Model de calcul - cu Programul FEAT

1. Creare proiect, numele proiectului, setarea unitatilor de masura (exemplu pentru tensiuni =
KN/m, lungimi = m; deformatii = mm; limbaj si standarde nationale = romana si STAS )

2.

Se

creaza

axele

tridimensionale

cu

functia

RASTRU

3D.

si modulul DESENARE din bara de instrumente din programul Feat

sau
din Allplan si apoi se importa ca fisier .dxf ( a se preciza unitatile de masura in care s-a realizat
desenul m, cm, sau mm ) in Feat.

3.

Din

bara

de

instrumente

alegem

Structura

Gestiune

materiale,

selectati

materialul elementului pe care o sa-l creati, ( ex.pt.stalpi C16/20 - Bc20 - B250 ). Daca structura, in
afara de material - beton -, are si alte elemente - metal -, sau alt material ( caramida, lemn ) faceti
click pe Creare din fereastra de mai sus, precizand foarte corect tipul si caracteristicile mecanice
ale materialului. Alegerea materialului este una din cele mai importante etape in modelarea unei
structuri cu ajutorul programului FEAT.

4. Din Gestiune sectiuni transversale

va alegeti tipul de
sectiuni pentru fiecare element structural tip bara in parte ( ex. ptr. stalpi 45x45, ptr. grinda 25x50 ).

Asemanator se procedeaza pentru placi sau diafragme; cu Gestiune grosimi se defineste

grosimea placii si a peretilor.
5. Tot din meniul Structura se alege Inserare bare pentru a modela stalpi, grinzi, etc.

Alegeti Stalpi si definiti elementul

inaltime ( ex. 4m ), orientarea si punctul de inserare. Faceti click in punctul de intersectie al axelor
si puteti vizualiza pozitia elementului structural dorit; pentru urmatorul stalp se aplica aceeasi
procedura de lucru. Daca stalpii au sectiuni diferite pe inaltimea structurii, sectiune data de
conformarea per ansamblu structura , ii dati Aplicare pentru stalpii pozitionati pana acum, si in
continuare alegeti urmatoarea sectiune, pozitionandu-i prin aceeasi metoda.

Avand deja trasate axele tridimensional, puteti crea elementele stalpi, grinzi cu modulul Generare
bare din linii. Se selecteaza linia, apoi va alegeti sectiunea si orientarea. Cu acest modul este
foarte important de urmarit punctul unde programul "agata" sectiunea elementului, deoarece pentru
stalpi sau grinzi pot aparea excentricitati considerabile din calcul, si astfel modelarea structurii sa nu
fie intocmai cu structura reala. Astfel se revine la Gestiune sectiuni transversale definindu-se
pozitia axului sectiunii.

La inserarea elementelor aveti in meniul principal Indicare punct

.( Definire punct la intersectie sau daca aveti numai elementele 3D, alegeti Definire punct prin punct
de capat ) .
La fel se procedeaza pentru crearea grinzilor, alegeti din Inserare bare - tip Oarecare;
caracteristicile grinzii, sectiunea, orientarea sectiunii, tip etc. La fel se definesc si punctele de
inserare ale grinzii. Este indicat a se folosi Definire punct la intersectie in permanenta pentru a nu
crea erori in program, la generarea automata a contactelor, deoarece, in cazul modelarii unei
structuri mai complicate, pentru a avea un calcul corect, sa nu fie nevoie sa reveniti la datele initiale.

Atentie vizualizati structura 3D dupa ce ati inserat stalpii cu Afisare randata

tastatura va puteti roti cu:
- CTRL + ALT + buton mouse dreapta = rotire imagine;
- CTRL + SHIFT + buton mouse dreapta = zoom;
- SHIFT+ ALT + buton mouse dreapta = mutare imagine.

si din

Pentru a desena placa alegem din Structura - Inserare placi, alegand in functie de elementul 3D
forma necesara ( placa, perete, etc din Regiunea principala ), iar pentru a desena goluri in placa,
pereti, faceti click pe Goluri.

Pentru exemplul prezentat

selectati Poligon plan din fereastra de mai sus, si inserati capetele poligonului de placa in fiecare
punct de intersectie al axelor cu Definire punct de intersectie ( sau daca avem numai elemente
3D, dupa punct de capat al elementelor existente - ex. stalpi cu Definire punct prin punct de
capat).
6. Pentru a defini fundatiile, din Structura - Gestiune fundatii - alegeti Tip Sub placa = ptr. radier,
sau Sub bara = ptr. grinda continua.

Se creaza o alta sectiune profil T sau sectiune dreptunghiulara cu materialul si dimensiunile dorite
in functie de tipul fundatiei.

Apoi cu Inserare bare - Oarecare - alegeti sectiunea transversala din grinzi GF1 - fundatie.
Pentru intersectie stalpi - grinzi fundatie se modifica punctul de intersectie al fundatiei in cel al
stalpului, cu functia Modificare - Mutare entitate - Selectati grinzile de fundatie, apoi din
caracteristicile sectiunii transversale avand cota axei grinzii de fundatie, dati pe directia Zg
valoarea cu care se vor deplasa grinzile in jos, pentru a fi pozitionate la suprafata de contact intre
cele doua elemente.

7. Pentru a realiza contactele - faceti click pe Generarea automata a contactelor, bifati conectarea

dintre elemente si selectati tot desenul din ecran.

Apoi din Bara de instrumente alegeti Structura - Asociere fundatie

asociere pe bara

selectati grinzile faceti click pe Aplicare.

In manualul teoretic la pag. 31 gasiti graficul pentru introducerea constantelor C1 si C2, ce

definesc rigiditatile longitudinale si transversale ale terenului. Graficele sunt in functie de
caracteristicile geometrice ale sectiunii grinzii de fundatie b / h ( b = jumatate din latimea fundatiei,
iar h = adincimea activa ) si in categoria terenului; din studiul geotehnic efectuat pe amplasamentul
viitoarei constructii aveti modulul edometric M ( E modulul de deformatie liniara ).
OBSERVATIE!!!
Precizez, ceea ce este de stiut, pentru calcule definitive la constructiile incadrate in clasele de
importanta I si II, modulul de deformatie liniara E se va determina pe teren in sondaje deschise sau
in foraje la adancimile corespunzatoare ale stratelor de pamant care se deformeaza.
In lipsa incercarilor corespunzatoare de teren, pentru calculul deformatiilor in faze preliminare
de proiectare la constructiile din clasele I si II, cat si pentru calcule definitive la constructiile din
clasele III, IV si V, in locul modulului de deformatie liniara E se admite utilizarea valorilor
modulului de defromatie edometric M determinat.
Dupa ce ati aflat din grafice constantele C1 si C2, calculati pentru tipul elementelor care
alcatuiesc infrastructura ( tip bara, tip placa ), coeficientii C*1 si C*2, folosind relatiile de la pag.31,
si introduceti-le in program ca in imaginea de mai jos.

10

In cazul in care nu folositi grinzi continue si numai fundatii izolate, alegeti din Structura - Suport
punctual carcteristicile fundatiei, tipul suportului ( incastrare ), faceti click pe Ajustare parametri
si va alegeti Fundatie izolata, Incastrare, Gestiune fundatie ( coeficientii C1 si C2 ).

11

Pana acum ati desenat structura 3D, urmatorul pas fiind sa creati cazurile de incarcare si sa definiti
incarcarile pentru fiecare caz in parte. Dupa cum ati observat programul va ofera o multitudine de
posibilitati de modelare, de la cea mai simpla pana la cea mai complicata volumetrie primita ca
tema de la arhitect; iar necazurile unei nereusite pentru conformarea structurii deja au disparut.
Repetati introducerea unei structuri aproximativ asemanatoare modificand dimensiunile in sectiuni
ale elementelor structurii pentru a va verifica cunostintele acumulate pana acum si a face
comparatie pentru o eventuala comportare a structurii in urma calculelor.

, faceti click pe
8. In bara de instrumente alegeti Incarcari
Incarcare din greutatea proprie , va apare o fereastra care va atentioneaza ca nu ati creat cazul
de incarcare pentru GP ( apasati Da ). In fereastra urmatoare va apar caracteristicile cazului de
incarcare pentru GP, ii dati denumirea cazului de incarcare, selectati tipul de incarcare ( permanent

).

Faceti click pe OK. Tot in fereastra

puteti crea urmatoarele cazuri de incarcare, ex. utila cu coeficientul

1.2, etc , apoi combinatii dintre aceste cazuri de incarcari. Dupa cum stiti intensitatile de calcul ale
incarcarilor permanente si temporare se obtin prin inmultirea incarcarilor normate cu coeficientii
incarcarilor n sau nd, in functie de starea limita la care se face calculul si categoria gruparii
incarcarilor luate in considerare conform STAS10101/OA 77.
Intorcandu-ne la Incarcare din greutate proprie, nu faceti altceva decat selectati toata structura si
ii dati Aplicare. Pentru cazul de incarcare utila alegeti Incarcarea de suprafata selectati cazul de
incarcare corespunzator, directia incarcarii, valoarea incarcarii. Faceti click pe placa si ii dati
Aplicare. Daca nu va apar valorile de la incarcari faceti click in meniul Afisare - Etichetare
entitati si bifati Etichetare incarcari.
Puteti crea un alt caz de incarcare pentru pereti despartitori, in care luati coeficientul 1.3, pe termen
lung. Alegeti Incarcare liniara ex. valoarea 3 KN / m pentru nivelul 1 si 2, iar pe grinzile de fundatie
alegeti ex. valoarea 5 KN/m ( 500 Kg / m ).
In aceasta faza a modelarii structurii, singura problema reala pentru a avea rezultatele dorite raman
calculul corect al incarcarilor si distributia lor pe structura, restul face programul pentru
dumneavoastra.

12

8. Dupa ce ati definit incarcarile si cazurile de incarcare, alegeti din bara de instrumente Calcularemeniul Calculare , alegeti din Tipul analizei - Dinamica vibratii proprii, unde bifati

Adaugare incarcare permanenta la masa structurii, va alegeti numarul de moduri proprii de

vibratii, pe pagina urmatoare va puteti modifica lungimea laturii pe element finit ptr. placi si
bare.

13

Dupa ce ati setat toate caracteristicile ii dati Calculare - va apare urmatoarea fereastra de mai jos,

faceti click pe OK, il lasati sa ruleze pana va afiseaza din nou OK pentru Terminare.
Va reintoarceti Pre - procesor ( in Fisiere - Pre-procesor ) pentru a calcula Incarcarile statice.
Deci la in bara de instrumente Calculare - in meniul Calculare alegeti Tipul analizei STATICA
(SL, SLC), vi se afiseaza mai jos toate cazurile de incarcare necalculate. Ii dati Calculare si il lasati
sa ruleze.

14

Dupa ce s-a calculat modurile proprii de vibratii si cazurile statice, se intra in LC cazuri de incarcarepentru a bifa cazurile care va intereseaza.
Veti obtine o fereastra in Post-procesor , unde veti vizualiza rezultatele obtinute din calcul.

Tot aici puteti vizualiza pentru modurile proprii de vibratii - frecvente proprii de vibratii .
9. Calculul pentru seism.
Pentru seism alegeti din Fisiere - Pre-procesor - din bara de instrumente principale Calculare -Tipuri de calcule speciale (dinamica) - cf. standardului national ( NSE ).

Vi se deschide urmatoarea fereastra , unde inserati gruparea speciala pentru seism ( respectiv

15

combinatia statica ) in partea de sus - ex. CCI2 si toate modurile de vibratie.

Iar in partea stanga selectati datele care va intereseaza, facand click pe fiecare dreptunghi.
Dupa ce ati dat OK. Va duceti in Cazuri de incarcare - LC si bifati modurile proprii de vibratie si
cazul de incarcare dupa seism NSE1. Apoi la rezultate din meniul principal va selectati ce anume
vreti sa se afiseze pe ecran ex. la Rezultate - Forma deformata.
ATENTIE ! Orice selectie care o faceti din meniul principal pentru a vizualiza eforturi, deplasari,
momente, etc. ( Diagrame pe bare, Extreme pe bare, Diagrame pe placi, Extreme pe placi )
,trebuie sa o si deselectati tot din meniul respectiv.

16

Ex. Forma deformata.

Pentru a vizualiza diagrama infasuratoare mergeti in Rezultate - Diagrama infasuratoare :- unde
pentru bare puteti lasa la Ramura afisata si min. si max., iar pentru placi bifati ori min. ori max. nu
se afiseaza amandoua odata.

Tot pentru a vizualiza diagramele puteti alege deformatii, momente, forte, din bara de instrumente
Izolinii ( cul. galbena ) ptr. placi si diafragme, si Diagrame pe bare ( cul. verde ) din stanga
ecranului.

17

Deformatii - Izolinii

Diagrama de momente My

Acum vizualizand si interpretand rezultatele, puteti sa va decideti daca ceea ce ati gandit la inceput
va si multumeste pe deplincu siguranta veti face fericiti arhitectii

18