Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM MASTER: Administrarea afcerilor comerciale

Analiza riscurilor asociate propriului plan de cariera

București Noiembrie 2015

0

Masterand:

Bîlcan Elena-Andreea

Capitolul 1

Precizarea celor două variante posibile de carieră persoanală pentru anul 2016 şi legatura sau subdomeniile vizate.

1 Cariera profesională – reprezintă evoluţia profesională a unui individ pe parcursul întregii sale vieţi. În cadrul aceleiaşi profesii, în cariera unei persoane se pot înscrie specializări, perfecţionări sau promovări profesionale. (Jigău M., 2003, p.9).

În prezent lucrez în domeniul resurselor umane, la SC Carrefour România SA, având funcţia de Asistent Administrativ Resurse Umane (Supermarket) conform clasificării ocupaţiilor cod: 333304.

Principalele responsabilităţi regăsite în Fişa postului sunt :

Satisfacţie clientresponsabilităţi regăsite în Fişa postului sunt :  Men ţine în permanenţă legătura cu cadrele din

Menţine în permanenţă legătura cu cadrele din magazine, le asigură suport în gestionarea

şi soluţionarea aspectelor şi proceselor cotidiene de resurse uamne în vederea respectării şi aplicării corecte a proceselor de resurse umane de către toate punctele de lucru ale societăţii.

Îşi informează în permanenţă ierarhia asupra activităţii de resurse umane a magazinelor şi

a oricărei probleme apărute în relţie cu magazinele

Întocmeşte adeverinţe de salariat pentru angajaţii nivel cadre din magazine şi gestionează

relţia cu băncile (confirmarea adeverinţelor de salariat pentru toţi angajaţii societăţii).

Organizarede salariat pentru toţi angajaţii societăţii) .  Îndeplineşte procedura de angajare pentru noii

Îndeplineşte procedura de angajare pentru noii angajaţi din magazine, realizănd activităţile descrise în procedurile interne de resurse umane şi se asigură că toate dosarele de personal în original ale noilor angajaţi au ajuns la Sediu şi sunt complete.

Pentru angajaţii magazinelor care părăsesc societatea aplică proceduta specifică,

parcurgând etapele descrise în procedurile interne de resurse umane, asigurându-se că

documentele sunt corect întocmite şi se respectă termenele legale şi cele prevăzute în procedura internă de resurse umane.

Este responsabil de clasarea actelor adiţionale ale angajaţilor din magazine, respectând

procedurile interne de resurse umane.

Gestionează documentele personale ale angajaţilor din magazine cu scopul de a asigura o

evidenţă corectă şi completa a acestora: primire documente de la magazine, introducerea informaţiilor în sistemul informatic, clasarea documentelor în dosarele de personal.

Este responsabil de corectitudinea tuturor informaţiilor introduse în baza de date specifică

(Charisma) cu scopul de a avea o bază de date la zi şi corectă pentru toţi angajaţii scietăţii (activi

şi demisionaţi).

Este responsabil de aplicarea procedurii specifice angajatelor însărcinate, parcurgând

etapele descrise în procedurile interne de resurse umane, cu scopul de a avea o evidenţă corectă

şi completă a acestor cazuri.

Este responsabil de rezolvarea erorilor din sitemul informatic de resurse umane

referitoare la situaţia angajaţilor, operând modificările/ corecţiile care se impun.

Clasează periodic documentele Departamentului de Resurse Umane şi participă la arhivarea anuală a acestora, cu scopul de a asigura o evidenţă corectă şi completă.

1 Dr. Jigău, M., 2003, „Consilierea carierei adulților”, Ed. Afir, Bucureşti, disponibil on-line pe siteul:

24.10.2015

1

Respectă cu rigurozitate activităţile şi termenele descrise şi formalizate în procedurile interne de resurse umane.

Dezvoltare colaboratorişi formalizate în procedurile interne de resurse umane.  Propune soluţii de optimizare a activităţii curente,

Propune soluţii de optimizare a activităţii curente, a fluxului de docmente, de optimizare

a bazei de date (Charisma) în vederea ameliorării/ optimizării fluxului de activități și a proceselor de resurse umane.

Este responsabil de a se informa în permanență asupra noutăților apărute în domeniul său

de activitate, cu scopul de a își îmbunătăți continuu performanța profesională.

Performanța economicăa își îmbunătăți continuu performanța profesională.  Asigură suport echipei de manageri din magazine la

Asigură suport echipei de manageri din magazine la efectuarea lunară a exportului de

Pontaj: verifică informațiile ce apar în rapoartele lunare, le semnalează erorile sau informațiile incomplete/lipsa și se asigură că magazinele operează corecțiile ce se impun, cu scopul de a avea o evidență corectă a timpului lucrat de angajați.

Aplică întocmai și la timp procedurile de lucru specifice departamenrului pentru

desfășurarea optimă a activităților de resurse uamne.

Asigură maximum de productivitate în muca sa, garantând realizarea optimă a

responsabilităților ce îi revin.

În dezvoltarea fiecărei ţări un rol major revine resurselor umane. Procesul de dezvoltare economică depinde în mare măsură de gradul de pregătire şi utilizare a resurselor umane, de rolul creator şi dinamizator al factorului uman în desfăşurarea vieţii economice.

Domeniul resurselor umane este un factor important în sistemul economic, deoarece înglobează ansamblul activităţilor de ordin operaţional (planificarea, recrutarea, menţinerea personalului) şi de ordin energetic (crearea unui climat organizaţional corespunzător), care permit asigurarea organizaţiei cu resursele umane necesare şi utilizarea eficientă a acestora.

2 În perioada 01.01.2015-01.11.2015 Oferta locurilor de muncă în domeniul resurselor umane a fost de 2947 de locuri de muncă în provincie, și 1482 în București, potrivit anunțurilor de pe site.ul www.eJobs.ro, fiind creat și administrat de SC eJobs Group SRL.

Selectarea candidaturilor în domeniul Resurse Umane se realizează în general în funcție de următoarele criterii:

Studii superioare finalizate sau în curs;

Studiile de sociologie/ psihologie/ resurse umane reoprezintă un plus;

Cunoștințe solide privind Legislația muncii- Codul Muncii;

Experiență în domeniu și eventuale cursuri de specialitate (Cursuri de Inspector/ Referent Resurse Umane (cod COR 333304) cu cerficare ANC - Autoritatea Națională pentru Acreditari, prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Educației, Cercetarii și Inovării.);

Experiența în utilizarea programului de salarizare WINMENTOR constituie un avantaj major;

Cunoașterea programelor de salarizare, REVISAL;

2 https://www.ejobs.ro/locuri-de-munca/resurse%20umane/, accest la data de 01.11.2015, Securitatea datelor-pentru confidentialitatea si securitatea datelor contul de eJobs e protejat de o parola, afirma Laura Chilom PR Manager si Andrei Frunză (COO) ©1999 - 2015 EJOBS.RO Toate drepturile rezervate EJOBS GROUP S.R.L.: J40/8378/2005; CUI 17562631; București, Bld. Dimitrie Pompeiu, sector 2, 020337; Capital social subscris și vărsat: 90.000 lei; Operator date cu caracter personal: 3172

2

Nivel avansat cunoștinte operare Excel, Word, Powerpoint, Internet etc;

Persoană organizată, puternic orientată spre rezolvarea solicitărilor;

Atenție crescută la detalii;

Capacitate de comunicare și relaționare;

Capacitatea de a ințelege și organiza procesul de recrutare de volum;

Capacitatea de a selecta persoanele cele mai potrivite pentru pozițiile deschise.

Cunoștințe de limba engleză la nivel avansat reprezinta un avataj.

Cel de al 2-lea domeniu în care aș vrea să activez în următorul an este cel al comerțului cu amănuntul pe piața internă a vinurilor, întrucât este cunoscut faptul că piața vinului din România, a avut şi are în continuare o mare importanţă pentru țara noastră, deoarece viţa-de-vie pune în valoare la maximum condiţiile naturale de climă şi sol, îndeosebi în zonele colinare, zone ce nu pot fi folosite pentru alte culturi.

Oferta de vin este influențată de suprafața de viță-de-vie cultivată, producțiile medii de struguri și vin, influențate, la rândul lor de manifestarea favorabilă sau nefavorabilă a factorilor climatici, de logistica necesară desfacerii producției de struguri, respectiv vin, etc. Potrivit acestor particularități și conform datelor furnizate de 3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în prezent țara noastră deține opt mari regiuni viticole, cu aproape 40 de podgorii, din care fac parte peste 171 centre viticole, cunoscute pentru vinurile de calitate si vinurile speciale

În cadrul acestor regiuni, principalii producători de vin din România sunt:

în Dobrogea: Murfatlar România, Karom Drinks, Vinvico Constanța, Fruvimed, Viticola Sarica Niculițel, Alcovin SRL, Ovidius Mercado, etc.

în Banat: Cramele Recaș, SCDVV Miniș, etc.

în Transilvania: Jidvei, Prescon Mureș, etc.

în Oltenia: Carl Reh Winery, Vie Vin Vanju Mare, Vinarte, SD Banu Maracine, etc.

în Moldova: Bucium Iași, Cotnari, Vinia, SCDVV Iași, Vincon Vrancea, Veritas Panciu, Vinuri Nicorești, Prowine International, SCDVV Odobești, Ramex, Bachus, Casa de vinuri Huși.

în Muntenia: Provinum, S.E.R.V.E., Vinterra International, Cramele Halewood, Budureasca, Videlmar, DVFR, ICDVV Valea Călugărească, INCDBH Stefănești – Argeș, Tohani, Rovit (Ladaru, G. R., 2012, p.65). Pe piața vinului din țara noastră se face simțită și prezența următorilor importatori de vinuri: BDG Import SRL, Cramele Halewood SA, Everest Management Group SRL, Depozitul de Vinuri SRL, Nuestra Enora de la Cabeza S Coop, Valprato Vini, Vina Vera Impex SRL, Vino Vero SRL, Zarea SA, SC VINLUX SRL (Ladaru, G. R., 2012, p.65).

4 Cota de piață a fost potrivit Aureliei Vişinescu (2014), oenolog și cofondator Domeniile Săhăteni, următoarea : ”Cinci mari producători deţin aproape 73% din cota de piaţă, astfel:

Murfatlar- 23%, Jidvei- 18,3%, Cotnari-17,7%, Vincon-8,4%, Tohani 5,3%. Restul procentelor, de aproximativ 27%, aparţine tuturor celorlalţi producători, mai mici sau mai mari”.

tuturor celorlalţi producători, mai mici sau mai mari”. Figura nr. 1 .1 Cota de piață a

Figura nr. 1.1 Cota de piață a principalilor producători de vin din România [Sursahttp://www.curierulnational.

3 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ”Restructurarea şi reconversia podgoriilor”, accesat la data de 02.11.2015, <http://www.mapam.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html> 4 Vişinescu, A., 2014, ”Situaţie paradoxală pe piaţa vinului”, accesat la data de 01.11.2015

<http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2014.14/Situatie+paradoxala+pe+piata+vinului>

3

Cerera şi consumul de vin sunt determinate de necesitățile fiziologice, preferințele, puterea de cumpărare și nu în ultimul rând de educarea consumatorului ce se afla în plin proces. Astfel, diferențierea vinului ,,în vin de masă” și ,,vin de calitate” exprimă comportamente diferite ale cumpărătorilor, indicând adesea tendințe divergente în evoluția consumului de vin. 5 De-a lungul timpului s-a observat o preferință a consumatorilor pentru vinurile autohtone, cele mai vândute fiind vinurile albe din podgoriile cunoscute, ceea ce nu este rău, atâta timp cât se păstrează calitatea produselor. De altfel, concurența vinurilor importate nu face decât să crească interesul pentru calitate al producătorilor și consumatorilor români (Frumosu, M.S., 2009, pp.114-117). Cătălin Păduraru (2014), reprezentantul României la Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), a declarant, la deschiderea Târgului Internațional de Vinuri Goodwine: “În ceea ce privește consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, ceea ce ne situează pe locul nouă, iar dintre aceștia, 15% sunt vinuri peste medie, super premium sau premium. Pe zona urbană, rămânem cu un comportament de consum similar celui din Europa, deci putem spune că suntem undeva la 5% din consumul fiscalizat pe vinuri premium și super premium”. Ionuț Trandafir (2013), brand manager la Cramele Recaș, este de părere că: “România este pe un drum pozitiv în crearea unei culturi adevarate pentru consumul de vin, dar numai cu măsuri și acțiuni ce au termene medii și lungi’’. În concluzie, sintetizând comportamentul de consum al clienţilor de vin din România, principalele criterii care stau la baza deciziei de cumpărare sunt calitatea, raportul calitate preţ, ofertele speciale, preţul, marca, experienţa anterioară cu produsul și ocazia de consum.

6 In perioada 01.01.2015-01.11.2015 Oferta locurilor de muncă în domeniul comerțului a fost de 7569 de locuri de muncă în provincie, și 4329 în București, potrivit anunțurilor de pe site.ul www.eJobs.ro, fiind creat și administrat de SC eJobs Group SRL.

Selectarea candidaturilor în domeniul vânzărilor se realizează în general funcție de următoarele criterii:

Studii medii/superioare

Bune cunoștințe de operare PC , internet, email și a pachetului MS Office (Excel, Word)

Excelente abilități de comunicare, interrelaționare și lucru în echipă

Orientare către client și proces, bine organizat, orientare către rezultat

Orientat spre învațare, cu inițiativă și capacitate de analiză

Rigurozitate în îndeplinirea sarcinilor și atenție sporită la detalii;

Abilități de prioritizare a activităților și gestionare eficientă a timpului;

Capacitate de luare a deciziilor în timp util și respectare a deadline-urilor;

Cunoștințe de limba engleză reprezintă un avataj;

Harnic, perseverent, onest, cu simț al responsabilității

Disponibilitate la efort fizic și manipulare de marfă.

5 Frumosu, M.S., 2009, “Promovarea vinurilor românești pe pietele externe”, Ed. A.S.E. Bucureşti, pp.114-117 6 https://www.ejobs.ro/locuri-de-munca/resurse%20umane/, accest la data de 01.11.2015, Securitatea datelor-pentru confidentialitatea si securitatea datelor contul de eJobs e protejat de o parola, afirma Laura Chilom PR Manager si Andrei Frunză (COO) ©1999 - 2015 EJOBS.RO Toate drepturile rezervate EJOBS GROUP S.R.L.: J40/8378/2005; CUI 17562631; București, Bld. Dimitrie Pompeiu, sector 2, 020337; Capital social subscris și vărsat: 90.000 lei; Operator date cu caracter personal: 3172

4

7 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante în anul 2014

În anul 2014 rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 0,89%, în creştere cu 0,17 puncte procentuale faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, acesta a fost de 38,5 mii, în creştere cu 7,9 mii locuri de muncă vacante faţă de anul anterior.

Tabel 1.1. Rata medie anuala si numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante

si numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante Rata medie anuală şi numărul mediu anual

Rata medie anuală şi numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale În anul 2014, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în administraţia publică (2,64%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,56%). La polul opus s-au situat de producţie activităţile şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,15%), respectiv cele din industria extractivă

(0,18%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape 28% din numărul total al locurilor de muncă vacante (10,7 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 1,01%. Sectorul bugetar a însumat peste 36% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (6,5 mii locuri vacante), urmată de sănătate şi asistenţă socială (4,9 mii locuri vacante), respectiv învăţământ (2,6 mii locuri vacante). În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, tranzacţii imobiliare, respectiv în industria extractivă, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

8 Situația locurilor de muncă vacante în trimestrul I 2015

În trimestrul I 2015, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,03%, în creştere cu 0,12 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 45,1 mii, în creştere cu 5,4 mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior.

mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior. de muncă vacante a crescut cu 0,13
mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior. de muncă vacante a crescut cu 0,13

de muncă vacante a crescut cu 0,13 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 7,0 mii.

7 Comunicat de presă, Numărul/30martie2015, disponibil pe siteul http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/Loc_munca_vacante/lm_vac2014r.pdf , accesat la data de 01.11.2015 8 Comunicat de presă, numărul 140/20mai 2015, disponibil pe site-ul ,

5.pdf accesat la data de 01.11.2015

5

Tabel 1.2. Rata și numărul locurilor de muncă vacante

Tabel 1.2. Rata și numărul locurilor de muncă vacante 9 Rata şi numărul locurilor de muncă

9 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale În trimestrul I 2015, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante sau înregistrat în administrația publică (3,13%) şi în alte activități de servicii (2,55). În industria prelucrătoare sau concentrat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (12,0 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,10%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,8 mii locuri vacante se regăsesc în administrația publică, 5,5 mii locuri vacante în sănătate şi asistență socială, respectiv 2,2 mii locuri vacante în învățământ. La polul opus, cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante sau regăsit în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (0,15%), respectiv în industria extractivă (0,26%). Cele mai puține locuri de muncă vacante sau regăsit în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat, tranzacții imobiliare şi industria extractivă (0,1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Trimestrul I 2015 comparativ cu perioadele precedente Prin comparație cu trimestrul precedent, în majoritatea activităților economice sau înregistrat creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative fiind în cele de informații şi comunicații (+0,41 puncte procentuale), respectiv în activități profesionale, ştiințifice şi tehnice (+0,35 puncte procentuale). Acelaşi trend ascedent sa observat şi în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri regăsinduse în activitățile din industria prelucrătoare (+1,4 miilocuri vacante), respectiv construcții (+0,8 mii locuri vacante). Uşoare diminuări atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante sau observat în învățământ (0,07 puncte procentuale, respectiv 0,2 mii locuri vacante), urmate de intermedieri financiare şi asigurări (0,02 puncte procentuale, respectiv 0,01 miilocuri vacante).

9 Comunicat de presă, numărul 140/20mai 2015, disponibil pe site-ul , accesat la data de 01.11.2015

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/Loc_munca_vacante/a15/lmvac_trimIr1

5.pdf

6

Tabel 1.3 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale

de muncă vacante pe activități ale economiei naționale Față de acelaşi trimestru al anului anterior ,

Față de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri importante în activități de spectacole, culturale şi recreative (+0,67 puncte procentuale), respectiv în transport şi depozitare (+0,61 puncte procentuale), iar diminuarea cea

mai relevantă a fost observată în industria extractivă (0,21 puncte procentuale).

Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în administrația publică (+1,7 mii locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+1,5 mii locuri vacante), iar în învățământ (0,3

mii locuri vacante) sa observat cea mai relevantă scădere.

10 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații În trimestrul I 2015, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialişti în diverse domenii de activitate grupa majoră 2 (1,40%, respectiv 13,6 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost înregistrate în rândul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit grupa majoră 6 (0,51 puncte procentuale, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

Trimestrul I 2015 comparativ cu perioadele precedente Comparativ cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere sa înregistrat atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante în rândul ocupațiilor de muncitori necalificați grupa majoră 9 (+0,29 puncte procentuale, respectiv +1,8 mii locuri vacante).

Tabel 1.4 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații 1 0 Comunicat de presă, numărul 140/20mai

10 Comunicat de presă, numărul 140/20mai 2015, disponibil pe site-ul , accesat la data de 01.11.2015

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/Loc_munca_vacante/a15/lmvac_trimIr1

5.pdf

7

Față de acelaşi trimestru al anului anterior, rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în ocupațiile de funcționari administrativi grupa majoră 4 (+0,58 puncte procentuale, respectiv +1,6 mii locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor grupa majoră 5 (+0,24 puncte procentuale, respectiv +1,7 mii locuri vacante). Diminuări uşoare atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante sau regăsit în rândul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit grupa majoră 6 (0,28 puncte procentuale, respectiv 0,01 mii locuri vacante).

11 Situația locurilor de muncă vacante în trimestrul II 2015

Situația locurilor de muncă vacante în trimestrul II 2015 rata locurilor de muncă vacante a fost

rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,06%, în creştere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 47,4 mii, în creştere cu 2,3 mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior.

mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior. a crescut cu 0,22 puncte procentuale, iar
mii locuri de muncă vacante față de trimestrul anterior. a crescut cu 0,22 puncte procentuale, iar

a crescut cu 0,22 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 11,1 mii.

Tabel 1.5 Rata și numărul locurilor de muncă vacante

mii. Tabel 1.5 Rata și numărul locurilor de muncă vacante Rata şi numărul locurilor de muncă

Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale În trimestrul II 2015, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante sau înregistrat în administrația publică (3,17%) şi în alte activități de servicii (2,50%). În industria prelucrătoare sau concentrat aproape 30% din numărul total al locurilor de muncă vacante (14,1 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,27%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 8,0 mii locuri vacante se regăsesc în administrația publică, 6,0 mii locuri vacante în sănătate şi asistență socială, respectiv 2,2 mii locuri vacante în învățământ. La polul opus, cele mai mici valori atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante sau regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0,1 mii locuri vacante), urmată de producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (0,15%, respectiv 0,1 mii locuri vacante).

11 Comunicat de presă, Numărul 201=5/19 august 2015, disponibil on-line pe siteul

accestat la data de 01.11.2015

8

Trimestrul II 2015 comparativ cu perioadele precedente Prin comparație cu trimestrul precedent cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante sau înregistrat în distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare (+0,22 puncte procentuale), respectiv în industria prelucrătoare (+0,17 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri sau regăsit în activitățile din industria prelucrătoare (+2,1 mii locuri vacante), respectiv din comerț (+0,5 mii locuri vacante). Diminuări ale ratei locurilor de muncă vacante sau observat în activități profesionale, ştiințifice şi tehnice (0,29 puncte procentuale), urmate de industria extractivă (0,16 puncte procentuale), iar în cea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în construcții, respectiv în transport şi depozitare (0,4 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

Tabel 1.6 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale

de muncă vacante pe activități ale economiei naționale Față de acelaşi trimestru al anului anterior ,

Față de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri importante în activitățile de spectacole, culturale şi recreative (+0,93 puncte procentuale), respectiv în administrația publică (+0,74 puncte procentuale), iar diminuarea cea mai relevantă a fost în hoteluri şi restaurante (0,09 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în industria prelucrătoare (+3,6 mii locuri vacante), respectiv în administrația publică (+2,1 mii locuri vacante), iar în învățământ (0,3 mii locuri vacante) sa observat cea mai relevantă scădere.

12 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații În trimestrul II 2015, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupațiile de specialişti în diverse domenii de activitate grupa majoră 2 (1,42%, respectiv 13,7 mii locuri vacante), respectiv în cele de muncitori necalificați grupa majoră 9 (1,22%, respectiv 7,6 mii locuri vacante) iar cele mai mici valori au fost înregistrate în rândul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit grupa majoră 6 (0,43%, respectiv 0,1 mii locuri vacante). Trimestrul II 2015 comparativ cu perioadele precedente Comparativ cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere sa înregistrat atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante în rândul ocupațiilor de muncitori necalificați grupa majoră 9 (+0,11 puncte procentuale, respectiv +1,0 mii locuri vacante), iar la polul opus cu cele mai semnificative scăderi sau regăsit ocupațiile de funcționari administrativi grupa majoră 4 (0,16 puncte procentuale, respectiv 0,4 mii locuri vacante).

12 Comunicat de presă, Numărul 201=5/19 august 2015, disponibil on-line pe siteul

accestat la data de 01.11.2015

9

Tabel 1.7 Rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații

locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații Față de acelaşi trimestru al anului anterior

Față de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă creştere a ratei locurilor de muncă vacante sa înregistrat în rândul ocupațiilor de muncitori necalificați grupa majoră 9 (+0,34 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în ocupațiile de specialişti în diverse domenii de activitate grupa majoră 2 (+2,7 mii locuri vacante). Singura diminuare atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante sa regăsit în rândul ocupațiilor de lucrători calificați în agricultură, silvicultură şi pescuit grupa majoră 6 (0,16 puncte procentuale, respectiv 0,01 mii locuri vacante).

Ocuparea locurilor de muncă în anul 2014

13 În anul 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 61,0%, iar rata şomajului1 de 6,8%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 65,7%, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa

2020.

În anul 2014 populaţia activă a României era de 9243 mii persoane, din care 8614 mii persoane ocupate şi 629 mii şomeri.

Figura 1.1 Categorii de populație în anul 2014

şomeri. Figura 1.1 Categorii de populație în anul 2014 Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor

Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la1000 persoane ocupate) a fost de 1313‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin

13 Comunicat de presă, Nr. 96 din 17 aprilie 2015, disponibil on-line

30.10.2015

10

(1704‰, faţă de 1008‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1330‰, comparativ cu 1299‰ în mediul urban). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,7%.

14 Ocuparea- Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) de 61,0% a crescut faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Acest indicator avea, ca şi în anii anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (68,7%, faţă de 53,3% pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7%, faţă de 60,5% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 22,5%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 43,1%

Graficul 1.1: Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă

a populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă Nivelul cel mai ridicat al

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65,0% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-107 mii persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,9%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2014 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9% din populaţia ocupată. Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8%), lucrătorii în domeniul serviciilor precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,3% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9% în industrie şi construcţii, iar 42,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6172 mii persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8%), comerţ (18,0%) şi construcţii (10,4%). Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-59 mii persoane), dar şi al celor care au lucrat în administraţie publică (-33 mii persoane), în învăţământ (-12 mii persoane), în intermedieri financiare şi asigurări şi în industria extractivă (ambele activităţi cu - 5 mii persoane fiecare). A crescut însă numărul populaţiei ocupate în industria prelucrătoare (+60 mii persoane), în comerţ şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+27 mii persoane), în sănătate (+14 mii

14 Comunicat de presă, Nr. 96 din 17 aprilie 2015, disponibil on-line

30.10.2015

11

persoane), activităţi de servicii administrative (+11 mii persoane) şi în construcţii (+10 mii persoane). În anul 2014, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână; 166 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014 au lucrat cu program parţial 860 mii persoane (10,0%).

Situația ocupării locurilor de muncă în trimestrul I 2015

15 În trimestrul I 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (1564 ani) a fost de 59,1% în scădere față de trimestrul anterior În trimestrul I 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de 2064 ani a fost de 63,7%, la o distanță de 6,3 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În trimestrul I al anului 2015, populația activă a României era de 8892 mii persoane, din care, 8237 mii persoane erau ocupate şi 655 mii persoane erau şomeri.

Figura 1.2: Categorii de populație în trimestrul I 2015

Figura 1.2: Categorii de populație în trimestrul I 2015 În trimestrul I 2015, rata de ocupare

În trimestrul I 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (1564 ani) a fost de 59,1% în scădere față de trimestrul anterior (1,7 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbați (66,8%, față de 51,4 pentru femei). Pe medii de rezidență rata de ocupare a avut valori apropiat (59,5% în mediul urban şi 58,7% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (1524 ani) a fost de 23,0%.

Graficul 1.2. Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă

a populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă 1 5 Comunicat de presă,

15 Comunicat de presă, Nr. 154 / 23 iunie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/2015/somaj_Ir_15.pdf, accesat la data de 30.10.2015

12

Situația ocupării locurilor de muncă în trimestrul II 2015

16 În trimestrul II 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (1564 ani) a fost de 62,0%, în creştere față de trimestrul anterior În trimestrul II 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de 2064 ani a fost de 66,6%, la o distanță de 3,4 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În trimestrul II al anului 2015, populația activă a României era de 9289 mii persoane, din care, 8664 mii persoane erau ocupate şi 625 mii persoane erau şomeri.

mii persoane erau ocupate şi 625 mii persoane erau şomeri. Figura 1.3 Categorii de populație în
mii persoane erau ocupate şi 625 mii persoane erau şomeri. Figura 1.3 Categorii de populație în

Figura 1.3 Categorii de populație în trimestrul II 2015

Figura 1.3 Categorii de populație în trimestrul II 2015 În trimestrul II 2015, rata de ocupare

În trimestrul II 2015, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (1564 ani) a fost de 62,0%, în creştere față de trimestrul anterior (2,9 puncte procentuale). Gradul de ocupare era mai mare pentru bărbați (70,0%, față de 53,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din mediul rural (63,4% față de 60,9% în mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (1524 ani) a fost de 24,8%.

Graficul 1.3: Evoluția ratei de ocupare a populației de 15ani și peste, pe grupe de vârstă

a populației de 15ani și peste, pe grupe de vârstă 1 6 Comunicat de Presă, Nr.

16 Comunicat de Presă, Nr. 236 / 22.09.2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/2015/somaj_IIr_15.pdf, accestat la data de 30.10.2015

13

Șomajul BIM (Biroul Internaţional al Muncii) lunar

17 În septembrie 2015, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,8% Rata şomajului în luna septembrie 2015 a avut acelaşi nivel cu cel înregistrat în luna precedentă. Rata şomajului pentru bărbați o depăşeşte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor.

Grafic 1.5 Evoluția ratei șomajului

pe cea a femeilor. Grafic 1.5 Evoluția ratei șomajului Rata şomajului în formă ajustată sezonier a
pe cea a femeilor. Grafic 1.5 Evoluția ratei șomajului Rata şomajului în formă ajustată sezonier a
pe cea a femeilor. Grafic 1.5 Evoluția ratei șomajului Rata şomajului în formă ajustată sezonier a

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 6,8%, nivel identic cu cel din luna precedentă dar în creştere cu 0,1 puncte procentuale față de cel înregistrat în luna septembrie

2014.

Numărul şomerilor (în vârstă de 1574 ani), estimat pentru luna septembrie din anul curent este de 627 mii persoane, în creştere atât față de luna precedentă (626 mii persoane) cât şi față de aceeaşi lună a anului anterior (619 mii persoane) Grafic 1.6: Numărul de șomeri în perioada 09.2013/ 09.2015

1.6: Numărul de șomeri în perioada 09.2013/ 09.2015 1 7 Comunicat de Presă, Nr. 268 /

17 Comunicat de Presă, Nr. 268 / 30 octombrie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj%20BIM/a15/somaj%20BIM_SEP15r.pdf, accesat la data de 01.11.2015, Datele privind numărul şomerilor şi rata şomajului în sens BIM cu periodicitate lunară se pot obține şi din publicația Buletinul Statistic Lunar nr.9/2015. Următorul comunicat de presă referitorla estimațiile pentru luna octombrie 2015 va apărea la data de 27 noiembrie 2015

14

Pe sexe, rata şomajului pentru bărbați o depăşeşte cu 2,5 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,4% în cazul celor de sex feminin). Tabel 1.1 Rata șomajului pe sexe

celor de sex feminin). Tabel 1.1 Rata șomajului pe sexe Pentru persoanele adulte (25 ‐ 74

Pentru persoanele adulte (2574 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015 (6,8% în cazul bărbaților şi 4,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 2574 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015.

CIFRA DE AFACERI DIN COMERŢUL CU AMĂNUNTUL

18 Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 9,6% În luna august 2015, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 1,4% şi a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%. Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 9,6% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 8,0%. În perioada 1.I – 31.VIII.2015, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I – 31.VIII.2014 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,2%, respectiv 5,8%. Grafic 1.7. Evoluţia lunară a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul

lunară a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul 1 8 Comunicat de Presă Nr. 245

18 Comunicat de Presă Nr. 245 / 2 octombrie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_08r15.pdf, accesat la data de 31.10.2015

15

Tabel 1.2 Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul

volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul 1 9 August 2015 comparativ cu iulie 2015

19 August 2015 comparativ cu iulie 2015 Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2015, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,4%, ca urmare a creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,6%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+1,6%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,5%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2015, comparativ cu luna precedentă a scăzut pe ansamblu cu 0,3%, ca urmare a scăderii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-4,3%). Creşteri au înregistrat vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,0%) şi vânzările de produse nealimentare (+0,1%).

20 August 2015 comparativ cu august 2014 Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna august 2015, comparativ cu luna august 2014 a înregistrat o creştere cu 9,6% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+24,2%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,0%) şi la vânzările de produse nealimentare (+2,2%). Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2015, comparativ cu luna august 2014 a înregistrat o creştere cu 8,0% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+25,0%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,6%) şi la vânzările de produse nealimentare (+0,4%).

19 Comunicat de Presă Nr. 245 / 2 octombrie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_08r15.pdf, accesat la data de 31.10.2015

20 Comunicat de Presă Nr. 245 / 2 octombrie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_08r15.pdf, accesat la data de 31.10.2015

16

21 Perioada 1.I 31.VIII.2015 comparativ cu perioada 1.I 31.VIII.2014 Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I – 31.VIII.2015, comparativ cu perioada 1.I – 31.VIII.2014 a înregistrat o creştere cu 6,2% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14,8%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+5,4%). Vânzările de produse nealimentare au rămas la acelaşi nivel. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.VIII.2015, comparativ cu perioada 1.I 31.VIII.2014, a înregistrat o creştere cu 5,8%, datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14,0%), comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+4,9%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+0,3%).

22 TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN PERIOADA OCTOMBRIE DECEMBRIE 2015

Stabilitate a activităţii în industria prelucrătoare şi comerțul cu amănuntul Tendinţă de scădere a activităţii şi de scădere moderată a numărului de salariaţi în construcţii Relativă stabilitate a preţurilor în toate sectoarele economice

Tabel nr 1. Tendințe ale activității economice

economice Tabel nr 1. Tendințe ale activității economice Soldul conjunctural indică percepţia managerilor

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii valorii unui indicator statistic.

Industrie prelucrătoare În cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2015, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +5%). Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +28%), în timp ce pentru fabricarea băuturilor tendința va fi de scădere (sold conjunctural -39%). Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +1% pe total industrie prelucrătoare.

21 Comunicat de Presă Nr. 245 / 2 octombrie 2015, disponibil on-line http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_08r15.pdf, accesat la data de 31.10.2015

22 Comunicat de Presă Nr. 267 / 28 octombrie 2015, disponibil on-line

17

Construcţii Potrivit estimărilor din luna octombrie 2015, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -22%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -23%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -11%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -1%).

Comerţ cu amănuntul În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural 0%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra scădere moderată (sold conjunctural -15%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează relativă stabilitate a preţurilorde vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +3%).

Servicii Conform estimărilor din luna octombrie 2015, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). În sectorul de servicii, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%).

18

Anexa nr1 Situația șomajului în România la data de 30.09.2015

Tabel 1.1 Repartizarea șomerilor de lungă durată luna septembrie 2015

ANOFM Total

164.717

București

Total

7.546

Peste 25 ani

146.387

6.159

-

din care femei

58.482

3.216

Sub 25 ani

17.958

1.387

-

din care femei

5.503

755

Fig 1.1 Distribuția șomerilor pe grupe de vârsete

755 Fig 1.1 Distribuția șomerilor pe grupe de vârsete SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă , accesat la data de 30.10.2015

19

Fig 1.2 Distribuția șomerilor după nivele de industrie

Fig 1.2 Distribuția șomerilor după nivele de industrie SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă , accesat la data de 30.10.2015

Fig 1.3 Distribuția numărului de șomeri după nivele de industrie

Distribuția numărului de șomeri după nivele de industrie SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă , accesat la data de 30.10.2015

20

Fig 1.4 Distribuția numărului de șomeri, pe categorii

Fig 1.4 Distribuția numărului de șomeri, pe categorii SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă , accesat la data de 30.10.2015

Fig 1.5 .Distribuția șomerilor după durata șomajului

Fig 1.5 .Distribuția șomerilor după durata șomajului SURSA: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

SURSA:

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă , accesat la data de 30.10.2015

http://www.anofm.ro/4-89%25-rata-%C5%9Fomajului-%C3%AEnregistrat-%C3%AEn-

eviden%C5%A3ele-anofm-%C3%AEn-luna-septembrie-2015.

21