CAPITOLUL 14 FUNDATII PE PILOTI $1 COLOANE Ig 141, NOTIUNI GENERALE. CLASIFICARE, DOMENII DE UTILIZARE Slemente structurale din care se aledtuiese pileve indivect® a incarcdrilor Pilotii si coloanele reprezint fundatiile de_adincime cu transm Q Piwatie. 161, « Pilowidtig. Lat, a) sint elemente de fundare zvelte, caracterizate prine {v-un vapor mare (de ohicei cel putin WU) 0) ntre tise O si Jauura cliametraly Br Prin Tigi intelege porfiunea ingropatt a unui clement stroctinal introdu in pamint. Coloanele (fig. 14.1, 5) sint elemenie de fundare ales e din iuburi tle beTAArmat sau tevi metalice infipte in leren prin vibrare, pe miisura D SAcuaril pamintului_din interior, Si in eazul coloanelor, rayne ul = este ee pamintului din interior, eM anelor, rapart ee mare de reeuld col putin to Pupil cum se va avita, enloanele sint. de fapt, varielali de pilot) eve. Cutati pe loc, de aveea prin piloti se vor inteloge anbele Uipuri de elemente structurale de fundare, 1411. CLASIFICAREA PILOTILOR Qupit mddul de transmaitore Ie teren a tnedvanié aiuto sp deoscbesr dona, de pilo? pilot Nolaiti st Pilail ywietelent pe viet Pilolii totanti (tig 142, a =f postal compresibil Sub eferint inear- i axiale se poate produce deplasarna | telativa dintre pilot si teren, muhitivine | | tli-se asttel forte de frecare pe supratata i | a latoralt Ia contactul pilot-teven. Tn tune. fie de marimea solicitarii si de natura terenlul la baa pilotului, ineduaren auiali se (ansmite Ja terest” intewwat 1, | | vein Hecarea pe suplalata. lateral preponderen prin frecare sj partial pyjn Presiunlle dela eontactul e a a oC, Par dod, s eee Figs 14. Elemente de tundave de adine = Pie P.. (4d) 304unde: 4, este suprafata lateral a_pilotuluiin—contact-eu—teremul ; T= suprafata_bazei; Dh istenta medie de frecare pe suprafata lateralé ilotulasi; D. = rezistenta in planul_bazei_pilotului. Prof nisipos, 5 fndesat ca lay Leten a ineiiredtii: axiale: itoni pe vies “Lransin ta pilegh flotantls bots plloth gu Piloti purtitori pe viel tig, M42. 6). Pilot piteunde en bara (ital) plum stral practic ipcomprosibil (pietrigued si nisipuri indesale, avalle Tarl, marne, roci semislincoase sau stineoase ete). Deplasarea relativa dintre pilut si teren, sub inchreavea axial, nu se produce pe seama deforma rit terenulai de la baz, ci doar ca urmare a propriet determari a corputui pilotudui. fn consecinta, se admite Gi inteaga inedireare se teansmile vein presiunile normale pe la cantactul bavei ce teremuls pa’ (14.3) Dupa modul de exeeujic se deovei de asemenea doud categortt de pilot piloti Drefabricati si_piloti_executati pe loc. . Pilolj prefabricati . Acestia sint piloti de lem, metal, beton arma _sau belon precomprimal, Cae Se confectioneaza In intuepeindesi abe prefabricate Fau_pe ganlier, sint_transportati ta locul de punere in opersi si infipLLin pamint prin unul din wmatoarele procedee: batere, vibrare, pre~ sane si-insurubare. i" Infigevea pilotilor prin batere sau prin vibrare poate fi usurata de uti- lizarea unui procedeu complimentar demumit subspalare. . Pitti exes — pe tos. Avestia sint piloli ta care comput pilotului se realizeanit area. betontiia ito gaurd realzata chiar 305pe looul de formare a pilotului, Dupa procedeut de realizare a g se clasifica asttel: ————__—___=- wii, pilotii 7 tk tubaj se beton compactat — piloti_executati pe. recuperabil Ige_ prin batere Ncw tuba, < cu beton turnat nerecuperabil cu_tubaj_recuperabil — piloti executati peY “* capers loc prin vibraré — cu tubaj nerecuperabit in useat fara_libaj i \ sub protectia noroiului de foraj - piloti_executati rel rants 7 secuperabil Ioe_prin forare como /ew_beton inject Seu Beton turnat Dupe efectul pe care modul de exeewre a pilotulus il are asupra terenului din jar ese Teasebeses PHOT AE TITER SPAT Te slo Pilotii_de indesare sint piloti la care prin infigerea_pilotului (la pilot prefabricati) saw prin realizarva fortata a gauri, Tara evacuarea pamintulni (la pilotit éxecutati pe loc prin batere sau vibrare), se produce compactarea pamintului din jurul si dela baza pilotului si, uneori, ridicarea suprafetei teronulul (Tig. 14-3) la . Pamint ugorindesat a J Y FEY Pimint Mrcesat LLL. EEE Pamine puternic indesat £777] pimint nederonjat SE Ania usar deraryat Fig. 1443, Pitot de indesare Lii_de disloeuire sinl_piloti la care se_dislocuieste (in dep 7X) prmTorare wn vorum de pamint egal cu_volimul_pilotahi—ne- alectindu-se_in mod_normal, prin acea ea terenulut din jur (lig. 14.4) Tislocitine. O- pozitie prefabvicati alcatuiti Pilot executatt pe Joe prip firare stat pilétr intermediant intre cele doud categnrit © ovupa pile 306- cr din profile metalice care, desi se introduc rin batere sau vibrare, produc, datorita sectiunii transversale reduse. o indesare redus a terenului din jur’ Acesti pilofi se numese piloti de indesare redusa. Qyvd materiatul din care sint ale up eNista: ~ ~~ =PTTeti omo ze ni (din lemn, metal, beton simp 'u, beton armat, beton DFR imaT: Ss —=Piloticom busi (dinJemn si Deton sinipla Temi sre Tirmat, metal ST Det spl) ted modul de cariatic a sectiunni iansversale sinty ~~ piloti eu _sectiunea_constanta, ta care _sectiunea Se mentme —neschimbats be Tafeaga Tange a Tigo 1 fit ek it a ae ~ puoi cu “secTine variabila, ta mata 2 jive Sectiunes se modified Incipio! lise, Varialie_sectiunii poate fi: ~ continua, ca de esemplu Ie pilotié picamidali fig. 14.5, a); ~ DHISCA, Ia pilotii cu ev zare la baza (fig, 14 5, 6) sau cu evaziri mul- Uiple (IETS, 1442. SOLICITARI ASUPRA PILOTILOR S$! FUNDATIILOR PE PILOT: Parl principale: ~ piloliL, care pot te vertiqnlt st inclinati: apne tare clomauttea i e(ante taiaite aumat care solidarizeazt fapetele pilotilor (la Tundatifle pe piloti de heed ulilizate in Weeut, vadierelo frau aledtuile din gringi de lenin), ’ ¢ PilotE cu seetiune variabiia Dupa pozilia radierutui tata de “iprafate terenului (stabilita {inind Spainay la Tundatiile eflate in albiile cussing le apa de fenomenul de afyjere) se deosebese: y sap tntatil cu radien jas, la care salievul este in totalitate sau partial Ingropat (tig. 14.6, a): 307~ fundatii cu radier inalt, 1a care talpa radierului se afl& deasupra nive- lului terenului (fig. 14.6, 8). Solicitarile Te care sint supusi pilofii unei fundatii se pot exereita in dowd moduri, si anume: — solvcittrt transmise prin intormediul radier cazul general. Incarcdrile transm ului (fig. 14.7); acesta este ede suprastructura se reduc, la nivelul —} | | | t b + Th. Fundatit pe piloti cu radier jos si cw vadier inalt: I= pllol: 2 —radier = talpii radiorului, Ja sistemul 1. H.W, care genereaza in pilotii fundatici solicitari axiale, traasversale, momente incovoieloare elc.: — solicitiir’ transmise de terenul din jurnt prlotilor. Fig 147. pra funda Lransmi olieit ani asus Figs 1 pe piloti exereitat prin interme divl radietului pra pilotului prin asarea stiatulul moate Se vor exempliticn dou solieitari ca acturistice produse de terenul din jurul. pilotitor Freearca negativa (lig. 148) Cind in euprinsul fisel se intilnese st compresibile, eare am tendinta de ¢ foarte se tasa sub propria urcutate saw sub electal ane: sepras 308inc&re’ti aplicate Ia supratala terenului, se produce fenomenul denu nit sfreeare negativa, * din furul pilokului, pe grosimea stratelor defermabile, coboar’ prin raport cu pilotul si In aceasta miscare se .agala* de corpul acestuia, exereitind prin frecare o solicitare axiala diti Jald de sus in jos, care se adaugit celei transw: ede radier, Sem teed ev se exercita pe suprafaa laterata & pilotults depinde deet de anigcirea teetis# piloertn, — Syprasarcina Gind plows coboaed prin raport ew tere din tue J eee ve (situatia obisna . Irecatea (pozitiva) py se opune aceste x depasivi si reprezintd 0 reaettune a tetrmutui Cy teremul coboura in raport eu pilot, spare © solleitare pentin pilot Manilese telor constrett in ludaisar pe pilot, se realizenza umphutuns de ancy megati= V4 py, eave reprezint lustriale cind, dupa exccutarea mare sau se depoziteaza in apropteren bundatiei Presiuni laterale exereitale aswe atcriale Ia supratata teen Pra pilotitor de strate moi aflate in 14.9). Imprejurduite eae pro- duc acest tenomen pot It aceleagi cu cele eare att generat Oy cuprinsul tryst ai MAG é yy OSLISLIDY Figs 14, Fanatic pe pilot Signs presi! inerake afecee acest fof sez 6 tendinta ce deplasare Interne a aten, geil resin ater dee frecarca negativa, cu dilerenta ed suprainedzearca eare determing deformarea sitatilyi mo: este nesimetried. ty tului moate care iaecanea si fundatiel Aceasta lendints este asotiatl Cue presitan orizontal py. care se exerciLit asupra MMotilor st eare (rebut in mudd obtigatorive avd im vedere ta prieetare petra a prev ruperen pilotitor 1413 DOMENI DE UTILIZARE. A FUN! 2 Figke_si_agticole, solutia lundinii_pe ply de vellere_tehate si econamie in adopt dow aulajoasi din pe cgmparalie ev solutii de tundare “diel de sucuiols pe tas sau x ALLL To mod normal. uliizarea pilotitor este avou ala simultans_a unor sty ites de suprataia terenettui,. yi pulernic compwsibile, in apropicre un ani uinditeste cobatites pitolilor pi fa un strat practic incamprsibil, spre_a_Incra_ea_piloti Purkitonh pe Mief (ig THA. a. Daca pind te adineimi accestbile en ulilajele disponibite te se intneste un asemenca strat, se fulosese pilali Hotanti (lig. 14.10, by Lncori. utilizarea pitolilor ka ¢ este justitieati: prin corinta de a se evita tasitri a fundutiitor diteete si tmpingeri mari ssupra peretiion uni iuerditi de sustinere ec urmear’ a se exceuta in imediat apropicre (lig. 14.11) ~ Jn.cazul podurtor i xtaduetelon tundatite pe pilot slat totosite mult ma treevent. Exp! gatia cezida in laptul ef strate supe in pliminturi necoczive sau slab coezive, eave in alle condilii ar putea reprezen 8 Suportul nor fundatii directs supuse ctoziunilor (atuieritor) cares rove a ape ms (itr) in aie ste sau minowe aly sural de apa eta Fundarea de adineime pune in sigu A stabilitAtii prin afuierea 4 mld pilele si euteile @ paduri fata de pericotul de pierdere 309La constructite hidrotehnice portuave, folosiren pe scar intinsi .piloftlor se datoreaz at cofdifor de Teron speeTRe CIT Wat MANE tre amplasamentele accstor SonstTelit (aepuneri alivTonare recente, aeconsolidate). cit si inedgedsilor orizontale mari, a ciror preluare se lace prin piloti pretabrieati inelinati sau prin piloli forati de diametru mare, en in eheiut flu — Y Fig. 14.10, Fundatii pe pilofi sub stilpi prefabsicali sau monolif 2 pilot torat de diametru mare: 2 — pilot qwetabaieat ¢ ¢— ra dias #— stat de pimint compresibit; strat de acd practic incowpresitit a o NHmax. i Excavatie | ulterioara: | 1 1 Zz = = inedreasitor in Tiy. 1412, Erodarea Lunduit wwlincime prin piloti pentea a evita. im- amplusanentul —kidatieuiei pile Pinger mari asupra sustinerii peretilor de pod. exeayaliel din apropicre sial din fig 1415. tu ultimele tuoi decent s-au dezvoltat witiginos plattormele tive de fora} ly ultimele tei decent sean dezvoltat arin (oltshore). Apronpe toate, din cele citeva mti de platforme construite pind in prezent obisnu in lyme. sint fundate pe piloti. Salut pentru asemenea platlorme consti in agezares L) pe et-Wlul se on pe lundul mari a wnei structuri metatice 2 ie clined picioare se intig yl batere piloit metaliel tubulark(ti. 14.14). Deasupea 5 structuxi metalicd (platforma de tucru) care sustine diferite instal elite (jac Hapoel o alti echipamente ete. Pilotit platformetor de toraj marin aw ajuns s& sibk Tungini de peste 400m din ean tiga de peste 310Fig. 14.13. Chei fluvial fundat Fy. Mth. pe pllofi matin tip) { 14.2. ALCATUIREA PILOTILOR PREFABRICATI fix de toraj cu tundatie pe Z 1421 PILOTI DIN LEMN {i present, in Lara noastea. pilatii din lemn se utilizeaza foarte vars doar la hectic carartey ye izetia (poiluri dy servicin, debarcadere usowre GH In unele Gel HRS SSCA Canadas Suedin gy ). pilotii din lemn Sint ined destul de mult solositi ta lurrati cu eaeacten detinitix, Domeniul “pti de ulilizare a pitotilor din lama if constituie Pmintucile argiloase de Sep htenta weiss in cate weestia lucrward en pilot Motantiz nu se recomanda UUlizoren Tor in nisipmai indesate, pioteigurl holovanisuri, in care intigeres Sefave cu dificultate si poate conidute Ia detsriornrey pilotihoy Penteu contectionarea pitstilor din lemm se folosecs mai ales trunchiuri de rasinoase Chrul, piny al carr diameten Greste cu cirea 10 mm/m, astfel incit sectiunen pilotalui rezulia teoneunica (fig. 14.15). Lungimea pilotului, {8e8 Fnmadiei, est tn gered sub 15 ms. Diametnul Ip Virt trebuie sa tie de Cel putin 15 cm. nai ales in tovenuiri cate contin hiv, uri sau bolovani, Axa Pilolului Uebuie si fie cit mai dreapta, cu o sageata de cel mult. 124 din lungine. Pentru evitarea degrailavilor in cursul baterii, ati capul cit si vieful rebuie proteiate. Capul se tesests si se imbnaca ea un inel forjat din atel lat, de 50... 100 mm inallime si 15 ...25 mm amnsine (fig. 14.18, a). Virfui Se.ciopleste in forma unui trunchi de piramida on 4 fele (tig, 14.16, ) si, entual, se protejeazi cu un sahot cu acipi de otel lat prins de pilot prin cule bétute in gauri ovale (lig. L416. oO. Cind sint necesare Innimi mai mari, pilotii se innddese folosindu-se PrOcedee de innadire specitice elementelor de lemn {innadire cap Ia cap eu eclise sau cu manson de tabla. innadire in jamatate de lemn ele}: inniidirea ttebuie insti ovitata pe cit _posibil, “2 aAflati in permanentit sub nivelul apei, pilotit de temn auo durata de exploatare practic nelimitata, Dac inst capetelo pilotilor se gasese In zona ande oscilatie a nivelului apei, regimul alternant de umezire-uscare duce eu Kimpul 1a putrezirea lemnului. Corpul pilotului in zona expusi se protejeazd prin ereozotare. In mediul marin, pilotii de Jenn sint atacati de diferite mo- luste sau viermi gi utilizarea lor trebuie evitata, | —3isem Fig. 1445. Pitot ain Fig. 1416, Detalii de eap si de vine In pilot Ten tin team 14.2.2. PILOT! METALICI it din ofel pot fi aledtuiti din tevi metalice edvura li se ataseani un viel, din palplanse asamblate sau profile laminate, mai ales eele in forma. de H (fig. 14.17, a). Avantajele acestor piloti sint groutaten redusi. ta com: paratie cu pilotii din beton si innidirea relativ: simpla prin sudurd a trons Spunclor succesive, cea ee permite. objinerea lungimilo. mart necesare aliigerii stratului portant. Pilotii metalici tubulari prevazuti cu © torminatie elivoidali de layime constant (fig. 14.17, 4) sau’ variabila (fig. 14.47, 6) Sint avantajosi in fundatii solivitate la smulgere. co tL} A QEO H. VEIT. Pilofi de otel Da al cipalele dezavantaje ale pilotilor metatict sini consunul ic de metal precum si coroziunea accelerati care se produce in zona aflata jo regim alternant de umezire-aveare. Pilotii metalic: stat putin utilizali in fara noastia, exceptind unete lucrari cu caracter provizoriu, la care se folosese ca elemente de iaventar recuperabile. i 3121423, PILOTI DIN BETON ARMAT 51 BETON PRECOMPRIMAT Sevtiunea transversala a pilofilor din beton armat si beton precomprimat este, cel mai adesea, patratdi. Se pot folosi, in functie de cerintele lucraii, fi pilofi eu sectiunea dreptanghiulard, trapezoldala, tiunghiulard, circular Imelard ete. (fig. 14.18). Sectiunea transversald este, a regula, ‘constanta, pilotilor din Leton aemat tant elu pilotului. Uneoei se utilizeaza insa gi piloti avind forma unui tounchi de piramida. Conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa te indeplineasca piloyii £a elemente prefabricate din beton armat i beton Precomprimat sint pre- Veins It STAS 748474. Pentru pilotii cu seetiune patraty standardul pre Te pmatoarea relatie dintre latura seefiunii si lungime data in tabelul {41 Respectarea naportulai dintre taturd $4 lungime confera pilotiloe rigidi- atew minima necesara pentru preluarea solicitasiiny din limpul manipulari lor si transportului Tatelut 111 pilot se Ite 0 set S16 33 98 vou eas Mx 40 } Ay 20 1s. 20 13 x 45 1b ...20 Marea betonului trebuie sa fie de minimum B 300. in cazul pilotilor din beton aemat, si minimum B40, in end pilotiny ilie beton precon primal. Betonul, preparat in centrala de beton, 22 compacteazit cu mijloace rake ce adhe loi urmeazat a luera in medii agresive natarale car indu Hutte. se adopta retete de beton corespunzitoare 4h o entual, se iau masuri de protejare a suprafelei pilotului. Armaten pilotilor prefabricali este necesardi pentru preluarea solicita- Moe ate Mar in Fazele de. confectionare, transport, meuge oper gi ex- ploatare. we &Schemele uzuale de solicitare staticd a pilotilor din beton armat sint aritate in figura 14.19, La pilotii din beton armat, armarea longitudinalé consta din patra bare Ja latura pilotului de cel mult 35 cm gi opt bare la laturi: mag mare, , Armarea transversala se face cu freta sau etrieri, avind pasul variabil i fungal pilotului, mai redus Ja extremitati si mai mare in cimp. Capul pilo- £m D Ray | ve Up Lg WSL WSL 2H at t V4AB, Scheme de soticitare staticd, sub giettate pioprie. & piteftlor din on amat ulul, care are de suportat solfeitari mari la batere, este protejat printr-o armare suplimentard constind din 3... 5 plase din bare de 6 mm, eu ow hiul de 5 .. 6 em, agenata a 4..5 em una de cealalta (fig. 14.20). Si Pilotii din beton precomprimat, armarea fongitudinala se poale realina He din bare de otel, fie din fascicule de sirma, ul intr-un strat de roea stin- Deck pilotul wmeazt a pitrunde cu coasd sau semistincoasa. virful se protejeaza printiun sabot metal i we earbead ca un dora de 30... 40 mam diametru, — Lungimea I (in em) Fului se stabileste in Junctie de Latura 4 (in cm) a pilotului eu relatia mrace r ea: f= b — Pilotii din buton armut si beton precomprimal se caracterizeara pein “cusumuri tidicate dle ofel, care crese esponential cu latura gi cu iuogimea nilolviui, La dimensiuni egale, pilotit din beton precomprimat armati ca ; Sm peinit 9 reducere de circa 3% a consumalui de metal in comparatie ; Gv pilofii din beton armat ( Ca mrestoree dimensiunilor, casio si geeutates proprie a pilutiler pres A [abr j ati (de exemplu. un pilot din beton atmat cu see tina dle M034 can as de 20m tungime rintiveste & 1), eva co impune folosirea unow utilaje de f° i { 100. ~ _ —ii0__| | Le — SP 35.5] a0, WOT sss S58) pa TT Te | 11a T pot Th fate Py TY TE Ut 1 if Aruarea pilotuiul pretabrieat din beton armat batere dist ce in ce mai puternice. In tara noastra, pilotii din beton armat i ates lalusiti sint cei cu lature de 35 em. Pilotii cu sectiunen de 40.40 gi , 45x45 em, cu lungimi de peste 20 m se:folosest in mod exceptional si mai ales la constructii hidrotehnice portuare. 314 (In practica mondialé sint cunoscute unele tipuri de piloli prelabricati: din beton armat de pind Ia 100 m, care se ating prin asamblarca unor tronsoane de 15 +20 m Iingime fieeare. Pentru asamblare se folosesc piese metalice ile tronsoanclor. Sistemul sucdez ABB foloseste dispozitive cu stiftari verticale fixe, pentru asigi- eu lungimi foarte mai lobate Ia extremiti Fig. 14.21, Sistem de imbinare eu stiftori a pilotilor trousonati de beton arma mat: 2—ylacd metalici; J—~gol pentru stilt: 4—stilt fix; Sosttit mse T—tronson de boton tarea continuiliil, gi eu Slit orizontale mobile, care ye introduc in Lronson pentru preliarea 4 solicitaritor de tracti ne (ig 1621), Asemenea piloli Se utilizeaza pe amplasamente 6 izate prin pachele de grosime mare de strate arziloase moi 14.3. INFIGEREA PILOTILOR PREFABRICATI Procediile cunoseute pentru intigerea pilotilor prefabricatisints bate: rea, vibrarda, presarea, insirubarea, Cel mai raspindit procedeu il constituie baterea 143.1, INFIGEREA PRIN BATERE a. Sonete pentru infigerea pilofilor. Baterea pilotilor se realizears prin lovituri suecesivr aplicate deo piesa yrea, denumita berbec, Cel mai simplu berbee este un mai din emn de stejan ‘cu mingre cintivind 2 80 ke $i manevrat de 2... 4 oameni (fig. 14.22) Berbecul actional manual poate fi utifizat doar ta infigerea pilotilor scurti din lemn. in mod obignuit, infigerea prin batere se face cu berbeci a caror ridivare si ghidare necesita instalatii_ mecanice denumite_sonete, Cele mai simple Sint sonetele din Jemn, folosite inca de constructorir din Roma antica. Lc tea cuprind un eadru in forma de A, ale&tuit din dowd grinzi or avisate ver- Licale, numite lumindri, care servese la ghidarea berbecului si # pilotului sto rigla orizontala, sub care se monteaza un scripete pentru cablul de mane- Yrave a berbecului, actionat de un troliu: cadrul este aseza pe talpi din 315grinzi orizontale si are stabilitaten asigurata printr-un sistem de contrafise in dowd plannri (fig. 14.93), In sonetele moderne se regisese camponentele caracteristice soneteloy folosite in antichitats uminare, contratige, berbec. echipament de actionare i Sonets eu efidese Hiberit et seholet dite mcs de Teun nn de hia PS hamwinsces 2 tones état yay 4 berbecului, O salutie curenta Oo vonstit Soe sumed a und nae Cavale pe senile (He. 17.24), Tar avert Stop. de macara se Tixeaziy pe TitH medul UneT cor ratige Orizontale ex tensih 4 Tuninarea aleatinta din doua peolile “meTalice Salidarizate bein distantiest ja forma de Souetele Se Terentia Ih Tuite edo berbecii_ey Lave Slot echipale: acestia pot Pesos Gisfore libera en DT dublachane: diese Ber Husil So aTaan Tae iat actianal- de au trlin eh bilemediul ant cablu, om invert ak na vipuri de Berbecul este o piesi mas prismation, de funta, care Tae poate Taree inte T RW Thal Unig de Gidepe nu Tgstger in mod non matTA spre deteriora capul pilotulyiy Sonstalers Ripate cu berbeci cu cadere Libera au avantajul dea ti sinute in Junectionare side a necesity energio doar pentrn “tice fea berheculul, Peincipalut dezac antaj i rena redusa a loviturilor eare la iroliile actionate me. : . ce Toke de obicei de 5.42.10 lovitusiimin, \eost, sonete ae iantait 8 folosese, ee ry er sonets Fontectionarea pe santier a nei sonete din grinzi de lemn ecarisat sau din levi sau adaptarea ca soneta a vmate ecdtale (excavator, dvaglina ete). deeit inchirierea si aduceren unei “onere echipate cu herbec cu abur sau cu berbec diesel, Berheai cu abur ew simpli actinne, introdusi in practicd a inesputul coe £01. folosess forla aburuiu! seq a aerului comprimat pentra ridi- Tie aii Mai gees din Otel, tao inaltine te 0.60... 1.0m, de unde cade Bae ie ee prin imtermediul unui piston, edata ronst wie freee 316cu admisia intr-o incaper turilor este de 50... 60 Berbecii cu abur aburului sau a aerului es! Fig. £1.25. Someta pe senile cu berber ew abun 2 bet bee 2 — fanaa stator ae Miecaniv si Hisal sa ea se injecteai un comb Compeimat de mai. Imp, spre pilot, si ridien mai avantajul de a fi unitati becut insusi. Freeventa re cilindric loviturifmin. dubla actiune au aparut in deceniul al treilea, Porta te Tolosita atit la ridicarea cit si la vaderen maiului. Freeventa loviturilor este mai mare, de 100... 240 loviturifmin, dar energia dh este mai redusa decit ia berbecii cu simpli actiune. Berbeci de ae fel, ectionati cu aer comprimat, aivatuit & aburului sau aeruhi. Freevenja lovi- dintr-un piston, un mai si o' nicovala jrehise Inteaun cilindea etang, se pot folosi Ia baterea sub apa a pilotilor. Generatorul de abur sint montate, de de lucru a sone sau compresorul cbicei, pe platforma i. In figura 14.25 se aratd 6 soneti pe senile echipala cu berbee eu abu. echipata Berbocii diesel sint formati dinte-wn cos cilindeu avind Ia bazi 6 pies masivi (nicovala) gi un piston cu rolul de mai La initieren baterii, maiul este ridicat In imput cadertim fui, in cilindru re se aprinde datorita caldurit aerulai Sploria peoduse forleani cilinleul in jos, viclul se reia apni automat, Berheeii diesel an ix de batere dezvoltindu-se in bers # loviturilor este, in mod abignuit, de ada liber, ustibil aclul sie ul: anitonome, ener: pe minut 4080. Dezavantajul principal al acostor pileti iL constituie faptul ea ener. con [pr Evocuare [ea aaah sioy Z For Th ra Spe ai iinare Mai AL jf adeaminn [IL sams fer-ne Citindos Lag Adpisie En{| Se evacvaré TF) srtere[k Nicovaia 5 ° c ¢ Fig. 14.26. Mrincipatete Upuri de esboet Sinica cade ast: tern lee ost octane ate ea abu en a rn fad gia dezvoltata lao lovit Si este dificil de evaluat Schematic cele 4,25, 1 4 Upuri de berbeci deserise sint yo urd a maiului variazé cu rezistent pe teren, # epusa de pilot prezentate in tigura 31eagle Pentru infigerea prin batere a Pilotilor av cunoseut er alee erabIIa me feree datorita problemelor puse ae introduceres in teren B® Piloft metalick tubutari tonrte hungi (uncori de peste 30 ™) din fundatiite piatformetor tine e Foraj marin. tn acest seop wan seratrint Perbeci ew abur capabiti sa ae moans foarte mare, de peste 1000 kN Pentru bate 2) APK & pilotilor platiormetor de forsi, Ia adincimt de ap: Nolte 1a 0 loviturd o 130 0) Previizult ew un sistem hidrawlie de proputsare tn CIreuit Inchis, controlat de ta distana. D. Exeentarea_intigerii prin hatere. Ponty, peitanea detevior’vit la hater capul pilotului de Deton armat \rebuie protejat. 0) solutie curenta consi din montarea ‘umat Capigon (tig. 14.97) aleatuit dintr-o cases metaliea in forma de I dial chem pe caput pilotudad pein interme. diul unui strat omg oes alestuit dintiou piocg (lin lemn de esenti mote dispusa cu fibrele orizontal: loviturile berbecului se apliea supra : tunel piese din lemn de eson tare, cu Tibrele dis, “recaallt He eapison: — puse vert ice) Spatiul dintre pero verticali ai ress eed te Cast Pilot se Impanenad en piala, i. D vederea infiverii, pilotii sine adusi din depozit si agezati in imediata apropiere a ampla- Ficala iy ti tendation Operate as ridieare din stiva. si qe agezare te ver. Geala in lingual luminarit poaria pumele de punere in Nsa. Tn’ Figura 44 28 coh NemPlificd principalele tee ale infigerii pilotului ewe sonet’ tip Delmag, echipatai cu un berhee Miesel: aceste faze cing urmatoarele: jo jaieaea pilotudui de fa sol eee (ul de infigere i ajutowan unui ¢ nat de lotial sonetel: A ee ali deasupea tavusului cane marcheara [neul de infigere este raft 2 naterul unei ture cw donud.y ‘ate si aserat ou O fala parslela cu ulisenie luminavii, apoi este tase SA Coboare cn vit) we uaet 3H 8A patrunda pein fveulale praprie in namin pe eanal pilstulad Sint coborite: capigonul si berbecul: ~ 84 NCU infigerea pitotutut PETRIE berbeculut diesel < Determinares conditiitoy de batere. Problema inligeii prin baton jblotulai pow fi tumuli SRE UR pilot de caracturecas 53 geometris Daweseute trebuie infipt in Pamint. te 0 ala. prescrish, prin loviturite unui berbee care vade de th ¢ seNmita inaltime. “Fiput geeutaten berbecului, inaltimea de cidere si treet it lovituritor trebuin ether determinate ineit bilotul s& fie dus Ia cota ase deteriora, iar eneraia consumata in acest Scop sa fie minima Fie un berbee de seutale eare vade de fy OF se comsuina jyn tet cai UH = p Heiltime H. Luceul mecanie CL Ohs WOM, 44) Poe bepreninta lucrul meg wie la intigerea pilotului in PAMiInE egal ew produstl dintve P Szistenta opuss de pimint ta biWunderea pilotutui si, o adineimes de infigonn, can @lectul unei lovitui. it nilotuluis 318O- bh reprezinta lucrul mecanic produs prin deformatiile elastice ale derbecului si pilotului, 2 fiind revenivea elastica sau reculul berbecului dupa contactul en capul pilotului: 2QH reprezinta lucrul mecanic pierdul pe seama unor efecte secundare: strivirea eapului pilotului, zgomot, calduré ete. 1 Tafigetea unui pilot pretabrical cu o sont Detiap 1 —souetds 2 berber diesel; 2 —pitot ‘vele Iniigetit pilataial Asimilind cioenirea dintre pilot gi berbec, cx 0 cincnire intre doud cor- puri impertect elastice, libere, eoeficiontul a are expresia: unde « reprezintd coeticientul de elasticitate ta ciocnite, 0 <¢ <4. jar 4 Ste greutaten pilotului impreund cu capisonul. 0 batere eficienta presupuns un a vedus. Av trebui deci ca raportul Gig sa lie cit mai mare. Tn practica TahPEM Gig se limiteaza Ja 2... 2.5 1m cazul pilotiloc de lemn si la 0.75 pind fa 1.50 in cazul pilotilor de beton armat, spre a nu se deteriona vapul_pilo- tului Bigde eatieg tPeewlui In stirsitul curse este Proportional ¢ Patratul Vitezei de edidenes Reducerea termemlui aQH presupune o vitezi de cidere y mica, dec inert rime de cadero mica. ha bonkel a adore liberi, Hse alege 'astts jneit Iucrul mecanic 1a tiecare Joviture sé nu depaseased 20 30. kN- m fa berbeei cu abur, Hf este te ehicel, cuprins intre 0.6. £0" my" Compen. saree greutatit mici a herbecalui brintr-o inaljime.de cidere mare trebuie evitata, putind conduce la Spargerea capului_pilotului, Freeventa de lovituri date ae berhee trebuie si fie mare, pentru ano Permite retacerea structurit paminushe deranjata de baterea pilouutat pen- {ua se diminua rezistenta épuet a Pamint penetririi pilotului, Acesie citeva reguli simple, bazate pe consideratii energetice elemen- tare, se dovedese utile in Practica la stabilirea preliminard a conditiilor de bat: 143.2. INFIGEREA PRIN VIBRARE Vibvatiile verticate ale pilotului, generate de un utitaj Vibrator Fixat pe “ap. duc la veduceroa Irecdi Proibtafela lateral, determinind int ea uP steulates pilotului sia Libratorului. Vibratiile se produc pein invittirea ih Seusuri opuse a uior magn ne reggae allate in interioval s ibrat wului (tis, 14.29). In practiea se PS aed produc hy 1500 cichurijmin gi vibratnace aries Cure adue pilotul fa trecy ented L20- PANE, intve 3.000 si 8.000 ciel ity In-tara noasted, e folosese. vibratoare subsonice, © earacteristicg prine “pall @ aeestora a chastitiie torte Perturbatuare. prin care se intelone renal celine livectic vertical a fartelon ventrifuge ale ma. Selo cu eNeuntrh Infigerea prin vibvare este efieace in pantinturi nisi. Mase si, in mai mick macurd in piminturi aveiioase Brslowse de consistent weduck. fy argile de consistenta ridicala. in paminturi necumprc Srosiere (pietrisguri, hee loxinisuri), in teronuri eas hlocuri, infigerea prin Vibrare Du este indieala In figura 14.30 se prexinta prineipalele fare ale infigerii prin vibrare a uns pilot vu ajutorul unui vibras tor VUB-L, produs in tara Noastra ; aceste faze sint umm. toarele: Fig 420. Vivato Vibraton imteres de pilot a unet conturi agitate Ja meen b= pilotul este vidicat si adus an amplasamont: “roghlolul este asezal in povitis vertivala pe loeul de infizere ie pe dee intre pilot si vibrator se inter une Oo mandrina tutus Me Fasald sit coboare ruse po capul pilotului, asiqued prindera Terma a acestuin Dag’ i tinnenst vibratoral si xe incepe infigerea pilotului Dupa_atingeres ented prescrise mandtina est desticuta de pe eapul pilotulnt si ridicata. imprount cn Vibratorul 320Hide 1420, Intigerea unui pitot eu ajutorul vibratoralui VB 14.3.3. INFIGEREA PRIN PRESARE Accst_procedeu se utilizearl mi ates ta merit de gu 0 Vale GC Dsl ete prev dau eu vir larcekdale sink pontice wae (SSR UGEAUES TR TTS. Dinenstanile amvale aie semen oe ee Fem STG dO. Lm, Elemental de comirueticn eee Propteste presa (blac de atte tele aemats, aide) trebuiesA assure pretuarea reactioal proce ne ee ASIII Tealizalt ot pot prelus decit solicitairi de cumprestane, Uonsoanele succesive netiind soli- ite de pitti la, pitotit Masizate 143.4 INFIGEREA PRIN INSURUBARE Provedeul este aplicabil tal. Pentru insurtibar Haltion presdauti ta partea interior cu o terminalie elieoidata u < luloveste uy cabestau, Pilolii astie! introdusi Ni prin capacitate porianta In simulgere importantd en beton a in tere sint « 1435. MHLOACE AUXILIARE PENTRU INFIGEREA PILOTILOR Uneori, fie pentra ai superioa celeraren inti tii, Hie pentru a eobori la cout pilotul oprit Ia o cota ivesdecle de bara pentru infigere (Dateve, vibrate, presare) sint compl Procedee ausiliare. eum sint: subspatarea si eleeti tose Subsualacegcaustd in destacerea si antrenarea pammyului de suly iylut pilotului ew ajue torul unui jet putuaie de aps, pr u tesi Hisate de la turnare in carpet pilotului prin tevi PERE Cnet) prinse de TeteleTaterate ale pilotulut (ig. 1439) Porshe metrul de 40. ee ang ht et 0 Vel Ingust, prin care apa iese eu peestne mare Wat). Pitot Scagizdl pelacatie, ghidat in lumindrite sonetet, iar Kineite Sint lisate ew 0.50 m deasupra te RE Oats cu tansarea jetulit de apa. pamfatad este antrenat, praca itarea sub greue (ke Droprie, a's TENGE aU Si piol lal. In eussad later tee iisese eu circa 0.25 m Rib Metal pilot Intrueittntiseren prin greutate proprie prin subspllare este insofitit de 0 pite aah stinare @ pamintulul. rebuie aprita eu 1... Dan deasupra corel pins {aus pllotul, pe ultima parte utilizinduose haterva, vibrares vy Dresarea. Din aeest punct de Nedere, tolosirea subspatarit este indicat mai ales la pitt puntata De virf care strat strate 321ive MH. Intigerea prin presare 14282. Tofigerea Pile. 4 pilotilor din tronscane seu tului prin subspatare = fltndatie existenta; *— placa de = berber: ¢ — cable fevaratic a presiunit de 1h pace 3 = conducta: @ heyy By undatie; "3 'presa “hidtadites pent subsiitines Fpl — ronson’ de capits 5 tronsen, deviet: @ ronson” case Ge Piminturi nisipoase a earar atinave prin efeetul jetulut de a Porlantd pe virl a pilotutui Hi nw intluentes A capacitatca, Electioosmoca este an tenonien care se int se intradue dowd eonduc- i Nea Wit din port se deplaseara ete [gcalod. Zona dit jurul anodulir est ascats. eva dav pinat Ato WF Spareste Electrons a roduce dae iy 4 la bomete une surse de eurent continu toare ea fatea Heats pente a tactita intigerea pilotitor. Pe supratata pletion ae Ascari eleetrazi leali la polit ne ditates {i-se Trecarea intre paint si pilot. ups ce pilatul este des te a poate I heton armat se Mliv al sursei fr esi! baterii. an in zona pilotutui ereste, reduct tore, PelseHaten poate H inversatt, pentru a spari adereata pe Supratata Lateral, Piloting talicl pot fi ulilizali ditcet cx eloetrosi ok 5 Ap (e 144, PILOT! EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE PiloTii executa piloti de He Le care gatiras st _tealizeaza prin Dalene Tt pa) a erin de diferen- (ere HUE PITT din aceasta clasi il constituie modul cum sint sustinuti perelii giurii ® 1444. PILOT! EXECUTATI PE LOC PRIN BATERE, NETUBATI rest piloli se pot executa in paminturi a e&vor com de mare, pentimer-pereti-gaurii-sa une este sulivient Desticmentine-pim-hebaterea-corpulut Gl, loarle raspindit in primele decenii ale acestui rea_in_pémint_a_unorma de f de 15... t, Jasale sii cada sevol, eons! nfige ridieate cu ajutorul unui troliu la o inallime-deets 322a8 iber (fig. 14.33). Prin lovituri suecesive pe acelasi loc se formeazd 0 gauri dines! de obicei, o adiicime-de-cel mit 5...6 mi, care este umpluta apoi cu beton compactat cw maim cu baza pla ’ Fig, TRB. Esveutaren HUET Gk procedertl Compresol: 4 — slitaiul in poritie de natant di falar penta ca glut 2 al clare 3 hetoanta iin ean stp abu: 4th seat fe pautectien Sted ate pidonitor: ret vietus sau piettis; 4 — tlh ceotpul pienulis + Printcipatele faze de exe mais C8 Procedeu pus ta punet si ulilizal in ultiinit ant in U-ILS.S. Ja fundares pe panini psolde scusibile Ia umezire utilizeaza, de asemenca, un mai eare cade liber; ealleind neg ip veel unc Wunnsiti, Maint eintareste .3.. $( yi este sidieat lao im Mi Crunehi de con eomplctat eu wn sitt conie) justitied pentru pitati izali pe aceasta ime de 6 7 mn, Forma speeiald aan Seurti rea le denumiren de preani Havste succesive de exeeutic a piconilor sint ardtate in figuea 14 M:aeeste lave siat wre mnatoarete “~ tessarea axelor tundatied si pozarea unui sablon pe tocul picomulus f& bozarea aiulut pe sablon, indepartaren sablonului, formarea prin .stantare a unei Sint axing Jorma maivlai, prin lovituri suecesive pe acclasi toc ale maiulut fe ogee 8 baza giorii s unei portii de beton vietos sau de pietsis pe © inl Hime de 0.6.12 ms = prin lovitw Hulb pe seama indesdirii piimintului de ta baza accltiasi mai se compacteard betonul saul pietrisul lormind-se un = corpul pieonulai ser Hizeazd turnindusse in x sare este compactat cu lovituri date de acelasi maiDescoperta unui asemenea pleon a permis atit masurarea dimensiunilor bulbului eit 3 recoltarea de probe netulburate din pmint din jurul si de sub butbul pleonulul. S-au putut astlel construi eurbe de egalii greutate volumica in stare useata, care au pus in evidentd con- {urul zonci in care s-a produs o Indesare suficient de puternicd pentru ca loesstl sisi plardd Sensibiltatea ta aetiunen ape, cotespunedtente tl WLP a= 16 Nim" Gig. 1439) YY Capacitaiea portant a unui pilot astiet exc cutat sa dovedit a fi de cirea 10 ori mai mare decit a unui pilot prefabricat de 30%20 em sectiune si Ou -PE-LOC PRIN- a TUBAJ RECUPERASIL. Zt Acegtia_sint_piloli_la care gaura se formeazi pritTntigerea unul_tub-prevazin Cun sirtcare se detageazt sau_se_deschids dupiice.pilotul atinge cota preserisa. Pentru formarea corpului pilotului se deosebes: dou& variante principale: cu beton com i pieon pactat si cu benton turnat. ee ee a. Piloti executa{i pe loe prin hatere Tahu avind te = Vek NI eu tubaj recuperabil si cu beton compactat. Cel mai cunoscut_procedeu din aceasta eat constitwie-procrdentEranki, wiliz card Tan ity [ara noastia in ultimii 20 ani. Se utilizeaz’ utilaje speciale (sonete Franki) cu ajutonal gérora se introduce in pamint, prin batere, wi tub metalic cu diameteul de Slim gt wresinrer peretehit de-27 mm. Principalele faze de” executie. sint prevTentale in Tigura 14.367 aveste faze sin urmitoarele [— se agazi tubulin pieioare. pe_amplasamentul_pilotului: la baza lubului Se Torieazaan top ditt Beton proaspit. wea, ae cea TZ minal lime: tabit-si-dopul-formeaza un ansamblu etang 1 — dopul din beton se com, prin edderea unui mai dest de laa inaltime ee variazd inthe d sik in, in Tunclie de rezistenta opus de toren fa avansaren tubuluis datorita aderentei mavi dintre dop si peretii tubului. loviturile Weansmise de berbee fac ea dopul si tragi dupa el tubul in pamint LU — dupa ce baza tubului a atins rota prescrisa, tubul este suspendat prin cabluri fixate la partea superioara, dupa care dopul este spart si evacuat prin lovituri date cu berbecul, piné ce betonul din dop rémine in Lub pe tutes de mininin 26m IV — se formeazi un—bulba bara pilotului, introducindy prin lopatare, cantitali mici de beton, de 0,025 m3, are se indeasa} cracehigé mal, ci Tov iluri date de li inal{imea de 5... 8m: v u_ajulorul cablurilor sonetei, se introduce In interiovul tubului carcasa de aimatura: cind careasi are lungimea de peste 10m, eablul nu se leaga direct de armatura, pentru a nu o deleriora, ei prin intermedi) une manele Jungi de cirea 4m intraduse in interiorul carcasei si care se scoate dupa coborivea partial a arméturii in tub: V1 — se formeara corpul pilotului, prin turnarea_betonului in portii de cel mult0,5.m% cu ajutoraPvontainaralur cu care este dotata soneta: betonul se indeasil_prin lovituri date cu maiul. wmavinilu-se respectarea cu Hrieétote Releveut un yori in tub, baer 324a regulii ea nivelul betonului in tub sa fie in permanent cu cel putin 25 we Bi cin deasupra bazei tubului; in acest scop, dupa introducerea fierarct port de beton, tubul se extrage cu ‘Oem, apoi se dau 6... 8 lovituri prin caderi ale maiului de la 50... GO em, ceea vo are drept rezultat impingerea Jaterali a betonului amas in contact direct cu terenul. 1 1 oat) Vv VI tt I sn Be abe I 6 7 Fig. 146. Exceutarea pilotilor eu procedent Franki tig ly Saat amin: 2— beatmes ¢— da Urn a ag ea tran Superinath a cancase ie armaraes heaton Intee pit radi Compactares betonului continua pind cind zona de siguran{a se reduce din now fa 25... 30cm: vevificarea asigurarit in permanenta a acestei inal- Umi tminine de garda se face urmarind pozitia (in raport eu muchig superinard @ tubului) a unui semn vopsit pe cablul maiului Giclul betonare-extragere tubaj-indesare se repeta pind la completarea corpului pilotului gi fa extragerea integral « tubulai, Pilotul Franki indeasi puternic terenul din jur. Totodata, Dulbul de ia baai, forma gi rugozitatea supratetei laterale, conteibuie he oblinerea unei capacititi portante ridieate. Cu sonetele aflate in dotarea intreprinderilor din fara noastra se pot executa piloti Franki avind lungimi ce nu pot depasi 20.22 my " Prevederi constructive. Se utilizexei un. beton cua dozaj mininy de 350 ky/m® granula maxima min, de consistenta virtoasa (tasarea 5 em). Car- casa de armaturs se realizeazd, de regula, pe inireaga lungime a pilotuiui gi (onstit din Dare Tafigi longitiidinale avind 0 secfiune totala de cel putin 0.5% din sectiunea pilotitlui (nw mai putin de 5 bare 12mm), sidintr-o fret cu pasul de cel mult 20cm. Diametrul exterior al carcasei este egal cu dia- motrul exterior al tubajului minus 8 em (acoperirea eu beton a careasei 4 cm) In cazul pilotilor supugi numai la eforturi de compresiune, pilotul poate ri. mnenearmat. Pentru solidarizaren cu vadierul se prevede totusi, si in acest 325aero careasi din 4 bare de 2m lungime ew au = 12mm dispuse in cotjurite ai i i i iar latura este egal cu Defecte de execufie. Cele mai treevente defecte semnatate ta exeent datornemrerespectirii garde de beton de a baea tubului. Recalls gttuirt (ig. 14.37, «@ San chiar inteetuper: (fig. 44.3%, By ale Section de Below a pitotutui. 0 diageama incdireare-tasare # tmul asemenea pilot are o alurd caracteristica (is. 14.38), evidentiind @ cedare bruset cor ilolilor Franki se Fig. 14.38. Dingrama inear- care-tasare — eaacteri unui pilot yehutar Fig. 14.87. Defecte ta ex cutia pilotilor Franki dato. rate nerespectiril garde! de beton la extragesea tubulai {= corpul pitotuhut: 2 — ser fiunea intrerapti prints strat de niminte 3 — ea ettuita ert seettunit (in eazut pitotitor exer presinta strangiul reg euizanit Dostantel prin frccare a pieti atleee deasuprs interealaie’ de pam {a care ridicatea necontrolata a tubule condus fa int Hale sectin- Uta pilot ii *petea sectiunii de beton pe seama PAmintulok din jur care a umplut golat aster Faas, Delecte grew de depistat se pot produer st saz de expulzare a dopulul de heton si dle Formare a hatha. ex de exempta Jormazea ai & und Theat de below ty mad. spalea.de citte apa sublerand a laptslay te einen ee SEL suUtUld poate fe detevionatt da fovtturite maiulut nu sint bine centrate Pe de “ail parte Trecatea intra "pevelele interior al tubulut si betonul prea useat poate deter ims o Tidicate a betonulul eu earcasi cu tot ta ext, ferea. tubajut | Panuintul din jurul Lubutui este toate moun ESI Fiscal Gi pe misurd ce se extrae 1 betowdl compactat si abi deformnatit Hanssensake mari, nevontuolate. ex aemnare a hee Ht nullciente pe eare 0 asigurai tereaul. Thtentata Pot asticl exereitapresiuni taterat Teg eatiter invecinoti. a cdzar sectiune poate tf aleclatd. © cle de prevenite a expan Tia omttolate a pilotutei o eanstituie tolosiren anea al doiten Lubaj. concentric eu eel dine ui ia ate este lsat pe toe. O alld solatie consta rn cubineutarea pe inslimea stratutui moate le bare longitudinale din -eareasa de ae in argile saturate de consistents NGL. batcres pilotilar anki poate produce die Tin’, A tind seetiunea cur & Pilot. In ez! pilotlor supast mumay 14 compresiune *¢ Ponte prevedea doar 0 careast Surl@, de 2 m tungime. pentra incastiy NER dit 4 Dare cut diametrut de 14 anon, MA SUE cH Fa2a_pilotutul, Pitt it eu tuba Feeuperabil ENS Sint Supuyi ta solicittd de incovotere sam de tra Fe Antreaga lungime Grosimea steatulul de acoperire eu heton sey rein radier al Sispuse tn coltwite unui pateat avind t Sui netecuperabil inctinafi, precum $4 ¢ Sune, se armeazs lun cel Patin de tem ta pilotit forati eu tubal nerscuperabil, Zen la pitotii torati 4 useat, 7.5 em la pilot torati eu tuba} recuperabit $410 em 1 sub noroi 8 pilotii torati {mn Figura 14.68 se previnta o carcaya de AULA pentU Amn pilot Lorat 14.7. CONTROLUL CALITATH PILO’ LOR. estatile 1% pio sepeeziata pin excelent lucdti ew caracter MRLs Defeetete pilafitor put proveca tasiet mati sau ehiar pied hiitute a fundatiet sub incare ea de sts ik tansmise de suprasteuctusd. Fate 4 Leste Sea REDY Conteolt ealitiGit pitotiton si se exite asemene, aecidente. Obiectivut coke cult este SA se vertticw G4 dinsusiunite oh Caracteristicile pilofitor sin cele prevazute in proivet Gonteolut tred Sammncell el Occ unl ecren eet dupa pus hetea in oper pilotiter aumaturds ‘In 2 pilot foral Isl’ 1474. CONTROLUL DE SAMITATE PE PARCURSUL execuriel 2 nmin fansversals Uretey: SEE eee oa areca en eee ew st De ieeate Boumres {eH a tehnalosicd de exccutic. 1 prevederrh caketului ae sarvini sau ate tire tn ining ROFIMALivelor olichale. Asttel, im ean Pilotilor pretabrieati se procedead in “stantletl "vetilicarea pilotilor inaiate de Fe TB Opera: Dente a se evita intigers nor piloli eu deteete le fabricatic. cau deterionati in timpul transportutut ot “Uetitelor manevse. ta contintare se TEMA Ste Compoctarea pilotula pe Parewsul intigerii, tn cazut infigerii prin batere, eel mat folositi. se imeistreaza ese Sutele de batere, se veritien blinerea ta cota finald a retuzulu presere ee gltrse deticiente cum sint: rete mnt Steet cel preseris. devierea axet pilot dc Ia tisectia din project, deterionare Sau ruperest caput pitoty Haterié cte. In cazut pitotitor exeeutatt Pe loc, controtul de ealitate pe 344parcursul executiei se referd Ia poritin utilajulut pe loeul de punere tn oper, kt conditiile de exe~ cufie prin batere sau forare a giuuril in care se formeaza corpul pilolului, aledtuirea si modul de Jansare a earcasei de armétur, volumul si caracteristicile betonului pus in opera ete. 447.2. CONTROLUL DE CALITATE DUPA PUNEREA IN OPERA A PILOTILOR Acest control se eleetueazs prin mijloace cum sint: incdrearea statict de control, carotajut mecanic, incerciri nedistructive 9. a. Inciirearen stated de control. Aceasta inedreate pr ezint avantajul ed permite stabi- firea simultan, nt numat a ealitatit pilotului pus in oper’. el si a eapacitatii tui portante. in mod normal, se erganizeaza asemenca incéredti asupra pilojilor pretabticati sau executali pe toe cate pt indeplinese condlitite de calitate prevazute in eaictul de sarcini. Totusi, In hicrari impor tante si cu numar mare de piloti, se pot prevedea incdredri de control st Ia citiva piloti alesi ta Intimplare dintre pilofit luer: otajul meen nulub pas In oped si costisitoare 0 constitu fe. La pilofli executafi pe Toc este esentiala verificarea ealititii beto- continuitijii corpului pilotului. Metoda cea mai sigura dar si cea mai carotajul mecanic, adick extragerca cu ajutorut wiei sondeze eehipata cu o carotiers eu diamant a unor probe cilindrice de heton asupra edt a se efelueny pentru delerminarea rezistentei Ia compresiue © Metodele nedistructive, Aceste metode siut in prezeut cele mai folosite penta con Urolut de calitale al pilotilor executati pe loc. Corota jul sonic consta in echiparen pilotilor cutuburi dinmetalsan din plastic fixate de eareasa de armituré. Dupa intirirea betonului, tuburile se umplu cit api Se coboar’ simultan un cmitator de imputsuri allrasonice Inte-un tub si un receptor de impulswei in alt tub, Se ma- seats la d te aincimi Gimpal necssar pent ca anda sonar Si parcurgi prin beton distanta caitator-reeeplor. Vélez de propagare a sunctulut poate { cotvtat tivitate seetiunii elementului controlot, se dispun dowit saw mai sults ew tevistenja si ew moe dull de vk le betonmtu In fanetie de diac usivitis tubuti, eleetuindiese inrexist in fig Hi pe una sau mai multe direetih 1489 se exemplilicds aphie: ea micloded 11 un pilot lorat sub noroi vchipal cu dowd tuburi MLA un told ned euclivd este era a impedaited erecrr= pul pilotalni sc instalazd un vibrator Gt tnceventa i. Un captor asezat tot pe capul pilotulei inrewisteuara addinea si {rcesena vileret sinusoidal capolut pitotutut conc pot fi corclaty eu earacteristirile betonulut 14.8. EXECUTIA RADIERELOR DE SOLIDARIZARE A CAPETELOR PILOTILOR SI COLOANELOR Fig. 14.69. Controtul cali- Lili gf continuitatid beto- nulai-din corpul pilotulat orat prin carotaj sonic: beton sau beton armat care solidaizeari capetele pitotitor ‘ peu 7 a petele pitolitor 7 emigator: 2 — receptor Dupa por terenulul, se deosebese: Tundatii Stub ew apa eu radier jos (ingropat) si fundalii cu radier inalt In eazul constructiilor amplasate Ja uscat. se utilizears Dupi cum sa arital, radierul reprevint& clementul de a fat de supratata de reguld, radierete joase. In funetie ceeufia acestora este in sipiturd taluzaté saw , eu sau Kirk epuismente, intocmai ea In tundatiile de suprafaja situate in aceteasi de natura terenului si de nivelul apet subterane, condi, 345,In cursuri sau bazine de aps, i * sau inalte situate sub nivelut apei se face, in mod obisnuit, ‘Dosti! unei incinte din palplanse metalice. La adincimi mi Nindul albiei. La adineimi de apa mari, aceastt solufic nu mai este practic Posibil8 si Urebuie edutate alte edi pentry tumnarea in useat a radieruhu # podul de ta Giurgeni-Vadut OF $4 {a noite poduri dundrene, la exceutia 1adic. Telor inalte ale pilelor s-a folosit un eheson, Jadier eu dub tol— de clement de inchidler 48 bartea interioar® a incintei de patplanes ¥ de cotta} nerceuperabil pentru betonet ‘Adicrulai, Gluesomilradier utilizat ta po. shitlle Boreca si Cetnavodi a tost_ a enn Siructic metaticé sudata, eu suprataja in Plan de 500m? si indltimea de 3.0m. eon, teclfonal ta Santierul Naval Galati at “ausportaté prin remorare pe Dunare Pind in amplasament. La partea inferioart previizt voli ® acestei cubii metatice Penttit Uceere si pidnit de ghidare a tuuburitor imslice de 195m diametsn (colomictey, Solu inchise cu capace etange in imput Femoreiri. La zona de construetie 78 anconat @ platlorma plutitoate De Long, eiia sa lixat rigid dhesonul. in poteoa radier (ig. 14.70), Dupa destacerea capaceios rea pind Chesonuliadier folosit ta constietia ‘imei plea noiter podusi dunaiene $i plationne hititoare De Long: dle ctamsire, S20 trecul ka tnt stratul cate wai apOI MA bet sare LTA MOENE, ptititoane: e— etesvacranier os de tele de akan: a a menage ale placigrimet pritnelor ‘olturile radiveului, de care sa suspend tre coloune. dispuse Vertical tn a cic Mtermedinl voor beni metatice, chesonultaden Pup tixarea de cele pateu cotaane, Chsonul-radier a fost desprins de platlorme plutite hivelului apeloe thuviutui Fe memaliind astiel intluentat de vasiatia 4m comtinuare, principale tage ale exceuied Diled stu stecedat astiel 1 Suspendarea chsonutuictadier de cele Patou cologne. pein intermediut anor inewed ctalice (tig. 14.71, a) HT™ construiten pe structura interioaia metatiea a chesonului-radier si pe conturu) aecse (ula a unai cadru de sprijin si a incintet a Palplanse rezemate pe ui ighea de ctansane de eheey TTL d os AV an adincime, umplut cu beton de cinent 3 mastic bituminos (1 HIE cobatirea ta cota din proivet a radierula: Ditel & constructiet formats din chesonu- ‘adier, cadrut de sprijin si perefit ctansi din Palplamse, in sieutate de citca UU L suspendatd in Gak patru puncte de sezemare; deoarece capacele de iy Dartes interioard a chesonului-radier erau Procedat apoi fa infigerea si Cescoperite, nivetul apet in incimtd cra acelast cu ex) din Muviv: 5 Honaiea celortatte coloane ale tundatiel (i. 14 Aya): IN ctansarea chesonului-radier: le podul de ta Glurgeni-Vadu) Oi, Ja care ehesonul ‘adler a fost din beton armat, etansarea s-a realigat ey beton tumnat sub apa. La noite poduri dundteneysolutin en cheson-indier metalic a pernnis “lansarea spatiilor dintre coloane si cheson Ot Diese metalice sudate, tx addpostal unui elopot ow ace comprimat, montat succesiy pe fiecare Point erm un cheton metalic eu aer comprimat (x cap. 13) compus Ym diameteu si o camera de tens Amplasament de pilet. (I Ginte-o campana, cu tub metalic (cos) de 14 ms lungime si 2 346Stindsle8, de 2,70m diametra si 2,00 m indie (lig. 14 7A, €). Stabilitatea clopotului dec pepe Punctului de Iueru s-a obtinat prin lestare eu alte doud tuner exterioare, concentrice © Primal. Clapotul s-a montat suecesiv pe tiveare coloané metalicd. Pentru inchiderea etansa ¢ meats Ge tabla gi tacheti sudati a golului dintre coloand i chesonul-radicr, sa practicat dis Merforul colonnes o fereastra de treeere pentru aceest sudotilon ey materialelor. \ evacuarea apei din ineintd, dup terminarea etansdrit la toate coloancle, indepaetarce Iniulai depus din apa si retacerea local a etansarit rosturinn serticale dintre palplanse : s tn "are Ia partea inforioar’ a chesonului-radier, peste crea ca montat armaturile radierului propriu-ris: dupa betonates aeestuia, sea treeut In exe {area elevattilor pilelor, betonate intr-o ciimasa de inetoane de granit de Maein de circa 59 em maar ae M47: La sts, s0 procedat ta extragerea palplarselos imetalice si Ix destaccrea Ut apoi la lurnarea unui beton de es eadrului de sprijin 14.9. COMPARATIE INTRE DIFERITELE CATEGORI DE PILOT! Pentru ah crea judicioasd a tipului de pilot. este mecesar Ca proivetantul sit ails in vedere avantajele si dez: antajele prin Palelor tategorit de piloti care se pot reatiza et dolatte exec tent in prezent in tara in stra. In cele ee umuazd se previnta sith torna sintetioa, te tabelul 142, © comparatie intee diteritele tipuss de pilot ex identinnde a fleeare tip in parte avant jele $i dezavantajel Tabelat 14.2 Avantaje 1 Piloti pretabricati_ metatict UT Bier se masewsat. de tiiat de innait | — Canaan soars de ofel, cee ee face ut Pat palrunde in strate campacto, in be joan. heindicatt in conditiile (ari "_ lovtinisuti, in roci semistincease hoastre. eaceptind Iuersrile de impor ~ Pot atinge tungimi foarte mari, de reel tanta cu total deosebits Finble de metri. necesare in eazuil construc | — Cost afer i latro atacter eSceptional Gum shot. — Stat supees cornsiunii: in medin marin| Platformele fixe de toraj Uebuie protejati ~ Produc zyemot ia. batere. 2 Plluli pretabricati din beton armat sau beton prccomprimiat — Cel anal raspindit tip ée pilots in ipsa unut Gonsum ielativ mare de alel pentru: utils} specializat, wn excavator sou o tia. Preluatea solicitaritor din timpulm cara pot ti usor adaptate ca sonetd ehh, nevrelor Si transportulut pati cw berhee ca cidere Jibert ~ Atinuctea refasiui sub sau deasupra, ~ Punerea in opera prin batere seprezinté | gate ae project impune innédirea sau, Pare eae oval Clam cca poe rennet tre pilotmui. operatii di. anaes J mbeturi necacrive, datele de | Hell de eee Datere pot fi tolusite Ia estimasea eapach talii_ portante 348Avantaje Constim dc ofel mat redus decit 1a pitotit prefaticirati Cost pe tona de eapacitate portanta mai xeazut deolt Ia pilotit prelabricafi = Eungimea se adapteazd la conditiile de — Pot fi eseevtati inainte de exeavarea gene @ tetenului, oprind betonares la cota ral presctist. si vmplind restul tubajului, pind | fa pivelul terenului, cu pamint 4. Piloli executati pe loc prin tor Pot ti realizati ke diametre si lungimi mari ~ caungimes pilotilor poste Th adoptata le enditiiie de teren Hsvoutatea Lorajuiul pecanite recumoasterea, cologne Sitigratien rease de armature dimensionate preluacen soliettirilor din exploatare pentra raven incastearit in radi c pentru + Piloti be Ta ate = Accleusi avantaje Gt ke pul 4 adong 6. Piloli execatali: pe toc prin forare ¢ Aceleasi avantaje ca fa tipul # ta care se) laud | tern. stae | pot fi executati in orice fol ds filitates po ind stile wiurit in cursed saparii provotia tubajului Pilofi executati pe loc prin batere cu tuba} recuperabit si cu beton compactat (Franki) Tabetut 14.2 (continuared | | caracteris-| Dezavantaje, limitari Neeesit& utilaj speciaizat icile acestuia Timiteazd dimensiunile pilotului: Iungimea max. 20.22 mm, diametrul_ max. 609 nen { Galltates brtonulud pes in pert este difiell de contro Nerespectaren gardel de beton Ta extra rea tubajulei poate conduce 1a .sttut- Hie sau a Intrerupert ale sectiunit de: beton — Pilotit aliturati pot ti detesiorali in cursul_baterti Nu pot {i fotosifi in argile de consistent Fidieatt a ciror umilare la baterea. tubajttui determina ridicarea pilot ilor exceutali antecior care fiir tubaj. in uscat a. Ln diametre de pesie 10 mm utilaje speciatizaty Nu pot Th esecutati decit in panninturt Link tuba} sub nerel = Inspectarea ance} wt peretiter akurti lorale nu ests posibils = Hidicarca culounci de betonare deasupra nivelulii betonulus conduee ky contin’ navea betonului eu nore Neewratirea Tundulii turit_ determing formarea unei perme de material mole Ja baza pitotutui = Calitatea hetomutui din corput pilotutut si continuitata corpului sint dificil controlat u tuba} recupersbit (Benotor Aivat al canieteristicn Himitea7s& Imugimca ma (40 my st iameteul maxi 2.0 1) ale pitotilon ~ Nerespectarea garde a inbajului_ conduc LSU ale corpulut de be lon eto la extra Tee discontinu 349Tabetul 14.2 (continuare) Avantaje Dezavamtaje, limitaei de teren. = Cost ridicat | — Permit reeunoasterea stratitieaticl, pen — Infigerea dificita in parminturi argit -- Intigerea produee vibratii care pot diiun constructilor din apropiere 14.10. CRITERII PENTRU ALEGEREA TIPULUI DE PILOT Cunoscute tind posibilitatile si Timilarile diteritelor eategorii de piloli, trebuie luate in re urmatoarele eriterli de bi consider A pentru alegerea celui mat potrivit tip de pilot pentia o Tucrare data, a. Carueteristicile iui (condifii_geotehnice si hidrogeologice, topogtatie, Posilie ete). Natura terenuhti pe amplasament reprezinta tactorul cel mai important la ale Merea Lipului de pilot. Astta. d Cwnopresibile cu grasime mare. jn care s-ar epri baza clementelor de fimdare puse in opera eu Utilajete disponibile. sink de preterat pilolii de indesare (piloli prefabricati, pllott executati: pe ratere sau Sibrare) eae, lucrind ca piloti Hotangi. pol alinge chiar in aveste eoudilii, bx seama treedrii mobilizate in Iungul lisei. o capacitate portant corespunzatoare. Totusi, daca pena o coborite a nivehului apei subl a paimintulul si eNereitares in acest fel a Licedrii negative, pilulii Hotanli pot amplasamentul se caracterizeaza prin prezeuta unor strate oe pi rane, care sit det mine tasiti sub greutate proprie A mut olere 0 solic wecephabil. Ce armare a tasiritor excesive Daca sub stratol compresibil se Intiineste tao adincime accesibild ew utitajele disponibile wm strat compact, practic incomprsibil se pot utiliza liv piluli pretabsieati. tie pitoti foraliy ucriad ca pilot parti ori pe sir Ga regula, pilotii Forali de diametr mare si cologne le sint raional Lolosite due atwunct eind daze lor se opreste Intr-un strat ev tezisterite ridicule, deoarece numai in aceste condifit portanta in raport en terenul se poate structural de fundare. Ctiiz posibil evitala, Pe de alt parte, Urebuie evitala si lolosiren pitofilor de Indesany in piutintur augiloase de consistenta ridieata Conditiile hidrogeologicn al anpl sie pilot. Astfel. tn prezenta a propia ce portanta in raport cu materialul din eorpul elemeatuttui ea pilotilor de diametre mare ca elemente Hotante trebuie pe eit santentulut influenteaza, de asemenca, alezeres tipului Wel ape suhteraue care este sau poate deveni in timp agiesiva, sink de preferat pilotii pretabricati ee pot fi acoperiti cu 9 peticilé protectoare sau. int utiew az. roalli- vali dinb-un beton cu refetd si caracteristicé advevate. Presianea sau viteza de deplasare mare s/apel subterane pol exclude Lolositea pilotilor torali uetubati Poritia si topogratia amplasamentului trebuic Iuate in considerare la alegerea tipuui de pilot. fa zone urbane congestionate. folosirea pilotilor de indesire anu este indicaté. deoareee puncrea forin opera produce zonal. vibratil: t udints de umtlate a terenutui din jue. fy ascmenea abarit ale editor de acers sa ale coustructiilor silalii se pretera pilolit forati. Problemele de fn Jnterlorul cirora trebuie uncori pust in opersi pilotit. pot de asemtenea impatne ak uerca unui enanumit tip. In cursuri si bazine de api se tolosese in mod normal piloli prefabricali sau coloane La adincit mati de api, Lolosirea pilofilor metalici tubulari este mai avant ‘4 yreutaii proprii mai reduse decit a pilolilor sau coloanclor de beton armat asi, ca urmare b. Caracteristicile structurit (geometric, schema staticd, intensitater si natura ineiredrilor ele), La constiuclii care transmit terenulul inedtedtt concentrate mari se urmareste Jolosires pilotitor de mnare eapacitate portant, Pilotii forali de diametiu mare sint de a utitizati iv la pilolii pretabricati inctinati> sau in cazul cind pilofit pot fi supusi anor presiuni laterale ca urmare a tendintel de laminare civut unor fundafii ew Inedredel orizontale mari, ea alter ‘a unor strate mot aflate in cutprinsil figel (W. fig. 14.9). La constructiile Ia care ineliredtile se sare ¢piloli pretabricafi. piloli executali pe loc pri baterey pilotii forati de dia tireaz’ pe supratete mari, ca de excmplu silordri tundate pe mdier deneral, plotit de ind iL. iy general. de preterat tsta de clr mare, deoareee conduc la o rezolvare mai economick a radierulu Caracteristictte fajelor disper le. Pestormantele utilajelor allate ind Je. speei ficate in fisele tehnice si contirmate in exploatare, trebute In mod obligatoriu puse in concordanta stele specifice lueraeil. De exempta, realizarea unor piloti torali de diametru mare ex 0 lish di 45m exclude folosivea pilot F Benoto, denarece instalatiile existente nu pot cobort si recapera tubajul Ia @ asemenca adincime, lasind practic. protec Wr optinne ntl o sing de ulilajele disponibile in tai = piloli lorati sub norai, exceutali cu instalatii FAT eniul Tundajiilor de ad AA. Si acest clemente conslitiie un etiteria important in ¢. Experieny sea gi mivelul de tehnietiate in da aten exec ime pe care te ™ tiputot de pilot. De pilda, esecutatea pilotilor forali de diameteu mare, a coloanetor, care rectum’ titilaie st tehnolosié speciale aw poate Hi incredintalél deciL wet antreprize cr experivnta tu aust gen de erri Ategeres tiputi de pitol. luind in considcrare avantajele si dezavauntajel Hicetred categorit, precunt si Loate critertile suecint prezentate, se face pe bara une! annalize Uehnico-veonomice, ts conditii tehnice egale dindu-se prioritate solutied care conduce ta costurl si eonsumant de ote! si cinent mai reduse, raportate kr tone de capacitate portantst 44.11, PRINCIPALELE ETAPE IN PROIECTAREA UNEI FUNDATI PE PILOT! Htoiectarca nei Lundati pe piloli comport parencaerea urméitomtetor etape principal — ales 2 dimensianilor piletalul: ea Lipuloi de pilot: stabilives. prc liminara Hy determinarea capacitatié portante s pilotaiai izolat supus ka solicitiei asiate HEL = determinarca exp 2ciLALii portante & pilatultti ivolal supus ke saficitiitd transversale — stabilitea prelininard a numérutad si dispozitiel i plan. in Captinsul radierntin. a pilotite dcterminatea elarlurilor (forla asiaki, fora licloare, moment incovoietor in pilotit shupel si compararea acestora ete eapacititile porlante In raport ew tcrenal si im raport ow materialul din corpul pilotwlui. stabilite in etapcte UT si 1X (cateutul ta starca limita de capaci: tale portantay V1 = determinares deplasiiilor upside piloli (asin. Urauslalit orizontale. rotiriy si area accstora cu Nalorile admisibile pentiw consteuctia Cure se proivctear’ (ealeutul ke starea limit de detormatisy VAT = reluarea etapelor 1. V1 si modifiearea. dupa ex, « dimensiunilor. aleatuisil con- stuctive numirulut si moduli de dispuncre a pilolilor, pind cind verificdrile ccrute ba Ctapet V si V1 sint indeplinite in fimitele unor lolerante adiisibile : VILE —caleutat si atea ive vadierutui de solidarizase o) capetelor pilotilor14.12. DETERMINAREA CAPACITATH PORTANTE A PILOTULUI IZOLAT 14724, DETERMINAREA CAPACITATIL PORTANTE A PILOTULU! IZOLAT A SUPUS LA SOLICITARI AXIALE PRIN INCERCARI PE TEREN VW Dupii cum s-a aritat, 9 inearcare axial P aplicata asupra unui pilot este preluata, in cazul col mat geneval, prin mobilizavea vezistentei de frecare p, Pe suprafata lateral 4; $i prin pr lunea p, dezvoltata pe suprafata A, de con- tact_a_bazei (virfului) cu terenul, astte — Deoarece 1, si 1, sint caracteristici goometvice ale pilotului, studiul Saparitatil portante revine 1a a afta marimea rezistentelor Pi Si De Pelerminarea capacitatii portante se poate electing pe mai multe cai fare, In mod conventional, pAC TT geupateastst ee mnt 5, Pridincervivri pe teren (incereari in condilii statics — 1 rearea de probi, incercini_in-conditii dinamico — haterea de_proba, folsind date de penetrometria) ; ~ Prin calcul. folosind metode teoretice sau empirice. Se elosind metode teoretive sau empiric «. Inceredri_in coudifii_ stat cel mai concludent de determinars Apaciléyii portante a pilotului, Standa dele din tara noastra (STAS OO STAS 2561/4-74) la fel ca Dreserip- tile oficiale din alte {ari, previd ob! efectudrii_de inekreari de proba in vederea intac mirii_ta nivel de detali de execu prdiectului fun. datiei pe pilofi, prevazind numarul de piloti de proba in functie de numarul lofal-dePiloti din Jucrare In tunctie de natura si volumulinformatiilor pe care je furnizeazd, se deosebest: incarcari de probit pe pilot neinstrumentalj si ihedresri de probs pe pilot instrumentati. Dupa loc pill supus incivesirii, se deosebese: invaredri (te pechi pe pilali Gusti in alana anplacamentaty fundalic sf incapeari Seweobi pe piloti din cupeinsul lundatior Condilille de efectuare a ineavearii de proba sint precizate in STAS 2561/2-81. Ln eazul pilotilor profabrical: inlrodusi prin batere se impune ca, deta. orcad a ete pilatului la sotd_si pink Ia ineeperea inennes (fe awinteral de timp de cel putin 3 zile la plmintugeme i a funni cuezive pentru ada posibilitale rolaceni structurii pa mintului deranjata prin infigeren pilotului, Inciirearea se poate realiza: cu_prese_hidraulice si prin lestare directa. Inetrearca cn prese Judraulice impune amenajarea uy ei_plalforme pentru beeluarea reactiunii presei. In Tunctie de marimea inc&redrii maxime ee tre. cluawea reactioni prese buie dezvoltata de presa gi de posibilitatile santierului, platiorma de reac (une ponte fi aneorati in teren prin piloti solivitaty Ja smulgere Tig TI7F, @) Saupoate filestatd (fig T4272, 0). In primul caz, platforma consti din « nai melalice dispuse pe o divectie sau pe doud direct (in cruce) gi ancorate de 2 Lunde se atl 252sau, respectiv, 4 nilati, In cel de al doilea caz, platforma este simplu rezemata §Llestabii cu orice material adecvat allatTa ispozijie{tagle metalice, prefabri- cate de beton armat, blocuri de beton simplu, cutii umplute cu balast sau cu api ete.). f ‘6 “5 a pilolului solicitat ayial: S92 Uo --'u patton’ rexematit si estar: J — plat de proba: 2— pilot ‘tin stingt metatice in eruccs 4 —Tartst jentvis sustinerea eadralul de velerin(ts pest dram delve ifn} erawansjaratsgees 9 BAe ovis Test earenn al paths tw 1 condtifii statin, ew press hiekrautics iy. M472. Inciteare de prok eu) phation re ined cureu prin teslare divectd ye efeeluen7a mat sae si const din montanes pe capal pile amet platforme pe care 2 lestul (lig. 14.74}. Metoda a lost toto In (ata noastra In incereare et caracter exceptional x unel coloane de 2,0 m peste bra tului a une plilforme pe cae apol se a 1 Necinitaleg ene nouldh pot de cate terat Ge lestare, ev dimeusiuil in plan 10:10, sa reallzat sub forma unet pEl ec beton armat, soliday cu coloas peste care s-am stivuit pachete de sine de cate feratd (tig. 14.74) Tredrean inclusiv greutalen proprie a plicit (crea 7000 KN) a aling ALOO0 KN, una. cele mai mari jneiasei realizate wieadat_ in fume ta plloti de proba Metoda de incereare standardizata_ in {ara noastea este de tipul, .efort impus—delormatie contralauc, c face in_trepte de T/15... 1/10 Win valoarea Ineaircirir cca (reapli se-mentine pind Ja stabilizarea deformatiilor, cave se considera atinsi atunci cind spovul de tasare heparcursul a 4 citiri consétutive Ta Inter ale dé 20 uin-este mai mic decit incdredrit limita (de o.Lmm. indéplineste una din arma vuper toarele_conditi — tasarea medie esie mai mare deceit 110 din d netrnl (letura)_pilo ) tulad ~ in decurs de 24 de ore de la aplicarea i vii nus-a obfinut stabili- e aEa Incercirile asupra pilotilor neinstramentati. se_misoari_doar depla- sarile Capului_pilotula ou nicrometre comparatoare, fati_de un cadnut de referinta din grinzi sau fevi metalice ale c&rui reazeme trebuie plasate in afara razei de influent a pilotului, Fig. 178, Inedreare Figs 14.74 Lestarea dive de proba prin lestas A ype cotoane de prot directa Mia pod Bose J—pilot de prob J pcoluani: 2 — pact ae eSplattont: eet fwton armal: “ses ain uichete We sine de ct prezinta gvatic Rerultatele nei incereari pe piloti beinslaunentati se Sub lortia a tee diageame tie Tray, actiad — lasarea sin funetie de P (cuba invdreare-tasare} ~ tasavea Sin Tame! ie de fim, ~ inetrenrea Pin tances t La_incdvedrile asupra pilo- ilor instrumentati pe lingd depla SFilevapului pilotulutse masa alii corpului_pilotulu is ob bind ae astfel informatit asupra modului cum este transferata. incarcaren de lx pilot ta teven. In anexa H este prezentata 0 metadologie de instramentare si de prelicrare & rerultatelor inregisteate de in- yy strumentele de masura. Reprezentar Incinearli de ju Iaticd a rezattatelos ia unui pilot nice, Dateien ce probs constituie © metod cuenta des 2 pilotiter prelabrieasi pus in oper pris batere, Cas? teem incerearii sta TGR TE proba se poate efectua asupia spr PHlOE de proba sau asupra unor pitoltcare Himin in Iuerare: totodati, datele de batere se pot obtine de Is piloli neinstrumentai sau_de I piloli instrumentagi. Formule de batere si diagrame de batere. De mai bine de un seeol mt fost introduse in prac- Hea inginerease’ formule aproximative prin care se incearci o corelare intre principalii para- -metri al baterii si capacitatea portant, denumite formule de hatere sau, impropriu, formule dinamice. Up_punet de plecare in stabilizes _unci formule de batere i] pants car er ied _(4.4): QU = Pest Ooh $ 2Qe eee Aplicarea unci formule de batere pentru determinaren eapacitalii portante presupune cunoasterea refuzului ¢ In terminarea hateril, Pentru a se evita crorile de tntegistrare, se ia rept retuz tinal ¢ infigerea ta ultima serie de 10 lovituri impartita 1a 10. Una dintee cele mat simple formule de batere, aplicati mai_ales in S03. si Canada, publicaté pentru prima oard in revista ine si mumele) este urmatoaren Niel a capisonulul, pilotulul si pimuntulul de sub virtu! pilotuluie Se poate hua ¢ = mm. Pentru a tree de ki P,, asitel ealentat (ew semnificatic de “ircare critica) la inekreare aNiald admisibild pe pilot se recomands un coctieient de sigurants 1 ew 6. In STAS recomandi formula in cate iy este un eooticien! cal eu L500 KN, m? la pilofit din. belon armat eu cleiula de proteetic siou 1000 KNine Ta pilot din Tomn Fits caciuki de protectic, ¢_este nelwzulpilotului (hn cm), TAuiifimea de cidene a herbed fin em}. 1 aria sectiunit pilotului Gin m2). Q te flea berbeculu, q Reulaled pilotuhud Taclusiy eapisonuls Formulele de baton pal ti ptilizate doar in e: ‘ul pilolilor batupi_in_paminturi necoesive (uisipuri medi si ma vietsisuni). In nisipnn Tie: Tae pRlaase preeain’ 9h in pant pr touse Br aFBMoase daterea este insotita de aparilia unr presiuni suplinentare mari inapa gin bori,_care influenfeazé infigeres pilotului, Capacitaten portanta statied poate i sensibit mai Fedusii decit cea calcula pe ara rehuvuhii masurat in aceste eondilii, In argile, baterea este de asemenca insolita de moditiciti de naturd lixotropied a structutit pimintului. Iucru ovedit de faptul ci refurul 1a reluarea batert Dutut partiak retace, este mai mie In_practica, o formulit de batere este rational sa fie tolosita in modul_urmator: sc inte- dup um timp earveare. in care Jegiturite structurale istreaatdatele Ya hated unit pill de probiv eanegste SpoVSapay Wnt lueiedel sta pind la-rupuiy. Se comand eupacitaten postantt in 6 en cea obtiaul peinapl Sxxa formuly ce bulore ear esle aeialonali™ pe acs Datele obtinute apoi la ba nilloc- de cone ‘e-condusi, trea eclorlalti piloli. comparate ci cele ale pilotulul de proba, Ser Lol Necastt comparatic este aeitata dacs daivle buterii se represiatd Haymame debates. Astlel, se pot representa simullan (iis. (4 ~ mumirul de Joxiturt pentrn infigerea pe aU_em — infigerea (in em) la det Toxitur = numarul total de lovitur a. Determinteen vapaetit portante ta ore aslate teat po een datetor ae enetrare. Un penalionutua-stalie poate ti pitit en ti pilat la seat retea, ln eate ae ange Seand separal. pe nvisura intigerii in pamint. rcvisteniele py shardin ralia (141) Problema Caae sepune Gl care Tred tt lost pe pe elustiaay ae ee aloe seistentetecnceeeue pe_vitl “Pe supralata laterati a coloanel ae_penotrare exapolate de Ta dimensitnile modelutus (enetrometcul) ta eclecie pilotuiui teal. Pe tne lulu experimental acumatss Pind in prezent se wine Ht Cao asemeeg exten este pretabricati intrody carea de penetrare q, ree edad poate ti de aseme Mblizati pentru” deterniinares F olali cmpitice a retistentelor ye CR TET ae favs Pein tametic de mumarut ae 4 tury Im anexa It se presinta 9 m fodologie pentru cateuital capacita Portante asiale a pitofitor, iv funet Ge datek obtinute prin penetane st: ci si puta peneteare dinamice stan dard 14122 RETERMINAREA CALCUL A CAPACITATIL PORTANTE La Forte AXIALE A PILOTULUI izoLAT a Baze teoretice i entale ale" Caleutilar ie axiale 3 Dil M. Casi in eazul unei fandatii de suprafata CAbatitatea pop tanta a pilotului sOlicitat_axial 66 conditionata atit dy potenti materialului din care este confectionat coz ELindars et exe he de batere ‘Apacitatea portants in Abort cu mnatoriatul din egy pul p ra contormitate eu precede. din standardele inaTerata ape ee flemn, metal. heton, het anna ‘apucitaten me Papors wi depinde dean mare numar de He mecenice (reyisf ae i Tora Sra Latile mevanice (rayigh ofa Ta Tortecap TPES artorl St anume: prope bilitateay ale-stratmorct anuint allate jn uri sila bazar pilotului, fora n-d, atunei D, = nd: — daca figa realé D < nd,’atunci D. = D: neste un coelicient care se ia egal cu 0 1a nisipul afinat, 15 la nisipul de indesare medie si 20 Ja nisipul indesat. Dupa cum se vonstata, aceasta prevedere a standardului 2361/4-74 echi- valeazé cu adoptarea in calcul a unei legi de variatie biliniare eu adincimea a termenului g¥, = 1D, fn cazul pilotilor de dislocuire (forali) in paminturi coezive, p, se cal- culearh cu relatia: po, = nD. (14.47) in can V_ este factor de eapacitate portanta egal cu: 1 — revistenta la forfecare in conditit nedrenate a paunintului: “= are acevasi semnificatie ca in relatia (4.16): bb ~ isa pitotului in conrlusie, prescriptiile din Romania roteritoare la calculul capaci- {ALT portante aviale a pilotului iolat cuprind alit- metode pur empiricr TO.Ng Detvrminarea figei de calcul D, cum sint cele dazate pe rezistontele de calcul R si f, folosite in cazul pilotilor de indesare, vit si metode teoretice, care presupun utilizarea pavametrilor © sic, cum sint cele indicate pentru caleulul lui p, la pilotii forati. Chiar gi in acest din urmi ear, se ulilizeazd coeficienti de corectie cu caracter empiric: 36114.12.32. DETERMINAREA CAPACITATII PORTANTE LA FORTE} ORIZONTALE A PILOTULUI IZOLAT a, Ineiredri de proba. De obicei se incarea cite doi piloti deodata, plasind presa hidrauliea intre ei (fig. 14.85). Se ineare in trepte succesive de 5... oO KN, corespunzind aproximativ eu 1/15... 1/10 din valoares fortei evitice eee ates mésurindu-se deplasarile si rotirile sub fieeare treapta. Fouts cnticd ovizontala P.,4, se defineste in standardul 2561/2-81 drept inedrcaree maximii la care s-a obtinut stabilizarea deplasarilor, fara a depisi incarcarea forespunzitoare unei deplasiri criuntale a pilotului de 25mm. la nivel tevenului, in dreptul pilotului. Ca $i in cazul pilotilor solicitati axial, incarcarile de proba la forte ori- zontale se pot efectua pe piloti neinstrumentali sau pe piloti instrumentati. Prin ineGrearile pe piloti instrumentati se urmiiteste determinares axei de- formate a pilotulni, a variatie’ cu adincimea a miomentulut in ovoietor sia presiunii pamintului pe fata pilotului. }. Metode empirice de ealeul. Din rindul acestor metode face parts si ce recomandata in standardele 2561/3-81 si 2561/4-74. pentru estimaren « apaci- {Ati portante a pilotului supus 1a forte orizontale. Pilotul sm usimileart co & consol Incastsata in péimint avind o hingime /, (lig. 14.86) denumita éun- sume conventional de incasirare, Se considera cA momentul incovoietor [a adineimea / Suzontalé este acelagi cu momentul maxim care se dezvolta sub insareare pilot. Vaioril Fly. G85, Inedreare de probs ta forte orizontale a doi pilot simutian: Jo mlcrocomparatoaes °— prost iden leas 3S potty Fe Cadna dee weheriags 5 pehanaltor Fig. 14.86. Pilotul solicitat transversal Jungian 1, similal co consol ungimii conventionale de incastrare, date in standarde, variaza intre 1.5 a, i eauul paminturilor coezive tari avind 7, > I. gi 4d in cazul nisipuriior ali, nate $i paminturilor coezive de consistenta redusa, avind 7, -< 0,5, d tind latura (diametrul) pilotulni, 262Forta critica orizontala este cea care produce in sectiunea conventionala de. jneastrare win moment egal cu momentul capabil al pilotuiui. Astfel. in cazut pilotului considerat articulat in radier: M, a (14.18) Capacitatea portanta la incarcari orizontale a pilotului vertical se de- termina cu relatia: P. dm P, ror (14.19) in cave k=0,7.m = 07 in conetuzie, metoda empirica recomandata in cele dona standarde permite determinarea capacitatii portante P,, in functie atit de caracteristicile sectivnii pilotului (dimensiuni, armare. marea hetonului) de care depinde momentul capabil, cit si de natura stratelor aflate in apropiere de supratata terenului, de care depinde lungimea conv entionala de ineastrare (v. anexa Il), © Metode teoretice de entent. Se wlilizeari teoria grinzilor pe mediu elastic. Cele mai cunascute sint metodele care asimileazd terenul din jurul pilotului solicitat transversal ew aun srediu de tip Winkler, aledtuit din resoarte independente. Solutiile sint diferite in tunctie de ipotoes admis eu privire Ia variafia cu adineimed a coeticientului de pat. tn anesa IL se pre- Zintz » metodH de calcul in care se _acceptd o varialic liniark cu adincimea a eoeticientulut de pat in directia orizontal i, 14.13. GRUPA DE PILOTI 1413.1 BILIREA NUMARULUI, A DISPUNERI! IN PLAN. @) sis'ietinndaicon piuoriton DIN CUPMINGUL cRUre! In mod obisnuit, 0 tundatie pe piloti este veprezentata de o grupa de Nupa aleuerea tipului de pilot, se stabilese, cu caracter preliminar, numa- tl, dispunerea in plan gi inelinarea pilotilor, cunoseindu-se, pe de o parte, micaiscorile transmise de suprastructura gi, pe de alti parte, eapacititile por- Lite Le solicitari axiale si la solicitari orizontale ale pilotului izolat. a. Numiirul de pilofi, De regula. numarul pilotilor din fundatie se estimeara pe basa incdreavii ve ticale gi a caparitatii porlante la forle axiale de compres une a pilotului izolat. In eontinuare se esanineaza, eu tithi de exemplificare, dou vazuri de soticitare. Fundatie de sitip transmitind ta nivelnd terenului o incarcare axtala. X. Numacul al pilotilor, avind capacitates porlanta axiaki P, se estimeara cu ia: (14.20) Sporul de 1... 2 piloti este previizut pentru a se tine seama gi de electul greulajii proprit a radierutui si, in azul radierului ingrupat, a pamintului cuprins intre fala superivana a radierului si teren 363Fundatic de stilp transmitind la nivelul terenului o inearcare axiala N st um moment M. Numavul pilotilor se determina cu relatia: U5 one 13) A r Cpt N Majorarea cu [5 ... 39% @ inearcarii axiale V se adopta in functie de i a , . marimea excentrivitatii c= “y: Pentra a lua in considerare efectul momentu- lui MZ asupra solicitarilor axiale din pilot, b. Dispunerea in plan a pilofilor. Sub ziduri, pilotii se dispun pe un sir sau, mai tar, pe doug sau tei sieuri (fig. 14.87). Sub stilpi, pilotiisedispun in siru i paralele sau in gah (fig. 14.88). Sub radiere generale, pilotiise dispun in cinipuri continue (fig. 14.89). Distanta minima inire piloti depinde atit de conditiile de executie, cit si de modul de transmitere 1a teren a incarcarii. Astiel, la pilotit izolati de indesave (piloti pretabricati introdusi prin hatere. vibrare sau presaresipilolh eseeutati pe loc prin batere). distanta minima interay se prescrie 1.) d in planul tilpii radierubui si 3d in plamul virfurilor pilotului, unde d este idig ae ott “He Jol | | nee Big. 1487. Disp # nerea tilor in fundatit sub ziduri FTE. Dispuneres pitajilor in tanda{ii sub sttipi metrul sectiunii circulare, latura sectiunii patrate saw dimensiunea mavima & sectiunii dreptanghiulare. La pilotii prefabricati purtator! pe virt, distanta minima interax in planul virfurilor se poate reduce la 1,5 d. La pilolii foral de diametru mare si coloane, lumina dintre pilati (coloann) ve in de 1.0 me, 264atit in planul radierului, cit si in planul bazei. Distanta dintre fata exterioara a pilotilor marginali gi extremitatea radierului se recomanda a fi de cel putin cm. «. Inelinarea pilofilor. Pe cit posibil, se urmareste preluarca solicitarilor exterivare prin piloti verticali, a edror prnere in opera este mai ugoara. Opor- tunitatea utilizarii de piloti inc nati cepinde de méarimea incir- crit Crizontale asupra fundatier ~B & & side existen{a utilajelor capabile $ ¢ a3 a eHese si infig@ in teren asemenea piloti. Considerind radierul absolut vigil se_admite c& inctrearea “BEBE S Besos jrizontala -H asupra fundatiel se 238 Se 8 a repartizeani uniform intie Loti gueddanasasaa pilotii vertivali, Daet efortul Srincutal efectiv pe pilot, calculat ae Mdeggggsesee— astiel. este mai mie decit capaci- HAE GH AES tatex portant la forte orizontale Fig. 14.89. Dispnnerea pilotiior sub un radier © pitvtului, fundatia pe pilot eer Vertivali poate prelua inemrearea trizontala H. In caz contrar, se alege intre majoraren numéentui pilotilor i serticali gi folosivea unui numar de piloti inctinayi. Pilotii inclinati sint frecvent utilizati in fundatiile construetiilor hidro- tehnice gi ale podurilor, caracterizate prin incareari orizontale mari. cl. Verifiedri obligatorii ale grupei de pilofi, Definitivarea numarului, dispunerii in plan gi inclinarii pilotilor se fac in wma verifivarilor grupei de pilot la starea limita de capacitate portanta si la starea limita de detormatii sie obligatorie Verificarea la starea limit de capacitate portanta ponte toate categoriile de piloti, Se cere indeplinita condilia SP. in care N este ofortul de calcul ce actioneasi intr-un pilot din fundatie, deter- mined dupa cum se vaardtala p. 14.033: — capacitatea portanta a pilotulai \erifivarea la starea finviti de deformatii este obligatorie pentru fundatiile cu pooli Mlotanti, Se cere indeplinita condit Aci, (14.23) in care; A este deformatia probabilé a fundatied pe piloti X= deformatial admisibila a const ructiei. AG 14432. EFECTUL DE[GRUP LA FUNDATIILE PE PILOT! capa raportat dintre capacitatea portants a grupel si suma capacilatilor portante ale pilotilor iz0- ist ace @ compun tg = Oe (aay uP 365,In uncle Iuerati, in. docu fermenulst cocticient de utitizare™ se Ulilizeaza notiunea a silictenti a grape: de pitot. ttectun ae STU» esprinstt prin coeticientul mig, ae datorears inthe Rael Feciproce dintre pitotit grupei st “epinde in prime rind de modu tn ears pilofii transmit ja tern thedecarea asians, TEM. Grup de FEL Grup de pilot soi ni tor pe viri 1— pilots 2 MMR 4 strat tang ot al practee Incas { cau nei srepe compuss din BIOU DUILALON pe sinF solieitansa asiatd at Hen ts SAU pilot se trausmite exclusiv: emnan ‘ie stb plswil vietutui, pe aire tl tutte, 78 pe Sagan &¢ diewensiuni teduse. propoctional cg lotura seetiuudt (diametruly pitotutul Dosate nulmiite Silori pe vin, rezutta FE ue: PilOLE a se tultuenteazd wut pe eA UE. LI Penton pilot pine My am Fe @ SUP ae pitotd Hotanti. Se adi fae AEH ANTE aM HenES Mt pile! ss range Bie In Gatrexime Ja teren prin etortanite Frenne Hecate 27 kate a erat pn pratate MC Vitel dk pind att de tise pitotutin oa sie itera (ix 149. Intent veciprocd ah natura tucnulai dia jur © schienid Simple dhe determinate a "ved de invent a anui pital Hota este Fmt i ii Hsia 182. Se considers pitoiut impartic {niin nuns de tronsoaue exile pe cons Pyere concentrate ba nijtecul tivedeui tronsen 1 Reaistentel py unitorm ceparti, Horncte asupre serena GUA rexistentete p aren gt Minelme data pe pesimetrut pitotisin reprevinta inesves: He. in planet virtutsi pitotutur sine 2 erate allel ‘ai {98 Sub etectul acestor inedicass ory Pllieat, Pol 1 admise unitorm repariizate, delimitate prin plane duse e be conturul inednedei. Suprapuninad elected 2S de presiuni raetive ale terewutel in Panut virfului. sub toms de ctopot che cate i hiod aproximativ. § Hiulul este egal cw tatusa (iis eal) vilotutui ta cory se ataugs dubtut sone influ nia ¢4. Penicn eateutat tut ne bos Prsiuni care, in mod Litre’ tronsoanclor se ablitte diagraeny cua Poate admite triunghiudart. Baza tris folosi rlatia tos Uae P Munctic de natur pin nde 1 este tise pilatolui. iar © wn ane alin STAS 2561 4 fale Gin jurul pitotstur (anes hy 366)Pe baza sehemei de caleul adoptate este evident cd, dack lumina dintre doi piloti flo- tanti este mai micd decit 270, gonele de influent din planul viclului pilotilor se suprapun par- {ial si se produce o concentrare de oforturi in acest plan, care poate genera deformatit ale gra~ Figs U4 Determinarea zonei de infiuenta « unui pilot Motant. pei msi mast deutl in eavut pitotilor dispust la distante mat mart (Wik. 14.93). fntielt eoneer= ‘Qe etorturi in planul bazct diminuea7a capacitatea portant’ a grupely s-ar pastes as. trares eoncluis Diloti tietanti trebute tual im toate cuzurile subonitar, \ceast conchuzie este ialirmal de A la dislanjele interax acceptate in mod eurent (S... 4d). coeticientul my pentre experimentale concentrate Fig, 14.9% Schema de fovtyriler in planul calcul a capacitstii por Slilului pilogilor fo» Lante a grupet de piloti Lanti_ apropiali Hotanti in. pamintur! in carul pilolilor de Indesare in pminturt mecourive. veritieari ka scara rerluss ral aut pus in Cvident Cueticioati de uttlizare supraunitari, mergind chi L-xplicatia este pus pe seama indesfiii puternice a piimbitulut dintre piioti st 367de sub vitful pilotilor care compenseazd concentrarea de eforturi. Totusi, insuficienta datelor esperimentale impiedied, in stadiul actual al cunostintelor, adoptarea unor valori supraunitare ale hil my. De accea, pentru pilotii flotanti de indesare in paminturi necoezive, STAS 2561/3-76 Prescrie my — 1. Acceasi valoare ¢ste prescrisi si pentru pilofi flotan{i de dislocuite (foratiy in paiminturi necoezive, valoare conlitmata experimental. In cazul geupei de pilofi Hotan{i in piminturi coczive, verificdrile expeiimentate au pus 4m cviden{& valort subunitare ale Ini my, eu atit mai reduse eu eit distanta interax intre pilott este mai mied. Acest Iuere se datorea7a reducerit rezisten{eipimintunilor, prin distrugerca in operd atit a pilotilor de indesare, cit si a a in eazat pilotilor flotanti introdusi in pa 4 deste posibild cederea fundatiei ea un unor legaturi structurale, care Insoteste pilotilor de dislocuire. Totodata, minturi coozive ta distante interax mai mich de: punerea weoredrile arti bloc. prin depisirea rezistentelor de trecare pe supratala tateralé si in planul bazei. 1a valori alle inedredirii axiale mai miei decit suma capacitatilor porlante axiale ale pilofilor izolati (lig. 14.94), in SEAS 2561/3-83 se preseriu valori my euprinse intre L0 pentew r pentru) = 0.6 5,. under este lumina dintye pitoti ey. ness 1p. S08 G) > carcurue sronruniton s1 osoRMATILOR ones! OE FiLOT: Pentru a Tundatic pe piloti supusi unei inearedri oareeare Q. vsiculut Ja stirile limita de Capacitate portanta si de delormatii, implica deteeminai va eforturilor Forta axial, forte tietoare, momente incovoietoare) in_pilatii grupei, precum sia deformatiilor (lasiri, deplasari orizontale, rotiriy ale rigid \eren }}{Raier Dy jexroit Semispatie] ‘elasti gen pe i ™ es | Pitoti a Bare Bare | deformadite edeformabite L Th contucrare rer COnTUETETE cu terenul cu ferenul is Ipoleze ethent aeceptate in cateulul sistamulei radierpiloticteren Metodele pentru caleulul eforturilor si deformatiilor grupei de piloti se deosebese dupa ipotezele vare se fac eu privive la piloli, radier gi tern sila interactiunea dintre acesti factori, In figura 14.95 sint sintetizate princioalele ipoteze acceptate in metodele uznale de caleul.a. Metode aproximative pentru caleulal eforturilor in pilofii grupei de pilofi. Ipotezele curent acceptate in aceste metode sin urmatoarele: vadierul se considera infinit rigid : . — pilotii se asimileazd cu have rigide, nedeformabile; — se ignoreazi conlucrarea intre piloti sii teren; 1 radierelor joase (ingropate) se neglijea: iteren, admitindu-se c& incare & transmiterea inear ‘Arile funda- — in caz civilor prin contactul dintre radier tiei sint preluate integral de pilot Metodele simpliticate sint, de regulé, folosite in cazul fundatiilor eu radier jos la cons: industriale si agricole. In cele ce urmeaza se examineazi citeva situatii specifice acestor tipuri de fundatii. Fundatic en piloti verticati supusa ta o inckreare aviald (Tig. 14,96). Solici- tarea axial este data de relatia: (14.25). Fundaste en pilot vertical’ supusd la inedr are arial st moment (Fig. 14.97). Pentru aflarea efortului uniiar a, int-un pilots allat la distanteler,, y, de r bv wltt a +; + robe] — seri La? Be Fig. 14.96, Pundatie Fig. 1497. Fundatie pe 149, Fundatic. ew pilot pe piloti supusi amei pile{i spas In Incaresrs inelinsti Inciedti asiale asial si moment centyul de greutate al pilotajului. se considera sectiunea compusa din cei x piloli. la nivelul tAlpit radierului si'se aplic® relatia cunnseuta: 369Dar (14.27) (14.28) unde: Zo, f, sint momentele de inertie proprii ale pilotului fala de cele doud axe, care se pot neglija. . Expresia (14.26) devine: (14.29) Solicitarea a Dacd N.M,. M, reqult din incdreari de caleul in gruparea speviala, conditia (14.22) de verificare Ia starea limité de capacitate portantal desing:

0. Daca nu se poate evita aparitia unor eforturi de intindere in piloii ai Supe (Sig

S-ar putea să vă placă și

• Tuneluri Metoda Scut

  

  Document19 pagini

  Tuneluri Metoda Scut

  zuzikaoty3720

  Încă nu există evaluări
• Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  

  Document503 pagini

  Nicolae Iorga - Istoria Românilor Pentru Poporul Romănesc

  Marius Urea

  100% (8)
• Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  

  Document313 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 3 Cântece de Dragoste, Cântece de Duh Şi Cântece de Cătănie

  Fagurelu

  100% (5)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Caiet de Sarcini Asfaltare

  

  Document129 pagini

  Caiet de Sarcini Asfaltare

  Anisoara Criste

  Încă nu există evaluări
• Instructiuni Articulatii Plastice Metal

  

  Document49 pagini

  Instructiuni Articulatii Plastice Metal

  Adrian Matei

  Încă nu există evaluări
• Indrumator Pentru Proiectul de Cai Ferate - Partea I - Trasee

  

  Document33 pagini

  Indrumator Pentru Proiectul de Cai Ferate - Partea I - Trasee

  sorinpn

  Încă nu există evaluări
• Calcul Scara

  

  Document7 pagini

  Calcul Scara

  Mihai Alexandru Nita

  Încă nu există evaluări
• Seminarii Proiectare Asistata pe Calculator. Universitatea UTCB. Sectia CCIA. Documentele contin pasii pentru realizarea modelelor structurale in programul ETABS: 1. Structura cu pereti 2.Structura in cadre 3.Structura cu pereti extins 4.Planseu

  

  Document9 pagini

  Seminarii Proiectare Asistata pe Calculator. Universitatea UTCB. Sectia CCIA. Documentele contin pasii pentru realizarea modelelor structurale in programul ETABS: 1. Structura cu pereti 2.Structura in cadre 3.Structura cu pereti extins 4.Planseu

  Stefan Pascu

  Încă nu există evaluări
• STAS 1848-5-82-Indicatoare Luminoase Pentru Circulaţie

  

  Document5 pagini

  STAS 1848-5-82-Indicatoare Luminoase Pentru Circulaţie

  IoanS

  Încă nu există evaluări
• Capitolul 15. Fundatii Pe Barete

  

  Document10 pagini

  Capitolul 15. Fundatii Pe Barete

  Laurentiu Costache

  Încă nu există evaluări
• STAS 2561 3-90 Calculul Pilotilor

  

  Document28 pagini

  STAS 2561 3-90 Calculul Pilotilor

  Andreea Ioana Popa

  Încă nu există evaluări
• CNPD - L03 - Paru Vladut-Constantin

  

  Document4 pagini

  CNPD - L03 - Paru Vladut-Constantin

  Elena Roman

  Încă nu există evaluări
• Despre Strat de Forma Cu Lianti in Calcul de Inghet

  

  Document1 pagină

  Despre Strat de Forma Cu Lianti in Calcul de Inghet

  Michael Ellis

  Încă nu există evaluări
• 2.1 Aspecte de Postcomprimare

  

  Document34 pagini

  2.1 Aspecte de Postcomprimare

  CRYSANDCRYS

  Încă nu există evaluări
• Curriculum Vitae - Priceputu Adrian - Geotehnica Si Fundatii - Sef Lucrari 10 PDF

  

  Document4 pagini

  Curriculum Vitae - Priceputu Adrian - Geotehnica Si Fundatii - Sef Lucrari 10 PDF

  corni

  0% (1)
• Pasarela Pietonala

  

  Document14 pagini

  Pasarela Pietonala

  francisc884

  Încă nu există evaluări
• Lucrari Barare, Scari de Pesti Etc PDF

  

  Document1 pagină

  Lucrari Barare, Scari de Pesti Etc PDF

  Anca Ciuchi

  Încă nu există evaluări
• Curs General de Poduri Prof Iulian Alexiu

  

  Document25 pagini

  Curs General de Poduri Prof Iulian Alexiu

  adiwolf

  Încă nu există evaluări
• Breviar Poduri

  

  Document156 pagini

  Breviar Poduri

  Francine Shelton

  Încă nu există evaluări
• Calcul Static Neliniar

  

  Document39 pagini

  Calcul Static Neliniar

  Dan Stefan

  Încă nu există evaluări
• Normativ Tehnic Din 2008 Pentru Lucrări Hidrotehnice NTLH-001

  

  Document26 pagini

  Normativ Tehnic Din 2008 Pentru Lucrări Hidrotehnice NTLH-001

  mironel

  Încă nu există evaluări
• STAS 1910-83 Suprastructura Cond Gen de Exec

  

  Document6 pagini

  STAS 1910-83 Suprastructura Cond Gen de Exec

  Ialomiteanu Dan

  Încă nu există evaluări
• Caiet Sarcini Reciclare La Rece Imbracaminte Asfaltica Cu Adaos Doroport TB

  

  Document10 pagini

  Caiet Sarcini Reciclare La Rece Imbracaminte Asfaltica Cu Adaos Doroport TB

  IeftinPentruTine

  Încă nu există evaluări
• CR0 2005

  

  Document19 pagini

  CR0 2005

  radutra

  Încă nu există evaluări
• 1545-89 Poduri PT - Strazi Si Sosele - Pasarele

  

  Document20 pagini

  1545-89 Poduri PT - Strazi Si Sosele - Pasarele

  cristian_paun_11

  Încă nu există evaluări
• Caiet Sarcini Pamant Armat

  

  Document14 pagini

  Caiet Sarcini Pamant Armat

  Lee Castro

  Încă nu există evaluări
• Structuri Rutiere Suple (Flexibile)

  

  Document1 pagină

  Structuri Rutiere Suple (Flexibile)

  Michael Ellis

  Încă nu există evaluări
• Controlul Proceselor de Executie La Podurile Din Beton Armat PDF

  

  Document156 pagini

  Controlul Proceselor de Executie La Podurile Din Beton Armat PDF

  Alexandru Petru Ailenei

  Încă nu există evaluări
• Breviar de Calcul - 1

  

  Document5 pagini

  Breviar de Calcul - 1

  lnanescu

  Încă nu există evaluări
• Raport Privind Starea UTCB 2016 PDF

  

  Document261 pagini

  Raport Privind Starea UTCB 2016 PDF

  corni

  Încă nu există evaluări
• Proiect-Epuismente XMCD

  

  Document3 pagini

  Proiect-Epuismente XMCD

  MeMySelf&MyMusic

  Încă nu există evaluări
• PD 162-2002

  

  Document73 pagini

  PD 162-2002

  pniros

  Încă nu există evaluări
• NORMATIV Alcatuirea Structurilor Rutiere Rigide Si Suple Pentru Strazi

  

  Document26 pagini

  NORMATIV Alcatuirea Structurilor Rutiere Rigide Si Suple Pentru Strazi

  cez22ar

  Încă nu există evaluări
• Normativ and 600 - 2010

  

  Document54 pagini

  Normativ and 600 - 2010

  Cristian Dorneanu

  100% (1)
• Structuri Din Beton Armat Pentru Cladiri Etajate-Exemple de Proiectare

  

  Document69 pagini

  Structuri Din Beton Armat Pentru Cladiri Etajate-Exemple de Proiectare

  Vlad Stoian

  100% (1)
• Piloti Forati in Sistem CFA

  

  Document4 pagini

  Piloti Forati in Sistem CFA

  Florin Razvan

  Încă nu există evaluări
• Memoriu Tehnic General - Calarasi

  

  Document17 pagini

  Memoriu Tehnic General - Calarasi

  Ramona Popescu

  Încă nu există evaluări
• 13.proiect Privind DALI Reabilitare STR Constantin Stanciulescu

  

  Document8 pagini

  13.proiect Privind DALI Reabilitare STR Constantin Stanciulescu

  Capros Andreea

  Încă nu există evaluări
• PODET 800-Model

  

  Document1 pagină

  PODET 800-Model

  Dan Staicut

  Încă nu există evaluări
• Catalog Sistem 3d Terwa

  

  Document56 pagini

  Catalog Sistem 3d Terwa

  Codruta Jurca

  Încă nu există evaluări
• SR en 14731-2006 Executia Lucrarilor Geotehnice Speciale

  

  Document26 pagini

  SR en 14731-2006 Executia Lucrarilor Geotehnice Speciale

  Andreea Mariana Pricop

  Încă nu există evaluări
• Calcul Pod Complet - Seminar EC

  

  Document31 pagini

  Calcul Pod Complet - Seminar EC

  Alex Radu

  Încă nu există evaluări
• Geosintetice Rehau

  

  Document101 pagini

  Geosintetice Rehau

  Horia Predus

  Încă nu există evaluări
• 1999 01 Iun 1 Tipei

  

  Document29 pagini

  1999 01 Iun 1 Tipei

  theo1979

  Încă nu există evaluări
• MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  

  Document1 pagină

  MapaJoaoPessoa90x90 ParquesPracas

  Heber Pires

  Încă nu există evaluări
• Albumul Istoriei Romanilor PDF

  

  Document98 pagini

  Albumul Istoriei Romanilor PDF

  Daniel Barbu

  100% (1)
• Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  

  Document204 pagini

  Anuarul Bucurescilor (Pe Anul 1883)

  Anonymous IogovJW

  100% (1)
• Studiul China Colin Campbell PDF

  

  Document555 pagini

  Studiul China Colin Campbell PDF

  georgetacaprarescu

  100% (1)
• Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  

  Document4 pagini

  Manual Sociologie Clasa 11, Editura Corvin

  Andreea Daniela

  Încă nu există evaluări
• C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  

  Document230 pagini

  C.D. Aricescu - Istoria Revolutiunii Romane La 1821. Acte

  enacherenato

  100% (1)
• Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  

  Document227 pagini

  Comoara Neamului - Vol. 6 Colinde, Pluguşoare, Sorcova, Conăcării

  Fagurelu

  100% (7)
• Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  

  Document355 pagini

  Bucurestii Vechiului Regat-George Costescu

  enacherenato

  100% (4)
• 10 Februarie 2022

  

  Document16 pagini

  10 Februarie 2022

  Smeu Dorin

  Încă nu există evaluări
• Revista Fundatiilor Regale (Anul V) I Octombrie 1938 / nr.10 PDF

  

  Document243 pagini

  Revista Fundatiilor Regale (Anul V) I Octombrie 1938 / nr.10 PDF

  cipriansoim

  Încă nu există evaluări
• Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  

  Document25 pagini

  Dintr-Un Foisor - Tudor Arghezi

  mafsi

  Încă nu există evaluări
• Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  

  Document299 pagini

  Teohari Antonescu, Columna Traiană, Vol 1

  sorin_f

  Încă nu există evaluări
• Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  

  Document347 pagini

  Bucuresti Si Bucurestenii-Victor Bilciurescu

  enacherenato

  100% (1)
• Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  

  Document429 pagini

  Nicolae - Iorga - Istoria - Românilor. - Volumul - 8 - Revoluționarii

  Marius Urea

  100% (3)
• Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  

  Document364 pagini

  Nicolae Iorga - Istoria Armatei Românești. Volumul 1 - Pâna La 1599

  Sirzimbru

  100% (1)
• Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  

  Document401 pagini

  Alexandru Averescu - Notite Zilnice Din Razboiu 1916-1918 Cu 62 IlustratII in Text

  dodel98

  100% (5)