satisfacerea prin actul
violent respectiv, a unor interese de cele mai multe ori materiale. Aceast=
satisfacere se poate realiza fie imediat, prin deposedarea victimei de
bunurile existente asupra ei, fie \ntr-un timp mai \ndelungat, prin
formularea unor preten]ii fa]= de familia victimei, procedeu folosit mai ales
\n cazul r=pirilor de persoane.
Criminalul pl=tit ac]ioneaz= la indica]ia [i cu sprijinul financiar [i
material al unor organiza]ii teroriste, avnd drept obiectiv suprimarea vie]ii
unor personalit=]i politice sau militare care se opun intereselor organiza]iei
teroriste respective. De regul=, sunt profesioni[ti de \nalt= clas=,
cunosc=tori ai mai multor limbi str=ine, mari mae[tri \n arta deghiz=rii [i cu
calit=]i psihice [i fizice deosebite, ceea ce le permite s= se angajeze \n
ac]iuni foarte riscante.
Bolnavul mintal ac]ioneaz=, \n toate cazurile, \mpins de ideea
fix= de a asasina, idee ce \[i g=se[te explica]ia \n dereglarea psihic= a
uciga[ului. O particularitate a acestui tip de terorist este aceea c= el nu \[i
alege \ntotdeauna victimele, ci ac]ioneaz= dintr-un impuls maladiv,
154
ira]ional. Nu to]i bolnavii mintal pot fi terori[ti.

Martirul na]ional are drept motiva]ie "sacrificiul pentru o cauz=
m=rea]= [i dreapt=, de interes na]ional". Acesta va atenta la via]a [i
integritatea fizic= a acelor personalit=]i care, dup= opinia sa, constituie
obstacole \n calea promov=rii intereselor na]ionale sau a grupului etnic din
care face el parte.
155
JIHADUL
la 8 Martie 2007, Sohail Anjum Qureshi, \n vrst= de 30 de ani,

tehnician stomatolog din Forest Gate, E7, a fost condamnat la 4 ani [i
jum=tate de \nchisoare, \n cadrul Instan]ei Penale Centrale din Marea
Britanie. El a pledat vinovat pentru de]inerea de obiecte printre care
ochelari cu vedere pe timp de noapte, bastoane similare cu cele ale
poli]iei, manuale privind tehnicile de lupt=, preg=tirea [i instigarea la acte
teroriste, [i pentru posesia de aparatur= similar= celor utilizate \n scopuri
teroriste. Qureshi a fost arestat urmare a opera]iunilor coroborate ale
serviciilor secrete ale MPS, Comandamentul Antitero [i Serviciul de
Securitate.
La sf[itul lui 2006, Qureshi, originar din Pakistan pl=nuie[te
comiterea de acte teroriste peste ocean, posibil \mpotriva for]elor de
coali]ie \n Afganistan. Mesajele de pe Internet arat= c= a comunicat cu o
persoan= de contact, \n urma discu]iilor stabilindu-se o "perioad= a
opera]iunilor \ntre 1420 de zile" cu speran]a de "a ucide mul]i". Nu este
clar ce a determinat a[a-numita "opera]iune", dar dup= cum a declarat
Qureshi \n fa]a instan]ei, inten]ia sa era aceea de a comite sau a sprijini
comiterea unui act terorist, peste ocean. |ntr-o alt= discu]ie on-line cu
persoana de contact, acesta afirma c= \n 1996 a fost antrenor \n tab=ra
de preg=tire Al-Qaida, \n Pakistan [i a de]inut titlul de emir (lider) \ntr-o
alt= tab=r= \n 1998. A pretins, de asemenea, c= ar fi finan]atorul [i
sus]inatorul mujahedinilor [i a vorbit despre importan]a de a ac]iona
singur \n cadrul opera]iunilor pentru a preveni scurgerile de informa]ii sau
dejucarea planurilor. |naintea plec=rii sale din Pakistan a adunat
materialul necesar, resurse finaciare [i informa]ii utile pentru aceast=
misiune.
Quresgi [i-a achizi]ionat un dispozitiv pentru viziualizare pe timp
de noapte, rucsacuri, bastoane de tipul celor poli]iene[ti ASP, saci de
ISLAMIC
Un terorist preg=tit de Al-Qaida
dormit [i echipament de campare. A desc=rcat, de asemenea, un manual

al tehnicilor de lupt= [i un ghid practic de razboi pe care le-a salvat pe
hard-ul computerului s=u. Descrie ghidurile, echipamentul [i cele 9.000 de
lire cash ca fiind "daruri" din partea lupt=torilor mujahedini pe care urma
s=-i \ntlneasc=. A fost descoperit [i mesajul s=u de 8 pagini "al wida" sau
"mesajul de adio" \n care scria: "Dac= voi deveni un Shaheed (martir),
atunci nu plnge]i, [i s=rb=tori]i aceast= zi ca [i cum a]i celebra o ocazie
fericit=". A recunoscut faptul c= a strns mul]i bani de la simpatizan]ii din
Marea Britanie pe care inten]iona s=-i dea pentru o cauz= precum
"gloan]ele cost= bani".
|n acest timp, a comunicat cu al]i extremi[ti prin mesaje pe
internet [i e-mail-uri. Unul dintre asocia]ii s=i a fost Samina Malik, la
vremea aceea vnz=toare pe Aeroportul Heatrow. Se pare c= cei doi nu
s-au v=zut niciodat=, dar au stabilit o rela]ie virtual= prin intermediul
forumurilor de pe site-urile extremiste. Urmare arest=rii, discu]iile lor au
fost stocate \n lista de "buddies".
|ntr-un schimb de e-mail-uri, Qureshi i-a cerut lui Malik o
actualizare privind m=surile de securitate de pe aeroportul unde lucra
aceasta. La 8 octombrie Qureshi scria: "Surioar=, sper s= prime[ti acest
e-mail \nainte ca altcineva s-o fac=. Care e situa]ia la munc=? Sistemul de
verificare este la fel de riguros sau lucrurile s-au mai domolit pu]in? {terge
e-mail-ul, dup= ce cite[ti!". Malik i-a r=spuns [i l-a pus la curent pe
Qureshi cu ultimele m=suri de securitate de pe aeroport. Ea comunica
folosind pseudonimul "Umm Musab al-Gharib Un str=in a[teptnd
Imp=r=]ia Martiriului". Malik a fost condamnat= \n subsidiar pentru posesia
de articole \ntrebuin]ate \n scopuri teroriste. Inten]ia lui Qureshi de a
p=r=si ]ara a fost remarcat= de c=tre Poli]ie [i, \n diminea]a zilei de 18
octombrie 2006, a fost arestat de c=tre ofi]erii Comandametului Antitero
MPS, pe cnd a[tepta s= se \mbarce \ntr-un avion cu destina]ia
Islamabad. Poli]ia a descoperit \n bagajele acestuia "cteva cadouri".
Urmare arest=rii sale, poli]ia i-a perchezi]ionat locuin]a din Palmerston
Road, E7, [i a descoperit materiale care dovedeau leg=tura acestuia cu
re]elele teroriste, inclusiv o serie de fotografii ale lui, \mpreun= cu terori[ti.
Peter Clarke, specialist \n opera]iuni al MPS, afirma: "Qureshi
este un terorist de execu]ie, bine antrenat, care, conform propriilor
declara]ii, are contacte cu Al-Qaida din anii '90. A inten]ionat s=vr[irea
unor acte teroriste peste ocean [i a strns echipament pentru realizarea
156
acestui deziderat. De[i \nc= nu cunoa[tem planurile sale, se crede c=

for]ele de coali]ie, posibil cele din Afganistan, erau ]inta sa. Conform
spuselor sale, inte]iona "s= ucid= ct mai mul]i". "Nu era un amator. Avea
o versiune care s=-l acopere; a cercetat sistemul de securitate al
aeroprtului; a \ncercat s=-[i [tearg= urmele". Samina Malik l-a urmat \n
aceast= investiga]ie. A fost arestat= dup= ce detaliile furnizate de ea au
fost g=site \n computerul lui Qureshi. Era perfect con[tient= de viziunile
extremiste violente ale lui Qureshi [i a fost \ncntat= s=-l sprijine pe
acesta cu informa]ii legate de securitatea aeroportului. A fost condamnat=
pentru de]inerea de documente ce urmau a fi folosite \n scopuri teroriste.
Trebuie s= fim recunosc=tori c= probele impotriva lui Qureshi nu i-au l=sat
alt= alternativ= dect aceea de a-[i recunoa[te vina".
157
JIHADUL
Urmare
unui
studiu realizat de un grup
de speciali[ti ai Institutului
de Politici Interna]ionale
pentru Lupta \mpotriva
Terorismului (International
Policy Institute for Counter
Terrorism), realizat cu
sprijinul
cotidianului
israelian Ha'aretz, pe un
e[antion format din 823 terori[ti ce au participat la diferite ac]iuni \n
perioada aprilie 1993 februarie 2002, dintre care: 743 terori[ti nonsinuciga[i [i 80 terori[ti sinuciga[i, terori[tii sinuciga[i sunt nec=s=tori]i
\n procent de 84,2%, mult mai ridicat dect \n cazul terori[tilor nonsinucigasi \n procent de 60% [i provin din zone mai pu]in dezvoltate din
punct de vedere socio-economic.
Spre exemplu, numai unul din cei 21 de membri ai PKK Partidul
Muncitorilor din Kurdistan s-a oferit s= ia parte \ntr-un atac sinuciga[ (Ergil,
2001). Nivele de constrngere [i intimidare sunt reg=site \n cadrul PKK,
dar nu sunt tr=s=turi ale unor grupuri ca Hamas, Hezbollah [i Tigrii Tamili.
Pentru a-i face pe membri s= accepte astfel de misiuni, PKK folosea
m=suri severe. Leyla Kaplan, o tn=r= femeie care a participat la atacul
ISLAMIC
Nu to]i atentatorii sinuciga[i sunt voluntari
sinuciga[ cel mai de succes al PKK, a declan[at bomba pe care o avea

asupra ei \ntr-o sec]ie de poli]ie omornd 3 poli]i[ti [i r=nind al]i 12, nu era
voluntar, dar fusese constrns= s= accepte misiunea. Aceast= misiune \i
fusese dat=, ini]ial, altei femei, membr= a PKK, Turkan-Adiyaman, care a
refuzat. |n urma refuzului, ea a fost executat=, chiar \n fa]a Leyliei Kaplan,
care nu a mai avut alt= solu]ie dect s= accepte. (Ergil, 2001)
Lucurile devin [i mai dificil de \n]eles, cu att mai mult cu ct,
potrivit publica]iei "Globe and Mail", spre deosebire de Al-Qaida, mi[carea
talibanilor din Afganistan recruteaz= persoane marginalizate sau
vulnerabile din punct de vedere social pentru a le \ncredin]a misiuni
sinuciga[e. |n Afganistan exist= destule persoane \n situa]ii sociale grave,
unele cu dizabilit=]i fizice sau mentale (circa 80.000 persoane din datele
organiza]iei Handicapped International), iar autorit=]ile dispun de prea
pu]ine resurse pentru a le \mbun=t=]i starea.
"|ntr-o cultur= cum este a noastr=", aprecia Firoz Ali Alizada
(2007), care [i-a pierdut piciorul dup= ce a c=lcat pe o min=, "dizabilit=]ile
[i traiul pe str=zi sunt considerate o mare ru[ine. Spre exemplu, un b=rbat
c=s=torit [i care are copii se treze[te deodat= \n imposibilitatea de a-[i
\ntre]ine familia. I se poate p=rea mai u[or s= moar=".
Sayyd Qutb [i ideologia militant=

Interpretarea tr=s=turilor fundamentalismului islamic a dus la
dezbateri aprinse (Pabst&Bond, 2005; Bouthaina, 2006).
Fundamentalismul islamic se manifest= ca o \ntoarcere la credin]a
adev=rat=, \ntr-un Dumnezeu transcendental. Conform defini]iei date de
c=tre Dic]ionarul Enciclopedic (1996), termenul "fundamentalism" este
definit ca "o mi[care religioas= [i politic= cu scopul de a restabili
adev=rata comunitate islamic=, prin re\ntoarcerea la tradi]ia nealterat= a
islamului; este conceput ca <jihad>, r=zboi sfnt, [i prin urmare nu
exclude nici r=zboiul [i nici atentatul criminal pentru atingerea scopului".
Fundamentalism vine de la r=d=cina cuvntului "fundare", care
\nseamn= "baz=, funda]ie". Interpretarea cea mai potrivit=, formulat= \n
acord cu religia, este aceea conform c=reia fundamentalismul este dat de
"credin]e religioase bazate pe o interpretare literal= a textului religios". Pe
de alt= parte, fundamentalismul apare ca o ideologie militant=, care
implic= [i ac]iuni politice.
158
159
ISLAMIC
JIHADUL
Fundamentali[tii islamici sunt \n permanen]= \n urm=rirea realiz=rii

unor misiuni globale: refacerea fostului imperiu musulman, unificarea lumii
musulmane \ntr-o singur= na]iune [i redobndirea gloriei lumii islamice. Din
punctul de vedere al ideologiei fundamentalist-islamice, membrii grup=rilor
teroriste care o \mbr=]i[eaz= nu sunt terori[ti, ci "lupt=tori \n numele lui
Allah" care ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie de auto-ap=rare, provocat= de
"conspira]ia" \mpotriva religiei [i a popula]iei musulmane (Barna, 2005).
Interesul major al grup=rilor fundamentalist-islamice, sub \nv=]=turile primite
din partea ideologilor Hassan al-Banna, Sayyid Qutb, Mawdad=, Khomeyni,
este de a restabili valorile morale [i politice ale societ=]ii islamice
tradi]ionale, acest curent religios fiind modelat de tentativa de a surprinde
imaginea, de contestatar \n Mecca, a profetului Mahomed, \n vremea \n
care acesta critica corup]ia moral= [i promova reformele politico-economice
\n numele religiei islamice. (Youssef, 1990)
Fundamentalismul islamic s-a dezvoltat [i extins odat= cu
constituirea, \n anul 1928, a mi[c=rii Fr=]ia Musulman=, care a oferit, prin
Sayyd Qutb (1906 1966) [i Hasan al-Banna
(1906 1949), o nou= viziune asupra Islamului.
Acuznd schizofrenia lumii moderne, care a
pierdut rela]ia cu Dumnezeu, Qutb a sus]inut \n
lucr=rile sale ("|n umbra Coranului", "Islamul
religia viitorului"), resurec]ia societ=]ii islamice
tradi]ionale [i reinstaurarea Shariei, concretizat=
printr-o rebeliune \n numele Islamului \mpotriva
valorilor liberale ale Occidentului (Berman,
2003, Laz=r, 2005). Banna \[i propune s=
salveze specificitatea comunit=]ii islamice
(umma) [i s= g=seasc= mijloacele de reafirmare
a demnit=]ii [i identit=]ii ei \n impactul s=u cu
modernitatea european=. (Lazar, 2005) Acest
lucru se face prin re\ntoarcerea la Islam, la tradi]ia islamic=, cu resuscitarea
Shara'ei \n toate domeniile vie]ii, adic= revenirea la con[tiin]a integral
islamic= \n plan individual, comunitar, social [i politic, a[a cum definea ea
comunitatea credincio[ilor \n primele vremuri ale istoriei Islamului (Carre,
Michaud, 2001).
|n ceea ce-l prive[te pe Aba al-A'la al-Mawdada (19031979), cel
mai influent ideolog islamist din spa]iul Asiei Centrale, acesta, potrivit
Laz=r (2005) teoretizeaz=, ca [i contemporanii s=i egipteni, ideea unui

stat islamic. El merge mai departe dect Banna \n atitudinea fa]= de
na]ionalism, care este respins principial, fiind considerat chiar o form= a
necredin]ei (kufr), c=ci vine din spa]iul european. Fundamentul unui stat
islamic nu se afl= \n apartenen]a la o na]iune, ci doar la Islam: "\n ochii
s=i, Islamul este un sistem total [i \nglobant: ca sistem spiritual, etic,
social, politic [i moral complet, el este, din toate punctele de vedere,
superior civiliza]iei occidentale de la care musulmanii nu aveau nimic bun
de a[teptat" (Abderahim, Laz=r, 2005). Islamizarea trebuie f=cut= deci "de
sus", \n acest stat islamic "el afirma suprema]ia Shara'ei [i cerea ca statul
[i legisla]ia s= fie puse \n conformitate cu ea" (Marc, 1982), c=ci politica
este o "component= integral= [i inseparabil= a credin]ei islamice, iar statul
islamic pe care ac]iunea politic= a musulmanilor caut= s=-l edifice este
solu]ia total= la toate problemele lor" (Keppel, 2000). Spre deosebire \ns=
de Qutb, Mawdada accept= participarea la jocul politic ca etap= spre
instaurarea unui stat islamic autentic (Laz=r, 2005). |n 1941 el \nfiin]eaz=
un partid islamist, jama'at-e Islami, care, mai trziu, va ajunge la putere,
al=turi de celelalte partide religioase tradi]ionaliste (jam'ayat-ul-'ulama'-ipakistan, jam'ayat-ul-'ulama'-i-islam).
Aceste idei vor fi adncite la \nceputul anilor '80 de curentul
neofundamentalist, care vizeaz= refacerea \ntregii comunit=]i musulmane,
lupta \mpotriva SUA [i a sioni[tilor. Neofundamentalismul se manifest=
practic prin terorism sacru, care \[i g=se[te ra]iunea \n instruc]iunile divine
transmise cu mult timp \nainte sau \n reinterpretarea unor precedente din
perioada patriarhal= a religiei (Stoian, 2005).
Sayyid Qutb a trasat linia politic= clasic= a fundamentalismului
islamic, care se angaja s= lichideze toate guvernele musulmane "corupte
de ideile occidentale" [i s= le schimbe cu conduceri devotate aplic=rii
stricte a Shariei (Stoina, 2006). Contopind "istoria \nv=]=turilor lui
Mahomed" cu o ideologie revolu]ionar= de tip avangardist, ideologii
Maududi [i Qutb au reu[it s= \nl=ture limit=rile medievale ale r=zboiului
prin "apologia unui cult modern al mor]ii \n slujba re\nvierii califatului".
Apreciat ca una dintre principalele caracteristici ale secolului XX,
fundamentalismul religios nu este o mi[care extremist=, cum se crede
adesea. Potrivit lui Post (1984) "fundamentali[tii nu se percep ca entit=]i
separate, ci ca simboluri ale Islamului. Fundamentalismul islamic nu
trebuie considerat ca un simplu set de norme politice, care poate fi
160
161
ISLAMIC
JIHADUL
compromis sau negociat, sau

doar ca o ideologie de genul
socialismului ori comunismului,
\n cadrul c=rora tipul liberaldemocratic de interac]iune
social= [i discurs politic este
recunoscut. Fundamentalismul
islamic se \ncadreaz= \ntr-o alt=
categorie de con[tiin]= politic=,
\n care identitatea religioas=
caracterizeaz= [i determin=
cadrul normativ [i ac]ional al adep]ilor, indiferent de caracterul public sau
privat al vie]ii individului". F=r= s= insist=m asupra acestui subiect, trebuie
s= reamintim c= islamul este o filosofie, o credin]= [i se bazeaz= pe un
sistem selectiv de valori (V=duva, 2002).
|n]elegnd aceast= religie drept o supunere fa]= de Allah, nu
putem s= nu ne punem \ntrebarea ce urm=re[te fundamentalismul islamic
\nainte de toate, dore[te un stat teocratic, adic= subordonarea puterilor
statului legii islamice, Sharia conceput= ini]ial pentru a ghida via]a de zi
cu zi a musulmanului. Mi[carea radical= islamic= a enun]at urm=toarele
obiective principale: alungarea "necredincio[ilor" [i mai ales a militarilor
str=ini din ]=rile musulmane [i nu \n ultimul rnd, eliminarea influen]ei
culturale nefaste [i a "imoralit=]ii" occidentalilor din societ=]ile
mahomedane (Filipescu, 2005).
Fundamentalismul substituit, mai mult sau mai pu]in
\ntmpl=tor, terorismului islamic, ini]iat de
Fr=]ia Musulman=, este menit s= aduc=
islamismul, prin orice mijloc, la
conducerea planetei, deoarece numai
aceast= religie (se crede) este adev=rat=
[i important=, numai ea are o misiune
mesianic= (Mircea, 2007).
Raportul U.S. National Intelligence
Council face cunoscut= inten]ia Islamului de
a forma, pn= \n anul 2020, un califat
universal, acesta fiind dezideratul principal
al mi[c=rii fundamentaliste islamice,
solicitat \n sensul restabilirii virtu]ilor morale [i politice ale societ=]ii

tradi]ionale islamice (Barna, 2007). Ridicarea fundamentalismului islamic
la rangul de politic= de stat a avut loc \n anul 1979, cnd ayatollahul
Ruhollah Khomeiny, opozant al politicii pro-occidentale a [ahului Reza
Pahlavi a devenit lider al revolu]iei islamice iraniene. |n urma victoriei
revolu]iei iraniene din 1979, fundamentalismul islamic a beneficiat de un
reviriment impresionant \n lumea mahomedan=. Inspirat= de succesul lui
Khomeini, mi[carea radical= panislamic= a luat o amploare f=r= precedent.
Pozi]ia dominant= a clerului \n societ=]ile musulmane [i sprijinul masiv
acordat de masa "credincioas=" exponen]ilor fanatismului religios
preconizau venirea inevitabil= la putere a fundamentali[tilor \n mai multe
]=ri arabe [i islamice prin alegeri libere sau prin revolu]ii. |n urm=toarele
dou= decenii, islami[tii intransigen]i sperau s= devin= for]a dominant= \n
\ntreaga lume mahomedan= (Filipescu, 2005).
R=spndirea fundamentalismului islamic

|n Iran, ca urmare a insuccesului unor reforme economice [i
sociale \ntreprinse de [ahul Mohamed Reza Pahlavi Aliamehr [i
deterior=rii situa]iei economice, \n
anul 1978 au avut loc ample
mi[c=ri revendicative laice [i
religioase, ceea ce a determinat
introducerea Legii Mar]iale [i
formarea unui guvern militar.
Aceste m=suri nu au asigurat
restabilirea situa]iei, [ahul fiind
determinat s= p=r=seasc= ]ara \n
ianuarie 1979.
Re\ntors \n ]ar= dup= 15
ani de exil, liderul religios [iit
ayatolahul Khomeiny a constituit
Consiliul revolu]ionar islamic,
avnd drept obiectiv conducerea
Revolu]iei islamice \n Iran. A fost
organizat un referendum prin
care, la 10 aprilie 1994, a fost
162
163
ISLAMIC
JIHADUL
proclamat= Republica Islamic=. Tot prin referendum, \n decembrie 1979,

a fost adoptat= o nou= constitu]ie bazat= pe principiile dreptului tradi]ional
islamic.
Dup= 1979, Iranul a devenit principalul promotor al
fundamentalismului islamic, stabilindu-[i drept obiectiv extinderea
revolu]iei islamice \n toate ]=rile musulmane [i crearea de noi state
islamice.
Potrivit Doctrinei Securit=]ii Na]ionale dezb=tut= de parlamentul
iranian \n august 1988, \nf=ptuirea exportului revolu]iei islamice se poate
realiza pe trei c=i: militar= (Jihad sau R=zboiul Sfnt), semi-militar= (care,
\n fapt, reprezint= ac]iunile teroriste) [i pa[nic= (propagandistic=,
economic= etc.).
Pentru coordonarea ac]iunilor de export a revolu]iei islamice, \n
Iran au fost constituite organe [i organiza]ii oficiale ca Ministerul Orient=rii
Islamice, Organiza]ia pentru Cooperarea Islamic= Mondial=, Organiza]ia
pentru R=spndirea Islamului. Ac]iunile [i m=surile \ntreprinse \n acest
scop sunt justificate de autorit=]ile iraniene prin \ntre]inerea de rela]ii
preferen]iale cu statele islamice; sprijinirea statelor, guvernelor [i
mi[c=rilor care lupt= pentru eliberarea na]ional=, sprijinirea popula]iei
musulmane din ]=rile unde acestea sunt oprimate sau persecutate;
acordarea de ajutoare umanitare unor grupuri etnice cu acceptul statelor
unde acestea tr=iesc.
Conform unor informa]ii, Iranul a trimis \n Bosnia 350400 militari
din G=rzile Revolu]iei Islamice, avnd drept scop principal, organizarea
unor mici grupuri teroriste, formate din bosniaci, similare cu forma]iunile
Hezbollah.
Aceste m=suri au \nt=rit temerile statelor occidentale c= prezen]a
fundamentalismului islamic iranian \n Balcani ar putea conduce la
extinderea ac]iunilor teroriste \n centrul [i estul Europei.
Momentul [i modalit=]ile de ac]iune sunt alese cu mult= abilitate
de c=tre fundamentali[tii iranieni. Astfel, ace[tia s-au folosit pe deplin de
criza din Golful Persic din 19901991, pentru a-[i intensifica penetrarea \n
Africa, suplinind livr=rile de petrol ale Irakului [i Kuweitului c=tre ]=rile
africane, cu pre]uri sc=zute. De asemenea, profitnd de faptul c= aten]ia
opiniei publice era concentrat= asupra evenimentelor din Golf, conducerea
iranian= a organizat numeroase contacte la nivel guvernamental cu diverse
]=ri africane, soldate nu numai cu acorduri de cooperare economic=, dar [i
\n alte domenii, cum ar fi justi]ia, viznd introducerea Legii islamice \n

sistemul juridic al statelor respective. Sudanul a devenit avanpostul
r=spndirii integrismului \n Africa, tocmai datorit= acestei cooper=ri la nivel
de stat, care a creat bazele alian]ei dintre fundamentali[tii iranieni [i cei
sudanezi. Pe teritoriul sudanez au fost constituite tabere \n cadrul c=rora
lupt=torii iranieni pasdarani (din Corpul Gardienilor Revolu]iei Islamice)
instruiesc comandori teroriste destinate s= ac]ioneze \n ]=rile africane. Au
fost semnalate grupuri de fundamentali[ti islamici bine \narmate [i
asigurate logistic \n Etiopia, Somalia, Uganda, Djibouti, Kenya, care
furnizeaz= armament [i bani diferitelor grupuri etnice aflate \n conflict,
asigur= preg=tirea militar= [i religioas= a mii [i mii de tineri sau se implic=
\n conflictele etnice [i politice din zon=.
Ascensiunea fundamentalismului \n Sudan a fost favorizat=, de
altfel, chiar de autorit=]ile venite la putere prin lovitura de stat din 1989.
Pentru a-[i consolida pozi]ia s-au folosit de grupurile fundamentaliste ca
for]= de [oc \mpotriva opozan]ilor politici, acordnd \n schimb posibilit=]i
de ac]iune ne\ngr=dit= membrilor Frontului Na]ional Islamic FNI Aceast=
organiza]ie, condus= de c=tre vechiul militant islamic Hassan Al Turabi, a
p=truns la toate nivelurile statului.
Astfel, FNI conduce ansamblul noilor structuri destinate s=
asigure perpetuarea regimului, \n armata [i \n organiza]iile sociale. Tot
FNI se afl= la originea reformei structurilor statale ce prevede constituirea
de "congrese populare" \n cartiere, \ntreprinderi, localit=]i.
Liderul islamist sudanez, Hassan Al Turabi, este \n acela[i timp
secretarul general al unei
veritabile interna]ionale islamice
Conferin]a Popular= AraboIslamic= (CPAI) care reune[te:
Frontul
Na]ional
Islamic
(sudanez); Jamaa Islamiya
(egiptean); Frontul Islamic al
Salv=rii (algerian); Ennahda
(tunisian) etc. Ambi]iile acestuia
de a deveni un nou pol de
referin]= al lumii islamice [i chiar
un fel de pap= musulman sunt de
natur= s= creeze o bre[= \n mi[carea fundamentalist= pe plan interna]ional.
164
165
ISLAMIC
JIHADUL
Algeria constituie un caz aparte privind ascensi-unea

fundamentalismului islamic. |n aceast= ]ar= transformarea religiei \n for]=
politic= a fost favorizat=, chiar de autorit=]i dup= proclamarea
independen]ei, \n 1962. Pe timpul administra]iei coloniale franceze,
moscheile s-au aflat sub control, urm=rindu-se ca practica religioas= s= fie
lipsit= de accente politice. Echilibrul \ntre politic= [i religie s-a p=strat pn=
\n 1972, cnd pre[edintele Huari Boumedienne a impus ca rug=ciunile s=
devin= instrumente de propagand= \n favoarea reformei agrare, pe care
opinia public= algerian= \nc= nu o accepta. Astfel, politica a p=truns \n
via]a religioas=. Unii imami s-au revoltat [i \mpotriva lor au fost luate
m=suri represive. Opozi]ia imamilor a \nceput apoi s= se constituie \n
mi[care cu ideologie politic=. |n perioada 1970-1980, au ap=rut primele
moschei particulare care au sc=pat de sub controlul Ministerului Cultelor
[i au devenit locuri ale contest=rii.
Avntul fundamentalismului islamic \n Algeria a fost favorizat de
urm=torii factori principali: trecerea educa]iei sub culorile arabiz=rii, \n
minile religio[ilor; influen]a saudit= (prin finan]area unor m=suri de
arabizare); e[ecul socialismului [i deteriorarea situa]iei economice.
Dup= renun]area la modelul politic al partidului unic au fost
legalizate partidele politice printre care [i Frontul Islamic al Salv=rii (FIS).
Confrunta]i cu [omajul, deteriorarea nivelului de trai [i sentimentul
frustr=rii, \ndeosebi tinerii [i-au \ndreptat toate speran]ele spre FIS, ceea
ce a dat acestuia caracterul unei mi[c=ri de mas= [i i-a asigurat un succes
zdrobitor la alegerile legislative din 1991. Dup= anularea de c=tre armat=
la cererea for]elor democratice a rezultatelor alegerilor, \n pofida
m=surilor represive, mi[carea integrist= s-a amplificat, \nregistrndu-se
noi organiza]ii de aceast= factur=, concomitent cu recrudescen]a
violen]elor [i xenofobiei. |n momentul \n care un dialog era pe cale s= fie
deschis \ntre autorit=]i [i FIS, cea mai radical= dintre organiza]iile
integriste, Grupul islamic \narmat a anun]at, la 26 august 1994, formarea
unui guvern islamic [i instituirea "Califatului".
Egiptul, din 1992, se confrunt= cu o criz= violent=, imprevizibil=,
provocat= de actele teroriste ale fundamentali[tilor islamici care urm=resc
r=sturnarea guvernului liberal prooccidental [i instituirea unui regim
integrist \n aceast= ]ar=. Violen]ele din Egipt au \nceput \nc= din 1981, prin
asasinarea pre[edintelui Anwar El Sadat de c=tre extremi[ti. Ace[tia \l
acuzau de a fi tr=dat credin]a [i destinul na]ional prin \ncheierea p=cii cu
Israelul. Abilitatea [i fermitatea conducerii statului, precum [i sprijinul

financiar american au asigurat evitarea crizei economice [i izol=rii ]=rii pe
plan extern. Cu toate acestea, situa]ia economic= a Egiptului nu este prea
fericit=, ceea ce constituie unul din principalii factori favorizan]i ai
militantismului islamic. De asemenea, na]ionalismul socialist, odinioar=
dominant \n Orientul Apropiat, a devenit o ideologie perimat=. Prin
urmare, speran]ele unor categorii sociale defavorizate s-au \ndreptat c=tre
fundamentalismul islamic.
Cea mai veche organiza]ie fundamentalist= egiptean= o
reprezint= Fra]ii Musulmani, fondat= \n 1929 [i care se afl= la originea a
numeroase grup=ri radicale sau moderate desprins= din aceasta pe
motive ideologice, politice sau organizatorice.
Organiza]ia Fra]ii Musulmani a renun]at la violen]= [i [i-a propus
schimbarea Egiptului prin mijloace pa[nice, dezvoltnd un sistem de
asisten]= social= care s-a dovedit mai eficient [i mai ieftin dect cel
practicat de stat.
Gruparea Tinerii lui Mahomed are \n schimb un caracter militar [i
promovarea R=zboiul Sfnt pentru \nl=turarea actualului regim. A debutat
\n 1974 printr-un atac terorist asupra Academiei Militare. Se ghideaz=
dup= patru principii de baz=: respingerea civiliza]iei occidentale,
renegarea sistemului de dezvoltare, att capitalist=, ct [i socialist= [i
instituirea islamului ca unic= alternativ=; statuarea conflictului israelianoarab ca un r=zboi \ntre musulmani [i evrei.
Organiza]ia Societatea Musulmanilor, fondat= \n 1975,
condamn= nu numai regimul, ci \ntreaga societate egiptean= [i militeaz=
pentru edificarea unui sistem islamic f=r= centre urbane.
Al Jihad a fost \ntemeiat= \n 1977 [i reprezint= principala grupare
integrist= \narmat= din Egipt. {i-a c[tigat notorietatea prin asasinarea, \n
1981, a pre[edintelui Sadat [i ulterior a altor personalit=]i politice [i
militare. Din 1992 duce un adev=rat r=zboi \mpotriva for]elor de ordine.
Ideologia sa se reduce la obliga]ia fiec=rui musulman de a participa la
R=zboiul Sfnt pentru: r=sturnarea oric=rui regim "necredincios";
combaterea oric=rei religii care se opune aplic=rii Legii islamice;
\nsc=unarea unui calif; ap=rarea oric=rei ]=ri musulmane. Numero[i
membri ai Al Jihad-ului au luptat \n Afganistan \n perioada rezisten]ei
anticomuniste, de cnd dateaz= [i rela]iile sale cu fundamentali[tii
iranieni. |n baza acestor rela]ii, Al Jihad a constituit, recent, cu sprijin
166
167
ISLAMIC
JIHADUL
iranian, o nou= grupare militar= integrist=, denumit= R=zboiul Egiptean.

Primii 400 militan]i ai acesteia se afl= \n prezent la instruire \n Liban.
Gruparea Avangarda Victoriei s-a format \n 1973 din ofi]eri ai
armatei, decep]iona]i de orientarea prooccidental= a regimului
pre[edintelui Sadat, iar \n 1975 s-a al=turat mi[c=rii integriste. Membrii
grup=rii au luptat \n Afganistan [i sunt supranumi]i "Afganii". |n prezent
este coordonat= de Al Jihad.
Al Jama a al hlamiyya (Grupul Islamic) a fost creat \n 1982,
dispune de o baz= larg= \n universit=]i [i este bine implementat= \n
administra]ie, \ndeosebi \n domeniul educa]iei, \ntre]ine strnse leg=turi
cu fundamentali[tii din Sudan. Principalul lider spiritual al Grupului este
Omar Abdel Rahman, aflat \n deten]ie \n SUA. Este responsabil= pentru
numeroase ac]iuni teroriste.
Alte cteva zeci de grupuri integriste sunt mai pu]in cunoscute [i
se presupune c= desf=[oar= ac]iuni teroriste sub coordonarea
organiza]iilor Al Jihad [i Al Jama a al Islamiyya.
Ca urmare a atitudinii ferme a autorit=]ilor egiptene de
contracarare a fundamentalismului islamic, se apreciaz= c= stabilitatea
Egiptului nu este \n pericol, dar c= integrismul va marca societatea
egiptean= att timp ct nu se va g=si un r=spuns adecvat la problemele
economice [i sociale care l-au generat.
|n 1987 aceasta s-a reorganizat, c=p=tnd un caracter militar, \n
vederea particip=rii la r=zboiul civil din Afganistan. |n aceasta perioad=,
Yemenul de Nord a devenit punct de trecere pentru numero[i militan]i
islami[ti (algerieni, egipteni, libieni, sudanezi etc.) dornici s= se al=ture
rezisten]ei afgane, c=rora conduc=torii
islami[tii yemeni]i le asigurau pa[apoarte [i
bani.
Lupt=torii yemeni]i \ntor[i din
Afganistan s-au constituit \n mai multe
grup=ri, implicndu-se \n disputele tribale [i
regionale (\ntre safli]i [i zaidi]i), fiind folosi]i
pentru ac]iuni teroriste de c=tre liderii locali.
Dup= unificarea din 1990,
dezvoltarea terorismului a fost facilitat= de
capacitatea redus= de control a organelor
centrale. Mai mult, autorit=]ile din Nord au
practicat pe scar= larg= asasinatul politic pentru eliminarea fizic= a

conduc=torilor din Sud, prin intermediul grupurilor fundamentaliste aflate
sub influen]a Partidului Islamic, al c=rui lider este pre[edintele
Parlamentului. Treptat, integri[tii au devenit cea mai puternic= organiza]ie
din ]ar=. Cu ocazia Congresului de la \nceputul anului 1994, ace[tia au
cerut suspendarea Constitu]iei [i aplicarea Legii islamice.
Ca [i alte state arabe sau \n general islamice care au participat
cu voluntari la sprijinirea rezisten]ei anticomuniste din Afganistan, Iordania
se confrunt= cu grup=rile integriste formate din ace[tia dup= revenirea \n
]ar= [i cu ac]iunile lor destabilizatoare. Autorit=]ile iordaniene nu exclud
ipoteza unei opera]ii destabilizatoare de anvergur=, cu sprijinul unei ter]e
]=ri, viznd presiuni asupra Iordaniei, pentru a \mpiedica \ncheierea
tratatului de pace cu Israelul, similare celor ale organiza]iei palestiniene
Hamas.
De[i \n ultima perioad= fenomenul fundamentalist a luat o
amploare \ngrijor=toare, fiind considerat unul dintre cele mai mari pericole
la adresa p=cii, ca [i \n cazul altor mi[c=ri extremiste, dup= o anumit=
perioad= de ascensiune, acesta se va atenua pn= la eliminarea total=,
\ntruct modelul de societate propus de ideologii integri[ti este anacronic
[i nu ofer= solu]ii viabile.
Pe plan economic, fundamentalismul islamic nu dispune de o
concep]ie clar=, care s= corespund= cerin]elor dezvolt=rii unei economii
modeme, deoarece principiile promovate \n acest domeniu sunt de tip
feudal [i inoperante.
La nivel social, conceptul califatului pe care se bazeaz=
integrismul islamic presupune o structurare strict= [i rigid= a societ=]ii,
care contravine tendin]elor fire[ti de democratizare a vie]ii politice.
Considerndu-se \ndrept=]ite s= foloseasc= orice mijloace pentru
atingerea scopului propus, grup=rile fundamentaliste favorizeaz=
extremistul [i terorismul,
ceea ce creeaz= rezerve
[i chiar respingerea de
c=tre popula]ie [i opinia
public= interna]ional= [i
determin= autorit=]ile s=
\ntreprind=
m=suri
represive.
168
Atitudinea retrograd= a fundamen-tali[tilor \n unele probleme de

importan]= interna]ional=, ca procesul de pace \n Orientul Apropiat, determin=
lu=ri de pozi]ie [i m=suri de contracarare din partea statelor interesate, inclusiv
a celor occidentale [i a organiza]iilor interna]ionale, precum [i intensificarea
colabor=rii \n acest scop.
Pe de alt= parte, \n m=sura \n care autorit=]ile din statele
confruntate cu fundamentalismul islamic vor dovedi o mai mare
deschidere c=tre democratizare, se va crea posibilitatea partidelor de
opozi]ie s= se afirme \n via]a politic=, limitndu-se \n acest mod aria de
ac]iune a organiza]iilor de inspira]ie integrist=, conducnd, totodat=, la
departajarea dintre acestea.
Tendin]a unor lideri fundamentali[ti de polarizare zonal= sau
chiar la scar= mai larg= a mi[c=rilor integriste, precum [i rivalit=]ile interne
vor duce, de asemenea, \n perspectiv=, la sl=birea capacit=]ii de ac]iune
a acestora [i a fenomenului fundamentalist \n ansamblu.
Ultimele atentate teroriste au anihilat, \n mare parte, bazele
politice ale unei strategii arabe, iar \n Occident au amu]it toate vocile care
sus]ineau toleran]a, sosind vremea reflec]iilor pentru arabi", scopul scuz=
mijloacele, dar care numai este valabil.
169
JIHADUL
Dup= o serie de \nfrngeri militare \n urma celor patru r=zboaie

arabo-israeliene R=zboiul de Independen]= pentru Israel, \n 1948,
R=zboiul Sinaiului, \n 1956, R=zboiul de {ase Zile, \n 1967 [i R=zboiul
Yom Kippur, cunoscut [i sub numele de R=zboiul din Octombrie, \n 1973,
lumea musulman= se confrunt= cu noi tensiuni.
|n predicile sale, Osama bin Laden afirma: "\nc= mai suferim de
pe urma r=nilor f=cute de r=zboaiele noilor crucia]i asupra lumii
musulmane \n ultimul secol [i de acordul Sykes-Picot \ntre Marea Britanie
[i Fran]a, care a divizat lumea musulman= \n fragmente (...) Acordul dintre
Blair [i Bush pretinde c= vrea s= pun= cap=t terorismului. Totu[i, nu mai
este niciun secret pentru mase c= el dore[te s= pun= cap=t, de fapt,
islamului" (Mircea, 2007).
Statele Unite ale Americii sunt v=zute ca expresia principal= a
culturii decadente occidentale. "A-i lovi pe americani prin acte de terorism
este o \ndatorire religioas=, logic=. |i suntem recunosc=tori m=ritului Allah
ISLAMIC
"Noii crucia]i"
pentru c= ne-a ajutat s= ducem mai departe cauza lui \mpotriva atacurilor
Americii [i Israelului asupra teritoriilor islamice sfinte", afirma, \n 1996, bin
Laden. Situa]ia \n sine este reflectat= [i prin "Declara]ia de r=zboi
\mpotriva ocupan]ilor americani a locurilor sfinte [i a celor dou= moschei":
"Cea mai recent= [i cea mai grav= dintre agresiunile suferite de c=tre
musulmani de la moartea Profetului () este ocuparea p=mnturilor pe
care se afl= cele dou= locuri sfinte baza Casei Islamului, locul revela]iei,
sursa mesajului, [i locul unde se afl= sfnta [i nobila Ka'ba, Qiblah pentru
to]i musulmanii de c=tre armatele crucia]ilor americani [i ale alia]ilor lor"
(http://worldwildewar.3x.ro).
|ncepnd cu anul 1948, evreii ca parteneri [i alia]i ai "noilor
crucia]i" din Occident sunt considera]i drept un nou du[man \n
conspira]ia global= \mpotriva islamului din punct de vedere a culturii [i
religie, [i \mpotriva na]iunii musulmane \n general (Mircea, 2007). |n
Fatwa, emis= la 28 februarie 1998 de Frontul Islamic Mondial Jihadul
\mpotriva evreilor [i crucia]ilor, evreii ocup= primul loc \n ordinea ]intelor
vizate de terori[ti, \naintea cre[tinilor, fie ei americani sau europeni. |n
plus, dat fiind faptul c= statele arabe din Orientul Mijlociu adopt= atitudini
diferite \n privin]a Occidentului, \n special a Statelor Unite, terori[tii
musulmani consider= guvernele arabe pro-occidentale [i pe conduc=torii
lor corup]i [i du[mani. Potrivit lui Osama bin Laden (Lumea, 2007)
conduc=torii statelor arabe l-au tr=dat pe Allah, pe Profet [i Na]iunea.
Musulmanul indian Abu Ala Maududi (19031979) a condamnat
\n repetate rnduri natura degenerat= a tuturor comunit=]ilor musulmane
contemporane, considernd guvernele musulmane care nu au
implementat strict Sharia (Legea islamic=) [i cernd credincio[ilor s=
porneasc=
Jihadul
\mpotriva
acestora. Islamul accept= lumea [i
via]a omeneasc= a[a cum sunt,
privindu-le ca o oper= ce nu poate
fi criticat= [i ca o manifestare a
voin]ei inderogabile a lui Allah,
deloc denaturat= [i corupt= de
urm=rile unui p=cat originar de
neiertat. Musulmanilor li se cere s=
lupte \mpotriva iudeilor [i a
cre[tinilor.
170
Ac]iunea r=zboinic= \ndreptat= att \mpotriva iudeilor, ct [i a

celor din Mecca ne-o arat= [i urm=toarele texte: "Dar cnd lunile sfinte
au trecut, atunci lupta]i [i omor]i pagnii oriunde-i ve]i \ntlni, apuca]i-i,
\mpresura]i-i [i prinde]i-i ()" (Sura 9; 5). Musulmanilor li se porunce[te
"s= lupte \mpotriva iudeilor [i cre[tinilor, pn= cnd ace[tia se vor
supune. Acei care nu se vor preda conducerii musulmane vor pl=ti un
greu tribut. Motivul este c= blestemul lui Dumnezeu se afl= deasupra lor.
Lupta]i cu acei care nu cred \n Dumnezeu nici \n ziua de apoi, [i nu
consider= oprit ceea ce a oprit Dumnezeu [i trimisul S=u, nici nu
recunosc religia adev=rat=, chiar dac= ei sunt oameni ai C=r]ii (cre[tini,
evrei), pn= cnd nu vor pl=ti jizya [i se vor supune de bun=voie [i vor fi
supu[i (). Blestemul Lui s= cad= asupra lor" (Sura 9; 29; 31).
Islami[tii liberi
Islami[tii se consider= r=zboinici pn= la moarte \mpotriva

Occidentului [i a modernit=]ii (Barna, C. 2007) care continu= s=
occidentalizeze [i s= se impun= popoarelor. "Despre nici o alt= religie sau
grup cultural nu se spune att de categoric c= reprezint= o amenin]are la
171
JIHADUL
Ascensiunea \mpotriva necredincio[ilor
ISLAMIC
Agen]ia Central= de Informa]ii (CIA) a SUA precizeaz= c=

Osama bin Laden [i-a regrupat locotenen]ii \n Waziristanul de Nord.
Regiunea este controlat= de talibani, care chiar au instituit aici un
"emirat": oponen]ii politici sunt decapita]i, fetele nu au ce c=uta la [coal=,
iar frizerii nu au voie s= rad= b=rbile localnicilor (www.adevarul.ro). Chiar
armata pakistanez= are nevoie acolo de protec]ia lupt=torilor cu turbane,
AK47 [i Toyote. Populat de triburi musulmane conservatoare, care nu
sunt controlate nici de guvernul pakistanez, cum nu au fost nici de
administra]ia britanic=, Pakistanul a fost descoperit dup= sosirea a mii de
talibani \mpin[i de invazia american= din Afganistan. Circa 5.000 de
lupt=tori str=ini din legiunile Al-Qaida arabi, uiguri etc. au fost bine
primi]i att de waziri, ct [i de islami[tii uzbeci retra[i tot aici dup= ce au
luptat cu ru[ii. Alian]a, care a ucis 750 militari pakistanezi, a executat 200
de b=trni [efi de clanuri pro-guvernamentali [i a impus Sharia
(Documentar BSIJ, 2007).
adresa
civiliza]iei
occidentale
ca
despre Islam" (Said,
2006). Relevante \n
acest sens sunt [i
sondajele realizate
de PGAP (Pew
Global
Attitudes
Project). Raportul dat
publicit=]ii \n iulie
2005,
intitulat
"Islamic Extremism:
Common Concern for Muslim and Western Publics" [i \ntocmit pe baza unui
sondaj aplicat \n 17 ]=ri [i cuprinznd 17.766 chestionare, reflect= o
preocupare \n ascensiune \n \ntreg spa]iul euro-atlantic pentru a contracara
pericolul reprezentat de extremismul islamic. Din datele rezultate, 52% din
responden]ii din Rusia erau preocupa]i de extremismul din propria ]ar= \n
foarte mare m=sur=, urma]i fiind de cei din India (48%), Spania (43%),
Germania (35%), Marea Britanie (34%), Olanda (32%), Fran]a (32%), SUA
(31%) etc., pe ultimul loc plasndu-se Polonia, cu doar 7%. |ntr-o ordine
cvasi-identic=, fa]= de extremismul islamic la nivelul \ntregii lumi, erau
preocupa]i \n foarte mare m=sur= 51% dintre responden]i \n Rusia, 46% \n
India, 45% \n Spania, 48% \n Germania, 43% \n Marea Bitanie, cte 46% \n
Olanda [i \n Fran]a, 42% \n SUA, 41% \n Canada.
|ntreba]i \n noiembrie 1994 dac= "resurgen]a islamic=" a constituit
o amenin]are pentru interesele SUA |n Orientul Mijlociu, 61% din
e[antionul de 35.000 de americani interesa]i de politica extern= au r=spuns
pozitiv [i numai 28% au r=spuns negativ. Cu un an \nainte, cnd au fost
\ntreba]i ce ]ar= reprezint= cel mai mare pericol pentru SUA, un e[antion
aleatoriu a indicat \n primele trei Iranul, China [i Irakul. La fel, \n 1994, pu[i
s= indice "amenin]=rile critice", 72% din opinia public= [i 61% din
conduc=torii politicii externe s-au referit la proliferarea armelor nucleare, iar
69% din opinia public= [i 33% din conduc=torii politicii externe s-au referit
la terorism dou= chestiuni asociate pe scar= larg= cu Irakul.
|n plus, 33% din opinia public= [i 39% din conduc=torii politicii
externe z=reau un pericol \n posibila expansiune a Fundamentalismului
Islamic. Europenii percep la fel. |n prim=vara anului 1991, cca. 51% din
opinia public= francez= afirma c= principalul pericol pentru ei venea
dinspre sud [i doar 8% \l vedeau dinspre est (Huntington, 1995).
172
173
JIHADUL
Dup= cum se poate observa, religia are o putere excep]ional= de

motivare, func]ionnd, uneori, \n cadrul
unor scenarii sumbre (Dengg, 2007).
Prin religie, nu o singur= dat=, liderii unor
organiza]ii precum: Jihadul Islamic
Palestinian, Hezbollah, Tigrii Tamili
pentru Eliberarea Elamului (LTTE) sau
Al-Qaida [i-au justificat atacurile,
punndu-le mai cu seam= pe "voin]a
Domnului". Avem [i o recomandare cu
privire la modul de combatere a
necredincio[ilor (fanaticii): "Cnd vor
trece lunile sacre, ucide]i-i pe fanatici
oriunde \i g=si]i, prinde]i-i, \nconjura]i-i,
lovi]i-i oriunde \n ambuscade. Dac= apoi
se convertesc [i \ndeplinesc rug=ciunea
[i pl=tesc zeciuiala, l=sa]i-i s= plece,
deoarece Allah este tolerant [i iert=tor"
(Sura 9; 5).
La o prim= vedere se poate \n]elege c= r=zboiul nu a fost pentru
mult= vreme unul de ap=rare, ci un Jihad agresiv dus \mpotriva tuturor
celor considera]i necredincio[i, unica lor cale de salvare fiind convertirea
la islam. Cu toate acestea, argumentele nu sunt suficiente. Faptul c=, \n
mod tradi]ional, islamismul a fost o religie extrem de tolerant= de-a lungul
istoriei a fost trecut cu vederea (Armstrong, 2001), \nclin=m s= credem c=
este vorba mai mult de o preconcep]ie potrivit c=reia islamismul este o
religie \nclinat= s= produc= extremi[ti sinuciga[i.
Analiznd metodele teroriste (atentate, asasinate, propagand=
prin fapte), specifice ETA, IRA, Al-Fatah, dar [i Hezbollah, supranumit
"Partidul lui Dumnezeu", se poate observa c= terorismul este determinat
de diverse mobiluri, de la cele na]ionaliste sau iredentiste, pn= la cele
religioase. A judeca \ns= Islamul ca pe o religie violent= este mai mult
dect o gre[eal=. Acesta r=mne pentru musulmani o religie a p=cii, care
nu permite uciderea unor oameni nevinova]i. (Bacchiocchi, 2002) "Nu
ucide]i omul c=ci Dumnezeu v-a oprit aceasta, ci doar \ntru dreptate"
(Sura 17, 33).
ISLAMIC
Cu voin]a Domnului
Ireconciabilitatea [i "sim]ul divin"

Analiza evolu]iei fenomenului la scar= mondial= relev= c=
\nceputul de mileniu trei a dus la o modificare radical= asupra
componentelor "ecua]iei de securitate mondial=" (Tudor, 2006), de un
interes aparte fiind \n]elegerea semnifica]iilor ce-i revin accep]iunii
"terorism islamic". Acest lucru atrage aten]ia cu att mai mult cu ct
majoritatea anali[tilor (Blond & Pabst, 2005) consider= c= terorismul
islamic este o pervertire \n sens fanatic a Islamului. Aprecierea \n sine
aduce un semn de \ntrebare [i pentru interviul acordat Al-Jazeera
(Sunday Times, 2005) de c=tre un cleric musulman din Londra:
"Atentatele de la Londra (7 iunie 2005 - n.a.) au fost o mare victorie". "Nu
este, totu[i, r=u c= au fost uci[i [i civili?", \ntreba reporterul. R=spunsul
clericului a venit prompt: "Termenul civil e o crea]ie occidental=. A[a ceva
nu exist= \n prescrip]iile religioase islamice. Pentru musulmani, oamenii
sunt fie \n "Dar al Harb", fie \n afara lui. Islamul \mparte lumea \n dou=:
"Dar al Harb", lumea r=zboiului, \n care tr=iesc necredincio[ii, [i "Dar al
Islam", lumea \n care tr=iesc musulmanii. Prima lume trebuie cucerit=!
F=r= s= avem inten]ia de a ne manifesta pro sau contra \n fa]a acestor
afirma]ii, reamintim c= cel pu]in \n virtutea existen]ei sale milenare,
Islamul este religia libert=]ii, p=cii, binelui [i \ndur=rii (Rashid, 2003),
respingnd toate actele de terorism \n parte. Mai mult dect att, orice act
reprobabil constituie o \nc=lcare att a Sharia, ct [i a logicii umane
(Sultan bin Abdulaziz, 2002).
Adev=rat este \ns= c= Osama bin Laden se folose[te de islam
pentru a c[tiga sprijinul [i simpatia maselor musulmane (Mircea, 2007).
Succesul grup=rilor fundamentalist islamice este dat de abilitatea
acestora de a-[i legitima ac]iunile \n fa]a Umma Islamia (comunitatea
islamic=). Ireconciliabilitatea dintre Islam [i du[manii s=i, dar [i "sim]ul
divin al extremului teritorial" potrivit c=ruia bin Laden cere ca to]i
necredincio[ii s= p=r=seasc= locurile sfinte ale musulmanilor sunt
subiecte de analiz= [i \n cuprinsul preocup=rilor noastre. Fatwa, dat= de
Shaikh Usama Bin-Muhammad bin Laden, Aiman al-Zawahiri, emir al
Grup=rii Jihadului din Egipt, Abu Yasir Rita'i Ahmad Taha, lider al Grupului
Islamic Egiptean, Shaykr Mir Hamzah, secretar al Ulemalelor din
Pakistan, [i de Fazlur Rahman, emir al Mi[c=rii Jihadului din Bangladesh,
174
condamn= SUA pentru bazele din Arabia Saudit=, unde ocup= p=mntul
Sfnt al Islamului, [i de unde terorizeaz= popoarele vecine musulmane.
De asemenea, aceasta condamn= alian]a cruciato-sionist= pentru
blocada Bagdadului, milionul de doctrine [i umilirea popula]iei musulmane
[i, nu \n ultimul rnd, dorin]a SUA de a ocupa Peninsula Arab=.
175
JIHADUL
Atacurile teroriste de la World Trade Center, de la 11 septembrie

2001, au creat o leg=tur= puternic= \ntre Islam [i terorism, Jihadul
c=p=tnd conota]ii nejustificate. To]i cei 19 terori[ti care au deturnat
avioanele \n atacurile din 11 septembrie erau musulmani.
|n acest context, construc]ia unei imagini potrivit c=reia Islamul
d= na[tere terorismului (Mircea, 2007) este u[or de \n]eles. Am fi tenta]i
s= credem \n aceast= teorie, cu att mai mult cu ct cele patru tipuri de
pedepse (t=ierea capului, crucificarea, mutilarea [i exilul) aplicate celor
care se opun islamului potrivit circumstan]elor, al=turi de plata tributului,
arat= metodele folosite de musulmani pentru a-[i impune religia, \ns=
adev=rul este departe de aceast= accep]iune. Chiar dac= terori[tii au
identit=]i musulmane, teroarea pe care ei o perpetueaz= nu poate fi
etichetat= ca "teroare islamic=" (Harun
Yahya, 2002). Cre[tinismul este o religie
bazat= pe dragoste care nu accept=
nicio violen]=. Acest lucru poate fi pus
\ns= sub semnul \ntreb=rii doar prin
reactualizarea unui moment istoric: "Ei
(crucia]ii) au omort pe to]i saracenii [i
turcii pe care i-au g=sit, ...fie femeie sau
b=rbat" (Francorum, 1962).
Cruciatul Raymond of Aguiles
spunea: unii din oamenii no[tri ([i asta a
fost [i mai umil) au t=iat capetele
du[manilor lor; al]ii i-au str=puns cu
s=ge]ile, a[a \nct au c=zut de pe
turnuri; al]ii i-au torturat mult timp prin
aruncarea lor \n fl=c=ri. Gr=mezi de
capete, mini [i picioare erau de v=zut
ISLAMIC
Islam vs. terorism?
pe str=zile ora[ului. Era necesar s= \]i faci drum printre trupurile de

oameni [i cai. Dar astea au fost mici aspecte \n compara]ie cu ce s-a
\ntmplat la Templul Solomon, un loc unde serviciile religioase sunt \n
mod normal cntate...\n Templul [i portalul Solomon, oamenii c=l=reau \n
snge pn= la genunchi [i c=p=stru (Krey, 1921).
Desigur, tot acest barbarism a fost complet \mpotriva doctrinei
Cre[tine (Harun, Yahya, 2002). Cre[tinismul, \n scrierile Bibliei, este un
"mesaj al dragostei". |n Evanghelia dup= Matei, se spune c= Iisus a spus
semenilor lui: "Iubi]i-v= du[manii [i ruga]i-v= pentru aceia care v=
persecut=" (Matei, 5:44). |n aceste condi]ii, far= s= subscriem principiului
generalizarii, dac= "teroarea cre[tin=" nu poate fi acceptat=, chiar dac=
perpetuatorii ei au fost cre[tini, atunci cum ne putem explica sintagma
"teroare islamic="?
|n ciuda eviden]elor, exist= tendin]a unor jurnali[ti [i autori
occidentali de a \nvinov=]i musulmanii care \ncearc= s=-[i practice religia,
f=cnd unele conexiuni \ntre practicile musulmanului [i practicile anumitor
persoane numite de ei "terorist".
Asemeni altor autori occidentali, Brisard folose[te deseori
termeni de genul "terorism islamist". Comenteaz= la modul ironic
descrierea pe care i-o f=cea lui Zarqawi imamul Moscheii Zaid BenHarithah "un om tn=r saturat de religie, care se ruga multe ore cu fra]ii
lui arabi, \n special \n timpul celor 30 de zile ale Ramadanului."
La descrierea clanului din care f=cea parte Zarqawi [i a grup=rii
"teroriste" din care f=cea parte la acea vreme, Brisard afirma "sunt
foarte pio[i, [i singurele decora]iuni care le orneaz= interiorul sunt
versete din Coran [i o plac=
pe
care
este
gravat
<Allah>".
A[adar,
s=
\n]elegem din ceea ce
afirm= Brisard c= "terori[tii
islami[ti"
(f=cndu-se
trimiteri benigne [i c=tre
ceilal]i care au acelea[i
obiceiuri [i tr=s=turi, ultimii
dintre ei fiind identifica]i de
c=tre unele canale media
occidentale sau de c=tre
176
177
ISLAMIC
JIHADUL
unii occidentali drept "posibili viitori terori[ti" cu "leg=turi cu re]ele

teroriste") se pot identifica prin aceste tr=s=turi. Lucru [tiut [i de autor [i
de mul]i al]i cercet=tori [i jurnali[ti este faptul c= majoritatea caselor de
arabi sau de musulmani religio[i sunt decorate numai cu versete din
Coran, numele lui Allah sau ale lui Mahomed. De asemenea, autorul
\nvinuie[te ideologul palestinian Maqdisi de instigare la ur= \mpotriva
regimului iordanian, afirmnd c= \nv=]=tura lui se bazeaz= pe ideea c=
"fiecare individ trebuie s=-[i tr=iasc= via]a \n func]ie de Coran [i c=
guvern=rile arabe, [i \n mod deosebit cea iordanian=, nu respect=
aceste precepte." Oricare musulman religios [i orice imam sus]ine
aceasta. |ntr-adev=r, fiecare musulman trebuie s=-[i traiasc= via]a \n
func]ie de \nv=]=turile Coranului, [i \ntr-adev=r guvern=rile arabe nu
respect= preceptele coranice, lucru bine [tiut de to]i, nu numai de c=tre
musulmani. Faptul c= Zarqawi era un "hafiz" (recitator din memorie al
Coranului) sau c= \[i petrecea timpul recitnd din Coran [i c= vorbea
foarte pu]in nu \nseamn= c= memoratorii de Coran din \ntreaga lume
sunt posibili al]i "Zarqawi", "posibili viitori terori[ti". |n leg=tur= cu
caracterul t=cut al lui Zarqawi, de asemenea, aceasta este o virtute a
unui musulman; Mahomed a spus: "Un musulman s= vorbeasc= dac=
vorbele lui sunt cu folos, dac= nu, s= tac=."
|ntr-un alt capitol al aceleia[i c=r]i: "Zarqawi este pe punctul de a
se scufunda \n tenebrele violen]ei religioase". Aici sintagma "violen]=
religioas=" \ncadreaz= \n mod clar violen]a din comportamentul lui
Zarqawi \n perimetrul religiei islamice, dnd cititorului impresia c= Islamul
are o asemenea doctrin= care \ndeamn= la violen]= [i, dup= cum reiese
din aceast= lucrare [i nu numai, violen]= nejustificat=, cu sens de
"autoap=rare" (Septar, 2006).
Aceast= tendin]= de a ponegri Islamul nu este recent=. Ea s-a
dezvoltat mult \ncepnd cu secolul al IX-lea, cnd Ioan Kameniates
descrie Islamul drept "o religie pervers=, brutal= [i r=zboinic=". Se spera
atunci c= domina]ia musulman= va lua curnd sfr[it [i se crede c=
\mp=ratul Bizan]ului va fi artizanul acestei eliber=ri, ceea ce pune \n
valoare \n acela[i timp lupta dus= de r=zboinicii \mp=ratului. Aceast=
punere \n valoare a luptei purtate \mpotriva musulmanilor \i sacralizeaz=
\n acest fel pe r=zboinicii care o duc. (Septar, 2006) Astfel se na[te
no]iunea de "R=zboi Sfnt" care este men]ionat= \n r=zboaiele purtate de
diver[i \mp=ra]i apar]innd perioadelor ce au urmat.
Jihad \n Balcani
Zona Balcanilor a cunoscut o criz= f=r= precedent \n contextul
progresivei dezagreg=ri a spa]iului ex-iugoslav. Odat= cu aceasta au fost
restructurate re]elele mafiote [i s-a
reluat, \n for]=, tentativa de
reactivare a fundamentelor politicostatale din timpul Imperiului Otoman,
\n scopul cre=rii unui avanpost
islamic \n Europa (Stanciu, 2005).
Dezvoltarea
"R=zboiului
Sfnt" pe teritoriul balcanic este un
subiect care prinde contur, din ce \n
ce mai mult. Din 1992 pn= \n 1995, Bosnia-Her]egovina a fost grav
afectat= de un r=zboi care a opus cele trei comunit=]i etnice principale.
Diferi]i att prin religie, ct [i prin etnie, srbii ortodoxi, croa]ii catolici [i
bosniacii musulmani sunt \n continuare diviza]i, coexistnd sub
administrare interna]ional= (Elsasser, 2006).
Wahhabismul, o u[= deschis= spre Califatul Pan-islamic!

Dincolo de nelini[tea provocat= de recenta proclamare
unilateral= a independen]ei de c=tre Kosovo, nesfr[itele tensiuni
interetnice dintre cele trei na]ionalit=]i majoritare [i dificult=]ile economice
inerente unei perioade postconflict, una dintre problemele care fr=mnt=
societatea bosniac= de la \nceputul noului mileniu este islamismul radical,
cunoscut [i sub numele de "Mi[carea Wahhabist=".
R=d=cini wahhabite
Wahhabismul \[i are \nceputurile \n secolul al XVIII-lea, cnd a
ap=rut sub forma unei mi[c=ri conservatoare islamice de factur= sunnit=,
ini]iat= de Shaykh Muhammad bin Abd al-Wahhab (Andreescu, Albu,
2008). Titlul de Wahhabi le-a fost dat credincio[ilor lui de c=tre oponen]i,
\n timp ce wahabi[tii se numeau pe ei \n[i[i "ahl al tawhid", poporul
sunnah [i al unit=]ii sau "Muwahhidun" cei ce predic= doctrina Unit=]ii lui
Dumnezeu. (Esposito, 2003, Hardy, 2004)
178
179
ISLAMIC
JIHADUL
|n anul 1740, la Najd, pe

teritoriul Arabiei Saudite de
ast=zi, Muhammad bin Abdul
Wahhab (17031792), a cerut
musulmanilor din Peninsula
Arabic= s= revin= la ceea ce el
propov=duia drept adev=ratul
Islam, s= urmeze ad-literam
\nv=]=turile Coranului \n
opozi]ie fa]= de corup]ia despre
care pretindea c= fusese
introdus= \n secolele de dup=
Profet.
Sub influen]a \nv=]=turilor lui Ibn Taymiyyah (12631328), Abd
al-Wahhab a \nceput s= predice islamismul puritanist, \ns= a fost imediat
confruntat de c=tre \nv=]a]ii din Imperiul Otoman, care, ac]ionnd dup=
interpret=rile [i opiniile clerului clasic islamic, i-au denun]at ideile eretice.
Ibn Abdul Wahabi a r=spuns, declarndu-[i oponen]ii aposta]i [i politei[ti
[i, \n consecin]=, a fost catalogat drept un renegat, subiect al justi]iei
disciplinare, fiind nevoit s= se refugieze \n ora[ul Dara'iyya, care la acel
moment era condus de c=tre Muhammad bin Sa'ud, \n acela[i timp [ef al
clanului al-Annza din tribul al Saud.
Cei doi au format ulterior o alian]= ce a constituit \nceputul
"mariajului" devenit cunoscut drept "Casa lui Saud" [i fondatorul [colii de
gndire Wahabi/Neo Salafi. Condi]iile alian]ei au fost ca suveranitatea
politic= s= r=mn= la Ibn al Saud, pe cnd autoritatea religioas= a fost
primit= de Muhammad bin Abd al Wahab [i ucenicii s=i, cunoscu]i drept
ekhwan sau fra]i (termen ce nu trebuie confundat cu ekhwan elmuslimeen, Fr=]ia Musulman=, ce-[i are originea \n Egiptul lui Hasan al
Banna), anul 1747 reprezentnd \nceputul Mi[c=rii Wahhabiste.
Acest parteneriat a pavat drumul c=tre ceea ce s-a numit mai
trziu Regatul Arabiei Saudite, fondat \n 1932 de c=tre regele Abdul Aziz
Al-Saud, avnd islamismul wahhabist drept ideologie politic= [i religioas=.
Alian]a istoric= \ntre Ibn al Saud [i Abd al Wahab a fost punctul de cotitur=
prin care mi[carea salafist= a c[tigat recunoa[tere oficial= [i confirmare,
prin folosirea autorit=]ii religioase a doctrinelor ca o for]= de leg=tur= \ntre
triburile arabe.
Urma[ii lui Abdulah Wahhab

Contesta]i chiar [i \n rndul musulmanilor, succesoriii lui Abdulah
Wahhab s-au stabilit \n Balcani, profitnd de destr=marea fostei Iugoslavii.
Wahhabismul a fost o ideologie str=in= spa]iului fostei Iugoslavii, fiind
"importat" \n perioada r=zboiului din 1992"1995.
R=zboiul dintre musulmanii [i srbii din Bosnia, din perioada
1992-1995, a reprezentat o ocazie propice pentru wahhabi]i de diverse
na]ionalit=]i s= \[i fac=
intrarea \n aceast= ]ar=.
Conform cifrelor oficiale,
dup= \ncheierea conflictului,
circa 1.300 din cei 6.000 de
mujahedini au r=mas \n
Bosnia, pierzndu-[i urma
sau ob]innd cet=]enia
bosniac=, prin c=s=torie sau
prin falsificarea documentelor de identitate.
Wahhabi]ii
sunt
suspecta]i
c=
men]in
leg=turi strnse cu liderii mi[c=rilor similare din ]=rile situate \n spa]iul
balcanic, cum ar fi: Lista pentru Sandzak, din Serbia, Albanian Islamic,
Society Societatea Islamic= din Albania, AKSh Armata Na]ional= din
Albania, UCK Armata de Eliberare a Kosovo, Fr=]ia Musulman=, Liga
Cultural= Islamic=, din Romnia (Andreescu, Albu, 2008).
Mi[carea wahhabist= se manifest= cu prec=dere \n Federa]ia
Bosnia [i Her]egovina, \n special \n zona central=, \n cantoanele, Zenica,
Travnik [i Bihac, unde exist= o popula]ie majoritar musulman=. Exist=
\ns= alte cteva centre active, \n principal \n ora[e ca Gorazde, Konjic,
Mostar [i Stolac unde, \n perioada conflictului armat, au avut loc unele
dintre cele mai dure \ncle[t=ri (Andreescu&Albu, 2008).
|n prezent, wahhabismul este forma dominant= de islamism \n
Arabia Saudit=, Qatar, precum [i \n anumite zone din Somalia, Algeria [i
Mauritania, iar \n ora[ele sfinte Mecca [i Medina propor]ia credincio[ilor
este foarte mare.
180
181
JIHADUL
Wahhabismul se caracterizeaz= printr-o interpretare strict= a

documentelor enumerate anterior, \n conformitate cu cea realizat= de-a
lungul primelor trei genera]ii ale Islamului. Doctrina primar= wahhabist=
este cuprins= \n Kitab at-tawhid ("Cartea unit=]ii"), scris= de fondator, \n
timp ce Coranul [i Hadith-ul sunt considerate textele fundamentale.
Via]a membrilor wahhabi are la baz= legea islamic=. Ei consider=
Coranul [i Hadiths (cuvintele [i ac]iunile profetului Mahomed) drept
"Constitu]ia" lor, ignornd legisla]ia statal= \n vigoare. Aceast= atitudine
include modalitatea distinctiv= proprie de a purta \mbr=c=mintea [i
diversele maniere \n care se poate purta barb= (ca "semn natural al
b=rba]ilor musulmani"), studierea islamului [i invitarea altora de a adera la
el, ceea ce se nume[te da'wa.
Ritul islamic se oficiaz= \n moschei [i \n l=ca[urile proprii.
Organizeaz= cursuri despre islam, deseori \n leg=tur= cu tabere (academii
tae kwon do) pentru tineri pe care \i \nva]= s= se roage, s= posteasc=, s=
se comporte, s= gndeasc=. Ei separ= b=rba]ii de femei, obligndu-le pe
acestea s= poarte v=l sau, cel pu]in, basmale [i s= evite "tenta]iile
indecente" ale societ=]ii occidentale.
De asemenea, prev=d [coli separate pentru fete [i b=ie]i, iar
femeile nu sunt l=sate s= munceasc= dac= aceasta ar presupune un
mediu \n care s-ar afla [i b=rba]i (Andreescu&Albu, 2007).
|nv=]=turile lui Mohammad ibn Abdulah Wahhab sunt urmate cu
stricte]e. |n timpul rug=ciunilor este interzis= men]ionarea numelui
profe]ilor sau \ngerilor, inclusiv cel al lui Mahomed. Credincio[ii nu au voie
s= se uite la televizor, s= asculte muzic=, s= mearg= la cinematograf sau
la teatru. Interzis= este [i vizitarea mormintelor, precum [i purtarea de
amulete sau alte obiecte care aduc noroc. A da mna cu o femeie e mai
r=u dect s= o \njunghii, spunea Emir (2007), unul dintre fo[tii adep]i ai
mi[c=rii wahhabiste.
Publica]ia "Balkan Insight" (2007) prezint= m=rturia unei femei
din Sarajevo, care nu a dorit s=-i fie publicat numele, privind experien]a ei
wahhabist= (www.adevarul.ro). Timp de cinci ani, aceasta a acceptat s=
poarte v=l, o rochie lung= neagr= [i chiar m=nu[i. Nu le mai \mp=rt=[e[te
ideile, dar \[i aminte[te de ce li s-a al=turat. "Dup= r=zboi au fost singurii
care nu au pus accentul pe na]ionalism", a declarat femeia, care o poate
\nso]i acum lini[tit= pe feti]a ei la piscin=. Publica]ia a chestionat [i al]i
ISLAMIC
Via]a membrilor wahhabi
bosniaci care au \mbr=]i[at la un moment dat ideile mujahedinilor. To]i au

m=rturisit c= ace[tia sunt intoleran]i fa]= de cei care nu le \mp=rt=[esc
credin]a (Documentar, BSIJ, 2007).
|n aceste condi]ii, wahhabitii sunt privi]i cu suspiciune de
popula]ia bosniac=, \ndeosebi pentru c= ace[tia [i-ar putea impune
regulile stricte \ntr-o societate musulman= moderat=. Circa 70% din
localnici nu agreeaz= prezen]a wahhabi]ilor, care au reu[it deja s= se
infiltreze \n moschei [i \n rndul unor comunit=]i alt=dat= lini[tite. Cu toate
acestea, Comunitatea islamic=, institu]ia oficial= a musulmanilor din
Bosnia, nu consider= c= wahhabi[tii reprezint= un pericol, de[i au existat
numeroase cazuri de violen]= \n numele "adev=ratei credin]e". |n anul
2006, un tn=r de 23 de ani, proasp=t convertit, [i-a ucis mama pentru c=
a refuzat s= se roage \mpreun= cu el \n fiecare diminea]=. Dup= ce a
comis crima, a intrat \ntr-o moschee, spunndu-le celor prezen]i c= tocmai
a f=cut "un sacrificiu pentru Allah" (Documentar BSIJ, 2008). {i acesta nu
e singurul incident violent.
R=zboinicii mujahedini
Cu pu]in timp \nainte de \nceperea conflictelor din Bosnia,
pre[edintele Alija Izetbegovic
f=cea apel c=tre mujahedinii din
lumea \ntreag= s= se al=ture
armatei bosniace pentru a lupta
\mpotriva armatei srbe. Potrivit
unui raport al poli]iei bosniace, cei
mai mul]i au venit din Arabia
Saudit=, Siria [i Algeria. Grupul
Islamic Armat (GIA) din Algeria a
\nfiin]at la Zagreb o asocia]ie
pentru ajutorarea refugia]ilor
Maktab Al-Khidamat (MAK) sau Al-Kifah , \n realitate un birou care se
ocupa de infiltrarea islami[tilor \n Bosnia, fondat la mijlocul anilor '80 de
Osama bin Laden, \n scopul colect=rii de fonduri pentru recrutarea de
lupt=tori str=ini \n r=zboiul \mpotriva Uniunii Sovietice, din Afganistan. AlKifah a avut o filial= chiar [i la New York, \nchis= de autorit=]ile americane
dup= primele atentate de la World Trade Center, din 1993 (Mihai, 2008).
182
183
ISLAMIC
JIHADUL
De[i nu exist= date exacte, se estimeaz= c= pn= la 6.000 de

lupt=tori au venit din diferite ]=ri islamice Siria, Kuweit, Arabia Saudit=,
Iran, Afganistan, Sudan. Ace[tia au format, \n noiembrie 1992, Brigada 7
Musulman=, iar \n august 1993 Unitatea El Mujahedin, care [i-a stabilit
cartierul general \n ora[ul bosniac Zenitza, \ntr-o uzin= p=r=sit=. Unul
dintre fondatori a fost algerianul Abdel Mokhatari, cunoscut [i sub numele
de Abu El Maali. Mercenarii [i voluntarii islami[ti primeau salarii \ntre trei
[i cinci mii de m=rci germane.
|narmarea forma]iunilor politice musulmane din Bosnia s-a f=cut
sub masca unei agen]ii umanitare sudaneze, condus= de Faith
Hassanein-Omal-Faith, apropiat al [eicului Omar Abdel Rahman, imamul
condamnat pentru atacul din 1993 de la World Trade Center. Printre
sponsorii agen]iei lui Faith se num=r= [i Osama bin Laden, ale c=rui
leg=turi cu integri[tii sudanezi au fost demonstrate de replica Americii la
atentatele \mpotriva Ambasadelor SUA din Kenya [i Tanzania. Ziarul
macedonean "Udrinski Viejnik" a prezentat date cu privire la prezen]a
extremi[tilor islami[ti \n Balcani, publicnd o list= cu cel pu]in zece
persoane din Arabia Saudit= [i Egipt, caracteriza]i ca fiind colaboratori ai
lui bin Laden, care au contribuit la finan]area Armatei de Eliberare din
Kosovo (UK), ac]ionnd \n special \n zona Macedoniei. |n plus, sus]ine
cotidianul macedonean "Nova Makedonija", citnd surse din serviciile
israeliene de informa]ii, \n Balcani pot fi mobiliza]i 40.000 de islami[ti care
dispun de armament modern, ob]inut de la NATO \n timpul conflictului din
Kosovo.
Presa macedonean= a relatat, deseori, c= \n timpul ciocnirilor
dintre trupele guvernamentale [i Armata de Eliberare Na]ional= au fost
observa]i \n \mprejurimile localit=]ii Tetovo, lupt=tori mujahedini
("Adev=rul", 12.09.2001). Astfel, cotidianul "Dnevnik" relata la sfr[itul
lunii noiembrie 2001 ("Cronica romn=", 26 noiembrie 2001), citnd surse
neidentificate din domeniul serviciilor de informa]ii, despre "trei membri ai
Jihadului Islamic egiptean care activeaz= \n Macedonia" (Stanciu, 2005).
Potrivit unor surse din domeniul serviciilor de informa]ii, relateaz= acela[i
cotidian, cei trei membri ai Jihadului Islamic egiptean se aflau \n contact
direct cu Osama bin Laden.
Acelea[i surse macedoneene sus]ineau c= adjunctul lui Osama
bin Laden, Ayman Al-Zawahiri, lider al grup=rii islamiste egiptene "Jihad"
[i presupus coordonator al celulelor teroriste din Balcani, a ordonat
membrilor organiza]iilor teroriste afla]i \n Bosnia-Hertzegovina, Kosovo,

Albania [i Macedonia s= deschid= \n Balcani un al doilea front islamic
\mpotriva Statelor Unite ("Adev=rul", 12 octombire 2001).
Mujahedinii [i gherilele albaneze

|n august 1998, la Londra, "The Times" nota c= "r=zboinici
mujahedini s-au \nrolat \n Armata de Eliberare din Kosovo (UCK),
diminund [ansele pentru o solu]ie pa[nic=. Sosirea acestora \n Kosovo
ar trebui s= oblige Washingtonul la o reanalizare a politicii sale fa]= de
provincia srb=". La rndul s=u, cotidianul spaniol "El Pais", din 27 aprilie
1999 semnala [i el prezen]a \n cadrul UCK a aproximativ 1.000 de
mercenari str=ini proveni]i din Arabia Saudit=, Yemen, Afganistan, Croa]ia
[i Bosnia. Serviciile secrete americane, la rndul lor, nu excludeau
posibilitatea existentei unor leg=turi \ntre Osama bin Laden [i UCK
("Washington Post" din 4 mai 1999).
Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) este mo[tenitoarea
mili]iilor fasciste albaneze, ai c=rei combatan]i au fost preg=ti]i de
instructori italieni, \n timpul celui de-al Doilea R=zboi Mondial. UCK este
finan]at= din traficul de droguri, asigurat de o vast= re]ea criminal=, din
care fac parte membri cunoscu]i ai mafiei albaneze, care au penetrat
Italia, Germania, Spania, Fran]a, Norvegia [i Elve]ia [i au conexiuni \n
America de Nord.(Documentar BSIJ, 2008).
Ideologia lupt=torilor UK este
inspirat= de islamul radical. Instructorii
islamici provin \n marea lor majoritate din
Iran, din rndul G=rzilor Revolu]iei Islamice
"Pasdaran" [i au leg=tur= cu Osama bin
Laden, care inten]ioneaz= s= pun= bazele
unui emirat \n Balcani, cu baza \n Kosovo [i
Albania [i cu vrful \n Bosnia (Mihai, 2008).
Indirect, liderul Uniunii Democrate
din Kosovo, Ibrahim Rugova a confirmat
par]ial aceste afirma]ii, anun]nd c= UCK
ascunde, pe teritoriul pe care-l controleaz=, baze ale terori[tilor
interna]ionali, [i c= reprezentan]ii UCK sunt preg=ti]i s= organizeze acte
184
teroriste pentru a-l sus]ine pe bin Laden. Din ce \n ce mai mult se fac
auzite temeri potrivit c=rora mi[carea urm=re[te abolirea statului secular
[i introducerea Sharia \n via]a politic=. Odat= stabili]i \n Bosnia,
wahhabi[tii au p=truns [i \n celelalte ]=ri balcanice, continundu-[i \n
acela[i timp activit=]ile teroriste.
Declinul economic, c=derea regimurilor comuniste, conflicte care
au urmat destr=m=rii fostei Iugoslavii au favorizat o apropiere a unor
comunit=]i religioase din Balcani de lumea musulman= (Mihai, 2008).
Cotidianul kosovar "Koha Ditore" nota, \n noiembrie 2007, c= "fenomenul
wahhabist a ajuns la propor]ii alarmante" \n provincie [i \n diaspora
albanez= din Occident.
185
JIHADUL
Fundamentali[tii saudi]i Wahhabi, care militeaz= pentru un islam

pur, tind s= se infiltreze tot mai mult \n structurile religioase ale Bosniei.
Ace[tia se antreneaz= \n tehnici teroriste \n a[a-numitele tabere de
tineret, de vacan]= (Elsasser, 2006). Mai multe state vecine cu Bosnia au
prezentat, de altfel, dovezi despre prezen]a unor celule teroriste sau
lupt=tori mujahedini pe teritoriul statului bosniac, dar [i \n Macedonia sau
regiunea Kosovo. Astfel, ministrul de Interne al Serbiei, Dusan Mihailovici
a declarat c= exist= dou= baze teroriste Al-Qaida \n Bosnia-Her]egovina,
dou= \n Kosovo, precum [i reprezentan]i ai lui bin Laden \n Albania [i
Macedonia ("Evenimentul Zilei", 20 septembrie 2001). O dovad= este
descoperirea \n estul provinciei Kosovo, \n satul Ropotov regiune aflat=
sub controlul contingentului american din
cadrul for]ei multina]ionale de pace KFOR,
a unei tabere de preg=tire a terori[tilor
UCK. Au fost descoperi]i aproximativ 50 de
profesori mujahedini din Afganistan,
Algeria [i alte ]=ri musulmane care se aflau
sta]iona]i \n permanen]= \n satul men]ionat.
O veritabil= baz= de antrenament
a fost descoperit= la Podgorelica, situat= la
aproximativ 50 de km vest de Sarajevo.
Coordonat= direct de c=tre Bakir Alispahic,
fost ministru bosniac de Interne [i director
ISLAMIC
Celule teroriste wahhabiste
al Serviciului de Informa]ii (AID), Irafan Ljekavovic, adjunct al directorului

AID, [i de c=tre Enver Mujeyinovic, fost [ef al filialei Sarajevo a AID,
tab=ra se numea "Sfntul Lupt=tor Irfan Ljubijankic", dup= numele unui
fost ministru bosniac de externe, ucis \n mai 1995 de for]ele srbe din
Croa]ia, \n urma doborrii elicopterului \n care se afla.
|n tab=ra de antrenament a fost descoperit un adev=rat arsenal:
armament, muni]ie, flacoane de [ampon \n care era ascuns explozibil de
mare putere, documente false [i adev=rate manuale de terorism. Au fost
g=site, de asemenea, numeroase lucr=ri scrise de "studen]ii" de la
Podgorelica, extemporale care tratau subiecte, precum fabricarea de
bombe, filarea [i capturarea du[manilor, adic= a personalit=]ilor care se
opuneau transform=rii Bosniei \ntr-un stat islamic, torturarea lor,
distrugerea propriet=]ilor de]inute de ei [i familiile lor (Stanciu, 2005).
Adnan Dugonjic, unul dintre studen]i, f=cea cunoscut faptul c=: "misiunea
noastr= este s= asasin=m persoane importante, s= [antaj=m, s= r=pim
oameni, s= falsific=m bani [i s= organiz=m catastrofe ecologice"
("Evenimentul Zilei", 4 mai 2002). Dup= \ncheierea ostilit=]ilor, \n Bosnia
au r=mas grupuri de mujahedini saudi]i, yemeni]i [i ceceni, ace[tia
implicndu-se \n opera]iunile gherilelor albaneze, fapt ce a pus Occidentul
\n stare de alert= maxim=. |ncepnd cu anul 2001, numero[i islami[ti
avnd pa[apoarte bosniace au fost aresta]i \n diverse col]uri ale lumii, mai
ales \n Orientul Mijlociu [i Africa de Nord (Mihai, 2008).
Re]eaua terorist= folose[te Bosnia ca punct de tranzit pentru
opera]iunile sale, terori[tii dispunnd aici de ajutor furnizat de fo[tii
combatan]i islami[ti \nc= activi, dup= r=zboiul din perioada 1992 - 1995
(www.adevarul.ro). Raffi Gregorian, prim-adjunct al \naltului reprezentant
al comunit=]ii interna]ionale \n Bosnia, Miroslav Lajcak, declara c=
"anumite agen]ii de informa]ii consider= Bosnia-Her]egovina unul dintre
punctele de tranzit ale Al-Qaida" (Documentar BSIJ, 2007), atr=gnd
aten]ia c= "\n ]ar= exist= simpatizan]i care sunt gata s= ajute Al-Qaida
ascunzndu-i pe militan]ii re]elei [i furnizndu-le sprijin financiar sau acte
de identitate false".
Terorismul, sus]inut prin ONG-uri paravan!

Mul]i dintre wahhabi]i activeaz= \n cadrul unor mi[c=ri, cea mai
important= dintre acestea fiind Aktivna Islamska Omladina (AIO). Membrii
acesteia sunt adep]ii wahhabism-ului, curent ultra-religios, care \[i
186
187
ISLAMIC
JIHADUL
propune re\nvierea "adev=ratului islam". AIO este o organiza]ie radical=,

cu scopul declarat de "transformare a Bosniei \mpreun= cu Arabia Saudit=
\ntr-o societate islamic= bazat= pe Sharia" (Andreescu, Albu, 2008).
AIO desf=[oar= o puternic= activitate propagandistic=, prin
editarea de publica]ii, c=r]i, flutura[i [i materiale audio-video. Nu \n ultimul
rnd, trebuie men]ionate publica]iile Saff [i Liljan, de orientare
propagandistic= radical musulman=, distribuite nu numai \n Bosnia, dar [i
\n alte ]=ri. Diferite surse, inclusiv media, au ar=tat c= AIO este implicat=
\n instruirea elementelor islamiste ce opereaz= \n zone de crize
interna]ionale, cum ar fi Afganistan [i Cecenia, \n acest sens fiind
men]ionate taberele de preg=tire descoperite \n centrul Bosniei, \n zone
ca Zenica [i Travnik. |n plus, de[i nu se poate aproxima amploarea sa, au
ap=rut foarte des, chiar [i \n pres=, afirma]ii referitoare la o campanie de
recrutare de voluntari pentru diferite zone de conflict.
Corelat cu aceasta trebuie men]ionat c=, de la \nceputul anilor
'90, numero[i membri AIO au fost aresta]i de autorit=]ile bosniace pentru
trafic de arme [i activit=]i legate de terorism. Un exemplu este faptul c=,
\n 2006, cet=]eanului tunisian Shafiq Al-Ayadi, fost de]in=tor al unui
pa[aport bosniac, i-au fost retrase att cet=]enia, ct [i documentele de
identitate, din cauza suspiciunilor de implicare \n organizarea unui atac
terorist. Ulterior, Interpol a emis un mandat de arestare pe numele s=u
pentru c= existau indicii clare c= a fost implicat \n planificarea unui atac
terorist asupra Reginei Elisabeta a Marii Britanii, \n timpul unei vizite \n
Irlanda.
AIO a organizat activit=]i provocatoare la adresa EUFOR for]a
militar= interna]ional= prezenta \n Bosnia , cu scopul de a determina
gradul \n care activit=]ile proprii sunt monitorizate de unit=]ile de culegere
a informa]iilor (Andreescu, Albu, 2008).
Ca urmare a izbucnirii r=zboiului din 1992, a existat o cre[tere a
num=rului de organiza]ii non-guvernamentale active \n BosniaHertzegovina, obiectivul lor principal fiind sus]inerea r=spndirii credin]ei
islamice, AIO fiind doar unul dintre numeroasele exemple existente.
Din analiza surselor publice de documentare existente, a rezultat
c= a fost utilizat= la maximum acoperirea organiza]iilor nonguvernamentale pentru desf=[urarea unor diferite activit=]i suspecte.
Astfel, unele au desf=[urat activit=]i de sprijinire a grupurilor
fundamentaliste islamice, au fost implicate \n activit=]i infrac]ionale, \n
special contraband=, transport de persoane f=r= documente legale sau de

arme, transferuri de fonduri ori au fost folosite drept paravan pentru
activit=]i de culegere de informa]ii.
Cet=]enii bosniace retrase

|n zilele care au urmat atentatelor din 7 iulie 2005, de la Londra,
presa britanic= a speculat pe tema leg=turilor \ntre terori[ti [i BosniaHertzegovina, unul dintre suspec]ii aresta]i atunci avnd pa[aport
bosniac. Chiar dup= atentatele din 11 septembrie 2001, guvernul de la
Sarajevo a fost nevoit s= demareze o prim= anchet= asupra modului \n
care a fost atribuit= cet=]enia bosniac= unor persoane provenite din ]=ri
musulmane africane [i asiatice, \n timpul r=zboiului, identificandu-se
nume inventate, adrese fictive, acte de identitate false etc.
(www.adevarul.ro).
Acordul de pace de la Dayton Paris, semnat \n 1995, a pus
cap=t conflictului armat, mujahedinii fiind soma]i s= p=r=seasc= teritoriul
Bosniei.
Printre altele, documentul prevede c= "toate for]ele de origine
str=in=, aflate pe teritoriul statului Bosnia [i Hertzegovina, indiferent de
subordonare, trebuie s= fie retrase \mpreun= cu echipamentul aferent, \n
termen de 30 zile", dispozi]ia aplicndu-se [i consilierilor personali,
instructorilor, mercenarilor, voluntarilor [i personalului din ]=rile vecine,
prin aceast= modalitate majoritatea lupt=torilor mujahedini fiind nevoi]i s=
p=r=seasc= Bosnia (Andreescu, Albu, 2008).
|n urma atentatului de la 11 septembrie 2001, din pricina
suspiciunilor c= mujahedinii folosesc ]ara de adop]ie ca baz= de lansare
pentru comiterea de acte teroriste pe teritoriul european [i \n urma
presiunilor exercitate de comunitatea interna]ional= \n special de c=tre
SUA, prin intermediul lui Raffi Gregorian, adjunct al |naltului Reprezentant
al Comunit=]ii Interna]ionale pentru Bosnia [i Hertzegovina, a fost
constituit= o Comisie de stat pentru revizuirea naturaliz=rii prin acordarea
cet=]eniei unor persoane str=ine. Aceast= comisie a revizuit cererile de
acordare a cet=]eniei bosniace, solu]ionate \ntre 6 aprilie 1992 [i 1
ianuarie 2006. Accentul a fost pus, \n primul rnd, pe cererile aprobate
pentru aproximativ 1.500 mujahedini care nu \ndeplineau condi]iile,
sanc]iunea fiind retragerea cet=]eniei. |n situa]ia \n care nu p=r=seau ]ara
188
\n termen de 30 zile de la data aplic=rii deciziei, urma deportarea lor \n

]=rile de origine (Andreescu, Albu, 2008).
La presiunile tot mai mari ale comunit=]ii interna]ionale,
autorit=]ile de la Sarajevo au deportat \n ]=rile islamice, la 16 decembrie
2005, primii 600 bosniaci cu dubl= cet=]enie. |nc= de la \nceputul anului
2006, un num=r de 600 cet=]enii au fost retrase. Ministrul adjunct bosniac
al Securit=]ii, Dragan Mektic afirma c= autorit=]ile au deportat [i un tn=r
algerian \n vrst= de 37 de ani, Atau Mimum \n ]ara sa natal=. Mektic
sus]inea \n fa]a presei occidentale c= cet=]enia lui Mimum a fost retras=
dup= ce a fost eviden]iat faptul c= algerianul a de]inut contacte cu anumite
persoane care aveau legatur= cu terorismul. Informa]iile centralizate de
c=tre agen]iile for]elor de ordine ne determin= s= concluzion=m c= Atau
Mimum era un pericol pentru securitatea noastr= na]ional= [i, de
asemenea, avea \nclina]ii criminale, afirm= Mektic.
Guvernul bosniac a reu[it s= expulzeze c]iva wahhabi]i. Cnd au
aflat c= pe list= se afla [i unul dintre lideri, sirianul Imad Al-Husayn, cunoscut
drept Abu Hamza, fo[tii combatan]i au ie[it \n strad= pentru a-[i exprima
nemul]umirea. Protestul a fost organizat pe 2 februarie \n Zenica, unul dintre
ora[ele \n care s-au stabilit fo[tii lupt=tori islami[ti. Ace[tia sunt revolta]i de
"ipocrizia" autorit=]ilor de la Sarajevo care, sus]in ei, i-au folosit \n lupta
\mpotriva srbilor, iar acum \i alung=. |n realitate, bosniacii au tot \ncercat s=
tergiverseze luarea unei decizii \n aceast= privin]=. |n cei peste 10 ani
petrecu]i \n Europa, Abu Hamza a \nv=]at s= foloseasc= [i c=ile legale
pentru a se ap=ra. C=s=torit cu o bosniac= [i tat= a [ase copii, sirianul s-a
adresat Cur]ii Europene pentru Drepturile Omului. Instan]a european= a
blocat expulzarea lui Imad Al-Husayn, pn= la judecarea apelului s=u.
189
JIHADUL
|n acest context, admiterea Turciei \n UE a devenit o problem=

mai mult dect spinoas=. Cu o popula]ie de circa 70 milioane de locuitori,
\n majoritate musulmani, Turcia ar putea s= accentueze ireversibil
musulmanizarea Europei. |n acest context, de extindere a islamului, poate
fi interpretat [i semnalul de alarm= tras de Vatican, cu privire la riscul unei
iminente islamiz=ri a Europei. |ntr-un interviu acordat s=pt=mnalului
german Sddeutsche Zeitung, secretarul particular al Papei Benedict al
XVI-lea, Georg Ganswein, a atras aten]ia asupra faptului c= Occidentul
ISLAMIC
Este posibil= islamizarea Europei?
este amenin]at cu islamizarea, subliniind c= Europa nu

trebuie s= renun]e la
r=d=cinile sale cre[tine.
Riscul ca popula]ia
cre[tin= din ]=rile occidentale
s= fie dep=[it= numeric, pe
parcursul ctorva genera]ii,
de c=tre imigran]ii musulmani se acutizeaz= pe fondul
crizei demografice din Europa [i al natalit=]ii ridicate a nou veni]ilor
(Bouthaina, 2006).
Men]inerea, la cote ridicate, a imigra]iei dinspre statele
musulmane, va duce la a[a-zisa Eurabia, moscheile putnd s=
dep=[easc=, din punct de vedere numeric, bisericile. |n situa]ia \n care UE
nu abordeaz= o strategie viabil= de control a imigra]iei provenite din statele
cu popula]ie musulman=, foste colonii ale statelor Europei (Barna, 2007),
nu este exclus ca, pn= la sfr[itul secolului al XXI-lea, s= asist=m chiar la
transformarea Europei \ntr-un continent islamic (Lewis, 2006).
Bruxelles [i "Falangele blonde"

Din datele desprinse din cadrul Institutului Central al Arhivelor
Islamului din Germania, numai \n 2007 au avut loc cel pu]in 4.000 de
convertiri la islam, \n cursul anului 2005, fiind \nregistrate mai bine de o
mie. Din informa]iile oferite de directorul Institutului Salim Abdullah
(Evenimentul zilei, 2006), \n Germania exist= cel pu]in 18.000 de germani
190
converti]i la islam. Avantajele \n cazul unor posibile recrut=ri de terori[ti

(fie c= e vorba despre musulmani stabili]i de genera]ii \n Occident, fie
chiar de germani), prin convertirile la islam, sunt oferite de culoarea
deschis= a pielii [i a p=rului [i mai ales, de buna cunoa[tere a locurilor,
viitoare spa]ii de ac]iune.
|ncepnd din anul 2001, an de an, Mahomed este de departe
prenumele ales cel mai des de c=tre p=rin]i pentru nou-n=scu]ii de sex
masculin din capitala Belgiei. "Potrivit lui Hind Fraihi (Avram, 2008) "de la
bazarul Tafoukte pn= la bijuteria Mahomed, muzica Maghrebului \nv=luie
trec=torii. Pe strada pietonal= Prado, care duce spre prim=ria din cartierul
marocan Molenbeek, aproape toate femeile poart= v=l [i comercian]ii
vorbesc limba arab=."
|n aceste condi]ii, Bruxelles, "Capitala Europei", va deveni un
ora[ musulman \n dou=zeci de ani! Situa]ia este confirmat=, cu unele
rezerve, [i de c=tre Oliver Servais (Avram, 2008). Sociolog la
Universitatea Catolic= din Louvain, acesta aprecia c= "dat fiind c= o treime
din popula]ia Bruxelles-ului este deja musulman=, nu este exclus ca
practican]ii islamului s= devin= majoritari, \n dou=zeci de ani, datorit= ratei
ridicate a natalit=]ii.
191
JIHADUL
Mai multe partide de extrem= dreapt= au decis s= \[i uneasc=

for]ele pentru a lupta \mpotriva a ceea ce ele numesc "islamizarea"
Europei. Reuni]i la Anvers, \n Belgia, liderii extremi[ti au pus bazele
organiza]iei "Ora[ele \mpotriva islamiz=rii", al c=rei simbol, asem=n=tor
unui indicator rutier, \nf=]i[eaz= o moschee stilizat= t=iat= de o linie ro[ie
(www.adevarul.ro).
|n cursul anului 2007, extremi[tii de dreapta din Renania
german= \[i f=ceau cunoscute inten]iile de regrupare \n "mi[c=ri ale
cet=]enilor" cu inten]ia de a combate ceea ce ei numesc "islamizarea"
]=rii, prin formarea unui partid. Situa]ia a devenit sensibil=, cu att mai
mult cu ct membrii Pro NRW (Renania de Nord-Westfalia) din Kln de]in
locuri \n consiliul municipal (Documentar BSIJ, 2008). Sloganul
extremi[tilor este simplu: "f=r= moschei, f=r= minarete, f=r= chemarea
muezinului", iar logo-ul mi[c=rii arat= ca un un indicator rutier, cu o
moschee barat= de o linie ro[ie!
ISLAMIC
Extremi[tii germani de dreapta vor s= combat=

"islamizarea" ]=rii
Reconcilierea civiliza]iilor!
|n decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizit=
\n Turcia, apreciat= ca "un succes diplomatic". Printr-o decizie de ultim
moment, Benedict a trecut pragul Moscheii Albastre [i s-a rugat pre] de
un minut cu fa]a spre Mecca. A fost pentru
a doua oar= \n istorie cnd un pap= a
vizitat un l=ca[ de cult musulman, dup= ce,
\n 2001, Ioan Paul al II-lea a p=[it pentru
prima dat= \ntr-o moschee \n Siria. De
altfel, gestul actualului Suveran Pontif a
fost v=zut [i ca o continuare a deschiderii
spre dialogul dintre confesiuni, f=cut= de
predecesorul s=u. (Mihai, 2008)
La 5 martie 2008, Vaticanul a
organizat o reuniune important= \ntre
reprezentan]i ai Bisericii Catolice [i
delega]i musulmani, convorbirile survenind
ca urmare a public=rii, \n octombrie 2007, a unui "Apel la dialog". Lansat
\ntr-o scrisoare deschis=, semnat= de 138 de demnitari musulmani din
lumea \ntreag=, [i adresat= reprezentan]ilor cre[tinismului, apelul poart=
titlul "Un cuvnt comun \ntre voi [i noi". |n documentul amintit, la care \ntre
timp au mai aderat [i al]i lideri se ar=ta c= de dialogul dintre cele dou=
religii depinde "chiar supravie]uirea lumii" (www.adevarul.ro).
La 13 martie 2008, Organiza]ia Conferin]ei Islamice (OIC)
dezabate la Dakar, Senegal, problema islamofobiei \n Occident [i
mijloacele de a o combate. Acest lucru se petrecea \ntr-un moment \n
care republicarea \n Danemarca a unei caricaturi cu profetul Mahomed [i
apropiata difuzare a unui film antiislam \n Olanda riscau s= adnceasc=
din nou ne\n]elegerile dintre cele dou= p=r]i (Mihai, 2008). Secretarul
general al organiza]iei, turcul Ekmeleddin Ihsanoglu, anun]a c= liderii
celor 57 de membre OIC, care reprezint= 1,3 miliarde de musulmani, "vor
lua deciziile corespunz=toare \mpotriva unor astfel de acte de
islamofobie". Tot acesta f=cea cunoscut faptul c= "Observatorul", o unitate
format= \n cadrul secretariatului OIC pentru analizarea fenomenului, va
prezenta primul s=u raport despre "islamofobie", chestiunea trebuind
rezolvat= printr-un dialog politic hot=rt [i o reconciliere istoric= \ntre Islam
192
[i Occident" (Documentar BSIJ, 2007, de v=zut [i Mihai, 2008). Spa]iul de

manevr= al summit-ului a fost \ns= limitat de o serie de absen]e la vrf:
monarhul saudit, Abdullah al II-lea, liderul libian Muammar Ghaddafi [i
pre[edintele pakistanez, Pervez Musharraf.
Important este c=, pentru prima dat=, SUA au avut un
reprezentant la summitul Organiza]iei Conferin]ei Islamice. Pre[edintele
George W. Bush l-a desemnat drept trimis special la Dakar, pe Sada
Cumber, un om de afaceri pakistanez stabilit \n Texas. Potrivit
secretarului de stat, Condoleezza Rice, Cumber are misiunea de a
promova cooperarea [i dialogul cu ]=rile musulmane, precum [i de a
explica principiile [i politica SUA fa]= de islam, ideea c= Statele Unite se
afl= \n conflict cu islamul fiind propagat= de extremi[ti violen]i care
\ncearc= s= divizeze comunitatea musulman=".
193
JIHADUL
Un vast studiu realizat \n lumea musulman= contrazice percep]ia

Occidentului asupra Islamului (Vieru, 2008). Desf=[urat timp de [ase ani
\n 40 de ]=ri musulmane din Africa, Asia, Europa [i Orientul Mijlociu,
studiul a fost demarat de Institutul Gallup, la scurt timp dup= atentatele din
11 septembrie 2001, cnd pre[edintele George Bush s-a \ntrebat retoric:
"Pentru ce ne ur=sc?". {i tot el a r=spuns: "Ur=sc libert=]ile noastre,
libertatea religiei, libertatea cuvntului, libertatea de a vota, de a nu fi de
acord unii cu al]ii".
Contrar acestei interpret=ri, cercetarea efectuat= pe un
e[antion reprezentativ din 1,3 miliarde de musulmani din lume aduce \n
aten]ie faptul c= majoritatea acestora admir= Occidentul pentru
democra]ia sa, pentru
libert=]ile sale [i pentru
progresele tehnologice
(Documentar BSIJ, 2007).
Dumnezeu nu le interzice
dreptcre-dincio[ilor s= le
fac= bine necredincio[ilor
care
nu
au
luptat
\mpotriva musulmanilor [i
nu i-au alungat pe ei din
ISLAMIC
Musulmanii de rnd nu ur=sc America
c=minele lor [i s=-i trateze pe ei cu dreptate, fiindc= Dumnezeu \i iube[te

pe cei drep]i (Traducerea sensurilor, 1998). "Allah nu v= opre[te s= face]i
bine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, din pricina religiei, [i nu
v-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s= fi]i foarte buni [i drep]i,
c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i." (Coran, Surat "al-Mumtahina", 60:8);
"Lupta]i pe calea lui Allah \mpotriva acelora care se lupt= cu voi, dar nu
\ncepe]i voi lupta, c=ci Allah nu-i iube[te pe cei care \ncep lupte"! (Surat
"al-Baqara", 2:190) Ceea ce nu le place musulmanilor este s= li se impun=
cutumele occidentale, promiscuitatea, pornografia [i indecen]a public=,
fiind considerate periculoase pentru lumea islamic=.
Islamul recunoa[te dreptul fiec=rui cet=]ean dintr-un stat islamic
la a nu-i fi \nc=lcat= \n mod necuvenit intimitatea vie]ii lui, Coranul fiind o
dovad= \n acest sens: "nu v= spiona]i unii pe al]ii" (Coran, 49; 12). "Nu
intra]i \n alte case dect ale voastre, dect dac= sunte]i siguri de
consim]=mntul ocupan]ilor" (Coran, 24; 27). "|nchina]i-v= lui Dumnezeu
[i nu asocia]i nimic cu el. Fi]i buni cu p=rin]ii vo[trii [i rudele voastre [i cu
orfanii [i cu cei s=raci, [i cu vecinii ce vi se al=tur= [i cu vecinii care nu
sunt apropia]i vou= [i cu \nso]itorii [i cu c=l=torii, [i cu robii vo[tri.
Dumnezeu nu iube[te pe nimeni orgolios sau l=ud=ros" (Coran, 4:36).
Considernd numai aceste versete se poate aprecia c= religia
musulman= nu are nimic \n comun cu extremismul [i cu antiamericanismul.
|n sus]inerea faptului c= Islamul nu are nimic \n comun cu extremismul vine
[i mesajul "Rezisten]ei Irakiene" (www.stiri.ro): "Oameni din toat= lumea!
Aceste cuvinte v= sunt adresate de cei care \nc= din ziua invaziei au luptat
pentru supravie]uire sub
sanc]iunile impuse de c=tre
regimurile criminale ale
Statelor Unite [i Marii Britanii.
Suntem
oameni
simpli care aleg principiile \n
locul temerii. Am \ndurat
crime [i pedepse pe care le
consider=m
adev=ratele
arme de distrugere a
maselor. Ani [i ani de agonie
[i disperare, \n timp ce
Na]iunile
Unite
f=ceau
comer] cu resursele noastre de petrol \n numele stabilit=]ii [i a p=cii lumii.
194
195
ISLAMIC
JIHADUL
Peste dou= milioane de persoane nevinovate au murit a[teptnd

lumina de la cap=tul tunelului care s-a finalizat doar cu ocupa]ia ]=rii [i cu
furtul resurselor noastre.
Dup= crimele administra]iei SUA [i ale Marii Britanii \n Irak, ne-am
ales viitorul. Viitorul fiec=rei lupte de rezisten]= din istoria omenirii.
Este datoria noastr=, ca de altfel [i dreptul nostru s= rezist=m
\mpotriva ocupa]iei for]elor str=ine, a c=ror na]iuni vor fi responsabile
moral [i economic pentru ceea ce ale[ii lor guvernamentali au distrus [i
furat de pe terititoriul nostru.
Noi nu am str=b=tut oceane [i m=ri pentru a ocupa Marea
Britanie sau Statele Unite [i nici nu suntem responsabili pentru
evenimentele din 9/11. Acestea sunt doar cteva dintre minciunile pe care
ace[ti criminali le prezint= pentru acoperirea adev=ratelor planuri de a
de]ine controlul resurselor energetice ale lumii, \n ciuda dezvolt=rii Chinei
[i a unei Europe puternice unificate. Este o ironie a sor]ii faptul c= iraqienii
trebuie s= se confrunte cu acest conflict uria[, \n plin= expansiune \n
numele \ntregii omeniri adormite.
Le mul]umim tuturor, inclusiv celor din Marea Britanie [i Statele
Unite care au ie[it \n strad= pentru a protesta \mpotriva acestui r=zboi [i
\mpotriva Globaliz=rii. De asemenea, aducem mul]umiri Fran]ei,
Germaniei [i altor state pentru pozi]ia lor, care cel pu]in pn= la acest
moment, au fost considerate \n]elepte [i echilibrate.
Ast=zi facem din nou apel c=tre voi.
Nu cerem armament sau for]e de lupt=, pentru c= avem destule.
V= cerem s= alc=tui]i un front comun \mpotriva r=zboiului [i a sanc]iunilor.
Un front guvernat de \n]elepciune [i cunoa[tere. Un front care va aduce
reform= [i ordine. Institu]ii noi care s= le \nlocuiasc= pe cele corupte.
|nceta]i utilizarea dolarului american, utiliza]i ca moned= euro sau alte
cursuri valutare. Reduce]i sau opri]i consumul produselor provenite din
Marea Britanie sau Statele Unite. Pune]i punct Zionism-ului \nainte ca
acesta s= distrug= lumea. Educa]i pe cei care se \ndoiesc de natura real=
a acestui conflict precum [i pe cei care, din nep=sarea lor, nu cred c=
media este att de important= pe ct admit.
Ne dorim ct mai multe camere video pentru a ar=ta lumii
adev=rata lor \nfrngere. Inamicul este pus pe fug=. Se tem de o mi[care
de rezisten]= pe care nu o pot observa sau anticipa. Acum noi alegem
cnd, unde [i cum atac=m. {i dac= str=mo[ii no[trii au adus prima
scnteie a civiliza]iei, noi vom redefini no]iunea de "cucerire". Ast=zi noi
scriem un nou capitol \n ceea ce prive[te arta r=zboiului citadin (urban).
E bine s= [ti]i c= ajutnd poporul iraqian, v= ajuta]i pe voi \n[iv=,

pentru c= ziua de mine v= poate aduce distrugeri similare. A servi
poporul iraqian nu \nseamn= negocierea pentru americani a ctorva
contracte. Trebuie s= continua]i izolarea strategiei lor.
Acest conflict nu mai este considerat un r=zboi localizat. Astfel
putem spune c= lumea va r=mne la nesfr[it prizoniera unei temeri
continue, de care poporul americam sufer= \n general. |i vom ]intui aici, \n
Iraq pentru a le epuiza resursele, efectivele de lupt=, [i voin]a de a lupta.
|i vom nimici cu m=sura cu care au furat [i chiar mai mult. |i vom disloca,
apoi vom pune cap=t furtului resurselor de petrol, f=cndu-le astfel
planurile inutile.
Cu ct mai devreme se va \nfiin]a o mi[care, cu att mai devreme
va avea loc pr=bu[irea lor. Solda]ilor americani le adres=m urm=toarele:
pute]i alege s= lupta]i \n mod tiranic cu noi. Abandona]i armele [i cauta]i
refugiu \n moscheele, bisericile [i casele noastre. V= vom proteja. {i v=
vom scoate din Iraq, a[a cum am f=cut cu mul]i al]ii \naintea voastr=.
Merge]i la casele, familiile [i cei dragi ai vo[trii. Nu este lupta voastr=.
Doar dac= lupta]i pentru o cauz= dreapt= \n Iraq.
Lui George W. Bush, \i adres=m urm=toarele: "Ne-ai cerut s=
'Mergem \nainte', [i a[a am f=cut. A[a cum nu s-a a[teptat nimeni. Ai alt=
provocare?"
Recurs la memoria colectiv=

Faptul c= Islamul este implicat \n activit=]i teroriste nu ne
\ndeamn= s= credem c= aceast= religie este pro-terorist=. Nicio religie din
lume,
deci
nici
Islamul,
nu
propov=duie[te terorismul [i nu
\ncurajeaz= pe cineva s= omoare
oameni nevinova]i. Uciderea unei
persoane, f=r= o justificare dreapt=,
echivaleaz= cu uciderea lumii \ntregi,
iar salvarea vie]ii unei persoane
valoreaz= ct salvarea \ntregii
umanit=]i. Ca dovezi a celor afirmate
avem cele dou= surse de baz= ale
Islamului, [i anume Coranul [i Sunnah
196
(tradi]ia profetului). Se observ= clar din Coran [i Sunnah faptul c= aceste

ac]iuni inumane sunt \n evident= contradic]ie cu \nv=]=turile Islamului
(Cherim Engin, 2007). "... cel care ucide un suflet nevinovat de uciderea
altui suflet sau de o alt= stric=ciune pe p=mnt, este ca [i cnd i-ar ucide
pe to]i oamenii, iar cel care las= \n via]= un suflet este ca [i cum i-ar l=sa
\n via]= pe to]i oamenii... " (Coran, Surat "al-Maida", 5:32); "Allah nu v=
opre[te s= face]i bine acelora care nu au luptat \mpotriva voastr=, din
pricina religiei, [i nu v-au alungat din c=minele voastre, ba din contr= s=
fi]i foarte buni [i drep]i, c=ci Allah \i iube[te pe cei drep]i" (Coran, Surat "alMumtahina", 60:8).
JIHADUL
ISLAMIC
***
C= place sau nu, terorismul nu apar]ine nici unei religii, fie
cre[tin=, iudaic= sau islamic=, ci este produsul unui nucleu de extremi[ti
afla]i \n imposibilitatea de a-[i atinge obiectivele \n mod pa[nic [i
democratic, \n timp ce jihadul este parte din via]a fiec=rui credincios. |n
circumstan]ele actuale este nevoie de o delimitare a sintagmei terorism
islamic de termenul Jihad, \ntruct se pot crea confuzii majore cu
consecin]e dintre cele mai nepl=cute [i \n plan ideologic, [i \n cel al
rela]iilor interna]ionale. Islamul nu merit= asocierea cu terorismul
sinuciga[. (Stoina, 2005). }innd seama de toate acestea, consider=m c=
este vremea s= se renun]e la sintagma terorism islamic \n favoarea celei
de terorism care invoc= \n mod abuziv islamul.
197
NOTE:
ABU ALA AL-GHITI, (2007), Ce \nseamn= islamul, Editura

Taiba, Bucure[ti.
ABUL A'LA MAWDUDI, (1963). Islamul, Editura Taiba,
Bucure[ti.
ALI, L., (2007). Efectul de bumerang, Editura House of
Guides, Colec]ia Interven]ii, Bucure[ti.
ALEXE, V., (2007). Istoria atentatelor cu "ma[ini-capcan=", \n
"Ziua", 11 august.
ANDREESCU, A., (2007). Terorismul interna]ional flagel al
lumii contemporane, \n "TIMPOLIS", iunie, Timi[oara.
ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina
\ntre fundamentalismul islamic [i terorism, \n, "Sesiunea de
Comunic=ri [tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n
Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea
Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 1718 aprilie 2008.
ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De la
Septembrie Negru la Al Qaida Alb=, \n, "Gndirea Militar=
Romneasc=", martieaprilie, vol. 2.
ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe internet, \n,
www.romanialibera.ro
ANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam, Editura
Enciclopedic=, Bucure[ti.
ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through
history, \n J. Hoge, Jr. and G. Rose, "How Did This Happens
Terrorism and the New War" (p. 53-70) Oxford: Public Affairs.
AUST, St.; SCHNIBBEN, C., (2002). Ziua \n care s-a
cutremurat lumea, Editura Runa, Bucure[ti.
AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani,
\n, www.adevarul.ro
BAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulmani [i cre[tini,
BACCHIOCCHI, S., (2002), \n, "Curierul Ortodox", nr. 10
(135), 12 octombrie.
198
199
ISLAMIC
JIHADUL
BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din opera

Risale-i Nur (Epistolele Luminii), Traducere de George
Grigore, Editura Nesil, Maatbalicilik A, Bucure[ti. 2002.
Bucure[ti.
BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea
r=zboiului sau a p=cii?, \n, "Cadran Politic", nr. 43.
BARNA, C., (2005). Terorismul [i religia islamic=, \n, Revista
Geopolitica, Bucure[ti.
BARTLEY, P., [i BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epoca
medieval=, Editura All Educational, Bucure[ti.
BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele
primare Coran [i Hadith, Bucure[ti.
BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en gnral et du monde
moderne en particulier, collection Pamphlet, Paris.
B+SESCU, T., (2008), Despre toleran]=, Muftiatul Cultului
Musulman din Romnia, Constan]a, \n, www.divers.ro
BERGEN, P., L., (2002). R=zboiul sfnt, Editura Alfa,
Bucure[ti.
XXX (2006). Biografia nobilului Profet "Nectarul Pecetluit"
Safi-ur-Rahman al Mubarakfuri, Universitatea Islamic=
Medina Al-Munawwara; trad. [i ed. Liga Islamic= [i Cultural=
din Romnia, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam, Bucure[ti.
BOSTOM, G., A., (2005). The Legacy of Jihad, un recueil de
textes sur le djihad, Ed. Prometheus Books, London.
BO}OAC+, F., (2008). Civiliza]ie islamic= - Islamul ca religie,
Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",
Masterat.
BOTO{, I., (2008), Dinamica fenomenului terorist. De la
terorismul clasic la terorismul suicidar, \n, revista "Gndirea
Militar= Romneasc=", nr. 2.
BOUTHAINA, S. (2006). Islamophobia: A second Holocaust
\n the making, february 14, \n, www.dailystar.com.lb
BRISARD, J - C., (2005). Zarqawi - nou= fa]= a Al-Qaida,
Brisard, Jean-Charles, Editura Aquila, Bucure[ti.
BUSH, G., (2001). \n, U.S. Departement of State, dup=,
http:usinfo.state.gov
CANTEMIR, D., (1977). Sistemul sau \ntocmirea religiei
mahomedane, Editura Minerva, Bucure[ti.

CARRE, O., MICHAUD, G., (2001). Les Frres Musulmans
(1928-1982), L'Harmattan, Paris.
CHELARU, M., (2004). Jihad, Editura Timpul, Ia[i.
XXX (2004). Coranul Cel Sfnt \n limba romn=, Edi]ia a III-a,
Editura Islam, Bucure[ti.
CHERIM ENGHIN, (2007), Islam, religia terorii?, Funda]ia
Taiba, Constan]a.
CHICHAN, D., (2007). Ct de bine cunoa[tem islamul. O
privire din exterior, \n, www.midlleast.info.ro
CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextul
modernismului [i postmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov.
CHOMSKY, N., (2003). America \n c=utarea domina]iei
globale: Hegemonie sau supravie]uire, Editura Antet,
Bucure[ti.
COOPER, H., H., A., (1997), What is a terrorist: a
psychological perspective, Legal Medical Quarterly, 1.
CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism, Editura
ANAMAROL, Bucure[ti.
CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam,
Oxford, UK.
DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits, ditions
Descle de Brouwer, Paris.
DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine
terorist [i de ce?, Editura Cartipex, Cluj-Napoca.
DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M., (1921). Les institutions
musulmanes, Paris, 1921.
DENGG, A., (2007). Terorismul o amenin]are asimetric=, \n
"Impact Strategic", nr. 2, Universitatea Na]ional= de Ap=rare
"Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i
Securitate, Bucure[ti.
DRMBA, O., (2002). Istoria culturii [i civiliza]iei, vol. 4,
Editura Vestala, Bucure[ti.
ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioase,
Editura {tiin]ific=, Bucure[ti.
ERGIL, D. (2001), Suicide terrorism \n Turkey: the Workers'
Party of Kourdistan, \n "Countering Suicide Terrorism",
Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute for
Counter-Terrorism.
ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arriv en
Europe, Vevey, Editions Xenia, Paris.
200
201
ISLAMIC
JIHADUL
EMIR, I., (2007), Intreviu, \n, AHMETASEVIC, "Este Bosnia

amenin]at= de fundamentalismul isalmic?", www.euractivia.ro
ESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or
Reality, New York: Oxford University Press.
ESPOSITO, J., L., (2007). Who speaks for islam?, Gallup
Institute, USA.
FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and
the Other Pilgrims to Jerusalem, translated by Rosalind Hill,
London.
FILIPESCU, N., (2005), Repudirea extremismului islamic,
manuscris.
FIRESTONE, R., (1990). Jihad: originea R=zboiului Sfnt \n
Islam, Editura Universit=]ii Oxford.
FIROZ ALI ALIZADA, (2007), Interviu, \n revista "Globe and
Mail", USA.
FOUAD AL-FARSI, (2001), Modernity and Tradition: The
Saudi Equation (ed. a III-a, Knight Communications Ltd.alFarsi).
FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului, Roma, 2006.
FRITHJOF, S., (1994) S= \n]elegem Islamul. Introducere \n
spiritualitatea lumii islamice, Editura Humanitas, Bucure[ti.
GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete, Aux
origines de l'Islam, Tome 1. De Qumran a Muhammad. Du
Muhammad des Califes au Muhammad de l'histoire, Tome 2.
Versailles,
ditions
de
Paris
(http://www.icttoulouse.asso.fr/ble/site/659.html).
GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel, Herzliya, Israel,
Ed. The International Policy Institute for Counter-Terrorism.
GAUDIN, P., (1995). Marile religii, Editura Orizonturi,
Bucure[ti.
GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul
[i Asasinii, manuscris.
GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ie
islamic=, \n, www.adevarul.ro
GHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide
dialogului cu cre[tinismul, \n, www.adevarul.ro
GRIGORE, G. (2005). Coranul, Editura Herald, Bucure[ti.
XXX(2006).
Grup=ri
teroriste
intera]ionale,
\n,
http://worldwildewar.3x.ro/11Martie.htm.
GUSATU, V., (2008). Managemntul integrat al frontierei de
stat \n condi]iile acceler=rii procesului globalizarii. Tez= de
doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I",

Bucure[ti.
HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul, Editura Amal
Press, Londra, UK.
HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the
"human bombs", \n, "International Society of Political
Psychology Conference", July, Berlin.
HASSEL, M., (1999). Kosovo, drumul Golgotei, Editura
Nemira, Bucure[ti.
HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of
Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why[ Federal
Research Division 1999, Khashan, Hilal, Collective
Palestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World
Quarterly", nr. 6.
HUNT, C., (2005). Originile Islamului, \n revista "Geopolitica",
Bucure[ti.
HUNTINGTON, S.P. (1995). Ciocnirea civiliza]iilor [i
refacerea ordinii mondiale, Editura Samizdat, Bucure[ti.
HUNTINGTON, S.P. (1998). Islam et Dmocratie, Bucure[ti.
HUNTINGTON, S.P. (2001). Fundamentalismul islamic [i
asem=n=rile sale cu doctrina terorist=, \n, "The New York
Times", 12 Noiembrie.
IBN - RU{D - AVERROES. (2001). Cuvnt hot=rtor, Editura
Kriterion, Bucure[ti.
IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= \n]elegere a
Islamului, Editura Selam, Constan]a.
IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile
sfinte ale Islamului, Editura Ex Ponto, Constan]a.
IBRAM, N., (2005). Religie islamic=. Curs, Facultatea de
litere, Universitatea "Ovidius", Constan]a.
IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica
Interna]ional=", nr. 5/6.
IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri, Editura Cris Book
Universal, Bucure[ti.
XXX (2005). London-based radical salutes bombs victory, \n,
"Sunday Times", 17 iulie. Traducere, Ungureanu, T.
Musulman= [i CIA, Manuscris.
JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran,
d. CHAMA, Paris.
JEAN, F. (2003)., R=zboi sfnt, jihad, cruciad=, Editura
Cartier, Chi[in=u, 2003.
202
203
ISLAMIC
JIHADUL
XXX (2000). Suicide Terrorism: A Global Threat, \n, "Jane's

Intelligence Review", 20 octombrie.
KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World
Politics, Trend and Transformation, Sixth Edition, St. Martin's
Press, New York.
KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et dclin de
l'islamisme, Gallimard, Paris.
KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed?, Funda]ia
Taiba, Bucure[ti.
KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului, Funda]ia Islamic=,
Leicester, UK.
KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul,
\nv=]=turi fundamentale, Editura Islam, Bucure[ti.
KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale,
Regia Autonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti.
KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of
Eye-Witnesses and Participants, Princeton & London.
KUSHNER, H., (1996), Suicide bombers; business as usual,
\n, "Studies \n Conflict and Terrorism", 19(4).
LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan, Editura Corint,
Bucure[ti, 2003.
LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the
Twenty-first Century, Continuum, New York.
LAZAR, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale
rena[terii islamice contemporane, \n Revista "Geopolitica",
Bucure[ti.
LEWIS, B., (1993), Islam and the West, New York: Oxford
University Press.
LOUIS DE PRMARE, A., (2001). Originile islamului, Editura
Cartier, Bucure[ti.
MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of
Suicide Terrorism Jerusalem Letter, "Viewpoints", nr. 496.
MARC, G., (1982). Rles politiques de l'Islam au Pakistan, \n,
CARR (1982.), L'Islam et l'tat dans le monde d'aujord'hui,
PUF, Paris.
MAXIM, I., (2008). Beslan - Osetia de Nord, Diserta]ie,
Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Masterat.
McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism,
www.ssrc.org/sept11/essays
MELEK, Ch., (2007). Numele Quran-ului, \n, revista "Islamul
Azi", Constan]a.
MRAD, A., (2001). Islamul contemporan, Editura Corint,

Bucure[ti.
MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency
Terrorism and Political Violence, vol 5, no. 4.
doctrines, Collection Champs Flammarion, Paris.
MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, Editura
Meridiane, Bucure[ti.
MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa?, \n
www.adevarul.ro
MIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu
Occidentul!, \n, www.adevarul.ro
MIRCEA, V., (2007), Islamul de la produc=tor de idei la izvor
de terorism: drumul de la Rena[tere la Terorism, \n "Cadran
Politic", nr. 43.
XXX Mo[tenitorii profetului Mahomed, \n ziarul "Ziua", 9 iunie
2007.
MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace
Explanations of Sufi Glossary, London.
MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman
este atacat, el trebuie s= se apere, Cultul Musulman din
Romnia, \n, www.hotnews.ro
NIDZARA, A.,( 2007). Este Bosnia amenin]at= de
fundamentalismul islamic?, \n www.euractiv.ro
NISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere. Gndirea
Evului Mediu, Editura Minerva, Bucure[ti, vol. 1-2.
O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes
Terrorists, \n "Journal of Young Investigators", nr. 3.
OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra
transform=rii structurilor de for]=. Tez= de doctorat,
Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.
OMAR AL-ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul, Editura Taiba,
Bucure[ti.
OSAMA bin LADEN, (1996). Interviu, ziarul "Nida ul-Islam", 15
noiembrie.
STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de
Jihad, \n, http://actrus.ro
PETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam,
Ed. Brill Academic Pub, London.
POPONETE, V., (2005). Terorismul, aspecte psihosociale, \n,
www.presamil.ro/SMM/ 2005/3
204
205
ISLAMIC
JIHADUL
POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of

Terrorist Behavior, Terrorism, \n, "International Journal", nr. 3.
POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul, Diserta]ie,
QRADAWI, Y.,(2001). Islamul religia toleran]ei, \n,
"Islamonline&New Agency", 13 septembrie.
RAICO, C., (2003). Serbia anii [obolanilor, Editura Nemira,
Bucure[ti.
RUSLAN, op.cit."
RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du MoyenOrient, Ed. Fayard, Paris.
REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan, Paris.
XXX (2001). Re]eaua Terorii, U.S. Departement of State, \n,
ROBINS, J., S., (2008). V= converti]i la Islam sau ve]i pieri, \n,
"National Review", 10 ianuarie.
RO{U, D., (2008). Terorism [i terori[ti. Aspecte psihologice [i
socio-culturale, \n, "Sesiunea de Comunic=ri [tiin]ifice
Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",
Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol
I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie.
RUSLAN, Gr. (2003). |nv=]=tura islamic= despre jihad \n
Coran [i tradi]ia musulman= (Hadith), \n, http
www.geocites.com
SAID, E., W., (2001). Orientalism, Editura Anaconda,
Timi[oara.
S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale, \n,
revista "Geopolitica", nr. 1.
SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul. Introducerea \n
spiritualitatea lumii musulmane, Bucure[ti.
SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development
and main characteristics, \n "Countering Suicide Terrorism",
Herzliya, Israel, Ed. The International Policy Institute for
Counter-Terrorism.
SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[,
\n, http://www.interdisciplines.org
SEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice, Editura
Taiba, Bucure[ti.
SELI{TE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam, \n, revista
"Geopolitica", nr. 1
SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul religia terorii?
Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion",

Constan]a.
SEYYED, H., N.,(1987), \n, "Le Temps stratgique", no 22.
SILKE, A., (1997). Honour and expulsion, \n, "Terrorism and
political Violence", 9(4).
SIMILEANU, V., (2003). Asimetria fenomenului terorist,
Editura Top Form, Bucure[ti.
SIRBU, N., (2007). Terorismul suicidar [i combaterea
manifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt=
\mpotriva terorismului transna]ional, manuscris.
SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et lgislation, Al
bouraq.
SOURDEL, D. (1993). Islamul, Editura Humanitas, Bucure[ti.
SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique
de l'Islam, Paris.
SOURDEL, J., SOURDEL - TH. (1975). Civiliza]ia Islamului
ST+NESCU, GH.,G., (1998). Mohamed Profetul, Editura
Dacia, Cluj-Napoca.
STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze, \n,
http://atelier.liternet.ro/articol/1946/ Femeile-kamikaze.html
STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz=
critic= asupra unei false analogii, \n, revista "Geopolitica",
Bucure[ti.
STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de
Jihad, \n, http://actrus.ro
SULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of
Islam on extremism and terrorism, Riyadh, King Fahd
National Library Cataloging, in, Publication Data.
SULTAN, A., (2001). Declara]ie, \n, "O Analiz= a Terorismului
\n Lume 2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite,
DIACRIS International, USA.
TANTAWI - Al, A., (1998). Introducere general= \n Islam,
Editura Islam, Bucure[ti.
TANTAWI, M., (2001), Declara]ie, \n "Ager Press", 14
septembrie; de v=zut [i U.S. Departement of State,
XXX (1993). The International Petroleum Encyclopedia,
206
207
ISLAMIC
JIHADUL
PennWell Publishing Company.

TAYLOR , M., T., RYAN, H., (1988). Fanaticism, Political
Suicide and Terrorism, \n, "Terrorism", 11, (2).
SUDAIS, A., (2001), Declara]ie, \n, "Reuters", 28 septembrie;
de v=zut [i U.S., Departement of State, \n,
TIHAN, E., (2008). Jihadul - r=zboiul sfnt, Diserta]ie,
XXX (1998). Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranului
cel Sfnt \n limba romn=, traducere [i editare Asocia]ia
Studen]ilor Musulmani din Romnia, Edi]ia I, Editura Islam,
Timi[oara.
TUDOR, R., (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica
UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor - declin
occidental [i asediu islamic, Editura Humanitas, Bucure[ti.
VLAD, I., (2008). Cu ce se mai ocup= terori[tii prin Irak?, \n,
www.presa.ro
YOUNG, L-C., (1972). Altruistic Suicide: A Subjective
Approach, \n, "Sociological Bulletin", 21 (2).
YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism, Twayne
Publishers, Boston, USA.
WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil
Guerrillas of Sri Lanka, The New York Times.
WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and
Methods of Scriptural Interpretation, Oxford, UK.
WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine
politic= [i religioas= dup= 11 septembrie, Editura ALLFA,
Bucure[ti.
WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaida. Fr=]ia terorii, Editura
Lucman, Bucure[ti.
ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n
spa]iul islamic, \n, revista "Geopolitica", nr.1.
ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the
Psychology of Evil: Understanding How Good People Are
Transformed into Perpetrators, \n Arthur Miller (Ed.). "The
Social Psychology of Good and Evil: Understanding our
Capacity for Kindness and Cruelty", Guilford.
***
www.islamulazi.ro
www.islamicity.com
www.sri.ro
www.islam.ro
www.rasarit.com
www.islamdenouncesterrorism.com
www.islamonline.com
www.muftyat.ro
www.taiba.ro
208
Capitolul II
Enciclopedia Terorii.
Calea spre Emir [i Al-Qaida Alb=
Cuvntul terorism" a fost men]ionat \n urm= cu peste 200 ani

(1798), \n suplimentul Dic]ionarului Academiei Franceze. Terorism vine
din "terror - terroris", traductibil prin groaz=, spaim=, fric=, provocat=
209
JIHADUL
Ce este terorismul?
ISLAMIC
|n ultimii ani, \ntreaga lume, dar \n mod deosebit Europa a fost

marcat= de schimb=ri politice fundamentale. Aceste muta]ii, dar
mai ales actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resim]it \n
mod special \n ceea ce prive[te politica de securitate. De[i cu greu
poate fi g=sit= o defini]ie a terorismului care s= nu con]in=
cuvntul violen]=, conceptul de terorism nu reprezint= att o
tehnic= de folosire a violen]ei de c=tre oricine [i \n orice
\mprejurare sau situa]ie conflictual=, ci mai degrab= angajarea
acesteia de c=tre anumi]i subiec]i [i numai \n anumite tipuri de
conflict. Adeseori este folosit= zicala bine cunoscut= "terorist
pentru unii [i patriot pentru al]ii", care sugereaz= c= acest concept
poate fi privit din dou= unghiuri diferite, de c=tre opinia public=.
premeditat, prin amenin]are [i intimidare. Walter Laqueur (1987), istoric

american, aprecia c= \ntre 1936 [i 1981 au fost date peste 100 de defini]ii
ale terorismului, f=r= a se ajunge \ns= la un consens. Potrivit acestuia,
"orice defini]ie a terorismului care ar merge dincolo de ideea utiliz=rii
sistematice a crimei, r=nirii [i distrugerii, ori a amenin]=rii cu acestea \n
scopuri politice este condamnat= la o controvers= f=r= sfr[it." Dificultatea
identific=rii [i definirii terorismului ]ine [i de multitudinea formelor sale de
manifestare (V=duva [i colectiv, 2007). Jacques Baud (www.livrechapitre.com) rezum= terorismul la urm=toarele forme: terorismul de drept
comun, organizat sau individual, uneori de sorginte mafiot=, cu baze de
tip clanuri; terorismul marginal, precum secta AUM din Japonia; terorismul
politic cu diferite nuan]e, de extrem= dreapt= sau de extrem=
stng=, revolu]ionar marxist, rural sau urban; terorismul religios, cu
grup=ri fundamentaliste \n diferite mari religii, \ndeosebi \n Islam [i
Hinduism; terorismul cu cauze specifice, unice, de tipul celui ce se
g=se[te \n mi[c=rile ecologiste radicale sau \n cele de protec]ie a

animalelor.
Definit de Vladimir Putin (2007), drept boala secolului XXI, un pol
al noii ordini mondiale, megaterorism sau hiperterorism, terorismul este
apreciat de Bill Clinton (2006) drept "partea
\ntunecat= a globaliz=rii care divide lumea \n
boga]i [i s=raci, promoveaz= competi]ia, dar [i
conflictele, alimenteaz= sentimentele de ur=,
alienare, durere, concomitent cu crearea de noi
rela]ii [i interac]iuni de noi conglomerate sociale,
politice [i economice".
Conjugarea inten]iei [i a capacit=]ii
logistice a unei entit=]i teroriste (persoan= sau
organiza]ie) determin= existen]a unei amenin]=ri
care, pe fondul unor vulnerabilit=]i, factori de risc sau st=ri de pericol, se
poate materializa \ntr-o infrac]iune de securitate na]ional=. Astfel, \n
Strategia de Securitate Na]ional= a Romniei, terorismul este inclus
printre principalele amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale, combaterea
factorilor de risc genera]i de evolu]ia fenomenului terorist interna]ional [i
210
de influen]ele acestuia asupra st=rii de securitate a ]=rii noastre fiind un

obiectiv esen]ial (www.sri.ro).
211
JIHADUL
Unele guverne \ncearc= [i ast=zi s= caracterizeze ca atare orice

acte de violen]= comise de oponen]ii s=i politici, \n timp ce terori[tii pretind
c= sunt victimele terorii guvernamentale. Se poate aprecia c= natura
imprecis= a termenului permite aplicarea sa aproape oric=rei ac]iuni care
inspir= team=.
Necesitatea elabor=rii unei Conven]ii interna]ionale pentru
universalizarea reprim=rii terorismului a fost abordat=, \n 1926, la ini]iativa
Romniei \n cadrul Societ=]ii Na]iunilor, iar un proiect al Conven]iei pentru
instituirea unei Cur]i penale interna]ionale \mpotriva terorismului a fost
elaborat de eminentul jurist romn Vespasian V. Pella \n 1935 [i prezentat
Societ=]ii Na]iunilor. Statele p=r]i la Conven]ia pentru prevenirea [i
reprimarea terorismului din 1937 se angajau s= previn= [i s= reprime
activit=]ile de acest gen, s=-[i dea reciproc concursul \n acest sens, astfel,
se "reafirm= principiul de drept interna]ional dup= care este de datoria
oric=rui stat s= se ab]in= el \nsu[i de la orice fapt destinat a favoriza
activit=]ile teroriste \ndreptate \mpotriva altui stat [i s= \mpiedice actele
prin care acesta se manifest=". |n termenii articolului 1 al Conven]iei,
"actele teroriste au fost definite ca fiind faptele criminale \ndreptate
ISLAMIC
Sursa: GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Man's Terrorist

Another Man's Freedom Fighter[, \n "ICT Papers on Terrorism", International
Policy Institute for Counter-Terrorism, Herzliya, Israel; de v=zut [i Surgiu (2003).
\mpotriva unui stat, al c=rui scop sau natur= este de a provoca teroare
asupra unor personalit=]i determinate, a unor grupuri de persoane, ori \n
public".
Dac= pentru anul 1937, terorismul era definit prin "faptele
criminale \ndreptate \mpotriva unui stat", FBI (1993) opereaz= cu
urm=toarea defini]ie: "Terorismul reprezint= folosirea calculat= a violen]ei
sau a amenin]=rii cu violen]a, cu scopul de a induce teama, cu inten]ia de
a intimida [i/sau for]a autorit=]ile unui stat s= adopte o serie de orient=ri
de tip politic, religios sau ideologic bine determinate".
|n acest context, Oficiul pentru Protec]ia Constitu]iei Germaniei
Federale definea, \n 1983, terorismul drept "lupta de lung= durat= pentru
atingerea unor obiective politice... prin atacuri \mpotriva vie]ii [i propriet=]ii
altor persoane, prin delicte extrem de grave sau prin alte ac]iuni violente,
care preg=tesc ac]iunile criminale men]ionate". Departamentul de Stat al
Statelor Unite (http://csmonitor.com) apreciaz= terorismul drept "folosirea
calculat= a violen]ei ilegale pentru a instaura frica, \n vederea intimid=rii
sau pedepsirii guvernelor sau societ=]ilor, pentru atingerea unor scopuri
\n general politice, religioase sau ideologice". Al=turi de aceast= abordare,
terorismul, potrivit Departamentului Ap=r=rii al SUA (Whittaker, 2003)
\nseamn= "folosirea inten]ionat= a violen]ei sau amenin]area cu folosirea
violen]ei \n scopul de a induce teama, cu inten]ia de a for]a sau intimida
guverne sau societ=]i s= sus]in= anumite scopuri, care sunt, \n general,
politice, religioase sau ideologice".
|n completare, terorismul este considerat (USA Patriot Act,
26 octombrie 2001) drept "activit=]i ce presupun ac]iuni care s= pun= \n
pericol via]a uman= [i care constituie o violare a legii penale \n SUA sau
\n orice alt stat, comise cu scopul s= intimideze popula]ia civil=, s=
influen]eze politica unui guvern prin intimidare [i constrngere, s=
afecteze ac]iunile unui guvern prin acte de distrugere \n mas=, asasinate
sau r=piri".
Uniunea European=, spre deosebire de Liga Arab=, folose[te o
defini]ie "de lucru" care consider= drept teroriste o serie de acte criminale
desf=[urate \mpotriva persoanelor sau a propriet=]ii [i care, "potrivit
naturii sau contextului \n care ele se desf=[oar=, pot aduce prejudicii
grave [i destabiliza o ]ar= sau o organiza]ie interna]ional= atunci cnd
sunt comise \n scopul: intimid=rii popula]iei, constrngerii unui Guvern sau
a unei organiza]ii interna]ionale s= comit= sau s= se ab]in= de la
comiterea unui act de decizie, destabiliz=rii ori distrugerii structurilor
212
213
ISLAMIC
JIHADUL
fundamentale de natur= politic=, constitu]ional=, economic= sau social= a

unei ]=ri sau organiza]ie interna]ional=" (Council Framework Decision on
Combating Terrorism, 2002).
Liga Arab= descrie terorismul, \n "The Arab Convention for the
Suppression of Terrorism" (1998), ca "orice act sau amenin]are cu
violen]=, indiferent de motivele sau scopurile sale, care se produce pentru
a avansa scopurile unui individ sau a unui grup criminal [i care urm=re[te
a provoca panic= \n rndul popula]iei, prin r=nirea, punerea \n pericol a
vie]ii, libert=]ii sau securit=]ii acestora sau urm=rind a aduce un prejudiciu
mediului sau instala]iilor publice ori private sau ocuparea ori confiscarea
acestora, sau cu inten]ia de a pune \n pericol resursele na]ionale".
Cu toate controversele [i nel=muririle care exist= cu privire la
acest fenomen, majoritatea ]=rilor, organiza]iilor [i organismelor
interna]ionale au luat numeroase m=suri pentru combaterea acestui
fenomen sau, cel pu]in pentru punerea lui sub un anumit control (Olteanu,
2008). |n cadrul ac]iunilor ini]iate \n sensul definirii termenilor terorism [i
criminalitate Seminarul Terorismul [i criminalitatea \n lume organizat
de c=tre SRI la 4 august 2008, deschide un nou cadru de interpretare.
Potrivit lui Predescu (2008), reprezentant SRI, acest lucru este foarte
important \n ceea ce numim dialogul pentru promovarea culturii de
securitate.
Terorismul
este
un
fenomen extrem de complicat, de
sofisticat [i de amplificat, \nct nu
se poate ajunge cu u[urin]= nici la
o definire a lui unanim acceptat=,
nici la un sistem coerent [i unitar
de politici [i strategii de combatere.
Pentru \nceput, oamenii, institu]iile,
statele [i organismele interna]ionale \[i propun s= realizeze
rapid [i eficient un minim de m=suri
de protec]ie [i de ap=rare.
Problematica originilor, a cauzelor
[i izvoarelor terorismului foarte
important=, esen]ial= \n cunoa[terea [i gestionarea acestui fenomen este, deocamdat=, mult prea
complicat= pentru a putea fi abordat= unitar [i coerent.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, la 8 octombrie 2004,

Rezolu]ia 1566, de lupt= \mpotriva terorismului (http://www.diplomatie.gouv.fr).
Aceasta urmeaz= rezolu]iei 1267, din 15 octombrie 1999, Rezolu]iei 1373
din 28 septembrie 2001, nr. 1540 din 28 aprilie 2004. Consiliul de
Securitate reafirm= c= terorismul, sub toate formele [i manifest=rile,
constituie una dintre cele mai grave amenin]=ri la adresa p=cii [i securit=]ii
interna]ionale. Acest fenomen afecteaz=, \n opinia Consiliului de
Securitate al ONU dezvoltarea economic= [i social= a tuturor statelor,
precum [i stabilitatea [i prosperitatea mondial=. Cele 12 puncte ale
Rezolu]iei 1566 din 8 octombrie 2004 condamn= cu cea mai mare energie
orice acte de terorism, cheam= toate statele s= coopereze \n lupta
\mpotriva terorismului, s= adopte, prin consens, proiectul Conven]iei
generale asupra terorismului interna]ional [i proiectul Conven]iei
interna]ionale pentru combaterea actelor terorismului nuclear \n virtutea
obliga]iilor ce le revin prin dreptul interna]ional amintind c= nu exist= nicio
circumstan]=
care
s=
justifice
ad=postirea sau finan]area actelor de
terorism. Se cere, de asemenea,
organiza]iilor interna]ionale, regionale
[i sub-regionale s= conlucreze pentru
combaterea acestui flagel, consolidnd
cooperarea cu ONU [i \ndeosebi cu
Comitetul \mpotriva terorismului. Sunt,
de asemenea, fixate prin aceast=
rezolu]ie, o mul]ime de sarcini pentru
comitet, \ndeosebi \n ceea ce prive[te
concertarea eforturilor tuturor statelor,
organiza]iilor
[i
organismelor
interna]ionale \n aplicarea Rezolu]iei
1373, din 2001, referitoare la t=ierea
c=ilor de finan]are a terorismului.
|n acest sens s-a hot=rt crearea unor grupuri de lucru, compuse
din membrii Consiliului, care s= examineze modul \n care se \ndeplinesc
m=surile luate \mpotriva Al-Qaida [i altor organiza]ii [i re]ele teroriste
(Olteanu, 2008).
|n esen]a sa, terorismul poate fi \n]eles drept "totalitatea actelor
de violen]= comise de un grup sau de un regim reac]ionar". De orice
nuan]= ar fi, de extrem= dreapt= sau stng=, fundamentalist-islamic=,
214
fanatic-catolic= ori protestant=, de origine mafiot=, emana]ie a unor

structuri ultraconservatoare ce \ncearc= s=-[i men]in= puterea politic= [i
privilegiile economice, fie c= este aplicat de organiza]ii precum, ANO
(Organiza[ia Abu Nidal), ETA (Patria Basca [i Libertatea), ASG (Grupul
Abu Sayyaf) sau Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean=
IG), Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) [i nu \n ultim= instan]= de c=tre PFLP
(Frontul Popular de Eliberare a Palestinei), terorismul s-a constituit
dintotdeauna \ntr-un instrument al strategiei violen]ei, dovad= fiind [i
studiile ini]iate \n cursul anului 1983 de c=tre Alex Schmid [i Albert
Jongman, de la Universitatea Laiden, din Olanda. Cercetnd un e[antion
de 109 defini]ii date terorismului, cei doi cercet=tori au ajuns la concluzia
c= pentru 83,5% din cazuri violen]a era covr[itoare. Este \nc= un motiv
\n plus pentru care, potrivit Comisarului european pentru prevenirea [i
combaterea terorismului, Kherkove (2007)", omenirea se afl= la r=scruce
\n ceea ce prive[te viitorul s=u".
215
JIHADUL
Acordnd aten]ie unor cercet=ri de detaliu (Ar=d=voaice [i

colectiv, 1997, Antipa, 2003, Simileanu, 2005, Stanciu 2005, Gogoa[=,
2007, V=duva, 2008, Petrescu, 2008) analiza teoretic= a terorismului
poate fi organizat= \n jurul a cinci mari paradigme, reprezentate astfel:
1. Paradigma crizei abordeaz= problematicile crizei care
\ncearc= s= explice comportamentele teroriste prin reduc]ia la dou= faze.
Prima dintre ele prezint= terorismul ca fiind efectul - asupra actorilor - al
unei crize ce se poate situa la nivelul statului, al sistemului politic, al
culturii, al economiei, al valorilor etc. [i care, \n acela[i timp, poate
combina aceste aspecte. Cea de-a doua faz= a paradigmei crizei trateaz=
explica]ii relative la individ, \n termeni de frustrare [i angoas= care se
propun a fi r=spunz=toare pentru apeten]a la violen]= a individului
marginalizat social.
2. Paradigma instrumental= este cea mai r=spndit=
abordare analitic= a terorismului. Din aceast= perspectiv=, violen]a
terorist= este tratat= ca un mijloc utilizat ra]ional de c=tre subiect pentru a[i atinge scopul. Analiza de sorginte instrumentalist= face posibil= att
descifrarea tacticilor [i strategiilor actorului \n interiorul unui spa]iu definit
ca sistem politic, ct [i definirea efortului violent al individului \n direc]ia
unei mi[c=ri solide sau a unei comunit=]i, care constituie cauzele de
referin]=. Astfel, se poate explica faptul c= violen]a terorist= vizeaz=
ISLAMIC
Paradigmele cunoa[terii
"trezirea" unui segment social prea calm sau o no]iune care nu are o
"con[tiin]= de sine" suficient de acut= pentru gustul acestuia.
3. Paradigma culturalist= pune accent pe cultura sau
subcultura \n cadrul c=reia ar fi favorizat= trecerea la terorism. O cultur=
a violen]ei poate fi determinat= \n trecerea la forme extreme de
comportament. De exemplu, la sfr[itul anilor '70, cnd terorismul de
extrem= stnga ac]iona \n Italia, Germania [i Japonia, unii cercet=tori au
sus]inut teza unei culturi politice [i intelectuale proprii acestor ]=ri ce
cunoscuser= fascismul [i nazismul, adic= extrema dreapt=. De
asemenea, s-a subliniat ideea c= o cultur= a violen]ei, ca [i cea pe care a
cunoscut-o tineretul din Ulster, caracteristic= [i tinerilor palestinieni
n=scu]i \n Intifada sau copiilor bosniaci ori somalezi, crescu]i [i ei \n zone
de violen]= endemic=, poate fi determinant= \n trecerea acestora la forme
extreme de comportament. O alt= variant= a paradigmei culturaliste
const= \n a examina formarea personalit=]ii actorilor terori[ti.
4. Paradigma ideologic= se afl= \n centrul investiga]iilor care
se ocup= de terorismul extremei stngi, de tradi]iile intelectuale ale
extremei drepte [i, mai recent, de bazele religioase ale
fundamentalismului islamic, \ntruct terorismul se inspir= \ntotdeauna din
reprezent=ri, doctrine, mituri [i ideologii.
5. Paradigma social= aduce \n
aten]ie ideea unei leg=turi \ntre mi[c=rile
sociale sau comunitare [i terorism [i
subliniaz= faptul c= acest fenomen ia
amploare pe fondul declinului acestor
mi[c=ri, nu prin a exprima [i a produce
direct sl=biciunile cauzei de referin]=, ci
mai mult substituindu-se acestora \n mod
artificial, voluntarist [i cu att mai violent,
cu ct aceast= substituire este artificial=.
Paradigma define[te "inversiunea" potrivit
c=reia un individ, devenit terorist, se
identific=, \n mod abuziv, cu o cauz=
social=, na]ional= sau de alt fel, dndu-i un
nou
sens.
Accesnd
paradigma
culturalist=, potrivit c=reia "o cultur= a
violen]ei poate fi determinat= de trecerea la forme extreme de
comportament", se poate observa c=, prin amploarea [i diversitatea
formelor sale de manifestare, terorismul a c=p=tat la acest \nceput de
secol [i mileniu un caracter complex, extins la scara \ntregii planete.
216
217
ISLAMIC
JIHADUL
|n prezent sunt definite [i alte paradigme teroriste (Simileanu,

2008), care au o importan]= vital= \n elaborarea doctrinelor antiteroriste,
precum:
1. Paradigma r=zboiului \n prezent, cnd era informa]ional= a
determinat importante muta]ii \n de]inerea suprema]iei actorilor nonstatali [i transna]ionali, terorismul, ca paradigm= a r=zboiului, a evoluat
mai pu]in pe seama statelor sponsor, ambiguitatea acestei identit=]i
devenind un element cheie \n paradigma r=zboiului. Apari]ia unei pie]e de
intermediere \ntre statul sponsor [i grup=rile extremist-teroriste , ca o
manifestare de tip tampon, fac dificil= chiar dac= sunt folosite metode de
investigare [i integrare modern= stabilirea identit=]ii statelor sponsori.
|n concep]ia analistului Carr (1996) construit= ini]ial pe teoria
emis= de Brian Jenkins (International Terrorism - A New of Warfare, 1974)
, ac]iunile teroriste pot fi puse \n practic= de c=tre elemente teroriste care
ac]ioneaz= \n nume proprii sau \n serviciul unor state care sus]in logistic
[i financiar terorismul. Scopul strategic este cauzarea de pierderi [i
distrugeri la scar= mare, \n contextul a ceea ce grup=rile extremistteroriste consider= a fi un conflict militar \n plin= desf=[urare. Noile
provoc=ri ridicate de "paradigma r=zboiului" sunt complexe [i impun
analiza profund= a modului de manifestare a fenomenului terorist actual.
Multitudinea de puncte de vedere ce fac referiri la desf=[urarea [i
dimensiunea unor ac]iuni situate la "grani]a" juridic= dintre ac]iunile
teroriste [i ac]iunile militare, au dus la deservicii privind securitatea
interna]ional=. |n acest sens sunt demne de re]inut ac]iunile srbilor de
purificare etnic= \n Kosovo, opera]iunile rebelilor ceceni, ac]iunile de
purificare etnic= a albanezilor kosovari \mpotriva popula]iei srbe din
enclava Kosovo, gazarea minorit=]ii kurde de c=tre regimul totalitar din
Irak, masacrarea unor minorit=]i din Africa [i America Latin= de for]ele
paramilitare antiguvernametale, [i exemplele ar putea continua. Cert este,
a[a cum sublinia Madeleine Albright, c= "r=zboiul \mpotriva terorismului
este r=zboiul viitorului" (Geopolitica, 2005).
2. Paradigma noii lumi analizeaz= grupurile de fanatici ce
apar]in segmentelor sociale aflate la periferia societ=]ii, [i care au condus
[i conduc \nc=, lupte sociale \n numele drept=]ii sau a salv=rii unei
minorit=]i, declan[nd adev=rate cataclisme sociale, sc=pate de cele mai
multe ori de sub controlul autorit=]ilor legal constituite. Terorismul fanatic
\n numele unei doctrine religioase se manifest= pentru purific=ri, care las=
\n urm= o multitudine de drame [i destine frnte, \n scopul "rena[terii"
unui nou tip de societate dup= un haos generalizat. (Barkum, 1974; Cohn,
1961). Paradigma "noii lumi" (a unui nou sistem social) reprezint= varianta
sumbr= a domina]iei mondiale de c=tre un sistem fundamentalist religios,
avnd drept scopuri dorin]a pentru un control totalitar [i nevoia de a crea
un haos generalizat.
3. Paradigma Netwar atrage aten]ia c= terorismul de tip
"Netwar" se manifest= prin ac]iuni de mic= anvergur=, \n care grup=rile
teroriste care au la baz= doctrine, strategii [i tehnologii moderne ,
folosesc structuri organizatorice sub form= de re]ele adaptate erei
informa]ionale. "Noii" actori se constituie \n grupuri de lucru dispersate pe
mapamond [i care comunic=, se coordoneaz= [i se conduc printr-o re]ea
informatic= asem=n=toare re]elei internet, f=r= a avea un centru de
comand= centralizat [i precis, \n scopul de a fi greu de identificat [i
neutralizat. Aceast= manifestare constituie o realitate, reprezentnd un
fenomen major ce duce la interna]ionalizarea fenomenului terorist. |n
acest sens am aminti grup=rile extremist-teroriste Hamasul Palestinian,
Mi[carea Zapatist= (Mexic), Fidelistas (Cuba), Patrio]ii Cre[tini Americani,
sau organiza]iile de tip mafiot. Ac]iunile Netwar sunt s=vr[ite de
adversari cunoscu]i, care [i-au modificat structurile [i strategiile \n
conformitate cu avantajele oferite de "lucru" \n re]ea, dar [i de
confiden]ialitatea oferit= de acestea. Conform acestei paradigme,
ac]iunile teroriste au drept scop dezorganizarea vie]ii politice [i
economico-sociale. Pentru realizarea acestui "obiectiv", organiza]iile
extremist-teroriste folosesc atacuri informatice de diferite intensit=]i, dar
cu efecte imediate asupra comunit=]ii interna]ionale.
Deoarece terori[tii, rup]i de realitate, opereaz= \ntr-o lume
imaginar=, \n decursul timpului poate disp=rea leg=tura cu motiva]ia
ini]ial=. Ac]iunea terorist= devine astfel un scop \n sine. Lutz Taufer, unul
dintre terori[tii din fosta organiza]ie RAF (Red Army Faction - Fac]iunea
Armatei Ro[ii), \ntr-un interviu acordat revistei "Der Spiegel" (1998),
referindu-se la capitularea oficial= a organiza]iei, afirma c= acesteia \i
lipsea totu[i substan]a ideologic=: "Gndesc c= nu po]i omor\ oameni [i
nu po]i s= stai toat= via]a \n \nchisoare, dac= nu [tii pentru ce anume o
faci [i noi n-am gndit niciodat= lucrurile pn= la cap=t". Evolu]ia ac]iunilor
teroriste \n afara grani]elor statale [i interna]ionalizarea acestui fenomen
\n direc]ia Netwar a ridicat noi dificult=]i de contracarare din partea
comunit=]ii interna]ionale.
4. Paradigma diploma]iei de constrngere apreciaz= c=
diploma]ia de constrngere se manifest= prin trei forme de baz=,
manifestate din secolul I \.H., prin ac]iunile duse de poporul iudeu pentru
ob]inerea independen]ei fa]= de Roma [i pn= la manifest=rile unor
minorit=]i etnice pentru determinare, din ce \n ce mai violente. De la
218
primele manifest=ri atestate, ac]iunea terorist= a fost privit= ca o \ncercare

de a determina persoane sau grupuri de interese (private sau publice),
prin folosirea mijloacelor violente de intimidare, \n scopul de a determina
schimb=ri \ntr-o situa]ie existent=.
Geneza terorii
Analiza evolu]iei fenomenului extremist-terorist pe plan
interna]ional relev=, din ce \n ce mai mult, o tendin]= de intensificare a
acestuia, inclusiv \n folosirea violen]ei ca mijloc de promovare [i impunere
a unor scopuri [i interese politice. |n]eles [i ca un r=zboi ascuns,
nedeclarat sau ca un conflict de mic= intensitate, cu obiectiv limitat, cum
l-am mai numit, dar [i ca o boal= a secolului al XXI-lea, terorismul a
evoluat att de mult, \nct [tiin]a trebuie s=-l investigheze coordonat,
sincronizat, cu participarea reprezentan]ilor din toate domeniile [i ramurile
(Stoina, 2002). Aceast= inten]ie nu ar fi adaptat= realit=]ii dac= nu am
aduce \n aten]ie conceptualizarea fenomenului terorist, pornind de la
semnifica]iile sale corelate cu cteva repere identitare, istorice, geografice
[i \ndeosebi psihologice, ce definesc, \n ansamblu, organiza]iile teroriste
[i opera]iunile criminale \ntreprinse.
219
JIHADUL
Este [tiut deja c= terorismul nu reprezint= o problem= nou=

(Seger, 1992), r=d=cinile terorismului pierzndu-se undeva \n trecut.
Vechiul Testament vorbe[te despre oamenii care tr=iau \nainte de potopul
biblic de pe vremea lui Noe. Ace[tia, numi]i nefilimi, erau cei care "\i
f=ceau pe al]ii s= cad=". Din punct de vedere istoric, terorismul a ap=rut \n
jurul anului 1000 sau anul 489 al Hegirei (Mircea, 2006), pe p=mntul
Islamului, cu secta Nizari, ramura iranian= disident= a imamelismului
fatimid.
|nc= din primul secol de dup= Hristos, Fedainii (lupt=torii) din
Palestina au folosit tactica terorist= \n lupta lor \mpotriva ocupa]iei
romane. Momente de manifestare a terorismului, ca form= de expresie a
terorii, ne sunt cunoscute \nc= din anul 2380 \.Hr., cnd a fost consemnat=
B=t=lia din Uruk, dintre hoarda semitic= a lui Sargon, zis [i Sharru-Kenu
(suveran legitim) [i armata sumerian= a lui Lugalzagisi. Apreciat= drept o
piatr= de hotar pentru ordinea mondial= (Frattasio, 2006), aceast= b=t=lie
deschide drumul lui Sargon, cndva gr=dinarul curmalelor regale din Kish,
apoi paharnic [i ministru al regelui Urzababa, spre noi atacuri [i cuceriri,
ISLAMIC
Despre \nceputurile terorismului
de la vechiul Elam (Iranul de ast=zi), pn= la Tilmun, cel mai important [i

cel mai \ndep=rtat centru comercial, aflat la marea inferioar=, adic= Golful
Persic, loc considerat drept gr=dina Edenului.
"Mnc=tori de ha[i["
Dup= o cronic= nestorian= \n sirian=, asasinii sau "mnc=torii de

ha[i[" erau cei care furau vizuinele c=lug=rilor din vechime. Alte studii
consemneaz= povestea prieteniei dintre poetul Omar Khayyam, vizirul
Nizam-ol-Molk [i Hassan Bin Sabbah, mentorul [i conduc=torul Asasinilor
(Ghiculescu, 2005). Ramura iranian= disident= a imaelismului fatemid,
Secta Nizari, este cea pe seama c=reia se pune prezen]a terorismului \n
lumea islamic=. Refugia]i \n Siria, Nizarii [i-au \ntemeiat "Comanderiile
Fida'i" executnd, la comand=, asasinate politice [i sacrificndu-[i,
uneori, propria via]=. Mai trziu, ace[tia au fost numi]i Hasisin (care a dat
cuvntul asasin) de la Hasisiyya, care \nsemna "consumator de ha[i[".
|n Persia secolului al X-lea, secta era folosit= pentru r=spndirea
islamismului \n Orientul Mijlociu, prin intimidarea oponen]ilor. "|n \ntreaga
istorie a omenirii nu exist= vreo situa]ie, experien]=, ideologie care s=
poat= fi comparat= cu for]a moral= pe care Islamul o insufl= lupt=torilor
s=i. Spaima de moarte este \nfrnat=, garantnd \n via]a viitoare o pozi]ie
privilegiat= \n Rai, sim]ul milei fa]= de du[mani este reprimat
blestemndu-i, cupiditatea bunurilor du[manului este justificat= [i sporit=,
\n timp ce du[manii, adic= necredincio[ii, sunt demoraliza]i deoarece \[i
dau seama c= \[i vor salva via]a numai dac= se convertesc" (Frattasio,
2006). Termenul de "Fida'i", care-i desemna odinioar= pe asasini, este
folosit ast=zi pentru a-i califica pe terori[tii arabi care se opun Israelului.
Terorism \n colonii
|ncepnd cu secolul al XIV-lea, perioad= deschis= de epoca
marilor descoperiri geografice, terorismul [i violen]a organizat= s-au
amplificat [i s-au diversificat \n leg=tur= direct= cu politica de expansiune
colonial= a marilor imperii ale timpului, ca instrumente de spoliere
economic= [i represiune a altor popoare. Ini]ial, ]=ri precum Portugalia,
Spania [i Olanda, mai apoi Fran]a [i Anglia au cotropit teritorii pe alte
continente [i [i-au format un puternic sistem colonial. Jaful coloniilor a
avut ca efecte dezvoltarea puternic= a industriei, comer]ului [i armatei \n
metropole, dar [i lupta dintre imperii pentru men]inerea [i extinderea
domina]iei [i a hegemoniei \n diferite zone geografice.
220
Odat= cu apari]ia corpora]iilor industriale, comerciale [i turistice,

precursoare ale neocolonialismului contemporan, \n colonii avea s= apar=
[i s= se dezvolte o rezisten]= tot mai activ= a celor asupri]i [i s= se afirme
tot mai puternic mi[c=rile de eliberare na]ional= [i social=. Marile imperii
recurgeau tot mai frecvent, pentru st=pnirea situa]iei, la practici violente
[i teroriste pentru reprimarea mi[c=rilor de eliberare. |n m=sura \n care
presupune folosirea sistematic= a violen]ei pentru a atinge un scop politic,
terorismul este, dup= Raufer (1987), "arma celui slab \mpotriva celui
puternic, acul viespei \mpotriva elefantului".
Terorismul contemporan
al
guvernului
american,
|n anul 2001 terorismul interna]ional a \ntreprins 199 de atacuri,

2.013 persoane fiind r=nite. Arest=rile operate \n anul 2007 \n spa]iul
european sub acuza]ii legate de terorism au scos \n eviden]=, potrivit
raportului TE-SAT 2007, 583 de atacuri [i 1.044 de suspec]i de terorism,
221
JIHADUL
Sursa:
Raportul
1998
nttp://www.state.gov/www/global/terrorism.
ISLAMIC
Investigarea incidentelor teroriste duce uneori la ob]inerea unor

dovezi care fac necesar= modificarea informa]iilor considerate anterior
reale. Astfel, avndu-se \n vedere ac]iunile desf=[urate, terorismul nu mai
poate fi privit doar ca infrac]iune, nici doar ca o fa]et= ceva mai dinamic=
a crimei organizate. Atacurile din 11 septembrie 2001 confirm= faptul c=
terori[tii vor ataca ori de cte ori consider= c= este oportun pentru
scopurile lor (Ministerul de Externe al Statelor Unite, 2002; de v=zut [i
www.state.gov).
Atentatele \n lume la sfr[itul secolului al XX-lea
\n cre[tere cu 24 [i, respectiv, 48 de procente fa]= de bilan]ul din 2006

(Documentar BSIJ, 2007). |n luna mai 2008, mass-media monitorizate au
semnalat 64 de ac]iuni teroriste, soldate cu 347 de mor]i [i 731 de r=ni]i.
O parte a atentatelor, potrivit surselor deschise de informare

(SRI, iunie 2008) a fost revendicat= de: "Mi[carea Talibani" (Afganistan);
"Statul Islamic Irak" (Irak); "Abu Sayyaf", "Frontul Islamic Moro de
Eliberare" (Filipine); "Mi[carea pentru Emanciparea Deltei
Nigerului" (Niger); "Al-Qaida" (Pakistan); "ETA" (Spania); "Tigrii Tamili"
(Sri Lanka); "PKK/ Kongra-Gel/KHK" (Turcia); "Brig=zile Jund Al-Yemen"
(Yemen).
Alte atacuri au fost atribuite, de c=tre pres=, grup=rilor: "Mi[carea
Talibani" (Afganistan); "Al-Qaida" (Irak); "Hamas" (Israel); "ETA" (Spania);
"Tigrii Tamili" (Sri Lanka); PKK/ Kongra-Gel/KHK (Turcia). Ac]iuni teroriste
au avut loc \n: Irak - 16; Afganistan - 15; Pakistan - 7; Spania - 6; Filipine
- 4; Sri Lanka [i Turcia - cte 3; Iran [i Yemen - cte dou=; Cecenia,
China, Etiopia, India, Nepal, Nigeria cte una.
Dup= atacurile asupra complexului World Trade Center [i
Pentagonului, de la 11 septembrie 2001, dar [i dup= ac]iunile de la
Madrid, de la Londra, Beslan, din Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat, din
Caucaz, Africa, Asia Central= [i din numeroase alte locuri, terorismul s-a
dovedit a fi un adev=rat r=zboi asimetric \n mozaic, cu efecte greu de
prev=zut [i de controlat. Dinamica actelor teroriste comise \n perioada
1998-2000, pe zone geografice, prin prisma metodelor folosite, poate fi
reprezentat= astfel:
222
223
ISLAMIC
JIHADUL
Urm=rind metodele utilizate, dar [i aria de desf=[urare, acestea

sus]in faptul c= exist= trei teatre mari ale r=zboiului terorist, marcate prin:
lumea occidental=, lumea islamic= [i, nu \n ultimul rnd, prin Orientul
Mijlociu [i Orientul Apropiat (Olteanu, 2008).
Lumea occidental= a fost lovit= la 11 septembrie 2001 (World
Trade Center) [i la 11 martie 2004 prin atacurile de la Londra [i prin
numeroase alte ac]iuni teroriste de mai mare sau mai mic= amploare.
Amenin]area terorist= este continu= pentru aceast= lume, \ntruct terori[tii
de]in complet ini]iativa strategic= [i pot ac]iona oricnd prin surprindere,
chiar dac= m=surile luate au diminuat posibilitatea acestora de a ataca
teritoriul SUA. Ca important= surs= de risc a fost indicat= organiza]ia
islamist= "Hizb Ut-Tahrir" (HuT/ "Partidul Eliber=rii") din Germania (SRIU,
Iunie 2008). |n pofida faptului c= a fost interzis= de autorit=]i, aceasta
continu= s= activeze, membrii s=i organiznd ac]iuni de recrutare \n
centre culturale [i moschei din ora[ele Hamburg [i Billstedt.
Lumea islamic=. Ac]iunile violente derulate \n prima decad= a

anului 2008 s-au circumscris: atacurilor ramurii locale a "Al-Qaida"
\mpotriva trupelor irakiene [i interna]ionale (majoritatea avnd loc \n
provinciile Diyala [i Ninive) [i a membrilor "Consiliilor Rede[tept=rii"
(preponderent \n provincia Diyala), dar [i confrunt=rilor dintre mili]ia [iit=
"Armata lui Mahdi", pe de o parte, [i for]ele de securitate locale [i ale
SUA, pe de alt= parte (concentrate \n cartierul Sadr City din Bagdad [i \n
regiuni din sudul ]=rii).
Orientul Mijlociu [i Orientul Apropiat. Aici, terorismul devine
un mijloc al r=zboiului de gheril=, iar extensia lui \n Afganistan, \n Irak [i
\n Orientul Apropiat creeaz= un focar deosebit de primejdios, care nu va
putea fi anihilat \n timp scurt. Pierderile coali]iei \n Afganistan se ridic=, \n
2006, la 188 mor]i (97 americani [i 91 din cadrul coali]iei). |n cei [ase ani,
din 2001 pn= \n 2006, pierderile coali]iei sunt de 513 mor]i, dintre care
356 sunt americani. De altfel, liderul "Mi[c=rii Talibane din Pakistan"
(TTP) [i al ramurii pakistaneze a re]elei "Al-Qaida", Baitullah Mehsud
(SRI, Iunie 2008), [i-a afirmat recent inten]ia de a "continua lupta
\mpotriva for]elor interna]ionale de securitate din Afganistan, indiferent de
rezultatul negocierilor cu Executivul de la Islamabad".
Flash Points - 10 ianuarie 2008

BELGIA: cinci militan]i islami[ti au fost condamna]i deoarece
apar]ineau unei celule care recruteaz= sinuciga[i cu bomb= pentru a
merge \n Irak. Bilal Soughir, singurul dintre cei acuza]i care se g=se[te
acum \n deten]ie, a fost condamnat la 10 ani de \nchisoare pentru rolul
s=u de lider al grup=rii, \n timp ce, cei condamna]i \n absen]= au primit
pedepse cuprinse \ntre 28 de luni [i 5 ani (Agen]ia Reuters).
COLUMBIA: \n urma unei negocieri efectuate de c=tre
Venezuela, dou= femei ostatice au fost eliberate de c=tre rebelii
"Revolu]ionarii For]elor Armate ale Columbiei (Fuerzas Armadas
Revolucionaris de Colombia: FARC)" la 10 ianuarie, dup= mai mult de 5
ani de captivitate. Fosta candidat= la func]ia de vicepre[edinte, Clara
Rojas [i ex-membra Congresului, Consuelo Gonzales au fost recuperate
din tab=ra situat= \n jungla columbian= de c=tre un elicopter venezuelean,
au survolat frontiera [i apoi s-au \ndreptat spre Caracas (Agen]ia
Reuters).
EGIPT: urmare a plngerilor israelienilor referitor la faptul c=
Egiptul nu-[i \ndepline[te obliga]ia de a preveni contrabanda cu
224
armament de-a lungul frontierei egiptene \n F[ia Gaza apar]innd

grup=rii Hamas, Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice a afirmat,
la 10 ianuarie, c= USA sunt preg=tite s= acorde asisten]= tehnic= Egiptului
\n localizarea tunelelor utilizate de c=tre contrabandi[ti (Agentia Reuters).
GEORGIA: la 10 ianuarie, procurorii l-au acuzat pe Badri
Patarkatsishvili, unul dintre cei mai puternici oponen]i ai Pre[edintelui
Mikheil Saakashvili, de complot la lovitura de stat [i de tentativ= de atac
terorist. Patarkatsishvili, aflat acum \n auto-exil la Londra, a fost acuzat,
ca urmare a transmiterii unei \nregistr=ri audio, \n care se spune c= l-a
\nregistrat pe acesta oferind mit= \n valoare de 100 de milioane unui
oficial din cadrul Ministerului de Interne (Moscova Times).
PAKISTAN: urmare a atacului din Sudul Waziristan-ului de c=tre
militan]ii uzbeki, \n care 8 persoane apar]innd puternicului trib Wasir, au
fost ucise, membrii tribului au f=cut leg=mnt s= utilizeze lashkar (armata
tribal=) pentru eliminarea militan]ilor str=ini Al-Qaida de pe teritoriile lor
(Agen]ia Dawn).
THAILANDA: rebelii separati[ti au \mpu[cat mortal 3 musulmani
[i au r=nit al]i 6 \ntr-o serie de atacuri \n sudul provinciei Yala, la 9
decembrie. Un oficial guvernamental, \n vrst= de 34 de ani a fost ucis
\ntr-un foc de arm= organizat, un ]=ran a fost ucis [i 4 r=ni]i cnd o
persoan= armat= a deschis foc asupra lor, ace[tia g=sindu-se \ntr-un loc
deschis [i un b=rbat a fost ucis [i doi r=ni]i cnd persoane \narmate i-au
atacat, ace[tia conducnd o motociclet= (Agen]ia AFP).
225
JIHADUL
Ac]iunile teroriste sunt

fundamentate pe interpretarea
subiectiv= a realit=]ii, interpretare
care difer= de cea a oficialit=]ilor
[i societ=]ii. Ac]iunile teroriste nu
sunt guvernate de motiva]ii
bazate pe o percepere clar= a
realit=]ii, unul din scopurile
organiza]iilor teroriste fiind acela
de a convinge pe cei ce iau
cuno[tin]= de ac]iunile lor s=
gndeasc= \n acela[i mod cu ele.
ISLAMIC
Crezul [i legitimitatea ac]iunii teroriste
O problem= important= a luptei dintre guvern [i terori[ti const= \n definirea

conceptului de conflict. Fiecare parte interpreteaz= acest lucru prin prisma
propriilor standarde de legitimitate politic=. Sistemele conceptuale,
scopurile [i principiile c=l=uzitoare se bazeaz= pe imagini dominante,
simboluri, mituri care contribuie la formarea unei credin]e [i, \n
consecin]=, la ac]iuni. Con]inutul [i originea crezurilor teroriste contribuie
la adoptarea unei anumite strategii teroriste, reac]ii teroriste fa]= de
politica guvernului [i, respectiv, la rezultatele ac]iunilor teroriste.
Sistemele concep]iilor teroriste deriv= din numeroase surse sau
izvoare. Climatul social-politic \n care opereaz= organiza]ia terorist= se
constituie \n unul dintre acestea, \n sensul c= poate cuprinde variabile de
cultur= general= (istorie, tradi]ie, literatur=, religie) care sunt asimilate
diferit de membrii societ=]ii prin structuri de natur= social= diverse,
rezultnd ideologii formale.
|n formarea unei concep]ii, alte izvoare determinante pot fi de
natur= intern=. Terori[tii ac]ioneaz= \ntr-o situa]ie caracterizat= prin stres
[i nesiguran]=, aspecte care conduc la formarea unei credin]e, concep]ii
particulare sau specifice greu de schimbat. A[adar, stresul mental, dar [i
determinarea ideologic= inerent= terorismului \ncurajeaz= \ncrederea
\ntr-un set de crezuri imbinnd flexibilitatea [i deschiderea \n plan social.
Terori[tii pot fi considera]i ca avnd o anume motiva]ie ra]ional= asupra
convingerilor formate, care nu sunt asimilate de regul= de majoritatea
membrilor comunit=]ii.
Un element semnificativ al sistemului de convingeri este
reprezentarea sau imaginea formal=, att asupra eu-lui personal sau a
altei persoane [i, respectiv, asupra lumii. Reprezent=rile sunt de regul=,
stereotipe, preconcepute sau rigide, simplificnd realitatea.
Dezumanizarea sau zeificarea inamicului domin= gndirea teroristului.
Majoritatea terori[tilor revolu]ionari de stnga se autoconsider=
victime [i nu agresori, apreciind c= ei sunt reprezentan]ii celor exploata]i.
Ei sunt cei care pot discerne adev=rul [i nu masele, numai ei pot identifica
pericolul social pe care masele nu-l v=d. A[adar, lupta devine o obliga]ie,
o datorie [i nu o problem= de alegere voluntar=. Terori[tii se
autoconsider=, din punct de vedere moral, superiori, mai sensibili, ei fiind
lupt=torii pentru libertate, cu o legitimitate care nu poate fi pus= la \ndoial=,
iar rolul lor este de martiri ai neamului.
Nu are nicio importan]= dac= realitatea este sau nu tot una cu
imaginea lor, ei sunt gata s= moar= pentru o cauz= nobil=. Terori[tii
consider= c= ac]iunile lor nu \nseamn= ucidere, \ntruct victimele sunt
226
227
ISLAMIC
JIHADUL
definite ca tr=d=tori. Astfel c= apeleaz= des la sprijinul popula]iei. Pentru

terori[ti, victimele din rndurile inamicului nu sunt considerate ca indivizi,
ci reprezentan]i ai p=r]ii ostile, deci vinovat se face guvernul care a refuzat
s= cedeze cerin]elor lor sau a ignorat amenin]=rile ce i-au fost prezentate.
Ideologia reprezint= un mijloc puternic de influen]are, fiind \n
acela[i timp un factor cu caracteristici interna]ionale care dep=[e[te
problematica na]ional=, dar care poate fi interpretat= diferen]iat \n func]ie
de circumstan]ele specifice comunit=]ilor respective. Calitatea esen]ial= a
ideilor politice \n motivarea terorismului contribuie la punctele comune ce
se reg=sesc \ntre grup=rile teroriste ce apar]in unor entit=]i culturale
diferite.
|n anumite cazuri, terorismul reflect= realitatea social= pentru c=
\n unele grup=ri na]ionale indivizii apar]in deja unor structuri de gndire
comun= care face posibil= acceptarea violen]ei dac= aceasta este
caracterizat= prin fezabilitate [i finalitate, cum este cazul rezisten]ei basce
fa]= de statul spaniol, a opozi]iei armene fa]= de turci [i catolicismul
irlandez fa]= de Marea Britanie.
Terori[tii nu sunt inventatorii ideologiilor, ei fiind orienta]i spre
ac]iune [i nu spre filosofie. Mul]i dintre conduc=torii terori[ti au preg=tire
intelectual=.
|n concluzie, pentru terori[ti apare necesitatea men]inerii
convingerii c= altcineva este responsabil [i c= ac]iunile lor se \ncadreaz=
\n standardele comportamentului moral. Odat= stabilit, sistemul
convingerilor va rezista schimb=rii.
|n cazul r=pirilor de persoane, terori[tii sunt implica]i \n luarea de
decizii care au ca rezultat consecin]e de moment, rapide. Nu numai c=
terori[tii accept= un risc personal, dar implic= [i soarta organiza]iei din
care fac parte [i care poate fi pus= \n pericol.
Membrul grupului trebuie s= se supun= total normelor interne ale
acestuia, s= accepte nu numai preceptele politice, ci [i sistemele de reguli
sociale [i psihologice.
|n ciuda preocup=rilor de a \nt=ri coeziunea, exist= disensiuni \n
cadrul organiza]iilor teroriste. Fac]ionalismul este semnalat \n grup=rile
teroriste basce [i palestiniene. Fac]iunile organiza]iilor teroriste nu
realizeaz= consensul, de regul=, \n problema celor mai adecvate mijloace
ce trebuie folosite pentru atingerea scopurilor lor colective.
Varietatea metodelor este determinat= de amploarea
convingerilor existente. Circumstan]ele specifice unui grup terorist izolat
de societate, aflat sub amenin]are [i pericol constant, ducnd lips= de

informa]ii de valoare [i canale de leg=tur= [i \ncrederea fanatic= \n
precepte rigide [i inflexibile despre rela]ia lor cu lumea, sugereaz= ideea
c= abilitatea terori[tilor de a se adapta realit=]ii este limitat=.
Teroare vs. anormalitate?
Printr-o abordare analitic= desf=[urat= asupra comportamentului

terorist, fie c= ne oprim asupra oamenilor-dinamit= din organiza]ia
evreiasc= Stern sau asupra fedainilor palestinieni, fie c= ne oprim asupra
absoluti[tilor islamici ori asupra v=duvelor negre ale cecenilor, se poate
re]ine faptul c=, pentru a-l \n]elege pe terorist, trebuie s=-i studiezi
psihopatologia (Frattasio, 2006) [i s= \ncerci s= afli geneza terorii.
Una dintre caracteristicile existen]iale ale terorismului [i implicit

ale terori[tilor const= \n dorin]a acestora, de cele mai multe ori obsesiv=,
de a impune opiniei publice vizate, grupului social ]int=, propriile norme de
comportament, propria viziune despre justi]ie [i moral=.
Analiznd din perspectiva psihologic= abuzurile comise de
militarii americani asupra prizonierilor irakieni din \nchisoarea militar=
american= Abu Ghraib, din Irak, un psihiatru militar a afirmat c= a fost
vorba despre actele unor militari care au ac]ionat \ntr-un mediu periculos
[i \n lipsa superviz=rii (Taguba, 2004, de v=zut [i Poponete, 2005). Cu
toate acestea, cercet=tori din domeniul [tiin]elor sociale (Hudson, 1999,
228
McCauley, 2002, Mansdorf, 2003, O'Connor, 2004, Zimbardo, 2004) au

ajuns la concluzia c= actele de terorism nu pot fi puse pe seama
problemelor psihopatologice [i a tulbur=rilor de personalitate. |nainte de
acestea, potrivit lui Mansdorf (2003) terorismul este o consecin]= a
patologiei de grup sau organiza]ionale care ofer= un sens celor atra[i de
aceste grupuri.
229
JIHADUL
Moscheile, cafenelele, libr=riile sau \nchisorile sunt cele mai

c=utate locuri. Aici sunt frecvent recruta]i tinerii musulmani. Conform
site-ului "novinite.com," Al-Qaida recruteaz= studen]i bulgari de la
Universit=]ile religioase din Iordania [i \ncearc= s= atrag= [i tineri din
Romnia, Bosnia, Macedonia [i din provincia Kosovo. |ntr-un raport,
amintit de Associated Press, se arat= c= tactica aceasta a debutat imediat
dup= atentatele din 11 septembrie 2001, cnd musulmanilor din afara
grani]elor europene sau americane le-a fost tot mai greu s= penetreze
sistemul de securitate antiterorist.
Urmare a raportului amintit, terori[tii consider=, nu o singur=
dat=, c= munca lor \n aceste teritorii ar trebui s= fie preluat= de c=tre
for]ele locale. Persoanele care s-au n=scut [i au tr=it aici au avantajul c=
ies mai greu \n eviden]= (http://indexmedia.ro).
Cet=]eanul suedez, cu origini bosniace, Mirsad Bektasevic,
supranumit Maximus, este unul dintre cei care au ales calea terorismului.
|n casa acestuia, poli]ia bosniac= a g=sit un \ntreg arsenal de explozibili,
dar [i o centur= de sinuciga[. Poli]ia sus]ine c= cet=]eanul suedez
inten]iona s= pun= la cale un atentat la una dintre ambasadele statelor
europene din Sarajevo. Cazul s=u este doar un exemplu pentru ceea ce
se poate considera drept o "vast= campanie de recrutare a posibililor
terori[ti \n statele din Balcani".
|n prezent, \n baza informa]iilor oferite de Institutul Interna]ional
pentru Studii Strategice din Marea Britanie, re]eaua terorist= Al-Qaida
dispune de mai mult de 18.000 de militan]i preg=ti]i s= atace, ocuparea
Irakului de c=tre coali]ia condus= de americani accelernd procesul de
recrutare de voluntari pentru ac]iunile grup=rii.
Institutul britanic estimeaz= c= aproximativ 2.000 de membri [i
peste jum=tate din cei 30 de lideri ai Al-Qaida au fost uci[i sau captura]i
[i aproape 1.000 dintre militan]ii organiza]iei se afl= \n Irak.
ISLAMIC
Incubatoarele radicaliz=rii
Situa]ia devine mai \ngrijor=toare, cu att mai mult cu ct \n

decursul anilor 2007-2008 au fost identificate peste 20 de grupuri de tineri
musulmani, dispuse \n nord-estul Statelor Unite, [i care sunt pe cale s=
formeze nuclee teroriste, fiind capabile chiar s= comit= un atac terorist
(www.adevarul.ro).
Aflndu-se de cele mai multe ori la periferia vie]ii comunitare [i
cu origini, \n principiu, din mediile cele mai defavorizate, tinerii r=zvr=ti]i,
complexa]i [i ne\mplini]i sunt [i cei dinti care manifest= interes pentru
organiza]iile teroriste (Gurr, 1970).
Un studiu desf=[urat asupra a 250 terori[ti din Germania
confirm= c= aproximativ 25% dintre terori[ti \[i pierduser= un p=rinte
\nainte de 14 ani, 79% au avut rela]ii conflictuale cu p=rin]ii, 33% au
formulat aprecieri ostile \n privin]a p=rin]ilor (Brad, 2004). Circa 33% dintre
ace[tia au fost anterior condamna]i de un tribunal pentru minori.
Neacceptarea ordinii stabilite, apreciat= drept opresiune deghizat=,
caracterizeaz= frecvent profilul teroristului psihopat.
Comportamentele bizare sau psihopatologice (Delcea, 2006),
sesizate la o serie de terori[ti din secta japonez= AUM (Adev=rul Suprem)
sau din cadrul grup=rii teroriste ANO (Organiza]ia Abu Nidal), amplific=
violen]a, ac]iunile lor fiind lipsite de orice sentiment de mil= pentru cei care
le cad victime.
Calea spre Emir

F=cnd abstrac]ie de idealurile pentru care sunt \n stare s=-[i
sacrifice via]a, de violen]a f=r= limite la care recurg [i de totala lips= de
scrupule de care fac dovad=, adev=ra]i profesioni[ti ai terorii nu au nimic
\n comun cu cei care vor s= salveze lumea, s= o fac= mai bun=, prin
intermediul unei crime.
Atentatele pl=nuite
de organiza]iile teroriste
sunt, de cele mai multe ori,
r=spunsul unor frustr=ri
acumulate \n lupta pentru
putere
sau
pentru
\nl=turarea unor st=ri de
lucruri neconvenabile, prin
mijloace violente, aflate \n
afara legii.
230
Transformarea cauzei lor \ntr-un r=zboi este deosebit de

important= pentru terori[ti, fie c= amintim de Organiza]ia Abu Nidal, E.T.A.
(Patria Basc= [i Libertatea), Grupul Abu Sayyaf fie c= sunt mai pu]in
cunoscute Al-Gama a al-Islamiyya (Gruparea Islamic= Egiptean= IG),
Asbat al-Ansar (Liga Adep]ilor) sau PFLP (Frontul Popular de Eliberare a
Palestinei).To]i ace[tia caut=, nu o singur= dat= s=-[i verifice credin]a prin
confrunt=rile militare (Powers, 1971).
|n slujba \ndemnului "moarte pentru moarte"

Experimentarea terorismului contemporan a fost posibil= \n unele
]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rile revolu]ionare, au
ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste, precum For]ele Armate de
Eliberare din Venezuela, Cinconceros, din Honduras, Tupamaros, din
Uruguay, Alian]a Anticomunist=, din Argentina.
Activitatea acestor organiza]ii a servit ca model [i pentru grup=ri
teroriste din Europa, sus]innd ac]iunile \ntreprinse de Baader-Meinhoff [i
Mi[carea 2 iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia, Armata Secret=,
din Fran]a, E.T.A., din Spania, sau I.R.A., din Marea Britanie.
Cu trecerea timpului, terorismul a evoluat spre noi trepte ale
violen]ei, fiind lansat= teoria "moarte pentru moarte". A[a au \nceput
ac]iunile de cooperare cu organiza]iile teroriste din zone geografice
situate la mare distan]=, respectiv cu Armata Ro[ie Japonez=. La 30 mai
1972, un grup de terori[ti japonezi au sosit cu un avion al companiei Air
France la Tel Aviv, deschiznd foc automat \n Aeroportul Lod. Au fost
ucise 27 de persoane, alte 80 fiind r=nite. |n acest context, pe lng=
reactivarea Organiza]iei Fra]ii Musulmani, au luat fiin]= Hezbollah,
Hamas, Jihadul Islamic Palestinian, urmate, ceva mai trziu, [i de
Al-Qaida [i Al-Qaida Alb=.
231
JIHADUL
La 16 februarie 1985, Hezbollah [i-a f=cut debutul politic \n lume

ac]ionnd \n Liban, Turcia, Arabia Saudit=, Afganistan, Bahrain,
Kurdistanul Irakian.
Adesea este numit Jihadul Islamic, Organiza]ia Revolu]ionar= a
Drept=]ii, Organiza]ia Oprima]ilor. Obiectivul s=u const= \n crearea, \n
Liban, a unei republici islamice dup= model iranian [i distrugerea tuturor
influen]elor nonislamice din zon=.
ISLAMIC
Hezbollah, "Partidul lui Dumnezeu"
Hezbollah asociaz= Apusul cu

imperialismul european [i lupta pentru cucerirea
independen]ei fa]= de domina]ia colonial=.
Urm=re[te antagonismul \ntre cre[tin=tate [i
islam, pn= la perioada cruciadelor. Hezbollahul
sus]ine c= inten]iile Vestului \n Orientul Mijlociu
se bazeaz= \n primul rnd pe propriile interese, percepndu-i prezen]a \n
regiune ca pe o \ncercare de a controla infrastructura economic= a zonei
(Jaber, 1997).
Organiza]ia se caracterizeaz= prin prezen]a tendin]elor proiraniene; promovarea politicii violente \mpotriva militarilor SUA [i ai
Israelului. |n perioada anilor 80 membrii grup=rii au luat parte la
confrunt=rile armate \mpotriva Israelului (de partea Frontului de
Rezisten]= Islamic= din Liban); la organizarea demonstra]iilor \n mas=. |n
calitate de semn distinctiv, membrii Partidului lui Allah poart= berete de
culoare verde. Centrele de preg=tire a rebelilor sunt amplasate \n
localit=]ile Baalbek, Zebdani, Yanta, precum [i Iran. Actele teroriste sunt
direc]ionate spre luarea ostaticilor din mediul elitei politice europene, a
reprezentan]ilor misiunilor diplomatice; terorismul aviatic; aruncarea \n aer
a obiectivelor militare din gestiunea SUA, Israelului, Fran]ei. Conform
datelor din surse deschise de informa]ii, pe parcursul conflictului libanezoisraelian cu concursul direct al forma]iunii au fost decapita]i circa 250
militari israelieni. Organiza]ia dispune de infrastructur= operativ=
ramificat=, practic, \n toate regiunile lumii. Spa]iul operativ al organiza]iei
include Peninsula Arab=, Africa, Europa, unele state ale CSI, Asia de
sud-est.
Hezbollah a executat o serie de atacuri importante \mpotriva unor
]inte israeliene, americane, dar [i asupra acelora care apar]ineau For]ei
Multina]ionale din sudul Libanului. Nemul]umirile Hezbollahului fa]= de
Statele Unite au pornit de la sprijinul acordat de americani Israelului \n
timpul invaziei din 1982.
O dovad= a ideologiei radicale promovat= de grup o reprezint=
folosirea terorii ca mijloc de ob]inere a obiectivelor proprii. Hezbollah face
referire la Israel (numindu-l "Micul Satan") [i \l caracterizeaz= ca fiind
"str=in \n regiune [i o amenin]are la adresa Islamului [i a musulmanilor".
Distrugerea Israelului [i eliberarea Ierusalimului reprezint= o obliga]ie
religioas=. Organiza]ia justific= folosirea terorii \mpotriva acestor inamici
232
233
JIHADUL
|n 1991, gruparea terorist= a executat 52 de atacuri, comparativ

cu 19 \n 1990. |n 1992 grupul a amplasat o ma[in=-capcan=, lovind
Ambasada israelian= din Buenos Aires. Doi ani mai trziu, \n 1994, a ini]iat
un atac terorist \mpotriva Centrului Cultural Israelian din Buenos Aires. |n
acela[i an, Hezbollah a lansat 63 de atacuri, \n 1993,a lansat 158 atacuri,
iar \n timpul opera]iunii "Accountability" organiza]ia a executat sute de
lans=ri de rachete Katyusha, \n zona de securitate [i \n teritoriul israelian.
|n 1994, a executat 187 de atacuri \mpotriva trupelor israeliene [i
a pozi]iilor acestora. S-au tras 119 focuri de artilerie, s-au detonat 31 de
ISLAMIC
ca "o arm= \n minile celor slabi [i subjuga]i \mpotriva unui agresor

puternic" (http://worldwildewar.3x.ro). |n efortul de a ac]iona [i realiza
liniile directoare ideologice, liderii grup=rii au constituit un plan de ac]iune
[i au executat atacuri teroriste \mpotriva for]elor israeliene [i a celor
libaneze, invocnd extremismul religios \mpotriva Israelului [i promovarea
ideologiei iraniene. Hezbollah a extins aria de conflict pe teritoriul
israelian, nelimitndu-se la lupta din sudul Libanului.
Suspectat de implicarea \n numeroase atentate antiamericane,
inclusiv \n atentatele sinuciga[e \mpotriva Ambasadei SUA [i a sediilor
Marinei SUA din Beirut, din octombrie 1983, precum [i \n atentatele
\mpotriva cl=dirilor Ambasadei SUA din Beirut, din septembrie 1984,
Hezbollah a fost acuzat de r=pirea [i de]inerea de ostatici americani [i
occidentali \n Liban.
\nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri frontale asupra

pozi]iilor armatei israeliene. |n 1995 a executat 344 de atacuri \mpotriva
trupelor israeliene [i a pozi]iilor acestora. S-au tras 270 focuri de artilerie,
s-au detonat 64 de \nc=rc=turi explozive [i au fost \ntreprinse dou= atacuri
frontale asupra pozi]iilor armatei israeliene (http://worldwildewar.3x.ro). |n
toamna anului 2000, Hezbollah a capturat trei solda]i israelieni de la
fermele Shabaa [i a r=pit un civil israelian. Din 1992, Partidul lui
Dumnezeu [i-a f=cut intrarea [i pe scena politic=, impunndu-[i vocea \n
parlament, ca sus]in=tor al celor oprima]i (Jaber, 2002). Cu toate c= a
reu[it s= stabileasc= echilibrul \ntre ideologia sa [i realit=]ile arenei
politice libaneze (Nawafal, dupa Jaber, 2002), reputa]ia Hezbollah \n lume
r=mne drept una demonic=, numele s=u evocnd scene cu ambasade
arznd, "bombe umane", deturn=ri de avioane [i r=piri.
Hamas
Grupare paramilitar= politico-religioas=
dislocat= \n autonomia Palestinian=, fondat= \n
baza structurilor ilegale ale organiza]iei radicale
Mi[carea
Fra]ilor
Musulmani,
Hamas
(Movement of Islamic Resistance - Mi[carea
Rezisten]ei Islamice), reprezint= acronimul arab
de la "Harakat Al-Muqawamah Al-Islamiyya".
Organiza]ia are drept scop instaurarea unui Stat Islamic
Palestina. Mijlocul de realizare \l reprezint= lupta armat= [i, \ntr-o ultim=
faz=, Jihadul, la care are obliga]ia s= participe nu numai musulmanii din
Palestina, ci \ntreaga lume islamic= (http://worldwildewar.3x.ro).
Hamas define[te tranzi]ia la etapa Jihadului pentru eliberarea
Palestinei ca pe o datorie religioas= a fiec=rui musulman. |n acela[i timp,
respinge orice aranjament politic care ar putea antrena renun]area la o
parte din Palestina, care semnific= predarea unei p=r]i din Islam.
|n cadrul Hamas se poate sesiza influen]a organizatoric= [i
ideologic= a organiza]iei Fra]ii Musulmani (Muslim Brotherhood - MB)
\nfiin]at= \n 1920 \n Egipt [i care [i-a \nt=rit activitatea \n anii '60-'70 \n
lumea arab=, \n special \n Iordania [i Egipt. Potrivit Departamentului de
Stat al SUA, gruparea Hamas este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste.
Conform datelor din surse deschise de informa]ii, efectivul nominal al
organiza]iei se estimeaz= la cteva zeci de mii de rebeli. Rndurile
234
235
JIHADUL
La \nceputul anului 1990, Hamas a atacat rivali ai grup=rii Fatah,

dar [i palestinieni suspecta]i de colaborare cu inamicul. |n august 1999,
autorit=]ile iordaniene au \nchis Biroul Politic Hamas din Amman, opernd
o serie de arest=ri asupra unor liderii [i interzicndu-le orice ac]iune pe
teritoriul Iordaniei. De-a lungul timpului, Hamas a revendicat mai multe
atentate.
ISLAMIC
acestora sunt completate din mediul veteranilor r=zboiului din Afganistan,

precum [i ale tineretului cu categoria de vrst= de pn= la 20 ani.
Rebelii se caracterizeaz= printr-un grad \nalt de motiva]ie
ideologic=, capabili spre jertfire de sine. Selectarea persoanelorsinuciga[e se efectueaz= pe baz= de concurs \n cadrul ob[tilor locale la
propunerea imamilor l=ca[urilor sfinte (doar \n 2001 au fost preg=tite 250
persoane). Contactele externe sunt orientate spre Iran (acordarea
asisten]ei militar-politice), Sudan (preg=tirea militar= a mercenarilor
Hamas \n centrele de instruire cu concursul reprezentan]ilor serviciilor
speciale), gruparea Hezbollah, alte autorit=]i guvernamentale din statele
europene, americane, africane. Mijloacele de informare din posesie
diferite ziare, reviste, Centrul Informa]ional Palestinian cu sediul \n ora[ul
Beirut.
Activi[tii Hamas, mai ales cei din Brig=zile Izz El-din-Al-Qassam,
sunt considera]i autorii a numeroase atentate, inclusiv atentate sinuciga[e
\ndreptate \mpotriva unor ]inte militare [i civile israeliene.
Astfel, la 15 februarie 2003, \n a[ezarea Dugit, de pe F[ia

Gaza, potrivit surselor oferite de Ha/Aretz, patru solda]i ai For]elor de
Ap=rare Israeliene au fost uci[i cnd tancul \n care se aflau a trecut peste
un mecanism exploziv. La 15 martie 2003, \n ora[ul israelian Haifa, o
explozie puternic= a spulberat un autobuz, atacul soldndu-se cu 17 mor]i
[i cel pu]in 40 de r=ni]i. Din datele de]inute de autorit=]i se pare c= bomba
a fost detonat= de c=tre un sinuciga[ aflat \n autobuz. Majoritatea celor
omor]i erau solda]i [i studen]i care se \ntorceau acas=. La 11 iunie 2003,
o "bomb= sinuciga[=" a explodat \ntr-un autobuz aflat \n Ierusalim, Israel.
Atacul s-a soldat cu 17 mor]i [i 50 de r=ni]i. Un alt atentat a fost comis \n
ziua de 8 septembrie 2003. Potrivit radioului israelian, cel pu]in opt
oameni au fost uci[i [i al]i 30 au fost r=ni]i \ntr-un atentat sinuciga[ cu
bomb= produs \n cafeneaua Hillel, din Ierusalim.
Jihadul Islamic Palestinian

Cunoscut [i sub numele de "Harkat
Al-Jihad Al-Islami Al-Filastini", Jihadul Islamic
Palestinian urm=re[te crearea unui stat
islamic palestinian [i distrugerea Israelului
prin R=zboi sfnt. Militan]ii grup=rii consider=
c= sunt cei care pun bazele distrugerii
Israelului prin lupta ce va fi dus= ulterior de "marea armat= islamic=
arab=". Se consider= c= gruparea a fost \nfiin]at= \ntre anii 1979 - 1980,
\n Egipt, de c=tre fo[ti membri ai grup=rii Fra]ii Musulmani, proveni]i din
F[ia Gaza. Chiar dac=, datorit= ajutorului acordat Israelului, Statele
Unite au fost declarate inamicii principali, grupul nu a organizat atacuri
specifice \mpotriva intereselor americane. Cu toate acestea, \n iulie 2000,
Jihadul Islamic Palestinian a amenin]at \n mod public c= va ataca
interesele americane dac= Ambasada SUA va fi mutat= de la Tel Aviv la
Ierusalim.
Ac]iunile acesteia sunt \ns= desf=[urate, cu predilec]ie, \n Israel,
teritoriile ocupate [i alte regiuni din Orientul Mijlociu, inclusiv Iordania [i
Liban. Astfel, la 19 mai 2003, trei oameni au fost uci[i [i 47, r=ni]i, \ntr-un
atentat \n Centrul comercial Amakim, din Aufula, Israel. Un alt atentat,
soldat cu 21 mor]i [i circa 60 de r=ni]i, a avut loc cteva luni mai trziu,
la 4 octombrie 2003, \n restaurantul Makom Maxim, din Haifa.
236
237
JIHADUL
|n 1979, Abdullah Azzam, un

palestinian membru al Fra]ilor Musulmani,
\nfiin]a un birou de recrutare numit Mktah alKhidamat (Biroul de Servicii), cu scopul de a
aduna tineri musulmani voluntari pentru
frontul afgan. Unul dintre tinerii recru]i era un
milionar saudit, Osama bin Laden, cunoscut, ceva mai trziu, drept liderul
militar-politic al grup=rii. |n 1988, cu un an \nainte de retragerea ru[ilor din
Afganistan, bin Laden [i terori[tii egipteni au format Al-Qaida. Ei au
\nceput s= fac= planuri. Au investit sume uria[e de bani \n crearea unei
infrastructuri ce urma s= serveasc= ca baz= pentru Jihad, r=zboiul sfnt
\mpotriva guvernelor musulmane considerate renegate, a Israelului [i a
Statelor Unite (Williams, 2002).
Al-Qaida ac]ioneaz= sub mai
multe denumiri: "Gruparea islamic=
pentru protejarea l=ca[urilor sfinte",
"Organizarea
Mntuirii
Islamice",
"Re]eaua lui Osama bin Laden", "Armata
Islamic= de eliberare a l=ca[urilor sfinte".
Construit= [i dezvoltat= cu sprijinul
serviciilor speciale ale SUA, Arabiei
Saudit= [i ale Pakistanului, \n scopul
finan]=rii [i acord=rii suportului tehnicoorganizatoric
voluntarilor
islamici
participan]i la opera]iunile militare din
Afganistan \mpotriva trupelor sovietice.
Din anul 1996, organiza]ia [i-a stabilit
baza \n Afganistan unde are mai multe tabere de instruc]ie, \n special \n
jurul ora[elor Kandahar [i Jalalabad [i \n masivul muntos Tora-Bora. |n
numai un an, mii de voluntari au fost antrena]i \n tab=ra lui bin Laden din
Peshawar (Williams, 2002). Cei mai mul]i (peste 5.000) veneau din ]ara
de ba[tin= a lui bin Laden, Arabia Saudit=. Al]ii au venit din Algeria
(3.000), Egipt (2.000) sau din alte ]=ri musulmane, cum ar fi Yemen,
Pakistan [i Sudan. To]i erau antrena]i \n folosirea armelor sofisticate,
posedau un arsenal de arme performante, inclusiv rachete anti-aeriene
Stinger.
ISLAMIC
Al-Qaida
Printre fidelii lui Osama bin Laden afl=m [i triburile pashtune.

|ntre acestea [i liderul Al-Qaida exist= rela]ii extrem de apropiate, cea de
a patra so]ie a sa fiind fiica liderului pashtun afgan Omar. Pashtunii
formeaz= una dintre cele mai mari societ=]i tribale din lume, iar terenurile
lor se \ntind din nord-vestul Pakistanului pn= \n vestul Afganistanului,
de-o parte [i de cealalt= a celor 700 de kilometri de frontier=, de-a lungul
unui lan] muntos dificil de str=b=tut, cum ar fi celebra trec=toare Khyber.
Revendicnd un str=mo[ comun care, potrivit legendei, l-ar fi
\ntlnit pe Profet la Medina, \n secolul al VII-lea, pashtunii din Pakistan
num=r= 24 de triburi, subdivizate \n clanuri, care ]in foarte mult la teritoriile
lor [i la cutumele lor, marcate de un "cod al onoarei" foarte sever
(pukhtunwali). Violen]a [i cultul armelor sunt adnc \nr=d=cinate \n cultura
politic= local= [i, din motive de securitate, str=inii [i pakistanezii care nu
sunt pashtuni nu au acces \n aceste regiuni, cu cteva excep]ii.
Ospitalitatea este prima regul=, iar a doua este obliga]ia de a r=zbuna o
insult= sau o nedreptate.
Teritoriile tribale sunt numite uneori ilaqa ghair (]=ri f=r= lege).
Efectivul organiza]iei nu este cunoscut, avnd o m=rime variabil=, \ns=
dup= unele calcule num=rul persoanelor implicate \n grupare se cifreaz=
\ntre 20-50 mii. Conform informa]iilor date publicit=]ii de c=tre for]ele de
coali]ie, \n perioada anilor 2001-2002 au fost aresta]i 2.400 membri ai
grup=rii, originari din peste 70 state ale lumii.
238
|ntr-un raport secret trimis de Rusia la ONU, \n martie 2001, se

precizeaz= c= Osama bin Laden avea 55 de baze [i peste 13.000 de
lupt=tori, afla]i \n \ntreaga lume.
Bazndu-se pe resursele semnificative [i leg=turile
transna]ionale ale lui bin Laden, organiza]ia a \ncercat [i par]ial a reu[it s=
uneasc= grup=rile disparate de militan]i islami[ti, \ntr-o re]ea global=
foarte bine coordonat=. }elul actual pentru care lupt= organiza]ia este, cel
pu]in la modul declarativ, constituirea unui Califat Pan-islamic \n \ntreaga
lume.
239
JIHADUL
Organizat= pe vertical=, pe baza unor principii foarte stricte

(Stanciu, 2005), Al-Qaida este condus= de Osama bin Laden \ntr-un mod
autoritar. Sub Osama bin Laden se afl= Consiliul Consultativ, numit "Majlis
al Shura", [i cuprinde 20-30 de membri.
Consiliul este format din Ayman Al Zawahiri (alias "Doctorul",
conduc=torul Djihadului Islamic Egiptean, fondator al organiza]iei,
responsabil al Comitetului pentru studii islamice), Mohammad Atef alias
"Abu Hafs El Misr", alias
"Egipteanul", membru fondator al
organiza]iei, responsabil al
Comitetului Militar. Desemnat
succesor al lui Bin Laden \n cazul
mor]ii sau dispari]iei acestuia,
acesta [i-a pierdut via]a \n timpul
unui bombardament american
asupra ora[ului Kandahar, la
\nceputul lunii noiembrie 2001. |n
cadrul Consiliului se mai afl=
Abdullah Ahmed Abdullah alias
"Saleh", veteran al r=zboiului din
Afganistan, expert \n explozivi,
conduc=tor al Comitetului pentru ideologie, Anas Al Liby alias "Nazih Al
Raghie", cet=]ean libian, implicat \n conducerea Comitetului de securitate
[i supraveghere [i Saif Al Adel alias "Saif", membru al Jihadului Islamic
Egiptean, fondator al Al-Qaida [i component al Comitetului militar al
acesteia.
ISLAMIC
Radiografie intern=
Aceste lucruri ne sunt cunoscute, urmare [i a faptului c= serviciile

de informa]ii americane au reu[it s= schi]eze schema de organizare [i
func]ionare a celebrei Al-Qaida. Structura organiza]iei este celular=,
leg=turile fiind adesea formate pe baza gradelor de rudenie sau de trib [i
pot cere unui nou recrut s= omoare un num=r de oameni pentru a-[i
dovedi loialitatea (Stanciu, 2007).
Patru departamente se afl= \n subordonarea direct= a Consiliului
Consultativ: departamentul religios, care se ocup= de protejarea lui Bin
Laden [i a intereselor sale \n lumea arab=; departamentul mass-media,
care public= un s=pt=mnal [i realizeaz=
casetele video propagandistice; cel de
finan]e, [i nu \n ultimul rnd,
departamentul militar, care se ocup= de
opera]iile
teroriste
propriu-zise.
Departamentul militar cuprinde trei
diviziuni, respectiv: o divizie pentru
opera]ii militare externe, pentru zone de
opera]ii, ca de exemplu, Cecenia,
Bosnia [i Ka[mir, o alt= divizie pentru
opera]ii militare interne, pentru zona de
grani]= Afganistan - Pakistan, precum [i o divizie pentru opera]ii teroriste.
Din analiza acestor structuri, re]ine \n mod deosebit aten]ia
divizia pentru opera]ii teroriste, care de[i are o structur= simpl=, pare a fi
extrem de eficace. Se pare c= aceast= divizie ar avea \n compunere [i un
comitet de supraveghere, responsabil, cel mai probabil, cu opera]iunile de
culegere de informa]ii asupra ]intelor poten]iale [i dou= grupuri, din care
unul de asigurare logistic= a opera]iunilor [i alt grup de execu]ie, care
planific= [i duce la bun sfr[it opera]iunea. Din acelea[i surse la
dispozi]ie, se presupune c= re]eaua terorist= Al-Qaida func]ioneaz= \n
baza a patru principii mai importante, [i anume: structur= [i
compartimentare strict=, structur= multina]ional= cu membri ce posed=
specializ=ri [i abilit=]i specifice, oamenii sunt ale[i s= fac= parte din
comitete [i mesajele sunt transmise personal, prin viu grai.
Nu trebuie neglijat nici faptul c= Al-Qaida are o structur= [i pe
orizontal=, dezvoltnd leg=turi cu ETA [i IRA prin algerianul Hamid Aics,
trezorierul lui Osama bin Laden. Al-Qaida are rela]ii strnse cu "Jihadul
Islamic Egiptean", cu unii membrii ai "Al-Gamaal al Islamyya", cu
"Mi[carea Islamic= a Uzbekistanului", dar [i cu "Harakat-ul Mujahedin".
Utiliznd mijloace tehnice avansate, cum ar fi faxurile, telefoanele prin
240
241
ISLAMIC
JIHADUL
satelit [i internetul, Al-Qaida se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=r

necunoscut de adep]i din \ntreaga lume (Revista "Terorismul", 2001).
Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iu
virtual, deschis pentru o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, dar
legitimat= de ideologia radicalismului islamic.
Din septembrie 1992 liderii organiza]iei acord= prioritate \n
activitatea sa actelor de teroare, fapt ce coincide cu \nceperea
opera]iunilor militare ale ONU pe teritoriul din Somalia. Reprezentan]ii
grup=rii au participat \n conflictele armate din Afganistan (1992), Somalia
(1992-1993), Bosnia [i Hertzegovina (1992-1995), Ca[mir (1993),
Caucazul de Nord (1995), Kosovo (1999), Asia Central= (1999). Au
realizat actele teroriste din 11.09.2001 pe teritoriul SUA, provocnd criza
politico-militar= de amploare global=.
Gruparea dispune de armament performant, tehnic= militar=,
mijloace de telecomunica]ii avansate, fixndu-se tentative de
experimentare a armelor de nimicire \n mas= cu aplicarea elementelor
biologice, nucleare, radiologice, elemente toxice. Preg=tirea militar=
a cursan]ilor se efectueaz= \n baza unor programe standard
ideologic, fizic [i militar. Pe parcursul anilor 90, conform datelor din surse
deschise de informa]ii, \n centrele respective au studiat peste 40 mii de
rebeli.
O tr=s=tur= specific= a grup=rii este planificarea detaliat= [i de
durat= a opera]iunilor menite a fi realizate, ce include efectuarea ac]iunilor
de cercetare operativ= a obiectelor, observa]iile de durat= (prin
intermediul sistemului Web-Cam), aplicarea tehnologiilor computerizate
performante (Cad-Cam) \n scopul aprecierii parametrilor opera]iunii etc. |n
scopul realiz=rii leg=turii operative pe larg se aplic= posibilit=]ile canalelor
anonime asigurate de provaideri ai sistemului Internet (Hotmail, Yahoo,
Libertysurf), prin intermediul programelor e-mail, chat, bulletin board,
Wap, precum [i diferite mijloace netradi]ionale. Aten]ie se acord=
preg=tirii, traducerii \n diferite limbi cu repartizarea ulterioar= a ghidurilor
practice cu referire la realizarea ac]iunilor de partizani ("Enciclopedia
Jihadului", statutele militare); planificarea [i realizarea activit=]ilor cu
caracter diversionist-terorist; confec]ionarea [i utilizarea mecanismelor
explozibile; realizarea m=surilor de asigurare material-tehnic= [i
financiar= a grup=rilor islamice de orientare radical= (prin intermediul
asisten]ei umanitare, ac]iuni de binefacere, structuri comerciale).
Al-Qaida dispune de o re]ea de centre specializate \n preg=tirea

mercenarilor \n diverse regiuni ale lumii, cum ar fi Afganistanul (55
lag=re), Bangladesh, Bosnia [i Hertzegovina, Indonezia, Yemen,
Pakistan, Somalia, Sudan, Cecenia (Federa]ia Rus=). O parte
considerabil= a celulelor [i rezidenturilor de peste hotare activeaz= \n
regim de conservare autonom=, iar \n unele cazuri sub acoperirea diferitor
structuri cu profil social, religios, cultural. Componen]a nominal= a
acestora este completat= din mediul cet=]enilor b=[tina[i ai statelor
europene converti]i la islam. |n calitate de acte de acoperire sunt
practicate pa[apoartele falsificate [i buletinele de identitate (SUA,
Germania, Elve]ia, Canada, Bosnia [i Hertzegovina, Albania, Federa]ia
Rus=, Somalia, Yemen). Conform datelor din surse deschise de informa]ii,
\n februarie 2002 doar pe teritoriul SUA activau peste 100 de membri ai
organiza]iei.
|n rezultatul ac]iunilor comune ale serviciilor speciale, \n perioada
1999-2001 s-a reu[it demascarea re]elei de agentur= terorist= din Marea
Britanie, Canada, Spania, Germania, Fran]a, Belgia, SUA, Italia, Pakistan
etc. Canalele de finan]are ale grup=rii teroriste sunt asigurate din contul
cre=rii unei infrastructuri bine dirijate, ce con]in elemente de finan]are
intern= [i extern=. Acestea includ \n sine activitatea financiar-bancar=;
transferurile bancare prin intermediul cardurilor; traficul de fiin]e umane,
armament, muni]ii; comercializarea produselor petroliere; contrabanda cu
metale pre]ioase (aur, briliante), a stupefiantelor; ac]iuni de caritate [i
suport umanitar etc. Printre actele teroriste s=vr[ite de c=tre membrii
grup=rii Al-Qaida, putem eviden]ia:
decembrie 1992, Aden (Yemen) aruncarea \n aer a hotelului
cu personal militar din SUA (22 victime);
1993, Langly (SUA) bombardarea cartierului general al CIA
(2 victime);
februarie 1993, New York (SUA) aruncarea \n aer a Centrului
Comercial Mondial (6 persoane decedate, peste 1.000 r=ni]i);
1996, Dahran (Arabia Saudit=) aruncarea \n aer a caz=rmilor
For]elor Armate ale SUA (peste 500 victime);
1998, Kenia, Tanzania aruncarea \n aer a ambasadelor SUA
(peste 800 victime);
2000, Sidney (Australia) planificarea unor serii de acte
teroriste la Centrala atomoelectric= \n timpul Jocurilor Olimpice;
11 septembrie 2001, New York deturnarea a 4 aeronave
(3.547 victime);
242
2002, Karachi (Pakistan) aruncarea \n aer a automobilului

sta]ionat lng= Consulatul SUA (peste 60 victime) etc.
Actualmente, activitatea operativ= a grup=rii s-a fixat \n peste 95
de ]=ri din Asia, Europa, statele CSI, Africa, America Latin=, SUA, statele
arabe.
243
JIHADUL
Dnd crezare unor documente desecretizate recent, [i f=cute

publice \n "Los Angeles Times" \n edi]ia electronic= din 16 aprilie 2008
(www.adevarul.ro), am putea crede c= Al-Qaida este organizat= \ntr-un
sistem birocratic [i preten]ios, \n care nemul]umirile subalternilor sau
liderilor sunt reclamate \n scrisori. Un exemplu este dat chiar de c=tre
liderul egiptean Al-Qaida, Mohammed Atef, care i-a trimis unui subaltern
o scrisoare de mustrare.
Folosind termeni religio[i, liderul egiptean \l acuz= pe
subordonatul s=u, pe mai bine de dou= pagini, c= a abuzat de sume de
bani, de o ma[in=, asigurarea medical=, de documente, dar [i de aerul
condi]ionat, \n condi]iile "unei situa]ii de austeritate" pentru re]ea,
cerndu-i \n acela[i timp s= explice ac]iunile sale. "Am fost foarte sup=rat
pentru ceea ce ai f=cut, scria Atef. Am ob]inut 75.000 de rupii pentru tine
[i familia ta pentru a merge \n Egipt. Am aflat c= nu ai respectat suma [i
c= ai f=cut rezerv=ri de 40.000 de rupii [i c= ai p=strat restul banilor,
pretinznd c= ai dreptul la acest lucru. De asemenea, cu respect fa]= de
aparatul de aer condi]ionat, obiectele utilizate de fra]ii Al-Qaida nu sunt
considerate proprietate privat=..." |n \ncheierea scrisorii, Mohammed Atef
preciza: "a[ vrea s= reamintesc, ]ie [i mie, de pedepsirea oric=rei
\nc=lc=ri". Tot ce se mai [tie despre Atef este faptul c= acesta se pare c=
a murit \ntr-un atac condus de Statele Unite asupra refugiului lui Osama
bin Laden din Afganistan \n 2000. Documentele, inclusiv scrisoarea
amintit=, au fost descoperite \n Afganistan [i Irak, multe dintre ele fiind
datate de la sfr[itul anilor '90 pn= \n prezent.
|n aceste condi]ii, \n timp ce mi[carea se regrupeaz= treptat \n
zonele tribale din Pakistan [i Irak (www.adevarul.ro), o nou= genera]ie de
viitori lideri r=sare din mijlocul Al-Qaida. Potrivit CIA [i MI6, Abu Ubaidah
este unul dintre "creierele" care au organizat, din Pakistan, atentatele de
la metroul londonez.
Pe lng= acesta, Baitullah Meshud, lider al talibanilor din
ISLAMIC
Al-Qaida, un sistem birocratic riguros?
Pakistan, este considerat deja mai periculos dect bin Laden (Rip=, 2008;
de v=zut [i www.adevarul.ro). Meshud este cunoscut [i sub numele de
emirul din Waziristanul de Sud, reputa]ia sa dnd b=t=i de cap autorit=]ilor
de la Islamabad. Ales de c=tre 26 de lideri ai grup=rilor insurgente din
Pakistan drept noul lor lider, Meshud este apreciat drept unul dintre cei
mai brutali terori[ti din \ntreaga lume, majoritatea anali[tilor considernd
c= brutalitatea acestuia o dep=[e[te chiar [i pe aceea a liderului re]elei AlQaida, Osama bin Laden (www.adevarul.ro). Pre[edintele pakistanez,
Pervez Musharraf, \l acuz= pe Baitullah Meshud de asasinarea fostului
premier Benazir Bhutto, dar [i pentru un atac terorist recent, ce a produs
moartea a peste 400 de persoane. Meshud este considerat att de
periculos \nct for]ele NATO din Afganistan au pus o recompens= de
50.000 de dolari pe capul s=u (Documentar BSIJ, 2008).
Analistul Rahimullah Yusufzai, consultat de ABC News,
consider=, referitor la Meshud, c= "se pare c= acesta are la dispozi]ie un
rezervor imens de sinuciga[i cu bomb=". Potrivit Rip= (2008), noul lider
absolut al grup=rii intitulate Mi[carea Taliban= din Pakistan are ca scop
crearea unui stat islamist \n regiune, conform unor surse tribale.
Dup= perioada de relativ= debusolare care a urmat lichid=rii sau
arest=rii celor care au organizat atentatele din 11 septembrie 2001,
ace[tia coaguleaz= celulele teroriste existente \n \ntreaga lume.
Concluziile anchetelor din ultimii doi ani au f=cut serviciile secrete
americane [i europene s= realizeze c= trebuie s=-[i diversifice mai mult
]intele [i s= nu mai considere c= odat= bin Laden prins, Al-Qaida ar fi
decapitat=. Analizele serviciilor secrete arat= c= influen]a centrului de
comand= concentrat \n jurul lui bin Laden \n mun]ii Pakistanului a sc=zut,
\n timp ce ramura irakian= e tot mai important= (Rip=, 2008). Modul de
operare presupune mai degrab= decizii luate \n comun la acela[i nivel
ierarhic, dect prin ordin de la un lider suprem la comandan]i locali [i
celule.
Este preg=tit= Al-Qaida pentru un atac nuclear?

Exprimndu-[i \ngrijorarea \n leg=tur= cu traficul de materiale
radioactive din Romnia, Ucraina, Kazahstan [i Uzbekistan
(www.adevarul.ro), Mohammed El Baradei, directorul Agen]iei
Interna]ionale pentru Energie Atomic= (AIEA), aprecia c= un atac terorist
"\ntr-o capital= precum Londra sau Cairo ar fi un co[mar mult mai mare
244
dect atentatele de la 11 septembrie 2001". Excluznd totu[i posibilitatea

comercializ=rii armelor nucleare, El Baradei insista asupra faptului c=:
"exist= probabilitatea mai mare ca terori[tii s= pun= mna pe resurse
radioactive, pe care le-ar putea exploda \n zone locuite sau chiar \ntr-un
ora[-capital=".
245
JIHADUL
Re]eaua terorist= interna]ional= Al-Qaida a stabilit o prezen]=

permanent= \n Africa ce nu poate fi trecut= cu vederea, declara comisarul
pentru pace [i securitate al Uniunii Africane, Said Djinnit \ntr-o declara]ie
dat= publica]iei algerienne El Khabar. "Al-Qaida are o prezen]= stabil= \n
Africa. Aceast= problem= trebuie rezolvat=. Ar fi o gre[eal= s= o ignor=m".
Ramura nord-african= a grup=rii Al-Qaida a revendicat, \n
septembrie, un atentat sinuciga[ comis \n apropiere de Lakhdaria
(Algeria), care a f=cut nou= r=ni]i, printre care doi francezi. La vremea
respectiv=, Parisul a declarat c= "ia \n serios" amenin]=rile islami[tilor [i a
dat instruc]iuni diploma]ilor din Magreb s= sporeasc= m=surile de
securitate. |n acest sens {uteu (2008) aprecia c= prin noul s=u mesaj, AlZawahiri a vrut s= demonstreze c= \n nordul Africii se formeaz= un mare
front sub "obl=duirea" lui Osama bin Laden, gata oricnd s= porneasc=
"r=zboiul sfnt", una dintre principalele ]inte fiind colonelul Muammar
Gadhafi.
Colonelul Gadhafi este acuzat c=, dintr-un opozant feroce al
intereselor occidentale, s-a transformat \n "marioneta americanilor",
al=turndu-li-se acestora \n lupta \mpotriva terorismului prin furnizarea de
informa]ii pre]ioase referitoare la situa]ia din Orientul Mijlociu. "Din acest
motiv, sublinia Al-Zawahiri, \i invit pe to]i laicii care mai au un pic de
onoare s= adere la doctrina monoteist= a islamului [i s= ne urmeze \n
R=zboiul Sfnt [i la martiraj". La fel, i-a somat pe conduc=torii grup=rilor
Al-Fatah [i Al-Aqsa s= se revolte \mpotriva propriilor [efi, "care vor s= v=
fac= s= deveni]i o sec]iune a CIA sau a Mossadului" ({uteu, 2008).
Noul mesaj al lui Zawahiri nu constituie prima "chemare la arme"
pentru a "cur=]a" Magrebul de prezen]a spaniolilor [i a francezilor, sus]in
anali[tii. |ntr-un recent mesaj video difuzat pe web, Al-Zawahiri a cerut ca
"Peninsula Iberic= s= fie restituit= islamului" (Documentar BSIJ, 2008; de
v=zut [i www.adevarul.ro). Pe francezi, jihadi[tii \i acuz= c= [i-au impus
domina]ia economic= (deci, implicit, [i pe cea politic=) \n Africa de Nord,
\n timp ce, \n situa]ia spaniolilor, acestora nu li se iart= faptul c= de]in
ISLAMIC
Al-Qaida strnge rndurile \n Africa
Andalusia, acea regiune a "Vechiului Continent" care, \mpreun= cu

Ierusalimul, trebuie "recucerit=".
De[i nu posed= charisma lui bin Laden, Al-Zawahiri este un
strateg veritabil, fiind cel care a creat "doctrina" Al-Qaida. Lui \i apar]ine
ideea de a lupta mai \nti cu inamicul \ndep=rtat - SUA, \nainte de a ataca
du[manii afla]i \n apropiere - regimurile din Orientul Mijlociu care nu sus]in
radicalismul islamic. De altfel, Ayman al-Zawahiri se comport= ca un lider,
numindu-[i apropia]ii \n posturi de conducere. Unul dintre ei este Abou
Ayoub al-Masri, care coordoneaz= filiala Al-Qaida din Irak. Considerat
ideologul grup=rii teroriste Al-Qaida, medicul egiptean Ayman al-Zawahiri
a invocat, \ntr-un nou mesaj, numit "unitatea rndurilor", declan[area
r=zboiului sfnt \mpotriva intereselor franceze [i spaniole din nordul Africii.
Cunoscut drept mna dreapt= a lui Osama bin Laden, Ayman alZawahiri declar= pe site-ul islamist Al-Sahab, r=zboi "str=inilor din Algeria
[i Maroc" [i "tr=d=torului Gadhafi" ({uteu, 2008), anun]nd totodat= [i
ralierea unui grup de combatan]i libieni din Grupul Islamic de Lupt= din
Libia (GICL) la temuta re]ea terorist= interna]ional= Al-Qaida.
Grupul Islamic de Lupt= din Libia (GICL) este al doilea grup
islamist magrebian care se al=tur= organiza]iei Al-Qaida, dup= gruparea
algerian= "Mi[carea Al-Qaida \n ]=rile Magrebului islamic". GICL a fost
format la \nceputul anilor '90, \n Afganistan, de c=tre militan]ii libieni veni]i
s= dea o mn= de ajutor "fra]ilor afgani" afla]i \n plin r=zboi \mpotriva
sovieticilor. |n 1995, GICL [i-a anun]at oficial existen]a, precum [i
obiectivul principal de a \nl=tura de la putere regimul lui Muammar
Gadhafi, [i a-l \nlocui cu un "stat islamic radical".
Al-Qaida Alb=
Pericolul poten]ial al
terorismului a fost prezent \n
Bosnia-Hertzegovina \n to]i anii
de dup= \ncheierea Acordului de
la Dayton, \n anul 1995.
|n perioada r=zboiului
civil etnic au venit \n fosta
republic= iugoslav= pn= la
10.000 de combatan]i islamici din
Africa de Nord [i din ]=rile
246
Orientului Apropiat [i Mijlociu (Iskenderov, 2006). Unii sunt cunoscu]i

drept "terori[tii cu tenul alb" membri ai organiza]iei "Al-Qaida Alb=". |n anii
urm=tori, afluxul de combatan]i islamici \n Bosnia-Hertzegovina nu a
\ncetat [i s-a desf=[urat sub paravanul fondurilor [i organiza]iilor islamice.
Astfel, din 1995 pn= ast=zi, num=rul membrilor Al-Qaida Alb=
s-a dublat, aproximndu-se peste 800 sus]in=tori bosniaci, racolarea lor
fiind \ntre]inut= [i facilitat= de criza economic= \n care se afla ]ara
(Hamad, 2006). Acest lucru vine \n deplin consens cu aprecierile lui
Sredoje, potrivit c=ruia "diversele organiza]ii teroriste din lume pot fi foarte
interesate s= creeze, \n Bosnia, baze, de unde s-ar putea recruta viitori
terori[ti".
247
JIHADUL
Dup= maleficul atentat terorist din 11 septembrie 2001, politologi,

sociologi, exper]i militari [i anali[ti politici au scris tomuri \ntregi despre
Osama bin Laden (cunoscut [i sub numele de Usamah bin Muhammad
bin Awad bin Ladin, Emirul, Prin]ul, Abu Abdallah, HAJJ [i {eicul) [i AlQaida (Revista "Lumea", 2007). Materialele scrise [i ap=rute, o mare
parte [i \n format electronic, au exacerbat
mediatizarea organiza]iei teroriste [i a liderului
acesteia [i au creat, poate, cea mai mare
campanie de imagine unui lider terorist
(Simileanu, 2006). Cine este Osama bin
Laden?
Osama bin Laden, liderul grup=rii
teroriste transna]ionale Al-Qaida, are \n=l]imea
de circa 1.95 cm, greutatea peste 70 kg,
constitu]ia corpului fiind usc=]iv=. Ochi de
culoare c=prui, brunet. Vorbe[te \n limba arab=
[i pashtun= [i este stngaci. Pe parcursul
ultimilor decenii a planificat, finan]at [i realizat un [ir de acte teroriste
\ndreptate spre SUA. Osama bin Laden a constituit obiect de investigare
federal= a marelui juriu din New York (1996), fiind acuzat de promovarea
terorismului interna]ional. Pentru acordarea informa]iilor ce ar duce la
capturarea acestuia, autorit=]ile americane acord= o recompens=
estimat= la cifra de 25 milioane dolari.
ISLAMIC
Emirul
Osama bin Laden, cel de-al 21-lea fiu a lui Mohammed Awad bin
Laden, dintr-un num=r de 29, [i al 43-lea n=scut dintre cei 53 de fra]i [i
surori (Revista "Lumea", 2007) s-a n=scut \n 1957. Mama lui, de origine
sirian=, pe nume Aliyah Ghanem, este cea de a patra so]ie a lui bin Laden
senior, venit \n regat, \n jurul anului 1930, din Hadramount (Sudul
Yemenului).
Bin Laden tat=l a \nceput s= lucreze ca muncitor \n portul
Jeddah, pentru a sfr[i ca posesor al celei mai mari companii de
construc]ii din Arabia Saudit=. |n timpul domniei regelui Saud,
asumndu-[i riscanta sarcin= de a construi palatele acestuia mult mai
ieftin dect orice alt antreprenor, a devenit un apropiat al familiei regale.
Impresiondu-l pe rege cu performan]ele sale manageriale, reu[e[te s=
c[tige \ncrederea [i altor membri ai familiei regale, \ndeosebi a prin]ului
Faisal.
La \nceputul anilor '60, \n Arabia Saudit= au avut loc puternice
lupte interne pentru putere \ntre regele Saud [i Faisal. Mohammed Awad
alias bin Laden tat=l are un rol decisiv \n determinarea primului s= cedeze
tronul. Dup= plecarea lui Saud, trezoreria era goal=, iar Mohammed Awad
i-a fost att de loial lui Faisal, \nct, pur [i simplu, a pl=tit salariile
func]ionarilor publici din \ntreg regatul, timp de 6 luni. Noul rege a emis
atunci un decret prin care acorda monopolul asupra contractelor de
construc]ii din Arabia Saudit=, lui bin Laden (Revista "Lumea", 2007).
Mohammed Awad era un musulman foarte credincios religiei sale, modest
[i generos, acordnd mare aten]ie educa]iei copiilor s=i. Acesta obi[nuia
chiar s= atribuie copiilor s=i, \n vederea administr=rii, cte un proiect de
construc]ii.
Osama bin Laden a urmat cursurile primare, gimnaziale [i liceale
la Jeddah. La 13 ani \[i pierde tat=l, iar la 17 ani se c=s=tore[te cu o fat=
de origine sirian=, care \i era rud=, aceast= uniune fiind pl=nuit= de p=rin]i.
|n anul 1978 ob]ine licen]a \n drept comercial la Universitatea patronat=
de regele Abdul-Aziz, loc \n care a intrat \n contact cu principalele tendin]e
ideologice islamice, \mp=rt=[ite de Muhammad Qutb, fratele lui Sayyid
Qutb, apreciat drept p=rintele spiritual al grupurilor islamice radicale, [i
Abdullah Azzam, ideologul Jihadului \n Afganistan [i primul mentor al lui
Osama.
Viziunea sa asupra lumii ("o lupt= continu= \ntre Islam [i
Occident") l-a determinat s= se al=ture mujahedinilor din Pakistan, doar la
cteva zile dup= invazie (Delcea, 2006). Bin Laden [i-a \nceput activitatea
actual= \n 1979 ca lupt=tor sfnt, acesta fiind [i anul \n care trupele
248
249
ISLAMIC
JIHADUL
sovietice au invadat Afganistanul. La 23 de ani, Osama bin Laden

organiza ceea ce numea "lupta contra diavolului comunist" care invadase
Afganistanul (Revista "Lumea", 2008). Guvernul saudit a sus]inut [i a
\ncurajat lupta \mpotriva ocupa]iei sovietice din Afganistan.
Sub conducerea prin]ului Salaman bin Abdul Aziz, guvernatorul
districtului Riad, Osama bin Laden a luat parte la realizarea unor comitete
pentru colectarea de fonduri, care s= vin= \n ajutorul mujahedinilor afgani
[i arabi implica]i \n r=zboi (Falconi; Sette, 2002).
|n 1980, al=turi de Abdallah Azzam, liderul palestinian al grup=rii
Fra]ii Musulmani, a organizat, cu sprijinul SUA, Maktab al-Khidamat (MAK
- Biroul serviciilor) cunoscut [i ca "Biroul Serviciilor Mujahedine" (Maktab
Al-Khidamar). Patru ani mai trziu, \n 1984, a organizat, la Peshawar,
Casa Sus]in=torilor (Bayt al-Ansar), menit= s= asigure primirea
voluntarilor la noul Jihad.
|n 1986 a revendicat asediul de la Jalalabad, c[tignd ca [i
comandant al trupelor arabe \mpotriva trupelor sovietice, reputa]ia unui
adev=rat lupt=tor. |n urma acestei b=t=lii, bin Laden [i al]i lideri islamici au
ajuns la concluzia c= sunt victimele unei conspira]ii a Statelor Unite,
despre care afirmau c= vor s= extermine Jihadul din Afganistan [i din alte
regiuni (Delcea, 2006).
Doi ani mai trziu, \n 1988, Osama a observat c= nu avea o
eviden]= strict= a efectivelor [i c= nu era \n m=sur= s= furnizeze informa]ii
despre cei mor]i \n lupte, familiilor acestora. Atunci, el s-a hot=rt s= se
organizeze [i mai mult [i s= pun= la punct documenta]ia. A ]inut o
eviden]= exemplar= a vizitatorilor, fie ei mujahedini sau simpli musulmani.
Mi[c=rile acestora, inclusiv manevrele de trupe \ntre tabere, erau
contabilizate, \ncepnd cu sosirea fiec=ruia. |ntregul sistem a fost numit
atunci "Al Qaedah", care este termenul arab pentru "baz=".
|n 1989, concluzia, potrivit c=reia Statele Unite vor s= extermine
Jihadul din Afganistan [i din alte regiuni, cap=t= un contur definitiv prin
asasinarea lui Abdullah Azam, "na[ul" Jihadului afgan [i al celor doi fii ai
acestuia, de c=tre CIA.
La cteva luni mai trziu, dup= invazia Kuweitului de c=tre Irak,
\n 2 august 1990, bin Laden sugera guvernului saudit s= nu-[i mai
compromit= legitimitatea islamic=, invitndu-i pe americani s= ias= din
afar= din Arabia Saudit=. Gestul s=u \ns= a fost ignorat (Delcea, 2006).
|n a doua jum=tate a anilor 1990, liderii saudi]i au decis
men]inerea lui Osama bin Laden sub arest la domiciliu, interzicndu-i
orice deplasare. Dezavuat de regatul saudit pentru criticile manifestate
fa]= de Statele Unite, Osama bin Laden, se stabile[te \n Pakistan. |n

decembrie 1991, Osama bin Laden merge \n Sudan, netezindu-[i calea spre
propriul s=u "jihad politic" prin organizarea, al=turi de Hassan
Al-Turabi, \n premier=, a Conferin]ei Congresului Poporului Arab Islamic,
organiza]ie politic= de opozi]ie fa]= de SUA. Osama bin Laden s-a implicat \n
modernizarea infrastructurii Sudanului, construind drumuri, [osele [i poduri.
Firma sa de construc]ii, El-Hijrah for Construction and
Development Ltd., de]inut= \n comun cu Frontul Na]ional Islamic (NIF) [i
armata sudanez=, a fost cea care a realizat lucr=rile la noul aeroport din
Port Sudan [i la o autostrad= cu o lungime de1.200 de km, care leag=
Khartoum de Port Sudan.
Sub acuza]ia de "comportament iresponsabil", \n aprilie 1994,
i-a fost revocat= cet=]enia saudit= (Revista "Lumea", 2007).
|n mai 1996, acesta s-a mutat \n Afganistan, l=snd \n urma sa
mai multe fabrici [i corpora]ii prospere, care se pare c= au un dublu rol,
asigurnd, printre altele, [i un suport logistic re]elei lui bin Laden. Pe de
alt= parte, Osama bin Laden, este b=nuit c= ar fi unul dintre principalii
investitori ai fabricii de medicamente "Al-Shifa", despre care agen]iile de
informa]ii occidentale pretind c= ar fi o fa]ad= pentru producerea de arme
chimice. Fabrica se pare c= ar fi fost construit= cu sprijinul tehnicienilor
irakieni, ca parte integrant= a concep]iei de dispersare a tehnologiei
irakiene de realizare a armelor chimice. Surse americane [i israeliene
sus]in c= principalul produs al acestei uzine \l constituie un component
cheie dintr-un gaz VX.
Potrivit Falconi [i Sette (2002), \n august 1996, bin Laden a f=cut
cunoscut= "declara]ia de jihad" \mpotriva SUA: "Date fiind toate acestea,
alungarea du[manului din ]ar=, a marelui Kufr (popor de necredincio[i),
este o \ndatorire de frunte (). Cel mai mare efort trebuie f=cut pentru a
preg=ti [i a declan[a mi[carea Ummah \mpotriva du[manului, a alian]ei
americano-israeliene, care ocup= ]ara celor dou= locuri sfinte [i calea
str=b=tut= de Apostol c=tre moscheea cea mai \ndep=rtat=, cea de la
Al-Aqsa".
Chemarea la Jihadul Sfnt

Osama bin Laden s-a f=cut pentru prima dat= remarcat, la nivel
mondial, \n martie 1997, cnd, \ntr-un interviu televizat, a criticat aspru
"regimul aflat la putere \n Arabia Saudit= [i \n Peninsula Arabic= pentru c=
se subordoneaz= Statelor Unite ale Americii. Tot atunci el a lansat ideea
250
251
JIHADUL
Una dintre primele fataawa din epoca modern=, folosite \n

scopuri politice, a fost emis= \n 1891, de c=tre mullah-ul iranian Sayyed
Mohammed Hassan Shirazi. Decretul interzicea consumul de tutun [i
]ig=ri, cu scopul de a sili guvernul de la Teheran s=-[i schimbe politicile
comerciale externe - lucru care s-a [i \ntmplat, dup= dou= luni de boicot
(Surugiu, 2003).
La 23 februarie 1998, Osama bin Laden, al=turi de Ayman Al
Zawahiri (\n numele JIE), Rifai Ahmed Taha (pentru Grupul Islamic),
Ayman al-Zawahiri, Abu-Yasir Rifa'i, Ahmad Taha, lider al Grupului JIE,
ISLAMIC
c= "principala noastr= problem= este guvernul american, \n timp ce

regimul saudit este numai o ramur= a acestui guvern".
|n februarie 1998, Osama bin Laden a declarat: "dac= cineva
poate ucide un soldat american, nu trebuie s= piard= timpul f=cnd alte
lucruri". Tot atunci, Osama a anun]at crearea Frontului Islamic Mondial,
declara]ia de constituire con]innd o Fatwa, un \ndemn la eliminarea
tuturor americanilor [i a tuturor evreilor, v=zu]i ca principalul obstacol \n
reforma societ=]ilor musulmane. Fatwa (pl.: fataawa) este un termen
tehnic ce ]ine de dreptul islamic, \n]eles ca un decret exprimat \n leg=tur=
cu un anume subiect, de c=tre un lider religios considerat drept specialist
\n \nv=]=turile Islamului. |n general, un astfel de decret este formulat \n
cazuri \n care fiqh, jurispruden]a islamic=, este neclar=. Un \nv=]at capabil
s= proclame fataawa este numit mujtahid, termen sinonim cu cel de
muftiu. Avnd \n vedere c= Islamul nu are o structur= centralizat=, nu
exist= un acord general asupra modului \n care se poate determina
capacitatea unui lider religios de a emite fataawa, ceea ce a dat na[tere
la paradoxuri (Enciclopedia Wikppedia).
[eicul Mir Hamzah, secretar al Jamiat-ul-Ulema-e-Pakistan, [i Fazlul

Rahman, emir al Mi[c=rii Jihadul din Bangladesh, a semnat Fatwa c=tre
credincio[ii Musulmani. Publicat= \n cotidianul Al-Quds Al Arab,
"Declara]ie a Frontului Islamic Mondial pentru R=zboi Sfnt (Jihad)
\mpotriva Evreilor [i Crucia]ilor", cum este numit= Fatwa amintit=, cere
expulzarea trupelor americane din Peninsula Arabic=. |n Fatwa se
men]ioneaz=: "L=udat fie Allah, care ne-a ar=tat Cartea, care st=pne[te
norii, \nfrnge ereticii, [i spune \n Cartea Sa: Ci cnd lunile interzise au
trecut, atunci lupta]i [i ucide]i necredincio[ii oriunde \i ve]i g=si, lua]i-i,
ataca]i-i [i purta]i-v= cu vicle[ug cu ei. {i pace fie dat= Profetului nostru,
Muhammad Bin-'Abdallah, care a spus: Am fost trimis cu sabia \n mini
ca s= fac ca numai numele Domnului nostru Allah s= fie sl=vit, Allah care
mi-a poruncit s=-mi tr=iesc via]a la umbra suli]ei [i care umile[te [i
ru[ineaz= pe cei care nu \mi ascult= vorbele. Niciodat= Peninsula Arabiei
de cnd Allah a netezit-o, a a[ezat de[ertul \n ea [i a \nconjurat-o cu
ape nu a fost cotropit= de for]e ca armiile cruciate care vin ca l=custele,
hr=nindu-se din bun=t=]ile ei [i culegndu-i roadele [i aceasta, \n vremuri
\n care na]iuni str=ine atac= musulmanii de parc= s-ar bate pentru
bucatele de pe mas=.
|n lumina situa]iei grave, [i f=r= sprijin, noi [i voi suntem cu to]ii
obliga]i s= cercet=m faptele petrecute, [i s= chibzuim [i s= ne \n]elegem
cum s= ne descurc=m.
Nimeni nu contest= ast=zi trei fapte cunoscute tuturor: s= le
ar=t=m, ca s= le amintim la to]i. |n primul rnd, de peste [apte ani Statele
Unite au ocupat p=mntul cel mai sfnt al Islamului, Peninsula Arabiei,
pr=dndu-i bog=]iile, poruncind conduc=torilor ei, terorizndu-i vecinii [i
pref=cndu-[i bazele din Peninsul= \ntr-un vrf de lance cu care s=
cucereasc= popoarele musulmane vecine. Dac= unii, \n trecut, nu au
crezut c= este vorba de o invazie str=in=, acum to]i locuitorii din Peninsul=
sunt de acord cu asta. Cea mai bun= prob= este agresiunea americanilor
\mpotriva poporului irakian, care folose[te Peninsula ca un avanpost, de[i
conduc=torii s=i se \mpotrivesc folosirii teritoriilor lor \n acest scop, dar ei
sunt slabi.
|n al doilea rnd, \n ciuda marilor distrugeri provocate poporului
irakian de alian]a cruciat-sionist= [i \n ciuda groaznicului num=r de mor]i,
care a dep=[it un milion..., \n ciuda acestor fapte, americanii \ncearc= din
nou s= comit= masacre teribile, nefiind mul]umi]i cu blocada prelungit=
impus= dup= \ngrozitorul r=zboi de divizare [i distrugere. A[a c= vin s=
252
253
ISLAMIC
JIHADUL
distrug= ce a mai r=mas din acest popor [i s= umileasc= pe vecinii lui

musulmani.
|n al treilea rnd, dac= scopurile americanilor \n aceste r=zboaie
au fost religioase [i economice, un alt scop este s= slujeasc= m=runtului
stat al evreilor [i s= distrag= aten]ia de la ocuparea Ierusalimului [i de la
uciderea musulmanilor de acolo. Cea mai bun= dovad= \n acest sens este
rvna lor de a distruge Irakul, cel mai puternic stat arab, [i str=dania lor
de a \mp=r]i toate statele din regiune, Irakul, Arabia Saudit=, Egiptul [i
Sudanul, pentru a le transforma \n state slabe [i, pe calea sl=biciunii [i
vrajbei dintre ele, s= garanteze supravie]uirea Israelului [i continuarea
ocupa]iei crucia]ilor \n Peninsul=.
Toate aceste crime [i p=cate comise de c=tre americani sunt o
declara]ie de r=zboi \mpotriva Domnului Allah, solului s=u, Profetul
Mahomed, [i a musulmanilor, [i ullemas din toat= istoria Islamului sunt de
p=rere c= Jihadul este \ndatorirea fiec=rui musulman dac= du[manii
distrug ]=ri musulmane. |n adev=r, imamul Bin-Qadamah \n Al-Mughni,
imamul al-Kisa'i \n Al-Bada'i, al-Qurtubi \n interpretarea sa, [i [eicul alIslam \n cartea sa, au spus: R=zboiul pentru a respinge (pe du[man n.a.) e pentru ap=rarea sfin]eniei [i credin]ei, [i e o datorie dup= cum s-a
spus (de c=tre ullemas - n.a). Nimic nu e mai sfnt dect credin]a, cu
excep]ia izgonirii unui du[man care atac= credin]a [i via]a.
Din aceste pricini, [i urmnd porunca Domnului, d=m urm=toarea
Fatwa (23 februarie 1998) c=tre to]i musulmanii: Porunca de a ucide
americanii [i alia]ii lor civili [i militari este obligatorie pentru fiecare
musulman care o poate aduce la \ndeplinire \n orice ]ar= s-ar afla, \n
scopul eliber=rii Moscheei Al-Aqsa [i Ora[ul Sfnt (Mecca - n.a.) din
strnsoarea lor [i, pentru ca o[tile lor s= ias= din ]ara Islamului, \nfrnte [i
neputincioase a mai amenin]a vreun musulman. Aceasta urmnd cuvntul
lui Allah cel Atotputernic, "[i lupta]i cu to]i necredincio[ii [i lupta]i to]i
\mpreun=", [i "lupta]i cu ei pn= nu mai e sfad= sau asuprire, [i pn= cnd
cstig= dreptatea [i credin]a \n Allah".
{i a mai spus Allah cel Atotputernic: "{i de ce s= nu lup]i pentru
Allah [i pentru cei care, fiind slabi, sunt asupri]i [i nedrept=]i]i - femei [i
copii, care strig=: "Allah, ci scap=-ne pre noi din acest ora[, unde suntem
asupri]i; [i treze[te-l pentru noi pe cel care ne va ajuta!" Noi, cu ajutorul
lui Allah, chem=m pe to]i musulmanii credincio[i [i care vor s= fie r=spl=ti]i
de Allah, s= urmeze porunca Domnului de a ucide pe americani [i de a le
pr=da banii oriunde [i oricnd \i g=sesc [i mai chem=m pe ullemas
musulmani, conduc=tori, tineri [i osta[i, s= porneasc= asupra o[tilor

americane ale Satanei [i asupra adoratorilor diavolului care le sunt alia]i
[i s=-i zdruncine pe cei care le folosesc pentru a le da o lec]ie. Allah cel
atotputernic a spus: "O, tu cel care crezi, r=spunde-i Domnului [i Solului
S=u, cnd El te cheam= spre scopul care \]i va da via]= [i s= [tii c= Allah
st= al=turi de inima omului, [i c= \n fa]a Sa vom ajunge cu to]ii".
A mai spus Allah: "O, tu cel care crezi, ce se \ntmpl= cu tine,
c=ci cnd e[ti chemat s= urmezi calea Domnului, prea tare vrei s= n-o
urmezi! Preferi via]a asta celei de apoi? Dar pu]in= \]i va fi \mp=carea, pe
lng= cea din via]a de apoi. Iar dac= nu urmezi Calea, El te va pedepsi cu
groaznic= pedeaps=, [i \i va chema pe al]ii \n locul t=u; dar tu nu Ie vei
putea face nici cel mai mic r=u. C=ci Allah e atotputernic".
{i mai spune Domnul cel Atotputernic: "A[a c= nu v= sl=bi]i
voin]a [i nu c=de]i \n disperare. C=ci trebuie s= fi]i puternici dac= credin]a
voastr= e adev=rat=" (www.goarna.go.ro).
Cea mai faimoas= fatwa datorit= c=reia conceptul \n sine a
devenit cunoscut lumii \ntregi este cea pronun]at=, potrivit Surugiu
(2003) de ayatollah-ul Ruhollah Khomeini al Iranului \n leg=tur= cu cartea
[i persoana scriitorului britanic de origine indian= Salman Rushdie. Cartea
acestuia, intitulat= Versetele satanice [i publicat \n septembrie 1988, a
fost calificat= drept blasfematoare la adresa Islamului [i a Profetului
Mahomed, fiind interzis= \n numeroase ]=ri (Pakistan, Somalia,
Bangladesh, Egipt, Sudan, Malaezia, Indonezia). La 14 februarie 1989, la
pu]in timp de la publicarea volumului, Khomeini a citit, la Radio Teheran,
textul unei fatwa prin care "autorul c=r]ii numit= Versetele satanice, care a
fost redactat=, tip=rit= [i publicat= \mpotriva Islamului, a Profetului
Mohamed [i a Coranului, precum [i acei editori care \i cuno[teau
con]inutul, sunt condamna]i la moarte". |n cazul decretului emis de
Khomeini, este vorba de a[a-numitul takfir (un tip special de fatwa), prin
care Rushdie a fost acuzat de crim= prin abandonarea, ca musulman,
credin]ei islamice.
La 24 februarie 1989, Khomeini a stabilit o recompens= de trei
milioane de dolari pentru uciderea lui Salman Rushdie, fapt care l-a silit
pe scriitor s= tr=iasc= \n clandestinitate, sub protec]ia serviciilor de
securitate britanice. Ulterior, traduc=torul japonez al volumului Versetele
satanice a fost \njunghiat mortal, \n 1991, la Tokio, iar cel italian a fost la
un pas de o soart= similar=, la Milano.
|n 1993, editorul norvegian al c=r]ii a fost \mpu[cat [i grav r=nit
\n fa]a casei sale din Oslo, iar un protest \mpotriva traduc=torului \n limba
254
turc= a c=r]ii s-a soldat, la Sivas, \n Turcia, cu moartea a 37 de oameni [i

dup= decesul ayatollah-ului Khomeini, fatwa a r=mas valid=. |n 1997,
recompensa a fost dublat=. |n cadrul procesului de normalizare a rela]iilor
dintre Teheran [i Londra, guvernul iranian s-a angajat \n 1998 s= nu duc=
la \ndeplinire sentin]a, \ns= \n 1999, o funda]ie iranian= a pus o nou=
recompens=, de 2,8 milioane de dolari americani, pe capul lui Rushdie.
|n ianuarie 2005, fatwa a fost reconfirmat= de liderul spiritual al
Iranului, ayatollah-ul Ali Khamenei, printr-un mesaj adresat pelerinilor de
la Mecca.
255
JIHADUL
Zeci de europeni au ajuns \n ultimele luni \n vizuinile Al-Qaida de

la grani]a dintre Pakistan [i Afganistan. Emirii cu ochi alba[trii, cum au fost
supranumi]i de mai multe ori, vin din Romnia, Marea Britanie,
Danemarca, Elve]ia, Olanda, Estonia, Germania [i poate chiar din Statele
Unite ("Corriere della sera", 25.06.2008). Un raport al Europo, difuzat \n
aprilie 2008 [i citat de re]eaua "ABC" (http://newsabc.com) a lansat un
semnal de alarm= \n privin]a fluxului continuu de recrut=ri din ]=rile
occidentale de c=tre aria tribal=. Situa]ia devine [i mai grav= cu att mai
mult, cu ct liderii Al-Qaida \i transform= pe ace[tia \n "celule \n adormire".
(http:www.mirroir.co.uk)
Directorul Comunit=]ii de Informa]ii din SUA, Mike McConnell,
aprecia c= "dac= po]i g=si o persoan= nemul]umit=, din Europa, po]i avea
victime nenum=rate \n Statele Unite, mai multe dect la 11 septembrie
("The Daily Mirroir, 23.06.2008). Trebuie doar s= ajung= \n Pakistan
pentru a fi instruit= \n achizi]ionarea substan]ei perhidrol [i \n folosirea
acesteia \ntr-un anumit mod. Interesul Al-Qaida pentru astfel de persoane
este cu att mai mare cu ct europeni fiind, nu au nevoie de viz= pentru
a zbura \n Statele Unite.
Terori[tii occidentali sunt condu[i de Malulavi Jaluluddin
Haqqani, unul dintre cei mai de temu]i capi talibani, cndva bun aliat al
Statelor Unite [i al Pakistanului ("Corriere della sera", 25.06.2008). Vreme
bun=, s-a crezut c= Haqqani ar fi murit de icter, dar recent a ap=rut ca
r=zboinic \ntr-o \nregistrare video. Fiul s=u, Sirajuddin, \n vrst= de 34 ani,
asigur= munca de internaut, ocupndu-se de posibile strategii pentru
utilizarea internetului \n posibile atentate spectaculoase \n Europa.
Potrivit previziunilor serviciilor secrete americane, situa]ia este
imprevizibil=, cu att mai mult cu ct pentru comiterea atentatelor "nu este
ISLAMIC
Emirii cu ochii alba[trii
nevoie de infiltra]ie clandestin=, documente false, [i nici s= se ascund=.

Este suficient s= stea acas= [i s= ac]ioneze". Acesta este viitorul soldat
Al-Qaida (Rakan ben Williams, \n, Global Islamic Media Front").
Atacuri \n numele credin]ei

Din surse deschise de informare existente (www.sri.ro;
www.adevarul.ro) afl=m c= dup= 11 septembrie 2001 au existat cel pu]in
19 \ncerc=ri de a lovi America, reu[indu-se \ns= ca acestea s= fie stopate
la timp. Exemplele sunt date
\n decembrie 2001, de c=tre
britanicul Reid. Adept al lui
Osama bin Laden, acesta a
\ncercat s= detoneze o bomb=
pe care o ]inea \n pantof, pe o
curs= Paris-Miami. Un alt
exemplu \l reprezint= grupul
"Buffalo Six", arestat \n
septembrie 2001 de c=tre FBI.
Membrii grupului \[i petreceau
timpul liber \n tabere Al-Qaida,
unde planificau atentate \n
SUA. |n mai 2003, Iyman
Faris, cet=]ean american, a
fost condamnat pentru c=
pl=nuia s= arunce \n aer podul
Brooklin. |n iunie 2003 au fost
arestate 11 persoane care se
antrenau la paint-ball [i pl=nuiau s= realizeze un atac terorist. |n august
2004, o \ntreag= celul= terorist= a fost re]inut= cnd s-a aflat c= inten]iona
s= arunce \n aer Bursa de Valori din New York [i alte cteva cl=diri de
acest tip din \ntreaga ]ar=. Tot \n august 2004, doi americani au fost
re]inu]i pentru c= inten]ionau s= plaseze o bomb= la sta]ia de metrou de
la Madison Square Garden, \n timpul Conven]iei Republicane.
|n august 2005, patru persoane au fost arestate pentru c=
pl=nuiau s= arunce \n aer cl=diri din Los Angeles. |n iunie 2006, trei
persoane au fost arestate pentru c= proiectau s= arunce \n aer turnurile
Sears din Chicago. |n mai 2007, [ase persoane au fost arestate pentru c=
inten]ionau s= arunce \n aer baza militar= de la Fort Dix.
256
257
ISLAMIC
JIHADUL
De la atacul terorist comis \ntr-un hotel yemenit, \n decembrie

1992, soldat cu r=nirea mai multor turi[ti [i pn= la atentatele de la Riad,
din noiembrie 1995, [i de la Dhahran, \n iunie 1996, soldate cu circa 30
de mor]i, Osama bin Laden este considerat principalul vinovat. Osama bin
Laden a fost legat de majoritatea atacurilor teroriste comise \n \ntreaga
lume (Revista "Lumea", 2007). |n 11 septembrie 2001, la ora 8,47, \n New
York, la WTC, Osama bin Laden a declan[at infernul (Falconi; Sette,
2002), soldat cu mai bine de 3.000 de victime.
|n urma studiilor \ntreprinse (Gu[atu, 2008), printre cei mai de
seam= organizatori de ac]iuni teroriste, se num=r= kuweitianul de origine
pakistanez= Khalid Sheikh Mohamed, arestat la 1 martie 2003 \n
Pakistan, care ar fi pl=nuit atentatele din 11 septembrie 2001 \n SUA.
Un alt planificator de atentate teroriste este considerat
iordanianul Ahmet Nazzal Fadhil Al-Khalaliyah, alias "Abu Mosab
Al-Zarqawi", care avea leg=turi strnse cu Al-Qaida. Al-Khalaliyah
conducea de la "sediile" sale, aflate \n Orientul Apropiat [i Mijlociu o re]ea
a mujahedinilor cu ramifica]ii [i \n Germania, ai c=rei membrii se ocupau
\n special cu racolarea de noi lupt=tori, procurarea [i falsificarea
documentelor personale [i de tehnic= (de ex. telefoane mobile sau satelit,
aparate de vedere pe timp de noapte etc.). Exist= suspiciuni c= membrii
re]elei \ncepuser=, la indica]iile lui Al-Khalaliyah s= preg=teasc= atacuri
teroriste asupra stabilimentelor evreie[ti, respectiv iudaice \n Germania
(www.adevarul.ro).
Astfel, Parchetul Federal General a determinat la 23/24 aprilie
2007 arestarea a 12 suspec]i \n Germania. |n cadrul ac]iunilor de
prevenire [i de combatere a organiza]iilor teroriste, \n septembrie 2007,
serviciile germane au dejucat una dintre cele mai grave tentative de
atentat pe teritoriul Germaniei, serviciile speciale arestnd trei persoane
b=nuite de apartenen]= la o celul= local= a Uniunii Jihadului Islamic, ce
era activat= de un an \n localitatea Oberschledorn, din landul Renania de
Nord-Westfalia. Suspec]ii preg=teau ma[ini-capcan= ce urmau s=
explodeze la aeroportul interna]ional din Frankfurt, la baza aerian= de la
Ramstein [i \n locuri publice frecventate de americani (www.adevarul.ro).
Cei trei presupu[i terori[ti, doi germani converti]i la islam [i un
pakistanez, antrena]i \n tabere din Pakistan ale Uniunii Jihadului Islamic,
cu leg=turi spre Al-Qaida, au cump=rat circa 730 de kilograme de peroxid
de hidrogen \n vederea construirii unor bombe artizanale. Potrivit
procurorului general Monika Harms (2007), solu]ia, cu o concentra]ie de
35%, amestecat= cu al]i aditivi ar fi produs o bomb= cu o putere de

detonare echivalent= cu 550 kilograme de TNT.
B=rba]ii au atras aten]ia autorit=]ilor germane la sfr[itul anului
2006, cnd unul dintre ei a fost arestat pentru c= spiona un obiectiv militar
american de la Hanau, \n apropiere de Frankfurt. Cu cteva zile \nainte de
arestare, agen]i ai serviciilor de securitate au \nlocuit, f=r= [tirea
islami[tilor, peroxidul de hidrogen depozitat \n 12 canistre cu un produs
inofensiv (www.adevarul.ro). Potrivit lui Jrg Ziercke (Documentar BSIJ,
2007), [eful Biroului Federal Criminalist (BKA), "solu]ia le-ar fi permis s=
fabrice o bomb= cu o putere exploziv= mai mare dect a celor folosite \n
atentatele de la Londra [i Madrid".
Printre altele, Osama bin Laden are un rol important \n sprijinirea
[i dezvoltarea unei organiza]ii de lupt=tori islami[ti, denumi]i "Veteranii
Afgani". Men]innd leg=turi cu organiza]ii similare din Algeria, Egipt,
Maroc, Turcia, Iordania, Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, Filipine, Indonezia,
Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud,
Azerbaidjan, Cecenia, Bosnia [i Kosovo, for]a re]elei Al-Qaida este dat=
tocmai de structura sa multicelular=, care \i confer= agilitate [i acoperire
(Iordache, 2005).
Ast=zi, un num=r mare de militan]i din Afganistan \i datoreaz= lui
bin Laden supunere, \n acela[i timp, acesta men]ine leg=turi strnse cu
organiza]ii teroriste interna]ionale din Egipt, India [i Filipine. Aceste
grup=ri se bucur= de sprijinul lui bin Laden, de fonduri, de tabere de
antrenament [i, posibil, de protec]ia oferit= de companiile acestuia din
\ntreaga lume.
O astfel de combina]ie este re]eta pentru acte de violen]= politic=
[i distrugere \n mas=. Re]eaua seam=n= cu un virus care se schimb=
permanent (Cadran politic, 2006), fapt ce sus]ine aprecierea potrivit c=reia
Al-Qaida nu mai este doar o grupare terorist=, care ar putea s= dispar=
prin uciderea liderilor s=i.
Osama \[i schimb= domiciliul

Cu dou= s=pt=mni \nainte de comemorarea a [ase ani de la
atentatele din 11 septembrie, revista american= "Newsweek" \[i consacra
ultimul num=r liderului Al-Qaida, Osama bin Laden (Bogdan, 2008).
Potrivit unor mijloace oferite de internet, sunt voci care sus]in ca CIA l-ar
fi localizat pe Osama \n zona supranumit= "acoperi[ul lumii"
258
259
ISLAMIC
JIHADUL
(www.adevarul.ro). Mai precis, bin Laden s-ar afla \ntr-o zon= din Pakistan
care se \nvecineaz= la vest cu Afganistanul, \n special cu provincia
Konrad [i cu regiunea muntoas= Nurestan, iar la nord cu China.
Potrivit cotidianului "Newsweek", trupele speciale americane
aflate \n c=utarea teroristului au fost, f=r= s=-[i dea seama, la un pas de
ascunz=toarea lui bin Laden (Documentar BSIJ, 2008). Comandoul
american se apropiase de "brlogul" lui bin Laden \n timpul unui raid de
"cur=]are" a locurilor, iar via]a liderului Al-Qaida a atrnat \n acel moment
de un fir de p=r, g=rzile
sale de corp fiind
preg=tite s=-l lichideze,
a[a cum stabilise chiar
el, \n cazul \n care s-ar fi
ivit amenin]area direct=
de a fi capturat de
americani.
Situa]ia
este
confirmat= [i de Nassir
Al-Bahri, una dintre
fostele g=rzi de corp ale
liderului Al-Qaida. Acesta
a fost cel care a dezv=luit
ziari[tilor
de
la
"Newsweek" c=, de[i
este vnat intens de
serviciile secrete americane, Osama nu se mut=
singur dintr-o ascunz=toare \n alta, ci \mpreun= cu cele patru neveste [i numero[ii s=i copii.
Al-Bahri sus]ine c= temutul terorist are opt b=ie]i [i [ase fete [i este un tat=
extrem de grijuliu. Trei dintre b=ie]ii lui Osama se afl= \n Arabia Saudit=,
dar ceilal]i se ascund \mpreun= cu tat=l s=u, a povestit Nassir Al-Bahri.
Cu toate acestea, de[i SUA au pus o recompens= de 25 milioane
de dolari pe capul lui bin Laden, acesta este de neg=sit. Nici informa]iile
agen]ilor, nici intercept=rile telefonice, nici urm=rirea prin satelit nu au dat
rezultate (Bogdan, 2008). Exper]ii pakistanezi \n probleme de securitate

explic= aceast= situa]ie prin sistemul de siguran]= foarte bine pus la punct
de \nsu[i Osama. Potrivit acestora, liderul Al-Qaida este p=zit non-stop de
trei dispozitive de g=rzi de corp, care nu se cunosc \ntre ele.
Exist= un \nlocuitor pentru [eicul terorii?

Philip Mudd-Director Executiv Asistent Asociat, Divizia Na]ional=
de Securitate, FBI, amintea c= "de[i 80% dintre liderii Al-Qaida au fost
lichida]i.... cu toate astea exist= oameni care preiau func]iile acestora". |n
aceste condi]ii, potrivit unui raport pe 2008 al serviciilor secrete
occidentale, Abu Ubaida Al Masri, "bra]ul armat" al lui Osama bin Laden,
totodat= "creierul" atentatelor de la metroul
londonez din iulie 2005, este pe cale s=
devin= unul dintre cei mai importan]i factori de
decizie din rndul re]elei teroriste Al-Qaida
(www.adevarul.ro). Ascensiunea acestuia
\ncepe \n perioada anilor '90, cnd cere azil \n
Germania [i leag= prietenie cu un student la
informatic= marocan, devenit, mai trziu,
ginerele lui Ayman Zawahiri, num=rul doi din
Al-Qaida. |n 1999, Abu Ubaida Al Masri,
ajunge \n taberele de antrenament din
Afganistan unde devine instructor pentru
"aspiran]ii" terori[ti, pe care \i \nva]= cum s= fabrice [i s= foloseasc=
bombe [i explozibili.
Abu Ubaida Al Masri devine oficial responsabilul Al-Qaida, cu noi
atacuri \ndreptate \mpotriva Occidentului, la scurt timp dup= capturarea,
\n 2003, a lui Khalid Shaikh Mohammed, cunoscut drept "artizanul"
atacurilor din 11 septembrie. |mpreun= cu irakianul Abdul Hadi, refugiat \n
Pakistan, Al Masri organizeaz= atacul de la metroul londonez din 7 iulie
2005. Dup= \ndelungate cercet=ri ale serviciilor de informa]ii, acesta este
descoperit, \n iulie 2006, \ntr-o tab=r= de antrenament din Waziristan, de
unde, conform serviciilor de informa]ii, preg=te[te noi atacuri \mpotriva
unor ]=ri europene.
260
***
Dac= pentru americani [i pentru lumea civilizat=, terorism
\nseamn= orice ac]iune ilegal= [i nelegitim= \n afara normelor, legilor [i
obiceiurilor r=zboiului, \mpotriva unor valori democratice, pentru lumea
arab= actul terorist poate reprezenta o form= de r=spuns asimetric la
"agresiunea" civiliza]iei de tip occidental sau imperial, o form= a r=zboiului
de identitate, de eliberare sau de realizare a unui stat \n frontiere pe care
respectivii le consider= fire[ti, \ntruct, \n opinia lor, fiecare popor are
dreptul la o ]ar=, adic= la frontiere recunoscute [i respectate de toat=
lumea. Atta vreme ct aceste frontiere nu exist= [i nu sunt recunoscute,
respectivele entit=]i se consider= \ndrept=]ite s= impun=, prin orice
mijloace la \ndemn=, aceste adev=ruri (Olteanu, 2008). |n aceste
condi]ii, sunt oare \ndrept=]i]i palestinienii [i kurzii s= considere c= ei
ac]ioneaz= prin mijloacele pe care le au (atacuri sinuciga[e, lovirea
puternic= prin orice mijloace a adversarului, \ndeosebi \n punctele
vulnerabile ale acestuia, cultivarea de nesiguran]=, team= [i teroare etc.),
pentru a-[i reconstitui ]ara care le-a fost r=pit= sau desfiin]at=.
261
JIHADUL
ANDREESCU, A., (2002). 11 septembrie 2001 - provocarea

secolului XXI \n materie de terrorism, Editura Artprint,
Bucure[ti.
ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri
corelative antiteroriste, Editura Artprint, Bucure[ti.
ANTIPA, M., (2004). Securitatea [i terorismul. Prevenirea [i
combaterea ac]iunilor extremist-teroriste pe teritoriul
Romniei, Editura Celsius, Bucure[ti.
AR+D+VOAICE, GHE.; ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997).
Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet,
Oradea.
ATANASIU, M., (2006). Terorismul - amenin]are contra
umanit=]ii, \n, "Colocviu Strategic", nr. 3 (XLX), Universitatea
Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti
Bucure[ti.
r=zboiului sau a p=cii? \n, "Cadran Politic", nr. 43.
ISLAMIC
NOTE:
BLAIR, T, (2002). Speech - 10 septembrie 2002, \n "O Analiz=

a Terorismului \n Lume 2002". Ministerul de Externe al
Statelor Unite, DIACRIS International, USA.
BOGDAN, L., (2008). |n 2004, g=rzile de corp erau gata s=-l
ucid= pe Osama bin Laden, \n, www.adevarul.ro
BRAD, C., (2005). Terorismul - cancerul mileniului III, \n,
"Spirit Militar Modern", nr. 5.
terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV-VI, an 1, oct. dec.
XXX (2005). "Wold News", CNN INTERNATIONAL (SUA),
11.08.
CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale, \n,
"Terorismul Azi", vol. XI-XIII, an II.
COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist, H.F
Guggenheim Foundation, 627, Madison Avenue, New York, USA.
XXX (2002). Council Framework Decision on Combating
Terrorism, art. 1., European Union Council, Brussels,
13 June.
CRENSHAW, M., (1990). The logic of terorism, \n, REICH,
W., ed. The origins of terrorism, Cambrige; Cambrige
University Press.
XXX (2001). Culegere de studii. Terorismul, Istoric, Forme,
Combatere, Editura Omega, Bucure[ti.
DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului, \n,
Terorismul Azi, vol. 1, an 1, iulie.
DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001
- cauze [i consecin]e, \n, Terorismul Azi, vol. III, an 1,
septembrie.
DELCAMBRE, A., M., (2003), L'islam des interdits, d.
Descle de Brouwer, Paris.
XXX (1998). Dictionnaire de la Langue francaise, Editura
Hachette, Paris.
XXX (2007). Documentar, BSIJ, MIRA.
XXX (2008). Documentar, BSIJ, MIRA.
XXX (1998). Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden, \n,
www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm -16k.
FALCONI, F.; SETTE, A., (2002). Osama bin Laden. Teroare
\n Occident. Editura Allfa, Bucure[ti.
XXX (1993). Terrorism in the United States: 1982-1992, FBI
Terrorist Research and Analytical Center, Washington, DC, 1993.
FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura Era,
Bucure[ti.
262
263
ISLAMIC
JIHADUL
XXX (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale, \n,

http://worldwildewar.3x.ro
GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul
[i Asasinii, manuscris.
GOGOA{+, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie,
Academia Na]ional= de Informa]ii, SRI, Master.
GURR, T., (1970). Why Men Rebel. Princenton, New York:
Pincenton University Press.
HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der
Spiegel", decembrie; de v=zut [i www.spiegel/politik/ausland
XXX (2008). Hot=rrea Consiliului Suprem de Ap=rare a }=rii
(CSAT) privind organizarea Serviciului Romn de Informa]ii
(SRI), 25 martie 2008, \n, www.sri.ro
HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of
Terrorism: Who Becomes a Terrorist and Why; Federal
Research Division; de v=zut [i KHASHAN, Hilal, Collective
Palestinian Frustration and Suicide Bombings, \n "Third World
Quarterly", nr. 6.
ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= a
terori[tilor, \n, http://www.vor.ru/Romanian.
KERKHOVE, G., (2007). Terorismul \n secolul XXI, \n,
"Documentar", Secretariatul General, MIRA.
LAQUEUR, W., (1987). Age of Terrorism, Little Brown,
Londra.
MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of
Suicide Terrorism Jerusalem Letter, \n, "Viewpoints", nr. 496.
McCAULEY, C, (2002). The Psychology of Terrorism,
MERARI, A., (1990). The readiness to kill and die: suicidal
terrorism \n the Middle East, \n W. Reich, "Origins of
Terrorism", Cambridge: Cambridge University Press.
MIRCEA, V., (2007). Islamul - de la produc=tor de idei la izvor
de terorism: Drumul de la Rena[tere la Terorism, \n, "Cadran
Politic", nr. 12.
MOISESCU, F.G.; ANDREESCU [i A., ANTIPA, M., (2004).
Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei secolului
XXI, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I",
Bucure[ti.
XXX (2007). Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz=
musulmani balcanici, \n, www.indexmedia.ro.
NI}+, D., (2006). Terorismul Kamikaze. Editura ANTET,

Oradea.
XXX (2007). Oamenii de [tiin]= fac apel la luarea unor ac]iuni
defensive fa]= de atacurile radiologice, \n, "The Guradian",
august.
O'CONNOR, A., (2007). Understanding Who Becomes
Terrorists, \n, "Journal of Young Investigators", nr. 3.
OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra
structurilor de for]=, Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional=
de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.
XXX (2007). Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista
"Lumea", an XIV, nr. 8.
XXX (2006). Parteneriatul Londonez de Redresare.
Manuscris.
POPONETE, V., (2005). Terorismul - aspecte psihosociale,
\n, http://presamil.ro.SMM/3
PREDESCU, Fl. (2008). Despre Terorismul [i criminalitatea \n

lume, Alpha TV, Trgu-Jiu.
PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du
Terrorisme International, \n, "Annuaire Francais de Droit
International".
XXX (2003). Profil, Buletin, Serviciul Romn de Informa]ii, an
I, nr.1, martie.
RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FED
Print, Bucure[ti.
RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du MoyenOrient, Editura Fayard, Paris.
RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea a
terorismului mondial?, \n, www.adevarul.ro
SEGER, K., (1990). The antiterrorism handbook, Editura
Presido, SUA.
SIMILEANU, V., (2006). Radiografia terorismului, Editura
TopForm, Bucure[ti.
SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale
Djihadului, \n, revista "Geopolitica", nr. 1, Bucure[ti.
SPRINZAK, E., (1999). The ascendance of Israells radical
right, New York; Oxford University Press.
XXX (2008). Evolu]ii ale fenomenului terorist, \n, Surse
deschise de informare, SRI, Iunie.
STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniului
III, \n, http://actrus.ro
SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul. Diserta]ie,
an IV, IDD,. Universitatea Bucure[ti.
264
{UTEU, V., (2008), Al-Qaida strnge rndurile \n Africa, \n

www.adevarul.ro
TAGUBA, J., (2005). Article 15-6 Investigation of the 800th
Military Police Brigade, \n, POPONETE, V., (2005); de v=zut
[i http://www.npr.org/iraq/prison_abuse_report.pdf, XXX
(1998) The Arab Convention for the Suppression of Terrorism,
Part One, art.1, point 2, Cairo, 22 April, \n, www.albab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm XXX (2001). The
Terrorism Reader, Routledge, \n, Jura, C., (2004). Terorismul
interna]ional, Editura All Beck, Bucure[ti.
TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul
sau terorismul prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol. III,
an 1.
V+DUVA, Gh. [i colectiv, (2007) Stabilirea unor criterii de
eficien]= pentru gestionarea crizelor, Centrul de Studii
Strategice de Ap=rare [i Securitate, Universitatea Na]ional=
de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007.
ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the
Psychology of Evil: Understanding How Good People Are
Transformed into Perpetrators, \n, MILLER, A., (Ed.). The
Social Psychology of Good and Evil: Understanding our
Capacity for Kindness and Cruelty, Guilford.
WHITTAKER, D., J., (2003). The Terrorism Reader, 2nd
Edition, Routledge, London XXX (2006). 11 Septembrie 2001.
Raportul final al Congresului american de anchet= privind
atacurile teroriste asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.
***
www.adevarul.ro
www.adevaruldeest.ro
www.diplomatie.gouv.fr.
JIHADUL
ISLAMIC
www.traznet.ro
265
Capitolul III
Omniprezentul cyberterorism
Un exemplu al liniei foarte fine dintre cyberterorism [i infrac]iune
informatic= a avut loc \n anul 2003, cnd un grup de hackeri din Romnia
267
JIHADUL
Cyberterorismul a devenit, al=turi de superterorism, forma cea

mai periculoas= [i greu de detectat pe care o \mbrac= terorismul
secolului XXI, "teroristul zilei de mine fiind capabil s= provoace
daune mai mari cu un keyboard dect cu o bomb=" (Toffler,
1995). Cel mai mare cartier al cyberspace-ului este asigurat de
internet, acesta punnd la dispozi]ia utilizatorilor cteva categorii
majore de servicii, precum: world wide web-ul, electronic mail-ul,
usenet-ul, internet relay chat-ul (Patriciu [i colectiv, 1999). Folosit
pentru prima dat= \n anul 1980, de c=tre Barry Colin, cercet=tor
principal la Institute for Security and Intelligence, din California
(Anghelu[, 2006), terorismul cibernetic este, \n teorie, convergen]a
terorismului \n spa]iul informatic (Petrescu, 2006). Acesta este
\n]eles, \n general, ca fiind format din atacuri ilegale, furturi de
informa]ie [i folosirea internetului ca un mijloc de teroare \n
mas=.
ISLAMIC
Jihad pe Internet.
Cyberterorism, Cyberspionaj, Mass-media
[i "Brandul" Al-Qaida
au reu[it s= penetreze sistemele de securitate ale unei sta]ii de cercetare

din Antarctica, punnd \n pericol via]a a 58 de oameni de [tiin]=. Ace[tia
cereau sume de bani [i amenin]au c= vor vinde informa]iile ob]inute de pe
serverele acestora.
Potrivit [efului departamentului informatic al FBI, Keith Lourdeau
(2007), hackerii de]ineau controlul [i asupra sistemului de men]inere a
vie]ii (http://www.finaciarul.com). Conform Biroului Federal de
Investiga]ii al SUA, cyberterorismul este "orice atac motivat politic,
premeditat, asupra informa]iilor, computerelor [i a re]elelor, care ar
putea rezulta \n violen]= sau orice alt tip de daune"
(http:///www.infrastrukturInternet/cyberterror), fiind chiar un "atac
informatic comis cu inten]ia de a provoca consecin]e grave, cum ar fi
pierderi de vie]i omene[ti sau pierderi economice grave" (Denning, 2001).
Astfel, \ntr-un sens mult mai restrns, cyberterorismul poate fi
definit drept: "s=vr[irea de ac]iuni de natur= terorist= prin re]ele de
calculator, \n special pe internet, apreciat drept o "re]ea a relelor"
(Berners- Lee, 2005).
Pericolul cyberterorismului
este
produs
de
interven]ia
neautorizat=
\n
utilizarea
computerelor [i a re]elelor de internet,
precum [i \n modificarea ilegal= a
datelor furnizate, \n scopul de a
dezorganiza munca, prin amenin]area
oamenilor cu moartea sau prin
producerea de pericole materiale
(Stoica, 2008). Din punct de vedere al gradului de pericol, cyberterorismul
poate fi comparat cu o arm= nuclear=, bacteriologic= sau chimic=, dar
care, spre deosebire de acestea, nu a fost suficient de mult analizat= [i
studiat=, datorit= caracterului s=u relativ recent.
Pn= unde poate merge cyberterorismul? Care sunt limitele
sale? Ce perspective ofer= securitatea global= \n contextul "adaptabilit=]ii"
ac]iunilor teroriste \n corelare cu noile tehnologii? Cum vor evolua noile
forme de terorism informatic prin prisma adep]ilor cu \nalte studii \n
domeniu? - sunt numai cteva \ntreb=ri la care speciali[tii \n securitate
mondial= \ncearc=, pe fondul agrav=rii crizelor politice, s=-[i r=spund= [i
s= ne r=spund=.
268
|nainte de toate, cyberjihadi[tii exploateaz= tehnicile clasice

pentru a-[i masca identitatea. Speciali[tii \n terorism se confrunt= cu
imprevizibilitatea terori[tilor invizibili. Necunoscu]i de serviciile de poli]ie
sau de spionaj, ei se transform= \n kamikaze \ntr-un restaurant din Bali
sau \n metroul londonez (Anghel, 2005). F=r= mijloace de a-i remarca, de
a-i repera [i deci de a-i neutraliza, for]ele antitero mondiale sunt
dezarmate \n fa]a acestei noi forme a amenin]=rii islamiste.
Internet society
269
JIHADUL
Precursorul internetului dateaz= din anul 1965, cnd "Defence

Advanced Research Projects Agency" a construit prima re]ea de
computere interconectate, cunoscute sub numele ARPANET, din care a
rezultat, potrivit Enciclopediei Libere Wikipedia, "super-re]eaua din zilele
noastre" (http://ro.wikipedia.org).
ISLAMIC
Momentul \nceperii edific=rii societ=]ii informa]ionale (\n opinia

autorizat= a lui John Naisbitt) este anul 1956, cnd, \n SUA, ponderea
popula]iei ocupate \n domeniul informa]iei a devansat pe cea ocupat= cu
producerea bunurilor materiale. Al]i speciali[ti fixeaz= momentul \n anii
'70, odat= cu izbucnirea crizei petroliere (de exemplu, Jean Jacques
Schreiber: "Sfidarea mondial=", Editura {tiin]ific=, Bucure[ti, 1989),
exemplul frecvent oferit fiind cel al economiei japoneze.
La \nceputul anului 1970, \n perioada R=zboiului Rece,

Departamentul Ap=r=rii din SUA \ncepe s= fie preocupat de
vulnerabilitatea re]elelor sale de comunica]ii \n cazul unui atac nuclear.
|n anul 1991, \n SUA, s-a lansat programul "High Performance
Computing and Communications", care avea drept obiective: sus]inerea [i
extinderea pozi]iei de lider \n toate domeniile de aplicare a re]elelor de
calculatoare, atingerea pozi]iilor avansate \n concuren]a industrial= prin
integrarea \n produc]ie a sistemelor inteligente de reglare a produc]iei. |n
anul 1993, administra]ia american= a ini]iat un program (Clinton - Gore,
"Technology for America's Economic Growth; A New Direction to Build
Economic Strenght", Washington, D.C., 1993) de reorientare a
cercet=rilor tehnologice pentru a consolida mecanismul economic [i a
accelera dezvoltarea. Pe plan practic, principala m=sur= a fost
reprezentat= de reorientarea modalit=]ilor de finan]are a cercet=rii
fundamentale, realizat=, prin tradi]ie, de Ministerul Ap=r=rii, NASA, alte
agen]ii [i prin finan]area infrastructurii na]ionale de comunica]ii.
M=surile sunt cu att mai importante, cu ct pe la mijlocul

ultimului deceniu al secolului trecut, internetul conectase mai mult de
18.000 de pagini web private, publice [i na]ionale, num=rul acestora
\nregistrnd cre[teri semnificative aproape zilnic. Peste 3,2 milioane de
computere gazd= [i un num=r probabil de peste 60 de milioane de
utilizatori, afla]i pe toate continentele erau legate \n re]ele.
270
271
ISLAMIC
JIHADUL
La nivelul anului 2008, internetul \nregistreaz= mai bine de 1,11

miliarde de utilizatori la nivel mondial, fiind apreciat drept o "aren= ideal="
pentru activitatea organiza]iilor teroriste, prin fluxul rapid de informa]ii, prin
anonimatul comunica]iilor [i chiar prin lipsa cenzurii sau a altor forme de
control guvernamental.
Amenin]=rile informatice \ncep s= devin= tot mai sofisticate.
Utilizatorii de computere [i internet sunt cel mai frecvent viza]i de atacuri,
al c=ror scop final este ob]inerea de sume importante de bani. |ntr-o
analiz= \ntocmit= de produc=torul de solu]ii de securitate Trend Micro, \n
primul semestru al acestui an, amenin]=rile web au manifestat o evolu]ie
exploziv=, \n timp ce atacurile desf=[urate prin mesageria electronic=
[i-au men]inut cre[terea constant=.
Extrem de important= este tendin]a de automatizare a diferitelor
tipuri de amenin]=ri web, care se manifest= tot mai puternic \n spa]iul
cibernetic (Documentar BSIJ, 2007). |n acela[i timp, speciali[tii de la
Trend Micro mai atrag aten]ia [i asupra cre[terii alarmante a num=rului de
atacuri \ndreptate asupra unor anumite grupuri-]int= de utilizatori sau \n
regiuni geografice bine determinate.
Toate acestea, cumulate cu tehnici combinate de atac, permit
autorilor de amenin]=ri informatice s= ob]in= sume importante de bani,
\ntr-un timp ct se poate de scurt, cu eforturi deosebit de mici.
Exper]ii \n securitate au observat, de asemenea, c= autorii
atacurilor folosesc [i tehnologii web 2.0, precum Javascript, pentru a
infecta calculatoarele utilizatorilor de internet, prin a[a-numita metod=
"drive-by-downloads".
Astfel, utilizatorii pot deveni victime prin simpla accesare a unei

adrese web "contaminate". {i tot \n prima jum=tate a anului, speciali[tii \n
securitate informa]ional= au remarcat o cre[tere accentuat= a interesului
pentru detectarea de vulnerabilit=]i \n sistemele de operare [i \n alte
aplica]ii software, urmate de crearea [i plasarea pe internet a a[anumitelor "exploituri", programe prin care pot fi evitate solu]iile firewall,
prin care atacatorii pot exploata sistemele ale c=ror softuri nu sunt
actualizate.
Perpetuarea infrac]iunilor cibernetice

Una dintre cele mai sup=r=toare evolu]ii din prima jumatate a
anului 2007 a fost dezvoltarea, \ntr-un ritm accelerat, a re]elelor de tip
botnet, al c=ror rol principal este distribuirea, \n mas=, a spamului [i a altor
tipuri de mesaje nedorite (Budu[an, 2007). Cel mai mare num=r de
calculatoare infectate a fost \nregistrat, \n propor]ie de peste 50% din
total, \n America de Nord, urmat= de Asia [i Europa. |n topul subiectelor
pe care le abordeaz= aceste mesaje r=mn cele de natur= comercial=.
Con]inutul spamurilor
a suferit importante schimb=ri
\n ultimele luni. Astfel, dac= \n
decembrie 2006, spamul care
con]inea imagini reprezenta
32% din totalul mesajelor
nedorite aflate \n circula]ie, \n
primul trimestru al anului 2007,
aceast= pondere a sc=zut la
12,83%, iar \n trimestrul al
doilea cifra a ajuns la 11%.
Re]elele de acest tip
r=mn cel mai puternic
instrument pe care autorii de
amenin]=ri informatice \l au la dispozi]ie pentru propagarea atacurilor
automatizate, se mai arat= \n analiza Trend Micro.
Potrivit Budu[an (2007), autorii de mesaje nedorite utilizeaz=
bre[ele de securitate din aplica]iile software pentru a dezvolta coduri
mali]ioase [i a le plasa \n computerul victimelor. Unii dintre ei caut=, \n
272
273
ISLAMIC
JIHADUL
mod proactiv, vulnerabilit=]ile din sistemele de operare [i diversele

aplica]ii, pentru ca mai apoi s= le pun= \n vnzare pe internet. Al]ii
a[teapt= ca o vulnerabilitate s= fie dezv=luit= public, [i pe baza ei dezvolt=
un "exploit", spernd s= g=seasc= utilizatori care au aplica]iile vulnerabile,
\nainte ca produc=torul s= publice un update la programul deja existent,
care s= repare bre[a de securitate.
Vulnerabilit=]ile din programele de la Microsoft au generat \n
primele [ase luni ale lui 2007 apari]ia unei serii de amenin]=ri informatice
care a inclus [i c]iva troieni, \n care principalele victime erau utilizatorii
aplica]iei Office.
Troianul Small a f=cut victime [i \n Australia, prin intermediul unor
e-mail-uri avnd ca subiect decesul primului-ministru John Howard. Cei
care accesau link-ul din e-mail erau direc]iona]i c=tre un site pus la punct
de atacatori, prin care se \ncerca exploatarea unor vulnerabilit=]i mai
vechi ale browserului Internet Explorer aflat pe calculatoarele victimelor [i
preluarea controlului acestora (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [i
Budu[an, 2007).
Familia de viru[i "Nuwar" a f=cut ravagii \n Europa [i la \nceputul
lui 2007. Astfel, un val de email-uri care con]ineau un troian [i care
pretindeau c= o furtun= de peste 200 km/h m=tura Europa de Est
s-a r=spndit \n ianuarie 2007 la milioane de utilizatori de pe b=trnul
continent. Troianul Troj_Small.edw, considerat o alt= variant= a virusului
worm_nuwar (Budusan, 2007), \[i face sim]it= prezen]a, prin intermediul
unor mesaje e-mail, \nc= din aprilie 2007.
Una dintre aceste re]ete de "succes" a fost \ncercat= [i pe
utilizatorii de telefonie mobil= din Romnia, printre cei viza]i fiind abona]ii
operatorului Orange. "Felicit=ri! Orange v= anun]= ca fiind c[tig=torul
premiului de fidelitate de 5000 de euro. Ve]i fi contactat de operatorii
no[tri. Expeditor 333." A[a suna SMS-ul primit, chipurile, de la operatorul
de telefonie mobil= Orange. Clien]i ai operatorului au primit o astfel de
serie de SMS-uri, \n care era semnalat= primirea unui bonus ori a unui
premiu \n bani sau telefoane mobile. Ei erau ruga]i s= acceseze o anumit=
adres= web, ceea ce reprezint= o tentativ= de furt de date personale
cunoscut= drept "phishing". Clien]ii trebuiau s= acceseze contul Web
Care, dar adresa la care erau trimi[i nu era cea real=.
Pagina web seam=n= extrem de mult cu cea original=, pus= la
dispozi]ie de Orange Romnia, p=c=lind astfel cu u[urin]= abona]ii.
Orange Web Care este un serviciu ce permite administrarea contului, cu
ajutorul c=ruia pute]i modifica planul tarifar sau activa op]iunile dorite, de
voce, SMS, MMS sau date mobile.
De asemenea, prin intermediul Web Care pute]i re\nc=rca contul

PrePay sau cere detalii despre factur=, avnd op]iunea de a pl=ti
abonamentul prin intermediul cardului online. Orange a luat imediat
m=suri \mpotriva acestei fraude, blocnd toate variantele ilegale ale siteului oficial.
Aceasta este una dintre modalit=]ile prin care clien]ii Orange au
fost frauda]i. P=c=leala cu mesajul scris de la Orange nu este singura.
"Felicit=ri! Firma Flanco v= anun]= c= sunte]i fericitul c[tig=tor al unui
telefon mobil marca Nokia 8600 [i a 500 de euro! Pentru mai multe detalii,
contacta]i-ne!" - expediat de la 0752/96.51.17" sau "Felicit=ri!!! Acest
num=r de telefon a fost extras din baza de date Flanco [i a fost desemnat
c[tig=torul unui telefon Nokia N90 [i a 200 euro. A[tept=m s= ne
contacta]i! A[a sun= SMS-urile primite de la Flanco. Tactica este aceea[i
ca la p=c=leala de la Orange (Budu[an, 2007). Dup= ce ho]ii trimiteau
SMS-uri la \ntmplare cu "marele premiu", victimele erau rugate s=
cumpere cartele re\nc=rcabile, s= le r=zuiasc= [i s= trimit= codul la
num=rul persoanei care le anun]ase c[tigul. Drept urmare, sute de
oameni escroca]i s-au prezentat la magazinele Flanco pentru a primi
sutele de euro [i telefoanele promise.
Amenin]=rile web vor cunoa[te o cre[tere continu=, din cauza
num=rului tot mai mare de pachete automatizate folosite la exploatarea
vulnerabilit=]ilor din aplica]iile software [i internet, disponibile online
(Documentar BSIJ, 2007). Re]elele botnet vor continua s= reprezinte o
serioas= amenin]are, iar autorii lor vor fi [i \n viitorul apropiat destul de
greu de depistat, \ntotdeauna dup= lungi anchete. Companiile cel mai
frecvent vizate de hackeri sunt: eBay; Paypal; Bank of America;
Wachovia; Fifth Third Bank; BB&T; Poste Italiane; Sparkasse; Regions
Bank; Volksbank.
Pira]ii cibernetici
Era informaticii a revolu]ionat secolul al XXI-lea, influen]nd chiar
[i strategiile militare. Ciberspa]iul a devenit un cmp de lupt=, de multe ori
la fel de periculos ca [i cel real. R=zboiul cibernetic este dus de pira]i
informatici care ac]ioneaz= \n numele unor interese personale, la cererea
unor companii sau grup=ri teroriste.
274
Unul
dintre
primele atacuri etichetate

ca fiind un act de terorism
a avut loc \n anul 1999,
cnd un grup de hackeri
a
atacat
NATO,
protest
ca
computerele
semn
fa]=
bombardamentele
de
de
din
Kosovo. Mai nou, ace[ti

"mercenari" sunt angaja]i
de guverne care nu \[i permit s= lanseze singure astfel de atacuri. |ntr-un
clasament al ]=rilor ce practic= acest tip modern de lupt= conduce deta[at
China, urmat= de ]=rile din America Latin=. Ocupant= pn= nu de mult a
ultimului loc pe podium, Turcia \[i vede serios amenin]at= pozi]ia de c=tre
Rusia.
|n contextul \n care num=rul atacurilor informatice \nregistrate a
crescut cu 64%, comparativ cu anul 2001 (http://www.zidezi.ro), pira]ii
cibernetici reu[esc s= ob]in= nu numai h=r]i [i planuri ale unor poten]iale
]inte, dar [i fotografii ale acelora[i cl=diri [i re]ele care pot face cunoscute
m=surile antiteroriste existente. Cu ajutorul unor simple motoare de
c=utare se pot ob]ine date privind sisteme de transport, cl=diri de interes
public, aeroporturi [i porturi, facilit=]i nucleare (Stanciu, 2005). |ntr-un
calculator apar]innd unui membru Al-Qaida capturat de for]ele
antiteroriste, au fost g=site date, planurile arhitecturale [i schi]ele de
rezisten]= ale unui baraj hidrotehnic, care fuseser= preluate de pe internet
|n timpul unei alte perchezi]ii, ofi]erii de investiga]ii din SUA au

descoperit probe care indicau faptul c= membrii organiza]iei consultaser=
diferite website-uri, petrecnd o perioad= \ndelungat= de timp studiind
date,
programe
computerizate
[i
instruc]iuni
de
folosire
ale
\ntrerup=toarelor digitale utilizate pentru re]elele publice de transport,

comunica]ii, ap= [i electricitate (Mudawi, 2004).
275
JIHADUL
s= simuleze consecin]ele unui accident catastrofal.
ISLAMIC
[i care permiteau inginerilor [i strategilor acestei organiza]ii s= planifice [i
Printre ]intele concrete dezb=tute pe site-urile afiliate grup=rii AlQaida se num=r= Centrul pentru Prevenirea [i Controlul Bolilor (BCPC)
din Atlanta, Sistemul Fedwire de Aprobare a Transferurilor Bancare
(BTAF) gestionat de Consiliul Rezervelor Federale (FRC), dar [i
instala]iile care controleaz= fluxul de informa]ii pe internet. Multe scenarii
din umbr= evoc= atacarea [i incapacitarea de c=tre pira]ii cibernetici a
sistemului electric, firmele de electricitate fiind o ]int= prioritar= a
agresiunilor virtuale.
Dac= la \nceptul anului 1990, internetul era privit \n Federa]ia
Rus= ca un privilegiu academic, schimbarea rapid= a tehnologiei [i
apari]ia atacurilor teroriste au condus la acordarea unei aten]ii sporite fa]=
de aceste probleme de securitate. Pn= \n luna iunie 2006, conform
cifrelor oferite de Ministerul Rus al Afacerilor Interne, Rusia \nregistrase
nu mai pu]in de 8.400 de infrac]iuni cibernetice (http://www.computer
world). |n octombrie 2007, web-siteul pre[edintelui ucrainian, Viktor
Yuscenko, a fost atacat de hackeri. Responsabilitatea [i-a asumat-o un
grup de tineri radicali numit "Eurasian Youth Movement".
Estonia, prima ]ar= atacat= virtual

Estonia, ce num=r= doar 1,4 milioane de locuitori, inclusiv o
puternic= minoritate rus=, este una dintre cele mai informatizate societ=]i
din lume [i o pionier= \n dezvoltarea conceptului de "e-guvernare". Numai
c= aceast= dependen]= mare de tehnologia informa]iei o face extrem de
vulnerabil= la atacuri electronice.
|n luna mai, Estonia s-a confruntat cu cele mai grave violen]e de
la ob]inerea independen]ei \n 1991. Ele au izbucnit dup= mutarea unui
monument al soldatului sovietic, pentru ru[i - un simbol al victoriei \n fa]a
nazismului, pentru estonieni - o amintire trist= a ocupa]iei. Valul de
proteste de la Tallinn s-a soldat cu un mort [i 150 de r=ni]i, provocnd un
conflict deschis cu Rusia.
Pe lng= manifesta]iile din strad=, ru[ii au vizat numeroase
site-uri oficiale: ale pre[edin]iei, parlamentului, ale ministerelor [i
principalelor partide politice. Atacul a mai ]intit [i pagini electronice ale
unor publica]ii, b=nci [i firme specializate \n comunicare.
276
Oficialii estoni, \ncepnd cu premierul Andrus Ansip, au ar=tat cu

degetul spre Rusia, dup= ce s-a descoperit c= unele dintre atacuri
proveneau de la servere ale unor institu]ii ruse [i chiar ale birourilor
pre[edintelui Vladimir Putin (Documentar BSIJ, 2007; de v=zut [i
www.adevarul.ro). Estonia a cerut UE [i NATO s= combat= ferm ceea ce
Tallinnul a considerat a fi o nou= form= de terorism.
R=zboi asupra Georgiei

}inte ale unor atacuri continue de tip denial-of-service (DoS) au
fost [i site-urile de internet ale pre[edintelui georgian [i ale principalelor
posturi de televiziune din Georgia. Tom Burling, director general al Tulip
Systems aprecia c= ru[ii au atacat Georgia din punct de vedere cibernetic
\nc= din luna iulie 2008 (www.curierulnational.ro).
Suprasolicitarea site-urilor de internet a dus la blocarea \ntregului
sistem. Nu mai pu]in de 68.000 de cereri de conectare \n acela[i timp au
f=cut posibil acest lucru.
SECURITATE
|n ciuda specula]iilor c= incidentul a fost coordonat de guvernul
JIHADUL
ISLAMIC
rus, oficialii estonieni au confirmat c= nu exist= nicio prob= asupra
277
implic=rii autorit=]ilor ruse[ti \n atac, ci doar posibile semne de \ntrebare.

Urmare a acestei situa]ii, un expert al Alian]ei Nord Atlantice s-a deplasat
\n capitala eston= pentru a supraveghea ancheta, dar s-a ferit s= acuze
direct Rusia (Ripa, 2008). Atacurile cibernetice asupra Estoniei au
determinat NATO s= considere acest tip de amenin]=ri drept una dintre
priorit=]ile organiza]iei, recunoscnd c= atacurile au fost "grave" [i
"organizate", departe de a fi opera unor adolescen]i.
Lovitura la comer]ul electronic

Atacurile lansate \mpotriva Yahoo, CNN, eBay [i alte site-uri de
e-commerce, din anul 2000, au provocat daune de peste un miliard de
dolari, sc=znd totodat= \ncrederea persoanelor [i companiilor \n
comer]ul electronic (Petrescu, 2006).
COMER} ELECTRONIC
Dr. Mengele, alias Mateia[

Unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente IT din
Statele Unite, Ingram Micro cu vnz=ri, \n 2003 de 22,6 miliarde de dolari,
a c=zut victima unei echipe coordonate de C=lin Mateia[, un hacker
278
romn supranumit "Dr. Mengele" (www.clujeanul.ro). Mateia[ s-a infiltrat

\n re]eaua de comenzi on-line a companiei \n anul 1999 [i a furat
"identit=]ile" unor clien]i respectabili \n numele c=rora a f=cut, timp de
patru ani, nu mai pu]in de 2.000 de comenzi \n valoare total= de 10
milioane de dolari.
279
JIHADUL
Un hacker bucure[tean, Vlad Duiculescu, cunoscut sub

pseudonimul "Vl=du]", \n vrst= de 20 de ani [i c=utat aproape un an de
FBI pentru accesarea neautorizat= a unor baze de date apar]innd eBay
[i
sustragerea
de
informa]ii confiden]iale, a
fost reperat, \n diminea]a
zilei de 17 aprilie 2008,
\ntr-un apartament din
Drumul Taberei, cartier
din Bucure[ti, dup= ce
ultimele informa]ii \l
plasau ca fiind pe
teritoriul
Ungariei.
Sursele men]ionate au
confirmat pentru NewsIn
c= "Vl=du]" a fost
identificat dup= IP-ul calculatorului [i c= acesta era conectat la internet
(www.protv.ro). Imediat dup= atacul dat eBay-ului, oficialii site-ului
declarau c= "Vl=du]" este un hacker foarte bun [i c= a reu[it s=-[i bat= joc
de securitatea virtual= a companiei.
Hackerul "Vl=du]" a devenit deja celebru dup= ce presa str=in= a
relatat cum acesta a reu[it s= dea peste cap sistemele de securitate ale
site-ului eBay, de cel pu]in trei ori \n tot attea luni, \n ciuda eforturilor
sus]inute de a-l opri depuse de reprezentan]ii companiei. El a atras aten]ia
prin faptul c= a reu[it s= acceseze conturile angaja]ilor companiei [i s= se
foloseasc= de identitatea unui oficial al eBay [eful serviciului de rela]ii
cu clien]ii ca s= posteze diverse mesaje ironice, colorate \n roz, pe
forumurile interne ale site-ului. |n aceste mesaje, "Vl=du]" a dezv=luit c=
este un hacker din Romnia [i s-a l=udat c= poate s= acceseze sistemele
eBay oricnd dore[te, informndu-i totodat= pe reprezentan]ii companiei
ISLAMIC
Hackerul "Vl=du]"
c= a g=sit \n sistemul lor de securitate "g=uri de m=rimea unei u[i de

hambar".
Cazul "Victor Faur": atac la NASA

Hackerul "Vl=du]" nu este primul romn pasionat de calculatoare
care a devastat site-uri [i platforme de date considerate impenetrabile. |n
2006, ar=deanul Victor Faur, de 26 de ani, a fost pus sub acuzare, de o
instan]= american=, pentru atacarea a peste 150 de sisteme informatice
apar]innd NASA, Departamentului American al Energiei [i Marinei
Americane. Acesta a fost acuzat de apartenen]= la o grupare de hackeri
autointitulat= "White Hat Team" (Echipa P=l=riile Albe), care ar fi accesat
sisteme de computere considerate ca fiind unele dintre cele mai sigure din
lume (www.stirilocale.ro).
Potrivit estim=rilor procurorilor americani, de la acel moment,
ac]iunea romnului ar fi cauzat pagube care dep=[eau 1,5 milioane de
dolari. Victor Faur a recunoscut, \n fa]a instan]ei, accesarea serverelor
amintite, dar declara c=: "a fost un joc virtual, o provocare [i dorin]a de
a-l ajuta pe un individ s=-[i configureze serverul. Nu am [tiut c= fac ceva
ilegal".
Cyberspionajul
Spionajul cibernetic a luat o amploare tot mai mare, atacurile
hackerilor devenind principala amenin]are la adresa securit=]ii
informatice. Cel mai \ngrijor=tor este faptul c= cyberspionajul a \nceput s=
fie practicat la nivel de institu]ii. Potrivit unui raport al McAfee, companie
american= specializat= \n produc]ia de software din domeniul siguran]ei
informatice, guverne [i organiza]ii din 120 de ]=ri recurg la aceast=
metod= \n \ncercarea de a ob]ine informa]ii politice, militare, economice [i
tehnice. Jeff Green, vicepre[edinte la una dintre diviziile McAfee, atrage
aten]ia c= situa]ia se va \nr=ut=]i dac= nu se iau urgent m=suri, ceea ce a
\nceput ca o joac= a unor pu[ti teribili [i talenta]i, transformndu-se
\ntr-un adev=rat r=zboi cibernetic, cu posibile consecin]e incalculabile.
|n ultimele 12 luni, guvernele din Statele Unite, Germania, Marea
Britanie, India, Noua Zeeland= [i Australia au anun]at c= au fost ]inta unor
atacuri cibernetice \n mai multe rnduri. Principalul suspect, China, a
280
negat orice implicare. Exper]ii NATO sus]in c=, \n cele mai multe cazuri,
hackerii au folosit "metoda calului troian". Totodat=, ei au ad=ugat c= este
posibil ca 99% din atacuri s= nu fi fost \nc= depistate (Documentar BSIJ,
2007; de v=zut [i Mihai, 2007). Pe lng= guverne, ]intele preferate ale
ciberatacurilor au fost sistemele informatice ale aeroporturilor, marilor
companii [i furnizorilor de utilit=]i.
Chiar dac= a respins acuza]iile, China a recunoscut c= spionajul
informatic face parte din strategia sa militar= pentru secolul XXI. Pe de
alt= parte, Peter Sommer, de la
London School of Economics
(www.adevarul.ro), f=cea cunoscut
c= "exist= semnale potrivit c=rora
mai multe servicii secrete din
\ntreaga lume atac= re]elele unor
guverne str=ine att pentru a culege
informa]ii, ct [i pentru a-[i dezvolta
tehnicile de spionaj".
Pe site-ul agen]iei de [tiri
Investigation News Agency, la 25
aprilie 2008 se f=cea cunoscut, mai
mult sau mai pu]in \ntmpl=tor, faptul c= \n ultimii 20 de ani serviciile
secrete chineze au ob]inut date confiden]iale din mai multe domenii de
cercetare militar= din SUA, de la schi]e ale armelor ofensive ce ]in de
noua genera]ie a Pentagonului, pn= la proiectele a [apte tipuri de
\nc=rc=tuiri nucleare, inclusiv bomba ultracompact= W-98 [i bomba cu
neutroni W-70.
281
JIHADUL
Apari]ia "misterioas=" a unor insecte-robot la evenimente politice,

organizate la Washington [i New York a dus la dezvoltarea de scenarii
privind provenien]a [i \ntrebuin]area micilor "spioni". Exist= voci \n Statele
Unite care sus]in c= "libelulele" uria[e sunt de fapt dispozitive hi-tech de
supraveghere, puse "la lucru" de Departamentul American de Securitate
Intern= (DHS). Al]ii spun c= este vorba, pur [i simplu, de libelule naturale,
doar c= de dimensiuni ceva mai mari (Anghel, 2007).
ISLAMIC
Libelule naturale [i robo]i-insect=
De[i nicio agen]ie nu recunoa[te c= ar fi trimis pe teren drone

spion, de m=rimea unei insecte, cteva dintre acestea, guvernamentale [i
private, nu neag= c= lucreaz= la un asemenea proiect. Robo]ii-insect= ar
putea urm=ri suspec]i, ar ghida rachete spre ]inte, ba ar putea chiar s=
detecteze semne de via]= sub d=rm=turile unor cl=diri pr=bu[ite.
Provoc=rile tehnice care stau \n spatele cre=rii robo]ilor-insecte pot
descuraja pe oricine, sunt de p=rere unii exper]i, care pun sub semnul
\ntreb=rii existen]a, \n prezent, a unor modele func]ionale. CIA a dezvoltat
\ns=, \n secret, un prototip de "libelul=-detectiv" \nc= din anii '70
(Documentar BSIJ, 2007). Lund \n considerare avntul tehnic al ultimilor
ani, chiar [i scepticii admit posibilitatea ca vreo agen]ie s= fi reu[it, \n
secret, s= creeze o insect=-robot opera]ional=.
Armata american= a folosit
drone pentru spionaj \nc= din timpul
celui de-al Doilea R=zboi Mondial. |n
ultima decad=, num=rul lor [i gradul
de
complexitate
au
crescut
spectaculos.
Documente
ale
Departamentului Ap=r=rii vorbesc
despre aproximativ 100 de modele
func]ionale \n prezent, unele de
dimensiuni foarte mici (Anghel,
2007). Mai mult, CIA a creat, \nc= de acum 30 de ani, a[a-numitul
"insectopter", cu \nf=]i[are de libelul=, cu patru aripi [i cu motor minuscul,
pe baz= de benzin=.
Suprema]ia informa]iilor
Inten]iile chineze dau motive intense de \ngrijorare (Mihai, 2007).
Spionajul electronic chinez asupra site-urilor agen]iilor guvernamentale
americane a \nceput \n 2001, avnd ca scop contracararea
imperialismului Statelor Unite [i al Japoniei. Anali[tii pe probleme de
ap=rare consider= c= aceast= ]ar= a \ntreprins eforturi sus]inute pentru a
dezvolta capacit=]i de informa]ii \n scopul dobndirii unei suprema]ii
"electromagnetice" asupra SUA [i a altor poten]iali concuren]i, ac]iunea
de cyberspionaj, cunoscut sub numele de TITAN RAIN asigurnd
desc=rcarea unor informa]ii din sute de re]ele destinate stoc=rii
informa]iilor militare [i civile. Ac]iunile hackerilor chinezi au devenit att de
282
283
ISLAMIC
JIHADUL
frecvente [i agresive, \nct pre[edintele George W. Bush, f=r= a face o

referire direct=, declar= c= sistemele informatice americane sunt
"vulnerabile" (Mihai, 2007).
Dezv=luiri recente ale
activit=]ilor de spionaj cibernetic
desf=[urate de China \mpotriva
Statelor Unite, Germania [i alte ]=ri
(Carafano, Weitz, 2008), nu au f=cut
dect s= adnceasc= [i mai mult
\ngrijor=rile potrivit c=rora World
Wide Web devine un cmp de
b=t=lie. Planul \mpotriva portavioanelor americane este una
dintre "ispr=vile" pira]ilor informatici din China. Hackerii militari chinezi au
alc=tuit un plan laborios, menit s= blocheze func]ionarea portavioanelor
americane. Acest lucru ar fi posibil prin lansarea unui atac cibernetic
devastator, potrivit unui raport al Pentagonului, citat de cotidianul britanic
"The Times". Proiectul, pus la punct de Sun Yiming [i Yan Liping, doi
hackeri care lucreaz= pentru Armata de Eliberare a Poporului, face parte
dintr-un proiect mai amplu al Beijingului, care dore[te s= \[i domine rivalii
\n spa]iul virtual, pn= \n anul 2050.
|n anul 2007, "Der Spiegel" a publicat o [tire prin care se ar=ta c=
programatorii chinezi au plasat un softwer de spionaj pe computerele de
la ministerul de externe, dar [i de la ministerele economiei, cercet=rii [i
dezvolt=rii, precum [i pe computerele utilizate de biroul cancelarului.
Cunoscute [i sub numele de "cal troian", aceste programe pot captura
date de la computerele gazd= pentru a le transmite apoi utilizatorilor
externi (Documentar BSIJ, 2007). Urmare [i a semnalului de alarm= tras
de publica]ia "Der Spiegel", oficiali din Marea Britanie, Fran]a, Statele
Unite [i din alte ]=ri au declarat c= au g=sit probe similare ale campaniilor
chineze de cyberspionaj (Carafano, Weitz, 2008).
Exper]i americani sus]in c= strategii militari chinezi au identificat
dependen]a tot mai mare a for]elor armate moderne de computere ca un
punct slab ce poate fi ]intit \n timpul unui conflict (Mihai, 2007). Philip
Yang, profesor de rela]ii interna]ionale \n Taiwan, sus]ine c= Beijingul a
lansat conceptul de "r=zboi nelimitat", care \nseamn= utilizarea tuturor
mijloacelor tradi]ionale [i neconven]ionale pentru a ob]ine o victorie
(www.adevarul.ro).
|ntr-un raport prezentat congresului \n luna iunie, "Comisia pentru

rela]ii economice [i de securitate sino-americane" a precizat c= strategii
militari chinezi v=d \n r=zboiul virtual o modalitate de a submina avansul
tehnologic al trupelor Pentagonului. Raportul cuprinde [i m=rturia
generalului James Cartwright, [eful Comandamentului Strategic (Mihai,
2007), potrivit c=ruia, "an de an, China \[i intensific= ciberspionajul asupra
re]elelor unor companii private americane [i a site-urilor administra]iei.
Generalul Cartwright a mai sus]inut c= problemele [i haosul create de un
atac informa]ional pot avea un efect psihologic la fel de mare ca o arm=
de distrugere \n mas=".
De re]inut este [i faptul c=, \n ultimii 10 ani, hackerii chinezi au
lansat atacuri peste atacuri, mai ales asupra site-urilor americane. |n
lunile august [i septembrie 2005, chinezii au p=truns masiv \n re]eaua
informatic= a Departamentului american de Stat, sute de computere fiind
\nlocuite. Numai \n 2005, Pentagonul a detectat peste 79.000 de tentative
de spargere a codurilor de acces \n calculatoarele sale, 1.300 fiind
\ncununate de succes.
Cybercomandament la Air Force

|n replic= la atacurile tot mai frecvente
ale hackerilor chinezi [i ru[i, For]ele Aeriene
Americane au creat un cyberdepartament pentru
a face fa]= unor eventuale atacuri venite din
spa]iul virtual. Ini]iativa survine \n condi]iile \n
care, \n luna iunie 2007, Pentagonul a fost ]inta
hackerilor chinezi angaja]i de Armata de
Eliberare a Poporului.
Departamentul de coordonare a luptei
\mpotriva pira]ilor informatici, cu un statut provizoriu, a fost lansat cu
ocazia \mplinirii a 60 de ani de existen]= a For]elor Aeriene Americane
(Mihai, 2007; de v=zut [i Documentar BSIJ, 2007). Centrul func]ioneaz=
\n cadrul bazei aeriene de la Barksdale, statul Louisiana.
Jihadul electronic
Ultimele evolu]ii \n problema fundamentali[tilor islamici, \n
special discutarea "foii de parcurs" propus= de SUA, demonstreaz= c=
Mi[carea jihadist= global=, ini]iat= de Al-Qaida, a devenit un fenomen
284
coordonat via internet. Pentru islami[ti [i marxi[ti, na]ionali[tI [i

separati[ti, rasi[ti [i anarhi[ti, fie c= sunt din zona Americii Latine
(Sandero Luminoso, Tupak Amaru, din Peru, For]ele Armate
Revolu]ionare, din Columbia etc.), din Orientul Mijlociu (Hamas, Brig=zile
Martirilor Al-Aqsa, Hezbollah, Jihadul Islamic Palestinian, Mi[carea
Kahane etc.), din Europa (Armata Corsican=, Mi[carea basc= ETA etc.)
sau din Asia (Armata Ro[ie Japonez=, Tigrii Eliber=rii din Tamil Elam
etc.), internetul ocup= un loc aparte. Grupurile neonaziste au fost printre
primele care au descoperit, din anii '80, avantajele comunic=rii pe internet
(re]eaua Thulenetz). Luarea de ostatici operat= \n Peru la ambasada
Japoniei de c=tre MRTA, \n 1996-1997, a f=cut obiectul unei largi
mediatiz=ri. Organiza]iile islamice au recurs pe larg la aceast= posibilitate
(Voicu, 2008). Asocierea studen]ilor islami[ti uni]i din Europa are astfel un
site accesibil doar membrilor s=i (www.tawheed.org).
Un recent studiu, \ntins pe durata a 6 ani de zile, confirm= faptul
c= organiza]iile teroriste [i sus]in=torii acestora au utilizat toate mijloacele
pe care internetul le ofer= pentru a recruta noi membri, pentru ob]inerea
de fonduri [i pentru lansarea unei "campanii a fricii" la nivel mondial.
Site-ul acestei mi[c=ri a fost vizitat de peste 200.000 de ori \ntre
decembrie 1996 [i mai 1999.
Re]elele de comunica]ii, anonime [i discrete, sunt o bun= pia]=
(Weimann, 2003). |n aceste condi]ii, pentru a combate eficient terorismul,
simpla suprimare a utiliz=rii instrumentelor lor virtuale, nu este suficient=.
285
JIHADUL
Potrivit \ndrum=rii lui Al-Zawahiri,

jihadi[tii \[i folosesc, \n prezent, experien]a \n
ceea ce prive[te tehnologia informa]iei, pentru
a-[i dezvolta posibilit=]ile media jihadiste. Cel
mai eficient efort depus \l reprezint= postul de
televiziune al statului islamic Irak (ISI)
apar]innd Al-Qaida, disponibil pe site-ul
YouTube77. Contul ISI pe YouTube a fost
realizat \n luna ianuarie 2007, avnd doar 40
de persoane \nscrise, dar cu peste 7.000 de vizion=ri. Site-ul con]ine un
num=r mare de \nregistr=ri video cu atacuri ale insurgen]ilor \mpotriva
Coali]iei [i a for]elor de securitate irakiene locale, precum [i discursuri
ISLAMIC
Site-uri jihadiste
emo]ionante ]inute de purt=torii de cuvnt ISI, prin care ace[tia fac apel la
poten]ialii jihadi[ti pentru a se al=tura for]elor Al-Qaida din Irak.
|n prezent, cu ajutorul canalului TV de pe site-ul YouTube,
precum [i a altor site-uri gazd=, Al-Qaida s-a asigurat c= anun]urile sale
vor ajunge la sus]in=torii s=i f=r= a exista riscul de a fi interceptate (Voicu,
2008). Pe forumuri jihadiste au fost vehiculate aspecte menite s= certifice
existen]a liderului "Statului Islamic Irak" (ISI), cunoscut sub numele de
Abu Omar Al-Baghdadi, \n condi]iile \n care, la nivelul presei, a fost
deseori prezentat drept un personaj fictiv.
Astfel, au fost invocate [tiri difuzate de postul de televiziune "AlArabiyah" pe marginea acestui subiect, apreciate ca fiind contradictorii
(SRI, iunie 2008). De[i anun]ase anterior c= de]ine dovezi care atest=
faptul c= liderul terorist nu este un personaj real, sursa de pres= a
prezentat fotografii ale acestuia. Este posibil ca aceste mesaje s= aib= ca
scop consolidarea imaginii organiza]iei de principal= for]= a Jihadului \n
Irak, \n condi]iile \n care reprezentan]i ai terorismului sunnit, printre care
[i gruparea "Hamas-Irak", au sus]inut c= Abu Omar Al-Baghdadi este o
inven]ie a ISI, menit= a crea impresia originii sale
irakiene, circumscris campaniei de combatere a
criticilor conform c=rora agenda "Statului
Islamic Irak" ar dep=[i grani]ele acestei ]=ri.
Num=rul mesajelor a explodat, mai
ales dup= \nceperea r=zboiului din Irak, multe
din grup=rile insurgente de acolo avnd siteuri [i interfe]e pentru trimiterea mesajelor, ceea
ce \i ajut= s=-[i men]in= activ= re]eaua (Weimann,
2004, dup= Chiru, 2007). Rebelii ceceni au fost primii
care s-au adaptat la valoarea noii tehnologii (Lewis, 2006), urma]i fiind de
organiza]ia Lashkar-e-Taiba, din Pakistan.
Talibanii \[i difuzeaz= astfel ideologia pe un site propriu,
considernd c= mediile de informare occidentale nu o vor difuza sau dac=
o vor face ea va fi distorsionat= (www.taliban.org). Islami[tii algerieni
comunic= [i ei cu simpatizan]ii prin internet. FIS a utilizat, de exemplu,
serviciile agen]iilor de pres= islamiste, printre care se num=r= Msanews
unde sunt reproduse comunicatele sale. Hamas este unul dintre cei mai
prolifici utilizatori de internet (Voicu, 2008). Msanews furnizeaz= lista
site-rilor Internet unde pot fi g=site comunicatele sale (Assabeel On-line)
[i cele ale aripii sale militare (www.palestine-info.org).
286
287
ISLAMIC
JIHADUL
Restrngnd aria analizelor \ntreprinse la un studiu meritoriu

(Stanciu, 2005; Carafano, Weitz, 2008), organiza]iile jihadiste utilizeaz=
internetul pentru:
propaganda [i formularea cererilor: grup=rile teroriste acuz=
limit=rile impuse libert=]ii de expresie [i pledeaz= cauza camarazilor
\nchi[i pe motive politice, de diferite regimuri, teme de mare rezonan]= \n
rndul publicului democrat din Occident;
strngere de fonduri prin organiza]ii caritabile, organiza]ii
neguvernamentale [i institu]ii financiare;
recrutare [i mobilizare: organiza]iile teroriste culeg informa]ii
despre vizitatorii frecven]i ai site-urilor [i \i contacteaz=. Chat-room,
internet-cafe [i buletin board sunt cele mai vizate. Ulterior, rela]ia
func]ioneaz= \n dublu sens, sus]in=torii oferindu-[i serviciile prin internet;
instruire: numeroase site-uri ofer= ghiduri [i manuale de
utilizare a unor substan]e otr=vitoare, materiale explozive;
comunicarea [i coordonarea dintre membrii operativi [i adep]i
[i planificarea atacurilor teroriste: site-uri specializate, chat room-uri [i
po[ta electronic= sunt din ce \n ce mai mult utilizate pentru transmiterea
instruc]iunilor, cuno[tin]elor [i datelor tehnice necesare planific=rii [i
execut=rii ac]iunilor teroriste. Dou= celule teroriste din Florida [i Canada,
care au fost recent desfiin]ate, \[i transmiteau mesajele direct prin
Internet. Nu lipsit de semnifica]ie este [i faptul ca organiza]ia Al- Qaida,
dar [i alte re]ele transna]ionale se bazeaz= masiv pe internet pentru a
comunica cu membri lor operativi. Mesajele organiza]iei apar pe circa
6.000 de site-uri web (Carafano, Weitz, 2008);
dezinformarea - emiterea unor amenin]=ri sau a unor imagini
pentru a inspira sentimentele de team=, lipsa de ap=rare [i oroarea. Un
exemplu este dat la data de 25.05.2008: pe site-ul jihadist "Al-Ekhlass"
(utilizat frecvent de "Al-Qaida") a fost postat un material video, cu durata
de 39 de minute, intitulat "Jihadul Nuclear - Teroarea suprem=". |n partea
introductiv= a mesajului, a fost formulat= o amenin]are la adresa Statelor
Unite, potrivit c=reia "acestea vor fi, \n curnd, ruinate de un atac nuclear
dezastruos" (SRI, Mai 2008). Materialul mai cuprinde o compila]ie de
fragmente din emisiuni difuzate de televiziuni occidentale ("BBC World"/
Marea Britanie) [i mesaje ale liderilor "Al-Qaida", Osama bin Laden [i
Ayman Al-Zawahiri, axate pe problematica armelor de distrugere \n mas=.
Totodat=, au fost inserate: pasaje dintr-un edict religios (Fatwa), care se
refer= la posibilitatea utiliz=rii acestor mijloace de lupt= \n Jihad; imagini
cu atentatele de la 11.09.2001, din SUA, [i de la 07.06.2005, din Marea
Britanie; o combina]ie criptic= de litere [i cifre (precum: 2B-68-aP-7m-(9)),

care apar pentru cteva secunde, f=r= a fi \nso]ite de explica]ii. Avnd \n
vedere c=, potrivit unor anali[ti \n domeniul terorismului, nu exist= date
care s= ateste preg=tirea, de c=tre entit=]i teroriste, a unor atacuri cu arme
de distrugere \n mas=, mesajul se \nscrie, probabil, \n seria ac]iunilor
propagandistice de terorizare a Occidentului (SRI, Iunie 2008);
strngerea de informa]ii: infrastructura pentru transport,
centrale nucleare, porturi, aeroporturi, cl=diri publice etc. Departamentul
Securit=]ii Na]ionale (DNS) administreaz= un site protejat cu parol=,
denumit TRIPWIRE, care ofer= informa]ii privind modalitatea de
combatere a mijloacelor explozive improvizate.
asumarea unor atentate comise. Pentru a-[i eviden]ia
contribu]ia la "Jihadul anti-occidental", gruparea "Brig=zile Jund AlYemen", afiliat= re]elei "Al-Qaida", a revendicat o tentativ= de atentat cu
bomb=, derulat= la data de 30.04.2008, [i care, potrivit afirma]iilor
acesteia, a vizat Ambasada Italiei la Sana'a (SRI, Iunie 2008). Conform
organiza]iei, opera]iunea terorist= a urm=rit alungarea infidelilor din
Peninsula Arabic=, unde se afl= l=ca[urile sfinte ale Islamului, precum [i
r=zbunarea tuturor musulmanilor care sunt victime ale campaniei
mondiale a crucia]ilor".
Forumul Al-Tajdid
Preponderen]a mesajelor axate pe jihadul \ndreptat \mpotriva
for]elor "infidelilor" [i/sau a for]elor apostate este relevat= [i de c=tre AlTajdid, un forum de limb= arab=, cu
sediul la Londra.
Urmare
a
interesului
manifestat fa]= de subiectele
enun]ate, \n perioada 7-8 iulie 2006,
vizitatorii noi [i cei existen]i deja pe
forum (Documentar UNAP, 2007) au
fost organiza]i pentru discu]ii, pe
grupuri tematice. Temele principale
erau
reprezentate
de
[tirile
despre Jihad [i liderii mi[c=rilor
jihadiste. {tirile pentru aceast=
288
perioad= au inclus un buletin "de recolt= jihadist=" despre evenimentele

din Irak, o actualizare a "vocii din Caucaz", o culegere a celor mai recente
declara]ii ale Consiliului Shura al Mujahedinilor irakieni, o declara]ie din
partea Brig=zilor Al-Quds, anun]ul doborrii unui elicopter american \n Irak
[i prezen]a "escadroanelor mor]ii" din Irak. Pe linia ac]iunilor de sporire a
vizibilit=]ii sale mediatice, gruparea "Ansar Al-Islam" a anun]at \nfiin]area
unui centru de pres= propriu, numit "Al-Ansar" (SRI, Iunie 2008).
Demersul a fost prezentat drept "un r=spuns la schimb=rile survenite \n
modul de derulare a r=zboiului, datorit= noilor strategii abordate de c=tre
"inamic", focalizate pe mass-media, pentru a compensa e[ecurile
\nregistrate pe cmpul de lupt=".
289
JIHADUL
Ca [i multe alte organiza]ii, grupurile teroriste utilizeaz= internetul

pentru ob]inerea de fonduri financiare. Organiza]ia Al-Qaida, de exemplu,
a depins \n mare m=sura de dona]ii, iar ob]inerea de fonduri s-a bazat pe
existen]a unei re]ele extinse de funda]ii de caritate, organiza]ii nonguvernamentale [i alte institu]ii financiare, care folosesc website-urile [i
internetul pentru discutii on-line [i pentru activit=]i de tip forum.
De asemenea, lupt=torii ceceni din regiunea separatist= rus= au
utilizat internetul pentru publicarea conturilor lor bancare, \n care
simpatizan]ii ar fi putut contribui cu diverse sume. Un alt exemplu este
faptul c= \n decembrie 2001, guvernul SUA a confiscat bunurile unei
institu]ii de caritate cu sediul \n Texas, datorit= leg=turilor men]inute prin
intermediul internetului cu organiza]ia Hamas. Prin intermediul paginilor
web, organiza]iile na]ionaliste (Jihadul Islamic Palestinian, Brigada
Martirilor Al-Aqsa, Baloh Mujahedin etc.) [i separatiste (Organiza]ia
separatist= basc= ETA - Eusdaki Ta Askatasuna, Partidul Muncitoresc
Kurd - PKK, din Turcia, Armata de Eliberare a Kosovo etc.) [i-au
permanentizat leg=turile prin schimburi de informa]ii, precum o serie de
h=r]i ale zonelor aflate \n disput= [i discu]ii privitoare la justific=ri teologice
ale jihadului sau celebrarea terori[tilor kamikaze. Cu ajutorul internetului
se men]in nu numai leg=turile \ntre membrii aceluia[i grup terorist, dar [i
leg=turile cu organiza]iile situate geografic la mare distan]=.
|n acest sens, zeci de site-uri care promoveaz= terorismul \n
numele jihadului, ajut= terori[tii din zone dep=rtate unele de altele, de
ISLAMIC
Marketing on-line
exemplu Cecenia [i Malaezia, s= men]in= un schimb de idei [i de

informa]ii practice privind constituirea unor structuri sau celule teroriste,
modalit=]i de realizare a atentatelor sau informa]ii despre posibile rute de
transport. Un exemplu, poate fi "Manualul Mujahedinilor" cu re]ete de
preparare a otr=vurilor.
Investigatorii britanici au g=sit \n casa teroristului arab Abu
Hamza Enciclopedia Jihadului Afgan", un manual al teroristului perfect".
Lucrarea are zece volume, unele postate [i pe site-urile jihadiste, cu
\nv=]=turi pentru terori[ti". Conform acestui manual, terori[tii care doresc
s= ob]in= \ns= un num=r foarte mare de victime umane sunt \ndemna]i s=
plaseze bombe \n locurile aglomerate. Principalele ]inte sunt Turnul Eiffel
din Paris, Big Ben-ul din Londra [i Statuia Libert=]ii din New York. La
acest capitol intr= stadioanele de fotbal, aeroporturile, muzeele sau sta]iile
nucleare din diferite p=r]i ale lumii. Cele zece volume au fost scrise \ntre
1989 [i 1999 [i, se pare c= ini]ial, erau dedicate exclusiv afganilor. Cartea
ofer= informa]ii detaliate despre modul \n care ac]ioneaz= serviciile
secrete, despre modul cum pot fi construite dispozitive explozive [i despre
cum se poate preg=ti un asasinat.
Surprinz=tor sau nu este [i faptul c= liderii Al-Qaida au \ncercat
s= pun= bazele unei biblioteci on-line, \n timp ce eventualii noi recru]i au
acces la un forum de discu]ii denumit Qalah, unde puteau g=si cele mai
recente informa]ii legate de hacking \ntr-o zon= de discu]ii elocvent
denumit= jihadul electronic (Rollins, Wilson, 2007). Considernd [i aceste
aspecte, internetul a devenit, din ce \n ce mai mult, un forum pentru
grup=rile teroriste sau terori[tii individuali" (Stancu, 2000).
Terori[tii au demonstrat c= de]in nu numai abilit=]ile necesare
pentru a derula activit=]i de marketing online, dar [i c= sunt \n m=sur=,
prin navigarea pe internet, s= ob]in= [i ulterior s= beneficieze de
informa]ia existent= pe paginile de web disponibile pe \ntregul mapamond.
Conform celor declarate de c=tre Secretarul Departamentului de
Ap=rare al SUA, Donald Rumsfeld, un manual de preg=tire al organiza]iei
teroriste Al-Qaeda, recuperat din Afganistan, explica cititorilor s=i
urm=toarele: "Folosi]i sursele publice de informare \n mod deschis, f=r= a
recurge la metode ilegale, acestea v= vor da posibilitatea s= aduna]i cel
pu]in 80% din informa]iile necesare referitoare la du[mani"
(Weimann, 2004).
290
\mpotriva unui stat membru (www.crime-research.org). Acest lucru este

cu att mai important, cu ct nu poate fi neglijat nici faptul c= \n cadrul
opera]iunilor organiza]iei Al-Qaida de exemplu, internetul a fost intens
291
JIHADUL
ISLAMIC
|n acest cadru, Suleyman Anil, [eful NCIRC-NATO Computer

Incident Response Capability (departament responsabil cu protejarea
Alian]ei de ciber-atacuri), a avertizat c= organiza]ia trateaz= amenin]area
r=zboiului cibernetic la fel de serios ca [i riscul unui atac cu rachete.
Acesta a subliniat, totodat=, c= spionajul on-line [i terorismul prin internet
reprezint= \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericole
pentru securitatea global=, iar un atac hot=rt contra infrastructurii
informatice asupra unui stat este \n prezent imposibil de oprit
(www.guardian.co.uk).
Astfel, For]ele Aeriene din cadrul Departamentului Ap=r=rii al
SUA prezint= o schem= a componentelor r=zboiului informa]ional
(Muscalagiu, 2008) dus \mpotriva terorismului ca mijloc de propagare a
ideilor sale "revolu]ionare" de infestare [i \ndoctrinare a opiniei publice
prin mijloace electronice de informare \n mas=, televiziune prin satelit [i
internet.
Summit-ul NATO de la Bucure[ti, din 2-4 aprilie 2008, a avut
\nc= un motiv \n plus s= aduc= \n discu]ie un plan de ac]iune [i reac]ie
pentru situa]ia ipotetic=, dar posibil= a unui atac informatic \ndreptat
utilizat pentru planificarea [i coordonarea atacurilor de la 11 septembrie

2001 (Andreescu, Albu, 2008). Astfel, mii de mesaje codate postate
\ntr-un spa]iu special desemnat al unui web-site au fost descoperite de
oficialii federali americani cu ocazia arest=rii lui Abu Zubaydah, cel care a
fost considerat creierul ac]iunii \n care au fost distruse cl=dirile World
Trade Center [i \n care [i-au pierdut via]a peste 3.000 de persoane.
Activit=]i extremiste
Organiza]iile teroriste, care au consacrat \n lumea musulman=
modelul atentatorului sinuciga[, r=mn printre cele mai active [i \n lumea
virtual=. Potrivit Jane's Islamic Affairs Analyst (Tudor, 2006), Comitetul
pentru Comemorarea Martirilor, din cadrul Mi[c=rii Islamice Globale, a
construit, ca suport de sprijin, un site de recrutare on-line a terori[tilor
sinuciga[i (http://www.esteshhaad.com). Importan]a acestuia este dat= [i
de faptul c=, pe lng= schimbul de mesaje, asigur= [i preg=tirea
atacatorilor kamikaze \mpotriva "necredincio[ilor occidentali [i a
sioni[tilor". Speciali[tii estimeaz= c=, \n timp, spa]iul electronic se va
materializa \ntr-o "universitate
formatoare de lupt=tori ai Jihad"
(Cristescu, 2006).
Majoritatea
activit=]ilor
extremiste islamiste de pe internet
au loc \n cadrul website-urilor
generice, precum Global News
Network,
AI-Hisbah
[i
Bayt
al-Maqdes. Unele dintre acestea au
un homepage cu linkuri c=tre diferite
materiale jihadiste, precum c=r]i,
fi[iere audio/video sau declara]ii (Documentar UNAp, 2007).
Comparnd 86 de site-uri ale unor grup=ri calificate de FBI drept
teroriste, cu 92 de site-uri ale unor institu]ii federale, un studiu al
universit=]ii din ora[ul Lowell (Massachusetts) a descoperit c= primele
folosesc mai bine tehnologiile multimedia, cum ar fi clipurile audio [i video
(www.gandul.info).
Terori[tii par s= \[i construiasc= mesajele mai pertinent, iar siteurile lor sunt mai sofisticate [i au un con]inut bogat. |n plus, acestea sunt
mult mai interactive [i mai prietenoase pentru utilizatori, care sunt mai
atra[i de forumurile [i blog-urile existente.
292
Spiritul "liberal" al propagandei teroriste pe internet este bine

ilustrat de website-ul organiza]iei teroriste japoneze Aum-Shinrikyo, \n
traducere "Adev=rul Suprem". |n 1995, membrii acestei organiza]ii au
utilizat gazul de lupt= sarin \n re]eaua de metrou din Tokyo, omornd 12
persoane nevinovate [i provocnd probleme respiratorii unui num=r de
peste 5.000 de japonezi. Noul lor website este foarte sofisticat [i atractiv,
avnd un design de ultim= genera]ie (Andreescu, Albu, 2008). Pagina
principal=, avnd un fond albastru, asociat cu imaginea porumbelului
p=cii, \ndemnnd la o stare pacifist= [i de relaxare, este completat= de
titlul: "Libertatea sufletului, era generozit=]ii (http://english.aleph.to/).
Cele mai multe forumuri ini]iate de terori[ti le dau utilizatorilor
posibilitatea de a posta comentarii [i sugestii, avnd \ns= \n acela[i timp
[i p=r]i care pot fi accesate numai de un administrator. |n cazul site-urilor
terori[tilor din re]eaua Al-Qaida, acest administrator care conduce
discu]iile on-line se nume[te al-Fajir (\n traducere, "aurora dimine]ii").
Potrivit cotidianului Adev=rul (www.adevarul.ro), un site islamist
a publicat o \nregistrare video \n care se cer ac]iuni de "exterminare
colectiv=" pentru terorizarea Occidentului . Din mesajul transmis, poate fi
re]inut: "Trebuie s= ducem terorismul islamic \n ]=rile Occidentului, un
terorism care s= aib= impactul catastrofelor naturale". |nregistrarea este
prezentat= ca apar]innd organiza]iei Al-Qaida. Intitulat=: "Cuceritorii New
York-ului [i Washington-ului, motive [i motiva]ii", \nregistrarea este
semnat= "Al-Tanzim" (organiza]ia), care pare s= fie un nou organism
mediatic al re]elei, al c=rei nume este, \n limba arab=, "Tanzim al-Qaida".
|nregistrarea video, o compila]ie de imagini, prezint= secven]e cu turnurile
293
JIHADUL
realizate \n tabere de antrenament jihadiste (www.adevarul.ro).

De asemenea, sunt difuzate fragmente din \nregistr=ri mai vechi
cu Osama bin Laden [i adjunctul s=u, Ayman al-Zawahiri, precum [i un
fragment dintr-un mesaj video al lui Mustafa Abu Al-Yazid, presupusul
lider al re]elei din Afganistan. L=udndu-i pe cei 19 autori ai atentatelor din
11 septembrie 2001, dintre care "15 tineri veni]i din ]ara celor dou=
moschei sfinte" - aluzie la Arabia Saudit= - Osama bin Laden subliniaz=
c= "prin ac]iunea lor au dat o lec]ie important= [i au demonstrat c= a lor
credin]= le impune cerin]e [i le recomand= s= se sacrifice" pentru islam.
ISLAMIC
gemene din New York \n fl=c=ri dup= atentate, precum [i scurte filme
}intele "legitime"
Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor
joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n ansamblul s=u,
de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=. |n ultima vreme, aten]ia
organiza]iilor teroriste este \ndreptat= [i asupra statelor arabe de factur=
laic= sau de orientare pro-occidental=, precum [i asupra celor ce au oferit
sprijin SUA \n diferitele ac]iuni \ntreprinse \n lumea islamic=. }intele devin,
astfel, tot mai accesibile [i vizibile (Trandafir, 2003), iar terori[tii au \nc=
posibilitatea s= loveasc= aproape orice obiectiv fie el politic, militar,
comercial sau civil al ]=rilor ]int=. Din acest punct de vedere nici Romnia
nu poate fi exclus= (Talpe[, 2004). Romnia este participant= activ= la
r=zboiul global \mpotriva terorismului, iar recentele nominaliz=ri ale ]=rii
noastre \n cadrul Consiliului de Securitatea al ONU (Stanciu, 2005) pot
constitui motiva]ii suplimentare pentru poten]ialele ac]iuni teroriste.
Romnia a preluat pre[edin]ia "Comitetului 1518 privind Irakul", viznd
vicepre[eden]ia
Comitetului
de
sanc]iuni contra organiza]iei Al-Qaida
[i talibanilor (Stanciu, 2005).
Dintre demersurile \ntreprinse
de c=tre organiza]iile teroriste, unul
dinte cele mai recente atacuri a avut
loc \n cursul lunii februarie 2007, cnd
autorit=]ile britanice au dejucat un
complot pus la cale de gruparea
terorist= Al-Qaida, care viza perturbarea traficului pe internet \n Marea
Britanie. Potrivit The Sunday Times, dac= planul ar fi reu[it, s-ar fi produs
un adev=rat haos \n cadrul companiilor [i la bursa londonez=. |n cadrul
unor perchezi]ii, Scotland Yard a confiscat arhive informatice cu fotografii
care ar=tau c= terori[ti ar fi putut viza un nod de comunica]ii internet de
\nalt= securitate, din Londra, care f=cuse obiectul unor intense cercet=ri
din partea unor suspec]i. Ace[tia vizau sediul central al companiei
Telehouse Europe, unde se afl= un alt nod important care g=zduie[te zeci
de servere.
Opera]iunea a determinat reac]ii imediate din partea autorit=]ilor,
\nfiin]ndu-se Centrul pentru Protec]ia Infrastructurilor Na]ionale,
obiectivul s=u fiind acela de a proteja de atentate instala]iile-cheie,
294
Terorismul [i mass-media se afl= \ntr-o rela]ie pe ct de

complex=, pe att de evident=. Aceasta este determinat= de o
ne\ncredere reciproc= ce se \ntretaie cu o nevoie reciproc=: terorismul are
nevoie de publicitate, iar media are nevoie de audien]=. Logicile interne
ambelor entit=]i dau na[tere unei situa]ii \n care fiecare r=spunde cel mai
bine [i cel mai eficient nevoilor celuilalt (Septar, 2006). Pentru a \n]elege
295
JIHADUL
Mass-media [i tabuul violen]ei
ISLAMIC
precum centralele nucleare [i centrele de furnizare a gazelor naturale [i

petrolului. De re]inut este [i faptul c= exper]ii \n securitate sus]in c= acest
nou complot reflect= capacitatea re]elei Al-Qaida [i a altor grup=ri
teroriste de a-[i modifica, \n mod constant, strategia de atac.
O alt= posibil= ]int=, al=turi de sistemul de s=n=tate, transportul
aerian sau sistemele de distribuire a combustibililor, este marcat= [i de
platforma energetic= a Rusiei, ceea ce ar putea cauza o pan= de curent
extins=. Riscurile sunt prezente cu att mai mult, cu ct este cunoscut c=
[i Rusia a trecut prin mai multe perioade critice. |n octombrie 2002, rebelii
ceceni au luat 850 de ostatici \ntr-un teatru din Moscova, atacul fiind
soldat cu 117 victime. |n septembrie 2004, un num=r de 331 de persoane,
dintre care mai mult de jum=tate erau copii, au fost ucise \ntr-un atentat
asupra [colii din Beslan.
Pornind de la acestea, se poate aprecia c= internetul reprezint=
o multiplicare de for]= pentru grup=rile teroriste, fiind [i un mijloc de
comunicare excep]ional, o baz= de informa]ii u[or de utilizat [i un mediu
de supraveghere f=r= pericol a ]intelor atentatelor teroriste.
Cercet=rile Congresului American au relevat c= inamicul poate
s= compromit= orice sistem de date la nivel guvernamental, legat de
Internet.
Fostul [ef al Direc]iei Speciale a FBI pentru infrac]iunile
informatice, expertul Jim Seattle, f=cea cunoscut c= ar putea, cu zece
hackeri selecta]i, s= \ngenuncheze America, \n 90 zile (Documentar
UNAp, 2005).
Dezvolt=rile tehnologice, schimb=rile sociale, transform=rile
statale, regionale [i mondiale, precum [i dinamica centrelor de greutate
ale puterii pe mapamond, sunt reflectate din ce \n ce mai mult de terorism.
|n noul context, tacticile grup=rilor teroriste se adapteaz= vulnerabilit=]ilor
societ=]ii moderne, sporind situa]iile de risc.
evolu]ia conceptului mass-media, se impune s= definim ce \nseamn=

comunicarea de mas=. Defini]ia dominant= este centrat= pe asocierea
dintre procesele comunic=rii [i audien]a de mas=. Tensiunea gramatical=
dintre termenul mas= [i cel media, [i efortul pe care \l presupune utilizarea
lui ca defectiv de plural, este [i mai evident= atunci cnd vedem c= \n
limba englez= (de unde provine termenul) se folose[te \n forma de massmedia (Stoica, 2008).
|nainte de toate, mass-media este un produs exclusiv al
tehnologiz=rii societ=]ilor umane, fiind un termen compozit: "mass" (engl.)
mas= [i "media" (lat. pluralul de la "medium"). Elementul stabil al definirii
termenului \l reprezint= multiplicarea mesajului la scar= industrial=,
rezultat fiind cartea \n toate formele ei. Al=turi de acestea, \n audiovizual
avem radioul, televiziunea, filmul (la
care se adaug= diferite forme ale
industriilor culturale, precum discul
sau casetele, DVD-ul etc.). care dau
sens a[a-numitelor "media clasice".
Spre deosebire de acestea,
noile media sunt \n direct= leg=tur= cu
introducerea la scar= cvasi-planetar=
a sateli]ilor de telecomunica]ii [i a
computerului. O serie \ntreag= de
termeni - realit=]i tehnologice compun
noile media, internetul, o formul=
hibrid= de comunicare interpersonal=
(aproximativ asem=n=tor telefonului, de pild=) [i comunicare \n mas=,
telefonul celular, decodoare, PC-uri (personal computers), fibra optic=,
televiziune/radio direct prin satelit, fiind tot att de prezente, precum CDROM, teletext [i videotex.
|ntr-o accep]iune simplificat= media poate fi apreciat drept
canalul fizic (medium) prin care este transmis mesajul, de la telegraf [i
telefon, la fax, telefax, dar [i radio, televiziune, suport tip=rit (Rotaru,
2007). Din aceast= perspectiv=, mass-media \nseamn= o dubl= rela]ie:
\ntre mecanismele [i tehnologiile reproducerii informa]iilor [i \ntre
sensurile, formele [i con]inutul mesajelor.
|n]eleas= drept totalitatea instrumentelor prin care se \ntemeiaz=
comunicarea, media face ca r=zboiul terorist [i r=zboiul \mpotriva
296
297
ISLAMIC
JIHADUL
terorismului s= se duc= \n v=zul lumii (V=duva, 2007). Faptul nu este,

\ns=, \ntotdeauna benefic. Rolul mass-media \n problematica terorismului
este unul pe ct de important, pe att de controversat. |n acest context,
consider=m c= rolul mass-media trebuie analizat ]innd cont, cel pu]in, de
urm=toarele elemente, [i anume: fazele derul=rii unui eveniment terorist;
independen]a/simpatia (apartenen]a) mijloacelor de informare \n
mas= la un anumit curent de opinie; impactul mediatic pe care \l au
ac]iunile teroriste [i ripostele contrateroriste (Stanciu, 2005). De cele mai
multe ori, \n lipsa publicit=]ii, actele teroriste nu au niciun rezultat
(Delcea, 2006).
Prin urmare, mass-media constituie un instrument extrem de util
terori[tilor pentru a-[i face cunoscute ideologiile [i scopurile. Astfel, rela]ia
dintre mass-media [i terorism se bazeaz= pe tabuul violen]ei, teama,
sentimentul de nesiguran]=; pe de alt= parte, pe legitimitatea
spectacolului, preluat de mijloacele de comunicare specifice func]ion=rii
societ=]ilor democratice (Garcia - Morrou, 2005). Potrivit [i cercet=torilor
Ganor; Erlich; Shay (2002) din cadrul The International Policy Institute for
Counter - Terorism (ICT) demersurile atentatelor teroriste fac apel la
mass-media, cu scopul declarat al mediatiz=rii propriilor ac]iuni. Acest
lucru este evident, cu att mai mult, cu ct terorismul nu poate determina
apari]ia unei st=ri de team= dect printr-o sus]inut= campanie de utilizare
a violen]ei (Bu[, 2005). Prin sugestia unei amenin]=ri poate avea loc un
transfer de informa]ii. Astfel, teama de a nu se \ntmpla ceva grav
creeaz= panic=, iar aceasta direc]ioneaz= comportamentul
(Delcea, 2006).
Progresul tehnologiei din acest domeniu face ca difuzarea s= se
realizeze rapid [i pe scar= larg=, mesajul fiind adus la cuno[tin]a a
milioane de oameni din lumea \ntreag= (Stanciu, 2005). Accesul facil al
membrilor societ=]ii la mass-media [i \ncrederea din ce \n ce mai mare \n
acest instrument fac impactul psihologic mult mai conving=tor.
Influen]a acesteia se exercit= nu numai asupra opiniei publice, ci
[i asupra ac]iunilor guvernului [i asupra grup=rilor angajate \n atentate
teroriste.
Pentru a-[i \ndeplini unul din obiectivele ac]iunii - influen]area
unui public larg - terori[tii pot exploata la maximum publicitatea, chiar
dac= mass-media relateaz= cazurile cnd un terorist \[i rateaz= ]inta sau
o bomb= nu a explodat. Un astfel de eveniment va atrage, desigur, aten]ia
auditoriului asupra cauzei teroriste (Stanciu, 2005).
Din perspectiva terori[tilor, publicitatea prin mass-media este un

element determinant pentru succesul unui act terorist. Margaret Thatcher
(Pnzaru, 2003) afirmase, la un moment dat, c= "publicitatea este
oxigenul terorismului". Acoperirea mediatic= poate avea [i efecte negative
asupra organiza]iilor teroriste, deoarece prea mult= mediatizare poate
supra\nc=rca emo]ional poten]ialii simpatizan]i sau poate avea efecte
diferite, chiar contrare asupra unor segmente ale auditoriului, cum ar fi
concentrarea pe metoda terorist= folosit= [i nu pe mesajul politic, religios
sau ideologic al autorilor (Stanciu, 2005).
Virulen]a terorismului religios, imaginile terifiante, apocaliptice
de dup= atentate [i disponibilitatea relativ= a armelor de distrugere
\n mas=, pot sugera c= pentru organiza]iile teroriste, de multe ori, cel
mai important lucru este provocarea de victime [i distrugeri maximale,
chiar dac= terorismul urm=re[te, \n mod paradoxal, ca o mul]ime ct
mai mare de oameni s= priveasc=, nu s= moar= (Marret, 2002, dup=
Stanciu, 2005).
Terorismul contemporan r=mne un fenomen indisociabil de
comunicarea de mas=, "era spectacolului fiind [i era terorismului"
(Wieviorka; D. Wolton; 1987). Un studiu elaborat de Rand Corporation,
din S.U.A. (1974) ar=ta c= "terori[tii urm=resc s= fie privi]i de ct mai
mult= lume, s= fie asculta]i, terorismul fiind publicitate, teatru".
Terori[tii caut= s= ob]in= o \n]elegere favorabil= a cauzelor [i
chiar a actelor lor. Ei cred c= publicul are nevoie de ajutor pentru a
\n]elege cauza lor, iar violen]a terorist= este singura modalitate de ac]iune
\mpotriva "for]elor r=ului", reprezentate de cele mai multe ori prin
institu]iile statului. |n acest sens, rela]iile cu presa sunt extrem de
importante [i poten]ate.
Pentru a ob]ine simpatia maselor, organiza]iile teroriste recurg la
infiltrarea unor agen]i de influen]= \n pres= sau chiar la \nfiin]area unor
organiza]ii de [tiri, exemplu \n acest sens fiind studioul de televiziune al
Hezbollah-ului, Al Manar, (http://www.bbb.co.uk/ terorism) din Haret Hreik
(Liban).
Din punctul de vedere al institu]iilor statului (guvern, armat=,
poli]ie, structuri antiteroriste), acestea caut= \n]elegerea, cooperarea [i
loialitate din partea mass-media \n eforturile de limitare a nocivit=]ii
terorismului asupra societ=]ii [i \n eforturile de pedepsire [i arestare a
celor responsabili de acte teroriste. Atunci cnd relateaz= despre
298
299
ISLAMIC
JIHADUL
incidente teroriste, mass-media doresc transmiterea \n timp real a

informa]iilor libertate \n expunerea subiectului, f=r= a se lovi de restric]ii
sau cenzur=.
Radioul, televiziunea, comunica]iile digitale via satelit,
magistralele informatice tip internet [i, nu \n ultimul rnd, presa scris=
permit un acces aproape instantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti,
precum la o audien]= mondial= nemijlocit= (Madotto, 2005). De cele mai
multe ori, pentru a transmite un mesaj, site-urile teroriste apeleaz= la
imagistica [i simbolurile victimiz=rii, dirijnd adev=rate spectacole
emo]ionale, sus]inute de imagini cu pistoalemitralier= AK 47, cu]ite sau de secven]ele
din timpul pr=bu[irii celor dou= turnuri
gemene, la 11 septembrie 2001. De
altfel, interviurile lui Osama bin Laden
de la CNN, Time sau Newsweek au
circulat \n toat= lumea.
Fiecare grup terorist posed=
un stil [i o etichet= personale. De
exemplu, revendicarea atentatelor - prin
telefoane anonime la redac]ia unui cotidian
sau agen]ii de pres= - reprezint= un semn de
identificare (Gogoa[=, 2007). Ceea ce ajunge la public nu este adesea
dect un slogan, un cuvnt sau o sigl= mai mult sau mai pu]in explicat=
(I.R.A., E.T.A., G.I.A., M.R.T.A.), un simbol sau un drapel, care sunt tot
attea m=rci de recunoa[tere.
Urm=rind atentatele de la World Trade Center ([i cel din 1993, [i
cel din 2001), de la ambasadele americane din Kenya [i Tanzania (2000),
de la Pentagon Washington, New York (2001), se poate observa
predilec]ia terori[tilor pentru cl=dirile publice [i prin specificul lor,
mijloacele mass-media realizeaz= cu ajutorul imaginii [i limbajului,
schimburile de semne [i simboluri, ajungnd la domeniul valorilor. {i
spa]iul romnesc \n care s-au desf=[urat evenimentele din decembrie
1989 revendic= mai multe dimensiuni pentru a reu[i s= cuprind= toate
meandrele [i jocurile de culise ale ac]iunilor teroriste. S-a vorbit mult de
fenomenul terorist al acelei perioade, dar primele cuvinte folosite au fost
cele ale, de acum celebrului, Teodor Brate[ care anun]a \n direct la TVR
pe 22 decembrie 1989, \n jurul orei 15.45, "atacuri teroriste asupra
sediului televiziunii". Abia rostit [i mediatizat termenul de terorism a fost
\nso]it de mai multe interpret=ri, acesta devenind la limit= difuz, dar care
\n rndul popula]iei [i-a l=sat amprenta. Situa]ia nu este singular=, din
p=cate. |n anii '70 - '80 cnd Organiza]ia pentru Eliberarea Palestinei a
ini]iat deturn=ri pe liniile aeriene interna]ionale, media a portretizat aceste
ac]iuni ca fiind de tipic islamic, chiar dac= prin aceste ac]iuni se urm=rea
un obiectiv politic [i nu unul religios. Cnd bombardamentele sinuciga[e
organizate de [ii]i \n anii '80, au cauzat att de multe distrugeri \n Liban [i
\n regiunea Golfului, media din Vest a portretizat aceste ac]iuni ca fiind
parte a Islamului, deci este bine cunoscut c= a[a cum "Organiza]ia pentru
Eliberarea Palestinei" nu a fost niciodat= o organiza]ie islamic=, nici [ii]ii,
\n acord cu Islamul, nu fac parte din acesta, doctrina lor fiind diferit= de
doctrina pur islamic=, f=r= a spune prin aceasta c=, dac= discut=m la nivel
individual, cineva care este [iit este automat necredincios.
Cu ani \n urm=, cnd a avut loc nefericitul eveniment din
Oklahoma City, ziarul "Today" [i-a asumat acela[i tip de atitudine
publicnd o fotografie care \nf=]i[a un pompier ]innd un copil mort \n
bra]e, cu un titlu surprinz=tor: "In the name of Islam" ("|n numele
Islamului"). Desigur, timpul a demonstrat c= aceast= prezum]ie a fost
fals=, [i [tim cu to]ii c= Timothy McVeigh a fost pedepsit pentru fapta sa.
Faptul c= Timothy McVeigh a pus la cale atentatul de la Oklahoma City,
nu \nseamn= c= religia cre[tin= l-a \mpins s= fac= aceasta sau ar fi f=cuto \n numele cre[tinismului care \]i cere s= \ntorci [i cel=lalt obraz.
Uciderea credincio[ilor musulmani \n timpul rug=ciunii \n Hebron, \n
Moscheea lui Avraam, de c=tre Dr. Goldstein, nu ne duce cu gndul c=
religia iudaic= l-ar fi \ndrept=]it s= fac= aceasta sau ar fi f=cut-o \n numele
acestei religii (Septar, 2006).
O fotografie spune ct o mie de cuvinte

Atentatele teroriste de la 11 septembrie reprezint= un subiect de
anvergur= mondial=. "Nimic nu l-a convins mai bine pe contribuabilul
american s= scoat= din buzunar cu 15% mai mul]i bani pentru siguran]a
\n spa]iul public dect imaginea blocurilor WTC pr=bu[ite la 11
septembrie 2001" (Harsan, 2005).
Este cunoscut deja c= mesajul terorist, preluat [i amplificat de
mass-media, fie c= vorbim de corpora]iile media de tip CNN sau de
sursele de informare de tipul Ha Retz, Al Jazeera sau The Ierusalim
300
301
JIHADUL
Cu toate acestea, ca orice eveniment cu impact major, atacurile

au fost supuse dezbaterilor [i suspiciunilor, existnd ipoteze c=, \n
realitate, "atentatele" nu au fost altceva dect o manipulare, o diversiunea
pus= la cale de guvernul american pentru a avea un motiv de \ncepere a
r=zboiului \mpotriva lumii arabe.
|n sprijinul acestei ipoteze au fost aduse chiar imaginile difuzate
\n \ntreaga lume de reporterii prezen]i la locul dezastrului (Badi]=, 2007).
Astfel de dovezi au circulat pe internet, existnd argumente solide
\mpotriva ipotezei "atentatelor". Cu toate acestea, att timp ct nu se
poate demonstra cu certitudine c= nu gruparea Al-Qaida se afl= \n umbra
acestei tragedii, imaginile r=mn \n con[tiin]a poporului american care
sus]in, \n continuare, r=zboiul \mpotriva terorismului. |n unele analize ale
fenomenului terorist, ini]iate de c=tre Departamenul de Stat al SUA, este
eviden]iat= teoria conform c=reia evenimentele de la 11 septembrie 2001
au fost \n mod special astfel proiectate, pentru a-[i asigura miliarde de
telespectatori ai unor imagini care s= simbolizeze vulnerabilitatea Statelor
Unite [i s= mediatizeze cauza Al-Qaeda (Stanciu, 2005).
ISLAMIC
Raport, a destabilizat opinia public= cu att mai mult cu ct ]inta atacului

terorist era reprezentat= de simboluri, de tipul: Casa Alb=, Statuia
Libert=]ii sau World Trade Center etc.
De la emo]ie la con[tiin]=
|nc=rc=tura emo]ional= a unei imagini este cu mult mai mare
dect a frazei care o descrie. Succesul imaginilor const= \n faptul c= se
adreseaz= \n special sentimentelor, a[a cum am ar=tat c= trebuie, pentru
ca manipularea s= fie mai eficace. Informa]ia vizual= nu are nevoie s=
treac= prin creier pentru a afecta emo]iile. Dac= citim "feti]a e plin= de
snge", nu suntem la fel de emo]iona]i ca atunci cnd vedem o feti]= plin=
de snge (B=di]=, 2007).
Impactul este cu att mai puternic, cu ct imaginile se adreseaz=
oricui, indiferent de nivelul de preg=tire, ne]innd seama de bariere
precum limb= sau cultur=. Imaginea, \n orice form=, este u[or de
perceput, de descifrat [i de \n]eles. Dar ceea ce face imaginea [i mai mult
un subiect al manipul=rii este faptul c=, prin \ns=[i natura ei, se preteaz=
la manipulare, cu att mai mult cu ct "creierul omului modern saliveaz=
la imagini. {i nu la orice fel de imagini, ci la imagini care \i manipuleaz=
con[tiin]a, la cele care \i anihileaz= personalitatea" (Danilov, 2006).
Potrivit analistului media Daniel Kimmage, de la Radio Europa
Liber=/Radio Libertatea, re]eaua propagandistic= pune accent pe
embleme ("Frankfurter Allgemeine Zeitung", mai 2008). Toate grup=rile
teroriste reunite \n "Frontul Media Islamic Global", \n "Ecoul Centrului
Media al Jihadului" sau \n "Institutul Media al S=biilor Ascu]ite" \[i
autentific= materialele prin simboluri [i sloganuri proprii. Mesajele video
propagandistice ale grup=rii jihadiste "Statul Islamik Irak", aliata re]elei
Al-Qaida [i cunoscut= [i sub numele "Al-Qaida \n Mesopotamia, se
num=r= printre cele mai subtile ale genului. Cu toate acestea, mesajul
este simplu: \n r=zboiul asimetric \mpotriva celor pe care "r=zboinicii lui
Allah" \i consider= "crucia]i, evrei [i necredincio[i", terori[tii pot ucide [i
distruge cu cheltuieli mici.
Vocea Califatului
|n mediul virtual al Internetului, ideea califatului global [i a
aplic=rii legii musulmane sharia a dep=[it frontierele statelor na]ionale, de
la Arabia Saudit= [i pn= \n Olanda (Muscalagiu, 2008). Consecin]a
acestui fenomen este cre[terea num=rului extremi[tilor islami[ti circa 13
milioane de musulmani consider= atacurile cu bomb=, sau alte acte de
terorism drept o form= legitim= de lupt=, iar 130 de milioane de musulmani
302
\l sus]in pe Osama bin Laden, nu neap=rat [i metodele acestuia.

Sub aspectul proximit=]ii temporale (Toma, 2006), ce constituie o
component= sine qua non a [tirii de senza]ie, terorismul ofer= pentru
media un material de lucru de valoare incalculabil=. Dintre revistele care
includ materiale cu caracter mai general despre Jihad, Al Fath (Victoria
Nu lipsit de semnifica]ie este [i mesajul video produs de

compania As-Sahab [i postat, \n 5 august 2007, pe site-ul
www.lauramansfield.com, difuzat ulterior de Al Jazeera. Apari]ia
mesajului a fost prefa]at= \n data de 1 august 2007 de un alt material
intitulat "A[tepta]i marea surpriz=". Reluat de mai multe ori, acesta se
\ncheie cu sloganul: "\n curnd, prin voia lui Allah".
303
JIHADUL
|n curnd, prin voia lui Allah
ISLAMIC
prin Jihad) [i Sawt al-Qawqaz (Vocea Caucazului) ultima fiind preocupat=,

\n principal, de evenimentele din Cecenia, sunt cele mai cunoscute.
Re]eaua Al-Qaida a publicat pe internet prima edi]ie a jurnalului
s=u s=pt=mnal de [tiri, Sout Al Khalifa (Vocea Califatului), care are ca
scop contracararea "minciunilor [i a propagandei" anti-Al-Qaida, difuzate
de principalele posturi de televiziune interna]ionale [i arabe, precum CNN
[i Al Jazeera. Simbolismul utilizat, doar [i prin imaginea lui Osama bin
Laden ]innd \n mn= un AK- 47, este cel al unei lumi musulmane care
lupt= \mpotriva atacului "necredincio[ilor", pentru ap=rarea
fundamentalismului Islamic [i, \n special, a "cauzei arabe".
Cuprinznd imagini trucate ale pre[edintelui SUA, George

W. Bush, [i ale pre[edintelui pakistanez, Pervez Musharraf, suprapuse
peste cele ale lui Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [i Adam
Gadahhan, cunoscut \n mediile jihadiste drept Azzam Americanul,
mesajul este structurat \n trei p=r]i distincte, realizate cu mijloace tehnice
specifice, \n scopul asigur=rii unei recept=ri largi a ideilor transmise.
|n prima parte, sub forma unui film de desene animate, a fost
prezentat atacul din luna martie asupra unui mijloc de transport al
Ambasadei americane de la Karachi, Pakistan. Soldat cu patru victime,
printre care [i diplomatul american David Foy, atentatul a fost cauzat de
ciocnirea unei ma[ini-capcan= cu atutovehiculul oficial. |n reproducerea
animat= apare un autoturism de culoare alb=, care iese cu spatele dintr-o
parcare, intrnd \n ma[ina cu steaguri americane pe capot=. Accentul pus
de realizatori cade pe testamentul atentatorului sinuciga[, care
incrimineaz= "degradarea moral=", sus]inut= de ambasadele statelor
occidentale.
Partea a doua con]ine amenin]=rile lansate de Azzam
Americanul, \n numele re]elei Al-Qaida, la adresa SUA [i a alia]ilor crucia]i
ai acestora. Transmis \n limba englez=, \nso]it [i de o traducere \n limba
arab=, mesajul are ca finalitate justificarea unor atentate \mpotriva
ambasadelor [i consulatelor americane.
Ultima parte a \nregistr=rii video con]ine amenin]=ri directe
\mpotriva unor ]=ri precum Israel, India sau Federa]ia Rus=, pe fondul
unui colaj cu imagini ale atentatelor cu bomb= de la Ambasadele
americane din Kenya [i Tanzania, din 1998, ale atacurilor de la 11
septembrie de la World Trade Center, ale celor din Madrid, din anul 2003,
[i de la Londra, din 2005. |nregistarea se \nscrie \n rndul materialelor
propagandistice de sus]inere a ac]iunilor jihadiste, reconfirmnd, pe
fundalul unor imagini cu solda]i americani \n Afganistan [i Irak, dar [i al
unor moschei distruse, rolul Al-Qaida de "lider al luptei \mpotriva for]elor
cruciate".
Juc=tori pe scena media

Un grup care, de mult timp, nu \[i mai ascunde identitatea [i
inten]iile este Hizb ut-Tahrir, care utilizeaz= [ase site-uri primare web cu
baza \n SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda [i Pakistan pentru a
atrage voluntari care s= lupte \n Irak.
304
|n Germania [i \n alte cteva state, grupul a fost interzis din

cauza punctelor de vedere extremiste, iar \n Rusia este considerat
organiza]ie terorist=.
Dintre organiza]iile teroriste sus]inute de Al-Qaida, Gruparea Abu
Sayyaf (Purt=toarea de sabie), Organiza]ia Islamic= Jihad - Brig=zile Al
Aqsa, Grupul Islamic Armat, Harakat-ul Ansar, Jihadul Islamic Egiptean,
Organiza]ia Separatist= Basc= ETA [i chiar Secta Aum Sinrike sunt doar
cteva dintre cele ale c=ror ac]iuni au suscitat aten]ia consumatorilor de
mass-media. Chiar [i \n aceste condi]ii, potrivit unor surse deschise de
documentare (Patterns of Global Terrorism, \n Terrorist Group Profiles,
Departamentul de Stat al SUA, 2006 apud Hlihor, C.; http://
web.nps.navy.mil/library), o serie de organiza]ii teroriste fac "brandul" AlQaida din ce \n ce mai prezent [i \n spa]iul virtual.
305
JIHADUL
|n universul consumist orice ac]iune uman= poate deveni un

brand. Prin reverberarea continu= [i asurzitoare de c=tre comunica]iile ce
ne covr[esc via]a, se \ndepline[te marea parte a opera]iunilor de
promovare. Restul este scenariu, dup= ce s-a evaluat ce [i ct anume se
poate ob]ine. Vorbind de terorism ca marf=, pentru reprezentan]ii acestor
grup=ri important este s= li se contureze prezen]a prin publicitate [i s= li
se identifice justificarea cheltuielilor prin profit. Chiar [i ororile pot deveni
branduri, iar multe chiar au devenit. Organiza]ia Al-Qaida este deja o
marc= publicitar= radical= [i omniprezent= (Harsan, 2005). Gra]ie
internetului, a devenit un brand global (Peter Taylor, redactor BBC, 2006).
|nfiin]at= \n 1988, de c=tre militantul saudit Osama bin Laden, organiza]ia
Al-Qaida folose[te o re]ea interna]ional= ramificat= pentru a men]ine
contactul \ntre extremi[tii musulmani din diverse ]=ri. De]innd mijloace
tehnice avansate, se afl= permanent \n leg=tur= cu un num=r imens de
adep]i din lumea arab=, dar [i din Europa, Asia, Statele Unite [i Canada.
Al-Qaida c[tig= tot mai mult= influen]= prin intermediul spa]iului
virtual al Internetului, de[i serviciile de informa]ii americane \l consider=
pe liderul acesteia Osama bin Laden "un fugar \ntr-o pe[ter=, f=r= putere
\n afara casetelor video" (Washington Times, 2007). Afirma]ia este
contrazis= \ns= de realitatea spa]iului virtual, \n care peste 6000 de siteuri ale re]elei Al-Qaida permit organiza]iei s= recruteze militan]i, s=
ISLAMIC
"Brandul" Al-Qaida
comploteze [i s=-[i planifice ac]iunile \n condi]ii de impunitate aproape

total=.
Organiza]ia \ncearc= s= transforme grup=rile islamice existente
\n organiza]ii extremiste [i s= creeze astfel de grup=ri acolo unde nu
exist=. Sus]ine ideea distrugerii Statelor Unite, v=zute ca principal
obstacol \n reforma societ=]ilor musulmane. De asemenea, sprijin=
lupt=torii musulmani din Afganistan, Algeria, Bosnia, Cecenia, Eritreea,
Kosovo, Pakistan, Somalia, Tadjikistan [i Yemen. Obiectivul principal al
organiza]iei este r=sturnarea guvernelor unor state musulmane,
considerate a fi corupte [i eretice [i \nlocuirea lor cu guverne islamice
care s= respecte Sharia. Al-Qaida are o atitudine profund anti-occidental=,
percepnd Statele Unite ca fiind cel mai mare du[man al Islamului.
|n acest sens, Osama bin Laden a emis trei decrete religioase
Fatwa prin care \ndeamn= musulmanii s= ridice armele \mpotriva SUA.
Valen]ele Al-Qaida care semnificau coordonare organiza]ional= [i
strategic= \ntre diferite re]ele teroriste sunt preponderent angajate [i \n
mediul virtual, mesajele liderilor Osama bin Laden, Ayman Al-Zawahiri [i
Abdullah Azzam fiind de nenum=rate ori o surs= de inspira]ie ideologic=
pentru adep]ii din \ntreaga lume (Documentar UNAp, 2007).
Potrivit postului de televiziune britanic BBC World, \n zilele12-14
ianuarie 2004, a fost emis= o declara]ie, despre care se presupune c=
apar]ine organiza]iei Al-Qaida, \n care se preciza faptul c= "a \nceput
num=r=toarea invers= pn= la atacarea SUA. |n cazul \n care SUA [i
statele aliate nu se retrag din Irak, Afganistan [i celelalte state islamice,
organiza]ia va ordona asasinarea liderilor americani [i a celor care \i
sprijin=".
Al-Shahab Video Production

Produc]iile mass-media Al-Qaida poart= marca Al-Shahab Media
Foundation, despre care se crede c= ar ac]iona, cu mijloacele specifice,
tot \n mun]ii pashtunilor afgano-pakistanezi talibaniza]i. Ap=rut= \n 2000,
Al Shahab a depins de televiziuni precum Al-Jazzeera, pentru difuzarea
\nregistr=rilor sale video (Documentar BSIJ, 2007). Pe internet nu posta
dect scurte spoturi. Dar a f=cut cteva salturi. |nti postarea de lungi
\nregistr=ri direct pe internet, prin intermediul unei re]ele mondiale de
web-masteri anonimi, care \i fac pierdut= urma. Apoi, a trecut de la 16
306
307
ISLAMIC
JIHADUL
spoturi, \n 2005, la de patru ori mai multe \n 2008. Activitatea diviziei

media a re]elei Al-Qaida, as-Sahab, a devenit tot mai sofisticat= \n ultimii
ani, aceasta difuznd 97 de mesaje audio [i video electronice \n 2007,
fa]= de numai [ase \n 2002. Traducerea se face deja \n cteva limbi. Nu
\n ultimul rnd, performant= este viteza de reac]ie: strategul al-Zawahiri a
comentat asaltul armatei pakistaneze asupra Moscheii Ro[ii din
Islamabad, chiar a doua zi dup= eveniment.
|n acest context,
potrivit surselor deschise de
informare (SRI, mai 2008),
Departamentul
media
al
"Al-Qaida", "As-Sahab", a
transmis dou= mesaje audio
din partea conduc=torului
re]elei, Osama bin Laden, la
16.05.2008 ("Cauzele conflictului la cea de-a 60-a aniversare a instaur=rii ocupa]iei de
c=tre statul Israel") [i, respectiv, la 18.05.2008 ("Mesaj la adresa na]iunii
musulmane").
Primul mesaj a fost adresat popoarelor vestice, \n contextul
celebr=rii a 60 de ani de la \nfiin]area statului israelian [i al finaliz=rii vizitei
oficiale efectuate de pre[edintele SUA, George W. Bush, \n Israel, \n
intervalul 14-16.05.2008. Liderul terorist a prezentat conflictul dintre
palestinieni [i israelieni drept principal= cauz= a r=zboiului dintre lumea
musulman= [i statele occidentale, inclusiv a atacurilor de la 11 septembrie
2001, avertiznd c= Jihadul va continua pn= la eliberarea, \n \ntregime,
a Teritoriilor Palestiniene.
|n cel de-al doilea mesaj, adresat comunit=]ii musulmane,
Osama bin Laden a reliefat efectele devastatoare ale blocadei din F[ia
Gaza [i, concomitent, a reluat criticile la adresa regimurilor arabe
tr=d=toare, referindu-se la Egipt [i Arabia Saudit=. |n plus, conduc=torul
Al-Qaida a repro[at organiza]iei [iite libaneze Hezbollah abandonarea
luptei \mpotriva Israelului, \n pofida faptului c= liderul acesteia, Hassan
Nasrallah, a pretins c= gruparea de]ine suficiente resurse umane [i
financiare pentru a-i \nvinge pe israelieni.
Bin Laden mai tn=r cu 20 de ani

De[i demonizeaz= [i sistemul media occidental, una dintre
armele cu care lupt= Al-Qaida este imaginea, difuzat= de televiziuni [i,
mai nou, prin internet. Produc=torii video care servesc re]eaua terorist= au
performan]e tot mai bune, ca vitez= a \nregistr=rii apelurilor [i a calit=]ii
imaginii servite adep]ilor [i inamicilor.
Dup= trei ani de absen]= de pe micile ecrane, Osama bin Laden
a ap=rut pe 8 septembrie 2008 \ntr-o nou= \nregistrare video postat= pe
un site islamist. Ultimul spot video a fost apelul adresat electoratului
american \naintea preziden]ialelor din anul 2004, dup= care a mai fost
lansat un mesaj audio, \n ianuarie 2006. Mesajul c=tre adep]i [i adversari
a fost c= este bine (Mihai, 2007).
Fa]= de imaginea fugarului h=ituit, \n uniform= de camuflaj [i cu
kala[nikov-ul al=turi, din urm= cu trei ani, cel numit "Abu Abdullah" de fra]ii
jihadi[ti s-a \nf=]i[at acum cu barba neagr= [i t=iat=, cu ve[minte albe
saudite [i cu pelerina crem a [eicilor sau liderilor tribali arabi.
Revista "Vrful cocoa[ei c=milei"

Organiza]ia Al-Qaida dispune [i \n Irak de un departament media
propriu, care public= materialele de propagand=, declara]ii audio [i text,
revendic=ri de atentate, precum [i \nregistr=ri video care \nf=]i[eaz=
execu]ii deosebit de violente. Acestea sunt postate sub numele de AbuMaysarah Al-Iraqi. Textele sunt r=spndite pe diferite pagini web jihadiste
generice, produc]iile audio [i video fiind , de obicei, uploadate \n sistemele
publice de file-sharing [i apoi distribuite de c=tre numeroasele website-uri
jihadiste (Documentar UNAp, 2007). Al-Qaida public=, \n Irak, [i o revist=
online Dhurwat Al-Sanam ("Vrful cocoa[ei c=milei") din care, \n 2006, au
ap=rut trei edi]ii.
Al-Qaida \n Peninsula Arabic=

Al-Qaida \n Peninsula Arabic= (Tanzim Al-Qaida Fijazirat AlArab) a publicat mai multe reviste on-line, printre care SAWT AL-JIHAD
(Vocea Jihadului), lansat= \n octombrie 2003, s-a concentrat asupra
aspectelor ideologice ale R=zboiului Sfnt, iar Camp Al-Battar, ap=rut= \n
ianuarie 2004, a ini]iat un program de instruire online a celor care doresc
s= devin= jihadi[ti.
308
Site-urile folosite de grup=rile Al-Qaida variaz= \n timp [i sunt

alese \n func]ie de u[urin]a cu care se face accesul la ele, de publicul ]int=
pe care-l au, de popularitatea site-ului sau de securitatea acestuia
(Documentar UNAp, 2007). Trebuie men]ionat c=, din momentul \n care
un material apare pe web, ini]iatorul nu mai are niciun control asupra
modului sau locurilor \n care se va r=spndi, astfel \nct apari]ia unui
articol pe un website nu \nseamn=, neap=rat, c= produc=torul acestuia a
ales s=-l posteze acolo.
F=r= s= avem preten]ia epuiz=rii subiectului prezentat, se poate
aprecia, potrivit [i surselor oferite de mass-media, c= expansiunea
Al-Qaida nu mai depinde deja de liderii acesteia, ea realizndu-se de la
sine prin intermediul celor aproximativ un miliard de utilizatori ai
internetului, care, pn= \n anul 2010, ar putea atinge cifra de dou=
miliarde.
309
JIHADUL
Gruparea Abu Sayyaf este cea mai mic= organiza]ie islamist=

care lupt= pentru crearea unui stat islamic de tip iranian \n Mindao, o
insul= din sudul Filipinelor. Purt=toarea de Sabie, cum mai este
cunoscut=, s-a desprins \n 1991 din Frontul Na]ional de Eliberare Moro.
Fondatorul organiza]iei Abu Sayyaf [i liderul acesteia pn= \n 1998 a fost
Abduragak Abubakar Janjalani.
|n decembrie 1998, Janjalani a fost ucis \ntr-un schimb de focuri
cu poli]ia, \n localitatea Lamitan, din Insula Basilam. De[i \[i are bazele
aproape \n exclusivitate \n Insulele Sudului, Gruparea Abu Sayyaf are
leg=turi cu mai multe organiza]ii fundamentaliste islamice din \ntreaga
lume, inclusiv cu Al-Qaida [i liderul acesteia, Osama bin Laden, precum
[i cu Ramzi Yousef, condamnat pentru organizarea atentatului cu bomb=
comis \n 1993 \mpotriva complexului World Trade Center, din New York.
Printre activit=]ile teroriste ale Organiza]iei Abu Sayyaf se
num=r= atacurile cu bomb=, asasinatele, r=pirile [i extorc=rile de fonduri
de la companii [i oameni de afaceri prosperi, atacurile cibernetice.
Fondurile provenite sunt folosite pentru atingerea obiectivelor grup=rii.
|n anul 1991, a avut loc primul atac terorist important comis de
aceast= grupare, soldat cu doi mor]i. Anul urm=tor, militan]ii Abu Sayyaf
au detonat o bomb= la docurile din ora[ul Zamboanga, fiind vizat= MV
Doulous, o libr=rie interna]ional= plutitoare, patronat= de predicatori
ISLAMIC
Insula Mindao [i Abu Sayyaf
cre[tini. {apte persoane au fost r=nite. Atacuri similare cu bomb= au fost

desf=[urate asupra Aeroportului din Zamboanga [i a bisericilor romanocatolice din acest ora[. |n 1993, gruparea a organizat un atac [i \mpotriva
unei catedrale din Davao City, soldat cu [apte mor]i. |n aprilie 1995, Abu
Sayyaf a comis un atac sngeros \mpotriva ora[ului cre[tin Ipil din
Mindao. O persoan= \narmat= a deschis focul \n centrul ora[ului [i a ucis
53 de persoane, civili [i militari.
Gruparea este \ns= specializat= \n r=pirea de cet=]eni str=ini.
Printre mul]i al]ii, \n 1993 a fost r=pit Charles Walton, cercet=tor la
Institutul de Lingvistic= \n Statele Unite, \n vrst= de 61 de ani, Walton a
fost eliberat dup= 23 de zile de captivitate. Abu Sayyaf are cteva sute de
membri, tineri extremi[ti islamici, dintre care mul]i au fost recruta]i din
universit=]i [i licee.
Recrutare pe Youtube
Membrii grup=rii islamiste Abu Sayyaf, care ac]ioneaz= \n sudul
Filipinelor [i sunt cunoscu]i ca avnd leg=turi cu Al-Qaida, au recurs la
site-ul Youtube pentru a recruta noi membri [i a strnge fonduri, scrie AFP
(www.stiri.ro). |n dou= \nregistr=ri video publicate pe site-ul american,
membri ai grup=rii, care se exprim= \n
limba arab=, fac apel la donatori boga]i
s= le sus]in= cauza, a precizat
purt=torul de cuvnt al armatei,
locotenent-colonelul Bartolome Bacarro.
|ntr-una dintre \nregistr=ri poate fi v=zut
fondatorul
grup=rii,
Abdurajak
Janjalani, al=turi de fratele acestuia,
Khadaffy Janjalani, care au fost uci[i \n 1998 [i, respectiv, 2006.
Terori[tii \[i recruteaz= noi membri din rndul celor care se
convertesc la o alt= religie, folosind o \ntreag= panoplie a tehnologiei IT
de ultim= genera]ie, pentru a face ct mai credibil= prezentarea mesajului
lor. Ca [i site-urile comerciale care urm=resc vizitatorii pentru a ob]ine ct
mai multe date despre profilul consumatorilor, organiza]iile teroriste
captureaz= ct mai multe date despre utilizatorii care navigheaz= pe
paginile lor de Web. Vizitatorii care acceseaz= acele site-uri [i care par cei
mai interesa]i de ]elurile organiza]iei sau cei care sunt cei mai potrivi]i
pentru realizarea scopurilor propuse, sunt ulterior contacta]i (www.stiri.ro).
310
De asemenea, persoanele care se ocup= de recrutare pot utiliza

aplica]iile informatice cu caracter interactiv existente pe internet pentru a
g=zdui discu]iile on-line, a[a-numitele chat-rooms sau cyber-cafe, pentru
identificarea [i cooptarea publicului receptiv, \n special a tinerilor. Site-ul
"alneda.com" este cunoscut drept principalul mijloc de comunicare al
organiza]iei Al-Qaida, postnd, \n scopul atragerii de sus]in=tori, cele mai
noi declara]ii ale liderului bin Laden, precum [i imagini din r=zboiul afgan,
al=turi de un colaj de [tiri interna]ionale.
Institutul SIT, cu sediul la Washington-Districtul Columbia,
specializat \n studiul grupurilor teroriste, care monitorizeaz= comunica]iile
efectuate pe internet de organiza]ia Al-Qaida, a oferit detalii alarmante
referitoare la un dispozitiv foarte evoluat, lansat \n 2003, ce serve[te la
recrutarea lupt=torilor care urmau s= fie trimi[i ulterior \n Irak pentru a
lupta \mpotriva trupelor americane [i a coali]iei aflate \n teatrul de
opera]iuni de acolo.
311
JIHADUL
Conflictul dintre Estonia [i Rusia nu este singurul care a provocat

ostilit=]i cibernetice. Litigiul dintre China [i Japonia pe tema c=r]ilor
[colare nipone care, potrivit Beijingului, minimalizau crimele de r=zboi ale
armatei imperiale japoneze a declan[at \n 2005 lansarea de atacuri via
internet \n ambele sensuri (Anghel, 2007). |n Orientul Mijlociu s-a instalat
un "cyberjihad" \ntre internau]ii israelieni [i palestinieni, site-urile
guvernamentale israeliene fiind ]inta palestinienilor. Comisarul Frattini
evoc= multe alte motive pentru punerea \n func]iune a unei re]ele de
agen]ii na]ionale de lupt= contra cyberterorismului, dnd drept exemple
frauda [i abuzurile \n materie bancar= via internet, care au fost \n cre[tere
cu 8.000% \n ultimii doi ani \n Marea Britanie.
Riscurile amplific=rii cyberterorismului sunt cunoscute,
organiza]iile teroriste dezvoltndu-se c=tre un "model corespunz=tor erei
informatice". Expertul rus \n securitatea computerelor, Valery Vasenin,
pre[edinte al Departamentului de Securitate a Computerelor din cadrul
Institutului pentru Informa]ii despre Probleme de Securitate (IISP) de la
Universitatea de Stat din Moscova, consider= c= terori[tii ar putea \ncerca
s= atace infrastructura ]=rii pe cale electronic= (www.computer world),
ISLAMIC
Ecua]ia securit=]ii cyber-spa]iu
"astfel \nct aceasta va fi, probabil, cea mai semnificativ= problem= ce o

vom putea \ntmpina \n urm=torii ani".
Interesul acestora este direc]ionat mai mult c=tre "construirea de
matrici de grup=ri interna]ionale conectate prin internet, dect spre
\nfiin]area de organiza]ii de sine-st=t=toare", ac]iunile urmnd s= se
desf=[oare \ntr-o form= descentralizat=, de tip multicanal sau re]ea.
(MIRA, 2007).
Situa]ia \n sine este evident= cu att mai mult, cu ct este [tiut
c=, mod tradi]ional, Al-Qaida opereaz= ca o structur= orizontal= informal=,
compus= din peste 24 de organiza]ii teroriste. Dup= 2001, ca o reac]ie la
campania interna]ional= \mpotriva terorismului, condus= de Statele Unite
ale Americii, Al-Qaida a stabilit leg=turi virtuale cu grupuri indigene din
toat= lumea. Ca o adev=rat= organiza]ie terorist= transna]ional=, re]eaua
lui bin Laden s-a extins dincolo de aria tradi]ional=: Orientul Mijlociu,
Europa de Vest, America de Nord, Asia de Sud. |n prezent, Al-Qaida are
leg=turi cu organiza]ii similare din Filipine, Indonezia, Singapore, Brazilia,
Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan, Africa de Sud.
Acordnd semnifica]ia cuvenit= acestor date, putem s= realiz=m
c= acestea reprezint= un motiv \n plus pentru care terori[tii trebuie priva]i,
pe ct posibil, de oportunit=]ile oferite de internet pentru a comunica [i
pentru a r=spndi expertiza tehnic= legat= de terorism (The European
Union Counter - Terrorism Strategy, 1446 05 REV).
Astfel, una dintre priorit=]ile-cheie pentru Prevenire \n Strategia
de Contraterorism a Uniunii Europene este s= dezvolte abord=ri comune
pentru identificarea [i stoparea problemelor ce ]in de comportament, \n
special proasta utilizare a internetului (The European Union Counter Terrorism Strategy, 1446 05 REV 4).
Dup= cum se poate constata, internetului, ca mijloc de informare
[i de diminuare a r=ului psihologic, asupra c=ruia organiza]iile teroriste
]intesc s=-l creeze prin intermediul atacurilor teroriste (Rosenberg, 2006),
\i revine un rol din ce \n ce mai important.
Pe acest cadru de manifestare, initia]ive pentru prevenirea [i
combaterea r=zboiului cibernetic sunt cunoscute [i la nivelul SUA.
Fondurile alocate pentru cercet=ri privind securitatea calculatoarelor se
ridic= la peste 500 milioane USD. |n acest context, Comisia pentru
Protec]ia Critic= a Infrastructurii, organizat= dintr-o ini]iativ= preziden]ial=,
a stabilit c= institu]iile financiare, operatorii telefonici [i alte companii din
sectorul privat trebuie s= colaboreze cu guvernul pentru a garanta
312
protec]ia SUA \mpotriva cyberterori[tilor. Cu toate acestea, viitorul pare

sumbru: dac= d=m crezare previziunilor Al-Qaida (Panorama, 2006),
victoria final= [i etapele de parcurs sunt prevestite pentru urm=toarele
dou= decenii. Primul moment este marcat de 11 septembrie 2000.
Perioada 2001 - 2003 este considerat= "trezirea", 2003 - 2006
"Descoperirea", iar 2013 - 2016 "Na[terea Califatului". Anii 2016 - 2020,
anun]= "Victoria final=".
Organiza]iile teroriste islamice au ar=tat ca sofisticata structur=
propagandistic= pe care o de]in utilizeaz= cele mai moderne metode [i
tehnici, internet [i media electronic=, ob]innd adev=rate succese prin
radicalizarea tinerilor din multe comunit=]i musulmane de pe glob. Grup=ri
ca Al-Qaida, Hezbollah, Hamas, Abu Nidal folosesc internetul [i noile
cuceriri ale tehnologiei moderne pentru a-[i face cunoscute idealurile,
pentru a recruta noi membri sau pentru planificarea [i comiterea unor
atacuri teroriste. (Kramarenko, 2004). Cum poate fi comb=tut= utilizarea
comunic=rii virtuale \n scopuri teroriste. Un r=spuns facil ar putea consta
\n g=sirea unor metode de restric]ionare a acestei a[a zise libert=]i
(Andreescu, Albu, 2008). |ns=, \n timp ce societatea trebuie s= g=seasc=
modalit=]i de a lupta \mpotriva terorii, trebuie s= nu se erodeze tocmai
acele calit=]i, caracteristici [i principii care au transformat-o \ntr-o realitate
ce trebuie ap=rat=.
313
JIHADUL
Temerile legate de r=zboiul cibernetic s-au accentuat pe fondul

unei serii de atacuri semnificative pe plan interna]ional. |n cadrul
congresului "E-Crime", desf=[urat la
Londra, Suleyman Anil, responsabil cu
protejarea Alian]ei Nord-Atlantice de
ciberatacuri, a avertizat c= organiza]ia
trateaz= amenin]area r=zboiului cibernetic
la fel de serios ca [i riscul unui atac cu
rachete (Bogdan, 2007). Oficialul NATO
afirma c= "exist= [i pericolul ca a[a-zise
state-paria s= organizeze atacuri prin intermediul internetului \mpotriva
unor ]=ri membre ale Alian]ei, spionajul on-line [i terorismul prin internet
reprezentnd \n momentul de fa]= unele dintre cele mai mari pericole
ISLAMIC
Contraatac la r=zboiul cibernetic
pentru securitatea global=, dac= nu se vor lua m=suri".

F=r= a se pronun]a asupra originii "ac]iunilor concertate ale
cyberterorism-ului \ntreprinse pentru a paraliza un stat", Comisarul
european pentru Justi]ie, Franco Frattini (2007), prezenta la Strasbourg
m=suri pentru ameliorarea luptei contra cybercriminalit=]ii \n UE, dup= ce
Estonia a fost victima a 128 de atacuri coordonate, reamintit ca European
Network and Information Security Agency (ENISA), instalat= \n Grecia,
analizeaz= \n prezent aceste evenimente cu ajutorul re]elei de care
dispune. "Nu pot emite suspiciuni \naintea rezultatelor analizelor, care vor
veni \n termen de dou= luni", sublinia oficialul european, preciznd c=, \n
cadrul definirii unei politici europene contra cybercriminalit=]ii, este vorba
despre "un caz de studiu, primul pentru agen]ie. Au mai fost astfel de
atacuri asupra unui minister sau a unei banci, dar niciodat= asupra unui
stat".
Eforturile de combatare a amenin]=rilor la adresa securit=]ii
survenite prin utilizarea internetului s-au \nmul]it pe m=sura cre[terii
pericolului. Dintre cele mai recente ini]iative sunt cele ce apar]in liderilor
NATO, \ntruni]i la Bucure[ti cu ocazia Summit-ului din 2-4 aprilie 2008.
Ace[tia au convenit asupra unei politici comune, \n ceea ce prive[te
ap=rarea informatic=, dar [i asupra Autorit=]ii de Gestionare a Ap=r=rii
Informatice (CDMA), care va coordona reac]iile "politice [i tehnice" la
atacurile informatice.
Sunt cunoscute preocup=rile alian]ei pentru consolidarea
sistemelor strategice de informa]ii \mpotriva atacurilor cibernetice.
Guvernul american a luat unele m=suri menite s= asigure nivelul cyber securit=]ii [i a capacit=]ii de combatare a atacurilor du[m=noase pe web,
cu mult timp \nainte de 11 septembrie 2001, \ntre acestea fiind de amintit:
cerin]a emis= \n anul 1997, prin care se solicit=, \n mod expres,
personalului guvernamental s=-[i protejeze datele de pe computere, dar
[i o prim= formulare a Strategiei Na]ionale pentru Cyber - securitate, din
anul 2000. Puternica rezisten]= manifestat= de societatea civil= \n privin]a
respect=rii libert=]ilor [i a dreptului la intimitate, dar [i slaba finan]are
venit= din partea Congresului au \mpiedicat \ns= \nfiin]area unei re]ele
guvernamentale de detectare a intruziunilor.
Armonizarea
legisla]iei
interna]ionale
\n
societatea
informa]ional= vizeaz=, \n principal: protec]ia prin drept de autor,
confiden]ialitatea datelor [i a regulilor antitrust, prevenirea [i combaterea
314
315
ISLAMIC
JIHADUL
criminalit=]ii informatice, precum [i promovarea standardelor tehnice care

s= asigure intercomunicarea noilor re]ele de comunica]ii. Aceast=
armonizare vine ca o cerin]= fireasc= a globaliz=rii (Consiliul Europei,
Planul de ac]iune eEurope, Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei
Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, 2005).
Ac]iunile nu mai sunt bine delimitate \n timp [i spa]iu, ele transcend
grani]ele [i nu se mai supun strict unor legisla]ii na]ionale. Legisla]ia
interna]ional= trebuie s= reglementeze cadrul conceptual [i generic,
permi]nd statelor s=-[i adapteze legisla]ia la propriile nevoi [i stadii de
dezvoltare ale societ=]ii. Pe plan mondial se \ncearc= deja o armonizare
a legisla]iei \n acest domeniu. |ntruniri globale [i regionale (Comunitatea
Economic= European=, Consiliul Europei, Na]iunile Unite, Grupul celor 8)
urm=resc s= creeze un cadru legal adecvat realit=]ii sociale pentru c=
marele pericol al societ=]ii informatice este neasigurarea securit=]ii
informatice prin lipsa dreptului \n domeniu.
La \nceputul anilor 2000 a devenit evident impactul pe care l-a
avut dezvoltarea tehnologiei informa]iei [i a comunica]iilor (TIC) asupra
avntului economic \nregistrat de unele ]=ri, dar \n special de SUA, fapt
care a determinat recunoa[terea importan]ei sectorului TIC [i a economiei
bazate pe cunoa[tere de c=tre majoritatea statelor dezvoltate din restul
lumii.
Astfel, \n scopul reducerii decalajului existent la momentul
respectiv \ntre SUA [i UE, liderii statelor membre, reuni]i la Lisabona \n
anul 2000, au adoptat o Declara]ie prin care s-au angajat s= transforme
UE \n "cea mai competitiv= economie bazat= pe cunoa[tere, pn= \n anul
2010, capabil= s= sus]in= cre[terea economic= prin crearea de noi locuri
de munc= [i existen]a unei coeziuni economice m=rite", lansnd totodat=
programul eEurope.
Avnd \n vedere decalajul tehnologic [i nivelul diferit al veniturilor
popula]iei existent \ntre ]=rile membre UE [i ]=rile candidate din ECE,
acestea au adoptat separat un plan de ac]iune denumit eEurope (2001)
care a reluat obiectivele de baz= ale programului eEurope [i a ad=ugat
suplimentar, obiectivul de asigurare a elementelor fundamentale pentru
tranzi]ia la Societatea Informa]ional=, adic= asigurarea infrastructurii
necesare.
Noul Plan de ac]iune pentru perioada 2006-2010, eEurope 2010
prevede ca statele Uniunii Europene s= pun= un accent deosebit pe
crearea spa]iului virtual european, \n ideea asigur=rii infrastructurilor [i a
serviciilor oferite de internet [i de tehnologiile informa]ionale. Prin HG

nr. 1440/12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei na]ionale pentru
promovarea noii economii [i implementarea societ=]ii informa]ionale se
statueaz= \nc= de la \nceput faptul c= "trecerea la Societatea
Informa]ional= este unul din obiectivele strategice ale Guvernului
Romniei pentru perioada 2001 - 2004''. Slaba dezvoltare a infrastructurii
informa]ionale na]ionale a determinat ca m=surile propuse de HG nr.
1440/2002, care se suprapun cu m=surile Planului de Ac]iune eEurope,
s= fie extinse [i pe perioada 2006 - 2010. Astfel, multe dintre termenele
propuse s-au dovedit, cu timpul, greu de respectat, \n principal din cauza
insuficien]ei resurselor financiare alocate \n acest scop, mai ales \n cazul
sus]inerii reformei din administra]ia public= local= care s-a confruntat [i cu
dificult=]i legate de corelarea [i interconectarea bazelor de date locale [i
centrale, etap= absolut necesar= \n procesul de reducere a birocra]iei [i
de cre[tere a calit=]ii serviciilor prestate de administra]ia public= din
Romnia (Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope, Ministerul
Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei, capitolul 19 - Telecomunica]ii [i
Tehnologia Informa]iei, 2005).
Direc]ia de ac]iune este [i pentru ]ara noastr=, una singur=,
respectiv societatea informa]ional=. Poten]ialul Romniei este
semnificativ \n acest sens. Exist= o mul]ime de programe \n derulare,
unele \n stadiu de cercetare, altele \n stadiu aplicativ, pentru dezvoltarea
societ=]ii cunoa[terii, exemplul tinerilor cercet=tori din cadrul Universit=]ii
Alexandru Ioan Cuza, din Ia[i, "adopta]i" de Microsoft, fiind cel mai
evident.
M=suri ac]ionale post 11 septembrie 2001

Dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, au fost luate m=suri
suplimentare de \mbun=t=]ire a siguran]ei [i securit=]ii informa]iilor
on-line, Departamentul Securit=]ii Na]ionale (DNS) \nfiin]nd, \n 2003, o
echip= de reac]ie rapid= pentru sistemele computerizate (CERT), cu
misiunea de a coordona eforturile de urgen]= \mpotiva atacurilor
cibernetice.
|nainte de toate, nu trebuie uitat faptul c= tratarea actelor de
terorism este un exerci]iu mediatic anevoios, \ntruct violen]a produce o
situa]ie contradictorie: pe de o parte trebuie s= se relateze despre fapte,
despre autorii [i, adesea despre motiva]ia lor, iar pe de alt= parte trebuie
316
317
JIHADUL
La nivel na]ional, Comanda Stategic= a SUA (STRATCOM) a

jucat un rol esen]ial \n opera]iunile desf=[urate \n cyber-spa]iu pe plan
global, ac]iunile sale fiind cunoscute \nc= din anul 1992. Directorul
Defence Information System Agency (DISA - Agen]ia de Ap=rare a
Sistemelor de Informa]ii) conduce [i Grupul Operativ Comun pentru
Opera]iuni Globale, politica sa fiind centrat= pe protejarea re]elei de
informa]ii militare [i dezvoltarea capacit=]ilor ofensive \n r=zboiul
cibernetic \mpotriva unor poten]iali adversari.
Atacul \mpotriva Estoniei, membru NATO, a stimulat eforturile
multina]ionale de ap=rare \n cyber-spa]iu, speciali[tii \n informa]ii
concentrndu-se pe protejarea re]elelor alian]ei, \n special pe cele care
sprijin= opera]iunile militare comune (Carafano, Weitz, 2008).
ISLAMIC
evitat= "publicitatea" vnat= cu ardoare de cei care le revendic= prin

discursului mass-media (Garcin-Marrou, 2005). Alterarea mesajelor
teroriste, interceptarea pasiv= a comunica]iilor \n scopul identific=rii
celulelor [i activit=]ilor acestora, piratarea programelor, dar [i \ntreruperea
furniz=rii de servicii, toate acestea fac parte dintr-un program destinat
combaterii clandestine de strngere a informa]iilor.
Pericolul atacurilor informatice a ajuns [i \n aten]ia guvernului de

la Londra, care urma s= anun]e crearea unui post de ministru al cibersecurit=]ii. M=suri de ap=rare au fost luate [i de administra]ia de la
Washington, care a alocat un buget de 6 miliarde de dolari \nt=ririi
sistemului de protec]ie \mpotriva atacurilor informatice. |n anul 2006, SUA
a dat publicit=]ii Planul de Protec]ie a Infrastructurii Na]ionale (NIIP), \n
care sunt detaliate strategiile de cooperare pentru sectorul public [i cel
privat, cu accent pe schimbul de informa]ii [i protectia re]elelor de
informa]ii.
Dovada interesului pentru combaterea amenin]=rilor
reprezentate de cyber-terorism vine [i din partea Na]iunilor Unite,
Consiliului Europei, Shanghai Cooperation Organization, fiind ini]iate o
serie de programe destinate combaterii atacurilor asupra sistemelor de
informa]ii prin internet. |n acest sens, se manifest= activ [i Romnia.
Astfel, \n noua organigram= a SRI este prev=zut= o nou= structur= Centrul Na]ional CYBERINT, menit s= previn= sau, dup= caz, s=
reac]ioneze \n fa]a unor atacuri cibernetice.
|n cadrul ac]iunilor de prevenire a cyber-terorismului, Agen]ia
Federal= pentru Tehnologia Informa]iei din Rusia a \nfiin]at Centrul de
monitorizare a resurselor informa]ionale din mediul internet pe baza
portalului serviciului intern de securitate FSB (www.pravda.com) fapt ce
permite o monitorizare permanent= a internetului [i mass-media.
Supravegherea on-line
|n cadrul ac]iunilor destinate prevenirii [i combaterii actelor de
terorism, membri guvernului german au aprobat pe 17.04.2008 un
controvesrat proiect de lege care permite poli]iei s= spioneze pe internet
calculatoarele persoanelor suspectate de terorism (Documentar BSIJ,
2008). Dup= luni de tergiversare, coali]ia format= din conservatori (CDU)
[i social-democra]i (SPD) a reu[it \n cele din urm= s= surmonteze
conflictul dintre ministrul de interne, Wolfgang Schauble, [i cel al justi]iei,
Brigitte Zypries.
Chestiunea care era la originea dezacordului, autorizarea de a
intra \n casa unui suspect pentru a instala pe calculatorul acestuia un
program de spionare, a fost scoas= din proiect la cererea SPD. |n
consecin]=, proiectul ar putea fi validat \n scurt timp [i de parlament.
318
La sfr[itul lunii februarie, Curtea Constitu]ional= fusese de

acord cu "perchezi]iile on-line", \n caz de amenin]=ri concrete la adresa
statului sau vie]ii unor persoane. Aceste m=suri, care vor permite
anchetatorilor s= vad= de la distan]= con]inutul calculatorului unei
persoane suspectate de terorism, trebuie aprobate de judec=tori, a mai
decis Curtea. Dac= privesc via]a privat= a suspec]ilor, datele culese nu
pot fi folosite \n niciun fel (www.adevarul.ro).
Potrivit cotidianului Die Welt, Poli]ia Criminal= german= (BKA)

ar primi dreptul s= instaleze microfoane [i mici camere de luat vederi
pentru a preveni atentate teroriste. Poli]ia german= poate instala camere
de luat vederi \n casele suspec]ilor de terorism. Pn= \n prezent,
inviolabilitatea locuin]ei [i confiden]ialitatea discu]iilor private nu puteau fi
subiectul unor astfel de decizii politice, aminte[te publica]ia german=.
319
JIHADUL
|ntruct criminalitatea informatic= \n sens larg este [i o provocare

interna]ional= major=, iar reglement=rile juridice privind acest domeniu
difer= de la o ]ar= la alta, impunndu-se astfel existen]a unui cadru legal
la nivel interna]ional, la 23 noiembrie 2001 a fost adoptat= la Budapesta,
Conven]ia Consiliului Europei privind Criminalitatea Informatic=
(Andreescu, Albu, 2008). Intrat= \n vigoare \n anul 2004, Conven]ia este
primul instrument juridic interna]ional care se refer= la acest domeniu,
fiind ratificat= pn= \n prezent de 41 state, printre care [i Romnia
(www.adevarul.ro).
ISLAMIC
Control la internet
Noul pachet legislativ solicit= ]=rilor semnatare s=-[i armonizeze

[i s=-[i \mbun=t=]easc= legisla]ia penal= intern= cu privire la atacurile
informatice, \nc=lcarea dreptului de proprietate intelectual=, fraud= prin
intermediul calculatorului [i alte activit=]i informatice ilegale \ndreptate [i
\mpotriva serviciilor guvernamentale.
|n prezent, companiile care furnizeaz= servicii de c=utare pe
internet, cum ar fi Google [i Yahoo, p=streaz= datele private pn= la 18
luni, acestea fiind, potrivit publica]iei on-line EUObservator, din 10 aprilie
2008, informa]ii despre orice c=utare f=cut= pe internet, precum adresa
calculatorului, a[a-numita "adres= IP". Datele de acest fel permit
localizarea cu precizie a utilizatorului serviciilor de c=utare. Compania

Google sus]ine c= astfel de date contribuie la \mbun=t=]irea procesului de
c=utare [i la prevenirea fraudelor. "Credem c= recomand=rile privind
p=strarea datelor trebuie s= ]in= cont de \mbun=t=]irea calit=]ii serviciilor
[i de securitatea sistemului", declara Peter Fleischer, consilier juridic la
Google.
}innd seama de acestea, Agen]ia Comisiei Europene pentru
Protec]ia Datelor atr=gea aten]ia asupra faptului c= administratorii de
motoare de c=utare pe internet nu trebuie s= p=streze datele personale
mai mult de [ase luni, \n virtutea legisla]iei existente pentru protec]ia
informa]iilor private.
Acest lucru cap=t= o valoare aparte, avnd \n vedere [i faptul c=,
potrivit Conform CSI Computer Crime & Security Survey (2007), la nivel
mondial pagubele financiare cauzate de fraudele efectuate prin mijloace
320
electronice le-au dep=[it, pentru prima data dupa 7 ani consecutivi, pe

cele datorate viru[ilor informatici. Riscurile sunt cu att mai mari, cu ct
internetul este folosit, cu preponderen]=, de ]=ri precum: Suedia, Marea
Britanie, Finlanda, Danemarca, Fran]a etc. [i \n domeniul s=n=t=]ii.
***
Hezbollah, Jihadul Islamic [i Al-Qaida dispun de site-uri web
disponibile \n englez=, arab=, spaniol= [i \n alte limbi (Jane/s Terrorism
and Security Monitor, mai 2008). Atunci cnd furnizorii de servicii internet
au identificat [i \nchis site-urile extremiste, terori[tii s-au orientat spre chat
room [i alte metode de comunicare.
|n mod prioritar, internetul este folosit drept un instrument de
organizare, dar [i baz= pentru preg=tire. Manuale despre metode de lupt=
[i preg=tire, scrise de veterani ai r=zboiului din Afganistan [i instructori din
tabere de preg=tire, au ap=rut pe internet \nc= de la \nceputurile Al-Qaida,
oferind numeroase detalii despre preg=tirea clandestin= a atacurilor \n
str=in=tate.
"Cartea de bucate a anarhistului", \n care este descris cu lux de
am=nunte modul de confec]ionare a mai multor tipuri de bombe (Dengg,
2007), dar [i a[a-numitele "manuale de preg=tire", precum "Ghidul
Teroristului", semnat de Osama bin Laden sau "Manualul terori[tilor
Kamikaze", asigur= un minimum de preg=tire asupra "modului \n care se
pot produce bombe [i care este cea mai bun= modalitate de a le utiliza".
Este \nc= un motiv pentru care trebuie s= ]inem seama c= internetul ofer=
terori[tilor o uria[= flexibilitate operativ=.
321
JIHADUL
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror

between
ISLAMIC
LOW
and
CIVILIZATION
CONSCIOUSNESS, in, "Romanian Military Thinking", april mai, vol. 2.
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Geneza Terorii. M=suri
corelative antiteroriste, Editura ARTPRINT, Bucure[ti.
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida,
mass-media [i organiza]iile teroriste, \n "Terorismul Azi", vol.
IX- XIII, iun.- sept., an II, 2007.
ISLAMIC
NOTE:
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). O nou= ecua]ie de

securitate: mass-media [i terorismul (I-IV), \n revista
"Frontiera", Ministerul Internelor [i Reformei Administrative,
IGPFR, nr. 6 - 9.
ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Jihadul on-line, \n,
"Timpolis", 10 - 14 aprilie.
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass-media [i tabuul
violen]ei, \n "Paradigme", april - mai, vol. 2, Timi[oara.
ANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI, \n,
www.adevarul.ro
ANGHEL, G., (2005). Jihadi[ti pe internet, \n
ANGHEL, G., (2007), UE, preocupat= de cyberterorism,
\n www.romanialibera.ro
ANGHELU{, G.T., (2006). Terorismul cibernetic, \n
"Terorismul Azi", vol. I, an 1, iulie, ISCT.
BANCIU, D.; VL+DU}, I. (2006). Internetul [i criminalitatea
informatic=, \n, http://www.racai.ro/ INFOSOC.
BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul, \n "Terorismul
Azi", vol. XI - XIII, an II.
B+DI}+, T., A., (2007). Manipularea prin structurile massmedia. Diserta]ie, {coala Na]ional= de Studii Social Politice.
BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional=
[i societatea cunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice
[i sociale, Editura Matrixrom, Bucure[ti.
BERNES, T., (2005). A short history of web development, in,
http://www.socio.uvt.ro
BOGDAN, L., (2008). Alian]a se preg=te[te pentru r=zboiul
cybernetic, \n www.adevarul.ro
BONCU, S., STANCU, V., (1994). Concuren]= [i congruen]=
\n imagine, \n, revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de
pres= al Armatei, Bucure[ti.
BUD{AN, I., (2007). Spamul a \nregistrat cea mai
spectaculoas= evolu]ie, \n www.adevarul.ro
BUD{AN, I., (2007). Viru[i sub form= de [tiri de larg interes,
\n, www.adevarul.ro
CARAFANO, J., J. & WEITZ, R., (2008). Combating Enemies
Online: State - Sponsored and Terrorist Use of Internet, \n
"The Heritage Foundation", nr. 2105.
CHIRU, I., (2007). Discursul terorist [i mass-media virtuale,
\n, "Terorismul Azi", vol. XI - XIII, an II.
322
323
ISLAMIC
JIHADUL
CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting

Back, Trinity College, Dublin.
XXX (2005). Consiliul Europei, Planul de ac]iune eEurope,
Ministerul Comunica]iei [i Tehnologiei Informa]iei (Capitolul
19 - Telecomunica]ii [i Tehnologia Informa]iei).
XXX (2007). Council of the European Union, The European
Union Counter - Terrorism Strategy, 1446/ 05 REV 4,
Brusselles, 30.11.2007.
CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic, \n "Lumea", nr. 1
XXX (2000). Declaration of the Presidency of the European
Council, Lisbon, 22-23 March.
DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Cnd consumatorul de
media devine o ]int= a terori[tilor, \n "Terorismul Azi", vol. II,
an I, I.S.C.T.
DELCEA, C.; B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 cauze [i consecin]e, \n "Terorismul Azi", vol. III, an 1,
septembrie, ISCT
DENGG, A., (2007). Terorismul o amenin]are asimetric= \n,
"Impact Strategic", nr. 2., Universitatea Na]ional= de Ap=rare
"Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i
Securitate, Bucure[ti.
XXX (2007). Documentar, f.a., "manuscris", Universitatea
Na]ional= de Ap=rare "Carol I".
XXX (2007). Documentar, Brigada Special= de Interven]ie a
Jadarmeriei "Vlad }epe[", MIRA
DOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar next, Social Science
Research Council, in, www.ssrc.org
DOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability:
Terrorists and the Internet, London.
DR+G+NESCU, M, (2003). De la societatea informa]ional= la
societatea cunoa[terii, Editura Tehnic=, Bucure[ti.
DU{AN, B., (2004). R=zboi pe internet, Waldpress, Timi[oara
FALCONI, F., SETTE, A., (2002). Osama bin Laden - Teroare
\n Occident, Editura Allfa, Bucure[ti.
GANOR, B., (2002). Defining Terrorism: Is One Mans
Terrorist Another Man s Freedom Fighter The Strategy of
Modern Terorism, Countering State Sponsored Terrorism.
The International Policy Institut for Counter - Terorism. The
Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel.
GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism, The
International Policy Institut for Counter - Terorism, The
Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel.
GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul - un mariaj

\n contra naturii, Editura TRITONIC, Bucure[ti.
GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv, in, SERVIER, J.,
(2002) , "Terorismul", Editura Institutul European, Ia[i; de
v=zut [i CUCU, I., (2004). Considera]ii privind terorismul [i
implica]iile sale \n mass-media, \n revista "Geopolitica".
GOGOASE, M., (2007). Actul terorist-fenomen mediatic.
Diserta]ie, Academia Na]ional= de Informa]ii, Masterat.
HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine, \n,
www.9am.ro/stiri
XXX (2002). Hot=rrea de Guvern nr. 1440 privind aprobarea
Strategiei na]ionale pentru promovarea noii economii [i
implementarea societ=]ii informa]ionale, \n, "Monitorul
Oficial", nr.933/19.12.2002.
HLIHOR, C., (2006). Scurt= istorie a terorismului. Manuscris
KRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies,
in, www.crime-research.org
KRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism, \n,
www.crime-research.org
XXX (2004). Legea nr. 64, publicat= \n "Monitorul Oficial",
partea I nr. 343.
LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism, Center for
Strategic and International Studies, Washington.
LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n
conflictele armate. Diabolizarea adversarului, \n, revista
"Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de Pres= al Armatei,
Bucure[ti.
MAURO, M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele
neconven]ionale, \n, revista "Impact Strategic", nr. 1, Editura
Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.
MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force, \n,
www.adevarul.ro
MIHAI, C., (2007). Computerele cancelarului german,
"vizitate" de Armata Poporului, \n, www.adevarul.ro
MIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor, \n,
www.adevarul.ro
MUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of
terrorism, in, www.crime-research.org
MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic. Diserta]ie,
Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.
324
325
ISLAMIC
JIHADUL
XXX (2008). NATO [i UE preocupate de atacurile informatice,

\n, "Informare documentar= pentru cadrele de conducere",
Secretariatul General, MIRA
PANZARU, C., (2003). Presa [i terorismul, \n, "Spirit Militar
Modern", vol. 1., Bucure[ti.
PATRICIU, V., V., [i colectiv, (1999). Internet-ul [i dreptul,
Editura ALL BECK, Bucure[ti.
PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de
informare [i aren= public=, \n, "Terorismul Azi", vol. II, an 1,
august, I.S.C.T.
PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n
mas=, \n, www.financiarul.com
PIAGET, H., (1997). Mdias et dontologie. Regles du jeu ou
jeu sana rgles, Press Universitaries de France, Paris.
PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du
Terrorisme International, in, "Annuaire Francais de Droit
International", Paris.
RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului. Editura FED
PRINT, Bucure[ti.
XXX (2001). Rezolu]ia Consiliului de Securitate al ONU
nr. 1368, 1373 [i 1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i
condamnarea terorismului ca o amenin]are la adresa p=cii [i
securit=]ii interna]ionale.
RIP+, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice, \n,
www.adevarul.ro
ROTARU, N., (2007). Vectori comunica]ionali ai unei realit=]i
globale de tip instabil, \n, "Sesiunea de comunic=ri [tiin]ifice",
MIRA, martie, www.c-cultural.ro
ROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, Academia
Na]ional= de Informa]ii, Masterat.
ROSENBERG, B., M., (2006). Rezolvarea pa[nic= a
conflictelor, Editura Elena Francisc Publisching, Bucure[ti, \n,
DELCEA, C., (2006), Ad- Terorismul, "Terorismul Azi", vol. 1,
an 1, iulie, I.S.C.T.
XXX (2007). Sinteza Documentar=, Secretariatul General,
MIRA, nr. 2 (29).
SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul - religia terorii.
Diserta]ie, Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion",
Constan]a.
S|RBU, B.; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii
de ostatici, \n, "Gndirea Militar= Romneasc=", vol.1.
XXX (2008). Analiza mesajelor vehiculate pe site-urile

jihadiste, Surse deschise de informare, SRI, iunie.
STANCU, E., (2000). Terorism [i Internet, \n, "Pentru Patrie",
nr. 12.
STANCIU, I., A., (2005). Terorismul interna]ional. Implica]ii
strategice asupra securit=]ii statului. Teza de doctorat,
Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I".
STOICA, SEBSTIAN, I., (2008). Terorism, mass-media [i
cyber terorism, Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru
Ioan Cuza", Bucure[ti.
XXX (2006). The European Union Counter - Terrorism
Strategy, 1446 - 05 REV - 4.
TAYLOR, P., (2006), \n, CRISTESCU, op. cit.
THOMSON, I., (2007). Russia Hired Botnets for Estonia's
Cyber-War, SUA.
TOFFLER, A.; TOFFLER, H., (1995). R=zboiul [i antir=zboi,
Supravie]uire \n zorii secolului XXI, Editura ANTET, Bucure[ti.
TOFFLER, A., (2002). Al Treilea Val, Editura Lucman,
Bucure[ti.
TOMA, M., (2006). Terorismul [i Mass-Media: Simbioz= sau
Manipulare, "Lucrare de dizerta]ie", Masterat securitate,
Facultatea de sociologie, Universitatea Bucure[ti.
TRANDAFIR, C., STOICA, M., SOPU, M., (2003). Influen]a
terorismului interna]ional \n Europa, Editura SITECH,
Bucure[ti.
TUDOR, R., (2006). 11 Septembrie 2001, \n, "Politica
V+DUVA, GHE., [i colectiv (2002).Terorismul. Dimensiunea
geopolitic= [i geostrategic=, Academia de |nalte Studii
Militare, Centrul de Studii Strategice, Bucure[ti.
V+DUVA, Gh., (2007). Non erubescit. Terorismul \ntre
realitate, imagine [i cuvnt, \n, Terorismul Azi", vol. XI - XIII,
an II.
WALDMANN, P., (2001). Terrorismus provokation der Macht,
Gerling Akademie Verlag, Munchen, \n, DENGG, A., (2007).
Terorismul - o amenin]are asimetric=, \n, "Impact Strategic",
nr. 2, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Centrul de
Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate, Bucure[ti.
WEINMANN, G., (2004). Haw modern Terrorism Uses the
Internet, Unitede States Institute of Pace.
WIEVIORKA, M; WOLTON, D. (1987). Terrorisme a la une.
Media, Terrorisme et Deocratie, Ed. Gallimard, Paris.
326
WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism:

Vulnerabilities and Policy Issues for Congress, \n,
www.marshallcenter.org
VOICU, M., (2008). Terorismul virtual, \n, "Sesiunea de
Comunic=ri {tiin]ifice Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n
Uniunea European=", Ministerul Ap=r=rii, Universitatea
Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie 2008.
JIHADUL
ISLAMIC
***
http://www.europa.eu/index_ro.htm
XXX www.infoeuropa.eu
XXX http://www.legi-internet.ro
www.adevarul.ro
www.stiri locale.ro
www.ziaruldemures.ro
www.clujeanul.ro
www.protv.ro
327
Capitolul IV
Existen]ialitatea terorii
Lista de suspec]i de terorism ]inu]i sub observa]ie de guvernul
american include peste 755.000 de nume (www.adevarul.ro) [i
nenum=rate organiza]ii dispuse \n toate col]urile lumii.
329
JIHADUL
Atentatele din 11 septembrie 2001, asupra Statelor Unite, au ar=tat

punctele vulnerabile ale conceptului de securitate. |n configurarea
atacurilor nu este nevoie de un PIB de 6 trilioane de dolari sau de
\nalte performan]e \n tehnologiile militare [i spa]iale (Gu[atu,
2008). Potrivit informa]iilor vehiculate prin mass-media, \n prezent,
\n lume ac]ioneaz= peste 500 de organiza]ii [i grup=ri teroriste de
diferite orient=ri. Transportul aerian modern asigur= o mobilitate
f=r= precedent la scar= planetar=, iar mijloacele de comunicare
media/de la radio, la televiziune, comunica]ii digitale via satelit,
magistralele informatice tip internet) permit un acces aproape
instantaneu la informa]ii vitale pentru terori[ti, precum [i la o
audien]= mondial= nemijlocit=. (Madotto, 2005). De asemenea,
sistemele de arme moderne, noile genera]ii de explozibili, de
dispozitive de ghidare, de comand= de la distan]= vor deveni tot mai
accesibile pe pie]ele clandestine de arme. Dar, dincolo de statistici,
realitatea este mult mai dur=.
ISLAMIC
Organiza]ii jihadiste
[i grup=ri teroriste interna]ionale
Pornind de la toate acestea, Fulga (2005), fost director SIE,

avertiza c= [i "Romnia este plasat= pe axa de ac]iune a unor organiza]ii
teroriste de factur= separatist= [i fundamentalist=" (www.sie.ro). Potrivit
datelor oferite de sursele Inwant Star, ofi]er ai mai multor servicii secrete
romne [i israeliene au f=cut cunoscute datele de identificare ale unor
arabi ce fac parte, la ora actual=, din ceea ce se cheam= "nucleul terorist
din jude]ul Dolj" (http:// www.inwanet - press.com). Principalele organiza]ii
teroriste ce activeaz= pe teritoriul Romniei, pot fi reprezentate astfel:
Organiza]ia
Fra]ii Musulmani
Hamas
Hezbolloah
Num=r
membri
200
70
100
Ac]ioneaz= sub coordonarea Ligii Islamice Culturale din

Bucure[ti. Finan]are: Asocia]ia Mondial= a Tineretului
Musulman (Riadh), Funda]ia Umanitar= Al-Taiba (SUA)
Partidul
Libert=]ii
Islamice
30
Respinge actualele guverne seculare din ]=rile

musulmane, dorind s= instaureze Marele Califat
Islamic pe toate teritoriile locuite de musulmani
Frontul pentru
Eliberarea
20
Culegerea de informa]ii despre poten]iale ]inte

evreie[ti sau americane \n vederea unor atentate
teroriste
Palestinei
Organiza]ia Abu
Nidal
Obiective [i ac]iuni desf=[urate
Partidul
Muncitorilor din
Kurdistan
1600
Lupii Cenu[ii
300
Frontul
Revolu]ionar
al Eliber=rii
Poporului
Frontul de
Eliberare a
Khalistanului
Gruparea
Babbar Khalsa
Armata Ro[ie
Japonez=
Atentat 4 decembrie 1984 (1 mort)

Men]inerea controlului asupra comunit=]ii kurde
din Romnia; atentate \mpotriva intereselor
turce[ti \n Romnia [i Europa; ac]iuni mediatice
Organiza]ie de extrm=-dreapta, militeaz= pentru o
"Turcie mai mare"
Organiza]ie terorist= turc= de orientare marxistleninist=; are ca scop o "revolu]ie total=, rapid= [i
violent= \mpotriva autorit=]ilor din Turcia"
Organiza]ie extremist= care lupt= pentru crearea
unui stat Sikh independent \n Punjab. Asasinarea
ambasadorului Indiei la Bucure[ti, Julio Francis
Ribeiro (20 august 1991)
Acte teroriste comise \ntre 1974-1975. Prezen]=
ilegal= \n Romnia - 1993.
Sursa: Tudor, 2002
330
|n acest context, experimentarea terorismului contemporan a fost

posibil= \n unele ]=ri din America Latin=, unde \n paralel cu mi[c=rile
revolu]ionare au ap=rut o serie de grup=ri [i organiza]ii teroriste ca de
exemplu For]ele Armate de Eliberare, din Venezuela, Cinconceros, din
Honduras, Tupamaros, din Uruguay, Alian]a Anticomunist=, din
Argentina. Activitat=]ile acestor organiza]ii au servit ca model [i pentru
Europa, sus]innd ac]iunile \ntreprinse de c=tre grup=ri ca BaaderMeinhoff [i Mi[carea 2 Iunie, din Germania, Brig=zile Ro[ii, din Italia,
Armata Secret=, din Fran]a, ETA, din Spania sau Armata Republican=
Irlandez=, din Marea Britanie.
A. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Orientul Apropiat

[i Mijlociu
Amploarea unor confrunt=ri de diverse nuan]e, cu prec=dere
etnice [i religioase, din unele state sau zone de conflict ale lumii, a
generat, \n ultimii ani, numeroase acte de terorism, soldate cu un num=r
mare de victime [i distrugeri materiale importante, precum [i cu
men]inerea [i dezvoltarea la noi dimensiuni a climatului de panic=,
provocat premeditat prin amenin]are [i intimidare (Pegulescu, 2008).
Proliferarea, \n continuare, a terorismului din Orientul Apropiat [i Mijlociu
este reliefat=, \n mare m=sur=, [i de num=rul tot mai mare de grup=ri [i
organiza]ii teroriste ce au ac]ionat sau ac]ioneaz= pe plan mondial,
precum:
331
JIHADUL
Descriere: Jaish-E-Mohammed (JEM)

este o grupare islamist= cu baza \n Pakistan,
care s-a extins rapid din punct de vedere al
num=rului de membri [i capacit=]ii de ac]iune,
odat= cu anun]ul f=cut \n februarie de liderul
fostei grup=ri ultra-fundamentaliste Harakat
ul-Ansar (HUA), de \nfiin]are a organiza]iei.
Obiectivul grup=rii este alipirea Kashmirului la Pakistan. Din punct de
vedere politic, se aliniaz= politicii radicale pro-talibane promovate de
Jamiat-i Ulema-i Islam (JUI-F). Localizarea [i aria de opera]iuni cuprind
baze \n Peshawar [i Muzaffarabad, \ns= membrii grup=rii ac]ioneaz= \n
principal \n Kashmir. JEM are o baz= de preg=tire \n Afganistan.
ISLAMIC
Armata lui Mohammed
Liderul JEM, Masood Azhar, a fost eliberat dintr-o \nchisoare

indian= \n decembrie 1999, \n schimbul punerii \n libertate a 155 de
persoane ]inute ostatice \n Afganistan, ca urmare a deturn=rii unei
aeronave indiene. R=pirea unor cet=]eni britanici [i americani \n 1994, \n
New Delhi [i a unor occidentali \n Kashmir, \n iulie 1995 au fost dou=
dintre \ncerc=rile HUA pentru eliberarea lui Azhar.
Activit=]i: |n 2000, Azhar a organizat manifesta]ii de amploare [i
campanii de recrutare \n Pakistan. |n luna iunie, un atac cu grenade al
JEM nu a reu[it s=-l r=neasc= pe primul ministru aflat \n biroul s=u din
Srinagar, India, dar a r=nit alte patru persoane. |n decembrie, militan]ii
JEM au lansat atacuri cu grenade asupra unei sta]ii de autobuz din
Kupwara, India, r=nind 24 de persoane [i asupra unei pie]e din Chadoura,
India, r=nind 16 persoane. JEM a plasat dou= bombe care au ucis 21 de
persoane \n Qamarwari [i Srinagar.
Organiza]ia are cteva sute de sus]in=tori \narma]i \n zona Azad
Kashmir, Pakistan [i \n sudul Kashmirului indian [i regiunile Doda. |n
urma eliber=rii lui Masood Azhar, \n India, trei sferturi din membrii HUM au
trecut la noua organiza]ie, care a reu[it s= atrag= un mare num=r de tineri
originari din Kashmir. Sus]in=torii sunt \n majoritate pakistanezi,
kashmirezi, veterani afgani [i arabi ai razboiului din Afganistan. Folosesc
armament automat u[or [i arme de asalt, mortiere, mecanisme explozive
improvizate [i grenade.
Jihadul Islamic Egiptean
Alte denumiri: Jihadul Islamic; Grupul

Jihad.
Descriere: Activ \nc= de la sfr[itul
anilor '70, Jihadul Islamic Egiptean colaboreaz=
strns cu organiza]ia lui Osama bin Laden. A
suferit pierderi din cauza arest=rii unor agen]i operativi din \ntreaga lume,
cel mai recent \n Liban [i Yemen. Scopurile principale sunt r=sturnarea
guvernului egiptean [i \nlocuirea lui cu un stat islamic, precum [i atentate
\mpotriva intereselor americane [i israeliene din Egipt [i de peste hotare.
Activit=]i: S-a specializat \n atacuri armate \mpotriva oficialit=]ilor
de rang \nalt din guvernul egiptean, [i \n atentate cu ma[ini-capcan=
\mpotriva unor misiuni oficiale americane [i egiptene. Jihadul este
responsabil de asasinarea, \n 1981, a pre[edintelui egiptean Anwar
el-Sadat. A revendicat atentatele \mpotriva ministrului de interne, Hassan
332
al-Alfi, din august 1993, [i a prim-ministrului, Atef Sedky, din noiembrie

1993. Nu a mai executat atacuri teroriste \n Egipt din 1993 [i nu a atacat
nici turi[tii str=ini de aici. Este responsabil de atacul cu bomb= al
ambasadei Egiptului din Islamabad, \n 1995; \n 1998 i-a fost z=d=rnicit
planul de a ataca ambasada SUA din Albania.
Ac]ioneaz= mai ales \n zona Cairo. De]ine o re]ea \n afara
Egiptului, inclusiv \n Yemen, Afganistan, Pakistan, Sudan, Liban [i Marea
Britanie.
333
JIHADUL
Descriere: |n anul 1992, GIA a luat

fiin]= prin desprinderea din Armata Islamic= a
Salv=rii. Localizarea geografic= a organiza]iei
indic= Algeria, Fran]a, Belgia [i Marea Britanie.
Conducerea central= este situat= \n zona
muntoas= Chrea din Algeria, \mpreun= cu o
parte din cartierul s=u general. Liderul GIA, Antar Zouabri a fost ucis la
08.02.2002 de c=tre For]ele de Securitate Algeriene. Acestuia i-a
succedat, la conducerea organiza]iei, Rachid Abou Tourab (alias Rachid
Oukali).
Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te r=sturnarea
regimului algerian laic [i instaurarea statului islamic. GIA [i-a \nceput
activit=]ile violente la \nceputul anului 1992 \n Alger, pe locul r=mas gol \n
urma victoriei Frontului de Salvare Islamic (FIS) - cel mai mare partid
islamic - \n ultima rund= a alegerilor legislative din decembrie 1991.
Grupare islamic= extremist=, GIA urm=re[te s= r=stoarne regimul laic din
Algeria [i s= \l \nlocuiasc= cu un stat islamic.
Activit=]i: Atacuri frecvente \mpotriva civililor, jurnali[tilor [i
reziden]ilor str=ini. |n ultimii ani, GIA a dus o campanie terorist= de
masacrare a civililor, distrugnd, cteodat=, sate \ntregi care se aflau \n
sfera sa de ac]iune [i omornd sute de civili. Din septembrie 1993, de
cnd a anun]at campania terorist= \mpotriva str=inilor ce locuiau \n
Algeria, GIA a ucis peste 100 de expatria]i, femei [i b=rba]i, majoritatea
europeni. Se folose[te de asasinate [i atentate, inclusiv de ma[inicapcan=, [i este cunoscut= pentru r=pirea [i uciderea victimelor.
GIA a deturnat un zbor Air France spre Alger \n decembrie 1994.
La sfr[itul anului 1999, un tribunal francez a condamnat mai mul]i
ISLAMIC
Gruparea Armat= Islamic= (GIA)
membri ai GIA pentru o serie de atentate comise \n Fran]a \n 1995. Grupul

Salafi de Interven]ie [i Lupt= (GSIL, forma]iune desprins= din GIA) pare
s= fi eclipsat organiza]ia-mam=, \ncepnd cu 1998 [i este \n prezent
considerat cel mai eficient grup armat r=mas \n Algeria. Att liderii GIA,
ct [i cei ai GSIL continu= s= refuze armisti]iul propus de pre[edintele
Bouteflika; \ns=, spre deosebire de GIA, GSIL a declarat c= va \nceta
atentatele \mpotriva civililor.
Atacul GSIL din ianuarie 2000 \mpotriva raliului Paris-Dakar
demonstreaz= c= organiza]ia nu a renun]at \n totalitate la atentatele
contra ]intelor civile importante.
Gama'A Al-Islamiyya (Gruparea Islamic=, GI)

Alte denumiri: Grupul Islamic (GI)
Descriere: Gama'a al-Islamiyya a ap=rut \n anii '70, mai mult ca
un fenomen dect ca o grupare organizat=, \n special \n \nchisorile
egiptene, iar mai trziu, \n unele universit=]i. Fenomenul Grup=rii Islamice
a fost influen]at \n principal de ideologia militant= a lui Sayyid Qutb
(executat \n anul 1966), care a deschis drumul pentru \nfiin]area multor
ramuri islamice militante \n Egipt [i lumea arab=.
Dup= 1971, urmare a eliber=rii - de c=tre pre[edintele Sadat - din
\nchisorile egiptene, a majorit=]ii prizonierilor islamici, mai multe grup=ri
militante au \nceput s= se organizeze singure. Aceste grup=ri militante
sau celule, au luat nume precum Partidul Eliber=rii Islamice, al-Takfir walHijra (Excomunicare [i Emigra]ie), Al-Najun min al-Nar (Salva]i din Infern)
[i Jihad (R=zboiul Sfant), precum [i multe altele, inclusiv al-Gama'a
al-Islamiyya (Gruparea Islamic=). Fiecare celul= ac]iona separat [i de sine
st=t=tor, fapt care permitea organiza]iei s= fie structurat=, dar \n acela[i
timp s= aib= o organizare flexibil=. Se pare c= a existat un anume tip de
contact \ntre liderii diferitelor grup=ri, dar nu este clar dac= a existat
vreodat= vreo orientare comun= a tuturor grup=rilor.
Pacea cu Israelul din 1979 a dat un nou sens violen]elor
fundamentaliste. Din dorin]a puternic= de a sus]ine progresul datorat
politicii sale de pace, Sadat s-a apropiat tot mai mult de politica
american=. Astfel, \n min]ile islami[tilor, el personific= e[ecul pe plan
intern [i tr=darea \n plan extern. A fost perceput ca neglijndu-[i vecinii
arabi \n favoarea unor leg=turi mai strnse cu Vestul [i \n special cu
Israelul [i Statele Unite. Asasinarea lui Sadat \n octombrie 1981 de c=tre
334
335
ISLAMIC
JIHADUL
membri ai Jihadului, a demonstrat c= militan]ii islamici erau capabili s=

dea o lovitur= exact \n inima puterii.
Primii ani ai lui Mubarak, ca succesor al lui Sadat, au fost marca]i
de o perioad= de lini[te. Dup= aceasta, militan]ii religio[i [i-au intensificat
campania de violen]e [i au zdruncinat puternic stabilitatea ]=rii. Aceast=
escaladare poate fi pus=, \n parte, pe seama neajunsurilor sociale
generate de o politic= structural= de sistematizare economic= [i a
tergivers=rii \n procesul de democratizare. Militan]ii islamici au dat o nou=
expresie frustr=rilor socio-economice endemice. Exist= o rat= mare a
[omajului \n rndul absolven]ilor de liceu [i de universit=]i, iar mul]i dintre
emirii (comandan]ii) al-Gama'a al-Islamiyya proveneau din rndul
acestora. Ora[ele mai s=race din nordul [i centrul Egiptului, de exemplu
Assiut, au oferit, de asemenea, un num=r mare de aderen]i.
Militan]ii islami[ti sunt organiza]i \n grup=ri separate care, se
crede, ar num=ra cteva mii de membri. Alc=tui]i \n celule de extremi[ti
fundamentali[ti, ei sunt uni]i sub credin]a c= folosirea for]ei pentru a
\mpinge societatea egiptean= spre regula islamic= este o datorie
religioas= a Jihadului.
Activit=]i: Orict de serioase [i devastatoare ar fi atacurile lor,
grup=rile militante egiptene r=mn fragmentate [i mici. Ele nu se bucur=
de suport popular \n interiorul ]=rii. Nemul]umirile de ordin social nu se
concretizeaz= \ntotdeauna prin a deveni membru \n aceste grup=ri. Ele
r=mn o voce minoritar= \n societatea egiptean=. |n plus, dac= cineva
poate simpatiza cu ideologia lor, nu este obligatoriu s= accepte [i
mijloacele de punere \n practic=. De exemplu, o serie de bombe con]innd
cuie, calculate parc= pentru a amplifica pierderile de vie]i omene[ti,
plasate \n cartiere s=race din Cairo \n iunie 1993, se pare c= au atras
acuze din partea opiniei publice. Moartea unei eleve aflate \ntmpl=tor \n
zon=, \n timpul atacului asupra primului ministru Atef Sidki, a provocat
proteste publice. Atacurile asupra obiectivelor turistice nu au f=cut altceva
dect s= lase pe drumuri cteva mii de egipteni care \[i c[tigau existen]a
din turism.
Grup=rile islamice extremiste ale al-Gama'a al-Islamiyya nu au
leg=turi cu organiza]ia Fra]ii Musulmani, care urm=resc \n principal
recunoa[terea politic=. |n cteva ocazii, cum ar fi atentatul la via]a
ministrului de interne egiptean, Hassan al-Alfi din august 1993, Fra]ii
Musulmani au f=cut o declara]ie prin care condamnau folosirea bombelor,
care ar fi un r=u periculos.
Riposta guvernamental= la amenin]area reprezentat= de

al-Gama'a al-Islamiyya [i alte grup=ri militante violente nu a \ntrziat s=
apar=. Astfel, a fost declan[at r=zboiul de epurare a militan]ilor. A fost
promovat= o nou= legisla]ie, \n efortul de combatere a grup=rilor. Au fost
luate [i alte m=suri care s= ]in= pasul cu ascensiunea Islamului. |n
noiembrie 1992, administra]ia Mubarak a amenin]at c= nu mai pu]in de
40.000 de moschei particulare, b=nuite a reprezenta "pepiniere" de
militan]i, vor fi preluate sub controlul guvernului. Ministrul Cultelor [i
Religiei a f=cut o declara]ie prin care avertiza c= statul nu va mai permite
ca moscheile s= devin= centre pentru activitate extremist=.
La 17 noiembrie 1997, un num=r de 58 de turi[ti [i patru egipteni
au fost uci[i \n sudul Luxor-ului, \n cel mai sngeros atac de cnd
al-Gama'a al-Islamiyya a ridicat, \n 1992, armele \mpotriva regimului
pre[edintelui Hosni Mubarak.
Cteva s=pt=mni mai trziu, \n numele al-Gama'a al-Islamiyya
au fost f=cute dou= declara]ii una care chema la \ncetarea atacurilor
\ndreptate asupra turi[tilor str=ini, iar cea de-a doua care nega c= o astfel
de hot=rre a fost luat=. Ruptura a \nceput s= devin= evident= cu adev=rat
\n iulie, dup= armisti]iul cerut de liderii din \nchisoare ai al-Gama'a
al-Islamiyya. Cele dou= declara]ii contrare au ar=tat clar c= al-Gama'a
al-Islamiyya era scindat= att \n interiorul, ct [i \n afara Egiptului.
Declara]ia de \ncetare a focului a fost f=cut= de fac]iunea lui
Osama Rushdi. Rushdi este o persoan= oficial= a al-Gama'a al-Islamiyya,
\ns=rcinat pentru rela]iile cu presa, el locuie[te \n Olanda, unde editeaz=
publica]ia "Al-Murabitoun" (Lupt=torii Vigilen]i). Declara]ia radical= a fost
f=cut= de Refaei Ahmed Taha, unul din liderii al-Gama'a al-Islamiyya,
despre care se crede c= ar locui undeva \n Afganistan.
O consecin]= a acestei scind=ri a organiza]iei ar fi aceea c=
forma]iunile nou-desprinse [i \narmate din Egipt pot comite atacuri [i mai
violente, iar grup=rile aflate \ntr-o permanent= mi[care \n Egipt pot ac]iona
independent. Potrivit unor surse ale securit=]ii egiptene, unit=]ile
al-Gama'a al-Islamiyya din sudul Egiptului ac]ionau independent, \n lipsa
unei coordon=ri cu structura de comand= politic=, \ntr-o manier= denumit=
de ei "lovitura militar=".
Principala contribu]ie a lui Qutb a fost aceea de a da legitimitate
islamic= religioas= Jihadului prin folosirea de mijloace violente \mpotriva
regimurilor laice arabe, percepute de el ca fiind eretice. El a dat \ntietate
acestui tip de Jihad, fa]= de revolu]ia social= islamic= religioas= a Fra]ilor
Musulmani. Membrii noilor grup=ri considerau organiza]ia tradi]ional=
336
Fra]ii Musulmani [i ideile fondatorului acesteia ca fiind total dep=[ite.

Sayyid Qutb a propov=duit, de asemenea, c= statele musulmane trebuie
s= se conduc= dup= Coran, toate celelalte forme de reguli fiind neg=ri ale
Coranului [i blasfemii. Acesta mai consider= c= nu pot exista
compromisuri \ntre cele dou= sisteme [i cele dou= societ=]i.
}intele luptei militan]ilor pentru crearea unui stat islamist au
inclus mini[tri [i oficiali ai guvernului (inclusiv dou= atentate la via]a
pre[edintelui Mubarak). Printre cei viza]i se mai num=rau ofi]eri de poli]ie,
intelectuali laici, cre[tini cop]i [i turi[ti str=ini. Recent, militan]ii au \nceput
s= atace [i b=nci, \n demersul lor de a impune interzicerea cametei. Orice
fapt considerat c= aduce ofens= moralit=]ii este atacat, inclusiv recitalurile
de muzic=, filmele sau magazinele de casete video.
|n ochii militan]ilor, lovirea urm=toarelor ]inte este perfect
\ntemeiat=: ofi]erii de poli]ie, pentru c= ap=r= statul laic; intelectualii
liberali, pe motiv c= scrierile lor \ndeamn= la apostazie [i ateism, lucru
care se repercuteaz= negativ asupra principiilor morale. |n iunie 1992,
Farag Foda, un scriitor cunoscut pentru vederile sale laice [i un oponent
declarat al grup=rilor militante, a fost \mpu[cat mortal, atacul fiind
revendicat de Al-Gama'a al-Islamiyya. {eicul Muhammad al-Ghazali,
preot la al-Azhar (un institut al \nv=]=turilor islamice de prestigiu), a depus
m=rturie \n cadrul procesului celor acuza]i de uciderea lui Foda. El a
declarat c= oricine s-a \mpotrivit legii islamice a fost un apostat [i ar putea
fi ucis de c=tre stat sau dac= nu, de c=tre musulmanii religio[i.
Gruparea islamic= ac]ioneaz=, mai ales \n provinciile Al-Minya,
Asyu't, Qina [i Sohaj din sudul Egiptului. De asemenea, pare s=
beneficieze de sprijin de la Cairo, Alexandria [i alte localit=]i urbane, \n
special de la absolven]ii [omeri [i de la studen]i. S-a extins \n toat= lumea,
inclusiv \n Sudan, Marea Britanie, Afganistan, Austria [i Yemen.
337
JIHADUL
Alte denumiri: Harakat ul-Ansar (HUA)

Descriere: Oficial cunoscut sub
numele Harakat ul-Ansar, HUM este un grup
militant islamic cu baza \n Pakistan, care
ac]ioneaz= \n special \n Kashmir. La origine a
fost o grupare care lupt= \n Afganistan \mpotriva ocupa]iei sovietice, \ns=
a devenit o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru cauza islamic=, re]ea
ISLAMIC
Harakat- ul Mujahidin (HUM)
r=spndit= \n \ntreaga lume. Cartierul general de afla \n Raiwind, Punjab,

unde se ]in conferin]ele anuale.
HUM este membr= a Frontului Interna]ional de Lupt= \mpotriva
Evreilor [i Crucia]ilor (Al-Jabhah al-Islamiyyah al-'Alamiyyah li-Qital
al-Yahud wal-Salibiyyin) al lui Osama bin Laden. |n februarie 1998, \n
cadrul unei conferin]e de pres=, s-a f=cut public= existen]a acestui front.
Unul dintre liderii HUM, Fazlur Rehman Khalil, a semnat Fatwa lui OBL \n
februarie 1998, care chema la executarea de atacuri teroriste \mpotriva
SUA [i a intereselor occidentale. Organiza]ia, care de]ine tabere de
preg=tire terorist= \n sudul Afganistanului, a \nregistrat pierderi \n atacul
american cu rachete executat asupra taberelor de preg=tire asociate cu
OBL, din Khost. |n august 1998, Fazlur Rehman Khalil a avertizat ca HUM
se va r=zbuna pe Statele Unite.
|n 1997, administra]ia american= a \nscris HUM pe lista
grup=rilor teroriste str=ine. Aceasta a determinat agen]iile de securitate
pakistaneze, care sus]ineau \n mod acoperit mi[c=rile insurgente
musulmane \n Kashmir, s= se distan]eze de organiza]ii. Dar Pakistanul nu
a anihilat activit=]ile grup=rilor militante din Kashmir, temndu-se de o
reac]ie advers= din partea grup=rilor fundamentalist-islamice.
For]ele de securitate indiene din Kashmir se confrunt= cu peste
12 grup=ri insurgente majore, de diferite dimensiuni [i orient=ri ideologice.
Cele mai importante grup=ri sunt cele laice care militeaz= pentru
independen]=, [i anume: Frontul Eliber=rii Kashmirului [i a Jammu [i
grup=rile radicale islamice [i pro-pakistaneze Hizb-ul-Mujahedin,
Hezbollah, Harakat-ul-Mujahedin [i Ikhwan ul-Muslimin.
Conform celor afirmate de c=tre liderul organiza]iei, Maulana
Saadatullah Khan, principalul obiectiv al mi[c=rii este continuarea luptei
armate \mpotriva necredincio[ilor [i "for]elor anti-islamice". Organiza]ia
militeaz= pentru cre[terea influen]ei Pakistanului \n Kashmir.
HUM a fost ini]ial \nfiin]at \n Punjab, Pakistan, la \nceputul anilor
'80 de c=tre elemente religioase islamice. La cteva luni, HUM a \nceput
s= trimit= voluntari \n Afganistan, pentru a lupta al=turi de grup=rile afgane
de mujahedini. Voluntarii au fost recruta]i din rndul grup=rii PakistanKashmirul Ocupat (POK). S-a estimat c= HUM a recrutat 5.000 de
voluntari pe care i-a trimis \n Afganistan. Activitatea de recrutare a fost
finan]at= de suporterii din Pakistan, Egipt [i Arabia Saudita (inclusiv OBL).
|n timpul r=zboiului din Afganistan, HUM a recrutat voluntari din
comunit=]ile musulmane ale altor ]=ri - 6.000 voluntari din Algeria, Egipt,
338
339
ISLAMIC
JIHADUL
Tunisia, Iordania, Arabia Saudit=, Jammu [i Kashmir din India,

Bangladesh, Mianmar [i Filipine.
Marea majoritate a voluntarilor HUM au fost antrena]i \n folosirea
armelor, muni]iei [i explozivilor \n taberele de preg=tire din provincia
Paktia, Afganistan, tabere conduse de Jalaluddin Haqqani, liderul grupului
Hezb Islami (Khalis) Afghan Mujahidin. Haqqani s-a aliat talibanilor.
Apoi, HUM [i-a \nfiin]at propriile tabere de preg=tire pe teritoriul
afgan, vizavi de Miran Shah \n provinciile de frontier= din partea de nordvest (NWFP). Unii dintre cei mai buni lupt=tori ai r=zboiului din Afganistan
provin din taberele de preg=tire HUM.
Dup= ce mujahedinii afgani au ob]inut puterea \n Kabul \n aprilie
1992, HUM s-a convertit \ntr-o re]ea interna]ional= de lupt=tori pentru
ap=rarea drepturilor musulmanilor din \ntreaga lume. |n 1993, numele a
fost schimbat \n Harakat ul-Ansar [i o alt= organiza]ie afgan= Harakat
ul-Jihad-al-Islami [i-a f=cut apari]ia. Din 1992, HUM [i-a extins activitatea
\n Jammu [i Kashmir din India, Egipt, Tunisia, Algeria, Bosnia, Cecenia,
Tadjikistan, Mianmar [i Filipine. Taberele de preg=tire ale HUM au f=cut
obiectul atacurilor americane cu rachete de croazier=, \n urma atacurilor
cu bombe asupra ambasadelor americane din Kenya [i Tanzania. Liderul
HUM a afirmat c= 9 membri ai organiza]iei au fost omor]i \n timpul
atacului din zona Khost. La 23 august 1998, Azizur Rahman Danish, [eful
filialei Sindh a HUM a avertizat: "Loviturile aeriene americane au trasat o
linie de demarca]ie \ntre Muslim Ummah [i necredincio[i [i acesta este
\nceputul unei cruciade. SUA va primi riposta \n aceia[i termeni". Este o
organiza]ie sunnit=, legat= din punct de vedere ideologic de [coala de
gndire Deoband [i de wahhabism. Ideologia sa este similar= cu cea a
Markaz Dawa Al Irshad [i a talibanilor. Se bazeaz= pe stricta interpretare
a Legii Islamice [i este \mpotriva pluralismului, democra]iei parlamentare
[i a egalit=]ii \n drepturi a femeilor, precum [i a influen]ei negative
occidentale din societ=]ile islamice.
Ini]ial, obiectivul HUM era \ntrajutorarea umanitar= pentru
refugia]ii afgani din provinciile din partea de nord-vest a frontierei
Pakistanului. Oricum, de la sfr[itul r=zboiului afgan, aceasta a hot=rt s=
fie un sus]in=tor al Jihadului Islamic \mpotriva guvern=rilor musulmane
laice [i a Occidentului. |n vreme ce Fazlur Rehman Khalil este deseori
numit [eful HUM, Departamentul de stat al SUA, respectiv Diviziunea
antiterorist=, l-a identificat pe Maulana Sadaatullah Khan ca fiind liderul
organiza]iei. Se crede c= \n timp ce Fazlur Rehman Khalil conduce HUM
pentru Pakistan, cel de-al doilea conduce unitatea POK. Amplasa]i \n

Muzaffarabad, Pakistan, membrii grup=rii desf=[oar= activit=]i insurgente
[i teroriste, \n special \n Kashmir. Harakat ul-Ansar (HUA) are cteva mii
de sus]inatori \narma]i, localiza]i \n Azad Kashmir, Pakistan [i \n sudul
Kashmir-ului, dar [i \n regiunea Doda din India, compus= \n majoritate din
pakistanezi, afgani [i persoane provenite din Kashmir.
|n organiza]ie poate intra orice individ care sus]ine obiectivele
HUA [i este gata s= urmeze cursul de preg=tire de 40 de zile. Oficialit=]i
apar]innd serviciului de informa]ii pakistanez au estimat c= Harkat
conduce cel pu]in 500 de militan]i bine preg=ti]i. HUA folose[te arme
automate de calibru greu sau u[or, carabine de asalt, mortiere, explozivi
[i rachete.
HUM \[i recruteaz= voluntarii din Tabligi Jamaat, care
desf=[oar= activitate misionar= [i de caritate \n rndul musulmanilor din
Pakistan [i alte ]=ri. Fondurile HUM provin din dona]ii f=cute de
simpatizan]ii din Arabia Saudit= [i alte state din Golf, din Pakistan [i
Kashmir. Sursa [i dimensiunea fondurilor militare ale HUM r=mn
necunoscute. Organiza]ia ar putea primi o cantitate necunoscut= de bani
din Pakistan. Aceasta este membr= a Consiliului Jihadului Unit \nfiin]at \n
1994 de Agen]ia serviciilor de informa]ii pakistaneze. Printre membrii
organiza]iei se num=r= Hizb-ul-Mujahideen, Jamiat-ul-Mujahideen,
Al-Jihad, al-Barq, Ikhwan-ul Musslamin, Tariq-ul-Mijahideen.
Activit=]i: HUM a executat mai mute opera]iuni teroriste \mpotriva
trupelor indiene [i ]intelor civile din Kashmir. Aceasta are leg=turi cu
Al-Faran, grupul militant al Kashmir-ului care, \n iulie 1995, a r=pit 5 turi[ti
occidentali \n Kashmir; unul a fost asasinat \n august 1995, iar ceilal]i 4 \n
decembrie, acela[i an.
|n iunie 1994, HUM a r=pit doi cet=]eni britanici \n India. Membrii
HUM au participat la opera]iuni insurgente [i teroriste \n Kashmir, Burma,
Tadjikistan [i Bosnia. Filiala din Burma, localizat= la Arakans, a oferit
preg=tire musulmanilor \n manevrarea armelor [i ducerea r=zboiului de
gheril=. |n Tadjikistan, membrii HUM au lucrat \n slujba elementelor de
rezisten]= tadjik=, antrenndu-le. Primul grup de militan]i HUA a intrat \n
Bosnia \n 1992. Sursa [i valoarea fondurilor militare HUM sunt
necunoscute, dar se crede c= provin din ]=rile arabe simpatizante, de la
persoane bogate originare din Kashmir [i Pakistan.
340
341
JIHADUL
Alte denumiri: Armata de Eliberare

Na]ional= din Iran (AEN, aripa militant= a OMK);
Organiza]ia Popular= Mujahedin= din Iran (OPMI);
Consiliul Na]ional de Rezisten]= (CNR); Societatea
Studen]ilor Musulmani Iranieni (organiza]ie public= folosit= pentru a ob]ine
fonduri).
Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul 1960 ca mi[care
armat= islamic= oponent= [ahului Mohammad Reza Pahlavi, prin lupta de
gheril= for]nd \nl=turarea de la putere a acestuia. Cu toate acestea,
datorit= ideologiei socialiste radicale, gruparea a fost \nl=turat= din cadrul
structurilor de putere ale c=ror baze au fost puse \n timpul revolu]iei
islamice. Acest fapt a determinat gruparea s= lupte \mpotriva noului
regim, continundu-[i ac]iunile de pe teritoriul Irakului, stat care asigur=
totodat= [i suportul financiar, logistic [i militar. MEK r=mne cel mai
puternic oponent al guvern=rii din Iran, atacnd ]inte de pe teritoriul
acestui stat [i asasinnd oficiali iranieni.
Bazele ideologice ale organiza]iei au fost puse \n anul 1963 \n
mediul studen]esc din Iran, de c=tre Seyed Mahmoud Talkan, profesor de
ideologie islamic= la Facultatea din Teheran. Aceast= ideologie
reprezenta un amestec \ntre marxism [i islam [i s-a dezvoltat \n rndul
celor mai active [i mai numeroase grup=ri armate disidente iraniene.
Istoria MEK este asociat= cu activitatea antioccidental= [i, cel mai recent,
cu atacurile asupra intereselor regimului cleric din Iran [i din afara
grani]elor statului.
|n anii '80, liderii MEK au fost obliga]i de for]ele de securitate
iraniene s= plece \n Fran]a. La mijlocul anilor '80, opera]iunile teroriste din
Iran au \nregistrat un nivel mai sc=zut fa]= de cele din anii '70. Cu toate
acestea, \n ultimii ani, organiza]ia a solicitat s= fie creditat= ca autoare a
unor opera]iuni teroriste pe teritoriul Iranului.
|n prezent, MEK num=r= cteva mii de membri stabili]i \n Irak, [i
are o structur= extern= care \i asigur= suportul ac]iunilor. |n afara
sprijinului din Irak, MEK folose[te organiza]ii de acoperire prin care
solicit= ajutoare materiale comunit=]ii iraniene din diaspora. Majoritatea
lupt=torilor sunt organiza]i [i activeaz= sub egida Armatei Na]ionale de
Eliberare (NLA). Ini]ial, sediul Mudjahedine Khalq s-a aflat la Paris, \n
cursul anului 1986 stabilindu-se \n Irak. Cu sprijinul conducerii de la
Bagdad, \n anul 1987, a fost \nfiin]at= Armata Na]ional= de Eliberare
ISLAMIC
Organiza]ia Mujahedin-E-Khalq (MEK)
(NLA) - structura militar= a MEK, care s-a implicat, al=turi de armata

irakian=, \mpotriva for]elor armate iraniene, \n ultimii doi ani ai r=zboiului
dintre Irak [i Iran. |n anul 1991, structura a luat parte la contraofensiva
for]elor guvernamentale irakiene impotriva popula]iei de etnie kurd=.
|n Irak, organiza]ia are constituite aproximativ 20 de baze,
principala baz= militar= aflndu-se la Ashraf, localitate situat= la
aproximativ 80 km de frontier= cu Iranul [i 120 km nord-est de Bagdad.
De asemenea, \n Irak, MEK dispune de o infrastructur= foarte bine
dezvoltat=, care cuprinde [coli, clinici medicale, centre de reeducare,
institu]ii de pres=, un post de radio (Voice of Mudjahed), precum [i unul
de televiziune.
|n cadrul structurii militare a MEK func]ioneaz= grupe informativoperative, structurate pe celule, subordonate strict pe vertical= [i care
sunt utilizate, inclusiv, pentru activit=]i teroriste, ini]iate \n ]=ri europene.
De obicei, celulele func]ioneaz= sub acoperirea unor firme specializate \n
comer]ul cu covoare, bijuterii din aur, automobile, cu reprezentan]i \n
diferite state. Veniturile ob]inute din activit=]ile lucrative ale acestor firme
constituie, \n prezent, principala surs= de finan]are a organiza]iei, \n
condi]iile embargoului impus Irak-ului.
Activit=]i: \n aprilie 1992, gruparea a condus atacuri \mpotriva
ambasadelor iraniene din 13 ]=ri diferite, demonstrnd abilitatea grup=rii
de a acoperi un spa]iu geografic vast. Recentele atacuri din Iran includ trei
explozii \n Teheran, \n iunie 1998, \n urma c=rora au fost ucise trei
persoane, precum [i asasinarea fostului director al \nchisorii Evin,
Asadollah Lajevardi. |n februarie 2000, desf=[urarea normal= a
activit=]ilor antiiraniene s-a precipitat \n timpul "Opera]iei Marele
Bahman", cnd gruparea a declarat c= a lansat o serie de atacuri
\mpotriva Iranului. |n restul anului, MEK a revendicat cu regularitate
atacuri cu arunc=toare [i raiduri rapide \mpotriva unit=]ilor militare iraniene
[i a institu]iilor guvernamentale de lng= grani]a dintre Iran [i Irak. MEK a
revendicat, de asemenea, [ase atentate \mpotriva unor sedii
guvernamentale militare [i civile din Teheran.
Frontul de Eliberare a Palestinei (PLF)
separ=rii
de
Descriere: Frontul de Eliberare a Palestinei Jabhat-at-Tahrir al Filistiniyyah este o organiza]ie

palestinian= care este localizat= [i ac]ioneaz= \n
Liban. A fost \nfiin]at= \n aprilie 1977, ca rezultat al
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei 342
343
ISLAMIC
JIHADUL
Comandamentul General, condus de Ahmad Jibril. Noua organiza]ie era

condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [i Tal'at Ya'akub. PLF a
stabilit o strategie a luptei armate \mpotriva Israelului, \n special prin
atacuri teroriste de-a lungul grani]ei libaneze. Fac]iunea lui Abu Abbas a
fost responsabil= pentru faimosul atac asupra vasului de croazier= Achille
Lauro \n 1985 [i pentru atacul e[uat, lansat de pe mare asupra coastelor
israeliene, \n anul 1990, ambele acte teroriste nemul]umind conducerea
OEP. Dup= \n]elegerea de la Oslo, PLF a acceptat politica OEP de
stopare a ac]iunilor teroriste \mpotriva Israelului.
PLF a fost \nfiin]at de Ahmad Jibril, \n anul 1961. |n decembrie
1967, s-a unit cu The Heroes of the Return Group [i The Youth of
Revenge Group (aripa militar= a Mi[c=rii Arabe Na]ionaliste - ANM)
formnd Frontul Popular de Eliberare al Palestinei (FPEP), sub
conducerea lui George Habash. |n aprilie 1968, Ahmed Jibril s-a desprins
din FPEP [i a format o nou= organiza]ie, Frontul Popular de Eliberare a
Palestinei - Comandamentul General (FPEP - CG).
PLF a fost creat \n 24 aprilie 1977, ca urmare a desprinderii sale
de FPEP - CG fiind rezultatul confrunt=rilor dintre Siria [i OEP \n Liban.
Noua organiza]ie era condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) [i
Tal'at Ya'akub. PLF a fost activ=, \n special, \n zona grani]ei de nord a
Israelului, desf=[urnd atacuri \mpotriva ]intelor civile [i militare,
\ncercnd, de asemenea, s= ia ostatici \n timpul opera]iunilor.
|ntre anii 1983-1984, organiza]ia s-a separat, din nou, \n trei mici
organiza]ii. Fiecare fac]iune a continuat s= poarte numele original [i
fiecare se proclam= ca reprezentant al organiza]iei-mam=. Cele trei
fac]iuni au fost:
fac]iunea condus= de Abd Al Fatah Ghanim, membru al
Comitetului Central al organiza]iei, responsabil al birourilor din Damasc [i
sus]in=tor al grupului de rebeli Fatah reuni]i \n Frontul Refuzului, sprijinit
de Siria. Fac]iunea avea ca obiective derularea de ac]iuni teroriste
\mpotriva Israelului, la grani]a cu Libanul;
fac]iunea condus= de Tal'at Ya'akub, secretar general al PLF
r=mas= neutr= \n lupta dintre fac]iuni, stabilindu-[i for]ele \n Liban.
Ya'akub a murit \n noiembrie 1988, \n urma a unui atac de cord, gruparea
sa destramndu-se;
fac]iunea condus= de Muhammad Zaidan (Abu Abbas), adjunct
al secretarului general. S-a al=turat OEP, oamenii [i cartierul general
transferndu-se \n Tunisia. Ca urmare a atacurilor \ntreprinse asupra
navei Achille Lauro, \n octombrie 1985, Abu Abbas a fost expulzat de

autorit=]ile tunisiene, stabilindu-[i cartierul general \n Bagdad, Irak.
Fac]iunea avea num=rul cel mai mare de membri, aproximativ 400.
|n noiembrie 1986, fac]iunile lui Abu Abbas [i Tal'at Ya'akub au
deschis negocieri, finalizate \n noiembrie 1989, dup= moartea lui Tal'at
Ya'akub. Secretarul general, Abu Abbas a fost ales \n comitetul executiv
al OEP, PLF devenind un satelit al Fatah, cu toate c= organiza]ia era
sus]inut=, logistic [i opera]ional, de Libia [i Irak.
|n trecut, organiza]ia a \ntreprins o serie de ac]iuni teroriste
majore, cteva dintre acestea sofisticate, iar altele ca un exemplu pentru
alte grup=ri palestiniene. De]ineau o unitate naval= [i o unitate de avioane
u[oare [i planoare, pentru atacuri teroriste \mpotriva Israelului.
|n ultimii c]iva ani, liderii organiza]iei sunt activi \n OEP, cu toate
c= structura organizatoric= \nc= exist=, \n special \n taberele de refugia]i
palestinieni din Liban. De asemenea, ei sunt implica]i, al=turi de Fatah, \n
dispute locale cu membrii organiza]iilor aflate sub influen]a Siriei.
Dup= Acordul de la Oslo, fac]iunea lui Abu Abbas a acceptat
decizia politic= a OEP de a abandona terorismul. Organiza]ia are
principalele baze \n Liban [i Tunisia [i num=r= \n aceste zone cteva sute
de membri. Nu a avut [i nu va avea niciun suport printre palestinienii din
Teritorii. Muhammad Zaidan (Abu Abbas) s-a n=scut \n Safed, \n 1948,
familia sa, plecnd \n Siria, \n acela[i an. A devenit membru al FPLP - CG
\n 1968, dar a p=r=sit organiza]ia ca urmare a disputelor cu Amhad Jibril
privind orientarea pro-sirian= a acesteia [i a format PLF (Abu Abbas a fost
considerat un pro-irakian). El a fost r=nit \n timpul r=zboiului din Liban, din
1982. A devenit membru al Comitetului Executiv al OEP, \n 1984, \n timpul
\ntlnirii Consiliului Na]ional Palestinian din 1989 sus]innd acceptarea
Rezolu]iei 242 a Consiliului de Securitate al ONU. Abu Abbas a devenit
celebru dup= ce a organizat atacul asupra navei Achille Lauro, \n
octombrie 1985. Att PLF, ct [i Abu Abbas personal au primit sprijin
financiar consistent de la Yasser Arafat.
Abu Abbas s-a re\ntors \n F[ia Gaza, dup= |n]elegerea de la
Oslo. Exist= \nc= un mandat interna]ional emis de SUA \mpotriva lui,
fiind acuzat de uciderea lui Leon Klinghoffer \n timpul atacului asupra
vasului Achille Lauro. |n func]ie de evolu]ia negocierilor de pace
israeliano-palestiniene, FEP se aliniaz= pozi]iei adoptate de celelalte
grup=ri disidente palestiniene fa]= de dinamica situa]iei politice [i militare
din zon=.
344
345
ISLAMIC
JIHADUL
|n actuala conjunctur=, eforturile grup=rii sunt concentrate \n

direc]ia culegerii de informa]ii despre eventuale ]inte evreie[ti [i
americane din lume.
Activit=]i: Dintre ac]iunile teroriste, men]ion=m:
22 aprilie 1979: o celul= format= din patru terori[ti a p=truns
dinspre Liban spre Nahariya, folosind o barc= de cauciuc. Terori[tii au
ocupat o cas= \n Nahariya, lund ostatici c]iva membri ai familiei,
ucignd trei persoane [i r=nind alte patru;
07 martie 1981: atentat e[uat al unei celule teroriste, purtat cu
un planor, pentru a p=trunde dinspre Liban spre zona Haifa. Cei doi
terori[ti au for]at aterizarea lng= grani]a israelian=, ace[tia fiind captura]i.
Inten]ia lor a fost de a arunca bombe [i grenade din aer, \n zona Haifa.
07 octombrie 1985: un grup de patru membri a capturat vasul
italian Achille Lauro, \n timp ce acesta naviga dinspre Alexandria spre
Israel. Grupul l-a ucis pe Leon Klinghoffer, un pasager invalid, \n vrst=,
aflat la bordul navei [i un cet=]ean evreu american. Membrii grupului s-au
predat autorit=]ilor egiptene Abu Abbas [i cei patru terori[ti au primit
permisiunea de a pleca cu un avion egiptean. Avionul a fost determinat de
for]ele aeriene ale SUA s= aterizeze \n Sicilia, unde autorit=]ile italiene,
invocnd jurisdic]ia, l-au eliberat pe Abu Abbas. Mai trziu, acesta a fost
condamnat \n contumacie, la \nchisoare pe via]=. Cei patru terori[ti
participan]i la atac au fost judeca]i \n Italia [i condamna]i la \nchisoare de
Tribunalul italian;
06 ianuarie 1990: Muhammad Amin Jarar, membru al PLF,
rezident \n Jenin, a fost inculpat de o curte militar= din Israel pentru
pl=nuirea unui atac terorist \mpotriva turi[tilor israelieni afla]i \n excursie \n
Egipt;
30 martie 1990: un grup de 17 membri au lansat un atac de pe
mare asupra plajelor [i hotelurilor din Tel Aviv, cu inten]ia de a ucide turi[ti
[i cet=]eni israelieni. Cele cinci b=rci de cauciuc folosite au fost
interceptate de for]ele militare israeliene, pe plaja Nitzanim, patru dintre
terori[ti fiind omor]i [i 12 lua]i prizonieri. Terori[tii fuseser= antrena]i \n
Libia, ]ara care a furnizat un suport logistic masiv. Raidul terorist a
provocat suspendarea dialogului pe care SUA \l purta cu OEP.
|n anii '80, mai multe atacuri ale celulelor lui Tal'at Ya'akub, care
urm=reau p=trunderea dinspre Liban spre Israel, au e[uat \n zona de
securitate din sudul Libanului, \nainte ca acestea s= ajung= la grani]a cu
Israelul.
Frontul Democratic pentru Eliberarea Palestinei (FDEP)

Descriere: Organiza]ie marxist-leninist=,
fondat= \n 1969, dup= scindarea Frontului Popular
pentru Eliberarea Palestinei (FPEP). Consider= c=
idealurile na]ionale palestiniene pot fi atinse doar prin
revolu]ionarea maselor. La \nceputul anilor '80 a avut
o pozi]ie de mijloc \ntre Arafat [i cei care respingeau procesul de pace. |n
1991, s-a desp=r]it \n dou= fac]iuni; Nayif Hawatmah conduce fac]iunea
cea mai numeroas= [i mai radical=, care continu= s= domine. FDEP s-a
al=turat celorlalte grup=ri de opozi]ie [i a format Alian]a For]elor
Palestiniene (AFP) pentru a se opune Declara]iei de principii, semnate \n
1993. Datorit= diferen]elor ideologice, a p=r=sit, \mpreun= cu FPEP, AFP.
|ncepnd cu mijlocul anilor '90, Arafat a f=cut demersuri pentru a fuziona
cu FPEP.
Activit=]i: \n anii '70, a revendicat numeroase atentate minore cu
bombe [i cteva mai spectaculoase \n Israel [i \n teritoriile ocupate,
viznd ]inte israeliene. Din 1988, a fost implicat doar \n raiduri la grani]e,
\ns= continu= s= se opun= acordului de pace dintre Israel [i OEP.
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei - Comandamentul

Special (FPEP-GC)
Descriere:
Grupare
marxist-leninist=
format= de Abu Salim \n 1979 dup= desp=r]irea de
fostul FPEP - Opera]ii Speciale. Ac]ioneaz= \n afara
sudului Libanului, \n diverse zone din Orientul
Mijlociu [i Europa Occidental=.
Activit=]i: A revendicat mai multe atacuri teroriste din Europa
Occidental=, inclusiv atentatul cu bomb= \mpotriva unui restaurant
frecventat de func]ionari americani din Torrejon, Spania, \n aprilie 1985,
unde18 civili spanioli au fost uci[i \n atac.
Organiza]ia "15 Mai"
Descriere: Desprins= \n 1979 din Frontul Popular pentru
Eliberarea Palestinei - Opera]ii Speciale (FPEP - OS) al lui Wadi Haddad,
organiza]ia este condus= de Muhammad al-Umari, cunoscut \n cercurile
palestiniene sub numele de Abu Ibrahim sau "omul-bomb=". Nu a f=cut
346
niciodat= parte din OEP. A fost desfiin]at= la mijlocul anilor '80, cnd mai
mul]i membri de seam= s-au al=turat Grupului Fatah de Opera]ii Speciale
al colonelului Hawari.
Activit=]i: A revendicat numeroase atentate cu bombe de la
\nceputul [i mijlocul anilor '80: atacul unui hotel din Londra (1980), al
birourilor din Roma [i Istanbul ale companiei aeriene El-Al (1981), al
ambasadelor israeliene de la Atena [i Viena (1981). Atacurile
antiamericane includ o \ncercare de atentat cu bomb= \mpotriva unui
avion Pan Am la Rio de Janeiro [i a unui alt avion apar]innd aceleia[i
companii aeriene care se deplasa pe ruta Tokyo - Honolulu \n august
1982. (Acuzat de acest ultim atac, Mohammed Rashid a[teapt= \n prezent
s= fie judecat \n SUA pentru un atac cu bomb= c=ruia i-a c=zut victim= un
adolescent japonez).
347
JIHADUL
Descriere: Obiectivul major al organiza]iei \l

reprezint= refacerea statului Israel conform preceptelor
biblice. Kach (\ntemeiat= de rabinul Meir Kahane, un
radical israeliano-american) [i ramura acesteia,
Kahane Chai, \nsemnnd "Kahane tr=ie[te"
(\ntemeiat= de Binyamin, fiul lui Meir Kahane, dup=
asasinarea tat=lui s=u \n Statele Unite) au fost declarate organiza]ii
teroriste, \n martie 1994, de cabinetul israelian \n virtutea legii privind
terorismul din 1948. La baza deciziei au mai stat [i declara]iile liderilor
grup=rii, conform c=rora ace[tia sunt de acord cu atacul asupra moscheiei
Al-Ibrahimi, \ntreprins de "Dr. Baruch Goldstein" Goldstein era asociat
cu Kach [i atacurile verbale la adresa
guvernului israelian. La 31 decembrie 2001,
Binyamin Kahane [i so]ia acestuia au fost uci[i
de pu[ca[i palestinieni \n zona West Bank.
Ac]iuni: |n Israel, gruparea organizeaz=
[i desf=[oar= ample manifest=ri de protest
\mpotriva guvernului, ac]iuni de h=r]uire [i
amenin]are a palestinienilor \n Hebron [i \n
West Bank. De asemenea, gruparea a afirmat
c= va \ntreprinde ac]iuni de r=zbunare pentru
moartea lui Binyamin Kahane [i a so]iei sale.
Aria de operare a organiza]iei este
ISLAMIC
Organiza]ia Kahane Chai - Israel
situat= pe teritoriul israelian [i \n West Bank, \n special \n Hebron,

num=rul membrilor nefiind cunoscut. Organiza]ia prime[te sprijin de la
simpatizan]ii s=i din Statele Unite [i Europa.
Al Fatah - Consiliul Revolu]ionar (Abu Nidal)

Descriere: Este o organiza]ie palestinian=
cunoscut= mai bine sub numele de Organiza]ia Abu
Nidal (ANO), condus= de c=tre Sabri al-Bana (Abu
Nidal) [i fondat= \n 1974, ca o consecin]= a
desprinderii lui Abu Nidal din organiza]ia Fatah. Scindarea produs= la
crearea noii organiza]ii a fost rezultatul influen]ei jucate de regimul irakian
care \l sprijinise pe Abu Nidal s= lanseze opera]iuni teroriste independente
pentru a servi intereselor irakiene. |nc= de la creare, organiza]ia s-a
considerat ca fiind adev=rata organiza]ie Fatah, acuzndu-i pe liderii
organiza]iei de tr=dare.
Abu Nidal (Fatah-CR) a fost considerat= cea mai activ= [i mai
periculoas= organiza]ie terorist= palestinian=, care a f=cut numeroase
victime \n anii '80. Ea [i-a demonstrat capacitatea de a opera \n zone
\ntinse din Orientul Mijlociu, Asia, America de Sud [i Europa. Spre
deosebire de alte organiza]ii palestiniene, ea a organizat opera]iuni [i acte
teroriste \mpotriva unor obiective apar]innd unui num=r mare de ]=ri [i
\mpotriva militan]ilor palestinieni acuza]i de atitudine moderat=. De la
\nceputul anilor '80, Fatah-CR a \nceput s= atace [i ]inte evreie[ti,
israeliene [i occidentale. Ea [i-a
\ncetat practic atacurile teroriste
\n anii '90, de[i se consider= c=
p=streaz= \nc= poten]ial de
periculozitate, datorit= noilor sale
rela]ii cu Iranul.
Fatah-CR mai este
cunoscut= [i sub numele de
Consiliul Revolu]ionar Arab, dar
\[i asum= responsabilitatea
pentru atacurile comise sub numele de Brig=zile Arabe Revolu]ionare,
Organiza]ia Revolu]ionar= a Musulmanilor Sociali[ti pentru atacurile
\mpotriva obiectivelor britanice, Iunie Negru pentru atacurile \mpotriva
obiectivelor iordaniene [i Organiza]ia Septembrie Negru.
348
349
ISLAMIC
JIHADUL
Fatah-CR are aproximativ 400 de membri [i cteva zeci de cadre

ale mili]iilor din taberele palestiniene de refugia]i din Liban. Nu se cunosc
organiza]iile afiliate \n Teritoriile Autonome.
|ntre 1974-1980, cartierul general al organiza]iei s-a aflat \n
Bagdad, iar activit=]ile sale au fost coordonate, \n special, de c=tre
irakieni, care i-au acordat suport logistic substan]ial lui Abu Nidal. Aceast=
perioad= a fost caracterizat= de atacuri teroriste \ndreptate cu
preponderen]= \mpotriva ]intelor siriene [i a celor apar]innd organiza]iei
Fatah/OEP.
La \nceputul anilor '80, datorit=, pe de o parte, dezacordului
ap=rut \ntre irakieni [i Abu Nidal, referitor
la independen]a organiza]iei sale [i, pe
de alt= parte interesului manifestat de
c=tre Irak, \n cursul r=zboiului cu Iranul,
\n \mbun=t=]irea rela]iilor sale cu
Occidentul, Abu Nidal [i sus]in=torii s=i
au fost expulza]i din Irak [i s-au stabilit \n
Siria. Ulterior, \n 1985, cartierul general a
fost mutat \n Libia. Dup= 1981, Fatah-CR
a atacat ]inte evreie[ti, israeliene [i
occidentale, dar [i obiective apar]innd Iordaniei [i statelor din Golf,
continund \n acela[i timp s= lanseze atacuri \mpotriva militan]ilor [i
liderilor Fatah.
Presiunile exercitate de c=tre Statele Unite asupra Siriei, au
constrns organiza]ia s=-[i mute bazele de preg=tire [i opera]ionale \n
Liban, \n zona Sidon. Anul 1987 a marcat o important= schimbare \n
activitatea clandestin= desf=[urat= \n conspirativitate de c=tre organiza]ie.
Aceasta a primit \n rndurile sale noi tineri militan]i, a organizat o structur=
de tip mili]ie [i chiar a ini]iat activit=]i sociale [i politice \n taberele de
refugia]i palestinieni, din sudul Libanului. |n a doua jum=tate a anilor '80,
am fost martorii celor mai grave acte teroriste lansate f=r= discriminare de
c=tre Fatah-CR.
Cu toate acestea, noul mod de operare [i activit=]ile desf=[urate
\n taberele din sudul Libanului, au produs o grav= scindare \n cadrul
organiza]iei soldat= cu plecarea, \n 1989, a doi lideri: Atef Abu Baker,
membru al Comitetului Central [i Abdel Rahman Issa, membru al Biroului
Politic. Ei l-au acuzat pe Abu Nidal c=, de teama unor acte de subversiune
interne, a ordonat uciderea a 150 de militan]i. |ncercarea de reconciliere

cu Fatah [i liderul acesteia, Yasser Arafat, soldat= [i ea cu e[ec, a f=cut
ca Abu Nidal s= fie mai izolat ca niciodat=. E[ecul ultimelor opera]iuni din
anii '80 (atacul asupra navei City of Poros din Grecia [i arestarea
majorit=]ii militan]ilor s=i din America de Sud) au marcat declinul
opera]ional al organiza]iei.
Gruparea are numeroase birouri \n Siria, Yemen, Iran, Sudan [i
Liban. Ea este considerat= una dintre cele mai viabile organiza]ii teroriste
din punct de vedere economic. Se estimeaz= c= \n afara sumelor de bani
primite de la statele sus]in=toare, ea ob]ine venituri din estorc=ri de bani
[i din propria s= re]ea de afaceri [i organiza]ii de acoperire.
Dup= interven]ia aliat= \mpotriva Irakului, Abu Nidal a fost nevoit

s= p=r=seasc= Libia (statul care \i oferise g=zduire [i protec]ie), fiind
urmat de un num=r important de activi[ti, r=ma[i loiali. Dup= ce s-a
stabilit, o perioad= de timp, pe teritoriul Egiptului (informa]ie dezmin]it=
vehement de Guvernul de la Cairo, dar confirmat= de mai multe servicii
de informa]ii), Abu Nidal [i-a g=sit ad=post \n Irak, \n calitate de oaspete
al lui Saddam Hussein. O parte dintre cei care i-au r=mas fideli l-au urmat
\n Irak, restul refugiindu-se \n Siria. Anali[ti \n domeniu apreciaz= c= lui
Abu Nidal i se mai subordoneaz= circa 200 de lupt=tori, persoane bine
instruite [i cu mult= experien]=, la care se adaug= membrii r=spndi]i \n
diferite state ale lumii, care dispun de acoperiri credibile [i sunt gata
oricnd s= intre \n ac]iune. De asemenea, gruparea are la dispozi]ie sume
importante de bani, evaluate la mai multe milioane de dolari (de altfel,
Fatah-CR este considerat= drept cea mai bogat= organiza]ie disident=
350
palestinian=) ob]inute prin [antaj [i trafic de armament, depozitate \n

conturi din Elve]ia, Marea Britanie [i Austria.
Activit=]i: Organiza]ia pretinde c= lupta armat= \mpotriva
Israelului este un principiu sfnt, fiind singura cale pentru a ob]ine
eliberarea tuturor palestinienilor [i nimeni nu-i poate nega poporului
palestinian acest drept. Fatah [i liderii s=i au tr=dat acest principiu [i
Conven]ia Palestinian= motiv pentru care trebuie pedepsi]i. Pentru a gr=bi
victoria revolu]iei arabe, singura care poate duce la eliberarea Palestinei,
este nevoie de terorism att inter-arab ct [i intra-palestinian.
Organiza]ia se identific= pe deplin cu liderul s=u Abu Nidal, fiind
cunoscu]i doar pu]ini al]i activi[ti. Sabri al-Bana (Abu Nidal) s-a n=scut \n
1939 \n Jaffa. Dup= "Razboiul de 6 zile", a emigrat \mpreun= cu familia \n
Arabia Saudit=, unde a lucrat ca profesor. S-a al=turat organiza]iei Fatah
\n Egipt, \n 1969 [i a devenit reprezentantul acestei grup=ri la Khartoum,
Sudan. |n 1970, Abu Nidal a fost numit reprezentantul Fatah \n Bagdad,
Irak. Aici el [i-a format un grup de activi[ti loiali. Cu sprijinul serviciilor de
informa]ii irakiene, Abu Nidal [i-a format propria grupare terorist= [i,
datorit= faptului c= se opunea particip=rii la negocieri politice, a ini]iat
atacuri \mpotriva politicii oficiale duse de Fatah.
B. Organiza]ii teroriste armene, kurde [i turce[ti
351
JIHADUL
Alte denumiri: Grupul Orly; Organiza]ia 3

Octombrie.
Descriere: Grup terorist armean de
orientare marxist-leninist=, format \n 1975, cu
inten]ia declarat= de a determina guvernul turc s=[i asume public responsabilitatea pentru moartea a 1,5 milioane de
armeni \n 1915, s= pl=teasc= desp=gubiri [i s= cedeze teritoriu statului
armean. A fost condus de Hagop Hagopian, pn= la asasinarea acestuia
la Atena, \n aprilie 1998.
La mijlocul anilor '60 \n "Mica Armenie" (comunitatea armean=)
din Beirut, concentrat= \n cartierele Borj Hammoud [i Sinn El-Fil, \ncepe
un proces lent de radicalizare, fenomen ce se extinde \n toat= Europa. La
Beirut, acest fenomen are un caracter mai pronun]at datorit= influen]ei
ISLAMIC
Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (ASALA)
modelului palestinian, prototipul na]iunii f=r= stat.

|n anul 1981, dup= mai mul]i ani de cooperare, are loc ruptura
dintre Fatah [i Asala ca urmare a faptului c= Turcia a acceptat
deschiderea biroului OEP la Ankara. |n aceast= situa]ie, ASALA se
apropie de Siria [i grup=rile ostile lui Arafat, precum [i de mi[c=rile
populare de sus]inere din rndul diasporei din Europa [i SUA. Elaboreaz=
o nou= linie politic= avnd ca obiectiv, crearea unei Armenii unite,
democrat= socialist= [i revolu]ionar=, pentru a fi \n m=sur= s= conduc=
"r=zboiul popular prelungit". Dup= opera]iunea israelian= "Pace \n
Galileea", ASALA pierde pozi]ia sa din Beirut [i se repliaz= \n Siria
precum [i \n taberele situate \n cmpia Bekaa.
Activit=]i: Asasinate [i atacuri cu bombe \mpotriva unor ]inte
turce[ti. Mai trziu, atacuri \mpotriva unor ]inte franceze [i elve]iene
pentru a for]a eliberarea unor camarazi. Atentat asupra biroului companiei
aeriene turce de pe aeroportul Orly din Paris, \n 1983, soldat cu opt mor]i
[i 55 de r=ni]i, ac]iune ce a dus la desfiin]area grupului datorit= num=rului
de victime. Suferind de probleme interne, grupul a r=mas relativ lipsit de
activitate \n ultimii patru ani, de[i, recent, a revendicat un atentat e[uat
\mpotriva ambasadorului turc din Ungaria. Are ramifica]ii \n Liban, Europa
Occidental=, Armenia, SUA [i Orientul Mijlociu.
Congresul pentru Libertate [i Democra]ie al Kurdistanului KADEK (fost PKK)

Alte
denumiri:
Uniunea
Popular
Democratic=;
Congresul
Libert=]ilor
[i
Democra]iei Kurdistanului/KADEK; Partidul
Popular al Libert=]ii, Partidul Muncitoresc din
Kurdistan etc.
Descriere: A fost fondat \n 1974 ca o
grupare marxist-leninist= a turcilor de origine kurd=. Obiectivul
organiza]iei este crearea unui stat kurd independent, care s= cuprind=
zona de sud-est a Turciei, nordul Irakului, precum [i teritorii aflate \n
prezent \n componenta Siriei [i Iranului, zone \n care popula]ia este
majoritar kurd=. Din anul 1990, KADEK a trecut la activit=]i de gheril=
rural= [i urban=. |ncepnd cu anul 1979 conducerea PKK \[i desf=[oar=
activitatea \n emigr]ie, preponderent pe teritoriile Libanului, Siriei, ale unor
state europene; din august 1984 sunt aplicate ac]iunile violente
352
353
ISLAMIC
JIHADUL
direc]ionate spre recunoa[terea statului independent Kurdistan din Sudestul Turciei. De la mijlocul anilor 90 liderii grup=rii opteaz= pentru
constituirea structurilor guvernamentale [i parlamentare \n emigrare. Ca
urmare a arest=rii liderilor fac]iunii aceasta s-a autodizolvat, refuznd
astfel la confrunt=rile violente [i recurgnd la solu]ionarea pa[nic= a
problemei kurde. Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Stat
al SUA, ale decretelor preziden]iale din Fran]a, Marea Britanie, Germania,
gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste. Efectivele militare ale
PKK s-au format \n anii 80 oficial din cadre reformate \n Armata de
eliberare-na]ional= a Kurdistanului concentrate pe teritoriul Armeniei
(noiembrie, 1993).
Contactele externe ale PKK Serviciile Speciale ale Siriei
(Istihbarat); Serviciul Na]ional de Contrainforma]ii al Greciei; serviciile
speciale ale Armeniei; Armata Secret= de Eliberare a Armeniei; Partidul
Comunist din Italia; organiza]iile cu tendin]e comuniste din Grecia;
Uniunea Patriotic= a Kurdistanului. S-au fixat cazuri de influen]are din
partea liderilor PKK a autorit=]ilor guvernamentale din Fran]a, Federa]ia
Rus=, Grecia, fosta Iugoslavie, Romnia, Liban, Siria, Republica Sud
African=. Centrele de instruire ale rebelilor kurzi se consider= a fi
amplasate pe teritoriile Armeniei, Greciei, Irakului, Iranului, Ciprului,
Libanului, Romniei, Siriei. |n acela[i timp, PKK dispune de sus]inere
financiar= din partea diasporei kurde din Austria, Belgia, Marea Britanie,
Olanda, Federa]ia Rus=, Germania, CSI (Kazahstan, K\rgizstan,
Georgia). Organiza]ii derivate: Frontul Na]ional Popular pentru Eliberarea
Kurdistanului, Congresul Na]ional al Kurdistanului, Comitetul de
Solidaritate al Kurdistanului, Kurdish Relation Group, American Kurdish
Support Network.
La \nceputul lui 1999, autorit=]ile turce l-au capturat \n Kenya pe
pre[edintele organiza]iei, Abdullah Oalan. Ulterior, Curtea Suprem= de
Securitate din Turcia l-a condamnat pe acesta la moarte. |n august 1999,
Oalan a anun]at "o ini]iativ= de pace", ordonnd membrilor grup=rii s= se
ab]in= de la orice act de violen]= [i cernd instaurarea unui dialog cu
Ankara \n problema kurd=.
La Congresul KADEK, organizat \n ianuarie 2000, membrii
partidului au sus]inut initia]iva lui Oalan [i au declarat c= vor folosi doar
mijloace politice \n atingerea noului obiectiv al grup=rii, [i anume
ob]inerea de drepturi civile pentru kurzii din Turcia.
Dup= arestarea liderului Abdullah Oalan, preocup=rile de baz=
ale grup=rii au devenit:
men]inerea [i dezvoltarea capacit=]ii de lupt=;

atragerea de noi membri;
controlarea diasporei kurde;
identificarea de noi surse de finan]are, precum [i exploatarea
celor deja existente;
ob]inerea de drepturi pentru popula]ia de origine kurd= din
Turcia (publica]ii [i posturi radio-TV \n limba kurd=, [coli proprii etc.);
ob]inerea statutului de partener de dialog cu statele occidentale
dup= modelul OEP.
Activit=]i: Principalele ]inte ale actelor teroriste ale KADEK au fost
for]ele guvernamentale de securitate din Turcia. |n 1993 [i ulterior, \n
prim=vara lui 1995, au fost comise o serie de atacuri \mpotriva cl=dirilor
care ad=posteau misiuni diplomatice turce[ti [i diverse firme ale acestei
]=ri \n zeci de ora[e occidentale. |n \ncercarea de a produce pagube
industriei de turism a Turciei, la \nceputul anilor '90 KADEK a atacat cu
bombe locuri turistice [i hoteluri [i, de asemenea, a r=pit turi[ti str=ini.
|n majoritatea cazurilor, sursele de finan]are ale KADEK sunt
ilegale, intrnd sub inciden]a legilor penale, fapt ce spore[te gradul de
pericol al grup=rii. Principalele surse de finan]are ale KADEK sunt:
traficul de droguri;
traficul de persoane;
estorc=rile de fonduri, tlh=riile [i alte fapte asem=n=toare;
impunerea de taxe de protec]ie;
r=pirile de persoane;
cotiza]iile pl=tite de membrii [i simpatizan]ii cu posibilit=]i
materiale.
Organiza]ia are mii de simpatizan]i \n Turcia [i \n Europa, aria de
operare cuprinznd Turcia [i Orientul Mijlociu. Prime[te un modest sprijin
financiar [i ajutor material de la Siria, Irak [i Iran. Autorit=]ile de la Damasc
au respectat, \n general, acordul antiterorist semnat \n septembrie 2000
cu Ankara, prin care se angajau s= nu sus]in= organiza]ia.
Kadek dispune, \n Turcia, de echiparea specific= unei grup=ri de
gheril= de mare anvergur=, respectiv, armament u[or de infanterie, mine
antitanc [i antipersonal, mitraliere antiaeriene grele, sta]ii de radiotransmisiuni etc.
Aceast= dotare este localizat= \n primul rnd \n zonele de conflict
din nordul Irakului, ramurile din statele europene ale organiza]iei
dispunnd de armament u[or (\n majoritatea cazurilor, \n cantit=]i limitate)
[i dispun de capacitatea de a produce [i folosi dispozitive explozive
artizanale.
354
"La vedere", tactica organiza]iei eviden]iaz= o modera]ie

constant=, complementar= urm=rii pas cu pas a strategiei de reform=
politic= a activit=]ilor specifice. P=strarea acestei caracteristici este, \ns=,
rela]ionat= cu dinamica reac]iei guvernului de la Ankara fa]= de efortul de
conciliere al KADEK, principala problem= intern= a organiza]iei
constituind-o, \n prezent, men]inerea unit=]ii de ac]iune [i a coeziunii
poten]ialului uman aderent \n promovarea "cauzei kurde".
355
JIHADUL
Descriere: Devrimci Sol (DS) este o mi[care popular= organizat=

pe baze marxist-leniniste. Scopurile sale sunt, \n primul rnd, \nf=ptuirea
unei revolu]ii populare anti-oligarhice [i anti-imperialiste [i mai apoi
crearea societ=]ii comuniste.
Pentru a realiza aceste scopuri, DS consider= c= este necesar s=
duc= o lupt= armat= sub conducerea unui partid al proletariatului. DS nu
este \nc= un partid matur, dar poate ajunge la acest stadiu folosind toate
formele de lupt= politic= pe baza violen]ei revolu]ionare, prin folosirea
mijloacelor economico-democratice violente [i prin organizarea poporului.
DS este mi[carea interna]ionalist= [i se consider= parte a
mi[c=rii comuniste mondiale. Exprimarea spiritului interna]ionalist se face
prin sprijinirea mi[c=rilor revolu]ionare oriunde pe glob [i prin proteste
\mpotriva "agresiunii imperialiste" asupra popoarelor".
Organiza]ia se consider= succesoarea mi[c=rii de stnga turce a
Partidul de Eliberare a Poporului Turc (THKP-C). R=d=cinile se reg=sesc
\n anii '60, ca urmare a evenimentelor acelui deceniu. THKP-C s-a
distan]at de mi[carea kemalist=, a adaptat marxism-leninismul condi]iilor
concrete ale Turciei [i a tras concluzia c= idealurile revolu]iei pot fi atinse
dac= modul de ac]iune are la baz= sprijinul maselor [i lupta armat=.
DS a adoptat strategia "R=zboiului Armat Politizat (RAP)" ca
form= de lupt= pentru ob]inerea victoriei revolu]iei populare antiimperialiste [i anti-oligarhice.
Activit=]i: Principala metod= de ac]iune \n cadrul acestei strategii
este lupta armat=. Celelalte metode, cum ar fi lupta politic= [i economicodemocratic=, sunt considerate secundare.
DS consider= c= Turcia este o ]ar= aflat= sub o domina]ie
neocolonialist= disimulat=, ocupat= de imperialism [i a c=rei form= de
capitalism este dependent= de acesta. Economia de consum ofer= o
ISLAMIC
Organiza]ia DEVRIMCI SOL - Turcia DEV SOL
imagine de bun=stare fals=, ceea ce face ca popula]ia s= fie apatic= fa]=

de manifest=rile imperialiste; popula]ia tr=ie[te \ntr-un stat fascist [i Turcia
este lipsit= de drepturile [i libert=]ile fundamentale ale democra]iei.
DS consider= c= problemele socialismului nu pot fi rezolvate prin
colaborarea cu imperialismul [i prin implementarea reformelor capitaliste.
DS consider= c= mi[c=rile progresiste revolu]ionare din Orientul Mijlociu
trebuie s= fie solidare \ntre ele pentru a reac]iona adecvat la ac]iunile unor
state ca Turcia, Israelul, Arabia Saudit=, Egiptul [i altele.
"Statul Califat"
Descriere: Fondat= \n 1984 \n Kln [i condus= de Metin Kaplan,
organiza]ia num=r= circa 800 de membri, \n anul 2001 num=rul acestora
ajungnd la 1.100.
Din 12 decembrie 2001, Organiza]ia a fost interzis= \n Germania.
Activitate: "Statul Califat" (Hilafet Devleti), fost= "Uniune a
asocia]ilor [i comunelor islamice, Kln" (ICCB), sub conducerea
autoenun]atul "emir al credincio[ilor [i calif al musulmanilor", Metin
Kaplan, propag= Jihadul \n vederea \nl=tur=rii statului laic turc. |n locul
acestuia ar trebui s= existe statul islamic avnd ca baz= Sharia, urmnd
ca Islamul s= preia pe termen lung domnia mondial=. Democra]ia,
parlamentele [i pluralismul politic ar trebui respinse \n general, fiind
incompatibile cu preceptele de baz= ale Islamului. |n ciuda interzicerii,
care a privit \n decembrie 2001 mai \nti centrala din Kln [i 19 asocia]ii
locale ca organiza]ii subsidiare, iar din 19 septembrie s-a extins asupra
altor 16 organiza]ii subsidiare, o parte din membrii \ncearc= s= men]in=
leg=turile create. Agita]ia f=cut= \mpotriva statelor [i societ=]ilor
occidentale, precum [i a Turciei, Israelului [i evreilor este continuat=,
chiar dac= are o intensitate mai mic=, din str=in=tate. |ntr-o publica]ie
continuatoare a "Ummet-i Muhammed" (Comunitatea lui Mahamed),
interzis= din decembrie 2001, se spune: "\l vom privi ca inamic pe oricine
se opune Sharia lui Allah, simpatizeaz= cu ideologiile umane, opune
rezisten]= culturii de revela]ie, nu accept= c= domnia se afl= nelimitat \n
minile lui Allah, spune c= domnia se afl= \n minile poporului. Vom
a[tepta cu r=bdare pn= la victorie sau moartea ca martiri, preg=tindu-ne
pentru du[man!" ("Beklenen Asr-I Saadet" nr. 19 din 8 mai 2002).
Mai mult, aceast= revist= r=spnde[te \n continuare mesaje
antievreie[ti [i antisioniste. Din str=in=tate este emis= \n continuare o
356
emisiune TV, ce poate fi urm=rit= [i \n Turcia pentru r=spndirea

propagandei islamice. Pe internet sunt oferite printr-un provider str=in
texte din c=r]i [i bro[uri ale fondatorului decedat al organiza]iei,
Cemaleddin Kapaln, precum [i contribu]ii ale organului asocia]iei interzise
"Ummet-i Muhammed".
La 27 noiembrie, Curtea Federal= Administrativ= din Leipzig a
confirmat ordinul de interdic]ie \mpotriva "Statului Califat"; hot=rrea este
executorie. |n motivarea hot=rrii instan]a a re]inut faptul c= organiza]ia nu
recunoa[te monopolul puterii de]inut de stat, se \ndreapt= \mpotriva
fundamentelor democratice [i a ordinii statului de drept, desconsidernd
\n cel mai grav mod drepturile omului.
357
JIHADUL
Descriere: Fondat= \n anul 1985 la Kln, ca Adunarea Noii

Perspective Mondiale \n Europa - AMGT, organiza]ia a fost condus=,
pn= \n octombrie 2002, de Mehmet Sabri Erbakan.
CIMG se sprijin= pe un poten]ial de for]= politic= \n Turcia care
tinde spre reislamizarea treptat= a societ=]ii turce pentru ca, apoi sistemul
de stat [i regimul turc laic s= se transforme \n sensul "ordinii de drept"
islamice.
Activitate: Scopul acesteia este de a asigura membrilor s=i de
aici un mod de trai conform cu Sharia.
Pentru r=spndirea ideologiei sale [i \mbun=t=]irea poten]ialului
s=u de membri, se folose[te de instrumente tradi]ionale ale Islamismului
turc, cum ar fi utilizarea mass-media scris=, angajamente educa]ionale \n
lucrul cu copiii [i tinerii. Legat=, ideologic [i personal, strns de partidul
Islamic interzis din Turcia "Refah Partisi" RP Partidul Prosperit=]ii, iar
apoi cu "Fazilet Partisi" FP Partidul Virtu]ii, CIMG \[i vede misiunea \n
r=spndirea ideologiei MiIii Goriis islamic na]ionalist=, printre imigran]ii
turci \n Germania. Astfel, CIMG s-a situat, dup= interzicerea Fazilet
Partisi, de partea nou \nfiin]atului \n iunie 2001 "Saadet - Partisi" (Partidul
Fericirii), pentru care ideologia Milli Goriis r=mne neschimbat= [i care
recunoa[te public varianta dezvoltat= de Necmettin ERBAKAN privind
organizarea politic= a Islamismului turc.
Spre deosebire de Partidul Drept=]ii [i Dezvolt=rii (AKP), format
\n 2001 din Fazilet Partisi sub conducrea lui Recep Tayyip Erdogan, care
se caracterizeaz= drept un partid cu orientare puternic conservatoare,
scopul Saadet Partisi r=mne desfiin]area laicismului \n Turcia [i
introducerea unei ordini sociale [i de trai bazate pe dreptul islamic
ISLAMIC
Comunitatea Islamic= Milli Goriis (CIMG)
(Sharia). Astfel, pre[edintele SP, Recai Kutan a explicat cu ocazia unei

cuvnt=ri publice \n Ankara, c= SP ar fi r=d=cina [i trunchiul (mi[c=rii) Milli
Goriis fondat= pe legea Islamic=-Sharia. El a mai declarat: "Morala [i
lumea idealurilor sunt stindardul nostru. Pentru c= noi ca partid nu am
pornit la drum pentru a ne modifica, ci pentru a modifica acest sistem
perturbat. Calea c=tre salvare duce [i printr-o guvernare Milli Goriis" (Milli
Gazete, din 26 februarie 2002).
CIMG \l consider= \n continuare pe Necmettin Erbakan lider
spiritual. Conform propriilor declara]ii, CIMG dispune pe scar= mondial=
de 210.000 membrii [i \ntre]ine 740 de uniuni moschei. |n Germania se
pare c= este vorba de 500 spa]ii de rug=ciune [i moschei. Pentru
administrarea propriet=]ii imobiliare vaste este responsabil=, din 1995,
Asocia]ia European= de Cl=dire [i Sprijinire a Moscheilor" (EMUG).
|n cursul anului 2002, au survenit modific=ri \n planul conducerii
CIMG. Astfel, \n februarie, func]ionarul CIMG, Oguz Ucuncu a fost numit
\n func]ia de secretar general. Acesta urma lui Aii Kiziekaya care a devenit
din ianuarie 2002 pre[edinte al Consiliului Islamic pentru Germania.
CIMG s-a men]inut activ= \n domeniul de activitate social [i al
tineretului [i a elaborat un nou sistem unitar pentru toate comunele, \n
ceea ce prive[te planul de \nv=]=mnt precum [i \ntocmirea [i con]inutul
unor oferte educative \n anul 2002. Organiza]ia \ncearc= s= atrag=
tineretul musulman [i s=-l "lege" de sine prin oferte de petrecere a timpului
liber, supraveghere a activit=]ii de efectuare a temelor pentru acas= [i
organizarea de concursuri de cuno[tin]e. Ca maxim= educativ= este
uzitat= expresia "modul de via]= imoral al societ=]ii germane care
contravin valorilor [i normelor islamice se abat de la calea dreapt=.
C. Organiza]ii extremist-teroriste din Asia

Actele teroriste comise \ntr-un num=r mare de ]=ri de pe
continentul asiatic relev= faptul ca fenomenul a luat o amploare deosebit=
pe acest continent. Num=rul organiza]iilor teroriste ce ac]ioneaz= \n unele
din statele Asiei a crescut considerabil, precum [i gravitatea actelor
teroriste comise de c=tre aceste organiza]ii.
Armata Ro[ie Japonez= (ARJ)
Alte denumiri: Brigada Interna]ional= Antiimperialist= (BIAI)
Descriere: Grupare interna]ional= terorist= format= \n jurul anilor
358
'70, dup= desp=r]irea de Liga Comunist= Japonez= - Fac]iunea Armata

Ro[ie. ARJ a fost condus= de Fusako Shigenobu pn= la arestarea ei \n
Japonia, \n noiembrie 2000. }elul istoric al ARJ a fost de a r=sturna
guvernul japonez [i monarhia, precum [i de a favoriza revolu]ia mondial=.
Dup= arestare, Shigenobu a anun]at c= inten]ioneaz= s=-[i urm=reasc=
idealurile folosind un partid politic legal [i nu violen]a revolu]ionar=. Se
presupune c= are controlul sau cel pu]in leg=turi cu Brigada Interna]ional=
Antiimperialist=, poate, de asemenea, avea leg=turi cu Frontul Democratic
\mpotriva R=zboiului, o organiza]ie politic= de stnga din Japonia.
Informa]ii dezv=luite dup= arestarea lui Shigenobu arat= c= ARJ organiza
celule teroriste \n ora[e asiatice ca Manila sau Singapore. Are o leg=tur=
apropiat= cu grup=rile teroriste palestiniene (care se afl= [i ac]ioneaz= \n
afara Japoniei).
Activit=]i: |n timpul anilor '70, ARJ a organizat o serie de atentate
\n toat= lumea, inclusiv masacrul din 1972 de Ia aeroportul Lod din Israel,
deturnarea a dou= avioane japoneze [i o \ncercare de a ocupa ambasada
SUA din Kuala Lumpur. |n aprilie 1988, agentul operativ ARJ Yu Kikumura
a fost arestat pentru posesie de exploziv, \n New Jersey, presupunndu-se
c= pl=nuia un atac care s= coincid= cu atacul cu bomb= \mpotriva clubului
USO din Neapole, ac]iune a ARJ soldat= cu uciderea a cinci persoane,
printre care [i o func]ionar= american=. Tsutomu Shirosaki, capturat \n
1996, se afl=, de asemenea, \n \nchisoare \n Statele Unite. |n 2000,
Libanul a deportat \n Japonia patru membri aresta]i \n 1997, dar a acordat
azil politic unui al cincilea agent, Kozo Okamoto. Lidera Shigenobu a fost
arestat= \n noiembrie 2000 [i acuzat= de ac]iuni teroriste [i de fraud= cu
pa[apoarte.
359
JIHADUL
Descriere: Organiza]ia a fost \nfiin]at= \n

anul 1987 de Shoko Asahara, scopul acesteia
fiind de a st=pni toat= Japonia [i apoi \ntreaga
lume. Aprobat= \n 1989 s= func]ioneze ca o
entitate religioas= conform legisla]iei japoneze,
gruparea a candidat la alegerile parlamentare din Japonia, din 1990. Cu
trecerea timpului, cultul a \nceput s= fac= preziceri referitoare la sfr[itul
lumii,
declarnd
c=
Statele
Unite
vor
\ncepe
cel
de-al III-lea R=zboi Mondial cu Japonia. Guvernul japonez a revocat
recunoa[terea AUM, ca organiza]ie religioas=, \n octombrie 1995. Cu
ISLAMIC
Secta AUM (AUM SHINRIKYO)
toate acestea, \n 1997 guvernul a decis s= nu invoce Legea antisubversiv= \mpotriva grupului, care ar fi scos cultul \n afara legii. |n anul
2000, Fumihiro Joyo a preluat controlul sectei AUM, dup= ce acesta
isp=[ise o pedeaps= de trei ani de temni]=. Joyo fusese \nainte purt=tor
de cuvnt [i liderul ramurii din Rusia a organiza]iei. Sub conducerea
acestuia, secta Aum [i-a schimbat numele \n ALEPH, declarnd ca este
\mpotriva violen]ei [i a viziunilor apocaliptice ale lui Shoko Asahara.
Activit=]i: La 20 martie
1995, membrii AUM, \n mod
simultan, au \ntreprins un atac
chimic
cu
substan]e
neuroparalizante \n mai multe
sta]ii de metrou din Tokyo,
ucignd 12 persoane [i r=nind
peste 6.000. Studii recente arat=
c= num=rul persoanelor care au
suferit v=t=m=ri fizice, ca urmare
a atacului chimic, este de
aproape 1.300, restul fiind afecta]i
de traume ale sistemului psihic.
Gruparea
a
fost
responsabil= [i pentru alte
"accidente chimice suspecte"
petrecute \n Japonia \n 1994.
Eforturile grup=rii de a \ntreprinde atacuri cu arme biologice nu au fost
\ncununate de succes. Poli]ia japonez= l-a arestat pe Asahara \n mai
1995, acesta fiind judecat pentru 17 crime, la sfr[itul anului 2000. Din
1997, gruparea a continuat s= recruteze noi membri, s= se implice \n
derularea de activit=]i comerciale [i s= achizi]ioneze propriet=]i. Cu toate
acestea, activit=]ile grup=rii au \nregistrat o sc=dere semnificativ= \n anul
2000, printre alte motive ale descre[terii aflndu-se [i lu=rile de pozi]ie ale
opiniei publice.
Secta AUM se estimeaz= c= are \n component= \ntre 1.500 [i
2.000 de membri [i este posesoarea unui site pe internet. |n timpul
atacului asupra sta]iilor de metrou din Tokyo, gruparea declar= c= num=r=
9.000 de membri \n Japonia [i peste 40.000 \n \ntreaga lume. Principalii
membri ai sectei AUM se g=sesc doar \n Japonia, ramuri derivate din
grupare, situate pe teritoriul Rusiei, avnd \n componen]= un num=r
nedeterminat de membri.
360
Noua Armat= Popular= (NPA)

Descriere: Arip= militar= a Partidului
Comunist din Filipine, NPA este un grup maoist
format \n decembrie 1969 cu scopul de a r=sturna
guvernul prin ac]iuni de gheril=. De[i este \n
primul rnd o forma]iune rural= de gheril=, NPA
are o infrastructur= urban= activ= pentru ac]iuni
teroriste [i folose[te echipe de asasini. Ob]ine majoritatea fondurilor din
contribu]iile sus]in=torilor [i din a[a-numitele taxe revolu]ionare colectate
de la oamenii de afaceri locali.
Activit=]i: NPA vizeaz= \n primul rnd for]ele securit=]ii filipineze,
politicienii corup]i [i trafican]ii de droguri. Se opune oric=rei prezen]e
militare americane \n Filipine, atacnd misiunile militare americane \nainte
de \nchiderea bazelor SUA \n 1992. Comunicatele de pres= din 1999 au
indicat c= NPA viza trupele americane participante la exerci]ii militare
comune [i personalul ambasadei americane. Ac]ioneaz= \n regiunile
rurale Luzon [i Visayas, precum [i \n zone din Mindao. Are celule \n
Manila [i \n alte centre urbane importante.
361
JIHADUL
Alte denumiri: Organiza]ia Mondial=

Tamil= (OMT); World Tamil Association (WTA),
World Tamil Movement (WTM), Mi[carea
Mondial= Tamil= (MMT); Federa]ia Asocia]iilor
Tamile (FCAT); For]a Ellalan; For]a Sangillan.
Descriere: Fondat \n 1976, este cel mai
puternic grup tamil din Sri Lanka ce folose[te mijloace ilegale pentru a
ob]ine fonduri [i arme, f=cndu-[i public scopul de a forma un stat tamil
independent. TT au \nceput conflictul armat cu guvernul din Sri Lanka \n
1983 [i se bazeaz= pe o strategie de gheril=, care include [i tactici teroriste.
Activit=]i: TT folosesc o strategie de lupt= cu un program terorist
care vizeaz= nu numai func]ionari ai administra]iei public= local= din
mediul rural, ci [i lideri politici [i militari din Colombo [i alte centre urbane.
"Tigrii" sunt mai ales cunoscu]i pentru regimentul lor de lupt=tori
sinuciga[i, "Tigrii Negri". Cele mai folosite metode sunt asasinatele
politice [i atacurile cu bombe. TT nu atac= \ns= sedii comerciale [i
diplomatice str=ine.
ISLAMIC
Tigrii Tamili (TT)
Num=rul exact de membri este necunoscut, \ns= se presupune

c= acest grup are \ntre 8.000 [i 10.000 de lupt=tori \narma]i \n Sri Lanka,
dintre care \ntre 3.000 [i 6.000 sunt profesioni[ti. TT beneficiaz= [i de
sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea fondurilor, a armelor [i pentru
activit=]ile de propagand=.
TT controleaz= majoritatea zonelor de coast= din nordul [i estul
statului Sri Lanka, \ns= au desf=[urat ac]iuni pe tot \ntinsul insulei.
Cartierul General se afl= \n nordul ]=rii, \ns= liderul TT, Velupillai
Prabhakaran, a stabilit o \ntins= re]ea de informatori [i puncte de control
pentru a supraveghea orice intrus p=truns \n teritoriul controlat de
organiza]ie.
TT beneficiaz= [i de sus]inere interna]ional= pentru ob]inerea

fondurilor, a armelor [i pentru activit=]ile de propagand=. Organiza]iile
publice ale TT \i sus]in pe separati[tii tamili, f=cnd lobby pe lng=
guvernele str=ine [i ONU. Grupul \[i folose[te contactele interna]ionale
pentru a procura arme, mijloace de comunica]ii [i alte echipamente
necesare. TT exploateaz= marile comunit=]i tamile din America de Nord,
Europa [i Asia \n scopul ob]inerii de fonduri [i provizii pentru lupt=torii s=i
din Sri Lanka. Informa]ii ob]inute la mijlocul anilor '80 atest= c= unele
comunit=]i tamile din Europa sunt implicate [i \n trafic de droguri. Tamilii
sunt cunoscu]i \n istorie drept curierii care aduceau droguri \n Europa.
362
BABBAR KHALSA
Descriere: Organiza]ia a luat fiin]= \n anul
1984, \n nord-estul Indiei (regiunile Hariana,
Kashmir, Punjab, Nagaland, Mizaram [i Tripura).
Conducerea central= este asigurat= de c=tre un
comitet condus de Sukhdev Singh Mahal [i
Gurmej Singh Gill. Organiza]ia are filiale \n: SUA, Canada, Anglia, Fran]a,
Germania, Elve]ia, Belgia, Olanda, Norvegia, Italia.
Activit=]i: |n anul 1991, un comando al organiza]iei teroriste
indiene Sikh Babbar Khalsa a organizat un atentat asupra ambasadorului
Indiei la Bucure[ti, dejucat de c=tre for]ele lupt=toare din cadrul Brig=zii
Antiteroriste, a c=ror interven]ie s-a soldat cu un mort din rndul terori[tilor
[i re]inerea a doi membri ai comandoului, care au fost deferi]i justi]iei.
Organiza]ia Brig=zile Ro[ii

Descriere: Organiza]ia Brig=zile Ro[ii este
considerat= ca una dintre cele mai active organiza]ii
teroriste din Italia. |ntre 1969 [i 1986, \n Italia au avut loc
peste 15.000 de atentate soldate cu 415 morti [i 1.181
363
JIHADUL
|n Europa, unde exist= cea mai mare concentrare de for]e [i baze

militare, inclusiv nucleare, \n care contradic]iile politico-sociale au c=p=tat
un caracter tot mai ascu]it, fenomenul terorist a cunoscut o recrudescen]=
f=r= precedent, \nregistrndu-se zilnic ac]iuni teroriste soldate cu
numeroase victime omene[ti [i importante pagube materiale.
Acest flagel al realit=]ilor actuale este exacerbat de amplificarea
rasismului, de existen]a \n ]=rile vest-europene a unui num=r mare de
emigran]i din Asia, Africa [i Orientul Mijlociu, afla]i \n conflicte permanente
de natur= politic=, social=, moral=, etnic= sau religioas=, cu societ=]ile
occidentale. De asemenea, ca urmare a re\nvierii ideologiei naziste, [i-au
f=cut apari]ia noi organiza]ii [i grup=ri extremiste care, beneficiind de
sprijinul unor cercuri [i centre reac]ionare, \ntreprind ac]iuni teroriste
dintre cele mai violente. |n acest context, \n Europa Occidental=
ac]ioneaz= o multitudine de organiza]ii [i grup=ri extremiste.
ISLAMIC
D. Organiza]ii [i grup=ri teroriste din Europa
r=ni]i. Atentatele au atins punctul culminant \n 1979, cnd au avut loc

2.513 acte teroriste. De atunci, num=rul acestora a sc=zut continuu, \n
1996 num=rul lor fiind de 30. Aceasta sc=dere este pus= de anali[ti pe
seama celor dou= legi ale autorit=]ilor, prin care s-au permis scutiri
substan]iale de pedeaps= pentru terori[tii care colaboreaz= cu poli]ia [i
autorit=]ile judec=tore[ti. Aceste legi "ale cinelui" se pare c= dau
rezultate [i \n prezent.
Ac]iuni: Organiza]ia a fost condus= de o direc]ie strategic=, [i

avea drept scop s= creeze o situa]ie dificil= \n Italia, care s= provoace o
lovitur= de stat de tip fascist. Ac]iunile organiza]iei sunt caracterizate prin
folosirea metodelor s=lbatice de chinuire [i maltratare. Dintre principalele
ac]iuni teroriste executate, amintim:
R=pirea liderului democrat cre[tin Aldo Moro, \n martie 1978,
reprezint= cel mai mare succes al "Brig=zilor Ro[ii". Dup= o sechestrare
care a durat 55 de zile, cadavrul s=u a fost g=sit \n portbagajul unui
autoturism, la data de 9 mai 1978. Pentru eliberarea lui, r=pitorii cereau
punerea \n libertate a 13 persoane condamnate \n Italia pentru activit=]i
teroriste.
R=pirea generalului american James Lee Dozier, la 17
decembrie 1981, care a fost eliberat la 28 ianuarie 1982, de c=tre un
comando al poli]iei italiene.
364
La 15 februarie 1984, trei terori[ti au comis un atentat \mpotriva

generalului american Leamon Hunt, directorul general al firmei
multina]ionale pentru men]inerea pacii \n Sinai. Asupra sa au fost trase
focuri de arm= pe o strad= din Roma, dup= care terori[tii au disp=rut cu
un automobil. Victima a decedat la spital. Autorii atentatului au fost
aresta]i dup= dou= sapt=mni de poli]ia italian=.
|n ziua de 20 martie 1987, a fost asasinat la Roma, generalul
italian Licio Georgeoni de c=tre dou= persoane care au reu[it s= dispar=
la bordul unei motociclete.
La 14 februarie 1987, un grup terorist, alc=tuit din 6 elemente,
a atacat o furgonet= po[tal= care transporta 1,5 miliarde lire (circa un
milion dolari), ucignd doi poli]i[ti din escort= [i r=nind pe cel de-al treilea.
Terori[tii au reu[it s= dispar= cu \ntreaga sum= de bani.
Cu toate c= organiza]ia a avut mult de suferit \n urma ac]iunilor
\ntreprinse de poli]ia italian=, nu se poate concluziona c= activitatea
terorist= a acestei organiza]ii ar fi fost lichidat=. Ultimele evenimente
savr[ite de Brig=zile Ro[ii demonstreaz= acest fapt. |n acest sens,
arestarea la Roma la data de 15 ianuarie 1987, \n cadrul unor opera]iuni
a carabinierilor, a trei tineri, despre care s-a stabilit c= sunt membri ai
acestei organiza]ii, au f=cut ca organele competente italiene s= aprecieze
c= Italia s-ar afla \n fa]a revenirii la activitatea terorist= a Brig=zilor Ro[ii,
iar cei trei ar putea face parte dintr-o nou= genera]ie de terori[ti. |n
organizarea [i savr[irea ac]iunilor teroriste, coopereaz= cu alte
organiza]ii [i grup=ri, cum ar fi: "Ordinea Nou=", "Avangarda Nou=",
Prima Linea" [i altele.
|n ultimii ani, actele teroriste comise de Brig=zile Ro[ii au fost
aproape inexistente, aceasta datorndu-se \n cea mai mare parte
succesului for]elor de securitate \n penetrarea [i neutralizarea celulelor
organiza]iei din diferite zone ale ]=rii.
365
JIHADUL
Descriere: Este a doua organiza]ie terorist= ca importan]= [i s-a

constituit \n sudul Italiei, \n anul 1977. Printre metodele de ac]iune
preferate ale acestei grup=ri se \nscriu ac]iunile de minare a unor
\ntreprinderi, magazine sau institu]ii, atacurile cu bombe asupra unor
unit=]i de poli]ie, asasinate. |ntre cele dou= organiza]ii, Brig=zile Ro[ii [i
PRIMA LINEA, a existat o strns= conlucrare, astfel \nct ele aproape se
contopeau.
ISLAMIC
Organiza]ia "Prima Linea"
Noua Ordine sau "Ordinea Neagr="

Descriere: Este filiala italian= a unei organiza]ii teroriste
interna]ionale, cu acela[i nume. |n rndurile ei s-au \nregistrat la \nceput
o serie de fasci[ti notorii, fo[tii S.S.-i[ti. Din anul 1974, gruparea a adoptat
denumirea de Ordinea Neagr=, probabil, pentru a sublinia c= se consider=
succesoare a "C=m=[ilor Negre" din timpul dictaturii lui Mussolini.
Organiza]ia "Ac]iunea direct="

Descriere: Fran]a s-a confruntat
frecvent, \n ultimii 40 de ani, cu violente atentate
teroriste, care s-au soldat cu sute de victime
omene[ti. "Lepra" terorismului, a[a cum a
calificat acest flagel al secolului XX fostul
pre[edinte Jacques Chirac, \n cadrul Adun=rii
Generale a ONU, a paralizat \n mai multe rnduri derularea vie]ii cotidiene
\n Fran]a [i \n special la Paris. Prin folosirea bombelor [i a explozibililor
artificiali au fost atacate sedii ale organelor de stat, magazine,
restaurante, libr=rii, cinematografe, obiective turistice religioase.
Se apreciaz= c= mai multe dintre ac]iunile teroriste comise pe
teritoriul francez \n ultimul timp au fost organizate cu sprijinul unor
elemente teroriste apar]innd unor grup=ri extremiste din exteriorul
Fran]ei. S-a remarcat, totodat=, o recrudescen]= a ac]iunilor teroriste puse
la cale de organiza]iile de extrem= dreapta, \ntre care se remarc=
Federa]ia Ac]iunii Na]ionale Europene (FANE) care [i-a propus ca
obiectiv "regruparea mi[c=rii neofasciste pe plan european". Al=turi de
aceasta, activeaz= [i Organiza]ia "Ac]iunea direct=". Aceasta s-a
constituit \n anul 1979 din mai mul]i tineri, printre care un rol important
I-au avut Jean Marc Roilland (28 ani), Natali Menogon (23 ani), Laurent
Lobersard (student \n {tiinte economice), Maria Pilar Arado Altur (20 ani)
etc., persoane arestate de organele de poli]ie franceze \n septembrie
1980.
Jean Marc Roilland, considerat a fi "creierul" organiza]iei a definit
strategia [i obiectivele grup=rii, sus]innd crearea unui climat de violen]=
[i instabilitate \n ]ar=. Aceasta urma s= se realizeze mai \nti prin
"amplasarea de bombe" [i apoi prin sechestrarea [i asasinarea unor
personalit=]i politice [i de stat. Referitor la aceasta, el declara c=: "vom
f=rmi]a societatea prin ac]iuni directe, distrugnd institu]iile oamenilor".
366
367
ISLAMIC
JIHADUL
Activit=]i: Obiectivele stabilite au fost puse treptat \n aplicare prin

amplasarea de bombe la diferite institu]ii de stat [i obiective socialeconomice. Organiza]ia are leg=turi cu E.T.A. (Spania) [i Prima Linea"
(Italia).
Ac]iunea direct= lupt=, \n principal "\mpotriva imperialismului [i
sionismului". Cele mai multe atentate le-a comis \mpotriva bazelor NATO
din Europa Occidental=, precum [i \mpotriva unor obiective americane din
zon=.
|ncepnd cu anii 1980, organiza]ia [i-a intensificat \n mod
deosebit activitatea terorist=, comi]nd un num=r sporit de acte teroriste,
deosebit de grave, astfel:
La 15 septembrie 1986, \n plin centrul capitalei franceze, la
Prefectura Poli]iei, lng= celebra Catedral= Notre Dame, a explodat o
bomb=. Urmare a atacului, 51 de persoane sunt grav r=nite,
\nregistrndu-se [i importante pagube materiale.
Luni, 17 noiembrie 1986 a fost asasinat \n fa]a domiciliului s=u
din Paris, pre[edintele director general al firmei "Renault", Georges
Besse. Doi tineri, un b=rbat [i o femeie, care circulau \ntr-un autoturism,
au deschis focul asupra lui \n momentul \n care acesta cobora din ma[in=,
la circa 50 m distan]= de locuin]=. Pentru descoperirea terori[tilor,
guvernul francez a f=cut apel la popula]ie pentru a colabora cu poli]ia,
furniznd toate informa]iile ce le de]in cu privire la persoanele ce apar pe
afi[ele difuzate de autorit=]i. De asemenea, guvernul anun]a un milion de
franci drept recompens= celui care va da informa]ii ce vor duce la
arestarea terori[tilor, modalitate neobi[nuit= \n Fran]a pn= \n luna
noiembrie 1986.
Asasinatul se \ncadreaz= \n concep]ia violen]ei teroriste, conform
c=reia sunt selec]ionate "]inte simbolice" din domeniul industriei ap=r=rii,
din cadrul NATO, precum [i din cercurile de afaceri [i cele
guvernamentale.
|nainte de aceasta amplificare a violen]ei teroriste, oficialit=]ile
franceze tindeau s= subestimeze coeziunea [i virulen]a membrilor
"Ac]iunii directe". Dup= eliberarea din \nchisoare, \n 1981, a fondatorului
organiza]iei, Jean Marc Roilland [i a lui Nathalie Menigon, prin amnistia
ce a urmat alegerii ca pre[edinte a lui Mitterand, activitatea organiza]iei sa intensificat \n mod deosebit.
Este posibil ca uciderea lui Besse s= se fi fost pus= la cale ca un
avertisment la adresa autorit=]ilor, care inten]ionau s=-I aduc= \n fa]a
tribunalului pe liderul "Ac]iunii Directe", Regis Schleicher.
Organele antiteroriste franceze au declan[at multiple ac]iuni

politiene[ti ce au vizat descoperirea [i re]inerea unor elemente teroriste
apar]innd acestei organiza]ii, fapt ce a condus la arestarea chiar a unor
terori[ti despre care se consider= c= fac parte din conducerea grup=rii.
Frontul Na]ional de Eliberare a Corsicii (FNLC)

Descriere: Fran]a, stat unitar cu o
popula]ie "autohton=" majoritar=, dar [i cu
aproximativ 120 de na]ionalit=]i diferite, rod al
unei emigra]ii de peste 2.000.000 de str=ini, s-a
confruntat cu o serie de mi[c=ri separatiste.
Emergen]a violen]ei teroriste \n Corsica \[i are r=d=cinile \n diferen]ele
culturale exacerbate de percep]ia inegalit=]ilor economice.
Teza, colonialismului intern" acuz= tendin]a statului-na]iune de a
p=stra \n condi]ii de dependen]= zonele periferice sau economice
defavorizate, \n vederea exploat=rii lor \n beneficiul zonelor bogate. La
\nceputul anilor 1970, vectorii acestor nemul]umiri studen]ii, profesorii [i
intelectualii au devenit activi[ti ai mi[c=rilor separatiste (violente [i nonviolente). Activismul etnic este alt= coordonat= a intensific=rii terorismului
\n Fran]a. Corsica a devenit parte a Fran]ei \n 1769 [i departament
francez, 20 de ani mai trziu.
Mi[carea a debutat la 4 mai 1976, cu atacul simultan asupra a 22
obiective, situate \n Corsica [i pe continent.
|n august 1982, FLNC organizeaz= "Conferin]a Interna]ional= a
Organiza]iilor [i Mi[c=rilor de Eliberare Na]ional=", la Corte, \n Corsica.
Dizolvat oficial la 5 ianuarie 1983, FLNC continu= s= organizeze
ac]iuni, \ndreptate cu preponderen]=, \mpotriva puterii centrale franceze
(respectiv \mpotriva autorit=]ilor regionale) [i contra intereselor str=ine pe
insul=. Ocazional, fostul FLNC, love[te obiective din metropol=, situate \n
principal pe coasta mediteraneean=. El ac]ioneaz= totodat=, probabil, sub
acoperirea Brig=zilor Revolu]ionare Corsicane [i a Armatei de Eliberare
Na]ional= Corsican=.
Activit=]i: |n 1987, [i-a creat o arip= politic=: A Cuncolta
Naziunalista. Structura FLNC, este asem=n=toare cu cea a organiza]iei
IRA. Organul suprem de conducere este "Consiliul", compus din 14
persoane. Acesta stabile[te linia politic= a mi[c=rii [i decide opera]iunile.
Fiecare direc]ie regional= are un [ef militar [i un altul politic, care asigur=
executarea hot=rrilor luate de Consiliu.
368
369
ISLAMIC
JIHADUL
Tendin]ele moderate creeaz= \n 1989 Accolta Naziunale Corse

(ANC), din care se deta[eaz=, \n 1990, o alt= mi[care, mai radical=:
Mi[carea pentru Autodeterminare MPA.
|n 1990, apar bra]e armate ale diferitelor mi[c=ri: extremi[]ii
FLNC se regrupeaz= \n FLNC Canal Istoric, cei din ANC \n Rezisten]a, iar
cei din MPA \n FLNC Canal Obi[nuit.
Urmeaz=, \ntre 1994 [i 1996, ani de reglare de conturi [i de lupt=
pentru suprema]ie \ntre diferitele mi[c=ri care se concretizeaz= prin
atentate cu bomb=, asasinate [i incendieri. Mai mult dect ra]iunile
politice, controlul asupra impozitului revolu]ionar a constituit obiectul
disputelor.
|n 1992, MPA renun]= la revendicarea independen]ei insulei [i,
\ncepnd din 1996, se dedic= ac]iunilor politice, punnd \n inactivitate
FLNC Canal Ob[nuit, bra]ul s=u armat.
|n 1996, FLNC Canal Istoric lanseaz= un val de atentate \n
Corsica [i pe continent, printre care [i atentatul asupra prim=riei din
Bordeux (5 octombrie 1996), care declan[eaz= o puternic= reac]ie a
guvernului \mpotriva FLNC Canal Istoric [i A Cuncolta. La 2 februarie
1997, FLNC Canal Istoric declan[eaz= o "noapte albastr=" cu 56 de
atentate. Arest=rile care urmeaz= \i determin= pe FLNC s= declare
armisti]ii \n iunie 1997.
|n 1998, \n perspectiva alegerilor regionale, mi[c=rile na]ionaliste
caut= s=-[i marcheze prezen]a. La 25 ianuarie, FLNC Canal Istoric
declar= sfr[itul armisti]iului, iar la 12 mai reia lupta armat=. La 6
februarie, un grup restrns, Sampieru, revendic= asasinarea prefectului
Claude Erignac, \n plin Ajaccio.
Aplicnd de secole motoul "Francesi - Fora" (francezi-afara)
"Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii" (F.N.L.C.) lupta pentru
independen]a "na]iunii corsicane". FNLC consider= c= "lupta armat= este
singurul mijloc pentru a ob]ine independen]a insulei Corsica". Edificator \n
acest sens este manifestul lansat \n 1974, contra bazei de la Solentra, \n
care se arat= c=: "acesta reprezint= un instrument de impunere a
subdezvolt=rii \n Corsica" [i "Frontul va continua lupta politic= [i militar=
deoarece este singura cale prin care poporul corsican poate sc=pa de
coloni[ti". A comis o serie de atentate [i ac]iuni teroriste \ndreptate
\mpotriva intereselor Fran]ei [i a institu]iilor sale guvernamentale.
ETA (Euskadi Ta Askatasuna)

Descriere: Violen]a politic= este o constant= a
dezvolt=rii istorice spaniole. Franchismul a ap=rut ca
rezultat al r=zboiului civil din Spania (1936-1939), fiind
promovat de lupt=torii de gueril= comuni[ti din Maquis [i
\n mod sporadic, de c=tre elemente anarhice sau grup=ri
extremiste.
Problema basc=, o lupt= na]ionalist= intern=,
dureaz= de peste patru secole. Chiar \n momentul \n
care Philip al II-lea a f=cut din Madrid capitala Spaniei,
respectiv \n anul 1561, bascii s-au sim]it sufoca]i [i exploata]i de Madrid.
Nemul]umirea s-a transformat \n terorism atunci cnd Franco, ce a
guvernat Spania din 1939 pn= \n 1975, a scos \n afara legii limba basc=,
a interzis \ntlnirile publice basce [i a introdus cu brutalitate tacticile sale
\n regiune. Terorismul basc a continuat [i dup= decesul lui Franco, marcat
fiind de ETA.
Formarea ETA \ncepe cu anul 1959 cnd pe pere]ii unor cl=diri
din }ara Bascilor spaniol= a ap=rut sloganul "Gora Euskadi" fiind astfel
prima manifestare public= a unei organiza]ii care nu se supunea rigorilor
epocii [i care va ocupa un spa]iu politic [i simbolic considerabil. (UNRISD,
1993). ETA (Euskadi Ta Askatasuna - }ara Bascilor [i Libertate) este de
departe produsul unei crize \n snul na]ionalismului basc tradi]ional, [i
mai precis al partidului care a sus]inut acest na]ionalism la sfr[itul
sec. XIX, Partidul Na]ional Basc (Les Basque, 1977) simbolul organiza]iei
este un [arpe \ncol=cit pe un topor. Deviza sa este "Bietan jarrai", adic=
"Continu= ambele".
Activit=]i: Avndu-[i izvorul \n na]ionalismul basc, pe care ulterior
l-a promovat, ETA \[i plaseaz= bombele \ncepnd cu iulie 1961. Pe teren,
ETA se face remarcat= prin atacuri de rar= violen]=, \n mod principal,
\ncepnd cu anul 1966, cu aportul militan]ilor veni]i dintr-o mi[care
revolu]ionar= a cunoscut= sub numele de "Felipe". |ntre 1967 [i 1969 sunt
eviden]iate 9 atacuri armate [i 46 atentate explozive. Sunt vizate \n
principal cazarmele, re]elele de televiziune, localurile jurnalelor anti
basce. |n contrapartid=, militan]ii ei sunt vna]i, \nc= din 1965, ETA
cunoscnd prima sa pierdere.
Organiza]ia [i-a orientat ac]iunile violente \mpotriva autorit=]ilor
spaniole, mai ales contra celor 11.000 de cadre din poli]ie [i garda civil=
(Jandarmeria spaniol=) pe care le consider= ca f=cnd parte din "armata
de ocupa]ie spaniol=".
370
371
JIHADUL
|n 1970 cu ocazia celei de-a 6-a adun=ri a ETA se mai formeaz=

o alt= ramur= "Sexta Asamblea" (ETA VI) care a preluat ini]iativa acestui
congres \n lipsa ramurii militare care a refuzat s= participe.
|ntre anii 1970-1973 ETA cunoa[te o perioad= de inactivitate
cultural= [i politic=, fiind dat= \n schimb ca prioritate violen]ei \n ac]iune.
Aceasta a dus ca organiza]ia s= fie interzis= \n Spania \ncepnd cu anul
1972.
ISLAMIC
La primul sau congres, ]inut \n anul 1962, organiza]ia [i-a stabilit

ca obiectiv independen]a [i unificarea teritoriului basc. |n 1966, la a 5-a
adunare, are loc [i prima sciziune \n rndul ETA avnd la baz=
contrarietatea pe viitoarele ac]iuni [i pe ideologia organiza]iei. Prima
constituit= de frontul militar sau ETA V (de la a 5-a adunare) se define[te
ca o mi[care socialist= basc= de eliberare na]ional= al c=rei scop este s=
creeze un stat socialist basc condus de proletariat (fiind considerat=
bran[a cea mai violent= a organiza]iei). Astfel avem o ETA \mp=r]it= \ntre
militari [i marxi[ti, fiind vorba de o sciziune strict ideologic=: "militarii" au
pus problema }=rii Bascilor \n termenii na]ionalismului, iar "marxi[tii"
vorbeau de lupta de clas=. |n 1967 sunt create 2 comitete executive, unul
superior [i altul pe teren. Fiecare zon= era divizat= \n ora[e sau \n sate
conduse de un responsabil. {efilor de zon= nu le era permis s= aib=
ini]iativ= proprie. Aceast= organizare nu permitea membrilor s= se
cunoasc= \ntre ei [i astfel era \nl=turat riscul ca la un interogatoriul al
poli]iei s= fie dezv=lui]i al]i membri. Pentru a comunica se serveau de cutii
po[tale sau de puncte fixe.
Dup= 1973 sunt \ntreprinse mai multe ac]iuni printre care [i

asasinarea \n decembrie a pre[edintelui guvernului [i confident al
regimului Franco, amiralul Carrero Blanco. Cu acest prilej se reliefeaz=
separarea ETA (dup= adun=rile organiza]iei) \n dou= mi[c=ri antagoniste:
ETA V (militar=) [i ETA VI (politico-militar=).
ETA militar= cuprinde [apte "aparate" coordonate de Comitetul

Executiv, alc=tuit din [ase membri, care din motive de securitate nu
particip= niciodat= la vreo ac]iune extremist=. Aceste aparate sunt
cunoscute drept: "Comandourile Armate", "Comandourile de Informare",
"Comandourile Logistice", "Trec=torii de Frontiere" [i "Rela]iile
Interna]ionale". Se apreciaz= c= puterea \n cadrul E.T.A. este exercitat=
de Comandourile Armate", conduse de Francisco Mugica Garmendia, zis
"Artapalo.
Lista actelor de violen]= revendicate de E.T.A. cuprinde distrugeri
de monumente, atentate cu bombe \mpotriva sta]iilor de radio [i
televiziune, cluburi [i centre sindicale, r=piri [i sechestr=ri de persoane,
asasinate etc.
Astfel, \n 1973 a fost asasinat amiralului Luis Carrero Blanco,
pre[edintele guvernului Franco [i succesorul desemnat de general. |n
ziua de 20 decembrie 1973 amiralul se deplasa \n Madrid, cu o ma[in=
spre domiciliul s=u, iar \n dreptul bisericii San Francisco, dup= ce a intrat
pe Calea Claudio Coello, s-a produs o imens= explozie care a aruncat
372
373
ISLAMIC
JIHADUL
ma[ina \n aer [i a provocat moartea amiralului [i a altor doi civili. Fa]= de

ucidera civililor nevinova]i, ETA a afirmat c= vie]ile lor au fost necesare
pentru atingerea idealurilor democra]iei pe care o urm=reau separati[tii.
Terori[tii cump=raser= un subsol la num=rul 104, din care au s=pat un
tunel pn= sub [osea, unde au amplasat circa 100 kilograme de explozibil
C2 care a explodat la trecerea ma[inii amiralului, provocnd un imens
crater. Explozia a fost att de violent= c= a proiectat ma[ina peste o
cl=dire unde a aterizat pe o teras=.
Au fost acuza]i pentru atentat [i ulterior condamna]i la moarte
Jos Ignacio Abaitua Gomeza "Marqun", Jos Miguel Bearn Ordeara
"Argala", Pedro Ignacio Prez Beotegui "Wilson", Javier Mara
Larreategui Cuadra "Atxulo",
Jos Antonio Urruticoechea
Bengoechea "Josu" [i Juan
Bautista Eizaguirre Santiesteban "Zigor, to]i refugia]i \n
Fran]a. Odat= cu moartea lui
Carrero Blanco, ETA a
considerat c= se va pune cap=t
definitiv dictaturii Franco.
|n anul 1974 are loc
atentatul cu bomb= din
cafeneaua Ronaldo din Madrid. Pe 13 septembrie 1974, ETA plaseaz= o
bomb= \ntr-o cofet=rie din Madrid cunoscut= ca fiind des frecventat= de
poli]i[tii spanioli. Rezultatele au fost teribile: 12 mor]i [i 80 de r=ni]i, f=r= a
fi r=nit niciun poli]ist. To]i cei uci[i [i r=ni]i erau civili. Asasinii au fost un
b=rbat [i o femeie tn=r= care au plasat bomba \n interiorul cafenelei.
|n anul 1987 are loc atentatul de la supermarketul Hipercore din
Barcelona. La data de 19 iunie a avut loc, probabil, cel mai sngeros
atentat comis de ETA. Rezultatul acestuia a fost deosebit: 21 de mor]i, 45
de r=ni]i grav din care 22 au r=mas invalizi. Cum se putea prevedea, dintre
victime procentajul cel mai mare l-au avut femeile [i copii. Atentatul a fost
comis prin amplasarea unei bombe puternice \ntr-o ma[in= capcan=
postat= \n parcarea hipermarchetului.
La 30 octombrie 2000 are loc asasinarea magistratului Juan
F. Querol de la Tribunalul Suprem. Este ucis magistratul, [oferul s=u,
garda de corp a magistratului (poli]ist) [i [oferul unui autobuz care trecea
prin zon=. Magistratul era \n vizorul organiza]ie de ceva timp.
Crima s-a produs prin amplasarea \n zon= a unei bombe ce a fost

declan[at= manual la trecerea ma[inii \n care se afla magistratul.
Pentru moartea [oferului, ETA a justificat ac]iunea c= acesta era
[i el \n obiectiv pentru munca pe care o desf=[ura [i de asemenea
poli]istul de escort= era un "cine" "care trebuia s= moar=".
{oferul magistratului era obi[nuit s= schimbe des traseele de
deplasare. Din acest motiv pentru c= nu se putea stabili exact locul prin
care putea s= treac= ma[ina, s-a procedat la amplasarea mai multor
bombe \n diferite zone pe traseele posibile de deplasare.
Un nou atentat \n Spania, s-a produs, \n diminea]a zilei de
20.04.2008, \n localitatea Elgoibar.
Atentatul nu s-a soldat \ns= cu victime. Autorit=]ile presupun c=
autorii ar fi fost tot membrii organiza]iei separatiste ETA. Joi, 17 aprilie
2008, un alt atentat s-a produs \n ora[ul Bilbao din Tara Bascilor, 3 politi[ti
fiind r=ni]i. Atentatul nu a fost revendicat, \ns= toate suspiciunile se
\ndreapt= c=tre organiza]ia separatist= basc= ETA.
Statistic= privind atentate teroriste ETA
374
Potrivit statisticilor oficiale, \n Spania, \n perioada, 1968-1983 au

fost \nregistrate peste 400 de victime. Numai \n anul 1980, au fost
ucise de c=tre terori[ti 136 de persoane, dintre care 70 erau civili, 58 militari
[i poli]i[ti, iar 8 erau terori[ti lichida]i \n ciocnirile cu organele de poli]ie.
Statisticile privind atentatele [i victimele ETA sunt prezentate pe
mai multe site-uri din re]eaua internet, prezentnd perioade marcate de
violen]e [i puternice confrunt=ri. Astfel, pe pagina principal= a Ministerului
de Interne Spaniol (www.mir.es), pe lng= situa]iile privind persoanele
arestate [i condamnate din aceast= organza]ie sunt prezentate cu imagini
victimele din rndul ap=r=torilor legii ce au fost ]inta manevrelor uciga[ilor
ETA. Toate datele prezentate sunt actualizate pn= \n decembrie 2007.
Victime
547
123
55
40
54
Alte ]=ri
Fran]a
TOTAL
Victime
2
821
Victime
341
480
821
ISLAMIC
Comunit=]i autonome
Pas Vasco
Madrid
Catalua
Navarra
Otras
Categorii
Civili
Membri ai For]elor Armate
[i ai Corpului Poli]i[tilor
TOTAL
375
Victime
200
145
97
24
13
1
480
JIHADUL
For]a
Garda Civil=
Polica Nacional
Fuerzas Armadas
Polica Local
Ertzaintza
Mossos d'Esquadra
TOTAL
|n ultima vreme, politica spaniol= a ob]inut o serie de succese \n

ac]iunea de combatere a terori[tilor ETA, iar noua legisla]ie antiterorist=
intrat= \n vigoare vizeaz= reinstaurarea "autorit=]ii statului fa]= de orice
ac]iune menit= a duce la destabilizarea politic=".
Cu toate acestea, gruparea continu= s= ac]ioneze [i \n prezent,
fapt dovedit de asasinarea, \n luna mai 2001, a lui Manuel Jimenez Abad,
membru marcant al Partidului
Popular de Guvern=mnt. Abad
este cea de a treizecea victim= a
ETA de la ruperea, \n decembrie
1999, a armisti]iului unilateral
declarat de ea. Din 20 martie 2001,
ETA nu mai organizase niciun
atentat, l=snd impresia unei perioade de calm dup= o campanie extrem
de sngeroas=.
Conform registrelor oficiale ale Departamentului de Stat al SUA
[i Uniunii Europene, gruparea este inclus= \n lista organiza]iilor teroriste.
Amplele m=suri de combatere a terorismului adoptate de statele
occidentale, precum [i \n cadrul conlucr=rii realizate \n special \ntre ]=rile
CEE, vizeaz= [i anihilarea organiza]iei ETA, a c=rei arie de ac]iune a
dep=[it zona provinciilor cu popula]ie basc= din Spania [i Fran]a. |n
prezent, \n plan organizatoric, ETA cuprinde: aripa politic= Herri
Batasuna; gruparea pentru organizarea mi[c=rilor ASK; sindicatul LAB;
mi[carea feminist= EGIZAN; organiza]ia de tineret JARRAI; organiza]ia
de sprijin a de]inu]ilor ETA, GESTOR.
La data de 26.08.2002, judec=torul spaniol pe probleme
antiteroriste, Baltasar Garzon, a decis suspendarea pe o perioad= de trei
ani a partidului separatist basc Batasuna, acuzat c= sprijin= gruparea
armat= ETA. Tot la aceea[i dat=, camera inferioar= a Parlamentului
spaniol a votat, cu o larg= majoritate, scoaterea \n afara legii a acestei
forma]iuni, pe baza unei prevederi legislative, adoptat= \n iunie 2002,
dup= un [ir de atentate ale ETA care au zguduit Spania (Stanciu, 2005).
Astfel, partidul separatist basc ar putea deveni prima forma]iune politic=
scoas= \n afara legii \n Spania, dup= dictatura generalului Francisco
Franco, Batasuna fiind acuzat de complicitate cu ETA la comiterea de
"crime \mpotriva umanit=]ii".
Situa]ia devine cu att mai critic= ]innd seama [i de faptul c= \n
anul 2007, potrivit ziarului conservator ABC, citat de Agen]ia France
376
Presse, ETA s-a reorganizat \n vederea unei campanii de atentate menit=

s= exercite presiuni asupra guvernului lui Jose Luis Rodrigues Zapatero
(www.adevarul.ro). Scopul declarat era acela de a aduce guvernul
socialist spaniol \n situa]ia \n care s= fie obligat s= relanseze dialogul cu
ETA, a[a cum doresc liderii grup=rii armate. Preventiv, pentru a-[i proteja
noile comandouri, conducerea ETA a cerut vara aceasta militan]ilor s=i s=
se replieze \n Fran]a.
377
JIHADUL
Descriere: \n timp ce dogmatic= islamic=

aduce la cuno[tin]a credincio[ilor faptul c=
adev=rul coranic se p=streaz= de c=tre divinitate \n
cer [i doar o copie se afl= la dispozi]ia oamenilor
(Stanciu, 2005), valurile de terorism care au lovit America [i Orientul
Mijlociu \n ultimii ani au surprins [i Europa, respectiv Irlanda de Nord.
Organiza]ia IRA a luat fiin]= \n anul 1969, \n Irlanda de Nord,
fiind afiliat= mi[c=rii politice republicane "Sinn Fein". Este de orientare
marxist= [i organizat= \ntr-o re]ea de celule mici care se afl= sub
conducerea unui Consiliu Armat. Conducerea central= este asigurat= de
Gerry Adams [i Martin Mc.Quiness.
Activit=]i: Manifestarile grup=rii includ atacuri cu bomb=,
asasinate, r=piri, molest=ri administrate drept pedeaps=, estorc=ri,
contraband= [i tlh=rii. Printre ]inte se num=r= oficialit=]i ale guvernului
britanic, reprezentan]i militari [i ai for]elor de ordine britanice \n Irlanda de
Nord [i grup=rile paramilitare loialiste din zon=. Campaniile de atacuri cu
bomb= s-au desf=[urat asupra sta]iilor de cale ferat= [i metrou, zonelor
comerciale de pe teritoriul britanic [i asupra sec]iilor de poli]ie din Ulster
[i Marea Britanie, precum [i asupra unor ]inte din Irlanda de Nord, institu]ii
militare britanice [i cele existente pe continentul european. |ncepnd cu
anul 1994, IRA a respectat, pentru diferite perioade de timp, acordurile de
\ncetare a focului.
|n ciuda tr=d=rii organiza]iei de anumi]i membri, care s-au
al=turat grup=rilor disidente, efectivele cuprind cteva sute de persoane,
la care se adaug= cteva mii de simpatizan]i. Localizarea grup=rii [i aria
de opera]iuni cuprind, \n principal, Irlanda de Nord, Republica Irlanda,
Marea Britanie, dar [i alte state din Europa.
|n trecut, IRA a primit ajutor de la mai multe grup=ri [i ]=ri, o
contribu]ie important= avnd Libia (preg=tire [i armament) [i OEP. Se
ISLAMIC
Armata Republican= Irlandez= (IRA)
b=nuie[te c= prime[te fonduri, arme [i alte materiale de la simpatizan]ii

din SUA. Metodele [i procedeele folosite \n ac]iune sunt similare celor
folosite de ETA, fapt ce conduce la ideea c= exist= leg=turi \ntre cele dou=
organiza]ii.
Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (Real IRARIRA/True IRA)

Descriere: Adev=rata Armat= Republican= Irlandez= (RIRA) a
fost format= \n februarie-martie 1998, ca arip= armat= clandestin= a
Mi[c=rii pentru Suveranitatea celor 32 de Comitate, o "grupare politic= de
asuprire" avnd ca scop \ndep=rtarea for]elor britanice din Irlanda de Nord
precum [i unificarea Irlandei. Mi[carea pentru Suveranitatea celor 32 de
Comitate s-a opus adopt=rii, \n septembrie 1997, de c=tre Sinn Fein, a
principiilor democra]iei [i non-violen]ei enun]ate de Mitchell [i
amendamentelor articolelor 2 [i 3 din Constitu]ia irlandez=, din decembrie
1999, care vizau Irlanda de Nord. Grupul este condus de c=tre Mickey
McKevitt, fostul "responsabil logistic" al IRA [i Bernandette Sands
McKevitt, so]ia sa, vice-pre[edinte al mi[c=rii.
Activit=]i: Mul]i membri ai RIRA, care s-au opus acordului de
\ncetare a focului, au adus organiza]iei RIRA o infuzie de experien]= \n
tactica terorist= [i \n fabricarea de bombe.
}intele includ poli]ia [i armata britanic= din Irlanda de Nord,
precum [i civilii din aceast= regiune. Organiza]ia a \ncercat, f=r= succes,
comiterea mai multor atacuri cu bomb= pe teritoriul Marii Britanii. Ea [i-a
asumat responsabilitatea pentru atacul cu ma[in= capcan=, de la 15
august 1998, din Omagh, Irlanda de Nord, cnd au fost ucise 29 de
persoane, iar alte 220 au fost r=nite. Dup= atentatul de la Omagh,
gruparea a declarat \ncetarea focului, \ns= la \nceputul anului [i-a reluat
atacurile att \n Irlanda de Nord, ct [i \n Marea Britanie.
Aceste atacuri includ atentatul cu bomb= asupra podului
Hammersmith [i cel cu rachete \mpotriva cartierului general al MI-6 din
Londra. Efectivele grup=rii cuprind 150-200 de activit=]i, la care se
adaug= suporteri ai adep]ilor liniei dure a IRA nemul]umi]i de armisti]iul
declarat de aceasta [i al]i simpatizan]i republicani.
Localizarea grup=rii [i aria de opera]iuni cuprind Irlanda de Nord,
Republica Irlanda [i Marea Britanie. Se b=nuie[te c= gruparea prime[te
fonduri din partea simpatizan]ilor din SUA. Potrivit unor [tiri ap=rute \n
378
pres=, se crede, de asemenea, c= RIRA ar fi achizi]ionat arme moderne

din Balcani.
Ap=r=torii "Minile Ro[ii "(Red Hand Defenders - RHD)
Descriere: Intensificarea fenomenului terorist din Grecia a

determinat, la un moment dat, organele specializate grece[ti s= aprecieze
ce Grecia a devenit un "teatru" \n care orient=rile politice americane fa]=
de o ]ar= sau alta sunt sanc]ionate prin acte de teroare \ntreprinse asupra
unor persoane sau obiective care ar putea afecta interesele SUA.
379
JIHADUL
Nucleele revolu]ionare "Lupta Revolu]ionar= a Poporului" (ELA)
ISLAMIC
Descriere: Gruparea extremist-terorist= a fost

format=, \n mare parte, din extremi[ti protestan]i ai
grup=rilor loialiste care respect= acordul de \ncetare a
focului. RHD \ncearc= s= \mpiedice o \n]elegere politic=
cu na]ionali[ti irlandezi, prin atacarea intereselor civililor
catolici din Irlanda de Nord.
|n anul 2000, RHD nu a desf=[urat activit=]i teroriste, ca urmare
a opera]iunilor ample ale for]elor de securitate de la sfr[itul anului 1999.
Totu[i, \n ultimii ani gruparea a comis numeroase atacuri cu bomb=
asupra sistemelor de alimentare [i incendieri ale unor ]inte civile
"sensibile", cum ar fi case, biserici [i firme particulare, pentru a strni
indignarea comunit=]ii republicane [i a atrage represalii din partea IRA.
Activit=]i: RHD [i-a asumat responsabilitatea pentru atacul cu
ma[in= capcan= de la 15 martie
1999, soldat cu asasinarea lui
Rosemary Nelson, o cunoscut=
avocat= catolic= na]ionalist= [i
lupt=toare pentru drepturile
omului din Irlanda de Nord.
Efectivele grup=rii cuprind circa
20 de membri, dintre care unii
deosebit de experimenta]i \n
modurile de operare teroriste [i
confec]ionarea de bombe. Localizarea [i aria de opera]iuni cuprind
teritoriul Irlandei de Nord. Organiza]ia nu beneficiaz= de sprijin extern.
ELA este o grupare de extrem= stng= care s-a dezvoltat \n

cadrul opozi]iei fa]= de junta militar= ce a guvernat Grecia, \n perioada
1967 - 1974. ELA s-a \nfiin]at \n 1971, ca o grupare anti-capitalist= [i antiimperialist= revolu]ionar=, care [i-a exprimat opozi]ia fa]= de "domina]ia
imperialist=, exploatare [i opresiune". Organiza]ia se exprim= puternic
\mpotriva intereselor Statelor Unite [i \ncearc= s= determine excluderea
for]elor americane din Grecia.
Activit=]i: Din 1974, gruparea a executat atacuri cu bombe
\mpotriva guvernului grec, obiectivelor economice [i obiectivelor militare [i
de afaceri americane. |n 1986, a ini]iat atacuri \mpotriva intereselor
guvernamentale [i comerciale grece[ti. Raziile desf=[urate asupra
caselor conspirative \n 1990 au scos la iveal= ascunz=tori \n care se aflau
arme [i probe referitoare la contacte directe cu alte grup=ri teroriste
grece[ti, inclusiv cu grup=rile "1 Mai" [i "Solidaritatea Revolu]ionar=". |n
1991, ELA [i 1 Mai [i-au asumat \n comun responsabilitatea pentru 20 de
atacuri cu bomb=. Poli]ia greac= este de p=rere c= \ntre ELA [i 17
Noiembrie exist= leg=turi. ELA nu [i-a mai asumat responsabilitatea
execut=rii unui act terorist din 1995, \ns= au ap=rut alte grup=ri care
folosesc un mod de ac]iune asem=n=tor Nucleele Revolu]ionare (sau
Celulele Revolutionare), care sunt succesoarele ELA.
Efectivele grup=rii sunt necunoscute, aria de operare cuprinznd
\ntreg teritoriul Greciei. |n anii '80, a primit arme [i asisten]= din partea
teroristului interna]ional Carlos. |n prezent nu se cunoa[te niciun sponsor
str=in.
Organiza]ia revolu]ionar= "17 Noiembrie"
Descriere: Organiza]ia structur= de
orientare radical= de stnga, \nfiin]at= \n 1975 a
primit denumirea dup= mi[carea studen]easc= din
Grecia, care a protestat \mpotriva regimului militar (\n
noiembrie 1973). Gruparea se pronun]= pentru
\ndep=rtarea bazelor americane, [i ale celor NATO de pe teritoriul
Greciei, pentru eliminarea for]elor militare turce din Cipru [i excluderea
Greciei ca punct de legatur= \ntre NATO [i Uniunea European=.
Activit=]i: Ini]ial, membrii organiza]iei au desf=[urat atacuri [i
asasinate asupra oficialilor americani din Grecia [i asupra unor
personalit=]i politice grece[ti. |n anii '80, s-au ad=ugat atacurile cu bomb=.
380
|ncepnd cu anii '90 [i-a extins aria ]intelor, incluznd institu]ii UE [i firme
str=ine care investesc \n Grecia. Ca metod=, s-au folosit atacuri
improvizate cu rachete. Efectivele au r=mas necunoscute, presupunndu-se
c= aria de operare viza zona capitalei, Atena. Ultima ac]iune revendicat=
de c=tre organiza]ie a fost asasinarea ata[atului militar britanic Stephen
Saunders, \n iunie 2000.
|ntr-un raport adresat Consiliului de Mini[tri (f=cut public la
22.08.2002, de c=tre purt=torul de cuvnt al Guvernului, Christos
Protopapas), ministrul grec al ordinii publice, Michalis Chryssoidis, a
anun]at desfiin]area grup=rii teroriste "17 Noiembrie", invocnd ca
argumente: arestarea conducerii [i a majorit=]ii membrilor organiza]iei,
confiscarea armamentului, precum [i elucidarea tuturor ac]iunilor
organizate de grupare, "chiar [i a celor nerevendicate".
381
JIHADUL
Nici continentul american nu a fost ferit \n vreun fel de terorism,

\n decursul timpului. Cauzele acestui flagel sunt similare cu cele detaliate
\n capitolele anterioare. De-a lungul timpului, Canada a fost tulburat= \n
special de manifest=ri na]ionaliste din partea separati[tilor de origine
francez= din Quebec.
Canadienii de origine francez= sunt lega]i strns de obiceiurile [i
limba lor, situndu-se pe acest plan \n evident= contradic]ie cu canadienii
de origine anglosaxon=.
Presiunea francezilor pentru independent= a condus la un val de
violen]e \ncepnd cu anii 1960. Ca [i nationali[tii sco]ieni, locuitorii din
Quebec consider= c= ei contribuie mai mult la guvernarea central=, dar
primesc mai pu]ine beneficii. Dup= cel de-al doilea r=zboi mondial,
mi[c=rile separatiste din aceasta ]ar= au luat amploare, sus]innd crearea
de state suverane separate, cu recunoa[terea de drepturi egale pentru
grupurile minoritare.
Terorismul intern american dispune, \n general, de sprijinul unor
structuri de suprafa]a care sunt separate de terori[tii clandestini ce
ac]ioneaz= frecvent pe teritoriul Statelor Unite. Acesta a avut ca punct
culminant mi[c=rile sociale din anii 1960-1970, \n special cele privind
drepturile cet=]enilor apar]innd popula]iei de culoare [i contra r=zboiului
din Vietnam.
ISLAMIC
E. Organiza]ii [i grup=ri teroriste de pe continentul

American
Activit=]ile teroriste asociate mi[c=rilor pentru drepturile

cet=]ene[ti au demarat cu atentate cu bomb=, ambuscade, jafuri
organizate de organiza]iile, Black Panthers, The Black Liberation Army [i
Ku-Klux-Klan (KKK).
Extrema dreapt= american= este reprezentat=, dupe 1980, de
KKK, Partidul Nazist American, Alian]a Na]ional= [i, mai recent,
Skinheads [i Noua Dreapt=.
Extrema stng= american= se face sim]it=, de asemenea, \n plan
terorist prin organiza]iile Macheteros, Weather Underground, The Sam
Melville-Jonathan Jackson Brigade, FALN [i, BLA, multe dintre ele
fuzionnd \n Frontul Unit al Libert=]ii (United Freedom Front), \n Armed
Resistance Unit [i May 19 Comunist Organization.
E1. Organiza]ii teroriste din America de Nord
Frontul Eliber=rii Quebecului (FLQ)

Descriere: A fost \nfiin]at \n 1963, avnd drept scop incitarea
francezilor din provincie \mpotriva autorit=]ilor canadiene, prin acte de
dezordine, violen]= sistematic= [i tlh=rii.
Activit=]i: Dintre actele teroriste ale F.L.Q. re]inem r=pirea
reprezentantului comercial al Angliei, James Cross, \n octombrie 1970,
pentru eliberarea c=ruia Frontul a cerut o mare sum= de bani [i
permisiunea ca membri comandoului s= se deplaseze liber \n Cuba sau
Algeria. Guvernul canadian de atunci a fost pentru trecerea liber= a
r=pitorilor c=tre o ]ar= str=in= [i eliberarea a 23 de prizonieri ai grup=rii.
O alt= r=pire a fost cea a lui Pierre Laporte, ministrul
transporturilor din Quebec, care, \n urma refuzului de c=tre autorit=]i a
revendic=rilor terori[tilor, a fost ucis. Guvernul federal a procedat \n
consecin]a la scoaterea \n afara legii a organiza]iei [i arestarea a 200 de
membri ai acesteia.
Semnificativ pentru virulen]a organiza]iei este faptul c=, pn= \n
anul 1972, aceasta a comis peste 170 de atentate, soldate cu opt mor]i [i
mai mul]i r=ni]i. {i \n prezent, gruparea ac]ioneaz= pentru independen]a [i
suveranitatea Quebec-ului, de[i manifest=rile teroriste au sc=zut
semnificativ.
Dintre principalele organiza]ii teroriste din S.U.A. men]ion=m:
382
Na]iunile Ariene
Descriere: Acestea sunt cunoscute [i sub numele de "Biserica lui
Iisus Hristos Cre[tinul", aceasta propov=duie[te suprema]ia albilor, care
este considerat= de necontestat, restul raselor reprezentnd "oameni f=r=
suflet" sau "rase de noroi".
Activit=]i: "Na]iunile Ariene" reprezint= bra]ul \narmat al bisericii,
un grup extremist care a \mprumutat elemente ultra-rasiste din ideologia
nazist=. De[i "arienii" nu dispun dect de aproximativ 500 de lupt=tori, ei
colaboreaz= cu alte grup=ri neonaziste [i rasiste din SUA [i Canada.
Ascun[i sub plato[a lui Isus Hristos Cre[tinul, circa 15-20.000 de activi[ti
[i aproape un sfert de milion de simpatizan]i proclam= dreptul la libertate
religioas=, arienii fiind suspecta]i de numeroase crime [i incidente
teroriste.
Partidul Patrio]ilor Albi
Descriere: Principala atrac]ie emanat= de grup=rile extremistreligioase o reprezint= sentimentul apartenen]ei la elite, dorin]a de putere
[i superioritatea pe care preceptele ,,biblice" o propag= \n mod mesianic.
Existen]a unui astfel de mesaj coaguleaz= bandele de satani[ti,
Skinheads, grupurile rasiste ale Ku-Klux-Klan [i "Armatele Ariene" \ntr-o
for]= amenin]=toare, asem=n=toare S.S.-ului german interbelic.
Activit=]i: Militeaz= pentru \narmarea unor forma]iuni
paramilitare, folosite apoi \n spargeri [i jafuri. Banii ob]inu]i urmeaz= a fi
folosi]i \n sus]inerea unei ac]iuni de r=sturnare a Guvernului S.U.A.
383
JIHADUL
Descriere: Organiza]ie care propov=duie[te

suprema]ia rasei albe [i a cre[tinismului. A fost creat=
la 24 decembrie 1865, la Pulaski, Tennessee, de [ase
tineri fo[ti ofi]eri confedera]i, pentru propriul lor
divertisment. Organiza]ia nu comport= \nc= aspectele
rasiste [i violen]ele care aveau s-o fac= celebr=
ulterior. Denumirea sa deriv= de la cuvntul grec
Kuklos (cerc) [i de la cuvntul sco]ian Klan (clan). |ns=rcinat cu
administrarea Imperiului Invizibil (statele din sud), Klan-ul se doteaz= cu o
structur= fantasmagoric= (Un Mare Mag, \nconjurat de zece Genii) [i cu
ISLAMIC
Ku-Klux-Klan (KKK)
costume (cagule albe lungi), avnd scopul de a-i \nfrico[a pe membrii

organiza]iei.
Klan-ul se dezvolt= [i ]ine un congres \n 1867, la Nasville
(Tennessee), pe timpul c=ruia generalul Nathan Bedford Forrest este
numit Marele Mag. Fost ofi]er de cavalerie, acesta \i confer= Klanului o
structur= militar=. Klanul adopt= o Cart= care-l define[te ca fiind "dedicat
Cavaleriei, Umanit=]ii, Compasiunii [i Patriotismului".
Activitate: Klanul instaureaz= teroarea prin raidurile nocturne ale

cavalerilor albi, \ndreptate \mpotriva popula]iei de culoare. |n perioada
august-octombrie 1968, \n Arkansas, au loc circa 200 de crime. Este
decretat= legea mar]ial=, lupta \mpotriva Klanului fiind declan[at= \n
Arkansas, iar ulterior \n statele vecine. Este oficial desfiin]at \n 1869 [i
eliminat practic \n 1873.
La 24 decembrie 1915, la Stone Mountain, William Joseph
Simmons, fost pastor metodist, anun]= rena[terea Ku-Klux-Klanului [i se
proclam= Magul Imperial al Imperiului Invizibil. Succesul noii organiza]ii
este fulminant, astfel c= \n 1920, Simmons anun]= 4 milioane de adep]i.
Klanul se lanseaz= \n numeroase campanii \ndreptate \mpotriva
imigran]ilor italieni [i irlandezi, acuza]i de a fi participat la o "conspira]ie
catolico-papal= pentru cucerirea Americii", ca [i \mpotriva liderilor
384
sindicali, considera]i drept agen]i bol[evici. Alegerile din 1924 [i 1928

consacr= succesul Klanului la nivel local.
Ku-Klux-Klanul ap=r= suprema]ia rasei albe, lupta \mpotriva
evreilor [i a homosexualilor, a cenzurii [i a integr=rii \n [coli. Este divizat
\n diverse frac]iuni repartizate \n diferite state ale Uniunii.
Klanul este totodat= asociat cu alte mi[c=ri de extrem= dreapt=
ca Na]iunea Arian=, WASP, Ordinea sau Posse Comitatus.
Unele frac]iuni ale Klanului se dedau la acte de banditism pentru
a colecta fondurile necesare activit=]ilor lor.
E2. Organiza]ii teroriste din America de Sud
Virulen]a ac]iunilor teroriste, \n ]=rile Americii Latine s-a remarcat
\ndeosebi \ncepnd cu luna noiembrie 1985, cnd un comando alc=tuit
din 50 de persoane, apar]innd grup=rii extremiste columbiene "M 19", a
ocupat Palatul de Justi]ie din Bogota, atentat soldat cu paste 100 de mor]i.
Dintre organiza]iile teroriste ce ac]ioneaz= \n aceste ]=ri, deosebit de
active au fost organiza]iile teroriste:
Armata de Gheril= Tupac Katari (AGTK)
Descriere: Organiza]ie bolivian= subversiv=, antioccidental=.
Activit=]i: Atacuri frecvente de mici propor]ii \mpotriva unor ]inte
neprotejate: stlpi de \nalt= tensiune, conducte de petrol sau sedii
guvernamentale. A atacat cu bombe sediile unor biserici mormone,
precum [ sediul USAID \n 1993.
Ac]ioneaz= \n Bolivia, mai ales regiunea Chapare, lng= grani]a
cu Peru, [i Altiplano.
385
JIHADUL
Descriere: Mi[care tradi]ional= marxistleninist= ap=rut= \n 1983 \n Peru [i condus= de Nestor

Serpa [i Victor Polay. Programul contraterorist a
diminuat semnificativ capacit=]ile de atac ale MRTA,
numeroasele arest=ri [i decese din cadrul grupului
ducnd la pierderea sprijinului. C]iva membrii MRTA sunt \ncarcera]i \n
Bolivia.
Activit=]i: Este responsabil= cu atentate la adresa SUA, mai mult
dect alte mi[c=ri similare din America Latin=. |n 1990 [i 1991 a atacat
ISLAMIC
Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (MRTA) - Peru/Bolivia
re[edin]a ambasadorului SUA, a pus bombe la Consulatul SUA [i la

Centrul Bina]ional SUA Peru [i a atacat biserici mormone. A comis
atentate asupra Palatului Preziden]ial [i asupra avionului pre[edintelui
Fujimori \n 1991. Grupul nu a mai condus \n ultimul timp atacuri teroriste,
p=rnd a fi mai preocupat de eliberarea din \nchisoare a membrilor MRTA.
Mi[carea de Tineret "Lautaro"
Alte denumiri: Fac]iunea Lautaro a Mi[c=rii de Ac]iune Popular=
Unit= (MAPU/L); For]ele Rebele Populare Lautaro (FRPL).
Descriere: Grup extremist antiamerican care s-a angajat s=
r=stoarne guvernul chilian. Conducere asigurat=, mai ales de elemente de
stnga, dar include [i tineri delincven]i [i defavoriza]i. A devenit activ= la
sfr[itul anilor '80, dar \n ultimii ani, a fost sl=bit= de eforturile guvernului
de combatere a terorismului.
Activit=]i: Uciderea unor poli]i[ti, jafuri bancare [i atacuri
\mpotriva unor biserici mormone.
Frontul Patriotic "Manuel Rodriguez" (FPMR)

Descriere: Fondat= \n 1993 ca arip= armat= a Partidului
Comunist Chilian, organiza]ia a primit numele eroului r=zboiului de
independen]= al Chile \mpotriva Spaniei. La sfr[itul anilor '80 s-a
desp=r]it \n dou= fac]iuni, dintre care una a devenit partid politic \n 1991.
Aripa disident= FPMR/D a r=mas ultima organiza]ie terorist= activ= din
Chile.
Activit=]i: FPMR atac= civili [i obiective interna]ionale, inclusiv
sedii de afaceri americane [i biserici mormone. |n 1993, FPMR a atacat
cu bombe dou= restaurante McDonald's [i a \ncercat s= distrug= [i un
restaurant KFC. Activit=]ile guvernamentale de combatere a terorismuIui,
\ncununate de succes, au sl=bit semnificativ organiza]ia. Patru membri ai
FPMR au evadat din \nchisoare, folosind un elicopter, \n decembrie 1996.
Unul dintre ei, Patricio Ortiz Montenegro, a ajuns \n Elve]ia, unde a cerut
azil politic. S-a cerut extr=darea lui Ortiz, dar guvernul elve]ian,
temndu-se c= statul Chile nu va asigura condi]ii pentru men]inerea
s=n=t=]ii fizice [i psihice a lui Ortiz, a refuzat cererea. Autorit=]ile chiliene
au continuat s=-i urm=reasc= pe ceilal]i trei evada]i.
386
Frontul Patriotic Morazanist (FPM)

Descriere: Grup radical terorist de stnga, \nfiin]at la sfr[itul
anilor '80. Organizeaz= atacuri de protest \mpotriva interven]iei americane
\n probleme politice [i economice din Honduras.
Activit=]i: |n principal desf=[oar= atacuri \mpotriva personalului
militar american din Honduras. |n martie 1990 [i-a asumat
responsabilitatea pentru atentatul asupra unui autobuz, soldat cu r=nirea
a [apte func]ionari americani. A revendicat atentatul cu bomb= de la biroul
Corpului P=cii din decembrie 1988, atentatul asupra unui autobuz, soldat
cu r=nirea a trei func]ionari americani \n februarie 1998, atacul unui convoi
american \n aprilie 1989 [i atacul cu grenade, soldat cu r=nirea a [apte
solda]i americani, din iulie 1989 \n La Ceiba.
Armata Bolivian= de Eliberare Na]ional= (AEN)
Include Comisia Nestor Paz Zamora (CNPZ).
Descriere: Pretinde c= este parte a grupului \nfiin]at \n 1960, de
c=tre Che Guevara. Include numeroase grupuri indigene subversive mai
mici, inclusiv CNPZ; este inactiv= \n cea mai mare parte a timpului.
Activit=]i: AEN [i CNPZ au atacat misiunile americane \n ultimii
ani, dar mai recent, s-au concentrat exclusiv asupra unor ]inte interne
boliviene.
387
JIHADUL
Descriere: FARC s-a \nfiin]at \n 1964, ca

aripa militar= a Partidului Comunist Columbian [i
reprezint= cea mai veche, mai mare, mai capabil= [i
bine echipat= organiza]ie insurgent= marxist=.
Aceasta este condus= de un secretariat reprezentat
de septuagenarul Manuel Marulanda, alias "Tirofijo" [i al]i [ase membri,
printre care [i comandantul militar Jorge Briceno, alias "Mono Jojoy".
Gruparea a fost organizat= \n lungul liniilor militare [i include cteva
fronturi urbane. |n anul 2000, aceasta a continuat procesul negocierilor de
pace \ntr-un ritm lent cu administra]ia Pastrana, care a oferit grupului
cteva concesii, printre care demilitarizarea zonei folosite ca loc de
negocieri.
ISLAMIC
For]ele Armate Revolu]ionare din Columbia (FARC)
Activit=]i: |n martie 1999, FARC a executat trei americani militan]i

pentru drepturile amerindienilor de pe teritoriul venezuelean, dup= ce au
fost r=pi]i \n Columbia. Deseori, cet=]enii str=ini sunt ]inte ale r=pirilor \n
scop de recompens=. Organiza]ia are leg=turi foarte bine documentate cu
trafican]ii de droguri, \n principal prin asigurarea unei protec]ii armate
acestora. Efectivele grup=rii sunt cuprinse \ntre 9.000 [i 12.000 de
combatan]i [i un num=r necunoscut de sus]in=tori, \n principal \n zonele
rurale. |n Columbia, desf=[oar= activit=]i precum estorc=ri, r=piri,
procurarea de fonduri [i de logistic=, \n Venezuela, Panama [i Ecuador
membrii grup=rii deplasndu-se pentru odihn= [i tratament. Suportul
extern provine din Cuba, care ofer= ajutor medical [i consultan]= politic=.
For]ele Unite/Grupul Unit de Autoap=rare din Columbia (AUC

- Autodefensas Unidas de Columbia)
Descriere: Gruparea AUC numit=, \n mod obi[nuit, for]ele de
ap=rare sau paramilitare reprezint= o organiza]ie paravan format= \n
aprilie 1997 prin reunirea majorit=]ii grup=rilor locale [i regionale
paramilitare, \n scopul protej=rii intereselor economice [i combaterii
for]elor rebele locale. Gruparea AUC sus]inut= de elita economic= [i de
comunit=]ile locale c=rora guvernul nu le poate asigura securitatea
pretinde c= principalul s=u obiectiv este s=-[i protejeze sponsorii
\mpotriva rebelilor. |n prezent, AUC sus]ine c= este o for]= regional= [i
na]ional= de lupt= \mpotriva rebelilor. Gruparea este echipat= [i \narmat=
corespunz=tor [i se spune c=
membrii s=i primesc un salariu
lunar. |n anul 2000, liderul AUC
Carlos Castano, pretindea c=
70% din costurile opera]ionale
ale organiza]iei erau finan]ate
din afaceri cu droguri, restul
reprezentnd "dona]ii" de la
sponsori.
Activit=]i: Opera]iunile
AUC variaz= de la asasinarea
presupu[ilor sus]in=tori ai insurgen]ei pn= la implicarea trupelor de
gueril= combatante. Poli]ia Na]ional= Columbian= a men]ionat c= AUC a
organizat 804 asasinate, 203 r=piri [i 75 de masacre, cu 507 victime, \n
388
perioada primelor 10 luni ale anului 2000. AUC pretinde c= victimele erau
lupt=tori de gueril= sau simpatizan]i. Tacticile de lupt= constau \n
opera]iuni conven]ionale [i de gueril= \mpotriva principalelor for]e ale
insurgen]ei. Ne\n]elegerile AUC cu unit=]ile militare [i ale poli]iei sunt tot
mai mari, de[i gruparea a evitat for]ele de securitate guvernamentale.
For]ele paramilitare nu au \ntreprins ac]iuni \mpotriva personalului
american.
La \nceputul anului 2001, guvernul a estimat c= existau 8.000 de
lupt=tori paramilitari, inclusiv fo[ti militari [i rebeli. For]ele AUC au
reprezentare mai mare \n departamentele din nord [i nord-vest: Antioquia,
Cordoba, Sucre, Bolivar, Atlantico [i Magdalena. Din 1999, gruparea [i-a
intensificat prezen]a [i \n alte departamente din nord-est [i sud-vest
f=cndu-se sim]it= \ntr-o mai mic= m=sur= \n zona de cmpie a
Amazonului. Ciocnirile care au avut loc \ntre AUC [i rebelii FARC din
Putumayo \n anul 2000 au demonstrat capacitatea grup=rii de a lupta
\mpotriva rebelilor \n \ntreaga Columbie. FARC nu prime[te ajutor extern.
389
JIHADUL
Descriere: Fostul profesor universitar

Abimael Guzman a \nfiin]at SL la sfr[itul anilor '60,
iar \nv=]=turile sale au creat doctrina maoist= militar=
a SL. |n anii '80, SL a devenit una dintre cele mai
brutale organiza]ii teroriste din emisfera vestic=
aproximativ 30.000 de persoane [i-au pierdut via]a de cnd SL a \nceput
s= activeze. Principalul obiectiv al organiza]iei este distrugerea institu]iilor
peruane existente [i \nlocuirea lor cu un regim revolu]ionar comunist.
Organiza]ia se opune, de asemenea, oric=rei influen]e str=ine la nivel
guvernamental [i altor grup=ri de gheril= din America Latin=, cum ar fi
Tupac Amaru.
|n anul 2000, autorit=]ile guvernamentale au arestat [i judecat
membri activi ai SL, \n aprilie fiind arestat [i comandantul Jose Arcela
Chiroque, alias Ormeno. Opera]iunile antiteroriste au fost orientate spre
puncte izolate ale activit=]ii teroriste din amontele v=ii rului Huallaga [i a
v=ii rului Ene/Apurimac, unde SL a continuat s= execute activit=]i
teroriste sporadice.
Activit=]i: Organiza]ia a executat campanii de atacuri cu bomb=
f=r= ]int= [i asasinate selective. |n anul 1990, a comis atacuri cu
\nc=rc=turi explozive asupra unor misiuni diplomatice str=ine din Peru [i
ISLAMIC
Calea Luminoas= (Sendero Luminoso/Shining Path sau SL)
un atac cu ma[in= capcan= asupra ambasadei americane, \n decembrie,

acela[i an. |n anul 2000, SL a continuat s= se confrunte cu autorit=]ile
peruane [i cu unit=]ile militare \n zonele rurale [i a organizat, periodic,
razii \n mai multe localit=]i. |n ciuda numeroaselor amenin]=ri, for]ele de
gheril= SL \nc= active nu au fost \n m=sur= s= influen]eze \n mod
semnificativ alegerile na]ionale din Peru, organizate la 9 aprilie.
Efectivele grup=rii sunt necunoscute, \ns= se estimeaz= c= exist=
100-200 militan]i \narma]i. Capacitatea de ac]iune a SL a fost puternic
diminuat= prin arestarea unui num=r mare de membri [i dezertarea altora.
Aria de opera]iuni cuprinde teritoriul statului Peru, \n special \n
zonele rurale, gruparea nebeneficiind de suport extern.
F. Organiza]ii [i grup=ri paramilitare
Brigatta 055 (Brigada 055)
Este cunoscut= drept grupare operativ-militar= din cadrul

organiza]iei teroriste transna]ionale Al-Qaida. Conform datelor a fost
\nfiin]at= \n 1998 ca parte component= a for]elor armate ale
Emiratului Islamic Afganistan. Efectivul numeric al acesteia este format
din circa 1500 mercenari originari din Arabia Saudit=, Libia, Siria. |n 2001
gruparea a fost practic lichidat= de c=tre Alian]a de Nord, \n regiunea
Kunduz.
Taliban-E-Afganistan (Mi[carea Islamic= Taliban)
Reprezint=
mi[carea
politicoreligioas= paramilitar= din Afganistan, fiind
\ntemeiat= cu sus]inerea Pakistanului. |n mod
prioritar este format= din pushtuni. |n perioada
anilor 1996-2001 mi[carea sus-men]ionat= a
ob]inut controlul deplin asupra capitalei [i a
]=rii. Teritoriile controlate au fost utilizate
pentru amplasarea bazelor militare [i a
centrelor de instruire a unui [ir de grup=ri
teroriste transna]ionale. Dup= actele teroriste din 11 septembrie [i
opera]iunile americane \n Afganistan, mi[carea a pierdut controlul asupra
390
teritoriilor respective, dezintegrndu-se \n mai multe forma]iuni. Are rela]ii

de colaborare cu organiza]ia Al-Qaida, cu serviciile speciale [i chiar cu
for]ele armate ale Pakistanului.
Organiza]ia Tinerilor Arabi Na]ionali[ti pentru Eliberarea
Palestinei
Grupare paramilitar= palestinian= cu un num=r ne\nsemnat de
membri, creat= cu suportul serviciilor speciale ale Libiei \n scopul
influen]ei asupra mi[c=rii palestiniene de rezisten]=. Statutul actual al
grup=rii nu este cunoscut, se presupune c= de la \nceputul anilor 90
printr-o decizie a guvernului libian activitatea organiza]iei a fost sistat=.
Armata Na]ional= pentru Eliberarea Palestinei (National
Liberation Army of Palestine)
Forma]iune paramilitar= extremist= cu caracter politico-religios,

\ntemeiat= cu suportul neoficial al serviciilor speciale turce[ti \n cadrul
proiectului de consolidare a structurilor direc]ionate spre combaterea
separatismului kurd. Ulterior, gruparea a ie[it de sub controlul autorit=]ilor
fiind direct influen]at= de c=tre liderii islamului radical. Lider al grup=rii
este Isa Altsoi. |n perioada anilor 2000-2001 majoritatea reprezentan]ilor
391
JIHADUL
Hezbollah - Turcia (Hezbollah - Party of God/Turkish)
ISLAMIC
Constituie una din componentele aripei

militare ale Organiza]iei pentru Eliberarea
Palestinei (OEP) [i a mi[c=rii FATH. Creat= \n
1964, dispune de statut oficial al for]elor armate
ale Palestinei \n emigrare. A participat \n
r=zboaiele arabo-israelite, precum [i conflictele
armate interne din statele arabe. Ca urmare a
ini]ierii dialogului israeliano-palestinian par]ial
organiza]ia s-a autodizolvat. O parte din
membrii acesteia au aderat la structurile
statelor de men]inere a ordinii publice a
autonomiei palestiniene din sectorul Gaza sau
\n componen]a efectivelor militare a diferitor state arabe. Punctele de
dislocare se consider= a fi Siria [i Liban.
grup=rii au fost aresta]i [i condamna]i la diferi]i termeni de deten]ie, ceilal]i

fiind \n emigrare. Efectivul numeric al HEZBOLLA (Turcia) constituie circa
dou=zeci mii de rebeli. Membrii forma]iunii au participat la realizarea a
peste 1000 de ac]iuni criminale (484 atentate cu tent= politic=, 18 acte
teroriste, 14 cazuri de luare a ostaticilor).
Hezbollah - Palestina (Hezbollah - Party of God/Palestine)
Grupare paramilitar= politicoreligioas= palestinian=, creat= \n sectorul Gaza
\n perioada anilor 70. Aceasta constituie o
subdiviziune autonom= \n cadrul Jihadului
Islamic al Palestinei. Liderul forma]iunii se
consider= a fi [eicul Abdel-Aziz al-Uda.
Conform datelor din sursele deschise de informa]ii, efectivul numeric al
forma]iunii constituie circa 2000 persoane.
Hezbollah (HIDJAZ)
Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Arabia Saudit=,
creat= \n anii 80 cu inten]ii de r=sturnare a regimului constitu]ional.
Componen]a conducerii [i efectivul numeric nu sunt cunoscute cu
exactitate. Sectorul de activitate \l constituie regiunile din Arabia Saudit=
populate de c=tre [ii]i. Membrii grup=rii au participat la organizarea
asasin=rii diploma]ilor Arabiei Saudite acredita]i \n Pakistan, Turcia,
Thailanda, a realizat un act de diversiune la o uzin= de produse petroliere
din Siria.
Hezbollah - Afganistan
Grupare politico-religioas= paramilitar=, creat= cu concursul
autorit=]ilor iraniene. Liderul politic - Kari Iakdast. Conform datelor din
sursele deschise de informa]ii, efectivul numeric al acesteia constituie
circa 3500 membri.
Hezbollah (Bahrain)
Forma]iune paramilitar= politico-religioas= din Bahrain,
\ntemeiat= de c=tre elementele opozi]ioniste ale minorit=]ii [iite. Scopul
392
politic al acesteia constituie detronarea dinastiei guvernatoare cu

formarea republicii islamice. Liderul formal este Ali Ahmad Haidem
Mutaccaui. Efectivul nu este cunoscut. Parametrii operativi de activitate
includ s=vr[irea actelor teroriste \ndreptate contra persoanelor fizice,
organizarea diversiunilor la obiectivele cu pericol tehnogen [i importan]=
strategic=.
Hezbollah (Kurdistanul Irakian)
Grupare paramilitar= politico-religioas= a kurzilor din Irak.
Efectivul nu este stabilit. Gruparea activeaz= contra armatei turce[ti pe
teritoriile Irakului de Nord.
Fondul Mondial al Jihadului (Global Found for Jihad)
Organiza]ie nonguvernamental=
cu caracter transna]ional, sus]inut=
financiar de c=tre Frontul Interna]ional
Islamic. |n competen]a acesteia intr=
asigurarea financiar= [i material-tehnic= a
militarilor [i tendin]elor elementelor radicale
\n promovarea proiectului global militarpolitic al Jihadului \n zonele de conflict
(Kashmir, Afganistan, Kosovo, Cecenia,
Filippine etc.). Ca urmare a presiunilor din
partea statelor europene, activitatea acesteia este \n stare latent=.
393
JIHADUL
Descriere: Grupare paramilitar= cu caracter religios-politic a

kurzilor din Irak, \ntemeiat= de c=tre veteranii r=zboiului din Afganistan. |n
prezent, forma]iunea s-a segmentat \n cteva fac]iuni cu diferite viziuni,
orientate \n plan politic spre Iran, Arabia Saudit= [i Turcia. Tendin]ele
grup=rii constituie crearea pe teritoriul Irakului a Statului Islamic Kurdistan
prin declararea jihadului.
Activit=]i: Gruparea a participat la deliber=rile armate \mpotriva
trupelor sovietice din Afganistan [i r=zboiul civil. |n Fran]a activeaz= o
reprezentan]= a Uniunii Islamice a Kurdistanului.
ISLAMIC
Uniunea Islamic= a Kurdistanului (Islamic Union of Kurdistan)
Partidul Democrat Kurd din Iran (Kurdish Democratic Party

of Iran/KDP-IRAN)
Grupare militar-politic= separatist= a kurzilor din Iran. Fondat= \n
anii 70 de c=tre Abdurahman Kasemlu. Op]iunile politice constituie
acordarea independen]ei [i a autonomiei l=rgite pentru regiunile
comunit=]ii kurde. Conform datelor, liderii partidului au fost aresta]i fiind
ulterior decapita]i de c=tre serviciile speciale ale Iranului.
Partidul Comunist Kurd din Iran (Iranian Communist Party)
Forma]iune militaro-politic= cu viziuni radicale de stnga a
kurzilor din Iran. Baza ideologic= este dat= de combinarea ideilor marxiste
[i na]ionaliste kurde. Poate fi \ntlnit sub denumirea de: Organiza]ia
Kurd= a Partidului Comunist Iranian, Comitetul muncitorilor revolu]ionari ai
Kurdistanului Iranian.
Partidul Comunist Kurd din Irak (Iraqi Communist Party)
Activitatea acestei forma]iuni este interzis=. Dispune de propriile
efective militare. Zona de dislocare se afl= \n regiunea Irakului de Nord.
Elementele militar-operative ac]ioneaz= sub form= de celule conspirative
pe \ntreg teritoriul Irakului, [i \n unele state europene. Statutul actual al
Partidului Comunist Kurd din Irak nu este cunoscut.
Urma[ii lui {amil (The Descendants of Shamil)

Grupare armat= \n Turcia creat= la ini]iativa cet=]enilor turci
originari din Caucazul de Nord \ntru sus]inerea rebelilor ceceni \mpotriva
for]elor federale. Efectivele sunt constituite din veterani ai conflictului
cecen [i abhaz. Cu concursul membrilor grup=rii s-au realizat acte
teroriste pe teritoriile Federa]iei Ruse, Germaniei, Fran]ei, Turciei.
***
A[a cum am v=zut, nu exist= terori[ti \n=scu]i. Terori[tii zilelor
noastre sunt departe de psihopa]ii de ieri. Principalii factori care conteaz=
pentru cele mai multe dintre organiza]iile jihadiste [i grup=rile teroriste
interna]ionale sunt reprezenta]i de factorul uman [i efectele psihologice.
Or, \n aceste condi]ii, pentru ca lupta dus= de terori[ti s= nu fie c[tigat=
niciodat=, cel pu]in structurile specializate \n riposta antiterorist= trebuie
s= cunoasc= [i s= \n]eleag= cauzele [i natura terorismului, specificitatea
394
fiec=rei organiza]ii \n parte, credin]a \n numele c=reia "suhada-martirii

sfin]i \n via]=" ac]ioneaz=.
Acest lucru este necesar cu att mai mult, cu ct dup= cum bine
se apreciaz=, \n fa]a amenin]=rii teroriste nimeni nu este \n siguran]=, iar
costurile prevenirii acestei amenin]=ri orict de mari ar fi, sunt \ntotdeauna
infinit mai mici dect cele ale ripostei la un act \mplinit.
395
JIHADUL
ANDREESCU, A., [i colectiv., (2003). Terorismul interna]ional

- flagel al lumii contemporane, Editura Ministerului
Administra]iei [i Internelor, Bucure[ti.
ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2008). Organiza]ii teroriste.
Conceptualizarea terorii vs securitatea europen=, Editura
MIRA, Bucure[ti.
AR+D+VOIACE, GHE., ILIESCU, D. [i NI}+, D., (1997).
Terorism, Antiterorism, Contraterorism, Editura Antet, Oradea
r=zboiului sau a p=cii, \n, "Cadran Politic", nr. 43.
XXX (2007). Buletin special privind organiza]iile interna]ionale
teroriste, extremiste [i paramilitare, manuscris.
BURGESS, M. [i DELCEA, E. I., (2006). Problematica definirii
Terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol. IV - VI, an 1, octombrie
-decembrie.
CHIRU, I. [i BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate
interna]ional=, Editura Top Form, Bucure[ti.
XXX, (2001), Culegere de studii, Terorismul, Istoric, Forme,
Combatere, Editura Omega, Bucure[ti.
DELCEA, C. [i B+DULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001
- cauze [i consecin]e, \n, "Terorismul Azi", vol. III, an 1,
septembrie.
DOGARU, L., M., (2008). E.T.A. Diserta]ie, Universitatea
"Lucian Blaga" Sibiu, Facultatea de {tiinte Politice [i Rela]ii
Interna]ionale, Masterat.
GU{ATU, V., (2008). Managementul integrat al frontierei de
stat \n condi]iile acceler=rii procesului globaliz=rii. Teza de
doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I",
Bucure[ti.
FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura Era,
Bucure[ti.
XXX (1993), E.T.A. et la violance politique au Pays Basque
espagnol - U.N.R.I.S.D. (United Nations Research Institute for
Social Development), Ianuarie.
ISLAMIC
NOTE:
XXX (1977), Les Basque. Un peuple contre les Etats, Paris.

XXX, (2006), Grup=ri teroriste interna]ionale, \n,
http://worldwildewar.3x.ro
HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der
Spiegel", decembrie; www.spiegel/politik/ausland
JABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu, Editura
Samizdat, Filipe[tii de Trg, Prahova.
MOLONEY, I., (2002). A Secret History of the IRA, Editura
Norton Books, London.
McCAULEY, C., (2002). The Psychology of Terrorism,
MOISESCU, F.G., ANDREESCU, A. [i ANTIPA, M.,
(2004).Terorismul - Amenin]are major= asupra democra]iei
secolului XXI, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare,
Bucure[ti.
XXX Patterns of Global Terrorism, \n, "Terrorist Group
Profiles", Departamentul de Stat al S.U.A.; traducere de
Costandache, C. [i Ferched=u - Muntean, M., dup= Hlihor, I.,
Manuscris, 2006.
PEGULESCU, A., (2008), Fenomenul terorist [i re]elele
mondiale ale terorii. Considera]ii asupra terorismului
interna]ional structurat, \n, "Sesiunea de Comunic=ri {tiin]ifice
Strategii XXI - Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",
Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol
I", Bucure[ti, 17- 18 aprilie.
POPA, M., N., (2008). Strategia de contraterorism a UE [i
problemele acesteia, Diserta]ie, Academia de Poli]ie
"Alexandru Ioan Cuza", Master.
RAUFFER, X, (1978), La nebuleuse: Le terrorisme du MoyenOrient, Editura Fayard, Paris.
STOINA, N., (2002). Megaterorismul - provocarea mileniului III,
\n, http://actrus.ro
TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul
sau terorismul prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol. III,
an 1, septembrie
XXX, (2006). 11 Septembrie 2001. Raportul final al
Congresului american de anchet= privind atacurile teroriste
asupra SUA, Editura Alfa, Bucure[ti.
***
http://web.nps.navy.mil/library
www.islamicity.com
www.islamonline.com
396
397
JIHADUL
Urmare a preocup=rilor legate de \n]elegerea particularit=]ilor ce

]in de cultura [i civiliza]ia islamic= sunt \nregistrate sute de lucr=ri care
privesc [i analizeaz= din unghiuri diferite att religia islamic=, ct [i
fenomenul terorist. Dac= religia islamic= reprezint= "religia p=cii", nu
acela[i lucru se poate spune [i despre manifest=rile terorismului. Cu toate
acestea, terorismul este departe de a \nsemna islam. Ce se vrea a se
spune sau ce nu, trebuie precizat c= \n virtutea dreptului la adev=r
reclamat mereu de istorie, teroristul "identificat" de lumea occidental= nu
\nseamn= terorist [i pentru lumea musulman=. Cum bine este cunoscut
deja, grani]a dintre terorist [i lupt=tor este foarte sub]ire: privind dinspre
HAGANAH-ul evreiesc sau spre IRGUN-ul de alt=dat=, denumirea de
"atacuri insurgente" pentru ac]iunile \ntreprinse \n trecut de c=tre acestea
se g=se[te justificat=. Privind \ns= la lumea arab=, ac]iunile organiza]iilor
HAMAS sau HEZBOLLAH sunt apreciate drept acte de terorism. Se poate
spune oare acela[i lucru [i dac= privim ac]iunile Statelor Unite ale
Americii desf=[urate \n Irak.
Dup= cum sus]ine savantul Jeremy SHAPIRO de la Institutul
Brookings (O'Hanlon, 2006), Statele Unite [i Europa privesc r=zboiul
\mpotriva terorismului \n moduri foarte diferite. Americanii \l consider=
drept principala lor problem= \n domeniul securit=]ii na]ionale. |n contrast,
europenii tind s= se \ndoiasc= de faptul c= acesta este un r=zboi.
Americanii \l v=d, \n primul rnd, ca pe o serie de opera]ii militare [i de
informa]ii desf=[urate \n exterior, iar europenii drept o ac]iune de
asigurare a respect=rii legii.
|n acest context, potrivit lui Janinne [i lui Dominique SOURDEL,
\n cartea lor, "Civiliza]ia islamului clasic", tabloul vie]ii Profetului, al
Hegirei, al organiz=rii primei comunit=]i musulmane, supus= unei Legi
precise [i izvort= din textul Revela]iei, apoi, dup= moartea lui
Muhammad, al primelor cuceriri, toate acestea, la un loc, ne-au
ISLAMIC
|ndemn la reflec]ie!
\ndeamnat [i ne \ndeamn= s= reflect=m asupra semnifica]iilor islamului,

accentund sau reamintind lucruri desprinse din puterea tradi]iei istorice
transmise prin Coran Cartea Sfnt=.
Prefa]nd cartea americanului Daniel PIPES "Islamul care
militeaz= pentru cucerirea lumii", ap=rut= \n Fran]a la finele anului 2006,
Guy Millire subliniaz= c=, dup= atacurile de la 11 septembrie 2001, s-a
conturat o nou= fa]et= a extremismului punitiv [i r=spunz=tor: terorismul
islamist (http://www.resiliencetv.fr). Putem s= consider=m justificat acest
lucru?
Problema islamofobiei va continua s= fie prezent= pe agenda de
lucru a principalelor state [i organiza]ii interna]ionale, \ncercndu-se s= se
rezolve problema printr-un dialog politic la nivel interna]ional. |n acest
sens, un exemplu de \ncercare meritorie de reconciliere istoric= \ntr-un
spa]iu de echilibru [i dorin]a de ac]iune comun=, poate fi apreciat recentul
Simpozion interna]ional "Regimul juridic al religiilor monoteiste din
Uniunea European=", acesta s-a desf=[urat la 3 iulie 2008, \n cadrul
Centrului de Studii [i Cercet=ri Religioase [i Juridico - Canonice al celor
trei mari religii monoteiste (mozaic=, cre[tin= [i isalmic=) din Universitatea
"Ovidius" Constan]a, sub |naltul Patronaj al I.P.S. Sa, prof. univ.
dr. Teodosie Petrescu (TOMITANUL), Arhiepiscop al Tomisului.
***
Campania \mpotriva terorismului ar trebui s= aib= \n vedere, \n
primul rnd, un contact al civiliza]iilor [i o acceptare reciproc= [i nu o
ciocnire a civiliza]iilor. De asemenea, aceasta ar trebui s= se duc= nu
numai pe calea armelor, ci ar trebui s= cuprind= \n con]inutul ei [i m=suri
[i ac]iuni fundamentale privind lupta \mpotriva subdezvolt=rii, lupta pentru
valorificarea poten]ialului fiec=rui stat precum [i \n]elegerea [i adaptarea
valorilor occidentale la cele orientale (Moisescu, 2004). Din p=cate, ceea
ce se \ntmpl= acum, prin ac]iunile desf=[urate pe plan mondial \mpotriva
terorismului, ne conduce la concluzia final= c= se ac]ioneaz= asupra
efectelor [i nu a cauzelor.
F=r= s= avem preten]ia exhaustivit=]ii \n documentare,
dezvolt=m acest subiect \ntr-o viitoare lucrare: "Vocea Terorii. Esen]a
ac]ional= a terorismului contemporan".
398
399
JIHADUL
'Abd sclav, rob; noi, musulmanii, suntem cu to]ii robi ai lui Allah
Subhanu Wa Ta'ala. Printre musulmani se \ntlnesc deseori nume, cum
ar fi Abdullah ("robul lui Allah"), Abdul-Malik ("robul Regelui") AbdurRahm=n ("robul celui Milos").
Ab tata; prezent \n majoritatea numelor arabe al=turi de
kun'ya (prenume).
Adab cuvinte frumoase, polite]e, respect, curtoazie.
dhn chemarea la "salah" (rugaciune); se mai poate scrie [i
"Azaan" sau "Adhan".
Adl justi]ie, dreptate, adev=r.
Ahad semnific= 'unul'; \n contextul islamului, ahad \nseamn=
"Unul Singur". Unicul. Al-Wahid este unul dintre numele lui Allah.
Ahl ul-Kitb oamenii c=r]ii, cei care au urmat religiile
monoteiste revelate anterior, \n perioada pre-islamic=. C=r]ile se refer= la
Scripturile men]ionate \n Qu'ran cum ar fi Torah [i Biblia \n formele lor
ini]iale.
Ahl/ul Soffa oameni foarte s=raci care locuiau \n moschee [i
care asistau la lec]iile Profetului \n moscheea lui din Medina.
khirah via]a de dup= moarte, via]a ve[nic=; reprezint= unul
din principiile de baz= ale credin]ei \n Islam.
Allah Dumnezeu numele singurei divinit=]i, cel care este cu
adev=rat venerat, singurul c=ruia i se cuvine venerarea, singurul care este
unic \n orice sens, singur \n divinitatea sa.
Alayhis Salam "Pacea fie asupra lui"- expresia se pronun]=
dup= ce se men]ioneaz= numele oric=rui Profet (\n afar= de Profetul
Muhammad, cnd se spune 'Salla Allahu alaihi wasallam') sau al vreunui
\nger Jibreel (Gabriel), Mikaeel (Mihail) etc.
ISLAMIC
Glosar de termeni pentru Jihad*
Al-Baqi cimitir din Medina. Aici sunt \nmormnta]i numero[i

companioni [i c]iva membri ai familiei Profetului.
Al-Hamdu lillh "Lauda adus= lui Allah".
Al-lsra" [i Al-Miraj C=l=toria nocturn= [i Ascensiunea \n cele
[apte ceruri. |n noaptea aceea, Profetul s-a deplasat de la moscheea
Sfnt= din Mekka la moscheea Al-Aqsadin din Ierusalim.
Al-Salt rug=ciunea de cinci ori pe zi ornduit= celor
credincio[i pentru timpuri hot=rte.
Al-Saum postul din luna Ramadanului.
Al-Shahda m=rturisirea (declara]ia) de credin]=, l ilha
illllah wa muhammadu raslullah ("Nu exist= Dumnezeu afar= de
Dumnezeu, iar Mahomed este trimisul Lui").
Al-Tawhid unicitatea lui Allah, credin]a \ntr-un singur
Dumnezeu.
Allhu Akbar Allah este cel mai mare.
Ansari cei care i-au ajutat pe musulmanii emigran]i, ajutoarele.
Aqida credin]a.
'Aqidah crezul Islamic (in Allah Subhanu Wa Ta'ala, \ngerii lui
Allah, c=r]ile lui Allah, mesagerii lui Allah, predestinarea [i suprema]ia
puterii divine, viata de dup= moarte).
Aya semne, miracole, minuni.
Awrah p=r]ile din corpul unei persoane care trebuie s= fie
acoperite \n fa]a tuturor celorlal]i \n afar= de so], se mai utilizeaz= [i pentru
a desemna ceea ce o femeie trebuie s= acopere fa]= de cei care nu \i sunt
mahram.
Baitullah - baytullh moschee. |n sens literal \nseamn= "casa
lui Allah".
Baiytul Makdis Moscheea Sfnt= din Ierusalim. Este cea de
a treia moschee sacr=, dup= Mesjid Al Haram din Mekka [i Mesjid AnNebewi din Medina.
Barzakh mormnt, barier=.
Batin secret, ocult, ezoteric.
Beiytul Allah Casa lui Allah Prea\naltul.
Beiytul-Ma'mur Casa lui Allah situat= \n al [aptelea cer.
Besmele "Bismillahi Ar-Rahmani Ar-Rahim" formul= rostit=
de musulmani ori de cte ori \ncep o activitate.
Bid`ah idee nou=, inova]ie, apreciat= drept erezie.
Buraq animal mai mare dect un m=gar [i mai mic dect un
cal. Cu acesta a c=l=torit Profetul \n Al-lsra' [i Al-Mir'aj.
400
401
ISLAMIC
JIHADUL
Cadi judec=tor al cauzelor, ne\n]elegerilor civile.

Calif/khalfah literal semnific= succesorul lui Mahomed. Este
cel care conduce comunitatea de credin]= (oumma islamia).
Chahada (shada) profesiunea de credin]=, m=rturia. Este unul
dintre cei cinci stlpi ai islamului.
Chahid (ahd) martir, cel care se sacrific= pentru Allah. Este
apreciat demn de cinstea comunit=]ii din care face parte.
Cheikh (sayk) [eful comunit=]ii.
Chrif (arf) urma[ al lui Mahomed.
Coranul Cartea sfnt= a Islamului, sau "Cuvntul lui
Dumnezeu".
Dahri ateu; provine din 'ad dahr' timp, vreme; conceptul de
ateism este exprimat pirn 'ad dahriyyah'.
Dajjal "mincinos", "cel care decep]ioneaz=".
Da`wah chemare la Islam.
Dhul- Ka'da a 11-a lun= a calendarului musulman.
Dhul-Khidr men]ionat \n Coran, \n sura "Al-Kahf". Este numit
astfel deoarece s-a a[ezat pe o blan= alb= care a \nceput s= se mi[te \n
spatele s=u [i s-a \nverzit. |n limba arab= "ahdar" \nseamn= "verde."
Dhul-Qarneiyn un mare conduc=tor din trecut care a domnit
peste \ntreaga lume [i care a fost credincios. Dhul-Qarneiyn \nseamn=
"cel cu dou= coarne" e o metafor= pentru puterea sa. A avut capacitatea
de a supune unele for]e ale Universului. Apare men]ionat \n sura "Al-Kahf: 83".
Dhimmi "oameni proteja]i".
Dhikr (=ikr) invocarea numelui lui Allah, repeti]ie.
Dn/Deen \nseamn= a tr=i \n conformitate cu modul islamic de
via]=, o \nsumare a credin]ei [i practicilor musulmanului; de cele mai
multe ori \ntlnim acest termen cu semnifica]ia de credin]=.
Djahada \nseamn= a fi harnic, a face efort, [i \n substantivul
abstract juhd, prin care se desemneaz= \n general efortul, \ncordarea de
for]e, pentru atingerea unui scop.
Du'aa/Dwa/Dua suplica]ie, rug=ciune personal= adresat= lui
Allah Subhanu Wa Ta'ala.
Dunya/Dunia Lume, univers fizic, via]a lumeasc= - \n opozi]ie
cu via]a ve[nic=.
Eid Al-Adha S=rb=toarea Sacrificiului; completeaz= ritualul
pelerinajului, are loc \n zilele 10 13 ale lunii Dhul Hijjah (cea de-a zecea
zi este ziua Nahr, iar 11-13 zilele Tashriq); aceast= s=rb=toare
comemoreaz= supunearea [i ascultarea Profetului Ibraheem (Alayhis

Salam) fa]= de Allah Subhanu Wa Ta'ala, el fiind preg=tit s= \[i sacrifice
unicul fiu, pe Ismel (Alayhis Salam), dup= cum ni se spune [i \n Qu'ran ayat 100:103 din Soorah As-Saffaat (37:100-103).
Eid Al-Fitr S=rb=toare de trei zile ce marcheaz= sfr[itul
Ramadan-ului; \ncepe \n prima zi a lunii Shawal, a zecea lun= \n
calendarul islamic.
Ezan chemare la rug=ciune.
Fada'il merite, culegere literar= ce elogiaz= meritele [i minunile
Ierusalimului, inclusiv sanctuarele din Haram al-Sahrif.
Fajr numele primei rug=ciuni a zilei; \nseamn= [i zorii zilei, acel
moment cnd se z=re[te lumina soarelui la orizont, \nainte de r=s=rit.
Fard/Fardh, plural Fara'id \ndatorire religioas= obligatorie,
obliga]ie, obligatoriu; de exemplu a face cele cinci rug=ciuni zilnice este
Fardh, obligatoriu; portul hijab-ului este Fardh, reprezint= o obliga]ie
pentru orice musulman= c=reia i-a venit prima menstrua]ie.
Fard ayn obliga]ie ce revine \n mod individual unui musulman.
Fard kifayah obliga]ie care revine comunit=]ii musulmane luate
\n \ntregime.
Fitna emo]ie, ne\n]elegere; \n sens religios \nseamna rupture,
schisma.
Ghayba (gayba) dispari]ie, absen]=, amintire.
Genneh Paradis, Rai.
Ghafara \nseamn= a ierta, a absolvi (de p=cate). Reprezint= o
caracteristic= a lui Allah.
Ghaflah nechibzuire, uitarea lui Allah, indiferen]=.
Ghayb nev=zutul, necunoscutul.
Ghusl ablu]iunea cea mare.
Hadeeth/Hadith/Hadis \nseamn= "relatare, spuse, discurs";
reprezint= ceea ce a spus Profetul Muhammad (sallallaahu 'alayhi wa
sallam) [i modalitatea \n care el s-a comportat \n anumite situa]ii.
Hadith literar \nseamn= "comunicare, povestire, relatare", \ns=
islamic desemneaz= tot ceea ce a relatat Profetul Mahomed (s.a.s.) [i
care a fost consemnat \n scris.
Hager Al-Aswad piatra neagr=, care provine din Paradis [i se
afl= \n Ka'aba.
Hall permis, legiuit, bun, benefic, demn de laud=, onorabil.
402
403
ISLAMIC
JIHADUL
Hajj pelerinaj la Mekka \n timpul lunii de pelerinaj; unul dintre

cei cinci stlpi ai credin]ei islamice.
Hajjul Weda'a "Pelerinajul de Bun R=mas". Acesta se face
\nainte de p=r=sirea ora[ului Mekka \n timpul hajjului [i a urmei.
Harm interzis. Reprezint= antonimul cuvntului "halal".
Haram al-Sahrif nobilul sanctuar. Este numele musulman al
Templului [i al cl=dirilor, moscheilor, mormintelor sale sfinte [i [colilor.
Hashishin secta asasinilor.
Hidyah c=l=uzire de la Allah.
Hijab provine de la cuvntul arab "haya" care \nseamn=
"modestie, ru[ine". Are dou= semnifica]ii, cel mai comun sens este de
batic, e[arf= care acoper= capul [i gtul femeii sau orice tip de haine
islamice.
Hijra/Hegira emigrarea Profetului de la Mekka la Medina
datorit= persecu]iilor. Anul 1 \n calendarul islamic.
Hutba predic= care se ]ine cu diferite ocazii, \nainte de
rug=ciunea de vineri, de s=rb=tori sau cu ocazia c=s=toriei.
Iblis demin, diavol.
Id al-Kabir marele sacrificiu.
Ihram \mbr=c=minte special= a pelerinului.
Ihsan \ndatoririle practice: rugaciunea, dania, postul, respectul
pentru p=rin]i etc.
Imam persoana care conduce rug=ciunea; "cel care se afl= \n
fa]=".
Isra c=l=toria nocturn= a lui Mahomed.
'Itikaf izolare \n moschee pentru cel pu]in o zi, \n timpul lunii
Ramadan, cu scopul ador=rii lui Allah Prea\naltul. |n aceast= perioad=
sunt interzise rela]iile sociale, p=r=sirea moschei, cu excep]ia unei
perioade scurte, cum ar fi nevoile urgente, \nmormntarea sau nevoi
fiziologice.
Jahiliya ignoran]=, p=gnism specific \n perioada preislamic=.
Jannah pl=cerile Paradisului.
Jihad "a lupta, a depune efort pe o cale dreapt=".
Jihad i Akbar Jihadul Mare. Este efortul pe care \l face fiecare
musulman pentru a lupta contra lui \nsu[i, contra egoismului [i a
instinctelor sale, contra orgoliului [i a patimii dominatoare.
Jilbab cuvntul apare la plural \n Coranul cel Sfnt, sura "Al
Ahzab: 59" \nsemnnd drept "o hain= lung= care acoper= corpul femeii
din cap pn= \n picioare".
Ka'ba cubul; \nc=pere cubic= din Marea Moschee din Mecca

ce are multe elemente simbolice comune cu "Templul lui Solomon". Este
apreciat locul cel mai sfnt \n Islam.
Kamikaze jertfa de sine. |n fapt a fost o aplicare modern= a
codului " Bushid " al samurailor. Astfel, \n toamna anului 1944, amiralul
Takijro Onishi a trecut la punerea \n practic= a proiectului Ooka sau
Floare de cire[''.
Khandaq tran[ee.
Lain detestabil, alterat, dep=[it.
Latif binevoitor, amabil, dr=gu].
Leiyletul-Qadr noaptea puterii, noaptea destinului. Este
noaptea a 26-27-a din luna Ramadan, \n care Profetul Mahomed (s.a.s.)
i-a fost trimis= prima revela]ie. |n aceast= noapte, Allah Prea\natul
hot=r=[te ce se va \ntmpla cu oamenii [i ce evenimente vor avea loc anul
urm=tor. |n Coran este considerat= "o noapte mai bun= dect o mie de
luni".
Mahdi personaj de tip mesianic, trimis de Allah [i care se va
ridica odat= cu sfr[itul lumii pentru a-i conduce pe musulmani pe calea
cea dreapt=.
Maruf aducerea drept=]ii.
Masjid loc de rug=ciune.
Mecca proclamat= de c=tre Mahomed "Cetatea Sfnt= a
Islamului", fiindu-le interzis necredincio[ilor accesul pe p=mntul ei sacru.
Melekul Mewt \ngerul Mor]ii.
Mesjid Al Haram Moscheea Sacr= din Mecca, unde se afl=
Ka'aba.
Mihrab Firidia rug=ciunii, mic alcov boltit dintr-o moschee ce
indic= qiblah sau direc]ia c=tre ka' ba din Mecca pentru rug=ciune.
Mimber parte din moschee unde se ]in predicile, o ni[= de
unde imamul \[i ]ine hutba (predica de vineri).
Mir'aj Urcare vizionar=, \n=l]are la cer a lui Mahomed din
"Templul din Ierusalim" la tronul ceresc al Domnului.
Moschee loc de rug=ciune, de adunare.
Muharram prima lun= din calendarul islamic.
Mujahid (Mujahedin) lupt=tor, combatant, cel care practic=
jihad.
Multazem spa]iul dintre piatr= [i u[a Ka'abei \n care du'a-urile
(cererile, rug=min]ile, implor=rile) sunt ascultate.
404
405
ISLAMIC
JIHADUL
Munkar \nl=turarea r=ului din via]=.

Muslim (Musulman) cel care se supune, musulman.
Nabi (Nabiyy) este legat de "Hebrew Nebi", cel mai folosit
cuvnt pentru "Profet" \n Vechiul Testament.
Nagea[i (Negus) rege etiopian.
Oumma Islamia comunitate de credin]= islamic=.
Ourm cutuma, regula sfnt=
Qibla direc]ie de rug=ciune ("orientarea c=tre Mekka").
Qiyamah credin]a \n "Ziua Judec=]ii".
Qubbat al-Sakhra ("Domul Stncii") magnificul sanctuar
musulman octogonal construit de Abd al-Malik \n 691 pe locul "Templului
lui Solomon".
Qiyam pozi]ie din timpul rug=ciunii, a sta \n picioare, a se ruga
noaptea.
Rasul profet, trimis, mesager al lui Allah.
Sadaqa milostenia, care poate fi de dou= feluri: sadaqa tatawu'
(contribu]ie voluntar=) [i sadaka mafruda (contribu]ie obligatorie). Acest
termen desemneaz= \n general tot ceea ce se face \n numele lui Allah
Prea\naltul.
Salat rug=ciune.
Salam "pace", "tihn=", "mntuire".
Sewab r=splat=.
{ehada m=rturisirea de credin]=, unul dintre stlpii Islamului
prin care musulmanii declar= c= nu exist= un alt Dumnezeu dect Allah [i
Muhammed este Trimisul s=u.
{eiytan diavolul, satana.
Sunna \nseamn= "calea".
Sura capitol din Coranul cel Sfnt.
{uhada martiri, [ahid (sg.) martir.
Taqwa calea sigur= prin care omul este ap=rat de p=cat [i de
ispita demonilor.
Tawhid monoteism, unicitatea lui Allah. Dumnezeu este unic.
Tawaf perindare, \nconjurarea Keabei de [apte ori, o parte din
ritualurile obligatorii ale pelerinajului [i umrei.
Terawih rug=ciune op]ional= din timpul lunii Ramadan care
este format= din minimum opt rekeat (p=r]i de rug=ciune).
Telbiya formul= rostit= de pelerini "Lebeike Allahumme lebeik".

Te[ehud literar \nseamn= "m=rturisire", o parte din rug=ciune
pe care un musuman o face la sfr[itul ei.
Ummeh comunitate, na]iune.
Umra pelerinajul benevol la Mekka. Acesta se face prin efectuarea "tawaf-ului" (\nconjurarea Keabei) [i "sa'y" (perindarea dintre Safa [i
Marwa).
Yaum An Nahr (Ziua An-Nahr) ziua sacrificiului.
Zakat danie obligatorie, unul dintre cei cinci stlpi ai Islamului.
* MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace Explanations of

Sufi Glossary, London; de v=zut [i ABUL A'LA MAWDUDI, (1963).
Islamul, Editura Taiba, Bucure[ti; IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o
mai bun= \n]elegere a Islamului, Editura Selam, Constan]a;
SOURDEL,D., SOURDEL, J., (1996) Dictionnaire historique de l'Islam,
Paris ; www.turntoislam.com/forum
406
LISTA CU ANEXE
nr.
nr.
nr.
nr.
1
2
3
4
Anexa
Anexa
Anexa
Anexa
nr.
nr.
nr.
nr.
5
6
7
8
Ghidul teroristului, semnat de Osama bin Laden

Manualul teroristului islamic
Manualul de arme [i explozibili ETA
Credin]e religioase [i clasificare organiza]ii
teroriste
Organiza]ii teroriste de esen]= fundamentalist=
Organiza]ii teroriste etnic separatiste
Organiza]ii teroriste de sorginte ideologic=
Repere identitare
JIHADUL
ISLAMIC
Anexa
Anexa
Anexa
Anexa
407
ANEXA nr. 1
GHIDUL TERORISTULUI, semnat de Bin Laden
SPECIAL
Cu ocazia perchezi]iei \n apartamentul unui membru al re]elei AIQaeda, poli]ia din Manchester (Marea Britanie) a descoperit \n
computerul celui investigat un ghid-manual despre care se crede
c= ar sta la baza ac]iunilor teroriste ale organiza]iei conduse de
Osama bin Laden. Textul este intitulat "Studii militare \n
R=zboiul Sfnt \mpotriva tiranilor" (Military Studies in the Jihad
Against the Tyrans). Pe parcursul celor 180 de pagini, "Biblia
teroristului", semnat= de Osama bin Laden, ofer= lupt=torilor
sfaturi \n domenii precum comiterea de asasinate [i r=piri,
falsificarea documentelor, prepararea otr=vurilor etc. (Cristescu,
C., 2006, http://www.lumea.ro)
Motive pentru re]inerea unuia sau a mai multor indivizi: for]area

guvernului sau a inamicului de a da curs unor cereri; punerea guvernului
\ntr-o situa]ie dificil=; ob]inerea unor informa]ii folositoare de la ostatici;
ob]inerea r=scump=r=rii \n bani, necesari sus]inerii financiare a
409
JIHADUL
R=pirile
ISLAMIC
Extrase din "Manualul teroristului" au fost incluse \n num=rul din

24 mai 2004 al revistei electronice AI-Battar Magazine, editat= de AIQaeda. Focalizat= pe chestiuni militare, aceasta este complementar=
celeilalte reviste on-line apar]innd AI-Qaeda, Vocea Jihadului, axat= pe
probleme ideologice.
Al=turi de alte chestiuni avute \n vedere, textul con]ine
instruc]iuni referitoare la opera]iunile de r=pire, tipologia r=pirilor,
negocierea eliber=rii ostaticilor, organizarea opera]iunilor de r=pire.
organiza]iei teroriste. Elemente necesare form=rii unui grup de r=pitori:

capacitatea de a face fa]= presiunii psihologice [i circumstan]elor dificile
(\n cazul r=pirilor publice, echipa de r=pitori va fi supus= unei tensiuni mai
mari); inteligen]= [i reflexe rapide pentru a putea r=spunde \n timp util
unor situa]ii de criz= sau neprev=zute; capacitatea de a exercita un control
asupra adversarului (abilit=]i necesare paraliz=rii adversarului [i c[tig=rii
controlului asupra acestuia); form= fizic= bun=; cunoa[terea cerin]elor de
securitate \naintea, \n timpul [i dup= \ncheierea opera]iunii; abilitatea de a
folosi orice tip de arme necesare r=pirii.
Tipuri de r=piri: r=piri cu caracter secret (subiectul-]int= este r=pit
[i dus la o loca]ie sigur= [i securizat=, necunoscut= autorit=]ilor; r=pirea
secret= este mai pu]in riscant=); r=piri cu caracter public (ostaticii sunt
de]inu]i, \n mod public, \ntr-o loca]ie cunoscut=; autorit=]ile \nconjoar= zona
[i poart= negocieri; adesea \ncearc= s= genereze diversiuni [i s= atace
r=pitorii).
Etapele r=pirilor publice

1. Stabilirea ]intei: ea trebuie aleas= cu chibzuin]=, astfel \nct s=
for]eze puterea politic=, s= solu]ioneze revendic=rile grupului de r=pitori
(r=pitul va fi o persoan= important= [i influent=).
2. Culegerea informa]iilor despre loca]ia unde se va produce
r=pirea [i persoanele ce se g=sesc acolo (vor fi studiate sistemele de
alarm=, trupele de paz=, planurile detaliate ale cl=dirii); vor fi identifica]i
r=pitorii care pot p=trunde \n interiorul cl=dirii f=r= a fi supu[i controlului;
dac= subiectul-]int= se afl= \ntr-un autobuz este esen]ial= cunoa[terea
na]ionalit=]ilor oamenilor din autobuz (deoarece na]ionalitatea va
determina efectul opera]iunii) [i a datelor referitoare la ruta acestuia,
opririle la benzin=rii, procedurile de protec]ie, programul special pentru
turi[ti etc., cu scopul de a identifica punctele slabe [i de a ob]ine un
control asupra grupului-]int=; dac= ]inta se afl= \ntr-un avion: trebuie
determinat= destina]ia [i aflat dac= este vorba de un zbor de leg=tur=,
ceea ce constituie o op]iune mai bun= (zonele de tranzit sunt mai
vulnerabile, deoarece se fac mai pu]ine controale; cei ce deturneaz= un
avion trebuie s= fie creativi \n maniera de introducere la bord a
materialelor explozive [i a armelor).
410
3. Executarea r=pirii: rolurile r=pitorilor variaz= \n func]ie de

loca]ia opera]iunii de r=pire.
Tipologia grupurilor de r=pitori: grupul de protec]ie (rolul s=u
const= \n ap=rarea r=pitorilor); grupul de paz= [i control (asigurarea
controlului asupra ostaticilor; dac= opera]iunea e[ueaz=, trebuie sc=pat
de ei); grupul de negociere (\n general, liderul grupului este cel ce
negociaz= [i transmite apoi totul mujahedinilor; trebuie s= fie o persoan=
inteligent= [i determinat=).
411
JIHADUL
Inamicul folose[te, de regul=, cel mai bun negociator de care

dispune, care este inteligent [i are cuno[tin]e \n psihologia uman=. Este
capabil s= induc= teama \n rndul r=pitorilor, \n scopul descuraj=rii acestora.
R=pitorii trebuie s=-[i p=streze calmul \n toate situa]iile, pe
m=sur= ce negociatorul inamicului va \ncerca s= trag= de timp pentru a da
oportunitatea for]elor de securitate s= construiasc= un plan de identificare
a loca]iei unde sunt ]inu]i ostaticii.
Durata deten]iei ostaticilor ar trebui minimizat= pentru a reduce
tensiunea echipei de r=pitori. Cu ct este mai lung= perioada de de]inere,
cu att va sl=bi puterea [i determinarea echipei de r=pitori [i cu att va fi
mai dificil= men]inerea controlului asupra ostaticilor.
|n cazul \n care autorit=]ile trag de timp \n solu]ionarea
revendic=rilor, executarea ostaticilor devine necesar=. Autorit=]ile trebuie
s= con[tientizeze seriozitatea r=pitorilor.
Schimbul de ostatici este o etap= extrem de delicat=. Dac=
inamicul solu]ioneaz= cererile, iar scopul opera]iunii este eliberarea unor
membri ai Al-Qaida afla]i \n \nchisoare este esen]ial= asigurarea
prealabil= c= ace[tia sunt \ntr-o stare bun=.
Dac= scopul r=pirii este ob]inerea de bani este necesar=
asigurarea c= \ntreaga sum= solicitat= a fost acordat= [i c= banii nu sunt
nici fal[i, nici marca]i [i nici nu sunt plantate dispozitive de ascultare \n
interiorul valizei cu bani. Echipa de r=pitori trebuie s= fie \ntr-o alert=
perpetu= pentru poten]iale atacuri din partea autorit=]ilor, chiar [i \n timpul
schimbului de ostatici.
Opera]iunile anterioare au demonstrat c= for]ele de securitate
sunt incapabile s= asigure controlul total \n interiorul ora[elor. Prin urmare,
ISLAMIC
Negocierile
membrii Al-Qaida au g=sit metode de transportare \n condi]ii de siguran]=

a de]inu]ilor elibera]i \n schimbul ostaticilor. R=pitorii trebuie s= fie aten]i s=
nu elibereze ostaticii solicita]i la schimb. Ostaticii nu vor fi uci[i \n cazul \n
care cererile AL-Qaida au fost solu]ionate. Ostaticii cei mai importan]i vor
fi re]inu]i pn= \n momentul \n care r=pitorii se vor fi retras \n siguran]=.
M=suri de securitate
|n cazul r=pirilor publice: deten]ia nu trebuie prelungit=; dac=
autorit=]ile trag de timp, ostaticii vor fi executa]i gradual, pentru ca
autorit=]ile s= [tie c= r=pitorii nu glumesc; |n momentul eliber=rii unor
ostatici femei sau copii, trebuie avut \n vedere ca: ace[tia s= nu
transfere informa]ii care ar putea d=una r=pitorilor; trebuie verificat dac=
alimentele aduse ostaticilor [i r=pitorilor sunt sigure; persoana care le
livreaz= [i ostaticii vor fi pu[i s= guste \naintea r=pitorilor; tactica tragerii
de timp din partea autorit=]ilor poate indica inten]ia acestora de a ataca
loca]ia de]inu]ilor, a ostaticiilor; atacurile subite ale autorit=]ilor pot fi
\ncerc=ri de a crea diversiune care le-ar permite c[tigarea controlului
asupra situa]iei; \n cazul \n care cererile r=pitorilor au fost \ndeplinite,
eliberarea ostaticilor trebuie s= se produc= \ntr-o loca]ie favorabil=
r=pitorilor; aten]ie la gurile de aerisire sau ventila]ie, deoarece acestea pot
fi folosite pentru instalarea dispozitivelor de supraveghere prin intermediul
c=rora se poate afla num=rul r=pitorilor sau se pot folosi gaze
lacrimogene; r=pitorii nu trebuie s= se lase impresiona]i de ostatici; e bine
s= evite s= se uite la femeile luate ostatice. Etapele r=pirii secrete sunt
asem=n=toare celor ale r=pirii publice.
Echipa \ns=rcinat= cu opera]iunea de r=pire trebuie s= fie
format= din cinci grupuri. Grupul de supraveghere (raporteaz= mi[c=rile
]intei); grupul de protec]ie (protejeaz= r=pitorii de orice interven]ie
extern=); grupul de r=pitori (al c=rui rol este s= supravegheze ostaticii
pentru momentul producerii schimbului de ostatici sau al execut=rii
acestora); grupul de urm=rire [i cel de preven]ie (asigur= c= grupul de
ad=postire nu este urm=rit sau supravegheat).
}inta va fi transportat= \ntr-o loca]ie sigur=. Dup= ce solicit=rile
r=pitorilor au fost \ndeplinite, este necesar= transportarea ostaticului \ntro loca]ie de unde va fi eliberat. El nu trebuie s= fie capabil s= identifice
locul deten]iei sale.
412
Tratarea ostaticilor \n ambele tipuri de r=pire: observarea,

supravegherea atent=, confiscarea oric=rei arme aflate \n posesia lor;
separarea tinerilor de b=trni, a femeilor de copii; cei ce opun rezisten]=
trebuie uci[i pe loc, pentru a descuraja orice tentativ= de opozi]ie;
p=strarea distan]ei fa]= de ostatici (minim 1,50 m), din motive de
siguran]=; de fa]= cu ei trebuie vorbit \ntr-o alt= limb= sau \ntr-un alt dialect
dect cel propriu r=pitorilor, pentru a preveni posibilitatea identific=rii
acestora; din acela[i motiv, ostaticii vor fi lega]i la ochi.
Tactica r=pirilor din Irak

Luarea de ostatici un instrument la care recurg terori[tii pentru
a d=rma guverne [i a influen]a opinia public= este una dintre formele
de terorism cele mai eficiente din Irak. La rndul ei, mediatizarea
influen]eaz= opinia public=, ceea ce poate schimba politicile
guvernamentale.
413
JIHADUL
|n majoritatea cazurilor, r=pirile sunt orchestrate de grup=ri

fundamentaliste extremiste care consider= c= versiunea lor pur= asupra
islamului este divizat= \n credincio[i [i infideli, \n dar al-Islam [i dar alHarb. Prima, grupare "casa islamului", este format= din regiunile aflate
sub conducerea islamului, iar a doua, "casa r=zboiului' din regiunile
conduse de necredincio[i, respectiv musulmani eretici. Aceste regiuni
trebuie cucerite prin intermediul jihadului, "R=zboiul Sfnt", pentru a le
transforma \n "casa islamului". Extremi[tii islamici cred c= jihadul este o
obliga]ia oric=rui musulman.
Suni]ii \i consider= pe [ii]i drept eretici, iar Abu Musab alZarqawi, liderul celui mai important grup terorist din Irak, drept
adversari. Pentru ace[ti musulmani extremi[ti, Irakul reprezint= doar o
b=t=lie dintr-un r=zboi mult mai mare, dus \mpotriva nonmusulmanilor.
Grup=rile de r=pitori cele mai proeminente sunt: Tawhid wa Jihad
(condus de Abu Musab al-Zarqawi), Annata Islamic=, Brigada Verde,
Riposta Islamic=, Ansar al-Sunna.
ISLAMIC
Cine sunt autorii r=pirilor?
Care sunt ]intele r=pitorilor?

Victimele variaz= att ca na]ionalitate (nepalezi, italieni, francezi,
coreeni, filipinezi, irakieni, iranieni, turci, iordanieni, britanici, americani [i,
dup= cum am v=zut, romni), ct [i ca profesie (reporteri, func]ionari,
diploma]i, solda]i, muncitori, [oferi de camion).
Cum se produc r=pirile?

Imediat dup= luarea unui ostatic, o caset= video este postat= pe un
site islamic [i apoi transmis= televiziunii din Qatar, AI-Jazeera. Internetul
permite oric=rui grup s= foloseasc= o \nregistrare video [i un site ca
instrumente de propagand=. Informa]ia este instantaneu accesibil=
pretutindeni \n lume. AI-Jazeera, care numar= 35 de milioane de
telespectatori din Orientul Mijlociu, a acceptat transmiterea unor \nregistr=ri
cu mesajele, solicit=rile [i amenin]=rile fundamentali[tilor. Cererile terori[tilor
se \ndreapt= spre guverne, \ns= audien]a lor real= o constituie cet=]enii ]=rii
respective. Mediatizarea crizei ostaticilor genereaz= presiunea popula]iei de
a solu]iona cererile r=pitorilor. Ace[tia sunt con[tien]i de efectul casetelor [i
adesea recurg, cum aveau s= descopere speciali[tii, la tehnici sofisticate de
editare a imaginii, menite a scoate \n eviden]= [i suferin]a ostaticilor.
Efectele r=pirilor
Efectele lu=rii de ostatici sunt diverse [i se produc la diferite
nivele. |n cazul victimelor este vorba de o experien]= traumatizant= [i
adesea, foarte dureroas=. |n cazul prietenilor [i rudelor victimelor, apare
disperarea care genereaz= suferin]= persoanelor dragi [i posibila lor
execu]ie. Liderii politici [i cei ce se confrunt= cu o dilem= etic=: pe de o
parte, vor s= fac= tot ce le st= \n putin]= pentru a proteja vie]ile celor lua]i
ostatici; pe de alt= parte, vor s= evite s= cedeze \n fa]a cererilor terori[tilor,
pentru a nu \ncuraja practica r=pirilor.
Tipuri de reac]ii la criza ostaticilor

Liderii politici au reac]ionat diferit la crize similare: fie au cedat \n
fa]a r=pitorilor (cazul statului Filipine, care a acceptat retragerea trupelor
414
din Irak \n schimbul eliberarii lui Angelo, [ofer de camion r=pit de Armata
Islamic= la 7 iulie 2004), fie au refuzat solicit=rile r=pitorilor, fie au ales
negocierile (cazul jurnali[tilor francezi r=pi]i de Armata Islamic= irakian=,
care solicitase guvernului de la Paris revocarea legii ce interzice elevilor
islamici s= poarte valul sau alte simboluri religioase \n [colile publice), fie
au exclus orice posibilitate de negociere (cazul Australiei, al carei premier,
John Howard, a afirmat c= "nu vom negocia cu terori[tii" pentru eliberarea
ostaticilor australieni r=pi]i pe 13 septembrie 2004).
415
JIHADUL
Potrivit lui Giandomenico Picco, diferen]a de baz= \ntre genera]ia

trecut= de terori[ti [i cea actual= este c= grup=rile, precum Hezbollah,
aveau un caracter "tactic'' pe cnd grup=rile teroriste de tipul AI-Qaida
sunt "strategice."
Astfel, terori[tii tactici au un obiectiv politic precis, binecunoscut
[i neschimbat precum alungarea israelienilor din Liban sau a britanicilor
din Irlanda de Nord. |n schimb, terori[tii strategici au un obiectiv general
islamizarea \ntregii umanit=]i. Scopurile lor se schimb= \n func]ie de
avantajele pe care le pot ob]ine. De pild=, chestiunea palestinian= nu s-a
aflat pe ordinea de zi a AI-Qaida pn= \n 1998. Actualmente, a fost
\nlocuit= cu practica r=pirilor [i decapit=rilor \n Irak. A[adar, terori[tii
actuali \[i ajusteaz= obiectivele \n func]ie de context.
A doua distinc]ie se refer= la identificarea inamicului. Terori[tii
tactici, precum cei din IRA, ETA [i Hezbollah erau foarte aten]i s= nu-[i
multiplice inamicii. Pe acest considerent, \[i nominalizau adversarii
tradi]ionali; de pild=, trupele britanice din Irlanda de Nord sau oficialii
guvernamentali de la Bilbao. Terori[tii strategici, precum AI-Qaeda,
percep ca inamici triburile [iite din Afganistan, americanii din New York,
indienii din Kashmir, chiar [i turi[tii australieni din BaIi sau oficialii
guvernamentali din Arabia Saudit=. Nu \[i fac probleme cu privire la
multiplicarea inamicilor, deoarece sunt \mpotriva tuturor celor care nu sunt
cu ei. A treia distinc]ie const= \n faptul c= terori[tii tactici sunt cunoscu]i
inamicilor [i negociaz= cu ace[tia direct sau indirect. |n schimb,
"negocierea" nu pare un termen inclus \n vocabularul terori[tilor strategici.
"Din experien]a mea din ultimii 25 de ani, majoritatea ostaticilor r=pi]i de
grup=rile tactice Shia ([iite) au fost, pn= la urm=, elibera]i. |ns= ostaticii
ISLAMIC
Terori[ti tactici [i terori[ti strategici
grup=rilor tip AI-Qaida au fost, \n mod brutal, uci[i \n Pakistan, Afganistan,

Irak sau \n alt= parte, afirma Giandomenico Pico. A patra distinc]ie
esen]ial= este c= terori[tii tactici \[i au baza \n teritoriul unde opereaz=,
ceea ce \nseamn= c=, de regul=, au o grupare politic= [i o alta de natur=
militar=. Hezbollah are chiar o re]ea de organiza]ii de caritate. |n contrast,
terori[tii strategici sunt o organiza]ie f=r= o baz= \ntr-un anumit teritoriu.
Consecin]a practic= a tuturor acestor diferen]e este c= terori[tii
tactici se pot transforma [i pot continua s= tr=iasc= f=r= a avea vreun
inamic. Precum IRA, pot renun]a la terorism [i pot deveni un partid politic
pentru a-[i realiza obiectivele. AI-Qaida nu poate face asta, deoarece,
f=r= adversar, ra]iunea existen]ei sale dispare. |n ceea ce prive[te tactica
r=pirilor, faptul c= unii ostatici sunt executa]i [i al]ii elibera]i \n schimbul
unei r=scump=r=ri arat= c= fiecare grupare \[i are propriul mod de
operare.
Mass-media [i terorismul
Potrivit lui James E. Lukaszewski, consilier pe probleme de rela]ii
publice al Armatei Statelor Unite, "mass-media [i terorismul merg mn= \n
mn=, fiind cvasi inseparabile. Se alimenteaz= reciproc, avnd motiva]ii
diferite: politice sau ideologice \n cazul terorismului, respectiv succes
comercial \n cazul mass-media".
Lukaszewski argumenteaz= c= aceast= rela]ie este benefic=
ambelor p=r]i, deoarece "presa asigur= terori[tilor accesul la opinia
public=, iar activit=]ile teroriste sporesc ratingurile".
|ntr-un articol din revista Middle East Review of International
Affairs, Ibrahim al Marashi ar=ta c=: "simultan [i complementar activit=]ilor
militare, s-a dezvoltat o strategie media a insurgen]ilor". Fenomenul
r=pirilor a dovedit inten]ia acestora de a influen]a mass-media
interna]ional=, luarea de ostatici [i transmiterea \nregistr=rilor video cu
captivitatea acestora iat= o tactic= de succes pentru c[tigarea
mediatiz=rii att \n presa arab=, ct [i \n cea interna]ional= , precum [i
pentru presarea liderilor politici, s= cedeze cererilor insurgen]ilor.
John Alterman, directorul programului pentru Orientul Mijlociu al
Centrului de Studii Strategice de la Washington, descrie \nregistr=rile
video cu decapitarea ostaticilor ca fiind "acte construite pentru
televiziune"; "casetele cu decapit=ri sunt parte a unui set de imagini [i
416
ac]iuni calculate, direc]ionate spre influen]area opiniei publice. |n acest fel,

audien]a este mai important= decat \ns=[i ac]iunea, iar simbolismul este
inseparabil de strategie. A trece cu vederea aceste aspecte poate conduce
la riposte eronate".
Brigette L. Nacos, analist= a raportului dintre terorism [i pres=,
explic= aceast= rela]ie \n baza a trei variabile: "bomba [i mesajul", cu alte
cuvinte actul terorist [i relatarea de pres= a respectivului incident, opinia
public= (ea reac]ioneaz= \ntotdeauna la atacul terorist), deciden]ii, sunt
nevoi]i s= ia m=suri \n baza percep]iei publice asupra evenimentului.
Ostaticii [i mesajele insurgen]ilor

Bunt, autorul c=r]ii Islamul \n "era digital=", utiliza sintagma de
Cyber Jihad pentru a descrie acele organiza]ii islamiste care utilizeaz=
internetul pentru a transmite mesajul violen]ei religioase. |n ceea ce
prive[te conflictul din Irak, insurgen]ii se folosesc de internet pentru
popularizarea ac]iunilor lor \mpotriva armatei americane \n regiune.
Fenomenul r=pirilor a \nceput dup= \ncheierea r=zboiului din Irak, \ns=
primele victime au fost din rndul irakienilor.
417
JIHADUL
|nregistr=rile video ale decapit=rilor sunt destinate a servi drept

avertismente pentru orice irakian care lucreaz= pentru for]ele de
securitate ale guvernului sau colaboreaz= cu armata american=. O caset=
video postat= pe site-ul grup=rii Zargwi \n octombrie 2004 con]ine
decapitarea a doi irakieni, Fadhil Ibra Firas Imayyil, membri ai serviciilor
secrete. R=pitorii s-au identificat drept Brig=zile Jama'at al-Jihad walTawhid. |nainte de execu]ie, victimele \[i aten]ionau concet=]enii care
lucreaz= pentru asemenea servicii s=-[i par=seasc= postul [i s= se roage
pentru p=catul lor de a fi colaborat cu for]ele de ocupa]ie Jaysh al-Ansar
al-Sunna, care au r=pit un alt irakian, Sayf Adnan Kana'an, care lucra ca
mecanic pentru for]ele americane din Mosul. Caseta \l ar=ta legat, stnd
\n fa]a a trei indivizi masca]i [i a unui steag negru cu texte \n limba arab=.
Execu]ia invoc= vina de a fi fost un spion recrutat de trupele americane
pentru a da informa]ii despre activitatea mujahedinilor din Mosul. |nainte
ISLAMIC
Mesajele c=tre irakieni
de a fi ucis, ostaticul a fost for]at s= declare: "Spun tuturor celor ce vor s=

lucreze pentru americani s= nu fac= asta. Am aflat c= mujahedinii au
informa]ii despre absolut orice. Sunt mai puternici dect am crezut".
Alte r=piri au vizat anumite comunit=]i de irakieni, precum
\nregistrarea video din octombrie 2004, care a ap=rut pe site-ul grup=rii
Jaysh Ansar al-Sunna [i con]inea execu]ia unui musulman [iit. Acesta a
fost pus s= citeasc= o declara]ie, ulterior fiind decapitat \n timp ce r=pitorii
strigau "Dumnezeu este mare".
{ii]ii au fost o ]int= specific= pentru gruparea lui al-Zarqawi, fiind
acuza]i c= ar fi organizat atacuri \mpotriva musulmanilor sumi]i din Irak [i
c= s-ar fi aliat cu for]ele americane. AI-Zarqawi a \ncercat s= genereze un
conflict civil subminnd astfel eforturile Coali]iei de a asigura stabilitatea
\n regiune. A \nregistrat chiar o caset= audio de 33 de minute \n care
declar= c= [ii]ii irakieni nu sunt musulmani adev=ra]i, ci "ochii [i urechile
americanilor".
Insurgen]ii i-au vizat [i pe kurzi, acuzndu-i tot de colaborare cu
for]ele americane.
Mesajele c=tre Statele Unite [i Marea Britanie

R=pirile par o form= de protest la adresa r=zboiului \mpotriva
terorismului declan[at de Statele Unite dup= momentul 11 septembrie. De
pild=, Nicholas Berg, un tn=r \nreprinz=tor american, a fost capturat \n
aprilie 2004. Casete video cu execu]ia sa \l ar=tau purtnd un echipament
portocaliu, culoare simbolic= pentru arabii de]inu]i \n \nchisorile americane
Guantanamo Bay [i Abu Ghraib. Ostaticul era \nconjurat de cinci indivizi
masca]i [i \narma]i, care citeau un mesaj potrivit caruia execu]ia este o
reac]ie la abuzul comis asupra de]inu]ilor irakieni de c=tre solda]ii
americani. La 11 mai 2004, Ansar al-Sunna a transmis \nregistrarea video
a decapit=rii lui Berg. Tat=l acestuia avea s=-l acuze pe pre[edintele
George Bush de moartea fiului s=u, ceea ce demonstreaz= c= insurgen]ii
au puterea de sus]inere a poporului american pentru ocuparea Irakului.
Jama'at al-Jihadawhid l-a r=pit pe britanicul Kenneth Bigley la
Bagdad, la 16 septembrie 2004 \mpreun= cu al]i doi americani angaja]i ai
companiei Gulf Services din Statele Arabe Unite. O \nregistrare video
amenin]a cu executarea lor \n cazul \n care Statele Unite nu eliberau toate
femeile irakiene aflate \n custodia sa. Cei doi, Jack Hensley [i Eugene
418
Anstrong, au fost decapita]i, \nregistrarea certificnd c= execu]ia a fost

postat= pe Internet la 21 septembrie 2004.
Mesajele pe care le trimite al-Zarqawi prin intermediul casetelor
\i inspir= pe tinerii musulmani s= se al=ture cauzei jihadului \n Irak. Este
cazul unui individ care s-a oferit s= execute "o misiune sinuciga[=
\mpotriva for]elor americane. Pentru acei musulmani pe care \nregistr=rile
decapit=rilor nu \i determinau s= se al=ture cauzei, aceste imagini servesc
unui alt scop: decapit=rile reprezint= mesajul insurgen]ilor potrivit c=rora
inamicii \nc=lcau legea islamic=.
419
JIHADUL
Practica r=pirilor a f=cut mereu parte din repertoriul grup=rilor

teroriste, bucurndu-se dintotdeauna de mediatizare, genernd crize [i
ob]innd, ocazional, concesii politice, \ns= insurgen]ii din Irak sunt primii
din analele terorismului care au transformat practica r=pirii \n arm=
strategic=.
Irakul ofer= condi]ii ideale pentru ac]iunile de r=pire. }ara este
m=cinat= de conflicte, autoritatea guvernamental= este slab=, poli]ia
ineficient= iar comer]ul cu arme [i explozibil prosper=. Profitnd de vidul
de autoritate de dup= \nl=turarea lui Saddam Hussein grup=rile
infrac]ionale au \nceput s= r=peasc= irakieni. |n momentul \n care
mi[c=rile de rezisten]= au \nceput s= vizeze civili de cet=]enie str=in=, \n
aprilie 2003, unii anali[ti atr=geau aten]ia asupra faptului c= fenomenul va
lua amploare pe m=sur= ce r=pitorii vor c=p=ta experien]=, genernd crize
interne cu care vor trebui s= se confrunte for]ele Coali]iei.
Guvernele [i corpora]iile vor pl=ti r=scump=rarea ostaticilor,
\ncurajnd astfel noi r=piri. Oficialii irakieni [i cei ai Coali]iei, focaliza]i pe
deteriorarea securit=]ii interne au subevaluat aceast= amenin]are. Acum,
procentul r=pirilor [i execu]iilor din Irak a ajuns s= \l devanseze serios pe
cel din Columbia sau alte state, unde fenomenul r=pirilor a devenit
endemic, \ns= motiva]ia r=pitorilor este de natur= economic=.
De[i cererile formulate de r=pitori au fost solu]ionate doar \n
cazuri foarte rare, practica r=pirilor a dovedit o strategie extrem de
eficient=. Grup=rile au catalogat r=pirile drept r=splata pentru tratamentul
abuziv aplicat prizonierilor musulmani din \nchisorile Coali]iei [i pentru
umilin]ele la care a fost supus= lumea arab=.
ISLAMIC
Concluzii
Chiar dac= num=rul victimelor cauzate de explozia unei bombe

este superior, fenomenul r=pirilor personalizeaz= violen]a. Oficialii irakieni
[i cet=]enii str=ini, deja izola]i datorit= m=surilor de securitate, au fost
plasa]i dincolo de garduri [i g=rzi de securitate. |n plus r=pirile au \ncetinit
procesul de reconstruc]ie a Irakului. Unele companii au cedat solicit=rilor
r=pitorilor de a p=r=si ]ara. Altele se tem s= p=trund= \n Irak.
|n medie, patru irakieni sunt r=pi]i zilnic. Unii estimeaz= c=
num=rul total al celor r=pi]i pentru ob]inerea unei r=scumpar=ri se ridic= la
mii. A[adar, \n acest caz, este vorba de r=piri \n scopuri economice.
|n ceea ce \i prive[te pe cet=]enii str=ini, motiva]ia este inclusiv
de natur= politic=. Anali[tii estimeaz= c=, pe viitor, ne putem a[tepta la
continuarea practicii r=pirilor, la comercializarea ei pe m=sur= ce
r=scump=r=rile devin parte a cererilor r=pitorilor, specializarea grup=rilor
de r=pitori (unele se vor axa exclusiv pe r=pirea propriu-zis=, altele pe
custodia ostaticilor, iar altele pe negocierea r=scump=r=rii).
420
ANEXA nr. 2
MANUALUL TERORISTULUI ISLAMIC

Spionarea inamiculuI este permis= [i poate deveni chiar o
obliga]ie \n cazul unui r=zboi \ntre musulmani [i al]ii. C[tigarea b=t=liei
este dependent= de cunoa[terea secretelor planurilor [i mi[c=rilor
inamicului. |nsu[i profetul Mahommed a folosit aceast= metod=, apelnd
la spioni [i informatori.
Cum poate un spion musulman s= tr=iasc= \n mijlocul
adversarilor s=i, \n condi]iile \n care \[i p=streaz= caracteristicile de
musulman? Cum poate s=-[i \ndeplineasc= datoria fa]= de AlIah, dar \n
acela[i timp s= nu se deconspire ca fiind musulman? Din acest punct de
vedere al vestimenta]iei [i religiei , informatorului musulman \i este
\ng=duit s= preia un look [i un comportament similar adversarului, care
s=-i permit= aflarea unor date profitabile organiza]iei.
Actualitatea, veridicitatea, securitatea/siguran]a, confirmarea

Sursele de informa]ii
1. Surse publice: folosind sursele publice \ntr-o manier= deschis=
[i f=r= apel la mijloace ilegale se pot ob]ine cel pu]in 80% din informa]iile
421
JIHADUL
Criteriile de culegere a informa]iilor
ISLAMIC
IMPORTAN}A INFORMA}IILOR
1. |n baza informa]iilor actualizate despre inamic, despre
capabilit=]ile [i planurile acestuia, organiza]ia islamic= poate
construi planuri viabile, cu [anse de reu[it=.
2. Informa]iile cu privire la inten]iile inamicului se constituie \n
avertismente pentru comandamentul organiza]iei, care astfel va face
preg=tirile necesare pentru dejucarea oportunit=]ilor adversarului.
3. De aceste informa]ii profit= organiza]ia \n m=sura \n care ofer=
date despre punctele forte [i cele slabe ale adversarului.
necesare despre inamic. Procentul variaz= \n func]ie de politica fiec=rui stat

\n privin]a accesului la informa]ie [i a libert=]ii presei. Este posibil=
culegerea de informa]ii \n baza [tirilor de pres=, a revistelor, c=r]ilor,
publica]iilor oficiale, emisiunilor de televiziune. Trebuie avute \n vedere
inclusiv opinia cet=]enilor, comentariile sau glumele oamenilor simpli.
Persoana \ns=rcinat= cu stngerea informa]iilor publice trebuie
s= fie absolvent= de studii superioare [i va examina sursele primare de
informa]ii publicate de c=tre adversar (ziare, reviste, radio, TV, Internet
etc.) c=utnd date direct rela]ionate cu subiectul \n chestiune.
Persoana care culege informa]ii din surse publice nu este expus=
vreunui pericol; de altfel, musulmanul care \ndepline[te aceasta sarcin=
nu poate fi etichetat drept "spion", deoarece nu depune eforturi pentru
aflarea unor informa]ii secrete.
2. Surse secrete: prin apelul la metode de spionaj riscante se
pot ob]ine cele 20% din informa]iile considerate secrete. Cele mai
importante asemenea surse sunt: indivizi recruta]i, fie ca voluntari, fie
datorit= motiva]iilor lor; monitoriz=ri [i \nregistr=ri; fotografiere; interogare;
documente extrase prin furt sau prin recrutare de personal; supraveghere,
spionaj, observare.
Culegerea de informa]ii prin mijloace publice

A. Ziare, reviste, publica]ii oficiale
Prin intermediul monitoriz=rii acestor surse publice de informa]ii
se pot afla date despre evenimente politice, \ntruniri, c=l=torii preziden]iale
sau ministeriale. Informa]iile pot consta \n: nume [i fotografii ale unor
personalit=]i politice marcante, lideri ai serviciilor de informa]ii, militari.
{tirile despre diverse \ntruniri la nivel \nalt pot oferi date despre
deciziile luate [i subiectele abordate, [tiri privind planificarea unor
\ntruniri, conferin]e.
Date despre capabilit=]ile actuale sau viitoare ale adversarului
vizat, prin fotografierea proiectelor [i loca]iilor strategice sau prin \ntruniri cu
ofIciali de rang \nalt: [tiri despre diploma]ia adversarului [i despre planurile
sale prezente ori viitoare; [tiri despre grupuri de turi[ti; reclame pentru
apartamente de \nchiriat sau despre orice altceva util, reclame pentru
ma[ini noi sau uzate, care pot fi utilizate la opera]iunile de r=pire sau
asasinare; date despre pozi]ia guvernelor vis-a-vis de islam [i lumea arab=.
422
B. Radio, televiziune [i Internet

{tirile vizuale [i auditive pot influen]a [i determina planurile
prezente sau viitoare ale grup=rilor/organiza]iilor islamiste. Interviurile pot
ajuta la determinarea direc]iei politice a unui anumit stat: monitorizarea
oficialilor de rang \nalt [i a liderilor politici; identificarea direc]iei diploma]iei
unui anumit stat; informa]ii despre interiorul diferitelor loca]ii
guvernamentale, gra]ie transmisiunilor TV [i Internetului \n care se redau
ceremonii inaugurale sau comemorative.
Culegerea de informa]ii prin mijloace secrete
423
JIHADUL
M=suri de securitate care trebuie luate de persoanele care culeg

informa]ii.
Pe parcursul opera]iunii de culegere a informa]iilor despre
personalit=]i politice sau despre loca]ii guvernamentale, persoana
\nsarcinat= cu respectiva activitate trebuie s=-[i ia urm=toarele m=suri de
siguran]=:
1. Observarea [i detectarea m=surilor de supraveghere [i
securitate ale diferitelor obiective vizate de gruparea/organiza]ia islamist=:
a merge pe strad=, observnd dac= exist= urm=ritori:
a pierde inten]ionat un obiect din buzunar pentru a observa
dac= cineva \l va ridica;
a merge \n ritm alert [i apoi a opri brusc la un col] de strad=
pentru a observa dac= exist= urm=ritori;
a opri \n fa]a vitrinelor magazinelor pentru a putea sesiza dac=
exist= urm=ritori;
a urca \ntr-un autobuz [i apoi a cobor\ imediat dup= plecarea
acestuia pentru a observa dac= exist= urm=ritori.
ISLAMIC
Informa]iile culese prin mijloace secrete sunt de dou= tipuri:

a) Informa]ii despre personalul guvernamental, militari,
personalit=]i privind date despre re[edin]a, locul de munc= ora sosirii [i
ora plec=rii de la serviciu, so]ie [i copii, locuri vizate etc.
b) Informa]ii despre cl=diri strategice, loca]ii importante, baze
militare (de pild=, date despre sediul Departamentului Ap=rarii [i al
Securit=]ii Interne, date despre aeroporturi, ambasade sau sedii ale unor
posturi de radio [i televiziune).
2. Dup= primirea informa]iilor culese, informatorii trebuie l=sa]i s=

c=l=toreasc= departe de re[edin]a lor sau de loca]ia organiza]iei/grup=rii.
Ace[tia trebuie s= foloseasc= drumuri secundare [i s= se deplaseze pe
timp de noapte.
3. Este benefic orice tip de informa]ie ce poate fI culeas=; nu este
necesar= o focalizare exclusiv= pe anumite obiective. |n ob]inerea
informa]iilor nu trebuie dovedit= grab= sau urgen]=, deoarece astfel se
poate deconspira att spionul, ct [i importan]a informa]iei necesare.
4. Evitarea oric=rei ac]iuni care ar presupune deconspirarea identit=]ii
reale. Nu trebuie dat dovad= de prea mult= creativitate sau inventivitate.
5. Ac]iunile trebuie s= fie calculate [i nicidecum bru[te sau
impulsive.
6. Nu trebuie trecute cu vederea o prietenie extrem de rapid
\nfiripat= sau o aparent= disput=. Evaluarea \n profunzime a fiec=rui
eveniment, nu doar \n baza aparen]elor.
7. Se recomand= evitarea exprim=rii vagi sau misterioase cu
excep]ia momentului \n care informatorul trebuie f=cut s= vorbeasc=
despre ceea ce [tie.
8. Este necesar= purtarea \n permanen]= a unor acte personale
(false) ale c=ror date s= fie bine cunoscute.
9. Anterior opera]iunii de colectare a informa]iilor persoana
\ns=rcinat= cu aceast= misiune trebuie s= se asigure c= dispune de toate
instrumentele (inclusiv bani) necesare unei asemenea misiuni.
10. Studierea zonei \n care va avea loc culegerea informa]iilor,
inclusiv a str=zilor (deschise [i \nchise), a obiceiurilor reziden]ilor din acea
zon=, a vestimenta]iei acestora, a accentului.
11. Este interzis= purtarea de arme \n timpul procesului de
culegere a informa]iilor.
METODE DE CULEGERE A INFORMA}IILOR FOLOSIND

METODE SECRETE
Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine informa]ii clasilicate
prin: supraveghere, observare, spionaj, furt, interogare, recrutare.
Supraveghere, observare, spionaj
Monitorizarea ]intelor civile [i militare (de regul=, personalit=]i) se
poate realiza per pedes sau din ma[in=.
424
1. Studierea prealabil= a informa]iilor referitoare la ]int= (\nal]ime,

greutate, alte caracteristici personale fizice sau psihice).
2. Cunoa[terea obiceiurilor ]intei, a locurilor frecventate, a
persoanelor cu care comunic=.
3. Studierea prealabil= a zonei \n care se va produce observarea:
numele str=zilor al=turate, numele reziden]ilor zonei respective,
obiceiurile cotidiene ale acestora.
4. Anterior opera]iunii de supraveghere, asigurarea c= se
dispune de \ntreaga logistic= necesar= \ndeplinirii misiunii (inclusiv banii);
5. Stabilirea modalit=]ii \n care va avea loc comunicarea cu liderii
organiza]iei/grup=rii islamiste \n situa]ia \n care opera]iunea de
supraveghere este descoperit=. De regul=, se va folosi un telefon al c=rui
num=r \ns= se va memora, nicidecum nu se va scrie.
6. Stabilirea unor semnale speciale \ntre membrii echipei,
necesare \n cazul \n care se schimb= ordinele sau instruc]iunile.
7. Cunoa[terea m=surilor de luat \n cazul \n care ]inta nu mai
poate fi reperat=.
8. Este interzis= purtarea de arme \n timpul opera]iunii de
strngere de informa]ii.
425
JIHADUL
Depistarea supravegherii din ma[in=:

Pentru a constata dac= este urm=rit=, ma[ina care execut=
misiunea de supraveghere va accelera, apoi se va opri brusc, va intra pe
o strad= laturalnic=, va merge \n direc]ia opus= traficului, opre[te [i merge
\napoi sau intr= \ntr-o parcare pe care imediat o [i p=r=se[te.
A. Supraveghere, culegere de informa]ii [i observare (informa]ii
despre loca]iile inamicului). Organiza]ia/gruparea islamist= are nevoie de
informa]ii ct mai multe [i mai detaliate despre loca]iile vitale ale
inamicului, civile sau militare, \n scopul de a formula planuri viabile, de a
ISLAMIC
Desf=[urarea misiunii de supraveghere din ma[in=:

1. Ma[ina utilizat= la supraveghere trebuie s= r=man= mereu \n
preajma ma[inii subiectului-]int=, \n special \n zonele aglomerate.
Distan]a dintre cele dou= ma[ini se va stabili \n func]ie de circumstan]e.
2. Dac= subiectul-]int= iese din ma[ina sa, [i \ncepe s= se
deplaseze pe jos, unul dintre membrii echipei de supraveghere este
obligat s= coboare din ma[in= [i s= continue urm=rirea pe jos.
lua decizii corecte [i pentru a evita dejucarea planurilor de c=tre adversar.

De aceea, persoanele \ns=rcinate cu opera]iunea de culegere a
informa]iilor despre o anumit= loca]ie trebuie s= fie capabile s= furnizeze
o descriere \n detaliu [i s= redea grafic loca]ia respectiv=.
Redarea grafic= a zonei unde este plasat= loca]ia vizat=, a
str=zilor al=turate, precum [i a loca]iei propriu-zise. Graficul trebuie s= se
aproprie ct mai mult de realitate, astfel \nct cineva care nu a mai vazuto niciodat= s= fie capabil s= o vizualizeze \n baza desenului. Preferabil=
este marcarea pe grafic a direc]iilor de trafic, a sec]iilor de poli]ie, a
centrelor de securitate.
B. Culegerea de informa]ii prin interogare

Organiza]ia/gruparea islamist= poate ob]ine prin metoda
interog=rii informa]ii despre personalul [i cl=dirile adversarului.
Culegerea informa]iei prin aceasta metod= se va realiza prin r=pirea unui
cet=]ean al statului considerat inamic [i apoi prin interogarea acestuia.
Aceast= surs= de informare nu este una permanent=. |n plus, trebuie
avut= \n vedere posibilitatea dezinform=rii de c=tre indivizii r=pi]i [i
interoga]i. De aceea, persoana \ns=rcinat= cu interogarea ostaticului
trebuie s= \ntruneasc= urmatoarele caracteristici: s= aiba cuno[tin]e [i
experien]= \n comportamentul [i psihologia uman=, o personalitate
puternic=, un al [aselea sim] \n baza experien]ei practice, s= fie extrem de
r=bd=tor, capabil s= se prefac= [i s= disimuleze, inteligent, analitic [i
deductiv, s= fie capabil s= formuleze un plan de anchet=.
C. Culegerea de informa]ii prin recrutare
Recrutarea agen]ilor este cea mai dificil= [i riscant= opera]iune,
deoarece persoana \ns=rcinat= cu aceast= misiune poate fi ucis= sau
\ncarcerat=. Din acest considerent, sarcina recrut=rii trebuie lasat= \n
seama unui anumit tip de membri ai organiza]iei/grup=rii.
Candida]ii ideali pentru recrutare sunt: cei care comit ilegalit=]i,
cei care caut= azil politic, aventurierii, angaja]i la restaurante, baruri,
hoteluri, persoane nevoia[e, lucr=tori la vam=, porturi navale, aeroporturi.
Etapele recrut=rii:
|n situa]ia \n care organiza]ia islamist=, cu capabilit=]ile sale
modeste, dore[te s= ob]in= informa]ii despre un obiectiv/]int= important=
(personalitate, cl=dire, baza militar=, agen]ie, minister etc.), trebuie s=
426
427
ISLAMIC
JIHADUL
parcurg= urmatoarele etape:

1. G=sirea agentului. |n acest stadiu, organiza]ia islamic= alege
persoana potrivit= care s= furnizeze diverse informa]ii. Organiza]ia se
intereseaz= despre respectiva persoan=: situa]ia financiar=, status
falmilial, atitudinea fa]= de puterea politic=, punctele forte [i sl=biciunile.
2. Evaluarea agentului. |n aceast= etap=, agentul este plasat sub
o continu= observare, \n scopul de a-i afla orarul de lucru, locurile
frecventate, persoanele cu care interac]ioneaz=.
3. Abordarea agentului. Dup= aflarea unor date despre persoana
avut= \n vedere pentru recrutare, se stabile[te o rela]ie cu respectiva
persoan=, folosindu-se ca acoperire o alt= identitate, precum: rela]ie de
familie/rudenie; rela]ie de prietenie (agentul recrutor va dezvolta o
prietenie aparent dezinteresat=, \n mod natural [i gradual pentru a atrage
interesul individului vizat pentru recrutare). |n cazul \n care primul agent
recrutor e[ueaz= \n stabilirea rela]iei de prietenie, un alt agent va prelua
aceasta misiune, informndu-se de la primul agent despre sl=biciunile
subiectului-]int=, care ar putea fi exploatate.
4. Recrutarea agentului. Recrutarea se poate face \n mod direct
(subiectului-]int= i se expune franc propunerea de colaborare cu
organiza]ia islamic=, contra-cost) sau indirect (se extrag informa]ii de la
subiectul-]int=, f=r= a i se spune cui servesc, prin acordarea unor cadouri,
mimarea prieteniei cu acesta sau prin \ncercarea solu]ion=rii problemelor
acestuia).
5. Testarea agentului. |n acest stadiu, agentului i se traseaz=
anumite sarcini pentru testarea abilit=]ilor [i loialit=]ii sale. Agentul recrutat
nu [tie c= organiza]ia dispune deja de informa]iile solicitate. |n situa]ia \n
care informa]ia colectat= de agent nu este identic= informa]iei din posesia
organiza]iei, atunci se consider= fie c= agentul nu este o surs= de
informare bun=, fie c= \ncearc= s= induc= \n eroare organiza]ia. Pe
parcursul stadiului de testare, agentul trebuie atent monitorizat.
6. Preg=tirea (antrenarea) agentului. |n aceast= etap= se afl=
agentul recrutat \n mod direct care este con[tient de scopul recrut=rii sale.
Activitatea de preg=tire se va centra pe:
a) metode secrete de colectare [i t=inuire a informa]iilor;
b) metode de transmitere a informa]iilor;
c) munca sub acoperire;
d) capacitatea de a rezista [i de a nu ceda unui interogatoriu;
e) fotografierea ]intelor [i obiectivelor.

Pe de alt= parte, se poate renun]a la preg=tire, agentului recrutat
acordndu-i-se libertate de ac]iune [i posibilitatea de a se baza pe
propriul instinct, talent sau pe experien]=.
7. Modalitatea de tratare a agentului. Membrul organiza]iei
islamice \ns=rcinat cu preg=tirea agentului recrutat trebuie s= de]in=
aptitudinile [i calific=rile unui spion perfect, unui psiholog, unui interogator.
Exist= dou= perspective \n tratarea agentului:

a) men]inerea unei puternice rela]ii personale cu agentul recrutat.
Aceast= tehnic= asigur= agentului motivarea de a-[i mul]umi amicul
(adic= pe cel care l-a recrutat) prin oferirea de informa]ii. Totu[i, aceast=
tehnic= are dezavantaje: barierele dintre agent [i cei care l-au recrutat
dispar, iar agentul poate formula o serie de cereri suplimentare care nu se
reg=sesc \n \n]elegerea anterioar=.
b) Renun]area la serviciile agentului. Aceasta ar trebui s= se
produc= \n una din urm=toarele situa]ii:
misiunea pentru care agentul a fost recrutat se \ncheie;
incapacitatea de munc= datorit= \mboln=virii agentului sau
schimb=rii situa]iei de la locul de munc=;
erori repetate ale agentului \n privin]a m=surilor de securitate;
agentul solicit= retragerea din misiune.
428
ANEXA nr. 3
429
JIHADUL
La \nceputul anului 2008 mass-media spaniol= a prezentat

publicului mai multe imagini privind elaborarea de c=tre ETA a unui manual
pentru instruirea comandourilor sale, considerat ca instrument de baz=
pentru deprinderea tehnicilor de efectuare a atentatelor. De asemenea,
este descris [i con]inutul acestuia pe capitole [i categorii de informa]ii.
Comentariile de mai jos au fost preluate integral din dou=
publica]ii spaniole care au postat pe internet imagini [i date despre
manualul ETA: http://elperiodico.com [i http://www.adn.es. Titlul articolului:
ETA a editat o carte \n care se \nva]= s= ucizi.
Manualul de instruc]iuni al organiza]iei con]ine 61 de pagini [i
explic= cum pot fi construite [i utilizate dispozitive explozive [i arme,
inclusiv dou= fi[e ce se completeaz= obligatoriu \n cazul \n care atentatul
e[ueaz= sau materialul este defectuos.
Manualul este intitulat: Ikusi eta Ikasi: Etaren oinarrizko arma eta
lehengailuen eskuliburua (\n limba basc=) \nv=]=turi (mira y aprende):
manual de baz= a armelor [i
explozibililor ETA. Este editat
exclusiv \n limba eusker= (basc=)
cu imagini [i profunzime grafic=.
Cuprinde
5
capitole
intitulate: detonatoare [i substan]e
explozive, sisteme electrice sau
dispozitive, bombe, arme [i dou=
rapoarte ce trebuie completate
obligatoriu. Ultimele dou= fi[e de
la finalul manualului ce trebuie
completate \n situa]ia cnd dispozitivele explozive nu func]ioneaz=
sau cnd atentatul e[ueaz= au
scopul de a nu repeta erorile comise.
ISLAMIC
MANUAL DE ARME {I EXPLOZIBILI ETA*
|n con]inutul manualului se insit= s= nu se utilizeze niciun

dispozitiv sau arm= care nu func]ioneaz= corect [i nici s= se caute a se
face repara]ii.
Materialul defectuos trebuie s= fie \nso]it de o informare \n care
s= se specifice: aparatul sau materialul la care se refer=, data recep]iei,
situa]ia \n care a fost retras, data cnd s-a constatat nereu[ita, descrierea
defectului [i alte observa]ii cu privire la utilizarea sa pas cu pas [i cum a
fost observat defectul.
Manualul con]ine, de asemenea, un preambul intitulat Sar Hitza

\n care conducerea ETA explic= preocuparea sa pentru preg=tire [i
vorbe[te de importan]a adapt=rii vechilor manuale la tehnologia nou=,
astfel \nct "lupta va fi mai eficient= [i mai sigur=".
|n primul capitol sunt descrise tipurile de detonatoare [i
substan]e explozive utilizate de ETA, precum [i pa[ii de urmat pentru a
compune un dispozitiv exploziv.
|n capitolul doi se informeaz= despre diverse sisteme electrice [i
dispozitive ce compun o bomb=, montarea pas cu pas al unui
temporizator, utilizarea telecomenzilor, sau cum poate fi construit= o
bomb= adeziv=.
Capitolul trei este destinat tipologiei bombelor, iar \n capitolul
patru se vorbe[te de armament [i muni]ie (cel mai utilizat este Parabellum
de 9 mm ) [i se prezint= imagini cu arme.
*Dogaru, 2008
430
ANEXA nr. 4
CREDIN}E RELIGIOASE {I CLASIFICARE

ORGANIZA}II TERORISTE
Tehnologiile moderne \n domeniul informa]iilor [i comunica]iilor
joac= un rol crucial \n evolu]ia amenin]=rii reprezentate, \n
ansamblul s=u, de terorismul de nuan]= fundamentalist-islamic=.
Folosirea intensiv= a internetului duce la crearea unui spa]iu
virtual, o comunitate f=r= frontiere sau na]ionalit=]i, care
multiplic= datele identitare ale unei umma, legitimat= de ideologia
radicalismului islamic. Asemenea unei "turbine", acesta
poten]eaz= globalizarea mi[c=rii, devenind unul din principalele
motoare ale proceselor radicaliz=rii [i recrut=rii sus]in=torilor
"rezisten]ei islamice globale \mpotriva cruciadei occidentale"
(Enciclopedia Wikipedia; "Patterns of Global Terrorism", \n,
Terrorist Group Profiles, Departamentul de Stat al SUA, 2006; de
v=zut [i http://web.nps.navy.mil/library; "ICT Papers on
Terrorism", Dec. 1999, International Policy Institute for CounterTerrorism, Herzliya, Israel). Organiza]iile teroriste mai pot fi
reprezentate, astfel:
ORGANIZA}II RELIGIOASE
Cre[tine
Shiv sena cunoscut de asemenea ca Armata lui Shiva. |n India

e recunoscut ca partid legal de dreapta. Este declarat grup terorist numai
de Pakistan.
Patit Pawan Sanghatana, organiza]ie fascist= Hindu.
Brigada Shambaji, grup Hindu de tineret.
431
JIHADUL
Hindu
ISLAMIC
Rebelii din Nagaland (1947 prezent)

Frontul de Eliberare Na]ional= a Tripura (1989 prezent)
Armata de rezisten]= a Domnului
Iudaice
Kach (Israel, USA)
Kahane Chai (Israel, USA)
Islamiste
Abu sayyaf (1991 prezent) (Philipine)
Armata Islamic= Aden-Abyan (Yemen)
Al-Gama-a al-Islamiyya (Egipt)
Grupul Islamic Armat (Algeria)
Hamas
Brig=zile Martirilor Al-Aqsa
Ansar al-Islam (Irak)
Al-Qaida (Afganistan, Pakistan, [i alte ]=ri)
Asbat al-Ansar (sudul Libanului)
Jama'at al-Tawhid wa'al-Jihad (Al-Qaida \n Irak)
Jihadul Islamic Egiptean (Egipt)
Harakat ul-Mujahidin (Pakistan, Kashmir)
Frontul Islamic de Eliberare al Bahrainului
Mi[carea Islamic= din Asia Central= (Asia Central=)
Mi[carea Islamic= din Uzbekistan (Uzbekistan)
Jaish-e-Mohammed (Pakistan)
Jaish Ansar al-Sunna (Irak)
Frontul de Eliberare al Jammu [i Kashmir (Pakistan, Kashmir) JKLF
Jemaah Islamiyah (sud-estul Asiei)
Jihat Rite (Australia)
Lashkar-e-Jhangvi (Pakistan)
Lashkar-e-Toiba (Pakistan)
Maktab al-Khadamat (Afganistan)
Grupul Combatant Islamic Marocan (Maroc, Spania)
Confreria Musulman= (intena]ional)
Oameni \mpotriva gangsterilor [i drogurilor (Africa de Sud)
Grupul Salafist de lupt= [i rug=ciune (Algeria)
Sipah-e-Sahaba Pakistan (Pakistan)
Takfir wal-Hijra (Egipt, Sudan, Algeria)
Kurdish-Hizbullah (Turcia)
Re]eaua Hofstad (Olanda)
Frontul de Dezvoltare Na]ional= (Kerala, India)
432
Fronturi Islamice
Al-Barakaat (Al-Qaeda)
Organiza]ia Umanitar= Al-Wafa (Al-Qaida)
Funda]ia interna]ional= a binevoin]ei (Al-Qaida)
Compania de Comer] Konsojaya (Jemaah Islamiyah)
Sikh
Babbar Calza
Federa]ia Interna]ional= a Tineretului Sikh
For]a Khalsa Saheed
For]a de Eliberare a Khalistanului
For]a Comando a Khalistanului
Frontul de Eliberare a Khalistanului
Armata Na]ional= a Khalistanului
Regimentul Dashmesh
Toate aceste grup=ri revendic=, pentru Sikh [i organizarea
statului Khalistan \n Punjabul indian [i \n ariile adiacente. Unele grup=ri au
\nceput activitatea \n anii "80, \n prezent fiind diminuat=.
2. ORGANIZA}II TERORISTE NA}IONALISTE

Palestina
Jihadul Islamic Palestinian
Brigada Martirilor Al-Aqsa
Baloch Mujahideen
Hamas
433
JIHADUL
De orientare republican=
Confreria Fenian
Armata Republican= Irlandez=
Armata Provizional= Republican= Irlandez=
Armata de Eliberare Na]ional= Irlandez=
Loiali[ti nord-irlandezi
Asocia]ia de ap=rare Ulster (A)
For]a voluntar= Ulster (V)
ISLAMIC
Irlanda
For]a voluntar= loialist= (VL)

Voluntarii Orange
Sri Lanka
Tigrii Tamili
Alte Regiuni
Mi[carea Islamic= Turkestanul de Est
Fr=]ia (confreria) Revolu]ionar= Croat= (Iugoslavia)
Frontul de Eliberare Na]ional= (Algeria)
Frontul de Eliberare a Quebecului (Canada)
Armata de Eliberare a Kosovo
Partidul Muncitoresc Kurd (Turcia) PKK
Los Macheteros (Puerto Rico)
Frontul de Eliberare Na]ional= a Corsicii (Fran]a) FLNC
3. ORGANIZA}II TERORISTE DE STNGA

Ac]iunea direct= (Fran]a)
Armata Secret= Armean= pentru Eliberarea Armeniei (Liban,
Armenia, SUA) ASALA
Chukaku-Ha (Japonia)
Partidul Comunist din Nepal (Nepal) de orientare Maoist=
Armata de Eliberare Na]ional= (Columbia) Ejrcito de Liberacin
Nacional ELN
GRAPO (Spania)
Armata Ro[ie Japonez= (Japonia) Sekigun
Khmerii ro[ii (Cabodia)
Frontul Patriotic Manuel Rodrguez (Chile)
Montoneros (Argentina)
Consiliul Socialist Na]ional al Nagalandei (India)
Naxals (India) Naxalites
Noua Armat= Popular= (Filipine)
Organiza]ia Revolu]ionar= 17 Noiembrie (Grecia) 17N
Grupul Popular de R=zboi (India)
Frac]iunea Armata Ro[ie (Germania) cunoscut= ca Banda
Baader-Meinhof
434
Brig=zile Ro[ii (Italia)

For]ele Armate Revolu]ionare ale Columbiei (Columbia) FARC
Calea Luminoas= (Peru) Sendero Luminoso
Armata de Eliberare Symbionez= (SUA)
Mi[carea Revolu]ionar= Tupac Amaru (Peru)
Frontul Unit de Eliberare (SUA)
Frontul Unit de Eliberare a Assam (India)
Weathermen (SUA)
Partidul-Front de Eliberare Revolu]ionar= Popular=
4. ORGANIZA}II TERORISTE DE DREAPTA

Rasiste
Armata de Eliberare a Rwandei (Rwanda)
Na]iunile Ariene (SUA)
Armata Republican= Arian= (SUA)
Boeremag (Africa de Sud)
Combat 18 (Regatul Unit)
Coloana 88 (Regatul Unit)
Mi[carea Creativ= (SUA)
435
JIHADUL
Anti-comuniste
Alian]a Anticomunist= Argentina (Argentina)
Autoap=rarea Unit= a Columbiei (Columbia)
Contras (Nicaragua)
Coordonarea Unit= a Organiza]iilor Revolu]ionare (Cuba)
Brig=zile Mor]ii (El Salvador)
Gladio (\n Europa, prima dat= descoperit= \n Italia)
Omega 7 (SUA, Cuba) \n exil
Alpha 66 (SUA, Cuba) \n exil
Banda Mongoose (Grenada)
Ranvir Sena (India)
ISLAMIC
Ku-Klux-lan (SUA, Regatul Unit)

Mi[carea de Ac]iune [i Ap=rare Masada (Fran]a)
Mi[carea Na]ional Socialist= (Regatul Unit)
Ordinul (SUA)
Organiza]ia Armatei Secrete (Fran]a, Algeria)
Rezisten]a Alb= Arian=
436
ORGANIZA}II TERORISTE DE ESEN}+ FUNDAMENTALIST+*
ANEXA Nr. 5
437
JIHADUL
ISLAMIC
*Stanciu, 2005
438
*Stanciu, 2005
ORGANIZA}II TERORISTE ETNIC - SEPARATISTE*
ANEXA Nr. 6
439
JIHADUL
ISLAMIC
*Stanciu, 2005
ORGANIZA}II TERORISTE DE SORGINTE IDEOLOGIC+*
ANEXA Nr. 7
ANEXA nr. 8
REPERE IDENTITARE
Mi[carea de Eliberare Na]ional=

TUPAMAROS
Armata pentru Eliberarea Rwandei

ALIR
IRA
kU-kLUX-kLAN
Frontul de Eliberare Na]ional=

FARABUNDO MARTI
GRAPO 1 OCTOMBRIE
440
ABU NIDAL
Lupt=tori AL FATAH
Armata Palestinian= de Eliberare Na]ional=
Frontul Unit Revolu]ionar RUF
ISLAMIC
HARAKAT-UL ANSAR-HUA
JIHADUL
Frontul de Eliberare Na]ional=

a Quebec-ului
441
Bibliografie selectiv=
1. Legisla]ie
***
Constitu]ia Romniei, \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr. 767/
31.10.2003.
***
Strategia de securitate na]ional= a Romniei, Imprimeria
Na]ional= S.A., aprilie 2007.
***
Strategia Na]ional= de prevenire [i combatere a terorismului,
aprobat= prin Hot=rrea CSAT nr. 0067 din 2002, \n,
http://www.cdep.ro/plslegis/legis
***
Legea nr. 51/1991, privind siguran]a na]ional= a Romniei, \n,
http://www.cdep.ro/plslegis/legis
***
Legea nr. 19/1997 privind ratificarea Conven]iei Europene pentru
reprimarea terorismului, \n "Monitorul Oficial" nr. 34, din 4 martie, 1997.
***
Legea nr. 535/25 noiembrie 2004, privind prevenirea [i
combaterea terorismului, \n, "Monitorul Oficial", partea I, nr.
1161/08.12.2004, cap. II, sec]iunea 1.
***
Rezolu]ia C onsiliului de Securitate al ONU nr. 1368, 1373 [i
1377/2001 privind dreptul la autoap=rare [i condamnarea terorismului ca o
amenin]are la adresa p=cii [i securit=]ii interna]ionale.
2. Cursuri, comentarii, monografii

***
R=zboi \mpotriva terorismului, Javier SOLANA, revista
DIPLOMATIC NEWS, edi]ie special=, iunie 2002.
***
Viziune asupra terorismului global, Departamentul de Stat al
S.U.A., WASHINGTON D.C., 2003.
***
Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense and
Foreign Affairs, Strategic Policy Septembrie 2003.
442
***
National Strategy for Combating Terrorism, Departamentul de
Stat al S.U.A., WASHINGTON D.C., 2003.
***
Viitorul posibil val al terorismului islamist \n Europa, Defense and
Foreign Affairs, Strategic Policy-Septembrie 2003.
3. Lucr=ri de autor
ABU ALA AL-GHITI, (2007). Ce \nseamn= Islamul, Bucure[ti
ABULA'LA MAWDUDI (1963). Islamul, Bucure[ti
AGRAFLATIS, D.; TSILIOPOULOS, E., (2003). Terrorism and
counterterrorism \n a current perspective, \n, "Intelligence net", 5
noiembrie.
Al-TANTAWI, (2000). Introducere general= \n Isam, Ed. Islam, Constan]a.
ALI, L., (2007). Efectul de bumerang, Editura House of Guides, Colec]ia
Interven]ii, Bucure[ti.
ANDREESCU, A., (2003). Terorismul r=zboiul viitorului. Discurs,
Asocia]ia Oamenilor de {tiin]= din Romnia, Bucure[ti.
ANDREESCU, A., [i colectiv (2003). Terorismul interna]ional flagel al
lumii contemporane, Editura MAI, Bucure[ti.
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). The voice of terror between Islamic
Low and Civilization Consciousness, \n, "Romanian Military Thinking", april
mai, vol 2.
ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Re]eaua terorii. De la Septembrie
Negru la Al Qaida Alb=, \n, "Gndirea Militar= Romneasc=", vol. 2.
ANDREESCU, A., RADU, N., (2007). Terrorism From "The Big
Encyclopedia of Jihad" to "Hamas Covenant" and "the White Al-Qaeda", \n,
"Romanian Military Thinking", ianuary march, vol 1, 2007.
443
JIHADUL
ANDREESCU,A.; RADU, N., (2007). Geneza terorii. M=suri corelative

antiteroriste, Editura ARPRINT, Bucure[ti.
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2008). Mass - media [i tabuul violen]ei, \n,
"Paradigme", april mai, vol 2, Timi[oara.
ANDREESCU, A., ALBU, G., (2008). Jihadul online, \n, "Timpolis", 10 14 aprilie.
ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Bosnia [i Hertzegovina \ntre
fundamentalismul islamic [i terorism, \n, "Sesiunea de Comunic=ri
{tiin]ifice Strategii XXI Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",
Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti,
17 18 aprilie.
ANDREESCU, A.; ALBU, G., (2008). Finan]area organiza]iilor teroriste, \n,
TIMPOLIS, Iulie.
ISLAMIC
ANDREESCU, A.; RADU, N., (2007). Brandul Al-Qaida, mass - media [i

organiza]iile teroriste, \n, "Terorismul Azi", vol IXXIII, iun. sept., an II, 2007.
ANGHEL, G., (2005), Jihadi[ti pe Internet, \n, www.romanialibera.ro

ANGHEL, A., (2007). Robo]ii-insect=, spionii secolului XXI, \n,
www.adevarul.ro
ANGHEL, G., (2007). UE, preocupat= de cyberterorism, \n,
ANGHEL, G., (2008) Camorra condamnat=, \n, www. adevarul.ro
ANGHELESCU, N., (1993). Introducere \n Islam, Editura Enciclopedic=,
Bucure[ti.
ANGHELU{, G. T., (2006). Terorismul cibernetic, \n, "Terorismul Azi", vol
I, an.1, iulie, ISCT.
AR+D+VOAICE Gh., ILIESCU, D., NI}+, L. D., (1997). Terorism,
antiterorism, contraterorism, Editura ANTET, Bucure[ti.
ARMSTRONG, K., (2001). Was it inevitable Islam through history, \n J.
Hoge, Jr. And G. Rose, "How Did This Happen?
AVRAM, A., (2008). Islamul va domina Bruxelles \n 20 de ani, \n,
www.adevarul.ro
BAAGIL, H., M., (2003). Dialogul dintre musulman [i cre[tin, Funda]ia
Taiba, Bucure[ti.
BACCHIOCCHI, S., (2002) "Curierul Ortodox", nr. 10 (135), 12 octombrie.
BALINT, Z.; HULEA, F.; SIRBU, B., (2008) Terorismul stare de anomalie
social=, \n, Conferin]a interna]ional=, Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu.
BANCIU, D.; VLADUT, I. (2006). Internetul [i criminalitatea informatic=, \n,
http://www.racai.ro/ INFOSOC.
BARNA, C., (2007). Occident vs. Islam: globalizarea r=zboiului, \n, "Cadran
Politic", nr. 43.
BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucure[ti.
BARNA, C., (2007). Mass-media [i islamul, \n, "Terorismul Azi", vol XI
XIII, an II.
BADIUZZAMAN SAID NURSI, (2002). Cuvinte. Din opera Risale-i Nur
(Epistolele Luminii). Traducere de George Grigore , Editura Nesil.
BARREAU, J., C., (2001). De l'Islam en gnral et du monde moderne en
particulier, Collection Pamphlet, Paris.
BARTLEY, P.; BOURDILLON, H., (2001). Islamul \n epoca medieval=,
Editura All Educational, Bucure[ti.
BAYLEI, R. (2001). Jihadul: \nv=]=turile islamului de la sursele primare
Coran [i Hadith, Bucure[ti.
B+D+LAN, E., (2004). Sensul transform=rii, Editura Militar=, Bucure[ti.
B+DI}A, T., A., (2007). Manipularea prin structurile mass-media,
Diserta]ie, {coala National= de Studii Social Politice.
B+SESCU, T., (2008). Despre toleran]=, Muftiatul Cultului Musulman din
Romnia, Constan]a, \n, www.divers.ro
BEJENESCU T., (2006). Internetul, societatea informa]ional= [i societatea
cunoa[terii: aspecte tehnice, economice, politice [i sociale, Editura
444
Matrixrom, Bucure[ti.
BENSON, M., (2005). Les societes secretes decryptees, Editura Citadelle,
Paris.
BERNES, T., (2005). A short history of web development, in,
http://www.socio.uvt.ro
BERGEN, P., L., (2002). R=zboiul sfnt, Editura Alfa, Bucure[ti.
BLOND, P.; PABST, A., (2005). The Roots of Islamic Terrorism, \n,
"International Herald Tribune", 28 iulie, Londra.
BOGDAN, L., (2008). Alian]a se preg=te[te pentru r=zboiul cybernetic, \n,
www.adevarul.ro
BOGDAN, L., (2008). |n 2004, g=rzile de corp erau gata s=-l ucid= pe
Osama Bin Laden, \n, www.adevarul.ro
BONCU, S., STANCU, V., (1994). Concuren]= [i congruen]= \n imagine, \n,
revista "Spirit Militar Modern", nr. 1, Trustul de Pres= al Armatei, Bucure[ti.
BOSTOM, G., A., (2005). The Legacy of Jihad, un recueil de textes sur le
djihad, Editura Prometheus Books, London.
BO}OAC+, F., (2008). Civiliza]ie islamic= Islamul ca religie, Diserta]ie,
BOTO{, I., (2008). Dinamica fenomenului terorist. De la terorismul clasic
la terorismul suicidar, \n, revista "Gndirea Militar= Romaneasc=", nr. 2.
BOUTHAINA, S. (2006). Islamophobia: A second Holocaust \n the making,
february 14, \n, www.dailystar.com.lb
BRISARD, J-C., (2005). Al-Zarqawi noua fa]= a Al-Qaida, Editura Aquila,
Bucure[ti.
BUDSAN, I., (2007). Spamul a \nregistrat cea mai spectaculoas= evolu]ie,
\n, www.adevarul.ro
445
JIHADUL
BURGESS, M., DELCEA, Eva.,Ildiko, C., (2006). Problematica definirii

terorismului, \n, "Terorismul Azi", vol IV VI, an 1, oct. dec.
BUTOI, T., [i colectiv (2001). Sinuciderea, un paradox, Editura {tiin]elor
Medicale, Bucure[ti.
BUSH, G., (2001). U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov
CANTEMIR, D., (1977). Sistemul sau \ntocmirea religiei muhamedane.
Editura Minerva, Bucure[ti.
CARDINI, F., (2002). Europa [i Islamul, Editura POLIROM, Ia[i.
CARAFANO, J., J. & WEITZ, R., (2008). Combating Enemies Online: State
Sponsored and Terrorist Use of Internet, in, "The Heritage Foundation", nr. 2105.
CARRE, O., MICHAUD, G., (2001). Les Frres Musulmans (1928 1982),
L'Harmattan, Paris.
CARLTON, D., [i SCHAERF, C., (1975). International Terrorism and World
ISLAMIC
BUDSAN, I., (2007). Viru[i sub form= de [tiri de larg interes, \n,
www.adevarul.ro
Security, Editura Croom Helm, London.

CAUNIC, I.,(2007). Re]ele invizibile de transfer al fondurilor hawala, \n,
www.financiarul.ro/2007/06/07/
CHEBEL, M., (2005). Dic]ionar al simbolurilor musulmane, Editura Paralela
45, Pite[ti.
CHELARU, M., (2004). Jihad, Editura Timpul, Ia[i.
CHERIM, ENGHIN, (2007). Islam, religia terorii, Funda]ia Taiba,
Constan]a.
CHICHAN, D., (2007). Ct de bine cunoa[tem islamul. O privire din
exterior, \n, www.midlleast.info.ro
CHICAN, D., (2007). Om despre om. Islamul \n contextul modernismului [i
postmodernismului, Editura Pastel, Bra[ov.
CHIRU, I, (2007). Discursul terorist [i mass media virtuale, \n, "Terorismul
Azi", vol XI XIII, an II.
CHIRU, I.,; BARNA, C., (2008). Contraterorism [i securitate interna]ional=,
Editura Top Form, Bucure[ti.
COLVARD, K., (2002). The Psychology of terrorist, H.F. Guggenheim
Foundation, 627, Madison Avenue, New York, NY, USA.
CONWAY, M., (2005). Terrorist Use of Internet and Fighting Back, Trinity
College, Dublin.
COOPER, H., H., A., (1997). What is a terrorist: a psychological
perspective, in, "Legal Medical Quarterly", vol. 1.
CORNILA, C., (2008). De la religie la terorism, Editura ANAMAROL,
Bucure[ti.
CRISTESCU, C., (2006). Jihadul electronic, in, revista "Lumea", nr. 1.
CRONE, P., (1987). Meccan Trade and the Rise of Islam, Oxford, UK.
DELCAMBRE, A., M., (2003). L'islam des interdits, ditions Descle de
Brouwer, Paris.
DELCEA C., (2003). Psihologia terorismului. Cine devine terorist [i de
ce?", Editura Cartipex, Cluj Napoca.
DELCEA, C., (2006). Psihopatologia teroristului, \n, "Terorismul Azi", vol.
1, an 1, iulie.
DELCEA, C., (2006). Ad - Terorismul. Cnd consumatorul de media devine
o ]int= a terori[tilor, \n, "Terorismul Azi", vol II, an I, ISCT
DELCEA, C.; BADULESCU, A., (2006). 11 septembrie 2001 cauze [i
consecinte, \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1, septembrie.
DELCEA, C., (2007). Ad Terorismul, Editura ASCT, Cluj-Napoca.
DEMOMBYNES - GAUDEFROY, M. (1921). Les institutions musulmanes,
Paris.
DOGARU, L., M., (2008). E.T.A., Disertatie, Universitatea "Lucian Blaga"
Sibiu, Facultatea {tiin]e Politice [i Rela]ii Interna]ionale, Masterat.
DOROTHY, D., (2001). Is Cyberwar nexta, Social Science Research
446
Council, \n, www.ssrc.org

DOROTHY, D., (2004). Levels of Cyberterror Capability: Terrorists and the
Internet, London.
DR+G+NESCU, M., (2003). De la societatea informa]ional= la societatea
cunoa[terii, Editura Tehnic=, Bucure[ti.
DRMBA, O., (2002). Bucure[ti. Istoria culturii [i civiliza]iei, vol. 4, Editura
Vestala, Bucure[ti.
DUSAN, B., (2004). R=zboi pe internet, Waldpress, Timi[oara.
ELIADE, M., (1991). Istoria credin]elor [i ideilor religioase, Editura
{tiin]ific=, Bucure[ti.
ELSASSER, J., (2006). Comment le Djihad est arriv en Europe, Editions
Xenia, Paris.
EMIR, I., (2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul isalmic?
Interviu, \n, www.euractivia.ro
ERGIL, D. (2001). Suicide terrorism \n Turkey: the Workers' Party of
Kourdistan, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Editura The
International Policy Institute for Counter Terrorism.
ESPOSITO, J., L., (1992). The Islamic Treath: Myth or Reality, New York:
Oxford University Press.
FALCONE, A.; SETTE, I., (2002). Ussama bin Ladin - Teroare \n occident,
Editura Alfa, Bucure[ti.
FILIPESCU, N., (2005), Repudierea extremismului islamic, Manuscris.
FIRESTONE, R., (1990). Jihad: The origin of the Holy War, \n Islam,
Editura Universit=]ii Oxford, UK.
FIROZ ALI ALIZADA, (2007). Interviu, \n revista "Globe and Mail", USA.
FOUAD AL FARSI, (2001). Modernity and Tradition: The Saudi Equation
(ed. a III-a.
FRANCORUM, G., (1962). For the Deeds of the Franks and the Other
Pilgrims to Jerusalem, translated by Rosalind Hill, London.
FRATTASIO, A., (2006). Profilul teroristului, Roma, 2006.
FRATTASIO, A., (2006). Epistemologia terorii, Editura ERA, Bucure[ti.
447
JIHADUL
GALLEZ, E., M., (2004). Le Messie et son prophete. Aux origines de

l'Islam, Tome 1. De Qumran a Muhammad. Du Muhammad des Califes au
Muhammad de l'histoire, Tome 2. Tome 2. Versailles, ditions de Paris
(http://www.ict toulouse.asso.fr/ble/site/659.html)
GANOR, B. (2001). Suicide attacks \n Israel, Herzliya, Israel, Editura The
International Policy Institute for Counter Terrorism.
GANOR, B., (2002). Defining Terrorism:Is One Man s Terrorist Another
Man s Freedom Fighter= Tehe Strategy of Modern Terorism, Countering
State Sponsored Terrorism. The International Policy Institut for Counter -
ISLAMIC
FRITHJOF, S., (1994). S= \n]elegem Islamul. Introducere \n spiritualitatea

lumii islamice, Editura Humanitas, Bucure[ti.
Terorism. The Interdisciplinary Center, Herzliyia, Israel.

GANOR, B., ERLICH, B., SHAY, S., (2002). Terrorism. The International
Policy Institut for Counter Terorism. The Interdisciplinary Center,
Herzliyia, Israel.
GARCIN-MARROU, I., (2005). Media [i terorismul un mariaj \n contra
naturii, Editura TRITONIC, Bucure[ti.
GAUDIN, P., (1995). Marile religii, Editura Orizonturi, Editura Lider,
Bucure[ti.
GAVRILU}+, N., (2002). Studiu introductiv, \n, SERVIER, J., (2002) ,
"Terorismul", Editura Institutul European, Ia[i, de v=zut [i CUCU, C.,
(2004), Considera]ii privind terorismul [i implica]iile sale \n mass-media, \n,
revista "Geopolitica".
GHEORGHE, V., (2007). Crize actuale: Islamismul. Lucrare de disertatie,
Master Orientul Mijlociu. Limbi [i culturi \n contact, Facultatea de Limbi [i
Literaturi Str=ine, Universitatea Bucure[ti.
GHEORGHE, V., (2008). Violenta [i criminalitatea ca fenomene sociale.
Tez= de doctorat, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.
GHICULESCU, M., (2005). Originile terorismului. Ismailismul [i Asasinii,
Manuscris.
GHIGHILICEA, N., (2008). Musulmanii vor libertate [i tradi]ii islamice, \n,
www.adevarul.ro
GHIGHILICEA, N., (2008). Arabia Saudit= se deschide dialogului cu
cre[tinismul, \n, www.adevarul.ro
GOGOASA, M., (2007). Terorismul [i mass-media, Diserta]ie, Academia
Na]ional= de Informa]ii, SRI, Master.
GRIGORE, G., (2005). Coranul, Editura Herald, Bucure[ti.
GURR, T., (1970). Why Men Rebel. Princenton, New York: Pincenton
University Press.
HAMAD, A. A., (2006). Weibe Qaida \n Bosnien, \n, "Der Spiegel",
decembrie; de v=zut [i www.spiegel/ politik/ ausland
HARSAN, C., (2005). Teroarea se vinde bine, \n, www.9am.ro/stiri
HARUN, Y., (1999). Islamul denun]= terorismul, Editura Amal Press,
Londra, UK.
HASSAN, N., (2002). An arsenal of believers: talking to the "human
bombs", \n, "International Society of Political Psychology.
HASSEL, M., (1999). Kosovo, drumul Golgotei, Editura Nemira, Bucure[ti.
HUDSON, R., (2003). The Sociology and Psychology of Terrorism: Who
Becomes a Terrorist and Why Federal Research Division 1999; de v=zut [i
KHASHAN, Hilal, Collective Palestinian Frustration and Suicide Bombings,
\n "Third World Quarterly", nr. 6.
HUNT, C., (2005). Originile Islamului, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.
HUNT, C., (2005). Ciocnirea civiliza]iilor [i refacerea ordinii mondiale,
448
449
ISLAMIC
JIHADUL
Editura Samizdat, Bucure[ti.

HUNTINGTON, S., P., (1998). Islam et Dmocratie, Bucure[ti.
HUNTINGTON, S., P., (2001). Fundamentalismul islamic [i asem=n=rile
sale cu doctrina Terorist=, \n, "The New York Times", 12 Noiembrie.
IBN-RUAD-AVERROES. (2001). Cuvnt hot=rtor, Editura Kriterion,
Bucure[ti.
IBRAHIM, I., A., (2006). Ghid pentru o mai bun= in]elegere a Islamului,
Editura Selam, Constan]a.
IBRAM, N., (2000). Islamul [i valen]ele lui. Pelerinaj \n locurile sfinte ale
Islamului, Editura Ex Ponto, Constan]a.
IBRAM, N., (2005). Religie islamic=. Curs, Facultatea de Litere,
Universitatea "Ovidius", Constan]a.
IOVA, M. (2006). 11 Septembrie 2001, \n, revista "Politica Interna]ional=", nr. 5/6.
IMAM AN-NAWAWI. (1994). 40 Hadi[uri, Editura Cris Book Universal,
Bucure[ti.
ISKENDEROV, A., (2006). Bosnia-Hertzegovina, pepinier= a terori[tilor, \n,
http://www.vor.ru/Romanian.
ISOPESCU, S., O., (1912). Coranul, Traducere din limba arab=, Chi[in=u,
Editura ETA, Cluj-Napoca.
ISTRATE, M., (2005). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia Musulman= [i CIA,
Manuscris.
JABER, H., (1997). Hezbollah. Partidul lui Dumnezeu, Editura Samizdat,
Filipe[tii de Trg, Prahova.
JABER, H., (1998). Hizballah, Editura Antet, Bucure[ti.
JAMIL ZEINO, M., (2005). Comment comprendre le Coran, d. CHAMA,
Paris.
JEAN, F. (2003). R=zboi sfnt, jihad, cruciad=, Editura Cartier, Chi[in=u, 2003.
KEGLEY JR., W.,C. & WITTKOPF,R., E., (1997). World Politics, Trend and
Transformation, Sixth Edition, St. Martin's Press, New York.
KEPEL, G., (2003). Djihad. Expansion et dclin de l'islamisme, Gallimard,
Paris.
KHERKOVE, G., (2007). Teorismul \n secolul XXI, \n, "Documentar,
Secretariatul General, MIRA.
KHURRAM, M., (2007). Cine este Muhammed?, Funda]ia Taiba, Bucure[ti.
KHURSHID, A., (1980). Drepturile omului, Funda]ia Islamic=, Leicester, UK.
KHURSHID, A., [i MUHAMAD MANAZIR, A., (1999). Coranul, \nv=]=turi
fundamentale, Editura Islam, Bucure[ti.
KILJUNEN, K., (2001). Statele lumii [i drapelele na]ionale, Regia
Autonom= "Monitorul Oficial", Bucure[ti.
KRAMARENKO, D., (2004). Terrorism and high technologies, \n,
KRASAVIN, S., (2004). What is Cyberterrorism?, \n, www.crimeresearch.org

KREY,A., C., (1921). The First Crusade: The Accounts of Eye Witnesses
and Participants, Princeton & London.
KUSHNER, H., (1996). Suicide bombers business as usual, \n, "Studies \n
Conflict and Terrorism", 19 (4).
LA BASTIDE, H., (1994). Patru c=l=torii \n inima civiliza]iilor, Editura
LAMMENS, H., (2003). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti,
2003.
LAQUEUR, W., (2003). No End to War: Terrorism \n the Twenty first
Century, Continuum, New York.
LAZ+R, M., (2005). Aspecte ideologice [i geopolitice ale rena[terii islamice
contemporane, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.
LEWIS, B., (1993). Islam and the West, New York: Oxford University Press
LEWIS, A., J., (2006). The Internet and Terrorism, Center for Strategic and
International Studies, Washington.
LOUIS DE PRMARE, A., (2001). Originile islamului, Editura Cartier,
Bucure[ti.
LUNGU, E., (1999). Tehnici de influen]are psihologic= \n conflictele
armate. Diabolizarea adversarului, \n, revista "Spirit Militar Modern", nr.1,
Bucure[ti.
MANSDORF, I., (2003). The Psychological Framework of Suicide
Terrorism Jerusalem Letter, \n, "Viewpoints", nr. 496.
MARC, G., (1982). Rles politiques de l'Islam au Pakistan, \n, CARR

(1982.), L'Islam et l'tat dans le monde d'aujord'hui, PUF, Paris.
MAURO,M., (2006). R=zboiul informa]ional [i armele neconven]ionale, \n,
revista "Impact Strategic", nr.1, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare
"Carol I", Bucure[ti.
MARRET, J., L., (2002). Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucure[ti
McCAULEY, C., (2002).
www.ssrc.org/sept11/essays.
The
Psychology
of
Terrorism,
\n,
MRAD, A., (2001). Islamul contemporan, Editura Corint, Bucure[ti.

MERARI, A., (2003). Terrorism as a Strategy of Insurgency Terrorism and
Political Violence, vol 5, no. 4.
MERVIN, S., (2002). Histoire de l'Islam: Fondements et doctrines,
Collection Champs Flammarion, Paris.
MICHEL, A., (1994). Islamul [i civiliza]ia sa, Editura Meridiane, Bucure[ti.
MIHAI, C., (2007). Bin Laden, \ntinerit de televizor, \n, www.adevarul.ro
MIHAI, C., (2007). Cybercomandament la Air Force, \n, www.adevarul.ro
MIHAI, C., (2008). Wahhabi]ii din Bosnia ]intesc Europa?, \n,
www.adevarul.ro
450
MIHAI, C., (2008). Summit islamic destinat reconcilierii cu Occidentul?, \n,

www.adevarul.ro
MIRCEA, V., (2007). Islamul de la produc=tor de idei la izvor de terorism:
drumul de la Rena[tere la Terorism, \n, "Cadran Politic", nr. 43.
MORGAN, J., M., (2004). The Origins of the New Terrorism, Parameters,
US Army War College Qarterly, USA.
MUDAWI, M., (2004). Cyber terrorism: The new kind of terrorism, \n,
MUHAIYADDEN, H., (2003). Islam and World Pace Explanations of Sufi
Glossary, London.
MURAT, YUSUF, (2007), Interviu: Dac= un stat musulman este atacat, el
trebuie s= se apere, Cultul Musulman din Romnia, \n, www.hotnews.ro
MURE{AN, M., V+DUVA, Gh., (2004). R=zboiul viitorului, viitorul
r=zboiului, Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.
MURE{AN, M.; TOMA Gh., (2003). Provoc=rile \nceputului de mileniu,
Editura Universit=]ii Na]ionale de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti.
MUSCALAGIU, D., (2008). Terorismul informatic, Diserta]ie, Academia de
NIDZARA, A.,(2007). Este Bosnia amenin]at= de fundamentalismul
islamic?, \n, www.euractiv.ro
NISTOR, O., (1984). |ntre Antichitate [i Rena[tere. Gndirea Evului Mediu.
Editura Minerva, Buc. 1984, vol 1-2.
NI}+, D.,(2006). Terorismul Kamikaze, Editura ANTET, Bucure[ti.
O'CONNOR, A., (2004). Understanding Who Becomes Terrorists, \n,
"Journal of Young Investigators", nr. 3.
OLTEANU, S., (2008). Implica]iile terorismului asupra transform=rii
structurilor de for]=. Tez= de doctorat, Universitatea Na]ional= de Ap=rare
"Carol I", Bucure[ti.
OMAR AL ASKAR, (2007). Raiul [i Iadul, Editura Taiba, Bucure[ti.
ONCIU, A., (2008). Hezbollahul libanez, Diserta]ie, Universitatea "Lucian
Blaga", Sibiu.
PAUL, V., CO{CODARU, I., (2003). Centrele de putere ale lumii,

Bucure[ti.
PNZARU, C., (2003). Presa [i terorismul, \n, "Spirit Militar Modern",
vol.1., Bucure[ti.
PEARL, D., STECKLOW, S., (2002). Taliban banned TV but collected
profits on smuggled Sonys, Wall Street Journal.
451
JIHADUL
PATRICIU, V., V., [i colectiv,(1999). Internetul [i dreptul, Editura ALL

BECK, Bucure[ti.
ISLAMIC
OSAMA BIN LADEN, (1996). Interviu, ziarul "Nida ul-Islam",15 noiembrie,

\n, STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n,
http://actrus.ro
PETERS, R., (1977). Jihad \n Mediaeval and Modern Islam, Editura Brill
Academic Pub, London.
PETERS, H., P., (2006). Mass-media [i terorismul. Canal de informare [i
aren= public=, \n, "Terorismul Azi", vol II, an 1, august, ISCT.
PETRESCU, M., (2006). Internetul ca instrument de teroare \n mas=, \n,
www.financiarul.com
PIAGET, H., (1997). Mdias et dontologie. Regles du jeu ou jeu sana
rgles, Press Universitaries de France, Paris.
POST, J., M., (1984). Notes on a Psychodynamic Theory of Terrorist
Behavior, Terrorism, \n, "International Journal", nr. 3.
POTERA{, I., (2008). Islamul [i Occidentul, Diserta]ie, Academia de Poli]ie
"Alexandru Ioan Cuza", Masterat.
PREVOST, J.,F., (1973). Les aspects nouveaux du Terrorisme
International, \n, "Annuaire Francais de Droit International".
QRADAWI, Y.,(2001). Islamul religia toleran]ei, \n, "Islamonline&New
Agency", 13 septembrie.
RADU, N., (2005). Recurs la Siguran]a Statului, Editura FED PRINT, Bucure[ti.
RAICO, C., (2003). Serbia anii [obolanilor, Editura Nemira, Bucure[ti.
RASHID, A., (2002). They are only sleeping: why militant islamists \n
Central Asia are not going to go away, New York.
RASID-JABR AL-AS'AD.,(2001). Toleran]a religioas= \n islam, \n,
RUSLAN, |nv=]=tura islamic= despre jihad \n Coran [i tradi]ia musulman=
(Hadith); de v=zut [i http www.geocites.com
RAUFFER, X, (1987). La nebuleuse: Le terrorisme du Moyen-Orient,
Editura Fayard, Paris.
REEBER, M., (1999). L'Islam, Les Essentiel Milan, Paris.
RIPA, D., G., (2008). Emirul de Waziristan, noua stea a terorismului

mondial, \n, www.adevarul.ro
RIPA, D., G., (2008). Estonia risc= noi atacuri cibernetice!, \n,
www.adevarul.ro
ROLAND, J., (2001). |n numele lui Osama Bin Laden. Dosarul secret al
celui mai c=utat om din lume, Editura RAO, Bucure[ti.
ROTARU, N., (2007). Comunicarea, Prelegere, Academia Na]ional= de
Informa]ii, Masterat.
SAID, E., W., (2001). Orientalism, Editura Anaconda, Timi[oara.
S+GEAT+, R., (2004). Islamul \n drapelele na]ionale, \n, revista
"Geopolitica", nr. 1.
{CHIOPU, U., (2006). Islamul [i religia islamic=, \n, "Psihologie
diferen]ial=", Editura Romnia Press, Bucure[ti.
SCHUON, Fr., (2001). S= \n]elegem Islamul. Introducerea \n spiritualitatea
lumii musulmane, Bucure[ti.
452
453
ISLAMIC
JIHADUL
SCHWEITZER, Y. (2001). Suicide terrorism: development and main

characteristics, \n "Countering Suicide Terrorism", Herzliya, Israel, Editura
The International Policy Institute for Counter Terrorism.
SCOTT, A., (2006). Geneza [i Viitorul Terorismului Sinuciga[,
http://www.interdisciplines.org/terrorism/papaers/1; de v=zut [i NATO,
Terorismul Sinuciga[: Amenin]area Strategic= [i Contra-m=surile, Raport
(august 2004); SPECKHARD, A. (2005). Terorismul Sinuciga[:
Contracararea Bombelor Umane [i a Celor care le Folosesc, \n, Comentarii
despre Terorism: spre un Consens Trans-atlantic asupra Naturii
Amenin]=rii (volumul 1), \n COE, DCSINCT Handbook No. USA.
SEBAEE, M., (2004). Minuni ale civiliza]iei islamice, Editura Taiba,
Bucure[ti.
SELISTE, M., R., (2004). Diavolul \n Islam, \n, revista "Geopolitica", nr. 1.
SEPTAR (GEMALEDIN), S., (2006). Islamul religia terorii? Diserta]ie,
Facultatea de Jurnalism, Universitatea "Hyperion", Constan]a.
SHALTUT, M., (1999). L' islam: dogme et lgislation, Editura Al bouraq,
Paris.
SILKE, A., (1997). Honour and expulsion, \n, "Terrorism and political
Violence", 9(4).
SIMILEANU, V., (2006). Consecin]ele geopolitice ale Ddjihadului, \n,
revista "Geopolitica", Bucure[ti.
S|RBU, BENEDICT, I., (2007). Terorismul suicidar [i combaterea
manifest=rilor de tipul "suicide bombing" \n ac]iunile de lupt= \mpotriva
terorismului transna]ional, Manuscris.
S|RBU, BENEDICT, I..; HULEA, F., (2008). Negocierea \n condi]iile lu=rii
de ostatici, \n, "Gndirea Militar= Romneasc=", vol. 1.
SOOKHDEO, P., (2004). S= \ntelegem terorismul islamic: doctrina islamic=
despre r=zboi, Editura F=clia, Oradea.
SOLOMON, J., (2003). Bosnia raid yields Al-Qaeda donor list, Editura
Miami Herald, London.
SOURDEL, D. (1993). Islamul, Editura Humanitas, Bucure[ti.
SOURDEL, D., SOURDEL, J., (1996). Dictionnaire historique de l'Islam,
Paris.
SOURDEL, J., SOURDEL - Th. (1975). Civiliza]ia Islamului clasic, Editura
SOUTHWELL, D., & TWIST, S., (2007) Teoria conspira]iei. Dosare
secrete, Editura Enciclopedia RAO, Bucure[ti.
STANCIU, I., A., (2001). Terorismul interna]ional [i implica]iile lui asupra
securit=]ii na]ionale a Romniei. Lucrare de curs, Colegiul Na]ional de
Ap=rare, Bucure[ti.
STANCIU, I., A., (2005). Terorismul interna]ional. Implica]ii strategice
asupra securit=]ii statului. Teza de doctorat, Universitatea Na]ional= de
Ap=rare "Carol I".
STANCU, E., (2000). Terorism [i Internet, \n, revista "Pentru Patrie", nr. 12.
ST+NESCU, Gh., G., (1998). Mohamed Profetul, Editura Dacia, Cluj
Napoca.
STOIAN, A., M., (2005). Terorismul [i Islamul. O analiz= critic= asupra unei
false analogii, \n, revista "Geopolitica", Bucure[ti.
STOIANOVICI, C., (2004), Femeile kamikaze, \n, http://atelier.liternet.ro
/articol/1946/Femeile kamikaze.html
STOICA, SEBASTIAN, I., (2008). Terorism, mass-media [i cyber terorism,
Diserta]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza", Bucure[ti.
STOINA, N., (2002). Megaterorismul provocarea mileniului III, \n,
http://actrus.ro
STOINA, N., (2005). Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare
a neoterorismului, \n, http://actrus.ro
STOINA, N., (2005). Istoric [i evolu]ii ale conceptului de Jihad, \n,
http://actrus.ro
SUDAIS, A., (2001). Declara]ie, \n, "Reuters", 28 septembrie; de v=zut [i
U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov
SULIMAN ABDUL RAHMAN (2002). The virtual position of Islam on
extremism and terrorism, Riyadh, King Fahd National Library Cataloging,
\n, Publication Data.
SULTAN, A., (2001). Declara]ie, \n, "O Analiz= a Terorismului \n Lume
2002". Ministerul de Externe al Statelor Unite, DIACRIS International, USA.
SURUGIU, G., (2003). Mass-media [i terorismul, Diserta]ie, an IV, IDD,.
Universitatea Bucure[ti.
SUTHERLAND, I., (1990). Special Forces of the United States Army,
Published by James Bander Publishing, San Jose C.A.
{UTEU, V., (2008). Al-Qaida strnge rndurile \n Africa, \n,

www.adevarul.ro
TAMA{, C., (2004). Crize contemporane: Ofensiva Islamului, Editura Ars
Longa, Iasi.
TANTAWI, M., (2001). Declara]ie, \n "Ager Press", 14 septembrie; de v=zut
[i U.S. Departement of State, http:usinfo.state.gov
TAYLOR , M.,; RYAN, H., (1988). Fanaticism, Political Suicide and
Terrorism, \n, "Terrorism", 11, (2), 1988.
THOMSON, I., (2007). Russia Hired Botnets for Estonia's Cyber-War, SUA.
TIHAN, E., (2008). Jihadul r=zboiul sfnt, Diserta]ie, Universitatea
"Lucian Blaga", Sibiu.
TOFFLER, A.; TOFFLER, H., (1995). R=zboiul [i antir=zboi, Supravie]uire
\n zorii secolului XXI, Editura ANTET, Bucure[ti.
TOFFLER, A., (2002). Al Treilea Val, Editura Lucman, Bucure[ti.
TOMA, M., (2006). Terorismul [i Mass-Media: simbioz= sau Manipulare,
Diserta]ie, Master securitate, Facultatea de sociologie, Universitatea
454
Bucure[ti.
TRANDAFIR, C.; STOICA, M.; SOPU, M., (2003). Influen]a terorismului
interna]ional \n Europa, Editura SITECH, Bucure[ti.
TRONCOT+, T., (2007). Noi termeni ce definesc terorismul sau terorismul
prin alte mijloace, \n, "Terorismul Azi", vol III, an 1.
UNGUREANU, T., (2006). R=zboiul timpurilor declin occidental [i asediu
islamic, Editura Humanitas, Bucure[ti.
V+DUVA, GHE., [i colectiv (2002). Terorismul. Dimensiunea geopolitic= [i
geostrategic=, Academia de |nalte Studii Militare, Centrul de Studii
Strategice, Bucure[ti.
V+DUVA, Gh., (2007). Non erubescit. Terorismul \ntre realitate, imagine [i
cuvnt, \n, Terorismul Azi", vol XI XIII, an II.
V+DUVA, Gh., [i colectiv, (2007). Stabilirea unor criterii de eficien]= pentru
gestionarea crizelor, Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate,
Universitatea Na]ionala de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti, 2007.
VI{AN, Gh., [i colaboratori, (2003). For]ele speciale. Dosar SMM, \n,
Revista "Spirit Militar Modern", vol. 8.
VOICU, M., (2008). Terorismul virtual, \n, Sesiunea de Comunic=ri
{tiin]ifice Strategii XXI "Securitate [i Ap=rare \n Uniunea European=",
Ministerul Ap=r=rii, Universitatea Na]ional= de Ap=rare "Carol I", Bucure[ti,
1718 aprilie 2008.
YOUSSEF, C., (1990). Islamic Fundamentalism, Twayne Publishers,
Boston, US.
WALDMAN, A., (2003). Masters of Suicide Bombing: Tamil Guerrillas of Sri
Lanka, The New York Times.
WALDMANN, P., (2001). Terrorismus provokation der Macht, Gerling
Akademie Verlag, Munchen, \n, DENGG, A., (2007). Terorismul o
amenin]are asimetric=, \n, "Impact Strategic", nr 2., Universitatea Na]ional=
de Ap=rare "Carol I", Centrul de Studii Strategice de Ap=rare [i Securitate,
Bucure[ti.
WALTER, R., (1990). Origins of Terrorism, Cambridge, Marea Britanie,
CUP, 1990.
455
JIHADUL
WANSBROUGH, J., (1977). Quranic Studies: Sources and Methods of

Scriptural Interpretation, Oxford, UK.
WEINMANN, G., (2004). Haw modern Terrorism Uses the Internet,
Unitede States Institute of Pace.
WEYER, R., (2001). Islamul [i occidentul. O nou= ordine politic= [i
religioas= dup= 11 septembrie, Editura ALLFA, Bucure[ti.
WIEVIORKA, M; WOLTON, D. (1987). Terrorisme a la une. Media,
Terrorisme et Deocratie, Editura Gallimard, Paris.
ISLAMIC
WALTON, P., (1992). DST nou= ani \n brigada antiterorist=, Editura

{ansa, Bucure[ti.
WILSON, C., (2007). Cybercrime and Cyberterrorism: Vulnerabilities and

Policy Issues for Congress, \n, www.marshallcenter.org
WILLIAMS, P., L., (2004). Al Qaeda. Fr=]ia terorii, Editura Lucman,
Bucure[ti.
ZAINEA, E., (2005). Elemente de tensiune [i de conflict \n spatiul islamic,
\n, revista "Geopolitica", nr. 1.
ZIMBARDO, P., (2004). A Situationist Perspective on the Psychology of
Evil: Understanding How Good People Are Transformed into Perpetrators,
\n, MILLER, A., (Ed.). "The Social Psychology of Good and Evil:
Understanding our Capacity for Kindness and Cruelty", Guilford.
4. Alte surse, documentare, articole de specialitate

* **
Alocu]iunea rectorului Universit=]ii El Azhar din Cairo cu ocazia
proclam=rii Republicii, la 23 iunie 1953, \n, LA BASTIDE, H., Patru c=l=torii
\n inima civiliza]iilor, Ed. Meridiane, Bucure[ti.
* **
Analiza mesajelor vehiculate pe site-urile jihadiste, \n, "Surse
deschise de informare", SRI, Iunie, 2008.
* **
Bin Laden acuz= occidentul (transcriere), Al-Jazeera (Doha): 24
aprilie 2006; http://english.aljazeera.net/NR/exeres/F9694745-060C-419C8523-2E093B7B807D.htm
* **
Biografia nobilului Profet "Nectarul Pecetluit" Safi-ur-Rahman
al Mubarakfuri, Universitatea Islamic= "Medina Al-Munawwara"; trad. [i ed.
Liga Islamic= [i Cultural= din Romnia, ed. a 2-a, Bucure[ti: Editura Islam,
Bucure[ti, 2006.
* **
Coranul Cel Sfnt \n limba romn=, ed. III, Editura Islam,
Bucure[ti, 2004.
* **
Culegere de studii., Terorismul, Istoric, Forme, Combatere,
Editura Omega, Bucure[ti, 2001.
* **
Declaration of the Presidency of the European Council, Lisbon,
22-23 March, 2002.
* **
ETA et la violance politique au Pays Basque espagnol
UNRISD (United Nations Research Institute for Social Development),
Ianuarie, 1993.
* **
Evolu]ii ale fenomenului terorist, \n, "Surse deschise de
informare", SRI, Iunie, 2008.
* **
Fatwa semnat= de c=tre Bin Laden, 1998, \n,
www.goarna.go.ro/arhiva/fatwa2.htm-16k
* **
Grup=ri teroriste interna]ionale, \n, http://worldwildewar.3x.ro
/11Martie.htm
* **
"Jane`s terrorism and security monitor", nr. 111/2003; 1/2004.
* **
Mo[tenitorii profetului Mahomed, \n, ziarul "Ziua", 9 iunie 2007.
456
* **
Musulmanii albi. Grup=rile teroriste recruteaz= musulmani
balcanici,\n, www.indexmedia.ro
* **
Osama bin Laden, |nger sau demon?, \n, revista "Lumea", an
XIV, nr. 8, 2007.
* **
Patterns of Global Terrorism , 2003, United States Department of
State, 29 April 2004, \n, htt//www.state.gov/s/ct/rls/
* **
11 Septembrie 2001. Raportul final al Congresului american de
anchet= privind atacurile teroriste asupra SUA, Ed. Alfa, Bucure[ti, 2006.
* **
Re]eau Terorii, U.S. Departement of State, \n, http:usinfo.state.gov
* **
Suicide Terrorism: A Global Threat, \n, "Jane's Intelligence
Review", 20 octombrie, 2000.
* **
Terrorism in the United States: 1982 1992, FBI Terrorist
Research and Analytical Center, Washington, D.C., 1993.
* **
The Arab Convention for the Suppression of Terrorism, Part
One, art.1, point 2, Cairo, 22 April 1998, \n, www.albab.com/arab/docs/league/terrorism 98.htm
* **
The International Petroleum Encyclopedia, Penn Well Publishing
Company, 1993.
* **
Traducerea sensurilor [i comentarii ale Coranului cel Sfnt \n
limba romn=. Traducere [i editare Asocia]ia Studen]ilor Musulmani din
Romnia, Ed. Islam, Timi[oara, 1998.
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
www.arabnews.com
www.islam.ro
www.islamulazi.ro
www.islamicity.com
www.islamdenouncesterrorism.com
www.islamonline.com
http://www.janes.com/index.shtml
www.stiri locale.ro
http://www.ukresillience.info/ index.shtm
www.ziaruldemures.ro
6. Pagini web ale organiza]iilor teroriste

* **
Websites of Terrorist Organizations \n Iraq
1. The website of Al-Jaysh Al-Islami fi Al-Iraq http://www.iaisite.info/
457
JIHADUL
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
ISLAMIC
5. Pagini webb
2. The website of Jaysh Rijal Al-Tariqa Al-Naqshabandiyya

http://www.alnakshabandia-army.com/home/
3. The website of Al-Jabha Al-Islamiyya Lil-Muqawama Al-Iraqiyya
http://www.jaami.info/
* **
Islamist Forums Supporting Jihad \n Iraq
1. The Al-Faluja forum
http://www.al-faloja.org/vb/
2. The 'Alam Al-Romansiyya forum
http://vb.roro44.com/index.php
3. The Al-Nour forum
http://www.alnour.hyperphp.com/vb/
4. The Al-Mustaqbal Al-Islami forum
http://www.islamic-f.net/vb/
* **
Islamist Websites Supporting Jihad \n Iraq
1. Al-Anbar
http://www.anbaar.net/
2. Dawriyyat Al-Iraq
http://www.iraqpatrol.com/php/index.php=
3. Al-Basrah Net
http://www.albasrah.net/index.php
* **
Blogs Supporting Jihad \n Iraq
1. Blog devoted to communiqus by Iraqi organizations
www.ansar-aljehad.blogspot.com/
2. Blog devoted to the Al-Qaeda-founded Islamic State of Iraq (ISI)
http://islamiciraq.modawanati.com/
3. Blog commemorating Abu Mus'ab Al-Zarqawi
www.asad101.jeeran.com
4. Blog devoted to the Baghdad Sniper
http://www.juba-online.blogspot.com/
5. Blog devoted to Iraqi terrorist organizations
http://aboaumir.modawanati.com/
6. Blog featuring video messages by prominent Islamist figures (e.g. Al-Zarqawi)
http://almagribi.blogspot.com/
458
7. Credit-e fotografice
459
JIHADUL
www.afftershock.magazine.com
www.akeupamericans.spree
www.althystory.com
www.asapblogs.com
www.atlasshrugs2000.com
www.baabazeesbrain.com
www.bagnewsnotes.com
www.bhdani.com
www.bpcouncil.com
www.brandsoftheworld.com
www.bushywood.com
www.cahe.eb.com
www.carterlibrary.wordpress.com
www.ccsloblog.burtongroup.com
www.chaaban.info
www.colage-gerald.com
www.commons.wikimedia.org
www.cnn.com
www.elderofziyon.com
www.wywdrapper.co.uk
www.flickr.com
www.gatewaypundit.com
www.geocites.com
www.globalsecurity.org
www.ibloga.com
www.iconnectodots.com
www.image.cbsnews.com
www.image.google.ro
www.image.google.com
www.image.salon.com
www.info- regentdealgeria.com
www.islamabad.metglobs.com
www.lebzwordpress.com
www.kkklan.com
www.lcweb2loc.gov
ISLAMIC
(Cu mul]umiri pentru Benedict S\rbu, George Neagoe, Loliceru Robert, Florin Hulea
[i nu \n ultimul rnd Irina Cucu)
www.jamestown.org
www.jansochor.com
www.kommunan.is
www.mansi.demon.co
www.martinfrost.ws
www.mauviarts.com
www.meforum.com
www.merriam-webmaster.com
www.mirroir.co.uk
www.nationmaster.com
www.nmhschool.org
www.profile.myspace.com
www.rapulse.com
www.sacerdot.balttiblogs.com
www.screenmatter.com
www.serbiana.com
www.smah.com
www.smsnoveltiques.com
www.targetofoportunity.com/islam
www.theredhunter.com
www.unmia.com
www.usdaj.gov
www.washingtonpost.com
www.911pk - gruppen.no
***
http://allovelyworld.com
http://atiprotester.com
http://bluegrasysky.com
http://cache.eb.com
http://daijworld.com
http://femeiainislam.com
http://foxnews.com
http://gallery.photo.net
http://godisraelshilah.com
http://graphics8.nytems.com
http://hamline.edu
http://harwacommunitytype.com
460
http://ideologyofanttiterorism.com
http://image.salon.com
http://improusdigest.com
http://israelinseneder.com
http://jeffersonconcorner.com
JIHADUL
ISLAMIC
http://johnfenzel.typepad.com
http://media.canada.com
http://pharwacommunity
http://preligion-cults.com
http://religionandterror.com
http://science.co
http://spiegel.com
http://theodoresworld.com
http://therereligionofpace.com
http://weburbanist.com
http://zioneocom.com
461
*
Police General Questor (four stars general), Prof. Anghel ANDREESCU is member of Romanian
Scientists Academy, Military Department. Specialized in military strategy and tactic, PhD's coordinator and 38 books and 271 article's author, published in specialized magazines, he was reward with
special distinctions for his work, such as: The order for the merit - France (1999); Order of the Star of
Romania with Grand Officer rank (2000); Patriarchal Cross (2000). Over the time, he hold several
management tasks: commander of Romanian Gendarmerie, commander of the Centre for
Postgraduate Studies within Ministry of Interior and Administrative Reform (MIRA) and Protection and
Guard Service chief (SPP). He is signer of not less than 16 "Protocols" concluded between 1999 2000, with Pierre STEINMETZ, general director of the French gendarmerie, Division General Oskar
STROHMEYER, the commander of the Central Gendarmerie of Federal Republic of Austria, and not
at least, Sergio SYRACUSE, the commander of Italian Carabineer. Author of several reference works,
such as Terrorist - diversionist actions and their inferences on Romanian National Security (1996),
National Security and Public Order (2002), Terror Genesis (2007), Terrorists Organizations (2007),
Islamic Jihad (2008), but also studies such as: "Terror Epistemology: From the Divinity Sense to Holy
War", "Terror Genesis and Paradigms". From Hezbollah - God's Party to White Al Qaida", he manifests
constant concern regarding some basic issues importance pointed out by the Romanian National
Security Strategy and by Islam, which can not be associated with Islamic terrorism. As a university professor, he gives lectures on National Defense College, Defense Information College, Crisis
Management and Multinational Operations College, "Alexandru Ioan Cuza" Police Academy. Since 2007
he coordinates "The fight against terrorism and cross-border criminality", within Political Sciences
Faculty from International Relations and European Studies of Lucian Blaga University Sibiu. From 2008
coordinates, as Project coordinator, the research for Terror management - kamikaze psychology, set up
by MIRA and National Defense University "Carol I," Land Forces Department. Currently, he State
Secretary and Head of Order and Public Security Department, Ministry of Interior and Administrative
Reform (MIRA). He is member within the Honor Council of the National Order "Star of Romania".
* *
Chief Commissioner Dr. RADU Nicholas graduated the Academy of National Information (ANI),
Psycho-sociology faculty, the Romanian Information Service, and the History Faculty, Hyperion
University. Author of 93 articles and 9 books, the Chief Commissioner Dr. Nicolae RADU worked
within the Ministry of Justice, where he set up The Psychological Expertise and Professional
Evaluation. Psychology PhD, with concerns in the field of history and anthropology, got also an
philology PhD, with cultural anthropology theme. From 2006 he was the head of the Psychological
Expertise and Assistance within the Protection and Guard Service (SPP). Since 2008 he is director
of the Project Management selection of personnel for special missions "by MIRA and the National
Defense University "Carol I". He develops teaching activities, as Associate Professor in the
University of National Defense "Carol I", and has lectures on College for Defense Information, Land
Forces Academy Nicolae Balcescu, Sibiu, the Air Force Academy "Henri Coanda", Brasov ,
Alexandru Ioan Cuza Police Academy. Currently , he is councilor within Ministry of Interior and
Administrative Reform (MIRA).
462
*
Commissaire gnral de police (gnral avec quatre toiles), le prof. univ.dr. Anghel ANDREESCU
est membre titulaire de l'Acadmie des Hommes de Sciences de Roumanie, la section Militaire.
Spcialiste en stratgie et tactique militaire, dirigeant des doctorats et auteur des 38 livres et de 271
articles, publis dans des revues des spcialit, il a t apprci, pour l'activit droule, avec des
grandes distinctions, comme par exemple: l'Ordre pour des mrites - France (1999); l'Ordre l'Etoile de
Roumanie en Grade de Grand Officier (2000); La Croix Patriarcale (2000). Au cours des annes, il a
occup plusieurs fonctions de dirigeant: commandant de la Gendarmerie Roumaine, commandant du
Centre des Etudes Postuniversitaires, dans le cadre du Ministre des Internes et de la Rformes
Administratives (M.I.R.A.) et le directeur du Services de Protection et Garde (S.P.P). Il est le signataire de pas moins de 16 "Protocoles conclus, entre les annes 1999 - 2000, avec Pierre STEINMETZ, directeur gnral de la Gendarmerie Franaise, avec le gnral de division Oskar
STROHMEZER, le commandant central de la Gendarmerie Fdrale de la Rpublique d'Autriche, et
pas dernirement, avec Sergio SIRACUZA, le commandant des Carabiniers d' Italie. Auteur de certains livres de rfrence, comme par exemple: "Les actions qui ont un caractre de terrorisme - diversion et les implications de ceux-ci sur la Scurit Nationale de la Roumanie" (1996), "L'Assurance
Nationale et l'Ordre Publique" (2002), "La Gense de la Terreur" (2007), "Les Organisations
Terroristes" (2007), "Le Djihad Islamique" (2008), et aussi des tudes: "l'Epistmologie de la terreur:
Du sens de la divinit la Guerre Sainte"; "La Gense et les paradigmes de la terreurs. Du Hezbollah
- le Partie du Dieux l'Al Qaida - Blanche", manifeste des proccupations constantes pour la reconnaissance des significations qui reviennent certains thmes majeurs, marqus par la Stratgie
Nationale de Scurit de la Roumanie et, de l'Islam, qui ne peut pas tre associ avec le Terrorisme
Islamique. In qualit de professer universitaire il soutient des cours au Collge National de Dfense,
au Collge d'Informations pour la Dfense, au Collge la Gestion des Crises et des Oprations
Multinationales, l'Acadmie de Police "Alexandru Ioan Cuza". Depuis l'anne 2007 il est le directeur
du Programme de master" Le management de la combat du terrorisme et de la Criminalit
Transfrontalire" du cadre de la Facult des Sciences Politiques, Relations Internationales et Etudes
Europennes de l'Universit "Lucian Blaga" du Sibiu. Depuis l'anne 2008 il dirige, en qualit de
Directeur de Projet, la recherche "La gestion de la terreur - la psychologie kamikaze", ralise par
M.I.R.A. et l' Universit Nationale de Dfense "Carol I", La Cathdre des Forces Terrestres. A prsent,
il occupe la fonction de Secrtaire de Stat du Dpartement d'Ordre et de Sret Publique, du
Ministre des Internes et de la Rforme Administrative (M.I.R.A). Depuis l'anne 2008 il a t choisi
comme membre dans le cadre du Conseil d'Honneur de l'Ordre National "L'Etoile de la Roumanie".
dans le cadre du Ministre des Internes et de la Reforme Administrative (MIRA).
463
JIHADUL
Commissaire chef dr. Nicolae RADU, il est absolvent de l'Acadmie Nationale d' Informations (A.N.I.),
Facult de Psycho-sociologie, du cadre du Service Roumain d'Informations, mais aussi de la Facult
de l'histoire, Universit "Hyperion". Auteur de 93 articles et de 9 livres, commissaire chef dr. Nicolae
RADU a travaill, dans le cadre du Ministre de la Justice, o il a fond le Service d'Expertise
Psychologique et d'Evaluation Professionnelle. Docteur en psychologie, avec des proccupations
dans le domaine de l'histoire et de l'anthropologie, il dtient aussi un doctorat en philologie, avec un
thme d'anthropologie sociale. Depuis l'anne 2006 il a accompli la fonction de chef du Centre
d'Expertise et d'Assistance Psychologique du Service de Protection et Garde (S.P.P). Depuis l'anne
2008 il est le directeur du Projet "La Gestion de la slection du personnel destin aux missions spciales", ralis par M.I.R.A. et par l'Universit Nationale de Dfense "Carol I". Il droule des activits
didactiques, en qualit de confrencier universitaire, dans le cadre de l'Universit Nationale de
Dfense "Carol I". Il a soutenu des confrences au Collge d'Informations pour la Dfense,
l'Acadmie des Forces Terrestres" Nicolae Balcescu", Sibiu, l'Acadmie des Forces Ariennes"
Henri Coanda ", Brasov, l'Acadmie de Police "Alexandru Ioan Cuza". A prsent, il est conseiller
ISLAMIC
* *

Jihadul Islamic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jihadul Islamic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JIHADUL ISLAMIC

DE LA "|NFRNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFNT"

COD CNCSIS 270

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Opera]ii editoriale: colectiv Editura MIRA

Chestor general de poli]ie

DE LA "|NFRNGEREA TERORII" {I "R+ZBOIUL SFNT"

Terorismul contemporan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Cine a spus c= noi vom deschide calea r=zboiului?

FADLALLAH, cleric [iit, 2008

Aflu cu bucurie despre apari]ia lucr=rii Jihadul Islamic, care se

Gnd pentru toleran]=

Islamul nu ar trebui s= fie exploatat \n interese personale, politice

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

|n ciuda eforturilor depuse, conceptualiz=rile [i limitele de

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

se ocup= de Qiyamah (Sfr[itul Lumii) [i judecata final= a umanit=]ii.

amenin]are major= a democra]iei \nceputului de mileniu trei. Cu toate

Acela[i lucru se poate spune [i despre Jihad, no]iunea

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Subiectivitatea inerent= ce revine conceptului de terorism asociat

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

care legitimeaz= jocul la scen= deschis= practicat de terorism. |nsu[i

Este terorismul instrumentul la care apeleaz= cei lipsi]i de for]=?

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

p=cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova]i (Bacchiocchi,

Cu toate acestea, de[i toat= lumea condamn= terorismul, nu

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

"sunna" \nseamn= "calea" sau "exemplul" [i se refer= la modelul profetului

marcate pentru a fi modelate [i a continua s= modeleze [i \n epoca

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

occidentali, cu att mai mult cu ct ace[tia, spre deosebire de musulmani,

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Hamed, un terorist sinuciga[ care a detonat explozibilul pe care-l purta \n

prevederi coranice care contureaz= "calea cea dreapt=" a shari'ah ("legea

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

acutizeaz= [i mai mult pe fondul crizei demografice din Europa [i a

Care este miza [i ce interese sunt amestecate \n acest sinistru

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism - From The

ENGHIM, Cherim, (2007). Islamul religia terorii? Manuscris,

Disera]ie, Academia de Poli]ie "Alexandru Ioan Cuza",

ISTRATE, M., (2007). Fundamentali[tii islamici, Fr=]ia

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Aducem un gnd de apreciere profesional= [i de

Unavoidable subjectiveness of the terrorism issue, associated

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

these acts are dangerous with notorious consequences. Committing of

climate of insecurity or for changing the government of a state (Romanian

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

and shouldn't be associated with Islam (Enghin, 2007). The tradition

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

(tawahid). This Monotheism is plenary, but not relatively, pluralistic \n all

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

inoculating the idea of Caliphate rehabilitation. "U.S. National Intelligence

them subscribing to "global security paradigm" and complete the present

Encyclopedia of Jihad to Hamas Covenant and The White

ANDREESCU, A. [i RADU, N., (2007). Terrorism From The Big

BARNA, C., (2007). Cruciada Islamului, Editura Top Form,

Anghel ANDREESCU, Nicolae RADU

SOURDEL, J.; SOURDEL - TH., (1975). Civiliza]ia Islamului

arm= a R=zboiului Rece, \n, "Cadran Politic", nr. 46.