Fisa Farma

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI
FARMACIE
NICOLAE TESTEMITANU
CATEDRA DE FARMACOLOGIE CLINICA

ef catedr: Membrul corespondent al
Academiei de tiine din Moldova, d.h..m.,
prof. univer.,
Ghicavi Victor
Conductorul grupei: d..m., conf. univer.,
Gavrilu Vadim
Curator: Josan Elena

Grupa 1525
Lucrare instructiv didactic

(microcuraia pacienilor)
CHISINAU
2014
1.ANAMNEZA :
Date generale
Numele i prenumele: Iachim Sergiu Ion

Varsta: 57 ani (04.08.1957)
Profesia: invalid
Domiciliu: Mun.Chishinau, sc Durlesti, st.Livezilor 142
Data internrii: 12.10. 2014 ora 10:44
Diagnostic la internare: Ictus nespecificat ca hemoragic sau ca
infarct, in sistemul vertebro bazilar. Sindrom bulbar .
Acuze:
Contact verbal
cu pacientul limitat din motivul dereglarilor de
constiinta, pacientul agitat motor.
Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Din spusele insotitoarei, concubina, a fost vazut in stare practic

sanatoasa ieri dimineata, seara cind s-a intors de la serviciu, in jurul
orelor 19:00 a fost gasit la podea, greu reactiona la stimuli externi,
semne de traumatism secundar, eliminari sangvinolente din cavitatea
bucala, insa nu au solicitat serviciul de urgenta. Pe parcurs starea
generala
cu agravare, au survenit aprofundarea
dereglarilor de
constiinta, nu inghitea, nu reactiona, ochi plutitori si concubina solicita
serviciul AMU care transfera pacientul la IMU pentru diagnostic si
tratament.
Istoricul vietii bolnavului ( anamnesis vitae ):

Antecedente patologice:
- din spusele
concubinei sufera de
Epilepsie
simptomatica
pasttraumatica cu crize generalizate tonico clonice, frecventa
moderata, tratate cu tab. Timonil 300-0-300 mg;
- TCC grav aproximativ 2007 accident rutier in calitate de sofer;
- din 2013 diagnosticat cu Boala Parkinson forma trimurigena
tratament cu tab. Ciclodol;
- alte maladii ca HTA, FA, IM nu cunoate, periodic primea tratament
cu tab. Cardiomagnil.
Anamneza eredocolateral : nu cunoaste.
Anamneza epidemiologica: neagravata.
Anamneza alergologic: concubina neaga .
2.EXAMENUL OBIECTIV SOMATICO-VISCERAL

2.1.Starea general a bolnavului
Starea generala: grava.
Pozitia: agitat motor.
Facies: obisnuita, amimica, semne de contuzie a tesuturilor moi in

regiunea orbitala pe dreapta.
Tegumentele i mucoasele vizibile: roz pale, uscate, calde, T = 36, 8 0
C escoriatii in regiunea : orbitala
pe dreapta, genunchilor
bilateral;obrajii muscati.
Starea constituionala: - normostenic; dereglari de troficitate, ulcere,
escare absente
Starea de nutritie: satisfacatoare.
2.2.Aparatul respirator:
Respiraia: spontana veziculara inasprita;
FR -17 respiraii / minut.
2.3.Aparatul cardiovascular:
Auscultaia: - Zgomotele cardiace: ritmice.
TA - 180/90 mm Hg.
Puls - 74b/min
2.4. Aparatul digestiv:
Cavitatea bucala: limba curata, uscata, obrajii cu semne de muscaturi
Abdomenul: suplu, indolor la palpare.
Ficatul: nu se palpeaz.
Splina: nu se palpeaza.
2.5. Aparatul urogenital:
Functia organel perlviene nu este dereglata.
Diureza adecvata.
3. EXAMENUL NEUROLOGIC
Criza epileptica recurenta, generalizara secundar, clonico tonica.
3.1. Scari si gradari de evaluare: GCS 12-13 p.
Constiinta: obnubilare moderata.
Statutul psihoneurologic: excitabilitate psihomotorie.
Dereglari de vorbire: contact verbal -abs.; dizartrie.
3.2. Examenul nervilor cranieni:
I. Nervul olfactiv
Imposibil de examinat.
II. Nervul optic
Acuitatea vizual: imposibil de examinat; fantele palpebrale
simetrice.
III. Nervii oculomotori ( III, IV, VI)
Pozitia globilor ocular: strabism divergent OS.

Motilitatea globilor ocular: nu urmareste dupa ciocanas.
Semnul Mann Gurevichi: imposibil de examinat.
Convergenta: imposibil de examinat.
Pareza privirii: abs.
Pupilele: OD = OS; forma rotunda.
Fotoreactia: vie OD OS.
Concluzie: strabism divergent OS.
IV. Nervul trigemen (V)
Sensibilitatea pe fata imposibil de examinat pe D si S.
Punctele Walleyx ram I, ram II, ram III, pe D si S indolore.
Reflexul cornean: este in norma (viu pe D pe S).
VII. Nervul facial
Reflexul cornean - viu pe D pe S.
Reflexul mandibular - viu pe D pe S.
Pareza de tip central pe D.
Concluzie: pareza central pe dreapta .
VIII. Nervul cohleovestibular
a) componena cohlear:
- acuitatea auditiva pastrata pe D pe S.
b) componenta vestibular:
-nistagm nu urmareste dupa ciocanas;
-vertij imposibil de apreciat.
IX Nervul glosofaringian
Reflexul faringian pastrat pe D pe S.
Devierea uvulei pe D pe S imposibil de examinat.
Deglutitia diminuata.
X. Nervul vag
Reflexul velopalatin - imposibil de examinat.
XI. Nervul accesoriu

La examenul reliefului i micrilor muchilor SCM i trapezoid:
- motilitatea capului si umerilor pastrata pe D si S.
XII. Nervul hipoglos
La examenul reliefului limbii nu s-a determinat:
- imba geografica;
- fasciculatii.
Pozitia limbii: deviere spre dreapta.
3.3. Motilitatea:
Volumul miscarilor in membre - pareza tip central pe stinga.
Dismentria - imposibil de efectuat.
Tremor de repaus.
Proba Barre Mingazzini pozitiva pe stinga.
Tonusul muscular: hipotonic.
Coordonarea micrilor:
Proba indice nas: imposibil de examinat
Proba calcii genunchi: imposibil de examinat
Proba Romberg: imposibil de examinat
Dereglrile de vorbire:
Dizartrie bolnavul nelege perfect semnificaia cuvintelor, le
poate evoca, dar nu le poate pronuna.
Reflexe patologice pozitive:
Babinski bilateral, spontan pe stinga;
Gordon
Oppenhein
Schaffar
Reflexe ale automatismului oral:
Marinescu Radovici pozitiv (la zgrierea cu acul palma tenarului
este provocat contracia muchiului brbiei de aceeai parte).
Reflexul distant oral (Karcikian) negativ la apropierea
ciocnaului neurologic de buze acestea se ntind nainte ca o
tromp.
Reflexul sugacilor nu-i prezent la netezirea colului gurii cu
degetul, gura nu se deschide i buzele nu se ntind nainte.
Reflexul de tromp lipsete la lovirea uoar a buzei inferioare cu
ciocnaul neurologic buzele nu formeaz o tromp.
Reflexul naro-labial (Astvaturov) nu-i prezent la netezirea
marginii nrilor buzele nu se ntind nainte.
3.4. Sensibilitatea:
Imposibil de examinat.
3.5. Semne meningiene
Rigiditatea muchilor cefei nu se deceleaz pacientul aduce uor
brbia la cutia toracic, fr a opune rezisten.
Semnul Kernig lipsete: - la pacient care se afl n decubit dorsal,
flectndu-i membrul inferior n articulaia coxo-femural i a
genunchiului sub un unghi de 900, i prinzndu-l de gamb extensia
ulterioar a gambei nu ntmpin dificulti.
Semnul Brudzinski superior lipsete: flectarea forat a capului cu
toracele fixat pe planul patului nu duce la flectarea genunchilor.
Semnul Brudzinski mediu la pacient lipsete la apsarea cu dosul

palmei pe marginea superioar a simfizei pubiene nu are loc flexia
forat a genunchilor.
Semnul Brudzinski inferior nu se deceleaz la pacient producerea unei
flexii a membrului inferior nu duce concomitent la o contractur n flexie
i a membrului inferior de partea opus.
Concluzie: lipsa semnelor de afectare a meningelui denot cert lipsa
unei iritri meningiene i totodat lipsa unei afeciuni meningiene.
3.6. Sistemul nervos vegetativ:
Dereglri de somn pacientul nu prezinta.
Dereglri de miciune i prezena constipaiilor neaga.
Accesele de mrire sau micorare a tensiunii arteriale, conform
anamnezei nu prezinta.
Examenul obiectiv:
a) Determinarea reaciilor fotopupilare:
Reaciile fotopupilare directe snt normale acoperind ambii ochi cu
palmele,
acetia fiind totodat deschii i peste 10-15 secunde
descoperindu-i pe rnd, fiecare ochi - pupila se ngusteaz respectiv la
ochiul descoperit. Reaciile fotopupilare concomitente la bolnav snt
normale ambii ochi fiind deschii, iar unul acoperit i peste 10
secunde descoperindu-l, pupila celuilalt ochi fiind dilatat se contract
imediat concomitent cu cea a ochiului ce este descoperit.
b) Determinarea temperaturii: t0 = 36,80 C.
c) Determinarea tensiunii arteriale: TA: la ambele brae =180/90 mm
Hg. Asimetria, ondulaiile tensiunii arteriale sunt prezente.
d) Determinarea pulsului:
Pulsul - palpat pe ambele artere
radiale este: asimetric
ritmic, frecvena este de 74/ minut.
e) Determinarea dermografismului: - alb.
f) Determinarea reflexului pilomotor: - este pozitiv; la pacient
aplicnd ap rece pe piele se observ ridicarea prului pielea
cptnd un aspect caracteristic de gsc.
g) Determinarea reflexului oculo-cardiac este normal: apsnd
cu dou degete pe partea antero-lateral a globilor oculari ai
pacientului timp de 15 secunde se observ c frecvena
pulsului scade cu cca. 9 bti pe minut.
h) Reflexul clino-ortostatic este n norm la trecerea
pacientului din poziie vertical n poziie orizontal se
observ scderea frecvenei pulsului cu ca. 10 bti pe
minut.
i) Reflexul orto-clinostatic este normal - la trecerea pacientului
din poziie orizontal n poziie vertical se observ
o
cretere a frecvenei pulsului cu 8 bti pe minut.
j) Tulburri sfincteriene i sexuale pacientul nu are el nu are

retenie de urin sau incontinen de urin i de mase fecale.
Pacientul nu relateaz tulburri de erecie sau ejaculare sau
slbiciune sexual.
3.7. Examenul funciilor cortexului cerebral:
Examenul funciilor corticale superioare:
Agnozie vizual nu are: - pacientul recunoate obiectele
vzute. Deci suprafaa extern a lobilor occipitali nu este
afectat.
Agnozie auditiv la pacient nu se deceleaz: - el recunoate
obiectele dup sunetele caracteristice lor (automobilul dup
sunetul claxonului). Deci poriunile corticale ale lobilor
temporali nu-s afectate.
Prozo-agnozia pacientul nu are: - el recunoate cu uurin
rudele i chipurile acestora.
Astereognozia la pacient lipsete: - pacientul poate identifica
cu ochii nchii obiectele propuse de a le lua n mn i
palpndu-le.
Anozognozia nu-i este caracteristic .
Autotopognozia este absent: - pacientul recunoate cu
uurin prile corpului su.
Pseudomielie nu este la bolnav: - el nu afirm c ar avea
vreun membru n plus.
Metamorfopsie nu prezint: - percepe obiectele din jurul su
ca fiind de dimensiuni normale, dar nu prea amici (micropsie)
sau prea mari (macropsie).
Acalculie pacientul nu are: - el calculeaz cu uurin diferite
operaii matematice.
Alexie nu se deceleaz la bolnav: - el poate citi cu uurin
textul propus (i orice alt text
Amuzia nu-i caracteristc pentru pacient: - el poate
nestingherit s cnte sau s fredoneze melodia preferat.
Disartrie absent limbajul este neles, coerent i cu o

structur gramatical normal, pstrat.
Disfonie absent bolnavul vorbete coerent, articulat i cu
dificulti n pronunarea cuvintelor.
Dislalie absent bolnavul poate pronuna sunete separate.
Vorbirea monoton lipsete pacientul vorbete accentuat
corect.
Blbiala lipseste.
Afazia motorie aferent lipsete bolnavul poate pronuna
sunete separate i poate rosti toate formele de limb vorbit:
automat, repetat, spontan i poate rosti denumirile, iar
articularea sunetelor apropiate (l i n, t i d) nu-i dereglat.
Afazia motorie eferent absent pacientul nu exclam

intortocheat sunetele i pronun cu greu, i lipsit de sens
fraze compuse evitnd repetarea unor sunete aparte.
Afazia senzorial lipsete pacientul nelege perfect sensul
cuvintelor adresate, iar limbajul lui este lipsit de parafazri
literare (nu schimb unele litere cu altele).
Afazia amnestic nu-i depistat bolnavul ine minte
denumirile obiectelor cunoscute (denumete corect obiectul
artat de ex.: stilou).
Afazia semantic lipsete bolnavul nelege sensul
expresiilor alctuite cu ajutorul prepoziiilor, i sensul
expresiilor comparative, totodat sesizeaz sensul expresiilor
inverse i nu confund sensurile expresiilor atributive.
Alexie bolnavul nu are el citete i nelege corect cititul
(sensul a ceea ce citete).
Pacient nu se afl n stare de obnubilrii
Dereglri de orientare n spaiu i timp nu prezinta
Pacientul nu are dereglri de memorie astfel atestnd lipsa
amneziei att anterograde ct i retrograde.
Modificri de intelect i de personalitate nu se determin la
pacient.
Pacientul nu acuz dereglri de somn
4. DIAGNOSTICUL CLINIC PREVENTIV:

In baza datelor clinico anamnestice, istoricului actualei boli
(Din spusele insotitoarei, concubina, a fost vazut in stare practic
sanatoasa ieri dimineata, seara cind s-a intors de la serviciu, in jurul
orelor 19:00 a fost gasit la podea, greu reactiona la stimuli externi,
semne de traumatism secundar, eliminari sangvinolente din cavitatea
bucala, insa nu au solicitat serviciul de urgenta. Pe parcurs starea
generala
cu agravare, au survenit aprofundarea
dereglarilor de
constiinta, nu inghitea, nu reactiona, ochi plutitori); anamneza vietii
(sufera de epilepsie simptomatica pasttraumatica cu crize generalizate
tonico clonice, frecventa moderata, tratate cu tab. Timonil 300-0-300
mg;TCC grav aproximativ 2007 accident rutier in calitate de sofer; din
2013 diagnosticat cu Boala Parkinson forma trimurigena tratament cu
tab. Ciclodol); examenului obiectiv somatovisceral (starea
generala: grava; pozitia: agitat motor; facies: obisnuita, amimica,
semne de contuzie a tesuturilor moi in regiunea orbitala pe dreapta;
tegumentele i mucoasele vizibile: roz pale, uscate, calde, T = 36, 8 0
C, escoriatii in regiunea: orbitala
pe dreapta, genunchilor
bilateral;obrajii muscati; examenului neurologic (criza epileptica
recurenta, generalizara secundar, clonico tonica. GCS

12-13 p.;
constiinta: obnubilare moderata; statutul psihoneurologic: excitabilitate
psihomotorie; dereglari de vorbire: contact verbal - abs., dizartrie.
Examenul nervilor cranieni: Nervul olfactiv:
Imposibil de
examinat. Nervul optic: Acuitatea vizual: imposibil de examinat;
fantele palpebrale simetrice. Nervii oculomotori ( III, IV, VI):
oncluzie: strabism divergent OS. Nervul trigemen: sensibilitatea
pe fata imposibil de examinat pe D si S; punctele Walleyx ram I, ram II,
ram III, pe D si S indolore;reflexul cornean: este in norma (viu pe D pe
S). Nervul facial: oncluzie: pareza central pe dreapta .Nervul
cohleovestibular: a.componena cohlear: acuitatea auditiva pastrata
pe D pe S.; b.componenta vestibular: nistagm nu urmareste dupa
ciocanas, vertij imposibil de apreciat. Nervul glosofaringian:
reflexul faringian pastrat pe D pe S; devierea uvulei pe D pe S
imposibil de examinat; deglutitia diminuata. Nervul vag: reflexul
velopalatin imposibil de examinat. Nervul accesoriu: motilitatea
capului si umerilor pastrata pe D si S.
Nervul hipoglos: pozitia limbii: deviere spre dreapta. Motilitatea:
volumul miscarilor in membre - pareza tip central pe stinga.Dismentria imposibil de efectuat.Tremor de repaus.Proba Barre Mingazzini pozitiva
pe stinga. Tonusul muscular: hipotonic. Coordonarea micrilor: proba
indice nas: imposibil de examinat; proba calcii genunchi: imposibil
de examinat; proba Romberg: imposibil de examinat.Dereglrile de
vorbire: dizartrie. Reflexe patologice pozitive: Babinski bilateral,
spontan pe
stinga;Gordon; Oppenhein; Schaffar.Reflexe ale
automatismului oral: Marinescu Radovici pozitiv. Sensibilitatea:
imposibil
de
examinat.
Semne
meningiene
negative................................................................
In baza datelor expuse anterior
s-a stabilit diagnosticul
prezumtiv:
BCVA. AVC nespecificat in sistemul vertebro - bazilar cu hemipareza pe
stinga, sindrom bulbar moderat exprimat. HTA gr. III, esentiala, risc
aditional
c/v f/ inalt.Crize convulsive posibile repetate secundar
generalizate la bedut. Epilepsie simptomatica postraumatica cu crize
secundar generalizate tonico clonice, frecventa moderata, tratate
medicamentos cu tab. Timonil 300-0-300 mg. Boala Parkinson forma
tremurigena.
1 sulfat de magneziu 25% -5 ml i/v
Specialiti: Sulfat de Magneziu.

Proprieti
Magneziul este al doilea cation, dup potasiu, al lichidului intracelular. Este esenial
n activitatea multor enzime i sisteme enzimatice i joac un rol important n
transmisiunea impulsului nervos i excitabilitatea muscular. Insuficiena
magneziului n lichidul extracelular rezult cu eliminare de acetilcolin, creterea
excitabilitii musculare i tetanie, convulsii, parestezii, stri depresive, extrasistolie

ventricular, tahicardie, angor. Scade frecvena nodului sino-atrial iar n concentraii
mari (peste 15 mEq/l) produce stop cardiac n diastol. Excesul de magneziu
produce vasodilataie prin aciune direct pe musculatura vascular i indirect prin
blocajul ganglionar. Se excret renal prin filtraie glomerular. Are proprieti
hipotensive, sedative i anticonvulsivante. n administrarea intraduodenal
stimuleaz eliberarea de colecistochinin i eliminarea bilei din vezica biliar (efect
colecistocinetic).
Indicaii
Puseurile hipertensive cu simptome de edem encefalic; toxicoza tardiv a sarcinii
(preeclmpsia i eclampsia); sindromul convulsiv. Hipomagneziemia i deficiena de
magneziu n subalimentaie sau alimentaia neechilibrat, tratamentul de durat cu
contraceptive, diuretice, miorelaxante, alcoolismul cronic, aritmiile cardiace,
ndeosebi cele supraventriculare sau asociate cu tratamentul antiaritmic, cu
diuretice, glucocorticoizi sau glicozizi cardiaci, infarctul miocardic, medicaia de
tromboliz, strile n care necesarul n magneziu este crescut (sarcina, stresurile).
Contraindicaii
Blocada cardiac sau afeciunile miocardului, miastenia, bradicardia sever,
insuficiena renal sever.
Posologie
Cte 5-10 ml i.m. sau i.v. lent. n administrarea rapid este posibil inhibiia
centrului respirator.
Efecte adverse
Perspiraie, senzaie de cldur, hipotensiune, colaps circulator, depresie cardiac i
a SNC Inhibiia respiraiei este complicaia cea mai grav.
Interaciuni
Crete efectele deprimante ale anestezicelor generale, hipnoticelor i altor
inhibante ale SNC. Ionii de calciu antagonizeaz efectele ionilor de magneziu.
Precauii
Poate fi utilizat n tratamentul strii de ru epileptic (status epilepticus) n calitate
de adjuvant. n administrarea concomitent cu deprimante ale SNC sau n
insuficiena renal se vor ajusta dozele sulfatului de magneziu. Se recomand de
avut ntotdeauna la dispoziie clorur sau gluconat de calciu n calitate de antidot.
2. Sol NaCl 0.9% - 10,0 i/v
Specialiti: Clorur de Natriu, Clorur de Sodiu, Natrii chloridum, Natrii chloridum

infundibile cum glucoso 5%, Natrio chlorido, Natrium chloratum
Proprieti
Clorura de sodiu constituie peste 90% din srurile anorganice ale serului. n soluii
clorura de sodiu disociaz n ionii de clor (Cl-) i sodiu (Na+) care sunt constituenii
normali ai lichidelor corpului (preponderent extracelular) i sunt eseniale n
meninerea echilibrului electrolitic. Utilizarea clorurii de sodiu sub form de ser
fiziologic (soluie 0,9%) ca vehicul pentru administrrile parenterale ale unor
substane medicamentoase nu poate afecta echilbrul hidroelectrolitic, cu excepia
copiilor mici. Sub form de soluie 10% (soluie salin hiperton) se urilizeaz n
chirurgie pentru tratarea rnilor (efect deshidratant i antibacterian).
Indicaii
Dizolvarea sau diluarea substanelor administrate i.v., i.m. sau s.c., prepararea
soluiilor extemporale, rehidratarea organismului (soluie isoton).
Contraindicaii
Insuficiena cardiac congestiv, insuficiena circulatorie sau renal,
hipoproteinemia.
Posologie
Pentru rehidratarea organismului se utilizeaz ser fiziologic (soluie salin isoton)
n volum de 500-1000 ml n perfuzie i.v. Sub form de Rehydron se administreaz
oral pn la 1000 ml. Soluia salin isoton se utilizeaz ca vehicul pentru
dizolvarea substanelor medicamentoase i obinerea soluiilor; volumul depinznd
de solubilitatea substanelor i doza lor.
Supradozare
Hipokaliemie i acidoz, insuficien cardiac, edem pulmonar acut (ndeosebi la
pacienii cu insuficien cardiac preexistent, la cei tratai cu corticosteroizi,
corticotropin sau alte preparate care rein sodiul). Tratament simptomatic.
Efecte adverse
Febr, dureri locale, abcese, necroz tisular, infecii n locul injeciei, tromboz sau
flebit.
Interaciuni
Nu se prevd.
Precauii
Insuficien cardiac sau renal.
3. Sol. Vinpocetin 2,0 ml i/v

Specialiti: Cavinton, Oxybral, Oxybral SR, Vinpocetine.
Proprieti
Este derivat de vincamin, alcaloid din Vinca minor. Dilat predominant vasele
cerebrale prin inhibiia fosfodiesterazei celulelor musculare netezi vasculare i
acumulare de AMP ciclic n ele. Tensiunea arterial sistemic este influenat ntr-o
msur mic.
Indicaii
Strile dup afeciunile vasculare cerebrale acute, encefalopatia posttraumatic i
hipertensiv. Simptomele insuficienei cerebrale (tulburri ale memoriei, ameeli,
cefalee, afazie, apraxie, afeciuni motorii .a.)., surmenajul psihic. Bolile oculare
(afeciunile retiniene vasculare de ordin aterosclerotic sau vasospastic, procesele
degenarative vasculare i retiniene sau ale maculei galbene, trombozele i emboliile
arteriale sau venoase, glaucomul secundare) i n sfera ORL (hipoacuziile vasculare,
iatrogene sau senile, sindromul Meniere, nevrita cochleovestibular, zgomotul n
urechi, vertijul de provenien labirintic). Simptomele vaso-vegetative ale
sindromului climacteric. n formele acute ale strilor menionate se recomand
administrarea parenteral pn la ameliorarea tabloului clinic, apoi se trece la
administrarea oral. n formele cronice se recurge la administrarea oral. n ictusul
hemoragic administrarea parenteral se admite numai dup depirea fazei acute
(5-7 zile).
Contraindicaii
Sarcina, lactaia, hipersensibilitatea la preparat. Administrarea parenteral este
contraindicat n sarcin, angina toracal sever, aritmiile severe.
Posologie
Iniial cte 1-2 comprimate de 3 ori pe zi p.o., de ntreinere cte 1 comprimat de 3
ori pe zi n cure ndelungate. Parenteral se administreaz n perfuzii i.v. (coninutul a
2 fiole se dilueaz n 500-1000 ml soluie perfuzabil). Dac preparatul este bine
tolerat i starea bolnavului o cere, doza poate fi mrit gradual, n 3-4 zile, pn la 1
mg/kg/zi i administrat timp de 10-14 zile. Spre sfritul tratamentului i.v. doza se
va micora treptat. Intramuscular 20-30 mg/zi pn la ameliorarea strii bolnavului,
ns nu mai mult de 10 zile. Mai departe preparatul se administreaz p.o. n cazul
ineficienei terapiei p.o. se trece la perfuziile i.v.
Supradozare
Cazuri de supradozaj nu s-au observat.
Efecte adverse
Scderea tensiunii arteriale de scurt durat, tahicardie, extrasistolie. n
tratamentul de durat se recomand controlul periodic al hemogramei.
Interaciuni
Vinpocetina este incompatibil cu heparina i nu se administreaz pacienilor care
se trateaz cu heparin (nu se amestec ntr-o sering).
Precauii
Aritmiile severe, angina toracal.
4. Sol. NaCl 0.9%- 200.0 ml i/v

Specialiti: Clorur de Natriu, Clorur de Sodiu, Natrii chloridum, Natrii chloridum
infundibile cum glucoso 5%, Natrio chlorido, Natrium chloratum.
Proprieti
substane medicamentoase nu poate afecta echilbrul hidroelectrolitic, cu excepia
copiilor mici. Sub form de soluie 10% (soluie salin hiperton) se urilizeaz n
Indicaii
Contraindicaii
Insuficiena
cardiac
hipoproteinemia.
congestiv,
insuficiena
circulatorie
sau
renal,
Posologie
oral pn la 1000 ml. Soluia salin isoton se utilizeaz ca vehicul pentru
dizolvarea substanelor medicamentoase i obinerea soluiilor; volumul depinznd
Supradozare

Efecte adverse
Febr, dureri locale, abcese, necroz tisular, infecii n locul injeciei, tromboz sau
flebit.
Interaciuni
Nu se prevd.
Precauii
5. Sol. Vit B6-2 ml i/m
Compozitie
Comprimate continand clorhidrat de piridoxina 0,250 g. Fiole continand clorhidrat de
piridoxina 0,050 g/2 ml, respectiv 0,250 g/5 ml.
Flacoane cu 20 comprimate continand 250 mg vitamina b6.
Cutii cu 5 fiole de 2 ml continand 50 mg vitamina B6.
Cutii cu 100 fiole de 2 ml sau 5 ml continand 50 sau 250 mg vitamina B6 pe fiola.
Actiune terapeutica
Vitamina B6 (piridoxina) face parte din vitaminele grupului B, ce se gasesc in drojdia
de bere si in anumite vegetale. Ea joaca un rol important in metabolismul acizilor
aminati si al grasimilor. De aceea, piridoxina are un rol activ in schimbarile tisulare,
mai ales in ceea ce priveste tesutul hepatic, sistemul nervos,piele si organele
hematopoietice.
Indicatii
Anemii aplastice si eritroblastice; anemii hipocrome rezistente la tratamentul cu
fier; granulopenie de origine toxica sau medicamentoasa; afectiuni ale sistemului
nervos central cu etiologie arteriosclerotica sau encefalitica; tratamentul preventiv
si curativ al polinevritelor de origine toxica sau medicamentoasa, mai ales cea
hidrazidica; crampe, hipertoniemusculara, miopatie, acrodinie; varsaturi, mai ales
gravidice, postanestezice sau postroentgenterapice; tremuraturi idiopatice, senile
sau de origine toxica, boala parkinson, parkinsonism arteriosclerotic; etilism acut;
afectiuni ale pielii ca: dermatita seboreica, acnee, dermite usoare postroentgeniene;
boala arteriosclerotica cu diferite localizari.
Doze si mod de administrare
Adulti: doze de 50-250 mg zilnic, timp de 15-20 zile, administrate per os sau in
injectii (intramusculare, intravenoase).
Copii: doze de 20-50 mg, dupa varsta si gravitatea cazului.
Contraindicatii
Vitamina B6 este contraindicata in caz de tratament cu levodopa, un
antiparhinsonian.
Reactii adverse
Doze zilnice de 2-10 g de vitamina B6 pot declansa tulburari neurologice (parestezii)
Excesul de vitamina B6 este susceptibil de a produce neliniste nocturna si trairea
prea vie a viselor.. somnolen, scderea nivelului seric al acidului folic. Nu se
recomanda depasirea gradului de 500 mg de vitamina B6
Supradozare
n doze mari poate provoca insuficien respiratorie. Tratament: Terapie
simptomatic i suportiv.
Interaciuni
Scade efectele levodopei, ns poate fi administrat cu preparatele care conin
levodopa cu carbidopa.
Precauii
Femeile care utilizeaz contraceptive orale vor primi doze mai mari de piridoxin.
6. tab. Timonil 300 mg 2ori/zi
Specialiti: Azepal, Carbamazepin, Carbamazepine, Epileptisin, Finlepsin,

Finlepsin 200/400 retard, Karbamazepin Nycomed, Karbapin, Taver, Timonil, Timonil
Retard, Zagretol.
Proprieti
Carbamazepina este un anticonvulsivant activ n convulsiile psihomotorii i de tip
grand mal, analgezic n nevralgia nervului trigemen. Are efecte moderate
antimanice i antidepresive. n diabetul insipid normalizeaz echilibrul hidric prin
stimularea secreiei hormonului antidiuretic i aciunii directe asupra tubilor renali.
Mecanismul aciunii anticonvulsivante const n blocarea canalelor sodice
neuronale, stabilizarea membranar, ncetinirea propagrii excitaiei, inhibiia
metabolismului catecolaminelor i eliberrii glutamatului. Inhib transmisiunea
neuro-muscular.
Indicaii
Epilepsia (convulsii pariale, generalizate i mixte), nevralgia trigemenului,
neuropatia periferic diabetic, perioada posttraumatic, postherpetic. Sindromul
maniaco-depresiv n intolerana la litiu sau neuroleptice, diabetul insipid
(concomitent cu clofibrat sau clorpropamid), sindromul de abstinen alcoolic,
tulburrile psihotice. Accesele neepileptice n scleroza multipl, psihozele
endogene.
Contraindicaii
Absenele (petit mal), convulsiile atonice sau mioclonice, blocul A-V, mielodepresia,
alcoolismul, diabetul zaharat, glaucomul, insuficiena hepatic sau renal,
hipersensibilitatea la preparat.
Posologie
Antiepileptic, iniial cte 50 mg de 4 ori pe zi, de ntreinere se mrete
sptmnal cu 100 mg pn la cea optim, de obicei 800-1200 mg/zi.
Antineuralgic, iniial cte 50 mg de 4 ori pe zi, de ntreinere 400-800 mg/zi.
Antidiuretic 300-600 mg/zi. Antipsihotic 200-400 mg/zi divizat n cteva prize.
Maxim 1600 mg/zi.
Supradozare
Anurie, tahicardie, hiper- sau hipotensiune, ataxie, tremor, depresie respiratorie,
opistotonus. Tratament: Spltur gastric, respiraie artificial, substitueni de
plasm, vasopresoare (n hipotensiune), diazepam (n convulsii), diurez forat sau
hemodializ (n intoxicaiile severe), terapie simptomatic.
Efecte adverse
Reacii alergice, sindrom Stevens-Johnson (necroliz toxic epidermic), grea,
vrsturi, diaree sever, hiponatriemie, sindrom lupoid, bloc A-V, pancitopenie,
aritmii, hepatotoxicitate i nefrotoxicitate, neuropatie periferic.
Interaciuni
Carbamazepina scade eficiena corticoizilor, xantinelor, anticoagulantelor,
anticonvulsivantelor, contraceptivelor, estrogenilor. Crete efectul antidiuretic al
clorpropamidei, vasopresinei, desmopresinei, lipresinei. Inhibitorii de MAO (inclusiv
Furazolidonul, Procarbazina) cresc riscul crizelor hipertensive.
Precauii
Conducerea vehiculelor (somnolen, incoordonare). A nu consuma alcool i alte
depresive ale SNC.
7. Sol. Diazepam 2.0 ml i/m
Specialiti: Apaurin, Calmpose, Diazepam, Diazepam-Armedica, Diazepam desitin

rectal tube 5mg/10 mg, Diazepam Nycomed, Diazepeks, Diazepeks 2 mg/5 mg,
Kratium, Relanium, Seduxen.
Compozitie
1 fiola a 2 ml contine 10 mg diazepam.
Particularitati farmacologice derivat de benzodiazepina, anxiolitic cu spectru
larg de actiune. Se fixeaza pe receptorii benzodiazepinici ai sistemului lumbic,
talamusului si hipotalamusului si creste sensibilitatea receptorilor GABA-ergici. Are
efect spasmolitic, miorelaxant si anticonvulsivant puternic. Nu inhiba SN autonom,
este lipsit de efecte extrapiramidale, insa in doze mari poate produce ataxie. Trece
bariera placentara.
Indicatii
Stari de tensiune, neliniste si agitatie, labilitateemotionala, tulburari
neurovegetative functionale, insomnie, nevroze anxioase, stari reactive, boli
psihosomatice: tulburari de comportament la pacientii cronici psihopatizati, sindrom
acut de abstinenta la alcoolici, tulburari de comportament la epileptici; status
epilepticus si accese convulsive severe recurente (forma injectabila); stari de
contractura a musculaturii striate de natura reflexa (inflamatii locale, traumatisme)
sau de cauza neurologica; premedicatie in anestezie si interventii chirurgicale si
linistire postoperator, iminenta de avort, iminenta de nastere prematura sau
dirijarea travaliului in hipertonie uterina (forma injectabila).
Mod de administrare
Intramuscular sau intravenos (lent, cu prudenta) adulti si copii mari :2-20 mg o data
(dupa situatie), se poate repeta la nevoie dupa 3-4 ore. Sugari (mai mari de 1 luna):
1-2 mg (0,25 mg/kg corp) o data; se poate repeta la nevoie pana la 2 mg/kg corp/zi.
Contraindicatii
Nu se administreaza in caz de alergie la diazepam, miastenia gravis, soc, coma,
intoxicatiile acute cu alcool, sau alte deprimante centrale, Glaucomul cu unghi
nchis, bolile pulmonare (inhib respiraia!), epilepsia, insuficiena hepatic sau
renal, dependena de benzodiazepine, sarcina (n special n primul trimestru),
hipersensibilitatea la benzodiazepine.
Precautii
Se administreaza cu prudenta la batrani cu stare generala alterata (doze mici),
insuficienta renala si hepatica.
Posologie
Formele perorale, aduli, doza anxiolitic, anticonvulsivant i miorelaxant este de
cte 2-10 mg de 3-4 ori pe zi. n sindromul de abstinen alcoolic, iniial 10 mg de
3-4 ori pe zi, de ntreinere cte 5 mg de 3-4 ori pe zi. Copii peste 6 luni 0,04-0,2
mg/kg de 3-4 ori pe zi. Vrstnici cte 2-2,5 mg de 1-2 ori pe zi. Formele parenterale,
aduli, n status epilepticus, iniial 5-10 mg i.v. care poate fi repetat la intervale de
10-15 min pn la doza maxim de 30 mg. n spasmele musculare, iniial, 5-10 mg
i.m., repetat la 3-4 ore, dac este nevoie. n tetanus dozele pot fi mai mari. n
abstinena alcoolic doza hipnotic iniial constituie 10 mg i.m., repetat peste 3-4
ore, dac este nevoie. Doza amnezic (n cardioversiune, proceduri endoscopice) 510 mg cu 30 min nainte de procedur. Copii, status epilepticus, 1 lun-5 ani 0,2-0,5
mg i.v. lent fiecare 2-5 min pn la doza maxim de 5 mg, peste 5 ani 1 mg i.v.
fiecare 2-5 minute, maximum 10 mg. n tetanus, 1 lun-5 ani 1-2 mg fiecare 3-4 ore,
peste 5 ani 5-10 mg i.v. fiecare 3-4 ore, dac este nevoie. Persoanele vrstnice, n
aceleai condiii ca adulii dozele se micoreaz de 2 ori.
Supradozare
Confuzie, hiporeflexie, bradicardie, insuficien respiratorie, somnolen sever.
Tratament: Lavaj gastric, dac bolnavul este n contiin, sau prin sond (lund
msuri pentru prevenirea aspiraiei!), vasopresoare (dopamin, norepinefrin .a.),
lichide i.v., oxigen. n sindromul de abstinen la benzodiazepine de sczut dozele
gradual
timp
de
2
sptmni.
Efecte asupra capacitatii de conducere auto sau de exploatare a altor
masini: Prudenta in tratamentul ambulator, deoarece diazepamul diminueaza
performantele psihomotorii ale bolnavului.
Reactii adverse
Relativ frecvent oboseala, somnolenta, ameteala, ataxie, cefalee, stare confuziva,
depresie, disartrie, tremor, tulburari de vedere, diplopie, hipotensiune, greata,
greutate in mictiune, tulburari de libido; foarte rar leucopenie, icter; ocazional
hiperexcitabilitate. La bolnavii cu mic rau epileptic poate produce crize de mare rau
sau instalarea unui status epilepticus tonic. Administrarea in doze mari, timp
indelungat poate dezvolta dependenta de tip alcool-barbiturice. Injectia
intravenoasa (mai ales la batrani, cand starea generala este alterata sau cand se
asociaza alte deprimante centrale) poate produce apnee si/sau sincopa cardiaca
(sunt recomandate dozele mici, injectare lenta si foarte prudenta, conditii de
asistenta a respiratiei); local sunt posibile fenomene de iritatie si tromboza. . n
tratamentul ndelungat (peste 12 sptmni) poate aprea tolerana. Dup
ntreruperea brusc a tratamentului sunt posibile efecte rebound.
Interaciuni
Psiholepticele i alcoolul cresc efectele inhibante ale SNC, cimetidina,
contraceptivele orale, disulfiramul, eritromicina rein inactivarea hepatic a
diazepamului, antihipertensivele administrate concomitent cu diazepamul pot
provoca hipotensiune sever.
Precauii
Lactaia, vrstnicii, consumul de alcool. Tratamentul trebuie terminat cu micorarea
progresiv a dozelor.
5. PLANUL INVESTIGATIILOR PARACLINICE:

a. Analiza general a sngelui.
b. Analiza generala a urinei
c. Anliza biochimica a singelui
d. CT scan
e. EEG digital
Rezultatul investigaiilor paraclinice:
a. Analiza general a sngelui
Hb 133 g/l;
(norma: 130 160 g/l)
12
Eritrocite 4,810 /l ; (norma: 4,0 5,6 1012/l)
Trombocite- 180
(180- 320 109 /l)
Leucocite: 5,7109 /l
(norma: 4 9 *109 /l)
nesegmentate 11% (norma: 0 5 %)
segmentate 32% (norma: 47 72 %)
Eozinofile 3%
(norma: 0,5 5 %)
Limfocite 43%
(norma: 19 37 %)
Monocite 11%
(norma: 3 11 %)
VSH 17 mm/or
(norma: 2 10 mm/or)
b. Analiza generala de urina:
Densitate 1012
Culoarea: galbena
Reactie:acida
Transp:Transparenta.
Epiteliu plat:0-2 cv.
Urotelial:0 1 cv
Leucocite:2-3 cv.
Eritrocite nemodificate: 2 4 cv
Modificate:
1 2 cv
c. Analiza biochimica a singelui
Protrombine
Albumina
Uree
66 g/l
46 g/l
5,2 mmol/l
Bill. tot
indirecta
directa
ALAT
ASAT
Glucoza
blipoproteine
6 mkmol/l
1 mcmol/l
5 mcmol/l
24 u/l
25 u/l
6,0 mmol/l
47 u/l
d. Video EEG computerizata
65 - 85
35 - 55
2,808,30
5 - 21
0-5
5 - 16
<40
<40
3,5-5,3
35 - 55
Descriere: modificarea bioelectricitatii generale ale creerului

moderat exprimata. Traseul EEG organizat.
Ritml de baza alfa, subdominant, cu frecventa 8 Hz, amplitudinea 5
30 mcV, fragmentat, modulat, simetric interemisferial D=S,
predomina posterior. Reactia de activare adecvata.
Se inregistraza unde lente tete frontal bilateral.
Concluzie: lentoare intermitenta cu unde teta frontal bilateral.
e. TC spiralat multisectional a creerului
Concluzie: Aspectul CT cerebral de encefalopatie aterosclerotica.
Zone chistice lichidiene postischemice in bazinul arterei
cerembrale medii pe dreapta. Asimetrie dimensionala a coarnelor
anterioare a ventriculelor laterali cu calcinat in proiectia conturului
anterior sting.
6. TRATAMENT:
A. Tratament nemedicamentos:
Regim I. Dieta 10.
B. Tratament medicamentos:
1. Sol. MgSO4 25% - 5ml i/v 9 zile
+sol.NaCl-0,9%-5ml i/v perfuzie-9zile
2. Sol. Diazepam 10mg/2,0ml i/m -1 data
3. Sol Finlepsin retard 260 mg de 2 ori pe zi 8 zile
4. Sol. Furosemid 2,0 ml i/m 1 data (anulat)
5. Sol. Vit B6-2 ml i/m-9 zile
6. Sol. Ketorolac 1,0 ml i/m dimineata 8 zile
7. T. Asparcam o tab de 3 ori pe zi 6 zile
8. T. Cardiopirin N325-1tab o data in 2 zile 7 lzile
9. T. acid pipemidic 400mg o tab. de 2 ori pe zi 4 zile
10.
Sol. Asparcam 10 ml + sol. NaCl 0,9% 200ml 3 zile
11.
Sol. Papaverina 2%- 2ml i/m 4 zile
12.
Tablete Diclac 1tab pe zi 3 zile
Anexa nr.3
la Fisa
medicala de stationar
formular Nr. 003-1/e
Fisa medicala a bolnavului de statinar nr.7819 Trifon salon nr.cor.
FOAIE DE PRESCRIPTII MEDICALE
ziua
medicament
Sol. MgSO4 25% - 5,0
i/v
Sol. NaCl 0,9% 5,0 i/v
Sol. Diazepam 2,0 i/m
Tab. Finlepsin retard
280 mg, de 2 ori pe zi
Sol. Furosemed 2,0
i/m
Sol. Ketorolac 1,0 i/m
dim.
Sol. Vit. B6 2,0 i/m
Tab. Cardioprim 325
mg
Tab. Asparcam 1x3 ori
Tab. Acid pipemidic
400 mg 1x2 ori pe zi
Sol. Asparcam 10 ml
Sol. NaCl 0.9% 200 ml
Sol. Papaverin 2% 2
ml i/m
Tab. Diclac 1 p. pe zi
+ + +
+
+
+ +
1
0
n la
u
+ + -
+
-
+
+
+
-
+
+
+
-
+
+
+
-
+
-
+
-
- + +
+ +
+ + + +
+ + +
1.Sulfat de magneziu-25%-5.0 ml i/v

Specialiti: Sulfat de Magneziu.
Proprieti
Magneziul este al doilea cation, dup potasiu, al lichidului intracelular. Este esenial
n activitatea multor enzime i sisteme enzimatice i joac un rol important n
transmisiunea impulsului nervos i excitabilitatea muscular. Insuficiena
magneziului n lichidul extracelular rezult cu eliminare de acetilcolin, creterea
excitabilitii musculare i tetanie, convulsii, parestezii, stri depresive, extrasistolie
ventricular, tahicardie, angor. Scade frecvena nodului sino-atrial iar n concentraii
mari (peste 15 mEq/l) produce stop cardiac n diastol. Excesul de magneziu
produce vasodilataie prin aciune direct pe musculatura vascular i indirect prin
blocajul ganglionar. Se excret renal prin filtraie glomerular. Are proprieti
hipotensive, sedative i anticonvulsivante. n administrarea intraduodenal
stimuleaz eliberarea de colecistochinin i eliminarea bilei din vezica biliar (efect
colecistocinetic).
Indicaii
Puseurile hipertensive cu simptome de edem encefalic; toxicoza tardiv a sarcinii
(preeclmpsia i eclampsia); sindromul convulsiv. Hipomagneziemia i deficiena de
magneziu n subalimentaie sau alimentaia neechilibrat, tratamentul de durat cu
contraceptive, diuretice, miorelaxante, alcoolismul cronic, aritmiile cardiace,
ndeosebi cele supraventriculare sau asociate cu tratamentul antiaritmic, cu
diuretice, glucocorticoizi sau glicozizi cardiaci, infarctul miocardic, medicaia de
tromboliz, strile n care necesarul n magneziu este crescut (sarcina, stresurile).
Contraindicaii
Blocada cardiac sau afeciunile miocardului, miastenia, bradicardia sever,
insuficiena renal sever.
Posologie
Cte 5-10 ml i.m. sau i.v. lent. n administrarea rapid este posibil inhibiia
centrului respirator.
Efecte adverse
Perspiraie, senzaie de cldur, hipotensiune, colaps circulator, depresie cardiac i
a SNC Inhibiia respiraiei este complicaia cea mai grav.
Interaciuni
Crete efectele deprimante ale anestezicelor generale, hipnoticelor i altor
inhibante ale SNC. Ionii de calciu antagonizeaz efectele ionilor de magneziu.
Precauii
Poate fi utilizat n tratamentul strii de ru epileptic (status epilepticus) n calitate
de adjuvant. n administrarea concomitent cu deprimante ale SNC sau n
insuficiena renal se vor ajusta dozele sulfatului de magneziu. Se recomand de
avut ntotdeauna la dispoziie clorur sau gluconat de calciu n calitate de antidot.
2.Sol.NaCl 0.9%- -5.0 i/v
Particulariti farmacologice:

substane medicamentoase nu poate afecta echilibrul hidroelectrolitic, cu excepia
copiilor mici. Sub form de soluie 10% (soluie salin hiperton) se utilizeaz n
Indicatii:
Utilizare terapeutic
peroral pn la 1000 ml. Soluia salin isoton se utilizeaz ca vehicul pentru
dizolvarea substanelor medicamentoase i obinerea soluiilor; volumul depinde
Supradozare:
Efecte adverse:
Febr, dureri locale, abcese, necroz tisular, infecii n locul injeciei, tromboz
sau flebit.
Contraindicaii:
Insuficiena cardiac congestiv, insuficiena circulatorie sau renal,
hipoproteinemia.
Precauii:
3.Sol. Diazepam 2.0 ml i/m
Compozitie
1 fiola a 2 ml contine 10 mg diazepam.
Particularitati farmacologice derivat de benzodiazepina, anxiolitic cu spectru
larg de actiune. Se fixeaza pe receptorii benzodiazepinici ai sistemului lumbic,
talamusului si hipotalamusului si creste sensibilitatea receptorilor GABA-ergici. Are
efect spasmolitic, miorelaxant si anticonvulsivant puternic. Nu inhiba SN autonom,
este lipsit de efecte extrapiramidale, insa in doze mari poate produce ataxie. Trece
bariera placentara.
Indicatii
Stari de tensiune, neliniste si agitatie, labilitateemotionala, tulburari
neurovegetative functionale, insomnie, nevroze anxioase, stari reactive, boli
psihosomatice: tulburari de comportament la pacientii cronici psihopatizati, sindrom
acut de abstinenta la alcoolici, tulburari de comportament la epileptici; status
epilepticus si accese convulsive severe recurente (forma injectabila); stari de
contractura a musculaturii striate de natura reflexa (inflamatii locale, traumatisme)
sau de cauza neurologica; premedicatie in anestezie si interventii chirurgicale si
linistire postoperator, iminenta de avort, iminenta de nastere prematura sau
dirijarea travaliului in hipertonie uterina (forma injectabila).
Mod de administrare
Intramuscular sau intravenos (lent, cu prudenta)
adulti si copii mari :2-20 mg o data (dupa situatie), se poate repeta la nevoie dupa
3-4 ore.
sugari (mai mari de 1 luna): 1-2 mg (0,25 mg/kg corp) o data; se poate repeta la
nevoie pana la 2 mg/kg corp/zi.
Contraindicatii
Nu se administreaza in caz de alergie la diazepam, miastenia gravis, soc, coma,
intoxicatiile acute cu alcool, sau alte deprimante centrale, glaucom.
Precautii
Se administreaza cu prudenta la batrani cu stare generala alterata (doze mici),
insuficienta renala si hepatica.
Sarcina si alaptare
Nu se administreaza in sarcina in primul trimestru.
Efecte asupra capacitatii de conducere auto sau de exploatare a altor
masini: Prudenta in tratamentul ambulator, deoarece diazepamul diminueaza
performantele psihomotorii ale bolnavului.
Reactii adverse
Relativ frecvent oboseala, somnolenta, ameteala, ataxie, cefalee, stare confuziva,
depresie, disartrie, tremor, tulburari de vedere, diplopie, hipotensiune, greata,
greutate in mictiune, tulburari de libido; foarte rar leucopenie, icter; ocazional
hiperexcitabilitate. La bolnavii cu mic rau epileptic poate produce crize de mare rau
sau instalarea unui status epilepticus tonic. Administrarea in doze mari, timp
indelungat poate dezvolta dependenta de tip alcool-barbiturice. Injectia
intravenoasa (mai ales la batrani, cand starea generala este alterata sau cand se
asociaza alte deprimante centrale) poate produce apnee si/sau sincopa cardiaca
(sunt recomandate dozele mici, injectare lenta si foarte prudenta, conditii de
asistenta a respiratiei); local sunt posibile fenomene de iritatie si tromboza.
4.Tab.Finlepsin retard 200mg x 2ori/zi
Denumirea internationala -Carbamazepine
Grupa clinico-farmacologica anticonvulsivante
Aciune farmacologic - antiepileptic, antipsihotice, analgezice.
Proprieti farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic: antiepileptice, derivai de carboxamid ,
Carbamazepina este un anticonvulsivant, derivat N-carbamil al iminostilbenului,
nrudit chimic cu imipramina i alte antidepresive triciclice. Efectul anticonvulsivant
demonstrat experimental la animale este prezent att n convulsiile induse prin
electrooc, ct i prin administrarea de pentetrazol, ceea ce indic eficacitatea
carbamazepinei att n convulsiile tonice, ct i clonice. Carbamazepina are i un
efect sedativ, observat mai ales la nceputul tratamentului. Efectul sedative devine
minimm n cazul tratamentului cronic i reprezint un avantaj n tratamentul
epilepsiilor complicate cu tulburri psihice.
Este n principal indicat n tratametul epilepsiei (crize pariale, simple sau
complexe, cu sau fr generalizare secundar, convulsii tonico-clonice generalizate
i forme mixte ale acestor tipuri), dar i durerea de tip nervos, cum sunt nevralgiile
de trigemen i glosofaringian.
Mecanismul de aciune al carbamazepinei este numai parial cunoscut.
Carbamazepina stabilizeaz hiperexcitabilitatea membranei neuronale, inhibnd
descrcrile neuronale repetitive i reduce transmiterea sinaptic a impulsurilor
excitatorii, blocarea canalelor de sodiu voltaj dependente fiind principalul mecanism
de aciune.
Reducerea eliberrii de glutamat i stabilizarea membranei neuronale contribuie
suplimentar la efectul antiepileptic. Alte aciuni a cror semnificaie pentru efectul
antiepileptic nu a fost precizat, sunt inhibarea eliberrii i recaptrii neuronale a
noradrenalinei, antagonizarea aciunii adenozinei la nivelul receptorilor specifici.
Inhibarea tournover-ului dopaminei i noradrenalinei poate fi responsabil de
proprietile
antimaniacale a carbamazepinei.
Ameliorarea durerii n nevralgia de trigemen se realizeaz, probabil, prin inhibarea
transmiterii impulsurilor la nucleul spinal al nervului trigemen.
Indicaii terapeutice
CARBAMAZEPINA 200 mg este indicat n:
- tratamentul epilepsiei:
convulsii pariale simple (convulsii focale), convulsii pariale complexe (convulsii
psihomotorii) cu sau fr generalizare secundar;
convulsii generalizate tonico-clonice (epilepsie grand mal); Carbamazepina nu este
eficace n crizele akinetice (petit mal) i convulsiile mioclonice. Mai mult unele
evidene sugereaz o exacerbare a convulsiilor ce poate surveni la pacienii cu
absene atipice.
- tratamentul nevralgiei de trigemen (idiopatic sau din scleroza multipl);
- tratamentul nevralgiei de glosofaringian;
- tratamentul neuropatiei diabetice;
- prevenirea convulsiilor n sindromul de sevraj alcoolic;
- profilaxia tulburrilor maniaco-depresive la pacienii care nu rspund la terapia cu
litiu.
Doze i mod de administrare
Epilepsie:
Tratamentul cu CARBAMAZEPINA 200 mg se ncepe gradat, adaptat individual, cu o
doz iniial mic, unic, n funcie de tipul i severitatea tabloului clinic. Dup
aceea, doza este crescut lent pn la doza de ntreinere cea mai eficient, pentru
a evita apariia reaciilor adverse asupra SNC, cum sunt ameelile i letargia.
Doza terapeutic trebuie ajustat, n special n terapia combinat, prin
determinarea nivelurilor plasmatice ale carbamazepinei i n funcie de eficacitate
clinic. Experiena a evideniat faptul c nivelul terapeutic al carbamazepinei este
cuprins ntre 4 i 12 micrograme/ml.
Din cauza fenomenului de autoinducie enzimatic, este necesar ajustarea
periodic a dozelor.
Dac medicul nu prescrie altfel, se recomand urmtoarea posologie:
Aduli:
Doza iniial recomandat este de 100 - 200 mg/zi, administrat n 1-2 ori pe zi (1-2
comprimate CARBAMAZEPINA 200 mg), care se mrete treptat pn la o doz
zilnic de ntreinere de 800 -1200 mg/zi (4-6 comprimate CARBAMAZEPINA 200
mg), administrat n 3-4 prize . n unele cazuri doze de 1600 mg/zi sau chiar 2000
mg/zi pot fi necesare.
n cazul asocierii CARBAMAZEPINA 200 mg la alte anti-epileptice existente n
tratamentul unui pacient cu epilepsie, doza de CARBAMAZEPINA 200 mg se crete
treptat n timp ce medicaia concomitent se menine sau se ajusteaz n mod
corespunztor.
Copii:
n general, pentru copii doza medie de ntreinere este de 10 - 20 mg/kg greutate
corporal/zi, divizat
n mai multe prize.
Se recomand urmtoarea schem de dozare:
pn la 1 an 100 - 200 mg/zi
I - 5 ani
200 - 400 mg/zi 6 - 10 ani
400-600 mg/zi
II - 15 ani 600-1000 mg/zi

La vrstnici: este necesar ajustarea dozelor, datorit potenialelor interaciuni
medicamentoase, schema terapeutic fiind atent selectat la aceast grup de
vrst.
Contraindicaii
- hipersensibilitate la carbamazepin, alte medicamente cu structur asemntoare
(de exemplu antidepresivele triciclice) sau la oricare dintre excipienii
medicamentului;
- bloc atrioventricular;
- mielosupresie n antecedente;
- porfirie intermitent acut n antecedente;
- n crizele akinetice epileptice (petit mal);
- asocierea cu inhibitori de monaoaminoxidaz (IMAO); nainte de administrarea
de CARBAMAZEPINA 200 mg tratamentul IMAO trebuie ntrerupt cu cel puin dou
sptmni nainte.
Atenionri i precauii speciale pentru utilizare
CARBAMAZEPINA 200 mg nu este eficace n crizele akinetice (petit mal) i
convulsiile mioclonice.
Mai mult unele evidene sugereaz o exacerbare a convulsiilor poate surveni la
pacienii cu absene atipice.
n cazul tratamentului epilepsiei, la pacienii cu convulsii mixte, care includ i
absene tipice sau atipice, CARBAMAZEPINA 200 mg se administreaz cu precauie.
n cazul exacerbrii acestor convulsii tratamentul cu CARBAMAZEPINA 200
mg trebuie ntrerupt.Carbamazepina poate provoca sau agrava crizele akinetice
(absene), n consecin, CARBAMAZEPINA 200 mg nu trebuie administrat
pacienilor care sufer de aceste forme de convulsii.
O cretere a frecvenei convulsiilor a fost observat n cazul schimbrii formei orale
a carbamazepinei cu cea sub form de supozitoare.
Dac este necesar trecerea pacienilor epileptici tratai cu CARBAMAZEPINA 200

mg la un alt medicament antiepileptic, aceasta nu se va face brusc ci gradat, cu
retragerea treptat a
CARBAMAZEPINA 200 mg i introducerea progresiv a celuilalt medicament.
Agranulocitoza i anemia aplastic au fost asociate cu administrarea de
carbamazepin; totui datorit incidenei foarte sczute a acestor reacii adverse,
riscul estimat n cazul administrrii de CARBAMAZEPINA 200 mg este dificil de
evaluat. Riscul total n cadrul populaiei generale netratate este estimat la 4,7
persoane la un milion, pe an pentru agranulocitoz i 2,0 persoane /milion/an
pentru anemia aplastic.
Dac apar modificri ale numrului celulelor sanguine, n special leucopenie i
trombocitopenie poate fi necesar ntreruperea tratamentului cu CARBAMAZEPINA
200 mg, n situaia n care apar concomitent simptome alergice, dermatologice,
febr, dureri n gt. De asemenea tratamentul cu CARBAMAZEPINA 200 mg se
ntrerupe n cazul apariiei unei mielosupresii semnificative.
Datorit reaciilor adverse posibile menionate mai sus i reaciilor de
hipersensibilitate, trebuie monitorizate la intervale regulate hemoleucograma
complet, inclusiv reticulocitele i sideremia la nceputul tratamentului i periodic
pe durata tratamentului.
Asocieri
care
carbamazepin
determin
creterea
concentraie
plasmatice
de
Medicamentele ce pot crete concentraia plasmatic a carbamazepinei sunt:

- antibiotice macrolide
claritromicin);
(de
exemplu
eritromicin,
troleandomicin,
iosamycin,
- antimicotice derivai de azole (cum ar fi itraconazol, ketonazol, fluconazol);

- antagoniti de calciu (de exemplu verapamil, diltiazem);
- antituberculoase ( isoniazida);
- inhibitori de proteaz folosii n tratamentul infeciei HIV (ritonavir);
- antihistaminice (terfenadin, loratadina);
- antidepresive (fluoxetina, desipramina i fluvoxamina);
- nicotinamida (n doze crescute la aduli);
- acetazolamid,
cimetidina.
dextropropoxifen/propoxifen,
viloxazin,
danazol,
nefazodona,
- sucul de grepfruit. S-au raportat creteri ale biodisponibilitii carbamazepinei i a

concentraiilor plasmatice n urma consumului de suc de grepfruit.
Asocieri care determin scderea concentraie plasmatice de carbamazepin
Medicamente inductoare enzimatice sunt:
- alte anticonvulsivante (fenobarbital, fenitoin, primidon, acid valproic,
clonazepam). Pe de alt parte, concentraia plasmatic a metabolitului activ
farmaceutic, carbamazepin-10, 11-epoxid, poate crete n urma administrrii
acidului valproic i primidonei. Datorit influenei reciproce, n special la
administrarea concomitent cu unele antiepileptice, este necesar monitorizarea
concentraiei plasmatice i ajustarea dozei dac este necesar.
- teofilina;
- rifampicina;
- doxorubicina;
- cisplatinul;
- clonazepam;
- acid valproic;
- oxcarbazepin;
- suntoare (Hypericum perforatum).
Reacii adverse
Tulburri ale sistemului nervos central:
Foarte frecvente (la mai mult de un un pacient din 10) :
- ameeli, ataxie, somnolen, fatigabilitate; Frecvente (la mai mult de un pacient
din 100 dar mai puin de un pacient din 10) :
- cefalee; la pacienii vrstnici confuzie i nelinite (agitaie), diplopie, tulburri de
acomodare (vedere nceoat); Mai puin frecvente (la mai mult de un pacient din
1000 dar mai puin de un pacient din 100) :
- micri anormale involuntare cum ar fi tremor, flaping tremor, distonie, ticuri; Rare
(la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puin de un pacient din 1000)
- tulburri diskinetice cum ar fi diskinezie oro-facial i coreoatetoz (micri
involuntare n aria orofacial, cum ar fi grimasele), tulburri oculomotorii, tulburri
de vorbire (disartrie sau vorbire ncetinit), nevrite periferice, parestezii, slbiciune
muscular i simptome paretice;
- sindrom neuroleptic malign, n special n asociere cu neuroleptice. Exist dovezi c
administrarea de carbamazepin agraveaz simptomele n scleroza multipl. n
timpul tratamentului cu carbamazepin s-au raportat cazuri de meningite aseptice.
Ca i n cazul administrrii altor antiepileptice, frecvena crizelor poate crete sub
tratamentul cu carbamazepin; n cazuri particulare poate s apar pierderea de
scurt durat a contienei (crize akinetice), la iniierea terapiei sau la creterea
dozei. Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate :
- au fost raportate tulburri de vorbire, parestezie, miastenie, polineuropatie, ca i
pareze ale membrelor inferioare i disgeuzie.
Tulburri psihiatrice
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puin de un pacient din 1000)
- halucinaii (vizuale sau acustice), depresie, lipsa energiei i a motivaiei, oboseal,
comportament agresiv, agitaie, confuzie ; Foarte rare (la mai puin de un pacient
din 10 000 inclusiv raportri izolate):
- activarea psihozelor latente.
Tulburri cutanate i a esutului subcutanate:
- reacii alergice cutanate, cu sau fr febr, urticarie, care pot fi severe; Mai puin
frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar mai puin de un pacient din
100) :
- dermatit exfoliativ, eritrodermie, sindrom Lyell, , i lupus eritematos
diseminat. Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puin de un pacient
din 1000) :
- sindrom asemntor lupusului eritematos, prurit; Foarte rare (la mai puin de un
pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate :
- sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermic toxic, fotosensibilitate, eritem

multiform i nodos, pigmentrile tegumentare patologice, purpur, acnee, alopecia,
hiperhidroz, vasculitele, hirsutismul,.
Tulburri hematologice i ale sistemului limfatic
- leucopenie; leucopenia benign are caracter tranzitor n 10% din cazuri i
persistent n 2% din cazuri i apare mai ales n primele 4 luni de terapie.Frecvente
(la mai mult de un pacient din 100 dar mai puin de un pacient din 10) :
- trombocitopenia, eozinofilia;
Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puin de un pacient din 1000) :
- leucocitoz, limfadenopatie, deficien de acid folic; Foarte rare (la mai puin de
un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate :
- agranulocitoz i anemia aplastic, alte forme de anemie (hemolitic,
megaloblastic-administrarea
carbamazepinei
poate
determina
scderea
concentraiei serice de acid folic, scderea concentraiei de vitamina B12 i
creterea concentraiei serice de homocistein), reticulocitoz, aplazie eritrocitar,
porfirie acut intermitent.
Tulburri gastro-intestinale
- grea, vrsturi; Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai puin de
un pacient din 10) :
- anorexie, xerostomie; Mai puin frecvente (la mai mult de un pacient din 1000 dar
mai puin de un pacient din 100) :
- diareea sau constipaia. Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai puin
de un pacient din 1000) :
- dureri abdominale; Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv
raportri izolate :
- inflamaii ale mucoaselor n regiunea orofaringian (stomatit, gingivit, glosit),
pancreatit.
Tulburri hepato-biliare
- creterea gamma-GT (datorit induciei enzimatice hepatice), care de obicei nu
este veident clinic; Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai puin de
un pacient din 10) :
- creterea fosfatazei alcaline; Mai puin frecvente (la mai mult de un pacient din
1000 dar mai puin de un pacient din 100) :
- creterea transaminazelor; Rare (la mai mult de un pacient din 10 000 dar mai
puin de un pacient din 1000) :
- icter, hepatit (colestatic, hepatocelular, sau mixt); Foarte rare (la mai puin
de un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate :
- hepatit granulomatoas, insuficien hepatic ce apare de obicei pe un teren
alergic i poate pune viaa pacientului n pericol, mai ales n primele luni de terapie.
Tulburri ale organelor de sim
Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate):
- tulburri de gust;
- conjunctivitele, opacifieri ale cristalinului. Apariia retinotoxicitii, care s-a

diminuat n urma ntreruperii tratamentului cu carbamazepin, a fost raportat la 2
pacieni care au urmat tratament cu carbamazepin pe termen lung.
- tulburri de auz: hiperacuzie i hipoacuzie, tinitus, tulburri de percepie a
sunetelor.
Tulburri musculo-scheletale i a esuturilor adiacente:
Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate) :
- artralgia, mialgia i crampele musculare. Aceste simptome au disprut dup
ntreruperea administrrii de carbamazepin.
Tulburri respiratorii
- reacii de hipersensibilitate pulmonar cu pirexie, dispnee i pneumonit sau
pneumonie (alveolit) i fibroz pulmonar.
Tulburri cardio-vasculare
- tulburri de conducere cardiac, hipertensiune sau hipotensiune arterial;( Foarte
rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv raportri izolate) :
- bradicardie, aritmii i agravarea afeciunilor cardiace preexistente, mai ales la
pacienii vrstnici, bloc atrioventricular, fiind asociat n cazuri izolate cu sincope,
colaps, insuficien cardiac congestiv;
- tromboflebit i trombembolism.
Tulburri endocrine i metabolice
Frecvente (la mai mult de un pacient din 100 dar mai puin de un pacient din 10) :
- retenie hidric, edeme, cretere n greutate, hiponatremie i reducerea
osmolaritii plasmatice datorit efectului similare cu hormonul antidiuretic (ADH),
ducnd n rare cazuri la intoxicaie cu ap, nsoit de letargie, vrsturi, cefalee,
confuzie i alte tulburri neurologice; Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10
000 inclusiv raportri izolate) :
- creterea prolactinei cu sau fr manifestri clinice, cum ar fi ginecomastie,
galactoree, teste ale funciei tiroidiene modificate;
- scderea l-tiroxinei (FT4, T3, T4) i creterea TSH, n general fr manifestri
clinice;
- tulburri ale metabolismului osos (scderea calciului plasmatic i a 25-OHcolecalciferolului) ducnd la apariia osteomalaciei;
- creterea concentraiei de colesterol, incluznd HDL colesterol i colesterolul liber
sanguin i creterea concentraiei trigliceridelor.
Tulburri genito-urinare
- nefrite interstiiale, insuficien renal, alte disfuncii renale (albuminurie,
hematurie, oligurie i creterea ureei sangvine), polakiurie, retenie urinar,
disurie);
- disfuncii sexuale cum ar fi impotena, reducerea libidoului, reducerea fertilitii
masculine i/sau modificarea spermogenezei.
Reacii de hipersensibilitate
- reacii hipersensibilitate ntrziat, asociate cu febr, exantem, vasculit,

limfadenopatie, artralgie, leucopenie, eozinofilie, hepato i splenomegalie sau valori
modificate ale funciei hepatice. Aceste simptome pot s apar n diferite combinaii
i afecteaz i alte organe, cum ar fi plmnii, rinichii, pancreasul, miocardul i
colonul. Foarte rare (la mai puin de un pacient din 10 000 inclusiv raportri
izolate):
- reacii anafilactice, edem angioneurotic.
- meningit aseptic cu mioclonii i eozinofilie periferic.
n
cazul
apariiei
acestor
reacii
de
hipersensibilitate
cu CARBAMAZEPINA 200 mg trebuie ntrerupt imediat.
tratamentul
Efecte asupra capacitii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje

Din cauza apariiei reaciilor adverse la nivelul sistemului nervos central, cum ar fi
ameeli i somnolen, mai ales la iniierea tratamentului sau n cazul ajustrii
dozelor, CARBAMAZEPINA 200 mg poate reduce viteza de reacie i abilitatea de a
conduce vehicule i de a folosi utilaje. Aceste efecte pot fi potenate de consumul
de alcool. De aceea, conducerea de vehicule, folosirea utilajelor sau alte activiti
periculoase trebuie evitate pe toat durata sau cel puin n primele cteva zile de
tratament. Decizia asupra acestei probleme va fi luat de ctre medic i trebuie s
se bazeze pe rspunsul pacientului la tratament i pe doza utilizat.
5.Sol.Furosemid 2.0 i/m
FUROSEMID 20 mg/2 ml
Solutie injectabila
COMPOZITIE
O fiola(2 ml solutie injectabila) contine furosemida 20 mg si excipienti: hidroxid de
sodiu, clorura de sodiu pentru preparate injectabile, apa
pentru preparate injectabile.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICA:diuretice de ansa cu actiune intensa, din grupul
sulfonamidelor.
INDICATII TERAPEUTICE
Furosemid 20 mg/2ml este indicat in tratamentul:
urgentelor cardiologice -edem pulmonar acut, asistolie;
puseelor severe de hipertensiune arteriala;
insuficientei cardiace congestive;
edemelor din ciroza hepaticasau afectiunile renale (este de ales in edemele grave
si in cele rezistente la diuretice tiazidice, eventual in
asociatie cu acestea; se poate asocia, de asemenea, cu diuretice
care retin potasiu);
edeme patologice din timpul sarcinii;
insuficienta renala acuta cu oligurie (poate inlatura oliguria, dar nu influenteaza
probabil evolutia insuficientei renale);
hipercalcemie acuta;
intoxicatii acute medicamentoase (pentru cresterea eliminarii toxicului; util in
intoxicatii cu ioduri, bromuri sau fluoruri, deoarece impiedica absorbtia
halogenilordin ansa Henle ascendenta).
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitate la furosemida, alte sulfamide sau oricare dintre excipientii
produsului.
Obstacol mecanic al cailor urinare cu oligurie.
Insuficienta renala acuta cu anurie.
Hipovolemie cu deshidratare.
Insuficienta hepatocelulara severa.
Ciroza decompensate in stadiu precomatos.
Coma hepatica.
Hipokaliemie marcata(<3 mEq/I),
Hiponatremie marcata(<130 mEq/l).
Intoxicatie digitalica.
Femei care alapteaza.
PRECAUTII
In tratamentul cu furosemida este necesar, mai ales cand se administreaza
doze mari, controlul echilibrului electrolitic (natremie, kaliemie), al ureei
si al creatininei plasmatice, precum si al debitului urinar, inca de la inceputul
tratamentului. Furosemida poate provoca depletie de natriu si de potasiu, eventual
cu consecinte grave.Se evita pe cat posibil tratamentul cu doze mari sau insotit de
o dieta hiposodata prea stricta, deoarece exista
riscul deshidratarii cu hiperazotemie si hipovolemie. Aparitia semnelor deshidratarii
si a hipotensiunii arteriale impune intreruperea tratamentului sau reducerea
dozei.La cirotici, tratamentul va fi condus cu prudenta, controland strict natremia,
kaliemia si functiile renale pentru a evita instalarea encefalopatiei hepatice. Aparitia
manifestarilor acesteia impune
intreruperea imediata a tratamentului.Supravegherea kaliemiei se impune la
varstnici si la bolnavii la care furosemida este asociata cu alte
medicamente: digitalice, diuretice tiazidice, antiaritmice chinidinice, glucocorticoizi
sau laxative. La acesti pacienti ca si la cei cu denutritie, anorexie, diaree cronica sau
hipokaliemie se recomanda un aport
suplimentar de potasiu sub forma de clorura sau asocierea furosemidei cu un
diuretic care retine potasiu (amilorid, spironolactona, triamteren).
Se vor controla periodic glicemia si glicozuria la pacientii cu diabet zaharat manifest
sau latent tratati cu furosemida.Se administreaza cu prudenta
la bolnavii cu guta, deoarece creste discret concentratia plasmatica a
acidului uric; furosemida favorizeaza foarte rar declansarea crizei de guta.
Atentie:la sportivi, deoarece furosemida poate induce o reactie pozitiva
a testelor la controlul antidoping.
INTERACTIUNI
Diuretice care retin potasiu (amilorid, triamteren, spironolactona): asociatie
utilapentru multi pacienti, nu exclude hipokaliemia sau in particular hiperkaliemia la
diabetici sau la cel cu insuficienta renala(supravegherea kaliemiei, a
electrocardiogramei si reconsiderarea tratamentului).
Diuretice tiazidice: in edemele refractare realizeaza un efect sinergic care permite
evitarea dozelor mari de furosemid cu risc toxic.
Antiinflamatoare nesteroidiene: salicilati in doze peste 3 g scad efectul diuretic si
antihipertensiv al furosemidei si pot provoca insuficienta renala
acuta la bolnavii deshidratati, ca urmare a scaderii filtrarii glomerulare prin inhibitia
secretiei de prostaglandine la nivel juxtaglomerular (se controleaza
functiile renale si se rehidrateazabolnavul).
Glucocorticoizii pot reduce efectul antihipertensiv al furosemidei datorita
retentiei hidrosaline (se vor folosi eventual doze mai mari de furosemida).
Eritromicina, astemizol, bepridil, vincamina: hipokaliemia favorizeaza
aparitia tulburarilor de ritm ventricular (supravegherea si corectarea kaliemiei).
Laxative stimulante, amfoteric in aB: accentuarea hipokaliemiei (supravegherea si
corectarea kaliemiei).
Inhibitorii enzimei de conversie: riscul hipotensiunii arteriale brutale si
al insuficientei renale acute la bolnavi cu hiponatremie preexistenta
sau la cei cu stenoza a arterei renale

Fenitoina: scade efectul diuretic pana la 50% (se vor folosi eventual doze mai mari
de furosemida).
ATENTIONARI SPECIALE
Varstnici:Se administreaza cu prudenta la varstnici, care sunt mai sensibili la
efectele diuretice si hipotensoare ale furosemidei. Au un risc mai mare de producere
a colapsului sau a tromboemboliei si au, datorita varstei,
functiile renale modificate, ceea ce impune ajustarea dozei.
Sarcina si alaptarea:Furosemida traverseaza bariera placentara. Studiile
experimentale nu au evidentiat nici un efect teratogen.
In clinica nu exista date suficiente care sa evalueze eventualele efecte malformative
sau fetotoxice ale furosemidei administrate in timpul sarcinii.
In general, se evita administrarea la femeia gravida. Va fi prescris numai
in cazul edemelor patologice din timpul sarcinii.
Furosemida este excretata in laptele matern. S-a observat ca diureticele de ansa
scad secretia lactata. De aceea furosemida este contraindicate in timpul alaptarii.
Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje:
Furosemida nu modifica capacitatea de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
DOZE Sl MOD DE ADMINISTRARE
Adulti: doza uzuala este de 20 -60 mg furosemida pe zi, injectata intramuscular,
fractionat in 1 -3 prize sau administrate in perfuzie
Intravenoasa lenta.
Copii: doza uzuala este de -1 mg furosemida/kg si zi administrate in perfuzie
intravenoasa lenta.In cazurile grave sau urgente, diureticul se injecteaza intravenos,
20 -40 mg furosemida(in 2 minute), repetand la nevoie, la intervale de 3 ore,
eventual marind progresiv doza pana la cel mult 240 mg. In caz de insuficienta
renala acuta si hipercalcemie acuta
se recomanda doze de 250 mg -1 g furosemida pe zi in perfuzie intravenoasa
lenta(sub 4 mg furosemida/minut).Se poate trece la administrarea pe cale orala in
orice moment al tratamentului, de indata
ce devine posibil, dupa 3 ore de la ultima injectie de furosemida.
Produsul Furosemid 20 mg/2 ml poate fi amestecat cu solutii alcaline, neutre sau
slab acide, cu capacitate minima de tamponare (solutie salina
izotona, solutie Ringer, strofantina, solutie de glucoza).
REACTII ADVERSE
Tratamentul prelungit insotit de o dieta desodata stricta poate provoca
dezechilibrul hidroelectrolitic si acido-bazic manifestat prin: deshidratare,
hiperazotemie, hiponatriemie, hipopotasemie, hipovolemie cu hipotensiune
ortostatica.In prezenta insuficientei hepatice furosemida poate provoca
encefalopatie hepatica.
Rareori furosemida poate agrava diabetul zaharat.Este posibila uneori o crestere
discrete a uricemiei la cei cu predispozitie, dar furosemida provoaca foarte
rar criza de guta.Poate provoca, la varstnici mai ales, tromboembolie si sc
aderea marcata a tensiunii arteriale pana la colaps.Mai rar, au aparut
hipercolesterolemie si tulburari digestive.S-au semnalat cazuri rare de pancreatita,
nefrita interstitiala, eruptii alergice cutanate, leucopenie,
trombocitopenie, dureri lombare.O complicatie rara, dar foarte severa, este
surditatea trecatoare sau definitiva. Riscul creste cand furosemida este administrate
in doze mari la bolnavii cu insuficienta renala.
6.Sol.Ketorolac 1,0 i/m
Substanta activa: Ketorolac
Grupa farmacoterapeutica: Antiinflamator nesteroidian

Proprietati farmacologice :
Inhibitor neselectiv al COX 1 si COX 2 , ce duce la scaderea biosintezei
prostaglandinelor
Antiinflamator , antianalgetic, antipiretic, efect de protejare fata de arsurile solare
sau de raze ultraviolete si efect antidiareic (in diaree prin iradiere sau holera.) .
Indicatii:
- artrita reumatoida;
-osteoartrita;
-osteoartroza deformanta;
-afectiuni inflamatorii al nervilor periferici;
-sindromul algic de intensitate moderata;
-stari febrile ;
-profilaxia trombozelor.
Contraindicaii:
-ulcer gastric si duodenal in evolutie;
-hipersensibilitate si alergie;
-astm bronsic;
-la copii pina la 15 ani;
-insuficienta renala, hepatica.
Reactii adverse:
- reactii alergice,
- dereglari gastrointestinale,
- cefalee , vertij,
- slabiciunie generala,
- migrene,
- halucinatii,
- dereglari de vorbire,
- zgomot in urechi,
-schimbarea gustului.
Interactiuni:
-micsoreaza actiunea diureticului si a hipotensivelor si creste actiunea perorala a
hipoglicemiei.
-la interactiunea cu anticoagulante, antitrombotice- risc de hemoragie.
-asocierea ketorolacului cu IEC(enalapril) inhibitorii enzimei de conversie- creste
riscul de insuficienta renala acuta, aceasta impune prudenta la administrare si
monitorizarea functiei renale.
- ketorolacului scade efectul antihipertensiv al betablocantelor.
7.Sol. Vit B6-2 ml i/m
Compozitie
Comprimate continand clorhidrat de piridoxina 0,250 g. Fiole continand clorhidrat de
piridoxina 0,050 g/2 ml, respectiv 0,250 g/5 ml.
Flacoane cu 20 comprimate continand 250 mg vitamina b6.
Cutii cu 100 fiole de 2 ml sau 5 ml continand 50 sau 250 mg vitamina B6 pe fiola.
Actiune terapeutica
Vitamina B6 (piridoxina) face parte din vitaminele grupului B, ce se gasesc in drojdia
de bere si in anumite vegetale. Ea joaca un rol important in metabolismul acizilor
aminati si al grasimilor. De aceea, piridoxina are un rol activ in schimbarile tisulare,
mai ales in ceea ce priveste tesutul hepatic, sistemul nervos,piele si organele
hematopoietice.
Indicatii
Anemii aplastice si eritroblastice; anemii hipocrome rezistente la tratamentul cu
fier; granulopenie de origine toxica sau medicamentoasa; afectiuni ale sistemului
nervos central cu etiologie arteriosclerotica sau encefalitica; tratamentul preventiv
si curativ al polinevritelor de origine toxica sau medicamentoasa, mai ales cea
hidrazidica; crampe, hipertoniemusculara, miopatie, acrodinie; varsaturi, mai ales
gravidice, postanestezice sau postroentgenterapice; tremuraturi idiopatice, senile
sau de origine toxica, boala parkinson, parkinsonism arteriosclerotic; etilism acut;
afectiuni ale pielii ca: dermatita seboreica, acnee, dermite usoare postroentgeniene;
boala arteriosclerotica cu diferite localizari.
Doze si mod de administrare
Adulti: doze de 50-250 mg zilnic, timp de 15-20 zile, administrate per os sau in
injectii (intramusculare, intravenoase).
Copii: doze de 20-50 mg, dupa varsta si gravitatea cazului.
Contraindicatii
Vitamina B6 este contraindicata in caz de tratament cu levodopa, un
antiparhinsonian.
Reactii adverse
Doze zilnice de 2-10 g de vitamina B6 pot declansa tulburari neurologice (parestezii)
Excesul de vitamina B6 este susceptibil de a produce neliniste nocturna si trairea
prea vie a viselor.. somnolen, scderea nivelului seric al acidului folic. Nu se recomanda
depasirea gradului de 500 mg de vitamina B6
Supradozare
n doze mari poate provoca insuficien respiratorie. Tratament: Terapie simptomatic i suportiv.
Interaciuni
Scade efectele levodopei, ns poate fi administrat cu preparatele care conin levodopa cu carbidopa.
Precauii
Femeile care utilizeaz contraceptive orale vor primi doze mai mari de piridoxin.
Tablete Cardiopirin
Cardiopirin un comprimat contine 325 mg acid acetilsalicilic
Indicatii:
- Profilaxia trombozelor si emboliilor;
- Tulburari vasculare cerebrale si coronariene;
- Perioada post-infarct.
Reactii adversre:
Dozele mici de acid acetiisalicilic sunt, de regula, bine suportate.
Au fost semnalate sngern diverse -hematemez (vrstur cu snge),

melen (scaunede culoare ncarjr), hemoragii digestive oculte (eventual cu
anemie feripriv), epistaxis (sngerri nazale), sngern ale gingiilor,
purpur. S-au raportat: dureri de cap, ameeli, zgomote n urechi (poate fi un
simptom de supradozare). Riscul hemoragie chirurgical este crescut.
Favorizarea hemoragiilor se menine timp de 4-8 zile dup oprirea
administrrii acidului acetiisalicilic. Fenomenele de iritaie gastric (dureri
abdominale, arsuri, grea, vrsturi) sunt rare dac tratamentul se face
corect. Au fost raportate cazuri de activare a ulcerului gastro-duodenal.
Sunt posibile reacii alergice, manifestate n special pnn mncrimi,
acumulare de lichide n esuturi, dificulti de respiraie sau reacii
anafilactice, reacii alergice severe ale pielii posibil cu scderea tensiunii
arteriale, umflarea feei, umflarea limbii i edem angioneurotic, n special la
pacienii cu astm bronic. Au fost semnalate reacii de tip anafilactoid la
pacieni idiosmerazici.
Foarte rar, s-au raportat creteri ale valorilor serice ale enzimelor hepatice.
Au fost semnalate complicaii infecioase, inclusiv sindrom Reye
(encefalopatie i afectare hepatic), la copiii tratai cu acid acetiisalicilic
pentru combaterea durerii i febrei.
Contraindicatii:
- Hipersensibilitate la acid acetilsalicilic;
- Astm aspirinic;
- Diateza hemoragica;
- Anevrism de aorta;
- Ulcer gastric sau duodenal in acutizare;
- Insuficienta renala sau hepatica decompensate;
- Trombocitopenie;
- Sarcina si alaptarea;
- Copii pina la 14 ani
Interactiunea cu alte medicamente:
Utilizarea urmtoarelor medicamente cu acidul acetilsalicilic (chiar n doze mici,
folosite ca antiagregante plachetare) impune pruden sau este contraindicata:
- alte antimflamatoare nesteroidiene - risc de ulceraii i hemoragii digestive;
- glucucortiaiizi - risc de ulceraii i hemoragii digestive;
- anticoagulante orale, hepanne, ticlopidm i alte antiafiregante plachetare,
streptokinaz i alte trombnlitice, pentoxifilin; deoarece crete riscul hemoragie
este necesar precauie i controlul parametrilor de coagulare i a timpului de
sngerare;
- metotrexat; asocierea este contraindicat absolut sau relativ (pentru dozele de
metotrpxat -i 15 mg/sptmn, respectiv < 15 mg/sptmna), deoarece
toxicitatea hematologic a metotrexatului este favorizat (prin mecanism
farrnacocmetic);
- inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
- risc de insuficien renal acut;
- interferon alfa; acidul acetilsalicilic poate inhiba aciunea mterferonului;
- litiu - crete concentraia plasmatic a acestuia,
- diuretice - acidul acetilsalicilic poate s scad eficacitatea diureticelor;
- uricozurice (de exemplu probenecid), datorit scderii efectului uricozuric
(competiie pentru eliminarea acidului uric la nivelul tubilor renali); se recomand
utilizarea altui analgezic;
- antidiabetice orale; crete efectul antidiabeticelor orale; surit necesare informarea
pacientului i controlul mai frecvent al glicemiei.
Mod de utilizare: Se utilizeaz ca antiagregant 325mg de 3 ori pe zi; n scopuri

profilactice 325mg de 2 ori pe sptmn
Tablet Asparcam
Compoziie
O capsul conine aspartat de potasiu hemihidrat 167 mg (echivalent cu 36,2 mg
K+), aspartat de magneziu tetrahidrat 175 mg (echivalent cu 11,8 mg Mg2+) i
excipienipentru coninutul capsulei: amidon de porumb, stearat de magneziu,
dioxid de siliciu coloidal; pentru capsul: dioxid de titan (E171), eritrozin FD&C Red
3 (E127), oxid rou de fer E172), gelatin.
Grupa farmacoterapeutic:
Suplimente minerale, potasium (kalium), medicamente cu potasiu.
Indicaii terapeutice:
- Stri de hipomagneziemie uoare.
- Ca medicaie adjuvant n boala coronarian i aritmii.
- Pentru profilaxia dezechilibrelor electrolitice n cazul folosirii de diuretice
tiazidice sau furosemid.
Contraindicaii:
- Hipersensibilitate la oricare dintre componenii medicamentului.
- Insuficien renal sever.
- Stri de hipermagneziemie i hiperkaliemie.
- Copii sub 6 ani.
Reacii adverse:
- -Rareori tulburri digestive-grea, diaree, dureri abdominale.
Precauii:
Produsul nu este adecvat folosirii la copii.
Interaciuni:
- Asocierea cu chinidin i alte antiaritmice de tip chinidinic impune pruden.
Atenionri special:
- La pacienii cu insuficien renal se recomand supravegherea potasiemiei i
magneziemiei.
Sarcina i alptarea:
- Studii la animale nu au evideniat efecte teratogene. Folosirea n timpul
sarcinii se face numai la indicaia medicului. Deoarece magneziul se excret
n lapte, se recomand evitarea administrrii n perioada alptrii.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje:
- Medicamentul nu influeneaz capacitatea de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje.
Doze i mod de administrare:
- Aduli: 1-2 capsule oral, de 2-3 ori pe zi.
Solutie Asparcam
Kalii aspartas 45 mg, Magnesii aspartas 40 mg. Vehiculum ad 1ml.

Prezentare:
- Soluie injectabil 5 ml n fiole N 10.
Particulariti farmacologice:
Ionii de magneziu i potasiu particip la procesele metabolice. Ptrund n celule
datorit asparaginatului care joac rolul de transportor ale acestor anioni
intracelulari. Preparatul corijeaz dezechilibrul electrolitic, reduce excitabilitatea i
conductibilitatea miocardului (efect antiaritmic moderat).
Indicaii:
- Dereglrile ritmului cardiac legate de efectul toxic al digitalei, extrasistolia
recent, paroxismele de fluter atrial.
- Insuficiena cardiac cronic, angina pectoral, strile de oc de divers
genez.
Utilizare terapeutic:
Cte 10-20 ml n perfuzie i/v de 1-2 ori pe zi. Soluia injectabil se dilueaz n 100
sau respectiv 200 ml ap injectabil sau soluie 5% de glucoz i se administreaz
cu rata de 25 picturi/min. Poate fi administrat n jet dilund soluia injectabil ntrun volum egal de ap injectabil sau soluie 5% de glucoz. Viteza perfuziei este de
5 ml/min.
Contraindicaii:
- Blocul atrio-ventricular de gradul II sau III, ndeosebi asociat cu alte dereglri
de ritm. Insuficiena renal acut sau cronic, hiperkaliemia.
Interaciuni:
- Reduce efectul glicozidelor cardiace.
CLORHIDRAT DE PAPAVERIN
DCI substanelor active: Papaverine
Forma farmaceutic: soluie injectabil 2% - 2 ml
Descrierea preparatului:
Papaverina este un alcaloid chinolinic obinut din opiu. Acioneaz direct pe fibrele
musculare netede i miocardice fr a influena transmisiunea nervoas. Inhib
fosfodiesteraza i provoac acumularea n celul a 3,5 - AMPc i diminuarea
nivelului de Ca2+. Inhib conductibilitatea miocardului i prelungete perioada
refractar (dup tipul chinidinic). n doze mari micoreaz excitabilitatea
musculaturii cardiace i diminueaz conductibilitatea cardiac. Determin dilatarea
arterial i amelioreaz circulaia sanguin, inclusiv circulaia cerebral. Muchii
netezi sunt relaxai cu att mai puternic, cu ct sunt mai tare contractai. Relaxarea
are loc la nivelul musculaturii vasculare, bronice, gastrointestinale, biliare i a
tractului urinar.
INDICAII TERAPEUTICE:
Tulburri circulatorii cerebrale de natur spastic sau aterosclerotic;
ischemia cerebral;
ca adjuvant n premedicaie;
retinopatii;
migren;
sindrom Meinier;
ischemia coronarian complicat cu aritmii;
spasmul vaselor periferice (endarterit etc.);

spasmul musculaturii organelor viscerale (pilorospasm, colecistite, colit spastic),
bronhiilor (de obicei n combinaie cu alte bronholitice), cilor urinare, diskinezie
biliar hiperton; dismenoree.
CONTRAINDICAII:
Blocul A - V complet (riscul aritmiilor severe),
- infarctul miocardic recent,
- ictusul cerebral recent (fenomen de "furt" sau derivarea sngelui spre vasele
periferice care se dilat mai mult dect cele encefalice),
- hipertensiune intracranian,
- sindrom bronhoobstructiv,
- vrst naintat (risc de hipertermie),
- stare comatoas,
- copii pn la 1 an,
- glaucomul,
- hipersensibilitatea la papaverin.
- Cu pruden se va administra n hipertrofie, adenom de prostat.
REACII ADVERSE
Afeciuni hepatice (creterea transaminazelor i fosfatazei alcaline n plasm,
icter),
- Tromboze;
- tulburri vizuale;
- oboseal;
n administrarea i.v. rapid - aritmii, bloc atrio - ventricular, deprimarea
respiraiei, tahicardie, hiperemia feei, hipotensiune (vertij), eozinofilie.
- Sunt posibile - somnolen, grea, constipaie, transpiraie abundent.
Interactiunea :
Nu se asociaz cu medicamentele - adrenergice (risc crescut de aritmii).
Atent de administrat cu alte preparate antihipertensive (crete efectul
hipotensiv).
DOZE I MOD DE ADMINISTRARE
Se adminisreaz subcutan, intramuscular sau intravenos (lent).
Pentru maturi - subcutan sau intramuscular se administreaz - 0,02 - 0,04 g (1 - 2
ml soluie de 2%), i.v. n urgene aceeai doz (foarte lent), diluat n 10 - 20 ml
soluie izoton de clorur de sodiu. Copii - 6 mg/kg/zi sau 200 mg/m2/zi, divizate n
3 - 4 prize.
Dozele maxime pentru maturi: unic 0,1 g, nictemeral - 0,3 g.
Copiilor pn la 1 an preparatul nu se va administra.
Prezentare, Ambalaj: Soluie injectabil 2 % - 2 ml N 10.
Tablete Diclac
Substanta activa: diclofenac sodic 75mg
Indicatii:
Administrarea sistemica:
- Tratament de lunga durata:
poliartrita reumatsida, spondilita anchilopsietica, poliartritareumatsida juvenila, sindr
om reiter; artroze invalidante insotite de dureri;
tratament de scurta durata in: inflamatii acute articulare si abarticulare;

lombalgii, radiculite; artrita microcristalina; artrita gutoasa; dureri usoare si
moderate, algii musculare si osteoarticulare; cefalee de origine vasculara;
dismenoree.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la diclofenac sau la alte AINS. Ulcer gastric si duodenal activ.
Rectita sau rectoragii recente. Trimestrul al III-lea de sarcina si perioada de alaptare;
IH sau IR grava. In administrarea topica este CI in caz de leziuni cutanate.
Reactii
adverse:
- Tulburari gastrointestinale: greata, varsaturi, diaree, epigastralgii, rareori
ulceratii gastrointestinale, sangerari digestive;
-
Reactii alergice: eruptii cutanate, prurit, eritem multiform, dermatita

exfoliativa, sindrom Stevens-Johnson, necroliza toxica dermica, astm bronsic,
edem Quinque, soc anafilactic.
Sistem nervos: cefalee, vertij, astenie, somnolenta, insomnie, anxietate,

tulburari de memorie, dezorientare, stare confuziva si alte tulburari psihice,
convulsii, neuropatie periferica incluzand parestezii. Tulburari de auz (tinitus,
foarte rar surditate); tulburari ale senzatiei gustative.
Aparat genitourinar: tulburari renale, rareori proteniurie, valori crescute ale

creatininei serice, sindrom nefrotic, nefrita interstitiala, IR, oligurie, hematurie.
Hematologice: leucopenie, agranulocitoza, trombocitopenie, anemie feripriva
sau hemolitica, depresie medulara. Tulburari metabolice: hiperglicemie,
glicozurie si hiperkalemie.
Alte reactii: reactii de fotosensibilizare, cresterea transaminazelor serice,

edem; cazuri izolate de HTA, dureri toracice, palpitatii, impotenta.
Doze si mod de administrare:

Administrarea sistemica.
Intern:
-
tratamentul de lunga durata: initial 150 mg/zi, in 2-3 prize; trat. de

intretinere: 75-100 mg/zi.
Tratamentul de scurta durata: 150 mg/zi, fractionat in 2-3 prize.
Copii 5-10 ani - 3 mg/kg/zi, in 2-3 prize; copii 1-5 ani - 1 mg/kg/zi, in 2-3 prize.
Atentionari:
Prudenta in caz de: reactii alergice induse de acidul acetilsalicilic, de alte
medicamente sau alimente; astm bronsic; afectiuni inflamatorii sau ulcerative ale
tractului gastrointestinal; este necesar si tratamentul antiulceros la pacientii cu
ulcer sau sangerari gastrointestinale in antecedente; afectiuni cu tendinta
la retentie hidrosalina, IC; hta; discraziisanguine; infectii; diabet zaharat; IH si IR. In
cazul tratamentului prelungit este necesar controlul functiilor hepatice sirenale.
Prudenta in caz de interventii chirurgicale. Prudenta la varstnici si copii. Produsele

topice nu trebuie aplicate pe mucoase, mai ales la nivel ocular. Produsele topice se
administreaza numai la adulti. Poate determina modificari usoare ale valorilor
transaminazelor serice si poate creste potasemia. Prudenta la soferi si persoane cu
activitati de precizie.
Analiza tratamentului
Conform tratamentului in stationr interactiunile dintre madicamente au
urmatoare efecte:
Interactiunea dintre AINS (ketorolac, Diclac si cardiopirin) :
antiinflamatoarele nesteroidiene nu trebuie sa fie asociate intre ele, nici cu
anticoagulante (risc de sangerari).
-Administrate impreuna cresc efectele analgezice, antipiretic, antiinflamator si
antireumatic.
- la administrarea concomitenta a acestor preparate creste riscul hemoragiilor
digestive;
- Ketorolacul se administreaza la persoanele peste 65 ani intra muscular, maxim
admisibil, 5 zile, in cazul dat preparatul a fost administrat timp de 7 zile , ceea ce
creste riscul iritarii gastrice si aparitie altor efecte adverse.
- Ketorolac administrat concomitant cu Carbamazepina poate duce la aparitia o
ulcerului peptic actiiv;
- administrarea vitaminei B6 in monoterapie nu este rationala, este necesar de
administrat
preparate combinate polivitaminice sau asocierea vitaminei B1,
administrate peste o zi.
Rezumind acestea, ar fi rational de redus doza de cardiopirin de la 325 mg la doza
de 100mg administrata peste o zi, excluderea din tratament a ketorolacului si
asparkamului la fel si a papaverinei care a fost administrata pentru a reduce
spasmele abdominale provocate de administrarea ketorolacului in asociere cu
diclac, de asemenea ar fi binevenita administrarea unui complex polivitaminic.
Tratamentul recomandat in stationar:

3. Tablete Diclac 1tab pe zi 3 zile
4. T. acid acetilsalicilic 0,1-1tab o data in 2 zile 7 zile
6. Sol. Vit B6-2 ml i/m + sol. Vit B1 1ml - 9 zile (administrate cu
interval de 24 ore)
7. ZILNIC:
29.04.2014 ora 12:25
Starea generala a pacientului : gravitate medie.

Constiinta : clara;
Acuze: slabiciune generala, cefalee,
Tegumentele:de culoare obisnuita, calde,temperatura normala.
Sistemul respirator: respiratie spontana, libera,auscultativ murmur
vezicular bilateral. FR-18 respiratii pe minut.
Sistemul cardiovascular:TA- 120/80mmHg.FCC -77batai/minut,ritmice
sonore.
Sistemul digestiv: abdomen moale ,indolor, la palpare
nu
reactioneaza.
Sistemul urinar: mictiuni libere, desinestatatoare.
Statut
neurologic:fantele
palpebrale
OD=OS.Pupile
rotunde
OD=OS.Fotoreactie vie.Convergenta pastrata.Nistagmus absent.Fata
simetrica.Fonatia si deglutitia pastrate. Limba pe linia medie.
Sensibilitatea pastrata. Miscari active in membre in volum deplin.Forta
si tonusul muscular pastratD=S. Romberg-stabil Mersul pastrat.Probele
de coordonare indeplineste corect.ROT D=>S , vii. Reflexe patelare vii,
achiliene -vii.reflexele patologice negative. Reflexele automatismului
oral negative.Semne meningiene negative, de elongare nu se provoaca
30.04.2014
Starea generala a pacientului : gravitate medie.
Constiinta : clara;
Acuze: slabiciune generala, cefalee,
Tegumentele:de culoare obisnuita, calde,temperatura normala.
Sistemul respirator: respiratie spontana, libera,auscultativ murmur
vezicular bilateral. FR-18 respiratii pe minut.
Sistemul cardiovascular:TA- 120/80mmHg.FCC -77batai/minut,ritmice
sonore.
Sistemul digestiv: abdomen moale ,indolor, la palpare
nu
reactioneaza.
Sistemul urinar: mictiuni libere, desinestatatoare.
Statut
neurologic:fantele
palpebrale
OD=OS.Pupile
rotunde
OD=OS.Fotoreactie vie.Convergenta pastrata.Nistagmus absent.Fata
simetrica.Fonatia si deglutitia pastrate. Limba pe linia medie.
Sensibilitatea pastrata. Miscari active in membre in volum deplin.Forta
si tonusul muscular pastratD=S. Romberg-stabil Mersul pastrat.Probele
de coordonare indeplineste corect.ROT D=>S , vii. Reflexe patelare vii,
achiliene -vii.reflexele patologice negative. Reflexele automatismului
oral negative.Semne meningiene negative, de elongare nu se provoaca
8.Epicriza
Pacientul Trifan Emilian, nascup pe 10.04.1944, domiciliat in

Mun.Chishinau sc.Truseni st.C.Srete 56,a fost internat pe 28.04.2014 in
mod urgent cu urmatoarele acuze: Pacientul acuza cefalee, vertij,
perdere de cunostinta,convulsii, slabiciune generala,parestezie

na nivelul membrului superior drept.
In urma examenului obiectiv, i s-au efectuat urmatoarele investigatii:
analiza general a sngelui, analiza generala a urinei,
analiza
biochimic a sngelui,
EEG,
TC sectionat a creerului In baza
rezultatelor examenului obiectiv si a investigatiilor efectuate,
pacientului i s-a stabilit urmatorul diagnostic:
Criza convulsiva acuta clonico-tonica generalizata primar depistata. Boala
cerebrovasculara acuta. Ictus in bazinul arterei cerebrale medii pe stinga cu
hemipareza moderata spastica pe dreapta.
Tratamentul urmat:
2. Sol. Diazepam 10mg/2,0ml i/m -1 data
4. Sol. Furosemid 2,0 ml i/m 1 data (anulat)
5. Sol. Vit B6-2 ml i/m-9 zile
6. Sol. Ketorolac 1,0 ml i/m dimineata 8 zile
7. T. Asparcam o tab de 3 ori pe zi 6 zile
8. T. Cardiopirin N325-1tab o data in 2 zile 7 lzile
10.
Sol. Asparcam 10 ml + sol. NaCl 0,9% 200ml 3 zile
11.
Sol. Papaverina 2%- 2ml i/m 4 zile
12.
Tablete Diclac 1tab pe zi 3 zile
9. Recomandari:
Exercitii fizioterapeutice
Masaj
Gimnastica curativa
Alimentatie echilibrata(limitarea sarii de bucatarie, limitarea
grasimilor)
Controlul tensiunii arteriale
Excludera factotilor nocivi.(fumat, alcool, cafea)
Tratament ambulator recomandat:
- Comprimate Cardiopirin 100mg-cite un comprimat pe zi ;
- Complex polivitaminicgeriatric;

Fisa Farma

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa Farma

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA SI

CATEDRA DE FARMACOLOGIE CLINICA

Curator: Josan Elena

Lucrare instructiv didactic

Numele i prenumele: Iachim Sergiu Ion

Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):

Din spusele insotitoarei, concubina, a fost vazut in stare practic

Istoricul vietii bolnavului ( anamnesis vitae ):

2.EXAMENUL OBIECTIV SOMATICO-VISCERAL

Facies: obisnuita, amimica, semne de contuzie a tesuturilor moi in

Pozitia globilor ocular: strabism divergent OS.

XI. Nervul accesoriu

Semnul Brudzinski mediu la pacient lipsete la apsarea cu dosul

j) Tulburri sfincteriene i sexuale pacientul nu are el nu are

Disartrie absent limbajul este neles, coerent i cu o

Afazia motorie eferent absent pacientul nu exclam

4. DIAGNOSTICUL CLINIC PREVENTIV:

recurenta, generalizara secundar, clonico tonica. GCS

1 sulfat de magneziu 25% -5 ml i/v

Specialiti: Sulfat de Magneziu.

excitabilitii musculare i tetanie, convulsii, parestezii, stri depresive, extrasistolie

2. Sol NaCl 0.9% - 10,0 i/v

Specialiti: Clorur de Natriu, Clorur de Sodiu, Natrii chloridum, Natrii chloridum

3. Sol. Vinpocetin 2,0 ml i/v

4. Sol. NaCl 0.9%- 200.0 ml i/v

pacienii cu insuficien cardiac preexistent, la cei tratai cu corticosteroizi,

5. Sol. Vit B6-2 ml i/m

6. tab. Timonil 300 mg 2ori/zi

Specialiti: Azepal, Carbamazepin, Carbamazepine, Epileptisin, Finlepsin,

7. Sol. Diazepam 2.0 ml i/m

Specialiti: Apaurin, Calmpose, Diazepam, Diazepam-Armedica, Diazepam desitin

5. PLANUL INVESTIGATIILOR PARACLINICE:

d. Video EEG computerizata

Descriere: modificarea bioelectricitatii generale ale creerului

1.Sulfat de magneziu-25%-5.0 ml i/v

meninerea echilibrului electrolitic. Utilizarea clorurii de sodiu sub form de ser

200 - 400 mg/zi 6 - 10 ani

II - 15 ani 600-1000 mg/zi

Dac este necesar trecerea pacienilor epileptici tratai cu CARBAMAZEPINA 200

Medicamentele ce pot crete concentraia plasmatic a carbamazepinei sunt:

- antimicotice derivai de azole (cum ar fi itraconazol, ketonazol, fluconazol);

- sucul de grepfruit. S-au raportat creteri ale biodisponibilitii carbamazepinei i a

- sindrom Stevens-Johnson, necroliza epidermic toxic, fotosensibilitate, eritem

- conjunctivitele, opacifieri ale cristalinului. Apariia retinotoxicitii, care s-a

- reacii hipersensibilitate ntrziat, asociate cu febr, exantem, vasculit,

Efecte asupra capacitii de a conduce vehicule i de a folosi utilaje

sau la cei cu stenoza a arterei renale

Grupa farmacoterapeutica: Antiinflamator nesteroidian

Au fost semnalate sngern diverse -hematemez (vrstur cu snge),

Mod de utilizare: Se utilizeaz ca antiagregant 325mg de 3 ori pe zi; n scopuri

Kalii aspartas 45 mg, Magnesii aspartas 40 mg. Vehiculum ad 1ml.

spasmul vaselor periferice (endarterit etc.);

tratament de scurta durata in: inflamatii acute articulare si abarticulare;

Reactii alergice: eruptii cutanate, prurit, eritem multiform, dermatita

Sistem nervos: cefalee, vertij, astenie, somnolenta, insomnie, anxietate,

Aparat genitourinar: tulburari renale, rareori proteniurie, valori crescute ale

Alte reactii: reactii de fotosensibilizare, cresterea transaminazelor serice,

Doze si mod de administrare:

tratamentul de lunga durata: initial 150 mg/zi, in 2-3 prize; trat. de

Tratamentul de scurta durata: 150 mg/zi, fractionat in 2-3 prize.

Prudenta in caz de interventii chirurgicale. Prudenta la varstnici si copii. Produsele

Tratamentul recomandat in stationar:

Starea generala a pacientului : gravitate medie.