Sunteți pe pagina 1din 4

Dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiilor Dobândirea dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi, implicit retrocedarea imobilelor – construcţii preluate abuziv de stat nu este condiţionată de cetăţenia solicitantului. Astfel, potrivit legii române, cetăţenii străini (inclusiv persoanele care au renunţat la cetăţenia română) pot dobândi fără nici o restricţie dreptul de proprietate asupra construcţiilor, atât prin acte între vii cât şi prin moştenire. Pentru aceste considerente şi având în vedere că Legea nr. 10/2001 (legea cadru în materia restituirii proprietăţilor imobile preluate în mod abuziv în perioada comunistă), reprezintă un act normativ reparatoriu, facem precizarea că pentru restituirea acestor categorii de imobile, cetăţenia solicitantului nu prezintă nici o relevanţă.

Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Referitor la redobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precizăm următoarele:

Potrivit art. 44 alin. 2 din Constituţia României în forma modificată prin Legea nr. 429/2003, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular. Potrivit prevederilor constituţionale actuale „Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi moştenire legală.”

Potrivit art. II alin.1 Titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004, cetăţenii străini care au calitate de persoane îndreptăţite potrivit Legii nr. 10/2001 la restituirea în natură a unor terenuri situate în intravilanul localităţilor, pot opta pentru dobândirea unui drept de folosinţă special care conferă titularului drepturile şi obligaţiile conferite de lege proprietarului, cu excepţia dreptului de dispoziţie.

Potrivit alin. 2 şi alin. 3 ale aceluiaşi text legal, la transmiterea dreptului de folosinţă către terţi, statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, are un drept de preemţiune la cumpărarea acestuia, iar în cazul în care terţ dobânditor al dreptului de folosinţă este cetăţean român sau persoană juridică română, dreptul de folosinţă astfel dobândit se converteşte în drept de proprietate. Analizând conţinutul acestor dispoziţii legale, se reţine că dreptul dobândit asupra terenului de către cetăţenii străini, în urma parcurgerii procedurii administrative reglementate de Legea nr. 10/2001, este un drept de folosinţă special, însă acesta conferă titularului toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege proprietarului, cu excepţia dreptului de dispoziţie (obiectul înstrăinării către terţi poartă numai asupra dreptului de folosinţă). De menţionat că potrivit art. 5 al art. II Titlul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002, introdus prin legea de aprobare nr. 48/2004, dispoziţiile mai sus- menţionate nu se aplică în cazul persoanelor prevăzute la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, cu modificările ulterioare. Este vorba despre persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil şi care potrivit Legii nr. 10/2001 îşi păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercita după primirea deciziei sau a hotărârii judecătoreşti de restituire. Deci, într-o atare situaţie, nu este vorba despre dobândirea

dreptului de proprietate asupra unor terenuri preluate de stat, acest drept neieşind niciodată din patrimoniul titularului, ci doar de reluarea exercitării acestui drept. Prin urmare, în aceste cazuri, vorbim de restituirea în proprietate a imobilelor preluate în mod abuziv. Aşadar, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cererile de restituire a imobilelor – terenuri aflate în intravilanul localităţilor, formulate de cetăţeni străini, urmează să fie admise (cu condiţia ca aceştia să fi făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite şi a dreptului de proprietate avut înainte de preluare), acest act normativ necondiţionând nici posibilitatea de formulare a notificărilor şi nici admiterea notificărilor formulate de cetăţenia solicitantului.

Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor obiect de reglementare al actelor normative speciale din domeniul restituirii proprietăţilor funciare Legislaţia ce reglementează restituirea proprietăţilor funciare nu face nici o distincţie între modul de soluţionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de cetăţenii români sau de cei străini. Astfel, cetăţenii străini care fac dovada faptului că sunt moştenitorii persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pot dobândi în proprietate asemenea terenuri, fără nici un fel de îngrădire. În spiritul celor de mai sus sunt şi dispoziţiile legii fundamentale mai sus citate, urmând să apreciem Legea nr. 18/1991 a fondului funciar astfel cum a fost modificată succesiv, ca fiind legea organică specială la care se referă norma constituţională în cuprinsul art. 44 alin. 2. Se va observa din perspectiva celor de mai sus că şi noua lege a circulaţiei juridice a terenurilor dispune exact în sensul argumentelor prezentate. Astfel, din cuprinsul art. 3 din actul normativ invocat, se reţine că cetăţenii străini şi apatrizii precum şi persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condiţiile prevăzute de legea specială. Apreciem totodată, că trebuie reţinut în soluţionarea unor astfel de cereri argumentul de interpretare logică a legii „a fortiori”, concluzionând pe baza acestuia în sensul că li se poate reconstitui dreptul de proprietate privată asupra unor terenuri şi cetăţenilor străini renunţători la cetăţenia română, dar care fac dovada că au deţinut în proprietate terenuri cu privire la care s-au făcut consemnări între anii 1945-1990 în registrele agricole, în documentele înregistrate în fostele cooperative agricole de producţie sau în cele care se regăsesc la arhivele statului. Dispoziţiile art. 13 alin. 1 din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, astfel cum a fost modificată, dispun în sensul următor:

„Art. 13 alin.1 – Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanei îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele moştenitorilor.” Potrivit regulii de interpretare logică a legii civile „unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să distingă” trebuie reţinut că unei formulări generale a textului trebuie să îi corespundă o aplicare a sa tot generală. Textul legal sus citat trebuie de asemenea să fie interpretat în sensul aplicării lui, şi nu în sensul neaplicării, urmând să fie coroborat cu

dispoziţiile art. 8 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, astfel cum a fost modificată, conform cărora:

„Art.8 – (1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se regăsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. (2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite”.

Acest punct de vedere a fost comunicat şi comisiilor locale ori comisiilor judeţene care ne-au solicitat precizări cu privire la aceste aspecte. Motivat atât prin dispoziţiile Constituţiei României, cât şi prin cele ale legilor fondului funciar, punctul de vedere potrivit căruia cetăţenii străini renunţători la cetăţenia română pot formula cereri privind reconstituirea dreptului de proprietate, a fost susţinut de către Autoritatea Naţională pentru Reconstituirea Proprietăţilor atât în cadrul întâlnirilor zonale cu reprezentanţii comisiilor judeţene, cât şi în cadrul întâlnirii naţionale ce a avut loc cu aceştia. Totodată, vă comunicăm că potrivit art. 52 din Legea nr. 18/1991 – Legea fondului funciar, comisia judeţeană este instituţia publică cu autoritate administrativ jurisdicţională, fiind singura instituţie competentă în a valida ori invalida cererile depuse în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Respectând atât atribuţiile ce le revin potrivit legii, cât şi autonomia locală de care dispun aceste comisii, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor îşi menţine punctul de vedere exprimat faţă de aceste aspecte. Reamintim totodată şi posibilitatea pe care cetăţenii străini o au de a dobândi terenuri prin reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitori, situaţie faţă de care, de asemenea, ne-am pronunţat în corespondenţa pe care am purtat-o cu instituţiile şi persoanele interesate. Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere faptul că instituţia reconstituirii dreptului de proprietate presupune, de fapt, refacerea dreptului de proprietate iniţial, în integralitatea lui, în favoarea titularului său iniţial. Facem precizarea că în luna noiembrie 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine. Această lege urmează a intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană şi reglementează modalităţile legale în care persoanele fizice sau juridice pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor în funcţie de apartenenţa acestora la un stat membru al Uniunii Europene sau la un stat terţ. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 „Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptului de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române.” Cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra

terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană. În schimb, potrivit dispoziţiilor art. 5, alin. 1, „Cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere la împlinirea unui termen de 7 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.” Potrivit art. 5 alin. 2: „dispoziţiile alin.1 nu se aplică fermierilor care desfăşoară activităţi independente, si sunt, după caz: a) cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, care îşi stabilesc reşedinţa în România; b) apatrizi cu domiciliul în România. Persoanele prevăzute la alin. 2 dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români, de la aderarea României la Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte cetăţeanul străin, apatridul şi persoana juridică aparţinând statelor terţe, aceştia pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. Aşa cum am arătat mai sus această lege va intra în vigoare după aderarea României la Uniunea Europeană.