MD Licenta 2016

TEMA 1
Anestezia in medicina dentara

(suport curs e-learning,
Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia locoregionala in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Acid alfa 1-glicoprotein transport:

A. Betablocante
B. Blocante ale ionilor de calciu
C. Antiaritmice
D. Anestezice locale
E. Anticoagulante orale
Substana anestezic trebuie s ndeplineasc urmtoarele caliti:
A. Inducie lung
B. S fie compatibil cu alte substane medicamentoase
C. S nu produc iritaii locale i dependen
D. Toxicitate sistemic ridicat
E. Efect anestezic bun
Articaina este contraindicat la urmtorii pacieni:
A. Alergic la anestezice locale de tipul amide
B. Bronhospasm n antecedente
C. Diabet zaharat
D. Tulburri de conducere atrio-ventriculare grave
E. Epilepsie fr tratamen
Care din urmtoarele efecte nu sunt caracteristice substanelor
vasoconstrictoare:
A. Scad riscul de toxicitate
B. Grbesc instalarea anesteziei
C. Cresc hemoragia intraoperatorie
D. Prelungesc efectul anestezic
E. Inhib metabolizarea anestezicelor locale
Anestezia plexal este considerat anestezie de elecie pentru:
A. Premolarul 1 atunci cnd lipsete nervul alveolar superior i
mijlociu
B. Rdcina disto-vestibular a primului molar superior
C. Pentru incisivul lateral, completare a anesteziei nervului
alveolar supero-anterior
D. Radacina mezio-vestibulara a primului molar superior
E. Molarul prim inferior
ABCD
slide 10 curs
soluii
anestezice,
pag,95 carte
BCE
slide 6 curs
solutii
anestezice,
pag 98 carte
ABDE
slide 45 curs
sol.
Anestezice,p
ag 104 carte
CE
slide 53 curs
sol.
Anestezice,
pag 108 carte
AD
slide 57 curs
tehnici
mandibul,
pag119 carte
Avantajele anesteziei intraseptale sunt:

A. Anestezia este localizat la un singur dinte
B. Necesit o cantitate mic de anestezic ( 0,2-0,4 ml)
C. Se instaleaz foarte greu ( mai mult de 30secunde)
D. n cazul chirurgiei parodontale puncia anestezica se poate
face n pungile infectate,
E. Este o tehnica traumatica
Care din urmtoarele repere nu corespund anesteziei la gaura
AB
slide 36 curs
tehnici
mandibul,
pag 122 carte
BCE
slide 31curs
8.
infraorbitar:
A. La 8-10 mm sub marginea inferioar a orbitei
B. La unirea celor 2/3 interne cu 1/3 extern a marginii
inferioare a orbitei, sub sutura maxilo- malar, identificat
clinic prin palparea unei rugoziti
C. Creasta zigomato-alveolar
D. Pe linia vertical care unete gaura supraorbitar, gaura
suborbitar i gaura mentonier
E. Pe orizontal care trece ntre primul i al doilea premolar
superior
n timpul anesteziei la Spina Spix pot aprea urmtoarele accidente, mai
puin:
A. neparea plexului venos pterigoidian
B. Tulburri de deglutiie
C. Constituirea unui hematom de mici dimensiuni
D. Chemozis conjunctival
E. Anchiloz temporomandibular
tehnici, pag.
126 carte
ADE
slides 9,10
curs tehnici
mandibula,
pag 138 carte
Tema 2. Extractia dentara

(Eugenia Popescu - Chirurgie Orala,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)
9.
10.
11.
12.
Accidentele care apare cel mai frecvent in timpul extractiei dentare sunt
reprezentate de:
A. luxatia dintilor vecini
B. fractura dintilor vecini sau antagonisti
C. hemoragia imediata
D. neuropraxia
E. fractura procesului alveolar
Factorii locali care favorizeaza hemoragiile postextractionale sunt
urmatorii :
A. persistenta tesutului de granulatie in alveola
B. plagi intinse ale mucoasei
C. antiplachetarele
D. anticoagulantele
E. fractura oaselor maxilare
In hemoragiile postextractionale mijlocii si mari pierderea de sange este:
A. 30% din masa sangelui circulant
B. 100 ml
C. 350 ml
D. 150-300 ml
E. peste 300 ml
Care din urmatoarele afirmatii privind atitudinea fata de plaga alveolara
normala sunt adevarate?
A. este contraindicat chiretajul brutal al alveolei
B. se recomanda introducerea in alveola a meselor iodoformate
afanate
C. este contraindicata irigarea alveolei cu substante antiseptice
D. este contraindicata introducerea in alveola a substantelor
ABE
ABDE
AD
ACDE
173-187
194
194-195
166
13.
14.
15.
16.
antiseptice
E. este contraindicata introducerea in alveola a conurilor cu
antibiotice
Starea generala a pacientului cu alveolita postextactionala poate fi
alterata prin urmatoerele manifestari clinice, cu doua exceptii:
A. scadere in greutate
B. insomnie
C. febra
D. poliurie
E. adenopatie loco-regionala
In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de
factori legati de:
A. leziuni patologice preexistente
B. particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
C. starea generala a pacientului
D. particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi
extras
E. starea de igiena a cavitatii orale
In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:
A. radacini curbe,cudate,inbaioneta
B. creasta zigomato-alveolara
C. anchiloza dento-alveolara
D. sept interradicular gros
E. os alveolar dens
Contraindicatiile relative ale extractiei dentare sunt:
A. infarctul miocardic mai recent de 6 luni
B. unele afectiuni generale
C. leucemia acuta
D. unele afectiuni locale
E. dinti situati intr-o masa tumorala maligna
AD
199
ABD
92
ACDE
92
BD
51-118
Tema 3. Patologia eruptiei

17.
Complicatiile mecanice specifice incluziei dentare,includ o patologie

variata:
A. fracturi mandibulare-incluzia molarului de minte inferior
poate fi un factor favorizant in producerea fracturilor
mandibulare, deoarece incluzia constituie o zona de minima
rezistenta
B. incluzia dentara poate fi implicata in aparitia unor formatiuni
tumorale;chisturi mandibulare,chisturi
foliculare,adamantinoame
C. complicatii la nivelul dintilor
vecini:rotatii,torsionari,incongruenta dento-aloveolara,leziuni
carioase
D. dificultati in protezarea edentatiilor unde fenomenul de
resorbtie osoasa poate provoca eruptia pasiva a dintilor
inclusi, fapt ce duce la basculari ale protezelor
E. tulburari vasomotorii legate de iritatia nervoasa reflexa
ACD
122
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
produsa de o eruptie dificila a unui dinte inclus

Tulburarile pe care le produce adesea molarul trei sunt rezultatul
conditiilor topografice in care se gaseste:
A. este ultimul dinte al arcadei dento-alveolare,si cronologic,
ultimul dinte care erupe
B. spatiul alveolar de eruptie este limitat doar pentru molarul de
minte superior
C. prezinta frecvent malpozitii
D. ramane, in proportie considerabila, in incluzie totala sau
partiala
E. raportul molarului de minte cu structurile anatomice la
distanta
Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt :
A. razele X
B. factorii ereditari
C. hipertiroidismul
D. traumatismele
E. sindromul Turner
Repere folosite in clasificarea incluziei molarului de minte sunt:
A. morfologia radacinii
B. angularea
C. relatia cu molarul 1
D. relatia cu canalul mandibular
E. dimensiunea sacului folicular
O alta clasificare a pozitiilor molarului de minte inferior inclus ,dupa
PELL SI GREGORY,gradul de acoperire osoasa a molarului inclus,
cuprinde 3 clase:
A. clasa a III-a - jumatatea distala a coroanei este acoperita de
marginea anterioara a ramului mandibular
B. clasa I- diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber
fata de marginea anterioara a ramului mandibular
C. clasa a II-a: coroana molarului inclus este total acoperita de
ramul mandibular
D. clasa a II-a:-jumatatea distala a coroanei ewste acoperita de
marginea anterioara a ramului mandibular
E. clasa a III-a :coroana molarului inclus este total acoperita de
ramul mandibular
Factorii care usureaza odontectomia molarului trei inferior sunt:
A. clasa C dupa Pell si Gregory
B. spatiul parodontal larg
C. pozitia mezio-angulara
D. radacini conice sau fuzionate
E. relatia la distanta de canalul alveolar inferior
Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului trei inferior sunt:
A. os dens ,rigid
B. contact strans cu molarul doi
C. radacini curbe ,divergente
D. clasa I dupa Pell si Gregory
E. spatiul parodontal ingust/anchiloza dento-alveolara
Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face:
ACD
122
ABE
116
ABDE
131
BDE
133
BCDE
141
ABCE
141
ACDE
141
A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si

o comunicare a sacului coronar cu cavitatea bucala
B. de la o gangrena simpla a dintilor vecini
C. de la un focar de osteomielita
D. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza mobila
E. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase
Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

25.
26.
27.
28.
29.
30.
Indicatiile rezeciei apicale sunt:

A. fractura radiculara in 1/3 coronara
B. parodontita apical cronic care nu evolueaza favorabil in
ciuda tratamentului endodontic
C. parodontita apicala acut supurata
D. osteita periapicala cronica
E. abces apical
Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt:
A. dinti fara valoare protetica
B. vecinatatea nervului mentonier
C. vecinatatea sinusului maxilar
D. fractura radiculara verticala
E. dinti cu parodontopatie marginala cronica si implantare
compromisa
Lamboul semilunar in rezectia apicala:
A. este format dintr-o incizie dreapta
B. este format dintr-o incizie curba
C. incizia este convexa spre marginea gingivala
D. incizia este la marginea gingivala
E. este format dintr-o incizie trapezoidala
In rezectia apicala cu obturatie retrograda, cavitatea:
A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui
B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
C. trebuie sa fie centrata
D. trebuie sa fie de clasa I
E. trebuie sa aiba peretii subtiri
Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala include:
A. trusa de consultatie
B. bisturiu
C. elevator drept
D. elevatoare curbe, perechi
E. port ac
Pentru o rezecie apical, evaluarea preoperatorie trebue s ia in calcul:
A. lungimea si forma radacinilor interesate
B. stabilirea numarului de dinti ce vor fi abordati prin respectiva
interventie
C. pozitia elementelor anatomice invecinate
D. prezenta tartrului dentar
E. posibilitatea efectuarii unui lambou in plicpentru abordul
vestibular
BD
175
ADE
175
BC
176
BCD
189
ABE
176
ABC
176
31.
32.
Pentru o rezecie apical, evaluarea preoperatorie trebue s ia in calcul:

A. cantitatea de gingivomucoasa mobila
B. amploarea proceselor patologice
C. grosimea corticalei osoase
D. prezenta de coroane turnate pe dintii interesati sau vecini
E. diagnosticul histo-patologic al leziunii
Scopul evaluarii radiologice preoperatorii intr-o rezectie apicala este:
A. de a oferi informatii cu privire la prognosticul starii generale
B. de a completa examinarea clinica
C. de a furniza informatii cu privire la tesuturile periradiculare
D. de a stabili conduita postoperatorie
E. de a furniza informatii cu privire la formatiunile anatomice
invecinate
BCD
176
BCE
176
ABE
209
ABCE
212
AE
211
ABC
215
ABCD
215
Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

33.
Plastia santului pelvilingual :

A. utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale
B. este indicata atunci cand osul alveolar are un contur corespunzator
protezarii si o inaltime de cel putin 15 mm
C. este indicata atunci cand osul alveolar nu are un contur
corespunzator protezarii si o inaltime de cel mult 15 mm
D. utilizeaza lambouri totale geniene
E. necesita la final aplicarea unui conformator chirurgical
34.
Extractia alveoloplastica intraseptala:

A. este indicata dupa extractii multiple si adaptata pentru a conserva
cat mai bine inaltimea osului alveolar
B. are ca scop dupa extractia seriata a dintilor realizarea unei incizii
mucoperiostale pe mijlocul crestei alveolare cu decolarea limitata a
lambourilor
C. urmareste indepartarea septurile interdentare restante
D. este indicata in special la dintii egresati
E. realizeza osteotomia corticalei vestibulare la extremitati
35.
In remodelarea procesului alveolar din chirurgia preprotetica, orice tip

de alveoloplastie respecta urmatoarele principii
A. cunoasterea exacta a anatomiei zonei
B. inciziile se realizeaza la baza crestei cu incizii de descarcare
C. daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate baza lamboului trebuie
sa fie mai mica decat celelalte laturi
D. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie maxima
E. decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie minima
36.
Rezectia modelanta a crestei milohioidiene ascutite este indicata in :

A. creasta oblica interna ascutita
B. creasta milohioidiana acoperita de o mucoasa subtire
C. simptomatologie dureroasa persistenta la aplicarea protezei la
nivelul crestei oblice interne
D. resorbtie accentuata a crestei alveolare in regiunea frontala
E. creasta milohioidiana neteda acoperita de o mucoasa groasa,
cheratinizata
37.
Tehnica rezectiei modelante a crestei oblice interne ascutite consta in :

A. incizie de-a lungul crestei alveolare, in zona trigonului retromolar
B. decolarea mucoperiostului cu atentie

C. evidentierea crestei oblice interne si insertia muschiului
milohioidian
D. dezinsertia muschiului milohioidian si indepartarea crestei oblice
interne cu pensa ciupitoare de os
E. nu se recomanda aplicarea imediata a protezei postoperator
38.
Rezectia modelanata a apofizelor genii hipertrofice:
ABC
216
ABD
220
ABC
220
A. este indicata in disparitia santului pelvimandibular din zona

frontala
B. poate fi asociata cu adincirea santului pelvimandibular
C. implica o incizie pe coama crestei, in regiunea frontala a
mandibulei
D. implica o incizie la baza crestei in regiunea frontala a mandibulei
E. face parte din tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi
39.
Rezectia modelanta a torusurilor mandibulare

A. este indicata la pacientii edentati total pentru a permite inserarea
unei proteze mobile si a evita aparitia leziunilor de decubit
B. necesita o incizie pe mijlocul crestei alveolare
C. impune ca directia liniei de osteotomie sa fie perpendiculara pe
suprafata corticalei linguale
D. necesita postoperator aplicarea vechilor proteze pentru evitarea
hematoamelor
E. este o tehnica operatorie ce apartine chirurgiei preprotetice a
partilor moi
40.
Rezectia modelanta a osteoamelor periferice are urmatoarele etape :

A. incizia in U cu decolarea unui lambou trapezoidal
B. indepartarea leziunii cu instrumentarul rotativ sub irigare
abundenta
C. remodelarea lamboului mucoperiostal
D. mesarea cavitatii postoperatorii
E. nici una dintre afirmatiile de mai sus nu sunt adevarate
Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilofaciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009
41.
42.
43.
Stadiul teriar al sifilisului prezint la nivelul prilor moi:

A. Tuberculi
B. Gome
C. Sifiloame
D. Sifilide
E. ancru sifilitic
Stadiul primar al luesului se caracterizeaz prin:
A. Sifilide
B. ancru sifilitic
C. Adenopatie regional, dur, mobil, nedureroas
D. Tuberculi
E. Gome
Leziunile ntlnite la nivelul oaselor maxilare n sifilisul teriar sunt:
A. Sifiloame, la mandibul
AB
BC
AB
44.
45.
46.
47.
48.
B. Gome, la nivelul maxilarului

C. Gome, la mandibul
D. Sifiloame, la nivelul maxilarului
E. Sifilide la nivelul maxilarului i mandibulei
Ulceraia tuberculoas, ntlnit la purttorii unei infecii bacilare, se
caracterizeaz prin:
A. Este unic, rotund, cu margini delimitate, reliefate
B. Fundul ulceraiei este neregulat i prezint granulaii glbui
C. Este foarte dureroas
D. Uneori este nsoit de adenopatie satelit
E. De regul, se localizeaz pe faa ventral a limbii
Etapele evolutive ale gomei tuberculoase sunt:
A. Inoculare
B. Cruditate
C. Ramolire
D. Ulcerare
E. Cicatrizare
Diagnosticul pozitiv al tuberculozei ganglionare se face prin:
A. Examen clinic
B. CT torace
C. IDR la tuberculin
D. Puncie cu inoculare la cobai
E. Biopsie ganglionar
Tuberculoza osoas se caracterizeaz prin:
A. Apare de regul la aduli
B. Calea de diseminare este exclusiv hematogen
C. Se localizeaz la nivelul cartilajelor de cretere
D. Deformare osoas progresiv, cu modificarea tegumentelor i
mucoaselor acoperitoare
E. Prin fistulizare se elimin esutul necrotic, cazeumul i
sechestrele osoase, formndu-se astfel o geod osoas
Semnele inflamatorii din cadrul sindromului toxico-septic n evoluia
flegmoanelor se refer la:
A. Leucocitoz sau leucopenie sau forme imature peste 10%
B. Tahipnee
C. Proteina C reactiv depind de dou ori valoarea normal
D. Procalcitonina depind de dou ori valoarea normal
E. Hiperglicemie n absena diabetului
ABCD
BCDE
ACDE
BCDE
ACD
Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR

49.
Dintre accidentele i complicaiile extraciei dentare care pot determina

sinuzita maxilar de cauz dentar fac parte:
A. Erori de indicaie n sinus lifting
B. Erori de tehnic chirurgical n sinus lifting
C. Perforarea spaiului subantral prin chiuretaj intempestiv,
CE
50.
51.
52.
dup extracia unui dinte cu raport sinusal

D. Inserarea unor implanturi endoosoase ce efracioneaz
mucoasa sinusal
E. mpingerea unei rdcini n sinusul maxilar n timpul
extraciei dentare
Din punct de vedere imunologic, stadiul reversibil al sinuzitei maxilare
cronice se caracterizeaz prin:
A. Creterea IgM
B. Creterea IgA
C. Creterea IgG
D. Neutralizarea anticorpilor specifici n celulele epiteliale de
ctre IgG
E. Neutralizarea anticorpilor specifici n celulele epiteliale de
ctre IgA
Germenii microbieni rar ntlnii n sinuzita maxilar de cauz dentar
sunt:
A. Stafilococus aureus
B. Klebsiella
C. Haemophilus influenzae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Proteus
Semnele clinice majore subiective ale sinuzitei maxilare acute de cauz
dentar sunt:
A. Tusea
B. Starea general alterat
C. Senzaia de presiune n regiunea genian
D. Halitoza
E. Cacosmie subiectiv
BE
AC
CE
Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA

53.
54.
Fractura-disjuncie de malar este:

A. O fractur anterioar a complexului zigomatic
B. O fractur posterioar a complexului zigomatic
C. O fractur cu deplasare, parial
D. O fractur cu deplasare, total
E. O fractur cominutiv
Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare fr deplasare
cuprind:
A. Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar
B. Echimoz palpebral n monoclu
C. ntreruperea continuitii osoase la rebordul orbitar inferior
D. Puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului
zigomatic
E. Discontinuitate osoas n treapt la nivelul crestei
zigomato-alveolare
AD
BD
55.
56.
57.
58.
59.
60.
Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare cu deplasare

cuprind:
A. Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar
B. Deschiderea gurii n limite normale
C. Discontinuitate osoas n treapt la rebordul orbitar inferior
D. Midriaz
E. Discontinuitate osoas n treapt la creasta zigomatoalveolar
Tulburrile de sensibilitate ale fracturilor de malar anterioare cu
deplasare pot fi:
A. Discret hipoestezie n teritoriul n. infraorbitar
B. Hipoestezia n teritoriul n. infraorbitar
C. Anestezia n teritoriul n. infraorbitar
D. Hiperestezia n teritoriul n. supraorbitar
E. Hipoestezia n teritoriul n. supraorbitar
Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare fr deplasare
cuprind:
A. Deformare osoas n treapt la nivelul arcadei temporozigomatice
B. Discret echimoz sau escoriaie n dreptul arcadei temporozigomatice
C. Limitarea mobilitii mandibulei
D. Palpare dureroas la nivelul crestei zigomato-alveolare
E. Palpare moderat dureroas la nivelul arcadei temporozigomatice
Semnele clinice ale fracturilor de malar posterioare cu deplasare
cuprind:
A. nfundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice
B. Echimoz palpebral unilateral
C. Discret echimoz sau escoriaie n dreptul arcadei temporozigomatice
D. Hipoestezie n teritoriul n. infraorbitar
E. Limitarea micrilor mandibulare
Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se pot recomanda
urmtoarele investigaii imagistice:
A. Radiografie retroalveolar
B. Ortopantomogram
C. Incidena semiaxial Hirtz
D. Radiografie de mandibul defilat
E. CT cu reconstrucie tridimensional
Tratamentul chirurgical n fracturile de malar cu deplasare are rolul:
A. A reduce i menine n poziie anatomic fragmentul osos
fracturat
B. A restabili fonaia
C. A restabili funcionalitatea globului ocular i mandibulei
D. A restabili respiraia
E. A restabili deglutiia
ACE
BC
BE
ACE
CE
AC
Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
Formele clinice de rabdomiom sunt:

A. Rabdomiomul adultului
B. Rabdomiomul periferic
C. Rabdomiomul fetal
D. Rabdomiomul central
E. Rabdomiomul cavitii orale
Diagnosticul diferenial al paragangliomului glomusului carotic se face
cu:
A. Formaiuni chistice laterocervicale
B. Tumorile laterocervicale
C. Adenopatiile laterocervicale
D. Sindromul Madelung
E. Sindromul Sturge-Weber
Elementele care pot caracteriza un neurofibrom solitar sunt:
A. Apare la vrstnici
B. Se manifest sub forma unei formaiuni nodulare
nedureroase, de consisten moale, slab delimitat
C. La palpare are suprafaa neted
D. Crete rapid
E. Se poate localiza att la nivelul tegumentelor cervico-faciale
ct i n cavitatea oral
Despre neurofibromatoza periferic tip I se pot afirma:
A. Se mai numete von Recklinghausen
B. Este o afeciune ereditar recesiv
C. Rezult prin mutaia unei gene de pe cromozomul 17
D. Se caracterizeaz prin multiple pete vasculare n pat de vin
de Porto
E. Se caracterizez prin multiple neurofibroame
Despre neurofibromatoza von Recklinghausen se pot afirma:
A. Este neurofibromatoza central tip II
B. Este o afeciune ereditar autozomal dominant
C. Prezint pete tegumentare violacei
D. Prezint macule tegumentare cu pigmentaie caracteristic
caf-au-lait
E. Neurofibroamele apar pe tegument la vrsta adultului
La nivelul cavitii orale, schwannomul poate fi localizat:
A. Gingival
B. n limb
C. n planeul bucal
D. Pe buze
E. Endoosos, la nivelul oaselor maxilare
Despre tumora cu celule granulare se pot afirma:
A. Se mai numete schwannomul cu celule granulare
AC
ABC
BE
ACE
BD
BCE
AB
68.
B. Se localizeaz predilect n cavitatea oral

C. Se prezint sub forma unui nodul situat profund n
parenchimul lingual
D. Dimensiunea depete de obicei 2 cm
E. Nu se recomand tratament chirurgical
Diagnosticul diferenial al fibromatozei gingivale ereditare se face cu:
A. Hiperplazia gingival medicamentoas
B. Botriomicomul
C. Hiperplazia gingival din leucemii acute
D. Neurofibromatoza ereditar
E. Tumora de sarcin
ACD
Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE
69.
70.
71.
72.
Despre fibromul odontogen periferic se pot afirma:

A. Se localizeaz de obicei pe versantul vestibular al crestei
alveolare maxilare
B. Se localizeaz de obicei pe versantul vestibular al crestei
alveolare mandibulare
C. Se localizeaz de obicei pe versantul oral al crestei alveolare
maxilare
D. Se localizeaz de obicei pe versantul oral al crestei alveolare
mandibulare
E. Este o mas tumoral gingival de mici dimensiuni, cu
cretere lent, acoperit de mucoas aparent normal
Care afirmaii despre mixomul odontogen de la nivelul oaselor maxilare
sunt adevrate?
A. Este rezultatul transformrii tumorale benigne a
mezenchimului somatic al osului
B. Este rezultatul transformrii tumorale benigne a
mezenchimului odontogen, i anume a papilei mugurelui
dentar
C. Clinic, radiologic i evolutiv seamn cu ameloblastoamele
D. Apar n special dup vrsta de 40 ani
E. Se localizeaz n zona unghiului mandibular
n diagnosticul diferenial al mixomului odontogen se discut:
A. Ameloblastomul
B. Keratochistul odontogen
C. Chistul nazo-palatin
D. Granulomul periferic cu celule gigante
E. Chistul nazo-labial
Manifestrile cutanate din sindromul Gardner pot cuprinde:
A. 50% dintre pacieni dezvolt unul sau mai multe chisturi
epidermoide sau sebacee
AE
BC
AB
AD
73.
74.
75.
76.
B. Pete cutanate caf-au-lait

C. Marmoraii cutanate
D. Fibroame multiple sau fibromatoz
E. Cianoza extremitilor
Manifestrile scheletale din sindromul Gardner se refer la:
A. 10% dintre pacieni prezint osteoame multiple i cu
localizri variate
B. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizeaz la
nivelul oaselor craniului
C. Cel mai frecvent, osteoamele multiple se localizeaz la
nivelul oaselor lungi
D. Osteoamele apar la vrsta adultului
E. n majoritatea cazurilor, se identific aproximativ 3 osteoame
la nivelul oaselor maxilare, dintr-un total de 3-6 osteoame la
nivelul ntregului schelet
Manifestrile dentare din cadrul sindromului Gardner pot cuprinde:
A. Anodonii
B. Odontoame
C. Dini supranumerari
D. Dini inclui
E. Cuspizi muriformi
Diagnosticul diferenial al sindromului Gardner se face cu:
A. Polipoza juvenil de colon
B. Sindromul Launois-Bensaude
C. Sindromul Peutz-Jeghers
D. Disostoza cleido-cranian
E. Sindromul Turner
Disostoza cleido-cranian se caracterizeaz prin:
A. Lipoame multiple
B. Absena parial sau total a claviculelor
C. nchiderea tardiv a fontanelelor
D. Dini supranumerari
E. Erupia ntrziat a dinilor permaneni
BE
BCD
AC
BCDE
Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE

77.
78.
Tumorile maligne primare ale maxilarului i au originea n:

A. Degenerescena malign a resturilor epiteliale Malassez
B. Degenerescena malign a tumorilor chistice netratate
C. Degenerescena malign a tumorilor chistice extirpate
incomplet
D. Mucoasa sinusului maxilar
E. esuturile mezenchimale
Tumorile maligne secundare ale maxilarelor provin din invazia acestora
de la tumori maligne de vecintate, respectiv din:
A. Fibromucoasa palatului
ABCE
ABDE
79.
80.
81.
82.
83.
84.
B. Tegumentele feei
C. Mucoasa sinusului frontal
D. Gingivomucoasa crestei alveolare
E. Mucoasa foselor nazale
Tumorile metastatice ale maxilarului au ca punct de plecare tumorile
maligne ale:
A. Prostatei
B. Tractului aero-digestiv
C. Snului
D. Tiroidei
E. Creierului
Clasificarea anatomoclinic a lui Sebileau referitoare la tumorile
maligne ale maxilarului, le mparte n:
A. Tumori maligne de infrastructur
B. Tumori maligne ale etajului superior
C. Tumori maligne de mezostructur
D. Tumori maligne ale etajului mijlociu
E. Tumori maligne de suprastructur
n cazul unui carcinom de infrastructur, n perioada de stare, examenul
radiologic deceleaz:
A. Demineralizare omogen
B. Distrucie osoas cu margini neregulate
C. Demineralizare neomogen
D. Dinii par a fi suspendai
E. Osteocondensare
Sarcomul de infrastructur poate avea urmtoarele semne clinice n
perioada de stare:
A. Simptomatologie nespecific
B. Asimetrie facial prin deformare osoas
C. Tumora se exteriorizeaz n vestibul sau n palat
D. Evoluia este rapid
E. Tumora este ulcero-distructiv
n cazul unui carcinom de mezostructur, examenul radiologic
evideniaz:
A. Distrucii osoase cu contur neregulat la nivelul pereilor
sinusului maxilar
B. RMN ofer cele mai bune date n legtur cu extensia
procesului tumoral n zonele de vecintate
C. Voalarea sinusului maxilar
D. CT ofer cele mai bune date n legtur cu extensia
procesului tumoral n zonele de vecintate
E. Scanarea PET este cel mai frecvent examen imagistic folosit
n practic pentru investigarea unui carcinom de
mezostructur, ntruct ofer cele mai multe detalii despre
tumor
Carcinoamele de suprastructur debuteaz cel mai frecvent n:
A. Unghiul supero-extern al sinusului maxilar
B. Unghiul supero-intern al sinusului maxilar
C. n celulele etmoidale anterioare
D. Planeul orbitei
BCD
ACE
BD
BCD
ACD
BC
E. Peretele lateral al fosei nazale
Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

85.
86.
87.
88.
89.
90.
Despre examenul radiologic efectuat n anchiloza temporo-mandibular

intracapsular se pot afirma:
A. Spaiul intraarticular apare lrgit
B. Spaiul intraarticular are diferite grade de calcifiere
C. Spaiul intraarticular este disprut
D. Ortopantomografia nu este indicat pentru a evidenia
tulburrile de dezvoltare ale mandibulei
E. Pentru precizarea localizrii, formei i volumului blocului
osos sunt necesare radiografii n mai multe incidene
n anchiloza temporo-mandibular extracapsular examenul radiologic
poate evidenia:
A. O fractur vicios consolidat a arcului zigomatic
B. Dispariia spaiului intraarticular
C. Diferite grade de calcefiere ale spaiului articular
D. Bloc osos limitat la apofiza condilian
E. O fractur vicios consolidat a complexului zigomatic
Amplitudinea normal a micrilor mandibulei are urmtoarele valori:
A. Vertical: 50 mm
B. Lateral: 15 mm
C. Anterior: 4-6 mm
D. Vertical: 40-45 mm
E. Lateral: 20 mm
Indicaiile absolute ale artroscopiei n patologia articulaiei temporomandibulare nu cuprind:
A. Artroplastii
B. Lavajul ATM
C. Biopsia
D. Liza aderenelor
E. Discoplastii
Indicaiile relative ale artroscopiei sunt:
A. Diagnosticul patologiei intraarticulare
B. Plastia tuberculului articular
C. Discoplastia
D. Artroplastia
E. Biopsia
Contraindicaiile artroscopiei n articulaia temporo-mandibular
cuprind:
A. Infecii locale
B. Biopsia
C. Tratamentul tumorilor maligne
D. Anchiloza temporo-mandibular
E. Artroplastia
BCE
AE
CD
AE
BCD
ACD
91.
92.
Despre artocenteza n articulaia temporo-mandibular sunt adevrate

urmtoarele afirmaii:
A. Este o metod de tratament invaziv
B. Este cea mai conservatoare metod de tratament chirurgical
C. Const n lavajul compartimentului inferior al ATM
D. Pentru lavaj se folosete betadina
E. Const n lavajul compartimentului superior al ATM
Contraindicaiile artrocentezei n articulaia temporo-mandibular sunt:
A. Artrite, pentru diminuarea durerii
B. Supuraii locale
C. Tratamentul tumorilor maligne
D. Traumatisme articulare
E. Anchiloza temporo-mandibular
BE
BCDE
Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE

93.
94.
95.
96.
97.
Tulburrile hormonale care pot conduce la sialoze sunt ntlnite n:

A. Diabet zaharat
B. Hipotiroidism
C. Insuficien hipofizar
D. Hipertiroidism
E. Insuficien cortico-suprarenal
Tulburrile enzimatice care se nsoesc de parotidomegalie sunt ntlnite
n:
A. Ciroza hepatic de etiologie viral
B. Insuficiena renal acut
C. Pancreatita acut
D. Ciroza hepatic de etiologie etanolic
E. Pancreatita cronic
Medicamentele implicate n reducerea secreiei salivare i apariia
parotidomegaliilor sunt:
A. Beta-blocante
B. Antiinflamatorii
C. Medicaia psihotrop
D. Beta-lactamine
E. Simpatomimetice folosite n tratamentul astmului
Despre forma cronic a sarcoidozei se pot afirma:
A. Afectarea parotidian apare n 90% din cazuri
B. Prezint tumefacie parotidian nedureroas, bilateral, ferm
C. Secreie salivar abundent
D. Diagnosticul de certitudine al sarcoidozei se bazeaz pe
biopsie
E. Focarele granulomatoase din sarcoidoz intereseaz esutul
limfoid i nu au o zon de necroz
Sindromul Sjgren primar se manifest clinic prin:
A. Xeroftalmie
AB
DE
ACE
BD
AC
98.
99.
100.
B. Sialoree
C. Xerostomie
D. Microstomie
E. Lagoftalmie
Sindromul Sjgren secundar poate fi ntlnit n:
A. Ciroza hepatic de etiologie viral
B. Artrita reumatoid
C. Astmul bronic
D. Tuberculoza pulmonar
E. Lupusul eritematos sistemic
Simptomele orale care conteaz in stabilirea diagnosticului de sindrom
Sjgren sunt:
A. Sialoree
B. Senzaia de gust amar
C. Senzaia de uscciune a gurii de cca 2 sptmni
D. Senzaia de uscciune a gurii de mai mult de 3 luni
E. Tumefacia persistent a glandelor salivare
Semnele oculare care sunt luate n considerare n stabilirea
diagnosticului de sindrom Sjgren sunt:
A. Testul Schirmer valori sub 5 mm n 5 minute
B. Testul Schirmer valori peste 5 mm n 5 minute
C. Testul Schirmer valori sub 10 mm n 5 minute
D. Test cu fluorescein mai puin de 4 pe scala van Bijsterveld
E. Test cu fluorescein mai mult de 4 pe scala van Bijsterveld
BE
DE
AE
Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTOMAXILARE SEVERE

101.
102.
103.
*Tehnica modelelor de studiu digitale aduce urmtoarele avantaje, mai

puin unul:
A. mbuntete tehnica msurtorilor tridimensionale
B. Reduce gradul de eroare, care apare frecvent n msurtorile
directe
C. Permite o evaluare mult mai exact comparativ a situaiei
clinice n diferite etape terapeutice
D. Costuri relativ sczute
E. Reduce considerabil spaiile de depozitare necesare stocrii
modelelor de studiu
*Analiza cefalometric se efectueaz pe o radiografie de tipul:
A. Radiografie de craniu de fa
B. Radiografie de craniu de profil
C. Ortopantomografie
D. Radiografie de sinusuri anterioare ale feei
E. Teleradiografie de profil
*Planurile de referin la care se raporteaz msurtorile cranio-faciale
n analiza cefalometric nu includ:
104.
105.
106.
107.
108.
A. Unghiul nazo-labial
B. Orizontala de la Frankfurt
C. Planul bi-spinos
D. Planul ocluzal
E. Planul bazal mandibular
*n plan sagital se msoar urmtoarele unghiuri, mai puin unul:
A. Sfenoidal
B. SNA
C. SNB
D. Z
E. ANB
*Despre unghiul sfenoidal se pot afirma urmtoarele, mai puin:
A. Se mai numete unghiul bazei craniului
B. Este delimitat ntre poriunea orizontal i poriunea decliv a
bazei craniului
C. Se noteaz NSA
D. Se msoar pe teleradiografia de profil
E. Este o msurtoare efectuat n plan sagital
*Unghiul SNA are valoarea normal:
A. 78 2
B. 82 2
C. 87 2
D. 28 2
E. 70 2
*Unghiul SNB are valoarea normal:
A. 78 2
B. 82 2
C. 87 2
D. 28 2
E. 70 2
*Care este reperul de la nivelul prilor moi care poate fi msurat pe
teleradiografia de profil?
A. Unghiul sfenoidal
B. Unghiul SNA
C. Unghiul Z
D. Unghiul SNB
E. Unghiul ANB
Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE

109.
*Trisomia 21 se mai numete:

A. Sindromul Pierre-Robin
B. Sindromul Patau
C. Sindromul Klippel-Feil
D. Sindromul Edwards
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
E. Sindromul Down
*Trisomia 17-18, care evolueaz cu malformaii cardiace, renale,
oculare, osoase i cheilo-palato-schizis se mai numete:
A. Sindromul Optiz
B. Sindromul cri du chat
C. Sindromul velo-cardio-facial
D. Sindromul Edwards
E. Sindromul Pierre-Robin
*Identificai afirmaia eronat despre uranostafiloschisis:
A. Este despictura vlului palatin i a palatului secundar
B. Premaxila nu este integr
C. Procesul alveolar este integru
D. Procesele palatine ale oaselor maxilare nu sunt unite
E. Lamele orizontale ale oaselor palatine nu sunt fuzionate
*Identificai informaia greit despre despictura palatin unilateral
total:
A. Intereseaz vlul palatin, palatul secundar i premaxila
unilateral
B. Intereseaz vlul palatin, palatul secundar, premaxila i buza
unilateral
C. Tratamentul chirurgical este complex i etapizat
D. La 18-22 luni se practic stafilorafia
E. La 4 ani se practic uranorafia
*Identificai afirmaia greit despre despictura palatin bilateral
total:
A. Nu se asociaz cu despictura de buz total bilateral
B. Tratamentul chirurgical se realizeaz n trei timpi
C. La 18 luni se practic stafilorafia
D. La 4 ani se practic uranorafia
E. Ultima intervenie este rezervat osteoplastiei cu grefon osos,
cu nchiderea comunicrilor nazo-orale bilaterale
*n despictura palatin alveolar, osteoplastia procesului alveolar se
indic a fi realizat odat cu labioplastia la:
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 24 luni
*n despictura palatin bilateral total, stafilorafia se practic la
vrsta de:
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 24 luni
*n despictura palatin unilateral total, stafilorafia se efectueaz la
vrsta de:
A. 3-6 luni
B. 6-9 luni
C. 12 luni
D. 18-22 luni
E. 24 luni
Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL.

NEVRALGIA DE TRIGEMEN
117.
118.
119.
120.
121.
122.
*n 1981, Filipescu a raportat cazuri de remisiune complet a durerii pe

o perioad de 1-3 ani dup infiltrarea cu xilin 2% i Clorpromazin
(Largactyl) asociat cu:
A. Medicaie antiemetic
B. Medicaie hipocolesterolemiant
C. Medicaie anti-HTA
D. Medicaie vasodilatatoare
E. Medicaie sedativ i hipnotic
*Doza iniial de Carbamazepin n tratamentul nevralgiei de trigemen
este de:
A. 100 mg/zi
B. 200 mg/zi
C. 300 mg/zi
D. 400 mg/zi
E. 500 mg/zi
*Doza de meninere pentru Carbamazepin n tratamentul nevralgiei de
trigemen este de:
A. 600-900 mg/zi
B. 900-1200 mg/zi
C. 1200-1500 mg/zi
D. 1500-2000 mg/zi
E. 300-600 mg/zi
*Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora
tratamentului cronic cu Carbamazepin n nevralgia de trigemen?
A. Leucopenie
B. Hirsutism
C. Alopecie
D. Cretere n greutate
E. Hipertrofie gingival
*Care dintre efectele secundare enumerate mai jos se pot datora
tratamentului cronic cu Fenitoin n nevralgia de trigemen?
A. Leucopenie
B. Sedare
C. Alopecie
D. Cretere n greutate
E. Hipertrofie gingival
*Doza iniial de Gabapentin n tratamentul nevralgiei de trigemen este
de:
A. 300 mg/zi
B. 900 mg/zi
123.
124.
C. 600 mg/zi
D. 1200 mg/zi
E. 200 mg/zi
*Doza de meninere pentru tratamentul cu Gabapentin n nevralgia de
trigemen este de:
A. 900-1200 mg/zi
B. 1200-2000 mg/zi
C. 2400-3600 mg/zi
D. 600-900 mg/zi
E. 1500 mg/zi
*Dintre medicamentele folosite n tratamentul nevralgiei de trigemen,
efectul secundar de cretere n greutate apare la:
A. Valproat de sodiu
B. Carbamazepin
C. Fenitoin
D. Lamotrigin
E. Gabapentin
Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
Stomatologie pediatric (Stomatologie comportamental pediatric - pag. 43-57, 129177; Elemente introductive n pedodonie - pag. 62-81; Pedodonie, traumatisme
dento-parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonie, distrofii dentare - pag.
20-48; Periodontologie pediatric - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontic - pag.
219-248, 207-216, 251-259, 261-280)
125.
126.
127.
128.
Cariile dinilor permaneni tineri se localizeaz frecvent pe feele:

A. proximale
B. vestibulare
C. orale
D. ocluzale
E. E. palatinale
Dinii permaneni pot fi protejai de leziuni prin patru msuri simple:
A. aplicaii topice de fluor
B. controlul igienei i regimului alimentar
C. sigilarea anurilor i fosetelor
D. obturarea feelor vestibulare
E. prevenirea traumatismelor
n cazul dinilor permaneni tineri, pentru toaleta cavitii se va folosi:
A. ser fiziologic
B. apa distilat
C. ap oxigenat
D. alcool
E. impregnri
Etapele de baz n prepararea cavitilor de la nivelul dinilor permaneni
tineri, prin tehnici ultraconservative, cuprind:
A. ndeprtarea parial a dentinei alterate
B. ndeprtarea smalului alterat
C. Realizarea formei de retenie
AD
Practica
pedodontic,
pg.253
ABCE
Practica
pedodontic,
pg.252
AB
Practica
pedodontic,
pg.257
BE
Practica
pedodontic,
pg.258
129.
130.
131.
D. Realizarea formei de rezisten

E. ndeprtarea smalului nesusinut
Pentru tratamentul cariei simple la dinii temporari, n pregtirea
cavitilor sunt respectate principiile lui Black, modificate de McDonald
astfel:
A. realizarea unor caviti cu pereii divergeni spre suprafeele
libere
B. realizarea unor caviti cu pereii convergeni spre suprafeele
libere n vederea creterii reteniei
C. se recomand bizotarea marginilor
D. nu se recomand bizotarea marginilor
E. marginile cavitilor s se realizeze n afara contactelor cu
antagonitii
Welburry recomand efectuarea radiografiilor bite wing astfel:
A. la pacienii fr semne clinice de carie sau cu activitate
carioas crescut: odata la 6-12 luni
B. la toi noii pacieni cu vrste de peste 4 ani
C. la pacienii cu leziuni carioase cu risc moderat de carie: odata
la 6 luni
D. la pacienii cu leziuni carioase cu risc crescut de carie: odata
la 6-12 luni
E. la pacienii fr semne clinice de carie sau cu activitate
carioas crescut: odat la 6-9 luni
n prepararea cavitilor de clasa a III-a la dinii temporari, se
urmreste:
A. realizarea accesului pe ct posibil de pe faa palatinal
B. realizarea accesului pe ct posibil de pe faa mezial sau
distal
C. restaurarea fizionomiei afectate
D. realizarea accesului se poate face i de pe faa vestibular
cnd exist treme fiziologice
E. realizarea accesului se poate face i de pe faa vestibular
cnd exista lips de substan palatinal
BDE
Practica
pedodontic,
pg.210
BD
Practica
pedodontic,
pg.209
AC
Practica
pedodontic,
pg.214
TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
132.
133.
Contraindicaiile sigilrii ca metod de prevenie primar sunt:

A. anurile i fosetele ocluzale ale premolarilor;
B. Dini care prezint concomitent leziuni carioase proximale;
C. anuri puin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc
sczut;
D. Pacieni cu tulburri ocluzale;
E. anuri i fosete care prezint coloraii i decalcifieri ale
smalului dar fr carie.
Principalele materiale de sigilare utilizate n practic sunt:
A. Cimenturile ionomere de sticl;
B. Materialele restaurative hibride;
C. Rinile compozite;
BD
ABC
134.
135.
136.
137.
138.
139.
D. Rinile composite condensabile;

E. Cimenturile anorganice.
A. Cimenturile pentru fixarea lucrrilor protetice ;
D. Rinile composite condensabile;
E. Cimenturile anorganice.
A. Cimenturile pentru fixarea lucrrilor protetice ;
D. Giomerii;
E. Compomerii.
A. Rinile compozite condensabile;
B. Giomerii;
C. Compomerii.
D. Rini compozite fr umplutur;
E. Rini compozite cu umplutur.
Un material de restaurare ideal trebuie s aib urmtoarele proprieti:
A. S fie inert n cavitatea oral (excepie eliberarea lent de
fluor);
B. S prezinte o umectabilitate redus a smalului;
C. S prezinte o vscozitate redus pentru a favoriza
penetrabilitatea n microretentivitile smalului gravat acid;
D. S aib proprieti mecanice adecvate (adeziune, rezisten la
abrazie);
E. S prezinte proprieti fizice similare smalului.
A. S fie activ n cavitatea oral;
B. S prezinte o vscozitate crescut pentru a favoriza
C. S aib proprieti mecanice adecvate (adeziune, rezisten la
abrazie);
D. S aib proprieti chimice diferite de dentina pentru a
asigura o buna rezisten la uzur;
E. S aib proprieti fizice similare cu dentina.
A. S fie inert n cavitatea oral (excepie eliberarea lent de
fluor);
B. S prezinte o bun umectabilitate redus a smalului;
C. S prezinte o vscozitate redus pentru a favoriza
D. S aib proprieti chimice bune (adeziune, rezisten la
abrazie);
E. S aib proprieti chimice diferite de dentina pentru a
asigura o buna rezisten la uzur.
BC
BCDE
BCDE
ACDE
CE
ABC
Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar

140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta :

A. varful nasului
B. aripa externa a nasului
C. podeaua narinei
D. lama perpendiculara a etmoidului
E. septul nazal
Mugurii maxilari vor da nastere la :
A. filtrum-ul buzei superioare
B. septul nazal
C. podeaua narinei
D. 2/3 externe ale buzei superioare
E. apofizele palatine ale osului maxilar
Mugurii maxilari vor da nastere la :
A. palatul secundar
B. septul nazal
C. podeaua narinei
D. 2/3 externe ale buzei superioare
E. apofizele palatine ale osului maxilar
Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :
A. varful nasului
B. sepul nazal
C. lama perpendiculara a etmoidului
D. partea superioara si interna a orbitei
E. partea anterioara a limbii
Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:
A. reducerea suprafetei de contact
B. limitarea miscarilor masticatorii
C. introducerea unei alimentatii rationale
D. reducerea functiei masticatorii
E. toate raspunsurile corecte
Deglutitia anormala este sistematizata in:
A. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele departate
B. deglutitie cu impingerea limbii- arcadele in contact
C. deglutitie cu arcadele in contact , fara presiunea limbii
D. deglutia de tip adult
E. deglutitie cu arcadele departate, fara presiunea limbii
Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:
A. hiperextensiei capului
B. obiceiuri vicioase
C. unor cauze congenitale
D. inocluziei labiale
E. alaptarii artificiale
BC
Zegan, p16
DE
Zegan, p 16
ADE
Zegan, p 16
ABC
Zegan, p 16
AD
Boboc,
Pg.443
AB
Boboc, Pg.
345, 347
ABE
Boboc,
Pg.358
BCE
Boboc,
Pg.326
Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

148.
149.
150.
151.
152.
153.
154.
155.
Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc :

A. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
B. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
C. a treia inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
D. prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
E. a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
Actul suptului la sanul mamei favorizeaza :
A. prima mezializare a mandibulei
B. reglarea relatiei centrice
C. corectarea prognatismului mandibular fiziologic
D. aparitia prognatismului maxilar
E. blocarea mandibulei
Eruptia dintilor temporari :
A. incepe la 6 luni
B. incepe la 12 luni
C. are un termen de variabilitate de 6 luni
D. are un termen de variabilitate de 12 luni
E. are un termen de variabilitate de 3 luni
Eruptia dintilor permanenti :
A. incepe la 6 ani
B. incepe la 7 ani
C. are un termen de variabilitate de 6 luni
D. are un termen de variabilitate de 12 luni
E. are un termen de variabilitate de 3 luni
Tulburrile de erupie ale dinilor permaneni i dezechilibrele ocluzale
din prima etap a dentiiei mixte sunt produse de:
A. erupii dentare precoce/ntrziate
B. formaiuni previa
C. anomalii dentare izolate
D. pstrarea integritii arcadei dentare
E. persistena dinilor temporari
Molarii secunzi definitivi:
A. Erup n jurul vrstei de 10 ani
B. Determin a 3-a nlare de ocluzie
C. Nu au rol n reglarea relaiei centrice i a intercuspidrii
maxime
D. determin alungirea arcadei dentare
E. erup nti inferiorii apoi superiorii
n zona frontal reperele ocluzale anormale n sens sagital sunt
reprezentate de:
A. inocluzie sagital pozitiv mai mare de 2 mm
B. inocluzie sagital negativ
C. raport mezializat
D. ocluzie invers frontal
E. angrenaj invers frontal
Prima mezializare a mandibulei nu se realizeaz prin:
BD
Dorobat, p
45
AB
Zegan, p28
AC
Zegan, p 28
AD
Zegan, p 36
ABCE
GZ/40
BDE
GZ/47
ABDE
GZ/52
BCDE
Doroba/38
A.
B.
C.
D.
E.
actul suptului
atritia fiziologic
erupia molarilor primi temporari
erupia incisivilor temporari
alimentaia artificial
Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

156.
157.
158.
159.
160.
161.
Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se

enumera :
A. traumatismele
B. trisomia 21
C. nasterea
D. sindromul Pierre-Robin
E. sindromul Klinefelter
Factorii locali inplicati in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
A. anomalii dentare de volum
B. anomalii dentare de forma
C. caria dentara
D. sugerea degetului
E. deglutitia infantila
Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
C. muscarea buzei
Factorii generali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare
cuprind :
C. muscarea buzei
Urmtoarele manifestri clinice se ntlnesc la respiratorul oral:
A. facies adenoidian
B. fant labial deschis
C. buza superioar hiperton
D. ngustarea maxilarelor
E. mezializarea mandibulei
Obiceiul vicios de sugere a policelui produce la nivelul aparatului dentomaxilar:
A. proalveolodenie superioar
B. endoalveolie
C. bolt palatin plat
D. inocluzie sagital
BC
Dorobat, p
63
ABC
Dorobat, p
59
AB
Dorobat, p
59
CDE
Dorobat, p59
ABD
G.Z/74
ABDE
G. Zegan pag
81
162.
163.
E. retrognaie mandibular
Pierderea prematur a dinilor temporari prin extracie, nainte ca
succesorul su s fie dezvoltat suficient pentru a-i lua locul, produce:
A. accelerarea erupiei dintelui permanent
B. scurtarea arcadei dentare
C. pierderea spaiului necesar erupiei dinilor permaneni
D. nivelarea planului de ocluzie
E. apariia spaierii dento-alveolare precoce la dinii permaneni
Urmtoarele semne se ntlnesc n sindromul Down:
A. facies mongoloid
B. microglosie
C. micrognaie
D. anodonii
E. ocluzie invers
BC
G.Z/84
ACDE
Doroba/61
AD
Zegan, p92
AD
Zegan, p92
ABD
Zegan, p92
ABD
Zegan, p92
BCD
Doroba/78
AD
Dorob/81
Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

164.
165.
166.
167.
168.
169.
Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

A. ocluzie adanca acoperita
B. proclinarea incisivilor superiori
C. ocluzie adanca in acoperis
D. forma in trapez a maxilarului
E. activitate musculara anormala
A. forma in V a maxilarului
B. inghesuire in zona frontala
C. ocluzie adanca acoperita
D. inocluzie sagitala pozitiva
E. activitate musculara normala
B. palato-versia incisivilor centrali superiori
D. inocluzie sagitala pozitiva
n malocluzia de clasa a II-a exist:
A. rapoarte normale la nivel molar
B. rapoarte distalizate la nivel molar
C. ocluzie adnc n acoperi
D. ocluzie adnc n acoperit
E. rapoarte mezializate la nivel molar
Urmtoarele modificri aparin sensului transversal:
170.
171.
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenia
D. endognaia
E. progenia
Urmtoarele modificri aparin sensului sagital:
A. endoalveolia
B. proalveolia
C. retrodenia
D. endognaia
E. progenia
Urmtoarea clasificare aparine colii germane:
A. sindromul de ocluzie ncruciat
B. sindromul de compresie de maxilar
C. retrognaia
D. malocluzia clasa a III-a
E. laterognaia
BCE
Dorob/81
AB
Dorob/79
AE
Zegan, p22
ADE
Zegan, p22
AB
Zegan,p 22
ABE
Zegan,p 22
ABD
Dorob/163
Tema 22. Examenul radiologic n ortodonie

172.
173.
174.
175.
176.
Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :

A. crestere condiliana inspre sus-inainte
B. pozitie inalta a ATM
C. unghi goniac deschis
D. dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
E. unghiul goniac inchis
Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana inspre sus-inainte
C. unghi goniac deschis
D. ramul orizontal al mandibulei este inalt
Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana in sus-inapoi
C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
A. crestere condiliana in sus-inapoi
C. ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
E. unghiul goniac deschis
Triunghiul lui Tweed este format din:
A. planul de la Franckfurt
B. axa incisivului inferior
C. axa incisivului superior
177.
178.
179.
D. planul mandibular
E. planul maxilar
Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti vestibularizati
D. dinti rotati
E. nici un raspuns nu e corect
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care indica o rotatie de
tip anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta lunga
D. Canal dentar drept
E. Canal dentar angulat
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect
ABC
Dorobat/
145-146
ACE
Dorobat/149
ABCD
Dorobat/145
ABD
Zegan, p92
DE
Zegan, p92
BDE
Zegan, p92
ADE
Zegan, p92
Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1

180.
181.
182.
183.

B. inocluzie sagitala pozitiva
D. proclinarea incisivilor superiori
A. forma in trapez a maxilarului
E. buza superioara hipotona
A. forma in trapez a maxilarului
B. malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
A. inocluzie sagitala pozitiva
184.
185.
186.
187.
Factorii etiologici ai malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 sunt:

A. ereditari
B. rahitismul
C. gigantismul hipofizar
D. respiraia oral
E. obiceiul vicios de sugere
Semnele clinice din anomalia de clasa a II-a diviziunea 1 sunt:
A. fanta labial deschis
B. incisivii superiori retroclinai
C. sanul labio-mentonier accentuat
D. buza inferioar groas, fisurat, eversat
E. sant labio-mentonier sters
n malocluzia de clasa a II a diviziunea 1 arcada dento-maxilar este:
A. scurtat
B. ngustat
C. lrgit
D. alungit
E. scurtat i lrgit
n malocluzia de clasa a II a diviziunea 1 rapoartele ocluzale sunt :
A. normale la nivel molar
B. distalizate la nivel molar
C. mezializate la nivel canin
D. distalizate la nivel canin
E. normale la nivel canin
ABDE
GZ/156
ACD
GZ/157
BD
GZ/158
BD
GZ/159
Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2

188.
189.
190.
191.

B. palato-versia incisiviolor centrali superiori
E. ocluzie gingivala
A. ocluzie deschisa
E. forma in V a maxilarului
ADE
Zeganp92
CD
Zeganp92
AD
Zeganp92
ADE
Zeganp92
192.
193.
194.
195.

E. inghesuire frontala
Urmtoarele semne clinice aparin malocluziei de clasa a II a
diviziunea 2:
A. arcada superioar scurtat
B. baza apical mai mic dect baza coronar
C. spaiere dentar n zona frontal
D. ocluzie n capac de cutie
E. absena afectrii parodoniului
Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin:
A. reducerea diametrelor premolare
B. reducerea diametrelor molare
C. nghesuire dentar
D. prodenia incisivilor
E. supraacoperire n zona frontal
Urmtoarele semne clinice se ntlnesc n malocluzia cls a II-a
diviziunea 2:
A. etaj inferior micorat
B. an labio-mentonier accentuat
C. menton retrognat
D. buze groase
E. nas proeminent
n anomalia cls a II-a diviziunea 2:
A. creterea facial este anterioar
B. creterea facial este posterioar
C. relaii mandibulo maxilare de clasa a II-a
D. baza maxilarului este mare
E. baza maxilarului este mic
AD
GZ/170
ABCE
Dorob/396
ABDE
Dorob/397
ACD
Dorob/398
BDE
Dorobat, p
407
BDE
Dorobat, p
407
BC
Dorobat, p
407
Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

196.
197.
198.
Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :

A. sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
B. sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
C. unghiul SNA este marit
D. unghiul SNA este micsorat
E. unghiul SNB este marit
C. unghiul SNB este micsorat
D. unghiul SNA este micsorat
E. unghiul SNB este marit
C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
199.
200.
201.
202.
203.
D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie

E. sectorul dento-alveolar inferior este in proalveolodontie
C. sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
D. sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
E. sectorul dento-alveolar inferior este in retroalveolodontie
Prognatia mandibulara adevarata se caracterizeaza prin :
A. retrognatie maxilara scheletala
B. linguoversia incisivilor inferiori
C. inghesuire dentara superioara
D. vestibuloversia incisivilor superiori
E. relatii molare distalizate
Prognatia mandibulara falsa se caracterizeaza prin :
A. prognatie mandibulara scheletala
B. test de retropulsie a mandibulei negativ
C. malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale
D. relatii ocluzale distalizate
E. retrognatie maxilara scheletala
n retrognatismul maxilar se ntlnesc urmtoarele semne clinice :
A. Facies aplatizat
B. Pometi accentuati
C. Menton prominent
D. Treapt labial accentuat
E. Treapt labial inversat
n prognatismul mandibular anatomic ntlnim :
A. rapoarte mezializate la nivel molar
B. rapoarte distlizate la nivel molar
C. rapoarte mezializate la nivel canin
D. rapoarte distalizate la nivel canin
E. over-jet
BCE
Dorobat, p
407
BD
Zegan, p93
CE
Zegan, p93
ACE
Zegan/190
AC
Zegan/182
AD
Dorobat, p
435
ADE
Dorobat, p
435
AD
Dorobat, p
Tema 26. Sindromul de inocluzie vertical

204.
205.
206.
La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :

A. etajul inferior este marit
B. etajul inferior este micsorat
C. etajul inferior este normal
D. fanta labiala este deschisa
E. ramura ascendenta a mandibulei este lunga
D. fanta labiala este deschisa
E. ramura ascendenta a mandibulei este scurta
207.
208.
209.
210.
211.

D. estetica este afectata
C. fanta labiala este deschisa
D. estetica este afectata
In sindromul de ocluzie deschisa apar frecvent tulburari musculare la
muschii:
A. pterigoidian extern
B. pterigoidian intern
C. pterigoidian lateral
D. temporal
E. muschiul limbii
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:
A. cresterea etajului inferior
B. cresterea etajului mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei
Tulburarile dentare care apar in sindromul de ocluzie deschisa despre
sunt:
A. incisivi hipoplazici
B. dimensiunea radacinilor redusa
C. molari Moser
D. prezenta crescuta a placii dentare
E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase
Tulburarile parodontale prezente in inocluzia verticala nu sunt
urmatoarele:
A. largirea spatiului parodontal
B. rezorbtia limbusului alveolar
C. ingustarea spatiului parodontal
D. atrofie oasoasa verticala
E. atrofie osoasa orizontala
435
ACD
ACDE
BCE
Dorobat, p
435
Dorobat/433
Dorobat/
437-438
ABCD
Dorobat/433
CD
Dorobat/432
BD
Zegan, p114
BC
Zegan, p 117
Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar

212.
213.
Dintre anomaliile de pozitie face parte si :

A. taurodontia
B. versia
C. incluzia
D. gresia
E. ectopia
Dintre anomaliile de sediu face parte si:
214.
215.
216.
217.
218.
219.
A. versia
B. heterotopia
C. transpozitia
D. gresia
E. microdontia
In cazurile cu anodontie se poate constata :
A. prezenta intraosoasa a mugurelui dentar
B. pensarea spatiului
C. persistenta dintelui temporar
D. reincluzia dintelui temporar
E. prezenta unei carii pe dintele temporar
*Tratamentul anodontiilor se face prin :
A. inchiderea ortodontica a spatiului
B. recastigarea spatiului
C. implant dentar la pacientul adolescent
D. implant dentar la adult
E. coronoplastia caninului
Ectopia reprezinta o anomalie dentara :
A. izolata
B. de pozitie
C. de numar
D. de sediu
E. de volum
Versia reprezinta o anomalie dentara :
A. de numar
B. de pozitie
C. de sediu
D. de volum
E. ce poate interesa incisivii
Urmtoarele semne clinice se ntlnesc n anodonia total /extins:
A. aspect de edentat total
B. creterea etajului inferior al feei
C. menton retrudat
D. accentuarea anului labio-mentonier
E. creste alveolare reduse
Ce semne clinice / paraclinice aparin anodoniei:
A. se constat lipsa dintelui permanent de pe arcada dentar
B. dintele temporar poate persista pe arcad peste termenul
normal de exfoliere
C. poate s apar diastema interincisiv n cazul absenei
incisivilor laterali
D. spaiul dintelui absent poate fi ocupat de dinii vecini
E. germenele dentar este vizibil radiologic
BCDE
Dorobat,
p117
ABDE
Dorobat, p
378
AD
Dorobat,
p378
BE
Dorobat,
p377
ACDE
G.Z/101
ABCD
GZ /102
ABDE
Dorob,
Stanciu, Ed
Tema 28. Examenul clinic n ortodonie

220.
Examenul clinic al pacientului cu laterognaie mandibular arat:

A. asimetrie facial
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
B. deplasarea mentonului de partea deficitului de cretere

C. asimetria se corecteaz la deschiderea maxim a gurii
D. retruzie labio-mentonier
E. lipsa de coresponden a liniilor bicomisurale i bipupilare
Examenul clinic al unui pacient cu anomalie de clasa a III a arat
A. profil concav
B. menton proeminent
C. treapta labial distalizat
D. an labio-mentonier accentuat
E. pomei proemineni
Forma normala a arcadelor dentare, in dentatia permanenta este :
A. semielipsa la mandibula si parabola la maxilar
B. parabola la mandibula
C. trapez
D. ovoida
E. semielipsa la maxilar
In plan vertical, in dentatia temporara :
A. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
B. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
C. putem intalni ocluzia deschisa
D. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
E. Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
In plan vertical, in dentatia permanenta :
C. putem intalni ocluzia deschisa
In plan vertical, in dentatia permanenta :
C. putem intalni ocluzia adanca
Unghiul nazolabial se crescut in :
A. prodentia superioara
B. retrodentia inferioara
C. biretrodentii
D. anomalii clasa II diviziunea 2
E. biprodenie
Urmtoarele forme de arcade dentare sunt patologice:
A. arcada n forma de V
B. parabola la mandibula
C. trapez
D. arcada n forma de W
E. semielipsa la maxilar
Tema 29. Analiza modelului de studiu n ortodonie
2009,
pag.403
AB
Dorob,
Stanciu, Ed
2009,
pag.407
BE
Dorobat, p
97
CD
Dorobat, p92
AC
Dorobat, p92
AC
Dorobat, p92
CD
Dorob,
Stanciu
89
ACD
Dorob,
Stanciu
97
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
In malocluzia clasa II2 curba Spee este:

A. masurabila pe modelul de studiu
B. dreapta
C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia
molara
D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia
molara
E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia
molara
In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste :
A. overbite crescut
B. laterodeviatie stanga
C. laterodeviatie dreapta
D. ocluzie adanca acoperita
E. ocluzie adnca in acoperis
In malocluzia clasa II2 diagosticul diferential se face cu :
A. malocluzia clasa II1
B. prognatismul mandibular anatomic
C. retrognatismul maxilar
D. macrodontia
E. despicaturile labio-maxilo-palatine
In malocluzia clasa II1 curba Spee este:
A. masurabila pe modelul de studiu
B. dreapta
C. accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia
molara
D. accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia
molara
E. accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia
molara
Formulele de calcul a valorii ideale pentru diametre dup Pont sunt:
A. IP = (SI x 100)/80
B. IM = (SIx100)/80
C. IP = (SIx100)/64
D. IM= (SIx100)/64
E. IP = (SIx100)/64 - 2
Formulele de calcul a valorii ideale pentru lungimi dup Pont sunt:
A. LP = IP/2
B. LP = IP/2 2
C. LP = IP/2 4
D. lp = IP/2 2
E. lp = IP/2 4
Reperele pentru msurarea indicelui molar dup PONT sunt:
A. centrul feei ocluzale a premolarilor 1 superiori
B. vrful cuspidului vestibular al molarilor 1 superiori
C. foseta centrala a molarului 1 superior
D. vrful celui de al 2-lea cuspid vestibular al molarului 1
inferior
E. vrful primului cuspid vestibular al molarului 1 inferior
AD
Zegan, p171
AD
Zegan, p171
AD
Zegan, p175
AC
Zegan, p158
AC
Dorob 108
AD
Dorob 108
CD
Dorob 108
235.
Reperele pentru msurarea indicelui premolar dup PONT sunt:

A. centrul feei ocluzale a premolarilor 1 superiori
B. vrful cuspidului vestibular al premolarilor 1 superiori
C. centrul feei ocluzale a premolarilor 1 inferiori
D. vrful cuspidului vestibular al PM 1 inferiori
E. punctul cel mai vestibular al punctului de contact dintre
premolarii inferiori
AE
Dorob 108
ACDE
Zegan, p249
ABCD
Zegan, p234
BCDE
Zegan, p235
CDE
Zegan, p235
ABE
Dorobat/
191-192
ACE
Dorobat/203
Tema 30. Principii n terapia ortodontic

236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
Avantajele tratamentului precoce sunt :

A. cresterea cranio-faciala este activa
B. poate rezolva orice tip de anomalie, indiferent de gravitate
C. sunt prevenite malocluziile severe
D. poate fi utilizata cresterea naturala
E. exista multiple alternative terapeutice
Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. extractia dintilor supranumerari
B. depistarea obiceiurilor vicioase
C. depistarea disfunctiilor
D. controlul pozitiei molarilor de 6 ani
E. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. controlul cariei dintilor temporari
B. suprimarea obiceiurior vicioase
C. suprimarea disfunctiilor
D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
E. recastigarea spatiului
Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
A. controlul cariei dintilor temporari
B. tratamentul chirurgical ortodontic
C. suprimarea disfunctiilor
D. ghidarea eruptiei dintilor permanenti
E. recastigarea spatiului
Obiectivele tratamentului interceptiv sunt:
A. depistarea dezechilibrelor scheletale minore
B. depistarea dereglarilor in perioada de exfoliere a dintilor
temporari si de eruptia a dintilor definitivi
C. tratamentul anomaliilor dentare izolate
D. tratamentul afectiunilor parodontale
E. tratamentul obiceiurilor vicioase si reechilibrarea functiilor
Forta ortodontica se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:
A. ritmul de aplicare
B. atitudinea fortei
C. intensitatea fortei
D. vibratia fortei
E. rezistenta tesuturilor asupra carora se aplica
Reactiile osului alveolar la deplasarea dentara sunt :
AD
Dorobat/
243.
A. resorbtia osoasa care poate fi directa si indirecta

B. resorbtia osoasa care este numai directa
C. resorbtia osoasa care este numai indirecta
D. apozitia osoasa si tesutul osteoid
E. hipercementoza
Tipurile de deplasare dentara intalnite in ortodontie sunt:
A. miscarea de versie( deplasare corporeala)
B. miscarea de gresie( inclinarea)
C. miscarea de torque( in jurul axului)
D. miscarea de rotatie
E. miscarea de torque
205-206
DE
Dorobat/ 207
AD
Zegan,
Aparate
ortodontice,
110
CE
Zegan,
Aparate
ortodontice,
110
BCD
Dorobat, p
228
Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

244.
245.
246.
247.
248.
249.
Elementele de aciune secundare orale sunt:

A. arcul n secer
B. arcul diapazon
C. arcul de distalizare canin
D. arcul n bucl dubl
E. arcul Coffin
Care din urmtoarele croete nu folosesc pentru retenie spaiul
interdentar?
A. croetul delta
B. croetul Stahl
C. croetul Adams
D. croetul Schwartz
E. croetul simplu
Crosetele aparatelor mobilizabile :
A. sunt activate in laborator, de catre tehnicianul ortodont
B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
C. sunt confectionate din sarma
D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
E. realizeaza deplasarile dentare
Placa linguala mobilizabila se sectioneaza:
A. in trapez
B. pe linia mediana
C. in forma literei Y
D. distal
E. fara a aplica un surub ortodontic
Placa palatina mobilizabila se sectioneaza:
A. in trapez
B. pe linia mediana
C. in forma literei Y
D. in L
E. fara a aplica un surub ortodontic
Crosetele aparatelor mobilizabile :
A. au rol de retentie
B. sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
BD
Dorobat,
p218
ABCD
Dorobat,
p218
ABCD
Dorobat, p
228
250.
251.
C. sunt confectionate din sarma

D. sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
E. realizeaza deplasarile dentare
Baza aparatului maxilar poate fi secionat:
A. in Y
B. in L
C. in V
D. in trapez
E. Atipic - sectorial
Urmtoarele aparate sunt indicate n corectarea ocluziei inverse frontale
:
A. Gutiera mandibulara cu plan nclinat
B. Aparatul Bruckl-Reichenbach
C. Placa palatin cu plan nclinat retroincizal
D. Placa palatin cu platou retroincizal
E. Placa palatin cu arcuri secundare palatinale i gutiere
ocluzale
ABDE
Dorobat /
216
ABE
GZ/204
BCE
Doroba,
Stanciu, pag.
309
BC
Doroba,
Stanciu, pag.
309
Tema 32. Aparate ortodontice funcionale

252.
253.
254.
255.
256.
Scutul vestibular este indicat pentru:

A. corectarea anomaliei de clasa a III a
B. corectarea anomaliei de clasa aII/1
C. corectarea respiraiei orale
D. corectarea sindromului lingual protruziv
E. creterea tonicitii orbicularilor
Aparatele pentru corectarea anomaliei de clasa a IIIa sunt:
A. placa palatin platou retroincizal
B. placa Reichenbach Brukl
C. reglatorul funcional Frankel III
D. activatorul Andreasen
E. placa palatin plan nclinat anterior
Activatorul Andresen-Haupl cuprinde :
A. placa palatina
B. scuturi acrilice laterale
C. arc vestibular modificat
D. placa linguala
E. masa acrilica interocluzala
Activatorul Andresen-Haupl are drept parti componente :
A. placa palatina
C. arc vestibular modificat
D. arc Coffin
Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:
A. placa palatina
C. pelote labiale inferioare
ADE
Dorobat, p
306
ADE
Dorobat, p
306
CD
Dorobat, p
311
257.
258.
259.
D. arc transpalatal
Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:
A. arcuri de stabilizare la nivel canin
C. pelote labiale inferioare
D. arc Coffin
Aparatele funcionale mobile:
A. au elemente de ancoraj
B. nu au elemente de ancoraj
C. produc efecte ortopedice
D. nu produc efecte ortopedice
E. tonifica musculatura oro-facial
Gutiera inferioar cu plan nclinat produce:
A. saltul articular
B. palatinizarea incisivilor superiori
C. lingualizarea incisivilor inferiori
D. propulsia mandibulei
E. vestibularizarea incisivilor maxilari
ACD
Dorobat, p
311
BCE
Zegan
tehnici -143
AE
Zegan
tehnici -142
AB
Zegan,
Aparate
ortodontice ,
136
ABCD
Doroba, 460
ABDE
Zegan, p 277
AE
Zegan, p 275
Tema 33. Contenia i recidiva n ortodonie

260.
261.
262.
263.
Indicaiile aparatelor de contenie:

A. dup tratament activ
B. prevenirea recidivei anomaliei
C. corectarea nghesuirilor tardive
D. expansiune maxilar
E. corectarea poziiei mandibulei
Care din urmtoarele aparate ortodontice se folosesc n etapa de
contenie?
A. placa Hawley
B. gutiera termoformat
C. activatoare elastic sau rigide
D. placa palatin scut lingual
E. nici unul
Contentia se poate face cu :
A. placa Hawley
B. activatoare
C. aparate fixe bracketts
D. aparate mobilizabile
E. fir metalic colat lingual
Obiectivele contentiei sunt :
A. obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
B. corectarea versiilor
C. corectarea inghesuirii dentare
D. corectarea spatierii dentare
E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent
264.
265.
266.
267.

C. prevenirea recidivei posttratament
D. corectarea spatierii dentare
E. obtinerea echilibrului ocluzal permanent
C. corectarea inghesuirii dentare
D. prevenirea recidivei posttratament
E. corectarea spatierii dentare
Cauzele locale ale recidivei sunt:
A. Bolile generale
B. Tipologia faciala
C. Osul alveolar si ligamentul periodontal
D. Anomaliile dentare
E. Matricele musculare functionale
Obiectivele contentiei sunt:
A. Realizarea stabilitatii dintilor
B. Obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
C. Prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara
sau sa existe
D. Dobandirea echilibrului intre matricile musculare functionale
si schelet
E. Tratarea anomaliilor dento-maxilare
ACE
Zegan, p 275
AD
Zegan, p 275
CDE
ABCD
TEMA 34 Tratamentul cariei dentare

268.
269.
270.
Factorii care influeneaz placa bacterian sunt

A. statusul pulpar
B. microorganismele i alimentaia
C. dentaia
D. tratamentele stomatologice
E. grosimea smalului
Streptococii mutans, cu ajutorul unor enzime de
glicoziltransferazei, pot sintetiza din zaharoz:
A. acid uric, uree i aminoacizi
B. polizaharide extracelulare
C. glicocalix intracelular
D. glycogen si amilopectina
E. mutacine i bacteriocine
Caracterele cariogene ale lactobacililor sunt determinate de:
A. sinteza de polizaharide intra- i extra-celulare
B. acidogenie
C. eficiena mecanismelor de adeziune la hidroxiapatit
D. acidofile
E. aparatul enzimatic proteolitic
BCD
tipul
BD
BD
Dorobat/
466-468
Dorobat/ 457
271.
272.
273.
274.
275.
Nivelurile salivare de streptococ mutans se coreleaz cu:

A. grosimea plcii bacteriene
B. prevalena cariei dentare
C. nivelurile salivare de lactobacili
D. incidena cariei dentare
E. consumul de carbohidrate
Dintre alimentele carioprotective fac parte:
A. amidonul
B. pastele finoase
C. laptele i derivatele sale
D. gemul
E. nucile
Funciile mucinelor salivare includ:
A. protecia suprafeelor orale mpotriva insultelor din mediul
oral
B. creterea consumului de acid al biofilmului bacterian
C. legarea sau asociere cu alte molecule salivare, n special
antimicrobiene
D. susinerea dezvoltrii Candidei albicans
E. formarea peliculei dobndite
Bicarbonatul din compoziia salivei are urmtorul rol:
A. particip la sistemul tampon i la formarea componentei
solubile bicarbonate-fosfat
B. activator al -amilazei
C. are eficien maxim la valori de 6,1-6,3
D. particip activ la transportul de membran al unor compui
E. menine structura dentar
Despre lizozimul salivar se pot face urmtoarele aprecieri:
A. hidrolizeaz amidonul in mediul oral
B. este puternic cationic, activnd autolizinele ce distrug
peretele celular
C. se cupleaz cu diferii anioni salivari
D. poate provoca uneori agregarea microbian, contribuind la
clearence-ul bacterian oral
E. este implicat in mecanismele tampon salivare
BD
CE
ACE
AC
BCD
TEMA 35. Etiopatogenia cariei dentare

276.
277.
Proprietatile cimenturilor glass-ionomere tip II sunt:

A. adeziune chimica la dentina
B. efect antiinflamator
C. contracie de priz crescut
D. efect carioprofilactic
E. stimuleaza neodentinogeneza
Coafajul pulpar indirect este un act terapeutic prin care se asigura:
A. prevenirea deschiderii camerei pulpare
B. dezinfectarea plagii dentinare
C. dezinfectarea esutului pulpar expus
AD
ABD
278.
279.
280.
D. stimularea mecanismelor de neodentinogeneza

E. hiperemia pulpara
Bizotarea marginilor cavitatilor de clasa a III-a si aIV-a se face pentru a
asigura :
A. suprafata de adeziune mai mare pentru compozit
B. minimalizarea percolarii marginale
C. estetica mai buna
D. rezistenta mai mare a obturatiei
E. realizarea unei morfologii mai puin retentive
Matricile dentare utilizate pentru restaurarile pe doua sau trei suprafete
indeplinesc urmatorele functii:
A. stabilesc un contur anatomic corect prin perfecta adaptare la
peretii cavitatii
B. ajuta la crearea unui punct de contact optim ca forma,
marime si localizare
C. prin aplicarea penelor si o corecta adaptare a ei la pragul
gingival se impiedica aparitia unui exces de material la acest
nivel
D. sa faciliteze condensarea materialului de obturatie
E. sa asigure spaiul pentru inseria firului retractor
In cazul preparrii cavitii de clasa a II-a pentru obturaie cu amalgam,
atunci cnd procesul carios a desfiina creasta marginal, rezistena se
asigur prin:
ABC
ABCD
BCD
A. Perei laterali divergeni spre peretele parapulpar pentru a

minimaliza extensia cavitii
B. peretele gingival i pulpar sunt relativ orizontali i
perpendiculari pe forele paralele cu axul lung al dintelui
C. restrngerea conturului ocluzal n zone care primesc contacte
ocluzale minime
D. rotunjirea uoar a unghiurilor interne
E. bizotarea marginilor ocluzale pentru creterea grosimii restaurarii
281.
282.
In cazul preparrii cavitilor pentru tratamentul leziunilor carioase care

au distrus unghiul incizal:
A. Peretele pulpar se prepar pe ct posibil convex
B. La nivelul pragului gingival se poate prepara un an de
retenie
C. Utilizarea pivoilor dentinari este mai puin riscant i are
rezultate estetice mai bune dect bizotarea marginilor de
smal
D. Bizotarea este obligatorie n cazul smalului foarte subire
E. Bizotarea nu va interesa niciodat marginea oral a cantii
Obiectivele terapiei minim invazive sunt:
A. limitarea substratului alimentar atunci cnd exist o expunere
frecvent la zaharoz,
B. modificarea microflorei cnd numrul Streptococcilor
mutans i Lactobacililor este mare,
C. modificarea suprafeelor dentare atunci cnd sunt leziuni
incipiente i/sau suprafee dentare aspre,
D. stimularea secreiei salivare cnd exist hiposalivaie sau
xerostomie,
AB
ABCD
283.
E. restaurarea suprafeelor dentare ca prim i cea mai

important etap.
n cadrul metodei de tratament al cariei dentare prin modelul medical
care urmrete modificarea plcii bacteriene, se utilizeaz urmtoarele
tehnici i materiale:
A. periajul dentar
B. fluorizarea general i local
C. eliminarea zaharozei n cadrul gustrilor dintre mese
D. utilizarea firului interdentar
E. sigilarea fisurilor ocluzale
AD
Tema 36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti

284.
285.
286.
287.
288.
Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu:

A. caria dentar simpl
B. pulpita seroas coronar
C. pulpita seroas total
D. pulpita purulent corono-radicular
E. parodontita apical acut purulent
Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele:
A. ulceroas
B. polipoas
C. scleroatrofic
D. hiperplazic
E. propriu-zis
La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se constat:
A. prezena unei caviti carioase pofunde, cu deschiderea larg
a camerei pulpare
B. pereti subtiri,uneori fracturati
C. palparea cu sonda nedureroasa superficial
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative
Granulomul intern al lui Palazzi:
A. este o pulpit cronic deschis polipoas
B. este o pulpit cronic nchis propriu-zis
C. este o pulpit cronic nchis hiperplazic
D. poate fi localizat coronar i/sau radicular
E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei
Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase
poate aprea:
A. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas
i se exercit presiuni n spaiul endodontic
B. palparea cu sonda n profunzime
C. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii
carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale
excitanilor
E. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale
BD
79
AB
80
AB
85
CDE
92
ABCD
84
289.
290.
291.
excitanilor
Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase se
face cu:
A. caria dentar profund
B. pulpita cronic deschis granulomatoas
C. polipul gingival
D. necroza pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas
Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i se poate complica
cu:
A. pulpit seroas parial
B. pulpit seroas total
C. necroz pulpar
D. fracturi ale dintelui
E. parodontit apical cronic
Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale:
A. durere continua
B. durere pulsatila
C. hipersensibilitate la teste de vitalitate
D. sensibilitate la percutia in ax
E. durere localizata
CDE
87
CD
93
AB
79
Tema 37. Necroza si gangrene pulpara

292.
293.
294.
295.
Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt:

A. streptococi beta hemolitici;
B. stafilococul alb;
C. stafilococul auriu;
D. gonococi;
E. pneumococi.
Gangrena umed se caracterizeaz prin:
A. tesut pulpar putrificat ferm;
B. imagine radiologic cu modificri periapical;
C. tesut pulpar putrificat foarte moale;
D. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei;
E. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei.
Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
A. pulpa uscata;
B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
C. consistenta pulpara este redusa;
D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de
canal;
E. apare adesea dupa arsenic.
Necroza de colicvatie este produsa prin:
A. enzime vegetale;
B. enzime animale;
C. solutii antiseptic;
D. arsenic;
ABCE
99
CE
100
ABDE
98
ABC
98
296.
297.
298.
299.
E. bradichinina.
Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din:
A. cavitatea bucala;
B. chisturi de vecinatate;
C. canal radicular lateral;
D. circulatie generala prin anacoreza;
E. osul alveolar.
Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase;
B. succede un traumatism;
C. succede actiunii unui agent chimic;
D. are peretii dentinari alterati profund;
E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor.
Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:
A. modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
D. teste de vitalitate negative;
E. nsmanare bacterian pozitiv.
Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu:
A. gangrena pulpara simpla;
B. parodontita apicala acuta;
C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa;
D. pulpita cronica deschisa;
E. pulpita acuta purulenta totala.
ABD
101
BCE
100
AD
98
BE
98-99
AC
109
ABDE
112
ABCE
116
ABC
108
Tema 38. Parodontite apicale acute si cronice

300.
301.
302.
303.
Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre:

A. parodontita apicala acuta purulenta
B. complicare cu un proces osteomielitic
C. cronicizare
D. sinuzita maxilara
E. cuprinderea apexului dintilor vecini
Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta purulenta:
A. mobilitatea dintelui
B. febra
C. lipsa adenopatiei
D. senzatie de egresiune a dintelui
E. teste de vitalitate negative
Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:
A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii
B. gangrena pulpara simpla
C. utilizarea arsenicului
D. lucrari protetice defectuoase
E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal
Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea
originea in:
A. resturile epiteliale Malassez
304.
305.
306.
307.
B. mucoasa sinusala
C. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:
A. turgescenta pernitelor vasculare
B. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
E. corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat
Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe:
A. durere cu caracter acut
B. senzatie de egresiune a dintelui
C. adenopatie regionala
D. durere este localizata
E. facies rigid
Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se
caracterizeaza prin:
A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.
B. durerea este localizata
C. tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
E. liza tesutului osos
Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta:
A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica
B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara
C. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale
ABE
108
ABCE
108
ACE
110
BCE
112
ABD
182
AE
162
BD
176-181
Tema 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare

308.
309.
310.
Compusii cuaternari de amoniu:

A. sunt detergenti cationici
B. reduc tensiunea superficiala a solutiei
C. sunt mai activi in mediu acid
D. sunt mai activi in mediu alcalin
E. sunt toxici citoplasmatici puternici
Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele
instrumente:
A. ace Miller
B. ace Donaldson fine si foarte fine
C. ace Hedstroem fine
D. freze globulare mici
E. ace Kerr fine si foarte fine
Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:
A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
C. Chlumski
311.
312.
313.
314.
315.
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan
Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt :
A. crearea accesului in camera pulpara
B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos
C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului
D. stabilirea lungimii canalului
E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta
Tratamentul Spad :
A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale
B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare
C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide
Cerintele pentru o medicatia canalara ideala sunt:
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea cu procesele de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare
Pasta Ledermix contine:
A. prednisolon
B. clorhidrat de neomicina
C. oxid de zinc
D. hidroxid de calciu
E. streptomicina
Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele
substante:
A. acid sulfuric 40%
B. acid clorhidric 20-30%
C. acid sulfuric 20-30%
D. antiformina
E. EDTA 10%.
ABCD
160
BD
185
BC
175
CD
192
CDE
162
BCDE
237
AB
224
Tema 40. Obturarea canalelor radiculare

316.
317.
In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara

respectarea urmatoarelor reguli obligatorii:
A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor
B. plasarea corecta a varfului canulei
C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata
E. proba clinica prealabila a pluggerelor
Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele
avantaje:
A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea
unui con
B. prezinta succes clinic considerabil in timp
318.
319.
320.
321.
322.
323.
C. asigura o obturatie foarte omogena

D. simplitatea si rapiditatea executiei
E. nu da fenomene de iritatie apicala
Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca
calibrate se numara si:
A. individualizarea conului de gutaperca
B. proba clinico-radiologica a conului
C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:
A. sunt nedeformabile
B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui
ciment de sigilare
C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint
D. lipsa coroziunii
E. biocompatibilitate
Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt
urmatoarele:
A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru
a canalului
C. depasirea lungimii de lucru
D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul
apical al canalului radicular
E. canale cu apex larg deschis
Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face
dupa urmatoarele criterii:
A. topografia dintilor
B. integritatea fizica a acului Lentulo
C. volumul canalelor radiculare
D. morfologia canalelor radiculare
E. materialul utilizat
Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand
spreadere:
A. confera sensibilitate tactila
B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in ambele sensuri
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau
propriu, in sensul acelor de ceasornic
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia
radiculara, trebuie ca acesta:
A. sa aiba spirale integre
B. sa fie usor indoit
C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
D. sa nu fie ruginit
E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de
ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal
BCD
221
CDE
244
ABCD
220
ABC
215
ABC
223
AD
219
Tema 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

324.
325.
326.
327.
328.
329.
330.
In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente,

terapia este urmatoarea:
A. drenaj endodontic
B. ionoforeza endocanalara cu enzime
C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare
Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre
forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos
cu:
A. antibiotice
B. anticoagulante
C. antiinflamatoare nespecifice
D. antialgice
E. antiacide
Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde
urmatorii timpi:
A. tratament de gangrena
B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea
canalului
D. se sutureaza fistula
E. se obtureaza dintele retrograd
Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:
A. profesia pacientului
B. sexul pacientului
C. reactivitatea individuala
D. forma anatomo-clinica de inflamatie
E. pozitia dintelui pe arcada
In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,
pasta cu antibiotice:
A. se aplica din prima sedinta
B. nu se aplica din prima sedinta
C. se mentine 48 de ore
D. se mentine minimum 72 de ore
E. se mentine o saptamana
Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul
endodontic:
A. obturatii coronare de amalgam
B. dinti acoperiti de coroane
C. lucrari protetice cu ancoraj in canal
D. corpi straini in canal
E. radacini curbe
Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:
A. apex larg deschis la copii si adolescenti
ACD
257
ACD
253
ABC
260
CDE
249
AC
250
CD
253
ABC
258
331.
B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic

C. mese impinse dincolo de apex
D. tratamente endodontice incomplete
E. canale curbe
Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute
este in raport de:
A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale
B. stadiul ei de evolutie
C. conditiile topografice locale
D. conditiile topografice generale
E. starea generala a pacientului
ABCE
249
Tema 42. Morfofiziologia parodontiului marginal

Parodontologie clinica - Martu Silvia, Mocanu C-ta, 2000, Ed Apollonia, Iasi (pg. 517)
332.
333.
334.
335.
336.
Rolul ligamentului parodontal este urmtorul:

A. funcie mecanic
B. funcie de nutriie
C. funcie vegetativ
D. funcie senzorial
E. funcie chimic
Osul alveolar are urmtoarele funcii :
A. constituie un bra de prghie intra-alveolar
B. transform presiunile asupra dintelui n traciuni dispersate
C. fixeaz fibrele ligamentului parodontal
D. asigur un suport integru pentru coroana dentar
E. constituind un bra de prghie intra-alveolar de 1/3 din
lungimea dintelui
n cursul evoluiei odontomului se pot distinge trei faze
morfofuncionale :
A. faza de evoluie
B. faza de echilibru
C. faza funcional
D. faza histologic
E. faza de involuie
Cele patru esuturi diferite care constituie parodoniul :
A. din punct de vedere funcional, ele sunt dependente
B. sunt distincte din punct de vedere anatomic
C. sunt asemntoare din punct de vedere funcional
D. din punct de vedere funcional, ele sunt interdependente
E. ajut la meninerea unei structuri de susinere sntoase i
viabile ale dintelui
Procesele alveolare se submpart n :
A. os proximal
B. os inter-dentar
C. os inter-radicular
D. os inter-proximal
ABD
14
ABC
16
ABE
17
BDE
17
CDE
16
337.
338.
339.
E. os radicular
Alveolele:
A. sunt spaiile osului alveolar n care se inser rdcinile
dinilor
B. prezint numeroase orificii minuscule n care se inser fibrele
epiteliale
C. sunt acoperite de un strat osos numit lamina cribriforma
D. lamina cribriforma acoper de asemenea i baza osului
interproximal
E. lamina cribriforma este strbtut de fibre nervoase
Grosimea cementului variaz:
A. 16 60 m n jumtatea apical a rdcinii
B. 16 60 m la nivelul 1/3 apicale
C. de la 16 60 m n jumtatea coronar a rdcinii
D. 150 200 m la nivelul 1/3 apicale
E. 150 200 m la nivelul 1/3 coronare
Fibrele desmodontale sau ligamentul parodontal sunt reprezentate de :
A. fibre epiteliale
B. fibre de colagen
C. fibre de oxytalan
D. fibre de ancorare
E. fibre elastic
AC
15
CD
15
BCE
13
Tema 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (pg. 18-42)

340.
341.
342.
343.
Anumite medicamente care provoac modificri tisulare accentuate de

prezena plcii sunt :
A. Difenilhidantoina
B. Nifedipina
C. Cefalosporinele de generaia a treia
D. Ciclosporina A.
E. Chimioterapicele
Fenomenele reacionale de la nivelul parodoniului sunt:
A. modificrile vasculare
B. edemul inflamator
C. marginaia leucocitar
D. celulele exudatului inflamator
E. modificrile tisulare
Defectele funcionale ale PMN pot reduce semnificativ capacitatea
de aprare a gazdei mpotriva infeciei prin:
A. diapedeza
B. chemotactism
C. aderena i fagocitoza
D. exocitoz
E. activitate antibacterian
Bolile sistemice caracterizate prin defecte ale PMN sunt:
A. Sindromul Turner
B. Sindromul Cheidak Higashi
C. Hemofilia
ABD
26
ABCD
28
ABCE
29
BDE
29
344.
345.
346.
347.
D. Granulomatoza cronic
E. Sindromul Down
n inflamaia acut apar simptome ca: :
A. culoare a gingiei gri-albastru
B. senzaie de frig
C. durere
D. paliditatea mucoasei
E. tumefiere
Polimorfonuclearele sunt reprezentate de:
A. granulocite
B. leucocite
C. PMN
D. trombocite
E. eozinofile
Factorii etiologici locali de iritaie ai afeciunilor parodontale sunt:
A. malocluzii
B. pulsiunea limbii
C. cariile
D. igiena oral
E. coloraii dentare
Factorii etiologici locali funcionali ai afeciunilor parodontale sunt :
A. igiena oral
B. dini abseni nenlocuii
C. pulsiunea limbii
D. tipul de alimentaie
E. respiraia oral
CE
30
AC
28
CDE
18
BCE
18
Tema 44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (pg. 43-83)

348.
349.
350.
351.
Caracteristicile principale ale bacteriilor nevirulente sunt:

F. Forma cocoid
G. Forma filamentoas
H. Secreia de peroxid de hidrogen
I. Absena mobilitii
J. Prezena mobilitii
Sulcus-ul i punga parodontal conin:
F. Fluidul gingival
G. Elemente de origine vascular
H. Ioni
I. Osteocite
J. Osteoclaste
Potenialul de oxido-reducere:
F. Este un element important al mediului parodontal
G. Este de +200 mV cnd parodoniul este sntos
H. Diminu pn la 40 mV cnd parodoniul este bolnav
I. Este de +100 mV cnd parodoniul este sntos
J. Diminu pn la 140 mV cnd parodoniul este bolnav
Prima linie de aprare a parodoniului conine:
F. Stratul cornos
ABD
79
ABC
81
ABE
81
BDE
81
352.
353.
354.
355.
G. Saliva i fluidul gingival

H. Tegumentul
I. Protecia mecanic a keratinei
J. Prezena n epiteliul de jonciune a PMN cu rol defensiv
A doua linie de aprare a parodoniului conine:
F. Saliva i fluidul gingival
G. Protecia mecanic a keratinei
H. PMN
I. Monocite
J. Macrofage
Gazda poate prezenta aprare deficitar i n urmtoarele situaii :
F. Pacieni cu tratamente imunosupresoare
G. Pacieni cu viroze
H. Pacieni supui stress-urilor psihologice
I. Pacieni cu boli cardiovasculare
J. Pacieni cu boli pulmonare
Criteriile clinice ale activitii bolii parodontale sunt:
F. Sngerarea
G. Bruxismul
H. Supuraia
I. Halitoza
J. Fegmoanele
Examenul vizual :
F. Este concludent n cazul mobilitii dentare
G. Este concludent n cazul parodontitelor rapid progresive
generalizate
H. Este concludent n cazul recesiunilor gingivale
I. Este concludent n cazul supuraiilor gingivale
J. este adesea suficient pentru evaluarea severitii i
distribuiei pierderilor de ataament
CDE
81
AC
82
ACD
83
BCE
84
Tema 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (pg. 84-89)

356.
357.
358.
CARRANZA clasifica manifestarile care au loc la nivelul structurilor de

suport dentar in:,
A. sindromul periodontal inflamator superficial i profund
B. parodontita lent progresiva
C. parodontita rapid progresiva
D. parodontita ulcero-necrotica
E. parodontita refractara
Rateitschak clasifica afectiunile parodontale in:
A. parodontite
B. parodontoze
C. parodontome
D. gingivite
E. recesiuni
CARRANZA si Newman (1996) descriu urmtoarele forme de
mbolnvire parodontal, tip gingivit:
A. gingivita acuta ulcero-necrotica si gingivita HIV
BCDE
87
ADE
87
ABCD
85
359.
360.
361.
362.
363.
B. gingivita alergica
C. gingivo-stomatita acuta virala, bacteriana sau fungica
D. gingivita initiata de placa bacteriana
E. gingivita hiperplazica
Dup Carranza parodontitele sunt clasificate n:
A. parodontita lent progresiv
B. parodontita rapid progresiv a adultului
C. gingivite hiperplazice
D. parodontita rapid progresiv precoce
E. parodontita ulceronecrotic
Scoala de Parodontologie Bucuresti (Dumitriu) clasifica bolile
parodontiului marginal in:
A. gingivite
B. parodontite
C. manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDA
D. manifestari ale traumei ocluzale/lipsa punctului de contact
E. parodontoze
Scoala de Parodontologie Bucuresti considera ca fiind gingivo-stomatite
acute si subacute urmatoarele forme:
A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica
B. gingivo-stomatita herpetica
C. aftele si gingivo-stomatita aftoasa recidivanta
D. tumorile gingivale
E. leucemia
Afeciunile gingivale complicate prin tulburari hormonale sunt: (dupa
Vataman)
A. gingivite asociate cu pubertatea
B. gingivite asociate cu ciclul menstrual
C. gingivite asociate cu sarcina
D. gingivita asociata cu climacteriu
E. gingivite din deficiena acidului ascorbic
Scoala de Parodontologie Bucuresti clasifica parodontitele in:
A. parodontita marginala cronica superficiala cu fenomene
hiperplazice
B. parodontita marginala cronica superficiala pe fond de
involutie precoce
C. parodontita marginala cronica profunda la copii
D. parodontita marginala cronica profunda la adult
E. periodontite agresive
ABDE
85
ABCD
88
ABC
88
ABCD
89
ABCD
88
Tema 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale

(pag 90-136)
364.
Fibromatoza gingivala idiopatica se manifesta prin:

A. hiperplazii ce afecteaza papila interdentara
B. hiperplazii ce afecteaza gingia marginala;.
C. hiperplazii ce afecteaza gingia atasata
D. D. aspectul gingiei este roz,ferm
ABCD
96
365.
366.
367.
368.
369.
370.
371.
E. este numai localizata la un grup de dinti

Abcesul gingival rezulta in urma:
A. insamantarii bacteriene profunde in tesuturi;
B. traumatismului local al gingiei
C. utilizarii unor paste de dinti
D. deficientei de vitamin C
E. prezentei aparatelor ortodontice
In functie de severitatea manifestarilor,parodontitele marginale pot fi :
A. parodontita usoara
B. parodontita juvenila
C. parodontita moderata
D. parodontita ulcero-necrotica
E. parodontita severa
Parodontita usoara se caracterizeaza prin:
A. pierdere de atasament de -1/3 din lungimea radacinii (Rx)
B. pierdere de atasament de din lungimea radacinii
C. pierdere de mai mult de din lungimea radacinii;
D. pungi parodontale de 5-6 mm;
E. adancimea la sondare(clinic) este pana la 4 mm
Parodontita moderata se caracterizeaza prin:
A. pierdere de atasament de din lungimea radacinii (rx);
B. pierdere de atasament de din lungimea radacinii;
C. pungi parodontale de pana in 4 mm
D. pungi parodontale de peste 8 mm
E. adancimi de sondare de 6-7 mm
Semnele obligatorii ale parodontitei sunt:
A. inflamatie gingivala;
B. pungi parodontale adevarate;
C. pungi false gingivale;
D. resorbtie osoasa
E. pseudomembrane ulcero-necrotice
Continutul pungii parodontale este reprezentat de:
A. fluid gingival;
B. microorganisme si produse bacteriene;
C. resturi alimentare;
D. leucocite;
E. odontoblaste
In cazul pungilor infraosoase exista urmatoarea relatie:
A. baza pungii se situeaza apical de nivelul osului alveolar
B. baza pungii se situeaza coronar fata de osul alveolar;
C. baza pungii se gaseste la nivelul osului alveolar;
D. liza verticala se asociaza pungilor infraosoase
E. A si D
AB
95
ACE
106
AE
106
BE
106
ABD
106
ABCD
110
ADE
115
Tema 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (pag 137-150)

372.
Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:

A. parodontitele apicale
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
ABCD
144
373.
374.
375.
376.
377.
378.
379.
C. necrozele pulpare ;
D. pulpitele acute ;
E. pulpitele cronice.
Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:
A. abcesul parodontal
B. hipersensibilitatea radiculara;
C. leziunile cuneiforme;
D. necrozele pulpare;
E. carii proximale
Prognosticul bolilor parodontale este favorabil daca:
A. sunt eliminati toti factorii locali
B. exista o colaborare buna cu pacientul ptr mentinerea starii de
igiena orala
C. exista o parodontita marginala cronica profunda
D. exista o parodontita marginala cronica avansata
E. exista o parodontita agresiva
Complicatiile bolilor parodontale pot fi :
A. abcesul parodontal
B. abcesul gingival
C. hipercresterile gingivale
D. sindromul endo-parodontal
E. leziunile cuneiforme.
In parodontita cu progresie lenta prognosticul bolii depinde de :
A. severitatea inflamatiei
B. inaltimea osului restant
C. durerea la agenti fizici
D. durerea la sondaj parodontal
E. sangerarea gingivala
Subiectiv, simptomatologia in abcesul parodontal acut cuprinde :
A. dureri intense chiar violente uneori;
B. dureri ce iradiaza in zone invecinate;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. jena dureroasa la fonatie;
E. durere la dulce
Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie:
A. dureri ce iradiaza in zone invecinate, simuland fenomene de
artrita temporo-mandibulara;
B. dureri localizate ce sunt consecinta unor complicatii
supraadaugate ;
C. existenta dintilor vitali;
D. percutie transversala a dintilor mai dureroasa decat cea
verticala;
E. percutie verticala a dintilor limitrofi mai dureroasa decat cea
transversala.
Dupa Carranza prognosticul excelent al bolilor parodontale este in
cazul:
A. cand nu exista pierdere osoasa
B. exista pierdere osoasa mica
C. suport osos acceptabil
D. cooperare adecvata a pacientului
ABCD
137
AB
145
ABDE
137
AB
146
ABC
138
CD
138
ADE
148
E. conditie gingivala excelenta
Tema 48. Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale (pg 194-264)

380.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
Contraindicatiile detartrajului ultrasonic sunt:

A. bolnavi necooperanti
B. la pacienti cu stimulatoare cardiace
C. la pacienti cu afectiuni infecto contagioase
D. la pacienti cu cantitate foarte mare de tartru
E. in cazul aparatelor magneto-strictive
Detartrajul sonic
A. este mai eficient decat cel ultrasonic
B. mai bine suportat de pacient
C. nu necesita racire cu apa
D. are o singura treapta de putere
E. este antrenat de un jet puternic de aer
Modul de utilizare a chiuretelor Gracey in cursul detartrajului
subgingival este:
A. se adapteaza chiureta cu zona concava catre suprafata de
instrumentat
B. se adapteaza chiureta cu suprafata convexa catre suprafata de
instrumentat
C. sprijinul intra oral se ia pe dintele de detartrat sau pe dintii
vecini
D. partea activa sa faca un unghi de 45-90 cu suprafata
insatrumentata
E. partea activa sa faca un unghi de 30 grade cu suprafata
instrumentata
Iritantii iatrogeni sunt reprezentati de:
A. obturatii cu contururi inadecvate nelustruite
B. margini debordante ale obturatiilor
C. corpuri lungi de punte
D. crosete depresibile
E. marginile coroanelor largi situate subgingival
Obturatiile inter-dentare de amalgam in exces se pot indeparta cu:
A. pile Proxoshape
B. chiurete Gracey
C. instrumente diamantate in forma de flacara
D. pile parodontale
E. instrumente trapezoidale
Anomaliile morfologice ce reprezinta zone retentive pt placa sunt:
A. furcatiile
B. incongruentele dentoalveolare cu inghesuire
C. incongruentele dentoalveolare cu spatiere
D. santul palato-gingival
E. radacinile fuzionate ale dintilor pluriradiculari
Obiectivele ajustarii ocluzale:
A. eliminarea mecanica a interferentelor ocluzale
B. eliminarea fortelor ocluzale nocive date de contacte
ABCE
222
BCDE
223
ACD
224
ABDE
224
ACDE
225
ABDE
226
ABDE
227
387.
premature
C. restabilirea rapoartelor stabile de tip cuspid-cuspid
D. obtinerea stopurilor ocluzale
E. stimularea functionala necesara prezervarii sanatatii
parodontale
Alegerea momentului de efectuare a ajustarii ocluzale:
A. nu este un moment anume
B. cand este de acord pacientul
C. inainte sau in acelasi timp cu tehnica de eliminare a pungii
parodontale
D. inainte sau in acelasi timp cu tratarea inflamatiei
E. concomitent sau dupa eliminarea inflamatiei pungilor
CDE
227
Tema 49. Imobilizarea dintilor parodontotici (pag 229-235, 258-260,292-294 )

388.
389.
390.
391.
392.
393.
Aplicarea sistemului de imobilizare se face:

A. cat mai departe de axul de rotatie a dintilor
B. mai aproape de axul de rotatie
C. A si B
D. mai aproape de marginea incizala
E. mai aproape de suprafata ocluzala
Principiile de imobilizare sunt:
A. angrenarea multidirectionala;
B. extinderea maxima;
C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare;
D. principiul biologic;
E. principiul fonetic
Sistemele mobile de imobilizare sunt:
A. usor de realizat;
B. mai agreate de pacienti;
C. dificil de intretinut;
D. usor de igienizat;
E. cu un pret de cost crescut
Extirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face in
functie de:
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de imbolnavire parodontala;
D. starea generala de sanatate;
E. marimea arcadelor
Respectarea rapoartelor ocluzale optime inseamna:
A. atela sa nu genereze forte nocive;
B. contactele inter-dentare trebuie sa fie uniform distribuite
C. descompunerea transversala a fortelor sa se realizeze correct
D. A, B si C
E. A si B
Imobilizarea temporara prin sisteme extracoronare este indicata la:
A. dinti frontali cu mobilitate medie;
B. dinti ce au suferit traumatisme acute;
ADE
233
ABCD
232
ABCD
233
ABC
233
ABCD
233
AB
235
394.
395.
C. dinti cu parodontita marginala cronica superficiala;

D. dinti cu parodontita agresiva;
E. dinti cu mobilitate crescuta
Dezavantajele imobilizarii extra-coronare sunt:
A. tulburari fonetice
B. limiteaza igiena;
C. limiteaza confortul pacientului;
D. A si B
E. A, B si C
Imobilizarea intra-coronara se utilizeaza:
A. in zona frontala
B. in zona laterala
C. in zona frontala si zona laterala;
D. A,B si C
E. in nici una din situatii
ABCE
235
ABCD
233
Tema 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament (pg 306-320)

396.
397.
398.
399.
400.
Tratamentul parodontitei marginale cronice cuprinde urmatoarele etape:

A. etapa etiologica
B. etapa curativa
C. etapa corectiva
D. etapa de mentinere
E. etapa de stimulare parodontala
In tratamentul medicamentos local al GUN nu se recomanda:
A. clorura de zinc
B. iod
C. apa oxigenata
D. nitratul de argint
E. acidul cromic
n tratamentul GUN:
A. nu se recomanda antibioticele pe cale generala
B. se recomanda antibioticele pe cale generala la pacientii cu
complicatii toxice sistemice
C. nu se recomanda aplicatii locale de antibiotice
D. penicilina v este medicamentul de electie
E. antibioticele se administreaza pana la disparitia
complicatiilor sistemice
In tratamentul medicamentos al GUN:
A. penicilina V este medicamentul de electie
B. penicilina G este considerat medicamentul de electie
C. se poate utiliza eritromicina la pacientii alergici la penicilina
D. se poate utiliza metronidazolul in caz de sensibilitate la
penicilina
E. nu este un antibiotic anume considerat ca fiind de electie
In cazul administrarii penicilinei V in trat GUN sunt recomandate
dozele:
A. 250mg la 4 ore
B. 500mg la 6 ore
ABCD
317
ABDE
310
BCDE
310
ACD
310
AD
310
401.
402.
403.
C. 1 gram la 12 ore
D. 300.000 ui im, la 24 ore
E. 300.000 ui im, la 12 ore
Pacientii cu parodontita ulcero-necrotica:
A. trebuie tratati in colaborare cu medicul generalist
B. sunt susceptibili la necroza structurilor parodontale
C. vor fi tratati atat local cat si sistemic
D. pot fi tratati doar pe cale sistemica
E. terapia antimicrobiana se bazeaza pe rezultatele testelor de
laborator
Scopul tratamentului abcesului parodontal acut este:
A. reducerea durerii
B. controlul raspandirii infectiei
C. stabilirea drenajului
D. chiuretarea pungii parodontale
E. prevenirea recidivei
Drenajul unui abces parodontal acut :
A. se poate face prin punga parodontala
B. se poate face prin incizia suprafetei externe
C. nu este obligatoriu daca se administreaza antibiotice
D. se recomanda doar la pacientii cu afeciuni sistemice
E. drenajul prin incizia suprafetei externe se face cand acesta nu
poate fi stabilit la nivelul pungii
ABCE
311
ABC
311
ABE
311
Tema 51. Ocluzia dentara

Surse bibliografice:
1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
2. Examenul clinic in gnatologie- Gabriela Ifteni, Alina Apostu, Oana Tanculescu, ed. Gr. T.
Popa, UMF Iasi, 2014
404.
405.
406.
Cuspizii de sprijin sunt:

A. Cuspizii vestibulari mandibulari
B. Cuspizii palatinali maxilari
C. Cuspizii orali mandibulari
D. Cuspizii vestibulari maxilari
E. Marginile incizale mandibulare
Curba Spee rezulta din:
A. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari maxilari
B. Unirea marginilor incizale maxilare
C. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari mandibulari
D. Unirea marginilor incizale mandibulare
E. Unirea varfurilor cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor
omonimi
Ghidajul anterior este implicat:
A. In miscarea de lateralitate fara contact dentar
B. In miscarea de lateralitate cu contact dentar
C. In miscarea de protruzie
D. In miscarea de propulsie mandibulara fara contact dentar
AB
191192
AC
195
CE
194
407.
408.
409.
410.
411.
E. Este format din panta retroincisiva si traiectoria incisiva

Reprezinta valoare normala a overbite un raport de:
A. 1/3
B. 2/3
C.
D. 4/5
E. 0
Pozitia test corecta in miscarea de lateralitate presupune:
A. Contactul dintre premolari
B. Contactul dintre canini, premolari si incisivii latarali
C. Contactul dintre canini, premolari, molarul unu
D. Contactul dintre canini, incisivi laterali si molari
E. Contactul dintre premolari si toti molarii
Printre indicatorii ocluzali se regasesc:
A. Hartia de articulatie
B. Folia de ceara ramolita
C. Folia de silicon
D. Firul de matase
E. Metoda T-Scan
Stabilitatea ocluzala se asociaza cu zgomot ocluzal:
A. Puternic
B. Lung
C. Dublu
D. Unic
E. Alta varianta
Contactele dento-dentare trebuie sa fie:
A. Reduse ca numar
B. Stabile
C. Intre suprafete concave
D. Intre suprafete convexe
E. Alta varianta
AE
204
AC
238
ABDE
383
AD
89
BD
207
Tema 52. Sindromul algo - disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare

1. Gnatologie clinica - Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela Ifteni, ed. Apollonia, 2001
412.
413.
Bureletul lui McCall reprezinta:

A. Coreleta din cazul coroanelor mixte
B. O forma de recesiune parodontala
C. O forma aparte de evolutie a cariei dentare
D. Un semn parodontal al sindromului algo disfunctional
E. Un semn odontal al sindromului algo disfunctional
Semnele clinice odontale ale sindromului algo disfunctional sunt:
A. Durerea dentara
B. Durerea parodontala
C. Absenta punctului de contact
D. Fractura dintelui
E. Atritia
BD
319
AD
320
414.
415.
416.
417.
418.
419.
Reprezinta tulburari ale ocluziei statice prezenta:

A. Curbelelor sagitale simetrice
B. Curbelor sagitale asimetrice
C. Curbelor transversale simetrice
D. Curbelor transversale asimetrice
E. Overjetul crescut
Malrelatiile extraposturale cu cresterea dimensiunii etajului inferior
inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
Malrelatiile extraposturale cu scaderea dimensiunii etajului inferior
inseamna tonus muscular la nivelul muschilor:
A. Crescut pe ridicatori
B. Scazut pe ridicatori
C. Crescut pe coboratori
D. Scazut pe coboratori
E. Crescut pe propulsori
Malrelatiile excentrice cu scaderea dimensiunii etajului inferior
inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:
A. Crescute pe ridicatori
B. Scazute pe ridicatori
C. Crescute pe coboratori
D. Scazute pe coboratori
E. Crescute pe propulsori
Malrelatiile excentrice cu cresterea dimensiunii etajului inferior
inseamna contractii musculare la nivelul muschilor:
A. Crescute pe ridicatori
B. Scazute pe ridicatori
C. Crescute pe coboratori
D. Scazute pe coboratori
E. Crescute pe propulsori
Malrelatiile mandibulo-craniene excentrice clasa II, subdiviziunea A-2
sunt prin:
A. Translatie anterioara
B. Translatie posterioara
C. Rotatie la stanga
D. Rotatie la dreapta
E. Basculare
BD
323
BC
330
AD
331
334335
AD
BC
334335
CD
336
Tema 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si

edentatia partial redusa
3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate Vasile Burlui, Norina Forna, Gabriela
Ifteni, ed. Apollonia, 2001
420.
421.
422.
423.
424.
425.
426.
427.
In cuantificarea aspectelor crestei edentate in cazul edentatului partial

este utila:
A. Clasificarea Kennedy
B. Clasificarea Atwood
C. Clasificarea Applegate
D. Clasificarea
E. Indicii Lejoyeux pentru fibromucoasa
Aprecierea suportului osos maxilar si mandibular se poate face utilizand:
A. Indicii de atrofie maxilara Koller-Russov
B. Indicii de atrofie mandibulara Schroeder
C. Nu se poate realiza in cazul rezilientei crescute a
fibromucoasei
D. Indicii de atrofie maxilara Schroeder
E. Indicii de atrofie mandibulara Koller-Russov
Indicele de sangerare papilara:
A. Este cunoscut ca indicele PBI
B. Reflecta gradul de mobilitate dentara
C. Gradul 2 al indicelui semnifica o sangerare liniara
D. Este cunoscut ca indicele Ramfford
E. Este cel mai fidel indicator al inflamatiei gingivale
Cuantificarea pungilor parodontale se va realiza:
A. Prin examinarea clinica prin sondaj a leziunilor de furcatie
B. Utilizand indicii CPITN
C. Utilizand indicii gingivali Ramfford
D. Numai dupa un detartraj si o igienizare corecta
E. Prin testarea mobilitatii dentare
In aprecierea parametrilor ariilor ocluzale se va avea in vedere:
A. Aprecierea pantei retroincisive
B. Verificarea contactelor dento-dentare in relatie centrica si
intercuspidare maxima
C. Examinarea rapoartelor ocluziei interarcadice dupa Angle
D. Aprecierea cuspizilor de ghidaj
E. Aprecierea planului de ocluzie (ca inclinare armonie)
Intr-o ocluzie normala contactele dento-dentare trebuie sa corespunda
unor parametrii printre care:
A. Existenta unui over-jet frontal intre 0-2 mm
B. Sa fie multiplu si uniform distribuite
C. In sens vertical, in zona frontala sa existe un over-bite de 1/3
D. Sa fie stabile
E. Sa se realizeze intre suprafetele netede si convexe
Verificarea si investigarea miscarilor si pozitiilor test cu contact dentar
se realizeaza:
A. Din pozitia de intercuspidare maxima in relatie centrica
B. In lateralitate dreapta si stanga
C. In miscarea de deschidere maxima si inchidere a gurii
D. In miscarea de protruzie si revenire
E. Prin metoda Dawson
Examinarea deglutitiei poate evidentia:
A. Existenta unei hiposialii
B. Persistenta deglutitiei infantile
BE
137138
DE
139
ACE
140
BCD
142143
ADE
145146
BDE
146147
ABD
149
BCE
152
C. Traumatizarea excesiva articulara

D. Scaderea eficientei masticatorii
E. Efectuarea unui efort lingual sporit datorita absentei unei
colaj ocluzal optim
Tema 54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare

3. Clinica si terapia edentatiei partiale intercalate redusse Vasile Burlui, Norina Forna,
Gabriela Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetica conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
428.
429.
430.
431.
432.
Materialele siliconate sunt contraindicate de a fi utilizate pe tesuturi

orale cu solutii de continuitate deoarece:
A. Nu adera de portamprentele metalice decat daca se fac
retentii speciale
B. Lichidul activator contine oxid de zinc cu efect iritant asupra
tesuturilor orale
C. Lichidul activator contine peroxid de plumb
D. Lichidul activator are un inalt grad de toxicitate
E. Pot fi utilizate daca timpul de contact cu tesuturile orale nu
este mai mare de 30 de sec
Conceptul ,,echilibrului dezechilibrelor locale:
A. Apartine lui Schroeder
B. Apartine lui Imbert
C. Se refera la protezarea provizorie
D. Se refera la stimularea capacitatii compensatorii si limitarea
efectului dezechilibrant al edentatiei asupra sistemului
stomatognat
E. Se refera la perpetuarea unei situatii patologice ocluzale in
cazul in care nu exista modificari ale relatiei de postura
In structura osoasa a maxilarului sunt cunoscuti ca stalpi de rezistenta:
A. Stalpul pterigopalatului
B. Platforma palatina
C. Stalpul fronto-nazal
D. Stalpul incisiv
E. Stalpul zigomatic
Fortele care actioneaza la nivelul arcadei dentare prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Marime vectoriala
B. Se descompun si se compun dupa regula patratului
C. Directie
D. Sens
E. Suprafata de aplicare
Fortele orizontale la nivelul arcadei dentare:
A. Pot fi tangentiale sau radiare
B. Fortele radiare pot fi sagitale, transversale si oblice
C. Fortele oblice se exercita la nivelul frontalilor mandibulari
deoarece acestia sunt inclinati spre vestibular
D. Fortele tangentiale se exercita la nivelul premolarilor si
CD
221
BD
222
ACDE
225
ACD
228
AB
229
433.
434.
435.
caninilor
E. Fortele tangentiale apar mai ales in timpul parafunctiilor
Pentru asigurarea unui echilibru biomecanic corespunzator este necesar:
A. Sa folosim materiale bicompatibile
B. Sa asiguram un sprijin dento-parodontal capabil sa
echilibreze fortele solicitante
C. Sa apreciem axa de insertie a viitorului aparat protetic fix
utilizand paralelograful
D. Sa apreciem posibilitatea de echilibrare statica si dinamica a
sistemului
E. Sa avem un vector RP cu dimensiunea cat mai mare
Indicii lui Ante, Walt si Jepsen:
A. Se refera la integritatea coronara
B. Se refera la valoarea suportului parodontal
C. Se exprima in mm2
D. Au valoarea 6 pentru molarii maxilari si mandibulari
E. Sunt aleatorii in raport cu eventualele leziuni odontaleparodontale care pot diminua rezistenta mecanica a
structurilor biologice
Deficitul parodontal:
A. Este suma deficitului parodontal prin edentatie si a deficitului
parodontal prin leziune
B. Deficitul de insertie parodontala se refera la recesiune, pungi
parodontale
C. Deficitul de insertie parodontala se sumeaza la suprafata
parodontala a dintelui absent
D. Complexul dento-protetic este in echilibru cand suprafata de
insertie parodontala a dintelui suport compenseaza deficitul
parodontal
E. Aceasta metoda de aproximare matematica beneficiaza de
analiza prin element finit
BD
234
BCE
242
ABCD
224225
Tema 55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare

Ifteni, Ed. Apollonia, 2001
4. Terapia protetic conjuncta unitara - Gabriela Ifteni, Vasile Burlui, Ed. Gama, 2002
436.
437.
Plasarea puturilor dentinare in preparatia pentru pinledge:

A. se plaseaza in dentina si la distanta de pulpa.
B. la 1,5mm inauntrul conturului extern al dintelui
C. 3 paraincizal, pe pragul incizal preparat
D. 2 puturi parapulpare paraincizal si unul supracingular
E. 1 supracingular si 2 santuri proximale.
Indicatiile pinledge-ului sunt :
A. dinti anteriori si laterali neafectati
B. dinti anteriori neafectati
C. dinti laterali neafectati
D. dinti anteriori cu leziuni coronare mici
ABD
p 176
BDE
p 173
438.
439.
440.
441.
442.
443.
E. pe un dinte maxilar anterior pentru refacerea ghidajului

unitar.
Coroanele metalice au urmatoarele indicatii:
A. in cazul unor distructiilor coronare extinse
B. pe dintii cu coroane clinice scurte, neretentive
C. pe dintii frontali care prezinta incongruenta dentara
D. numai pe dintii vitali, dintii devitali neprezentand rezistenta
necesara
E. ca tratament de temporizare in vederea realizarii unei coroane
care sa confere si aspect fizionomic
Printre indicatiile coroanelor metalo-ceramice se numara:
A. distructii coronare majore
B. pacienti cu carii active, in special la colet
C. necesitatea reconturarii fetelor laterale ale dintilor cu
inclinatii minore
D. la pacienti tineri, pe dintii cu camera pulpara voluminoasa
E. in modificari ale planului ocluzal
Prepararea de electie la colet pentru coroana metalo-ceramica este:
A. prepararea end-knife
B. prepararea in unghi drept
C. prepararea in unghi obtuz
D. prepararea in unghi drept bizotat intern
E. prepararea de tip end-knife chanfreinat
Dintre tehnologiile moderne de realizare a restauratiilor dentare total
ceramice se numara:
A. arderea ceramicii pe folie de platina
B. arderea prin infiltrare
C. turnare ( ceramica presata)
D. tehnica CAD/CAM
E. termo sau baropolimerizare
Pragul cervical pentru coroana ceramica are urmatoarele caracteristici:
A. pragul trebuie plasat perpendicular pe axa de insertie a
coroanei
B. va fi plasat vestibular juxtagingival pentru a nu leza
parodontiul marginal
C. va avea o latime de 0,5 mm
D. va fi realizat fie un prag drept, fie in chanfrein de 1 mm
E. va avea o latime mai mare vestibular si mai redusa oral
Prepararea marginii incizale pentru fatete laminate se realizeaza atunci
cand:
A. dintele prezinta discromii dentare
B. cand sunt restaurati mai multi dinti cu ajutorul fatetelor
C. cand unghiurile incizale sunt afectate
D. cand dorim sa obtinem o estetica si o stabilitate superioara a
reconstituirilor
E. cand dorim ca insertia fatetei laminate sa se realizeze dinspre
vestibular
Tema 56. Elemente structurale ale puntilor dentare
AB
p179
ACE
p 193
CD
p 201
BCD
p 202
AD
p 207
CD
p212
444.
445.
446.
447.
448.
449.
Ca element de agregare putem folosi inlay-ul metalic:

A. De clasa a V-a
B. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate reduse
C. Pe dinti stalpi meziali edentatiei intercalate intinse
D. Ca elemente de imobilizare a dintilor parodontotici
E. Nu se foloseste ca elemente de agregare
Alegerea elementelor de agregare se face in functie de situatiile clinice
urmatoare:
A. Zona frontala sau laterala
B. Axa de insertie a protezei
C. Integritatea dintilor stalpi
D. Experienta clinica a medicului
E. Dotarea laboratorului de tehnica dentara
Obiectivele biologice ale corpului de punte se refera la:
A. Aspectul profilactic prin care se previne dishomeostazia
sistemul stomatognat
B. Rigiditatea corpului de punte
C. Aspectul curativ se refera la refacerea morfologica si
functionala a sistemului stomatognat
D. Aspectul curativ se refera la realizarea unui corp de punte cu
diametrul V-O mai mare decat al dintilor naturali
E. Refacerea unei deglutitii normale prin refacerea stopurilor
ocluzale
Obiectivele biomecanice ale corpului de punte urmaresc:
A. Posibilitatea de deformare plastica
B. Ca materialul din care este constituit corpul de punte sa
permita deplasarea sa catre corpul de punte in limitele
fiziologice
C. Folosirea unor materiale cu rezistenta la abraziune care sa
conserve forma initiala si stabilitatea morfologica a corpului
de punte
D. Prepararea dintilor stalpi cu axa de insertie a puntii orientata
spre spatiul edentat
E. Deformarea corpului de punte depinde de materialul din care
este realizat, de grosimea si amplitudinea sa
In zonele laterale, aplicarea corpului de punte cu mai mult de 3 elemente
este posibila cand:
A. Pacientul doreste in mod deosebit o protezare fixa
B. Arcada antagonista este constituita dintr-o proteza mobila
C. Cand relieful ocluzal este atenuat
D. In conditiile unui echilibru ocluzal perfect
E. Cand pacientul nu poate sa-si permita protezarea pe implant
Forma pe sectiune a corpului de punte poate fi:
A. Forma de sa simetrica
B. Forma de picatura
C. Forma liniara
BD
Pg: 319
ABC
Pg: 320
ACE
Pg: 322
BCE
Pg: 323
BD
Pg: 327
ADE
Pg: 331
450.
451.
D. Forma de cupa
E. Forma de trefla
Corpul de punte in contact in semisa cu creasta:
A. Nu au contact cu mucoasa gingivala
B. Au suprafata mucozala modelata in functie de forma crestei
C. Reprezinta o nisa ecologica
D. Se realizeaza numai pentru zonele laterale ale arcadei
E. Avantajele senzatiei de confort sunt anulate de dezavantajele
biologice
Corpul de punte suspendat:
A. Este constituit la o distanta de 5 mm fata de muchia crestei
B. Este constituit la o distanta de 2-3 mm fata de muchia crestei
C. Avantajele sale sunt de ordin biomecanic
D. Avantajele sunt de ordin biologic
E. Avantajele sunt de ordin igienic
BCE
Pg: 332
BDE
Pg: 333
Tema 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea

452.
453.
454.
455.
Amprenta globala are urmatoarele avantaje:

A. Posibilitatea montarii facile intr-o cheie de gips
B. Permite realizarea pe acelasi model a protezarilor mixte sau
compozite
C. Investigheaza simultan toata arcada
D. Permite investigarea relatiei de postura
E. Ofera posibilitatea utilizarii unui articulator
Adaptarea transversala a inelului in amprentarea cu ghidaj unitar:
A. Se realizeaza cu ajutorul cheilor de gips
B. Se face printr-o determinare corecta a perimetrului cervical
maxim a substructurii organice preparate
C. Se verifica prin contactul portamprentei pe toate
circumferintele preparatiilor cervicale
D. Se poate verifica folosind sonda Miller
E. Se poate verifica folosind sonda numarul 17
Amprenta de situatie se poate realiza:
A. In trei timpi
B. In doi timpi
C. In conditii de urgenta
D. In functie de indemanarea practicianului
E. In functie de afectiunile generale ale pacientului
Hidrocoloizii reversibili:
A. Reprezinta cele mai utilizate materiale de amprenta
B. Necesita etalarea sulcusului gingival
C. Materialul de amprentare se depune cu ajutorul unei seringi
speciale
D. Materialul de amprenta se va depune la nivelul detaliilor
BCE
Pg: 480
BCDE
Pg: 482
ABD
Pg: 486
CD
Pg: 487
456.
457.
458.
459.
preparatiilor si la nivelul sulcusului gingival

E. Materialul de amprenta nu va acoperi zonele interdentare
Efectul mecanic al firelor retractoare:
A. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect necrozant-+
B. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect astringent
C. Poate fi suplimentat prin utilizarea de substante chimice cu
efect homeostatic
D. Conditioneaza tehnica de amprentare
E. Nu este studiat in detaliu
Tehnica firului dublu de retractie gingivala:
A. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai
subtire impregnant
B. Foloseste un fir mai gros impregnant si un al doilea mai
subtire impregnant sau nu
C. Primul fir determina o deplasare mecanica spre apical a
gingiei
D. Al 2-lea fir determina o deplasare in sens orizontal a gingiei
libere
E. Aplicarea a doua fire este necesara numai cand dorim sa
inregistram o amprenta cu alginat
Produsul Expasyl:
A. Permite o indepartare mecano-chimica a sulcusului
B. A fost imaginata de Lesage
C. Este o metoda care prezinta biocompatibilitate
D. Prezinta clorura de aluminiu in compozitie
E. Aplicarea este dificila si dureroasa
Metodele de sustractii ale sulcusului gingival:
A. Se mai numesc de metode de evictie
B. Utilizeaza substante asteingente
C. Exista doua posibilitati de realizare: prin chiuretaj cu
instrumentar rotativ si electrochirurgie
D. Sunt total contraindicate in momentul actual
E. Chiuretajul rotativ a fost introdus ca tehnica de Rex
Ingraham
ABC
Pg: 489
CD
Pg: 450
ABCD
Pg: 492
ACE
Pg: 494
Tema 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor
mandibulo-craniene
460.
Adaptarea i individualizarea machetelor de ocluzie presupune o

succesiune de etape care au drept scop:
A. determinarea nivelului i orientrii palnului de ocluzie
B. determinarea relaiei de postur
C. asigurarea reperelor pentru determinarea relaiei centrice
ABC
461.
462.
463.
464.
D. nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim

E. nici una din cele de mai sus
Articulatorul SAM 2PX:
A. este un articulator semi-adaptabil
B. poate fi dotat cu plcu incizal ajustabil
C. vine nsoit de arcul facial AXIOQUICK
D. nu permite nregistrarea unghiului Benett
Articulatorul SAM 2PX nu este un simulator:
A. Neprogramabil
B. Partial programabil
C. Total programabil
D. Electro-mecanic
E. Computerizat
Tehnica de utilizare a articulatorului SAM 2PX presupune:
A. protejarea olivelor articulare
B. se ataeaz prin glisare sistemul de transfer la arcul facila
C. se pune cear ramolit pe partea superioar a piesei orale i
se amprenteaz dinii maxilari
D. se pune material i pe partea inferioar a furculiei n zona
premolar
nclinarea pantei condiliene presupune:
A. reglarea cu nregistrarea n protruzie
B. reglarea cu nregistrarea n lateralitate dreapt
C. realizarea contactului dintre panta condilian i sfera
condilian nclinnd cutia articular
D. urmrirea gradaiilor de pe partea lateral a braului
superior(ntre 0 i 60)
ABC
ACDE
ABCD
ACD
Tema 59
EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I
EDENTAIA TOTAL: EDENTAIA PARTIAL
465.
466.
Prin palparea masei musculare, se evalueaz:

A. Dezvoltarea muchiului.
B. Sensibilitatea..
C. Consistena.
D. Tonicitatea.
E. Nici un raspuns nu este corect.
Palparea planului osos presupune examinarea contururilor osoase
urmarind anumite aspecte cu exceptia:
A. Integritatea osoasa.
B. Consistenta.
C. Deformarile.
D. Tonicitatea.
E. Sensibilitatea.
ABCD
cap 7 pag
150
BD
cap 7 ,pag
150
467.
468.
469.
470.
471.
472.
Palparea punctelor de emergen ale trigemenului se realizeaz prin

presiune simetric exercitat cu policele la nivel:
A. Retroauricular.
B. Mentonier.
C. Supraorbitar.
D. Submandibular.
E. Suborbitar.
Palparea grupelor ganglionare se face comparativ, simetric, pe grupe cu
exceptia:
A. Genieni.
B. Mentonieri.
C. Supraorbitari.
D. Suborbitari.
E. Prevertebrali.
Prin palparea in dinamica a articulatiei temporo-mandibulare se
apreciaza urmatoarele elemente :
A. Sensibilitatea regiunii pretragiene.
B. Poziia condililor.
C. Excursiile condiliene (simetrie, sinergie, amplitudine).
D. Coloratia tegumentelor preauriculare.
E. Zgomotele articulare.
La examenul orificiului bucal urmarim:
A. Culoarea si textura labial.
B. In edentatiile frontale se poate observa o marire a rosului
buzei.
C. Simetria arcului lui Cupidon.
D. Simetria deschiderii orificiului bucal.
E. Raspunsuri corecte B si C.
Zona Ah:
A. Este o zon cheie periferic de nchidere marginala.
B. Are rol in realizarea succiunii.
C. Se poate palpa cu ajutorul instrumentelor.
D. Raspuns corect A si B.
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
Testele de vitalitate se pot realize cu:
A. Stimul rece.
B. Foraj explorator.
C. Stimul cald.
D. Radiografie.
E. Pulpatest.
BCE
cap 7, pag
150
BCDE
cap 7,pag
151
ABCE
cap 7,pag
152
ACD
cap 7,pag
152-153
ABC
cap 7 pag
154-155
ABCE
cap 7 pag
157
Tema 59: p. 32 -83

EXAMENE CLINICE I PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL I
EDENTAIA TOTAL: EDENTAIA TOTAL
473.
Radiografia digital:
A. ofer imagini fidele;
B. rezoluia geometric e mai mare ca la radiografia clasic;
AC
p. 66
474.
475.
476.
477.
478.
479.
480.
C. rezoluia de densitate este mult mai mic ca la radiografia

clasic;
D. nu utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral;
E. toate variantele sunt corecte.
Palparea muchilor :
A. este superficial;
B. este profund;
C. nu se realizeaz comparativ;
D. se realizeaza static i dinamic;
E. nici o variant corect.
Zona funcional periferic frontal maxilar:
A. este important n sprijinul protezei;
B. are ca limit anterioar cele dou plici alveolo-jugale;
C. este bogat n esut submucos;
D. se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei
superioare;
E. nu are rol n refacerea funciei fonetice.
Zona primar de sprijin la maxilar este reprezentat de:
A. rafeul median al bolii palatine;
B. muchia crestei alveolare edentate ;
C. tuberozitile maxilare;
D. papila bunoid;
E. 1/3 ext a versanilor crestei edentate.
Retentivitatea zonei linguale retromolare este dat de:
A. rezorbia crestei edentate din zona frontal;
B. linia oblic intern prezent pe versantul lingual al crestei;
C. nclinarea ramului ascendent al mandibulei;
D. nclinarea unghiului goniac;
Cineradiografia:
A. este o metod de explorare care renun la folosirea
substanei de contrast;
B. nu utilizeaz un amplificator de luminescen;
C. necesit plasarea unor markeri metalici;
D. permite studierea ATM n poziie static i dinamic;
E. este o metod evoluat de studiu radiologic al A.T.M.
Palparea dinamic a ATM :
A. urmrete modificrile de culoare ale zonelor pretragiene;
B. se realizeaz la nchidere i deschidere;
C. se face cu ptru degete sau bidigital;
D. nu urmrete zgomotele articulare.
Zona Ah:
A. are rol n realizarea succiunii;
B. se evideniaz prin tuse uoar;
C. se palpeaz cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
D. nu se palpeaz cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga;
BD
p. 37
CDE
p. 44
AE
p. 50
CD
p. 45
CDE
p. 69
BC
p. 42
ABC
p. 44
Tema 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente componente.

481.
482.
483.
484.
485.
486.
Crosetul proximal cu caseta:

A. Prezinta o extremitate libera care se sprijina intr-o caseta.
B. Caset realizat pe faa orala a dintelui natural limitrof.
C. Caset realizat pe faa proximal a dintelui natural limitrof.
D. Caset realizat intr-o microproteza.
E. Raspunsuri corecte A,B,D.
Crosetul din sarma cu trei brate:
A. Este realizat din sarma de wipla de 0.6-0.8 diametru.
B. Este realizat din sarma de wipla de 0.7-0.9 diametru.
C. Este asemntor croetului Ackers.
D. Asigura o buna incercuire.
E. Asigura o buna retentie.
Crosetul alveolar (muco-alveolar):
A. Este alcatuit din doua anse din sarma.
B. Situate pe versantul vestibular al procesului frontal.
C. Situate de o parte i de alta a frenului labial superior.
D. Retenia este n funcie de retentivitatea procesului alveolar.
E. Retenia este n funcie de tonicitatea musculara.
Crosetele simple metalo-acrilice:
A. Sunt formate dintr-un fir metalic din vipl de grosime
variabil.
B. Sunt formate dintr-un fir metalic din vipl ce susine la
extremitatea liber o poriune acrilic sub form de pelota.
C. Lungimea firului metalic i confer elasticitate mare.
D. Lungimea firului metalic i confer posibilitatea de a fi
activate.
E. Pot fi doar dento-alveolare.
Elementele de meninere, sprijin i stabilizare:
A. Sunt pri compo-nente ale aparatelor gnatoprotetice adjuncte
parial.
B. Asigur contactul permanent al piesei protetice cu cmpul
protetic att in static, ct i n timpul funcionrii sistemului
stomatognat.
C. Ancoreaza proteza de dintii restanti.
D. Raspunsuri corecte A,B.
E. Raspunsuri corecte A,C.
Urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Pentru realizarea mijloacelor de sprijin i retenie, specifice
aparatelor gnatoprotetice adjuncte pariale, este necesar s
depistm zonele de retenie i zonele de sprijin.
B. Detectarea se face pe modelul de studiu i apoi se transfer
pe modelul de lucru.
C. Detectarea are ca scop stabilirea unei axe de inserie n
raport de care se traseaz linia celui mai mare contur coronar
denumit linia ecuatorului protetic sau linia ghid.
D. Determinarea axei de inserie este dificil datorit abaterii de
la paralelism a dinilor restani prin poziia lor natural ct i
ACD
cap 11,313
ACDE
cap 11,313
ABCDE
cap 11,313
ABCD
cap 11,313314
ABC
cap 11,306
ABCDE
cap 11,306307
487.
488.
prin malpoziii.
E. Indiferent de concepia ce a stat la baza alegerii axei de
inserie a protezei, ea servete la trasarea, cu ajutorul
paralelografului a liniei ghid.
De-a lungul anilor s-au cristalizat mai multe concepii privitoare la
alegerea axei de inserie a aparatelor gantoprotetice adjuncte pariale:
A. coala francez, prin Dubecq i Lagerodie, susine ideea c
axa de inserie trebuie s fie totdeauna verticala.
B. Ackermann, consider axa de inserie a protezei ca
bisectoarea unghiului format de axele dinilor limitrofi
edentaiei care vor primi elemente de sprijin i retenie.
C. Concepia american consider c axa de inserie a protezei
poate fi aleas doar n funcie de zonele de retenie ale
modelului .
D. Maria Chiru i colaboratorii propun o metod de alegere a
axului de inserie plecnd de la ideea c nu se poate obine un
ax bisector corect prin metoda Ackermann, deoarece
proiecia se face ntr-un plan oarecare.
E. Raspunsuri corecte B,C.
Printre cele mai cunoscute i mai folosite paralelografe se citeaz cele
imaginate de:
A. NEY.
B. Jelenko.
C. Devin.
D. Williams.
E. Austenal.
ABD
cap 11,306307
ABCDE
cap 11,308
Tema 61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate

489.
490.
Plcua dento-mucozal maxilar:

A. se sprijin cu o margine pe dinii restani i cu cealalt pe dintii
antagonisti
B. are de regul aspect de U deschis anterior, sprijinindu-se
dentar pe marginea supracingular sau pe un prag subcingular
avnd i rol de croet continuu,
C. trece apoi n punte peste parodoniul marginal i ia contact n
suprafa cu mucoasa palatin.
D. poriunea oral va fi modelat cu replica anatomic, iar
marginea liber este ngroat pentru a nu avea aciune secant
asupra mucoasei.
E. la nivelul rugilor va fi situat n depresiunea dintre dou rugi
sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi
disimulat.
Conectorii secundari rigizi:
A. au form de S i unesc eile segmentate cu conectorul
principal n sistemul Rigolet
B. pot fi situai proximal, legnd eaua de elementele de
CDE
122
BD
123
491.
492.
493.
494.
meninere i stabilizare, sau interdentar, fcnd legtura dintre

conectorul principal i elementele de meninere, sprijin i
stabilizare.
C. plasarea lor interdentar se face astfel nct s interfereze CU
zonele de retenie
D. vor avea o form triunghiular pe seciune, poriunea mai
ngust fiind plasat n spaiul interdentar.
E. nu vor fi distanai de parodoniul marginal, iar unirea cu
conectorul principal, ca i cea cu elementele de meninere i
stabilizare nu va fi ngroat.
Distanarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare este n
funcie de orientarea acestuia:
A. cnd versantul lingual este vertical bara se va plasa la 1,5 mm
de acesta,
B. cnd versantul lingual este oblic bara va fi distanat de
versant la 0,25 mm de acesta .
C. atunci cnd versantul este retentiv distana dintre bara i
retentivitate trebuie s fie de 0,5 mm.
D. cnd versantul lingual este oblic bara va fi distanat de
versant la 1 - 1,5 mm.
E. atunci cnd versantul este retentiv distana dintre bara i
retentivitate trebuie s fie de 0,5 mm.
Tija de analiza (reperaj) a paralelografului:
A. acest accesoriu este utilizat cnd se dorete s se ndeprteze
retentivitile nedorite de pe modelul de studiu;
B. este deplasat n jurul dintelui stlp, precum i de-a lungul
crestei alveolare pentru a identifica i marca linia ecuatorului
protetic;
C. permite msurarea retentivitilor dentare i stabilirea locului de
amplasare a poriunii terminale, flexibile, a braului retentiv al
croetului;
D. are rol n determinarea retentivitilor dentare ;
E. are rol in determinarea paralelismului suprafeelor de ghidaj.
Croetul Ney numrul 1 :
A. Se aplica pe dinii cu linia ghid nr. 1 ce pornete aproape de
jumtatea feei proximale adiacente edentaiei i urc spre
ocluzal la nivelul feei proximale opuse;
B. Se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 ce pornete nalt, aproape
de faa ocluzal proximal limitrof edentaiei i coboar oblic
pe feele laterale aproape de colet, spre faa proximal opus;
C. Prezint excelent ncercuire, bun sprijin, retenie i
reciprocitate satisfctoare;
D. Este format dintr-o parte rigid, corpul din care pornete
pintenul ocluzal, cei doi umeri situai n conul de sprijin i dou
brae elastice situate sub linia ghid n conul de retenie.
E. Este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o fa aspectul
numrul 1, iar pe cealalt fa aspectul liniei ghid numrul 2.
Croetul cu aciune posterioar:
A. Este indicat pe dinii tronconici cu baza mare spre ocluzal, linia
CDE
118
DE
125
ACD
140
CD
141
495.
496.
ghid fiind nalt, orizontal aproape de faa ocluzal;

B. Este indicat pe dinii n versie sau rotaie i pe molarii conici;
C. Este aplicat n special pe premolari i canini, la care linia ghid
este foarte nalt pe o fa i cobort pe cealalt;
D. Prezint un sprijin ocluzal i dou brae unul flexibil i unul
rigid ce se continu cu conectorul secundar.
E. Braul rigid plasat supraecuatorial asigur excelent ncercuire
ntr-o singur direcie, de aceea se impune aplicarea pe
hemiarcada opus a unui alt croet cu aciune posterioar
pentru a se asigura incercuirea.
Croetul inelar :
A. Este utilizat n special pe premolarul 2 ce delimiteaz distal
edentaia. nconjoar dintele pe toat circumferina sa;
B. Linia ghid este relativ cobort pe una din feele laterale i
nalt pe cealalt;
C. Prezint un bra rigid cu extremitate liber i un sprijin ocluzal
n zona distal;
D. Braul rigid este fixat la schelet prin doi conectori secundari
unul anterior ce poart ntotdeauna un al doilea pinten ocluzal
i unul posterior ce ntrete astfel sprijinul posterior.
E. Devine astfel un croet cu patru brae, avnd sprijin foarte bun,
ncercuire bun, retenie i reciprocitate excelent.
Croetul n T cu conector secundar prelungit imaginat de Boinyhard :
A. Se utilizeaz n edentaiile de clasa I-a i a II-a Kennedy atunci
cnd se cere aplicarea unui croet cu un conector secundar ct
mai rigid pentru a reduce efectul de prghie asupra suportuluimuco-osos;
B. Se utilizeaz n edentaiile de clasa I-a i a II-a Kennedy atunci
cnd se cere aplicarea unui croet cu un conector secundar ct
mai elastic pentru a reduce efectul de prghie asupra dintelui
stlp.
C. Este un croet Ackers, la care braul elastic este recurbat,
formnd o bucl n ac de pr.
D. Conectorul secundar prelungit pornete din mijlocul
conectorului principal.
E. Conectorul secundar prelungit pornete din mijlocul eii.
BDE
BE
141, 142
148
Tema 62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala

497.
Forele ce acioneaz la nivelul acestor tipuri de proteze mobilizabile pot

fi :
A. distribuite uniform, pe o suprafaa ct mai mica;
B. nedirecionate i diminuate ca intensitate doar prin proiectarea
corect a design-ului protezei;
C. direcionate i diminuate ca intensitate printr-o selecie i
CDE
204
498.
499.
500.
501.
502.
plasare corect a elementelor componente ale protezei

mobilizabile;
D. direcionate i diminuate ca intensitate printr-o ocluzie
echilibrata;
E. distribuite uniform, pe o suprafaa ct mai mare.
Forele de traciune direct :
A. Sunt rezultate de fapt din forele orizontale;
B. Se mai numesc i fore de basculare i apar de obicei n cazul
cnd proteza nu a fost static corect echilibrat;
C. Sunt acele fore care se manifest n sens vertical, tinznd s
disloce proteza de pe cmp;
D. Ele se manifest att static ct i dinamic n timpul exercitrii
funciilor aparatului dentomaxilar;
E. Sunt generate de alimentele lipicioase, aciunea muchilor
obrajilor, buzelor, limbii.
n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile
scheletate se folosesc:
A. poriunile croetelor aflate pe feele disto-vestibulare ale
dinilor,
B. pinteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor,
C. culise intra i extra coronare,
D. croete reciproc,
E. croet continuu lingual cu gherue incizale articulatedistal.
In combaterea micrilor de basculare se folosesc elementele de retenie
indirecte:
A. conectori mucozali sprijiniti pe hemiarcada dentar
B. croet continuu pe dinii frontali n edentaiile laterale,
C. plcue palatinale, croete mucozale linguale.
D. braele elastice ale crosetelor.
E. plcue linguale, croete mucozale vestibulare.
Elementele antibasculante pentru Edentaia clasa I Kennedy-sunt
reprezentate de :
A. pintenii ocluzali plasai n foseta mezial a premolarului
B. pintenii ocluzali plasai n foseta distal a premolarului
C. croetul continuu sprijinit pe pinteni ocluzali are rol
antibasculant, In cazul absenei dinilor frontali
D. gheruele incizale, respectiv conectorii principali dentomucozali
E. conectori principali maxilari avnd limea echivalent cu
ntinderea edentaiei.
Bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor pentru protezele
partial mobilizabile scheletate:
A. Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i
secundari.
B. Se produce n urma aciunii forelor masticatorii
C. Apare la protezele scheletizate care trateaz edentaia cl. I, II,
IV.
D. Apare la protezele scheletizate care trateaz edentaia cl. III si
215
CDE
BCD
221
AE
222
AD
226
BC
228
503.
504.
edentatia subtotala
E. Se poate contracara datorit rezilienei mucoasei.
Rotaia n jurul axului longitudinal al crestei alveolare edentate are drept
cauze ale deplasarii:
A. Montarea dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare
B. Folosirea unor dini artificiali cu lime mai mica dect
limea crestelor
C. Folosirea unor dini artificiali cu lime mai mare dect
limea crestelor
D. Este determinat de elasticitatea conectorilor principali i
secundari.
E. Este determinat de rigiditatea conectorilor principali i
secundari.
Rotaia n jurul axului vertical localizat n apropierea centrului arcadei
are drept cauze:
A. Existena unui torus
B. Se produce n urma aciunii forelor masticatorii
C. Acest micare se produce sub aciunea forelor ocluzale
orizontale
D. Montarea dinilor n afara mijlocului crestelor alveolare
E. Folosirea unor dini artificiali cu lime mai mare dect
limea crestelor.
ACE
AC
Tema 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:
Amprentarea
505.
506.
507.
Cte tipuri de portamprente exista n functie de modalitatea de realizare

a obiectivelor amprentarii:
A. portamprente standard
B. portamprente semifunctionale
C. portamprente individuale functionale
D. portamprente semipiriforme
E. portamprente semiovale
Care sunt materialele din care se confectioneaza portamprentele standard
de serie sau universale:
A. ceara bucoplastica
B. silicon chitos
C. metal cromat sau nichelat
D. aluminiu
E. materiale plastice.
Cum se adapteaza portamprentele standard la nivelul marginilor:
A. prin ramolire n apa calda
B. prin ndoire cu ajutorul unui crampon cnd marginile sunt
prea lungi
C. prin sinterizare
D. prin completare cu material termoplastic cnd marginile sunt
ABC
CDE
BDE
228
229
508.
509.
510.
511.
prea scurte
E. prin aplicarea unui rulou de masa termoplastica pe versantul
intern al marginii pe tot conturul acesteia.
Cte tipuri de amprente functionale exista n functie de gradul de
mobilizare al periferiei cmpului protetic:
A. amprente functionale mucostatice
B. amprente functionale de rascroire
C. amprente functionale mucodinamice
D. amprente functionale posterioare
E. amprente functionale anterioare.
Amprenta final cu portamprent decupat vestibular:
A. Utilizeaz o portamprent care acoper n ntregime crestele
edentate, faa oral i marginea incizal a dinilor restani,
lsnd liber faa vestibular a acestora.
B. Este o tehnic de amprentare n doi timpi introdus de
Hindel, care utilizeaz dou portamprente
C. Este o metod de amprentare ntr-un singur timp , care
utilizeaz portamprent individual
D. In cadrul acestei amprentari se realizeaz o cheie vestibular
cu gips, silicon vscos sau mas termoplastic.
E. ndeprtarea amprentei se face pe fragmente, mai nti cheia
vestibular, apoi restul.
Amprenta final cu portamprent decupat dentar:
A. Este o tehnic de amprentare n doi timpi introdus de
Hindel, care utilizeaz dou portamprente
B. Prima portamprent este standard decupat n dreptul
dinilor, eliberndu-le faa mezial i distal i prevzut cu
butoni de presiune la nivelul crestei edentate.
C. Prima portamprent este o portamprenta funcional
decupat n dreptul dinilor, eliberndu-le faa vestibular i
oral i prevzut cu butoni de presiune la nivelul crestei
edentate.
D. Cea de a doua portamprent este standard, prevzut cu dou
orificii n dreptul butonilor de presiune ai primei
portamprente.
E. Este o amprent de compresiune la nivelul spaiului dentat.
Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmtoarele:
A. deschiderea uoar a gurii, pune n tensiune periferia
cmpului protetic la nivelul premolarului1 i al caninului;
B. deschiderea larg a gurii realizeaz modelarea la nivelul
pungii Eisenring, prin punerea n tensiune a ligamentului
pterigomandibular;
C. surs forat, realizeaz modelarea la nivelul zonei vestibulare
laterale;
D. sugere, suflat, fluierat, srut, modeleaz marginile portamprentei n zona vestibular frontal; se realizeaz o
traciune spre interior a plicii alveolo-jugale;
E. sugere, suflat, fluierat, srut, modeleaz marginile portamprentei n zona laterala frontal; se realizeaz o traciune
AC
ADE
290
ABD
290
BCD
286
512.
spre exterior a plicii alveolo-jugale.

Testele F. Herbst pentru mandibul sunt urmtoarele:
A. deschiderea larg a gurii, modeleaz modeleaz zona milohioidian, versantul vestibular al tuberculului piriform prin
contracia marginii posterioare a maseterului; se pune n
tensiune ligamentul pterigomandibular;
B. umezirea roului buzelor (de la o comisur la alte),
modeleaz zona milohioidian n dreptul molarilor;
C. vrful limbii ntr-un obraz i n cellalt modeleaz aceeai
zon milohioidian ntre canin-molar;
D. limba ctre nas pune n tensiune zona Slack n poriunea sa
anterior de canin, modelnd mai cu seam zona
genioglosului;
E. deglutiie, modeleaz zona pungii Neill i Bowen.
BDE
286, 287
Tema 64 - Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:

inregistrarea relatiei intermaxilare
513.
514.
515.
n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda

homotropismului lingo-mandibular de determinare a relatiei centrice,
prezinta urmatoarele particularitati:
A. se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba n periplul
sau static sau dinamic
B. se bazeaza pe redesteptarea vechilor reflexe parodontomusculare
C. se plaseaza o bobita de ceara pe bolta palatina a bazei
machetei de ocluzie superioare
D. se plaseaza o bobita de ceaa la nivelul bazei machetei de
ocluzie inferioare
E. bolnavul va nchide gura cu vrful limbii pe bobita.
n cadrul terapiei prin proteze partial mobilizabile, metoda de
determinare a relatiei centrice prin stimularea reflexului de ocluzie
molara se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
A. se realizeaza prin compresiuni bilaterale pe muschiul
temporal
B. se urmareste redesteptarea vechilor reflexe parodontomusculare de pozitionare centrica
C. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie n
dreptul molarilor
D. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordura de ocluzie n
dreptul incisivilor centrali
E. practicianul aseaza pulpa degetelor pe bordurile de ocluzie n
dreptul caninilor.
Conditiile obiective de determinare a relatiilor mandibulo-craniene
postulate de LEJOYEUX sunt:
A. naintea oricarei ncercari de determinare si nregistrare a
relatiei centrice, bolnavul sa fie plasat n conditii ideale de
echilibru fiziologic si psihologic
ACE
BC
ABDE
516.
517.
518.
B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil

indispensabil pentru determinarea relatiei centrice
C. Relatia centrica se determina naintea DVO
D. Stabilizarea bazei sabloanelor de ocluzie pe model este o
conditie necesara si suficienta pentru ca n stadiul
determinarii relatiei centrice tesuturile suprafetei de sprijin sa
se regaseasca n aceeasi stare ca n momentul amprentarii
E. presiunea trebuie sa corespunda celei exercitate n
momentul amprentarii.
nregistrarea cu arcul facial :
A. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului
mandibular n simulator.
B. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului
maxilar n simulator.
C. pentru raportarea corect a modelului maxilar la planul
orizontal, se va utiliza un punct de referin situat posterior
fa de cei doi condili.
D. pentru raportarea corect a modelului maxilar la planul
orizontal, se va utiliza un punct de referin situat anterior
fa de cei doi condili.
E. cu ajutorul arcului facial, raportul modelului maxilar fa de
planul orizontal va fi transferat pe simulator.
Arcul facial propriu-zis :
A. are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul
punctelor de emergen ale axei balama terminale.
B. are form de V iar extremitile sale se vor plasa anterior
punctelor de emergen ale axei balama terminale.
C. indicatorul se va plasa la nivelul unui reper cranian mobil,
D. sprijinul nazal se va fixa n timpul nregistrrilor i se va
menine nemodificat pe tot parcursul utilizrii pentru a
menine fix poziia acestuia.
E. pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale
utilizeaz drept reper cranian fix planul de la Frankfurt
(Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina nazal anterioarmeatul auditiv extern).
Verificarea intraoral a machetelor de ocluzie :
A. Va urmri n primul rnd modalitatea de inserie la nivel
dentar i gradul de adaptare ntre bordura machetei i
cmpul protetic.
B. n cazul n care apar basculri este necesar stabilizarea
machetelor prin cptuirea intraoral a acestora cu materiale
adezive sau alte materiale.
C. Se va verifica apoi baza machetei de ocluzie care prin volum
i poziie trebuie s redea plenitudinea obrajilor i a buzelor.
D. Dac este necesar, n acest scop se va proceda la corecia
bordurii de ocluzie prin radiere de material sau adugare de
material.
E. Dup terminarea etapei de verificare a machetelor de ocluzie
se poate trece la urmtoarea etap cea de adaptare i
individualizare a machetelor.
BDE
299
ADE
299
BDE
304
519.
520.
Exist o anumit particularitate antropologic privind orientarea planului

de ocluzie n zonele laterale i anume:
A. profilul drept reprezint prototipul normal va avea paralelism
perfect ntre planul de ocluzie i planul de la Frankfurt;
B. profilul drept reprezint prototipul normal i va avea
paralelism perfect ntre planul de ocluzie i planul lui
Camper;
C. profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut
ocluzie clasa a II-a Angle, va avea planul ocluzal convergent
cu planul Camper;
D. profilul concav, la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii
de clasa a III-a Angle, va avea planul de ocluzie divergent
fa de planul Camper, sau descendent distal.
E. profilul convex , la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii
de clasa a II-a Angle, va avea planul de ocluzie convergent
fa de planul Camper, sau descendent mezial.
Manevra condilial :
A. urmrete obinerea poziiei corecte a relaiei centrice prin
uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere
nchidere de amplitudine mic practicat cu indexul n
conductul auditiv intern i policele pretragian.
B. const n compresiunea maseterului bilateral, n timp ce
bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii de
contracii echilibrate.
C. are ca scop, obinerea de contracii musculare simetrice i se
realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al
temporalului cu palparea n paralel a condilililor mandibulari.
D. reprezint o metod simpl prin care cutm redeteptarea
vechilor reflexe parodontomusculare de poziionare centric.
E. s-ar putea verifica astfel simetric poziia centric a condililor.
BCD
305
AE
307
Tema 65: p. 465-544

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: AMPRENTAREA
521.
522.
523.
Materialul de amprentare termoplastic:

A. poate avea consisten fluid;
B. poate fi indicat a fi utilizat n portamprente metalice;
C. necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase
plastice;
D. necesit alegerea obligatorie a unei portamprente individuale;
Obiectivele formulate de fraii Green pentru amprenta finale, sunt:
A. repartizerea de presiuni inegale asupra prilor moi i dure
ale cmpului protetic;
B. exinderea minim a protezei;
C. obinerea unei nlimi corecte a marginilor;
D. realizarea nchiderii marginale a protezei;
E. nici o varianta corect.
Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se
ABC
p. 469
CD
p. 502
AE
p. 530
524.
525.
realizeaz prin:
A. deschiderea maxim a gurii;
B. sursul forat;
C. uguierea buzelor;
D. deschiderea uoar a gurii;
E. traciunea antero-posterioar a obrazului.
Alegerea portamprentei standard:
A. se face obligatoriu cu ajutorul unei rigle;
B. se face obligatoriu cu ajutorul unui compas;
C. necesit utilizarea unui dispozitiv plcu Fox;
D. presupune alegerea unei portamprente supradimensionat;
E. presupune
alegerea
unei
portamprente
uor
supradimensionat.
Tehnica amprentrii preliminare maxilare presupune :
A. palparea cu oglinda a anului pterigomaxilar i marcarea lui
cu creion de anilin;
B. notarea zonei vibratorii Ah;
C. alegerea unei linguri care s asigure 5mm spaiu pn la
esuturi;
D. malaxarea alginatului la 400C;
E. ncrcarea portamprentei n cel puin 1min.
BE
p. 474-475
ABC
p.486
Tema 66 - p.550-564
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: DETERMINAREA
RELAIILOR INTERMAXILARE
526.
527.
528.
529.
Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de:

A. linia median ;
B. linia caninilor
C. linia interpremolar;
D. linia bipupilar;
E. toate variantele corecte.
Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a
DV a etajului inferior sunt:
A. metoda Da Vinci;
B. metoda Landa;
C. metoda Silvermann;
D. metoda Willis;
E. metoda Swenson.
Metoda Patterson:
A. asigur stimularea reflexelor vestigeale de poziionare
centric;
B. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite;
C. este o metod simpl;
D. are ca principal avantaj derapajul Devin;
Printre metodele funcionale de determinare a DV a etajului inferior se
numr i:
AB
p. 563
CE
p. 554
AB
p.559
BC
p. 550-556
530.
531.
532.
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);

B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
Autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la edentatul
total:
A. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
centrice;
B. poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor
artificiali ;
C. se bazeaza pe un principiu original de determinare a relatiei
de postura;
D. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea
dinilor artificiali ;
Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a
DV a etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Swenson;
C. metoda Boianov;
D. metoda Willis
Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i:
A. manevra temporal Green;
B. metoda Patterson;
C. memoria ocluzal Lejoyeux;
D. metoda Wright;
AC
p. 561
ACD
p. 550-552
AB
p. 559
Tema 67: p. 568 -582

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
533.
534.
n protezarea total:
A. refacerea fizionomic este guvernat de 3 principii
B. Palla recomand privirea n ansamblu asupra faciesului
pacientului;
C. Palla recomand evaluarea singular a dinilor;
D. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n
cavitatea oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin
satisfcut de ele
Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm:
A. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite;
B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face la protezele finite;
C. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare;
D. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri
selective dup identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie
BD
p. 572
BD
p.577
535.
536.
537.
538.
539.
540.

Datele transmise n laborator prin fi:
A. nu se refer la localizarea zonelor retentive;
B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive;
C. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta
funcional.
D. se refer la materialul din care va fi confecionat baza
protezei;
Palla recomand:
A. privirea n ansamblu a pacientului;
B. evaluarea singular a dinilor;
C. analiza faciesului pacientului n picioare n timpul unei
conversaii;
D. ca piesele protetice total amovibile s fie introduse n
cavitatea oral doar dac practicianul este pe deplin satisfcut
de ele;
La controlul fonetic:
A. dac fonema K seaman cu V dinii superiori sunt prea scuri;
B. dac fonema F seaman cu S dinii superiori sunt prea lungi;
C. dac K se aude modificat macheta superioar este prea
extins distal;
D. dac S se aude ca un zzit frontalii superiori sunt prea
vestibularizai;
Macheta din cear mandibular:
A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschis;
B. controlul extinderii bazei se face cu gura ntredeschis;
C. marginile se controleaz prin inspecie i palpare;
D. n meninerea ei un rol important l joac gravitaia ;
Zonele retentive:
A. pot crea probleme n protezare;
B. nu pot schimba axul de inserie al protezei;
C. cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate
din material rezilient
E. nici o variant nu este corect.
La emisia uierat a fonemei S:
A. frontalii superiori sunt prea vestibularizai
B. frontalii superiori sunt prea scuri;
C. frontalii inferiori sunt prea lungi;
D. frontalii inferiori sunt prea lingualizai
BD
p. 582
ACD
p. 572-573
CD
p. 579
BCD
p. 570-571
AD
p. 582
AD
p. 579
Tema 68 - P. 583-593
VERIFICAREA I ADAPTAREA PROTEZELOR TOTALE
541.
542.
543.
544.
545.
546.
547.
Aplicarea protezelor mandibulare:

A. se face dup umezirea lor ;
B. se face dup ce se spal cu peria i spun
C. nu are risc crescut n apariia senzaiei de vom
D. se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat
La controlul fizionomiei i fonaiei:
A. se observ forma i culoarea feei
B. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor
superiori
C. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
D. se efectueaz primele probe de masticaie
Purttorii de proteze totale:
A. nu trebuie s scoat din gur protezele primele 24h;
B. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea
protezelor
C. nu trebuie s evite mncruruile lipicioase
D. trebuie s foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, nu
ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile
medicului curant.
Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt:
A. la nivelul papilei bunoide;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas dur;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas friabil;
D. torus mandibular;
E. torus maxilar.
Retuarea protezelor totale:
A. necesit lustruire dac intereseaz faa extern a protezelor;
B. nu necesit lustruire dac intereseaz faa extern a
protezelor;
C. se face dup marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic
;
D. se face cu freze montate la turbin;
Ulceraia esuturilor subiacente protezei :
A. poate fi cauzat de un contact prematur ;
B. poate fi cauzat de o DVO micorat;
C. poate fi cauzat de o DVO mrit;
D. nu poate fi cauzat de boli sistemice;
Pentru diminuarea senzaiei de vom:
A. nu se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta
palatin
B. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou
minile ctre piept
C. se realizeaz retuuri n Zona Ah
D. se ndeprteaz proteza
AC
p. 586
BC
p. 589
ABE
p. 591-592
CD
p. 583
AC
p.583
AC
p. 584
BE
p. 588
548.
E. se recomand lsarea forat n jos a umerilor.

La controlul fizionomiei :
A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dac sunt prea
lungi;
B. se efectueaz primele probe fonetice ;
C. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor
inferiori;
D. se examineaz anurile periorale i conturul buzei
superioare;
AD
p. 589
BD
p.601
BE
p. 598
ABE
p. 596
BDE
p. 595
CE
p. 593
CD
p. 595
Tema 69. P. 593-601

STOMATOPATII PROTETICE LA ET
549.
550.
551.
552.
553.
554.
Tratamentul candidozei cronice atrofice:

A. este chirurgical
B. include toaleta riguroas a protezei
C. este doar medicamentos
D. include ndeprtarea protezelor noaptea
E. nu se trateaz.
Reaciile tardive traumatice:
A. sunt greu de diagnosticat
B. se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpul
protetic
C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact
D. nu necesit echilibrare ocluzal
E. apar de regul la distan de sediul contactului prematur.
Reaciile imediate totale:
A. se trateaz cu splturi cu soluii slab antiseptice
B. se trateaz cu colutorii cu fenergan i glicerin
C. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n
laborator
D. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic
E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice.
Printre stomatopatiile ncadrate la reacii imediate se numr:
A. totale-tulburri vasculare
B. marginale-eroziuni in situ
C. bazale-ulceraii bazale tardive
D. bazale-eroziuni in situ
E. marginale-eroziuni la inseria protezei.
Printre factorii generali implicai n etiologia stomatopatiilor protetice se
numr:
A. igiena necorespunztoare a piesei protetice
B. autocurirea
C. diabetul zaharat
D. microporozitile acrilatului
E. insuficiena renal cronic.
Eroziunile in situ:
555.
556.
A. apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent

de ulceraii
B. nu sunt dureroase
C. poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz
D. apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate
E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi.
Reaciile tardive marginale:
A. sunt cauzate de structura chimic a protezelor
B. pot fi acoperite de false membrane
C. se manifest clini prin ulceraii nsoite sau nu de edem
D. nu se pot suprainfecta
E. se datoresc atrofiei cmpului protetic i nfundrii protezelor
purtate timp ndelungat.
Hiperplazia epitelio-conjunctiv:
A. tratamentul ei const n excizia chirurgical
B. impune examen histologic de fiecare dat
C. examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la
nivelul componentei osoase
D. are halen fetid
E. are flor microbian abundent.
BCE
p. 596
ABC
p. 598
CD
p.695
CD
p.697
BE
p.699-700
ABC
p.702-703
Tema 70 - P.693-703
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE
557.
558.
559.
560.
Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct:

A. are 4 timpi
B. are 2 timpi
C. are 3 timpi
D. presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature
Modificrile morfologice care impun reparaia protezelor sunt:
A. reziliena uniform a cmpului
B. igien oral defectuoas
C. schimbarea de volum a substratului muco-osos
D. schimbarea de form a substratului muco-osos
n cadrul reparaiilor de protez:
A. cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
B. dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai
face
C. nu se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi
D. fragmentele de protez nu trebuiesc reaezate pe model
E. se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou
fragmente.
n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali:
A. proteza trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea sau
tuberculul n formare
B. reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de
561.
562.
563.
564.
protez
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu
cmpul protetic
D. n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii
acrilici
Cptuirea cu gura nchis:
A. n faza de laborator ambalarea n chiuvet este nlocuit cu o
pres de cptuire;
B. materialul folosit este cu vscozitate lent progresiv;
C. materialul folosit n faza clinic este termoplastic;
D. are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
n cazul nlocuirii unui croet din srm:
A. se nregistreaz amprent cu silicon solid
B. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas
din gur
C. se nregistreaz amprent cu silicon fluid
D. modelul se toarn din gips obinuit
Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis:
A. include izolarea modelelor cu un material de izolat
B. presupune fixarea protezei n poziie corect cu cear n cheia
de ocluzie
C. presupune reechilibrare ocluzal a protezei
D. presupune introducerea presei ntr-un aparat de polimerizare
la T0 de 390C timp de 30 min, la presiune de 15-20psi
Cptuirea direct are ca avantaje:
A. profilaxia dento-prodontal
B. cu risc de iritaie pentru mucoasa bucal
C. rapiditatea
D. economie - se consum numai materialele din cabinet
AC
p.694
AD
p.701
ABD
p.696
CD
p.694

MD Licenta 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MD Licenta 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEMA 1

Anestezia in medicina dentara

Acid alfa 1-glicoprotein transport:

Avantajele anesteziei intraseptale sunt:

Tema 2. Extractia dentara

Tema 3. Patologia eruptiei

Complicatiile mecanice specifice incluziei dentare,includ o patologie

produsa de o eruptie dificila a unui dinte inclus

A. printr-un traumatism care produce o solutie de continuitate si

Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

Indicatiile rezeciei apicale sunt:

Pentru o rezecie apical, evaluarea preoperatorie trebue s ia in calcul:

Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

Plastia santului pelvilingual :

Extractia alveoloplastica intraseptala:

In remodelarea procesului alveolar din chirurgia preprotetica, orice tip

Rezectia modelanta a crestei milohioidiene ascutite este indicata in :

Tehnica rezectiei modelante a crestei oblice interne ascutite consta in :

B. decolarea mucoperiostului cu atentie

Rezectia modelanata a apofizelor genii hipertrofice:

A. este indicata in disparitia santului pelvimandibular din zona

Rezectia modelanta a torusurilor mandibulare

Rezectia modelanta a osteoamelor periferice are urmatoarele etape :

Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Stadiul teriar al sifilisului prezint la nivelul prilor moi:

B. Gome, la nivelul maxilarului

Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR

Dintre accidentele i complicaiile extraciei dentare care pot determina

dup extracia unui dinte cu raport sinusal

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA

Fractura-disjuncie de malar este:

Semnele clinice ale fracturilor de malar anterioare cu deplasare

Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

Formele clinice de rabdomiom sunt:

B. Se localizeaz predilect n cavitatea oral

Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

Despre fibromul odontogen periferic se pot afirma:

B. Pete cutanate caf-au-lait

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE

Tumorile maligne primare ale maxilarului i au originea n:

E. Peretele lateral al fosei nazale

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE

Despre examenul radiologic efectuat n anchiloza temporo-mandibular

Despre artocenteza n articulaia temporo-mandibular sunt adevrate

Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE

Tulburrile hormonale care pot conduce la sialoze sunt ntlnite n:

Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTOMAXILARE SEVERE

*Tehnica modelelor de studiu digitale aduce urmtoarele avantaje, mai

Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE

*Trisomia 21 se mai numete:

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL.

*n 1981, Filipescu a raportat cazuri de remisiune complet a durerii pe

Cariile dinilor permaneni tineri se localizeaz frecvent pe feele:

D. Realizarea formei de rezisten

Contraindicaiile sigilrii ca metod de prevenie primar sunt:

D. Rinile composite condensabile;

Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar

Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta :

Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc :

Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se

Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare