Examen ie licens ~ 9 februarie 2016 Grita nr. t 1. Confirmarea actului anulabil: a) este un act bilateral; b) isi produce efecte de la data incheierit actului, sub rezerva drepturilor dobandite si conservate de cAtre tertii de bund eredinfa: e) presupune refacerea actului 2Sunt exceptii de la principiul irevocabilitaqii actului juridic bilateral: a) revocarea testamentului; b) rezolutiunes: 6) revocarea mandatului de edtre mandant. 3. Actul juridic: a) unilateral este acela prin care doar una dintre parti se obliga la ceva: b) cu executare succesiva este esfintat, in caz de anulare, cu efecte atat pentru trecut cit si pentru viitor; ) di nastere la drepturi care nu trebuie respectate decat de catre partile actului 4. Dac 0 parte contracteazi aflandu-se intr-o stare de necesitate: a) actul este anulabil pentru violent, dar numai da cealalt& parte a cunoscut sau trebuia si cunoasca starea de necesitate care il afecteazi pe contractantul su b) actul nu este null absolut pentru cauza imoral; ) actal este anulabil pentru leziune. 5. in cazul conditeirezoluori: a) fructele bunului transmis, culese pan la indeplinirea conditc, se euvin propretaralui Sub conditie suspensivi: b) indeplinirea conditie’ produce efecte retroactive si in cazul contractelor eu executare suce daca partile au previzut astfel; e) drepturile reale dobandite sub aceasta conditie pot fi instrainate valabil, dar dobanditori le vor primi sub conditie suspensiva 6 inceputulprescrptick dreptului la actiune in repararea pagubei cauzate printr-o fap ctl se apie: a) gi actiunior Gerivate dint-un faptjuride licit generator de obligati, b) si actunit in exccutrea silt a unei obligatitcontractuale; 6) si atiunii in estituitea prestailr Picue in temeiul unui contract anulabil 7. Dolul: a) prin reticent& poate fi refinut ori de céte ori, din culpa grava, o parte nu a comunicat un element esential pentru consimfimdntul celeilalte parti: b) presupune 0 eroare esentiala provocata; €) se poate dovedi cu orice mijloc de proba 8. Cauza actului juridie: a) trebuie si exist reglementata prin norme supletive de catre C abstracte si trebuie probata ca find licitd, sub sancfiunea nulitatii absolute: b) este odul civil; e) nu trebuie verificatd, sub aspectul validitatii, in cazul actelor 9, Eroarea: a) asupra valorii prestatiei parti adverse atrage intotdeauna nulitatea relativa actului juridic civil; b) poate conduce la nulitate si daci poarti asupra calititilor esentiale ale propriei prestatii; e) de drept nu poate conduce la nulitate, pentru cé nimeni nu poate invoca necunoasterea legii 10. Nulitatea relativa poate fi invocata: a) si de catre minorul fra capacitate de exereitiu prin introducerea aetiunii in anulare in termenul de prescriptie: b) de eatre toti avanzii cauza ai partii protejate prin norma juridica incaleata; ) i daca s-a renuntat la dreptul de a o invoca, anterior incheierii actului juridie. 11. fn eazul decdderii: a) se poate renunta numai ta beneficiul termenului scurs, nu si la beneficiul decaderii insasi b) sanctiuniea poate interveni si in cazul termenelor stabilite de catre parti cu aceasti semnificatie; ¢) reglementarea ‘generala nu are in vedere niciun caz de intrerupere a termenului 12, Limitarea dreptului de proprictate prin hotirire judecdtoreasca, in raporturile de vecinatate: a) este justificats pe ideea de pedepsite a proprietarului para; b) reprezinta o limita legala a dreptului de proprietate; ¢) este independenta de idee de culpa a proprietarului parat. 13. Coproprietatea devalmaga: a) este subinfeleasi dacd partile nu precizeaza citimea cotelor din dreptul de proprietate: ) poate avea ca sursa si uzucapiunea; ¢) poate rezulta si dintr-un contract de vanzare-cumparare, in favoarea dobanditorilor. 14. in materia coproprietatil obisnuite pe cote-part: a) nu se pot incheia partaje de folosintl; b) copropretarii pot deroga de la regula unanimitii:e) nu se pot incheia contracte de administrare a stat de coproprietate. 15. Proprietatea periodica: a) presupune exercitarea succesiva si repetitiva a atributului dispozitie! de eatre coproprietar b) poate avea ca izvor uzucapiunea; ) presupune exercitarea succesiva si repetitiva a atributului folosintei de catre coproprietarPamen de lcenga — 9 februarie 2016 Grita ne. 1 16, in materia clauzei de inalienabilitate: a) pentru validitatea inalienabilititi, aceasta trebuie notata in cartea funciar imobilului; b) se urmareste limitarea atributului folosinfei asupra bunului; e) beneficiarul inalienabilitatit poate fi st un tert fafa de contractul in care este stipulata clauza. 17. Acfiunea in revendicare mobiliara: a) poate fi introdus cu succes impotriva tertului de rea-credinfi; b) este o actiune impreseriptibila, personal; ¢) nu poate fi introdusi impotriva detentorului precar, intrucdt impotriva acestuia proprietarul are la indemana o actiune contractual 18, in materia imbogdtirié Grd justa cauzd: a) nu conteazé buna-ctedinta a imbogatitului; b) imbogitirea este considerati justificata cand reaulti din executarea unci hotarari judecdtorest; e) partile implicate sunt legate printr-un contract. 19. in materia daunelor-interese: a) este indiferenta culpa debitorului contractual; b) prejudiciul creditorului este intotdeauna prezumat; €) se repard, de regula, doar prejudiciile previzibile. 20, Gestiunea de afaceri: a) poate avea ca obiect acte sau fapte juridice; b) este un fapt juridie ilicit care d& nastere ta un raport juridie obligational; ¢) poate fi ratificata doar daca este util 21. jn materia clauzei penale: a) instanja poate interveni pentru majorarea clauzei penale, conform legiicivile; b) instanta poate interveni pentru reducerea clauzei penele, conform legit civile; ¢) partile stabilese conditile de suspendare a contractului 22. in materia rezolutiunii/rezilierii: a) debitorul poate opta intre rezoluti reziliat se desfiinjeaza si pentru trecut; e) se pot acorda daune-interese. /reziliere si executarea silité; b) contractul 23. Bxceptia de neexecutare: a) este invocatt obligatoriu in fata instanfei de judecata; b) poate justifica neexecutarea unei obligatii contractuale; ¢) poate fi invocata si in legaturd cu. neexecutarea unui contract unilateral 24. in materia contractului de vnzare: a) daca vanzatorul |-a mostenit pe un tert care era titularul dreptului de servitute care greveaza imobilul vindut (de exemplu, servitutea de a nu construi peste 0 anumita indlyime), drept care nu a fost rmenfionat in contractul de vinzare si de care cumparatorul nu avea cunostinfa, vanzitorul se va putea prevala de dreptut de servitute; b) daca o casa are anumite vieii ascunse la acoperis, iar ca urmare a unor inundafii este distrusd in totalitate cumparatorul nu are dreptul de a obfine o reducere corespunzatoare a prefului pe motiv e@ acea casi avea vicii: ¢) daca evietiunea s-a produ, vinzitorul datoreazi daune-interese, indiferent daca a fost de bund-credingé sau de rea-credinga, 25. in materia obligate’ vnzitorului de garantie contra evictiunit: a) obligatia de garanfie a vinzdtorului contra evietiunit exist: nu numai fafd de cumparator, dar 5i fata de subdobanditori (inclusiv fata de donatar), si cu toate c& cumparaitorul initial (donatorul) nu rispunde pentru evietiune fati de donatar; b) obligatia de garantie opereaza si daca evictiune provine dintr-un fapt personal al vanzatorului, nu insa si daca este vorba de o tulburare de fapt (de exemplu, deposedare cumparatorului de 0 parte din terenul vandut); €) daca un bun a fost vandut de 4 vinzatori coproprietari (fiecare avand cite 0 cota de 1/4 din dreptul transmis) si se produce evictiunea (vanzitorii avand obligatia de a-i plati cumparstorului summa totala de 100.000 de lei), cumparatorul nu poate cere suma de 100,000 de lei de la oricare dintre vanzatori, ci doar cite 25,000 de lei de la fiecare vanzator. 26. in materia contractului de vanzare: a) in cazul in care mai multi titulari ai dreptului de preemptiune si-au exereitat preemptiunea asupra aceluiasi bun, contractul de vanzare se considera incheiat cu itularul dreptului conventional de preempfiune ales de vanzator, atunci cand se alld in concurs cu titular ai unor drepturi legale de preemptiune: b) dreptul de preemptiune se poate ceda, ins numai prin inscris autentic notarial; €) in eazul in care mai multi titular sisau exercitat preemptiunea asupra aceluiagi bun, contractul de vanzare se considerd incheiat, dacd bunul este mobil, cu titularul Greptului conventional de preempfiune avand data cert cea mai veche, atunci edind se afla in coneurs cu alti titulari ai tunor drepturi conventionale de preempfiune. 27. in materia contractului de locayiune, in ceea ce priveste imbunatafirile cute de locatar asupra bunului inchiriat: 4) daci locatarul a efectuat imbundtifirile fir acordul prealabil al locarorului, locatarul are dreptul la. despagubii compuse din valoarea materialelor si manoperd; b) daca locatarul a efectuat imbunatafirile fir8 acordul prealabil al Tocatorului, locatarul nu poate invoca, in niciun caz, dreptul de retentie; ) daca locatarul a efectuat imbundtstirile Prd acordul prealabil al locatorului, acesta din urma poate si ceard locatarului aducerea bunului in starea initial, dar platindu- i locatarului o despigubire echitabila,Examen te licenta 9 fedrauric 2016 Grita nr. 1 28. in materia contractului de locafiune: a) daca bunul este imobil, sublocayiunca ori cesiunea locatiunii nu este permis deca cu acordul seris al locatorului; b) prin cesiunea contractului de focatiune, cesionarul dobandeste drepturile, dar nu este tinut de obligatiile locatarului izvorate din contractul de locatiune; e) locatorul este obligat si predea bunul impreund cu toate accesoriile sale in stare corespunzitoare utilizarii acestuia, 29, in materia contractului de mandat: a) acceptarea mandatului poate rezulta si din executarea sa de cétre mandatar; }) mandatul general il autorizeazi pe mandatar s& efectueze acte de conservare, acte de administrare si acte de dispozitie 6) in cazul mandatului fird reprezentare, intre tert si mandant se creeaza raporturi juridice directe. 30. in materia dreptului de mostenire: a) mostenirea lui X se va impéirti pe linii atunci cand la mostenire vin A (copilul lui X din ultima easitorie), B ({ratele bun al lui A) si C (fratele consangvin al lui A si B); b) fratele bun al tatalui defunctului teste inliturat de la mostenire de bunicul mamei defunctului; ¢) mama tatalui defunctului nu este inlaturata de la mostenire de copilul fratelui consangvin al defunctului 31. in materia mosteniriilegale, bunicul defunctului: a) este intaturat de la mostenite de copilul fratelui defunetuluis b) nu Jnlaturd de la mostenire pe fratcle tatalui defunctului; €) nu inkturd de la mostenire pe fratele bunicului defunctului. 32. in cazul in care o mostenire legalé se imparte intre sofia supravietuitoare a defunctului, mama defunctului si o sora efunctului: a) mama defunctului va culege 1/4 din mostenire; b) fiecare mostenitor va culege 1/3 din mostenires e) sora defunctului va culege 1/2 din mostenire. 33. in cazul in care mostenirea de cuius-ului X a fost acceptata de catre S (sotia supraviejuitoare a lui X), A (ful lui CI, cesta din urma fiind copilul lui X si al lui S si predecedat lui X), B si C (fii hui C2, acesta din urma find copilul lui X si al lui § gi nedemn fafa de X) si D (copilul lui C3, acesta din urma find tot copilul lui X si al lui $ si care a renunfat la mostenirea lui X): a) A primeste 3/8: b) D primeste 1/4: e) B si C primese cate 1/8 fiecare. 34. in cazul in care mostenirea de cuius-ului X este acceptata de S (sofia supravietuitoare a lui X), T (tatal lui X si dezmostenit de citre X), B (bunicul matem al lui X, care pretinde c& i se cuvine prin reprezentare succesorala partes lui M, care este mama defunctului si fiiea lui B, M find predecedata lui X), F1 (fratele bun al lui X) si F2 (fratele consangvin al lui X si dezmostenit de catre X): a) T nu il mosteneste pe X; b) B nu il mosteneste pe X; ¢) F2 il mosteneste pe X. 35. in materia contractului de donatie: a) donafile indirecte se incheie prin inseris autentic, sub sanetiunea nul absolute: b) donatiile deghizate se incheie prin inseris autemic, sub sanefiunea nulitafii absolute; ) promisiunea de donayie este supusa forme’ autentice, sub sanctiunea nulitait absolute 36. Interventia voluntara accesorie: a) nu este admisibila in litigiile individuale de munca; b) nu este admisibild in litigiile de contencios administratiy; e) se judeca intotdeauna impreund cu cererea introduetiva de instant 37. Renuntarea la judecarea cauzei: a) nu afecteazA cererile incidentale; b) nu afecteazd ceterea aditionala a ccrerii principale; e) este constatati printr-o hotdrre care este supusd recursului. 38. Executarea provizorie judecdtoreasca: a) se poate solicita, i dezbaterilor: b) nu poate fi suspendaté de eatre instanta de apel; €) dé solicitata si direct in ape scris sau_verbal in instanta pana la inchiderea nu a fost formulati la prima instant, poate fi 39. Judecatoriile judecd in prima instan(a: a) cererile in evacuare; b) orice cerere evaluabild in bani; ¢) cererile privind obligatii de a nu face, evaluabile in bani, numai daca izvorul acestora are natura contractuali. 40. Revin in competenta instanfei de la ultimul domiciliu al defunctului: a) cererile prin care mostenitorii cheama in judecata pe debitorii defunctului pentru realizarea creanjelor dobandite in temeiul mostenirii; b) cererile prin care creditorii personali ai mostenitorilor cer partajul in numele debitorului lor; e) cererile prin care un tert cheamé in judecata ‘mostenitorii pentru revendicarea unui bun imobil aflat in masa suecesorala, 41. in cazul nulitajii actelor de proceduri este adevarat c&: a) pentru nulitiqile expres previzzute de lege, vatmarea este prezumata in mod absolut; b) nulitatea relativa poate fi invocata de catre parti sau instanta din oficiu, la termenul Ia care Sa sivargit neregularitatea; e) actul de procedura nu va fi anulat dacd, pand la momentul pronunfarii asupra excepyiel de nulitate, a disparut cauza acesteia, 42. in cazul in care se dispune disjungerea: a) cererea de chemare in garantie va fi solugionata de instan{a competenté din punct de vedere material si teritorial, potrivit regulilor de drept comun; ) cererea de chemare in garantie va fi judecats de instanqa care judeea cererea principald, operand o prorogare legala de competenta; ¢) va fi solutionaté din punet de vedere material ji teritorial potrivit regulilor de drept comun, dac& reclamantul renunta la judecarea cererii principal. : ry U.Examen de licenga — 9 februarie 2016 Grita nr. t 43, Valoarea cererii de chemare in judecata se va stabili: a) in cazul cererii privind executarea unui contract, se va lua in considerare valoarea obiectului acestui contract, indiferent de pretentia concreté dedusa judecatii; b) in cazul unei cereri privind constatarea nulitatii absolute a unui act juridic, se va lua in considerare valoarea obiectului actului juridic respectiv numai dac& parfile au cerut si repunerea pantilor in situagia anterioard; ¢) in cazul unei cereri privitoare la un contract de arenda, valoarea cererii se calculeazé dupa arenda anuala, 4. Exceptia se uneste cu cercetarea procesului in cazul in care: a) solutionarea acesteia implied administrarea de probe: b) este vorba de o exceptie de fond; ¢) pentru solutionarea procesului este necesar sa se administreze aceleasi doveri ca si pentru finalizarea etapei cercetérii procesului 48. in cazul in care instanja de apel constata cd este intemeiat motivul de apel conform caruia minuta nu a fost semnata de judecitorul prime instanfe: a) va anula sentinga i va trimite cauza spre rejudecare, indiferent de pozitia parlor; b) daca prin motivele de apel ale reclamantului, s-a ardtat in mod expres c apelul este formulat numai in privinfa unora dintre pairafi,sentinfa se va anula numai in ce priveste intimatiiindicati in apel, pentru restul hotararea primei instante ramandnd valabila e) va anula hotirarea atacata iva retine cauza spre rejudecare, daca prima instana a judecat cauza in fond. 46. in materia cdilor de ata parjile prin conventie: a) nu pot suprima o cale de atac deoarece legea reglementeaza in mod imperativ caile de atac ordinare sau extraordinare; b) pot si declare o hotirare definitiva, desi conform legit ar fi supusd apelului: ¢) pot suprima apelul atunci cénd hotdrdrea este susceptibild de apel si recurs, daca conventia imbraca forma autenticd sau verbal, in fafa instanjei a carei hotarare se ataca gi consemnata in proces-verbal, in conditile legit 47, Hotirarea judecitoreasca prin care emite ordonanta presedinfiala: a) este supusé numai apelului in termen de 10 zile de la pronunjare daca s-a dat cu citarea pairfilor; b) este executorie din prima instant; e) se va suspenda de drept prin introducerea apelului impotriva acesteia, 48, Reprezinta cazuri de echipolenfi: a) formularea apelului inainte de comunicarea hotarériis b) solicitarca parti de a i se comunica actul de procedura; ¢) orice imprejurare care este de naturi a face cert faptul c& partea a cunoscut actul de proceduri pe care doreste si il contest. 49. in ceea ce priveste exceptia de litispendenfa: a) incheierea prin care se respinge se atac& separat, numai cu apel, in termen de 5 zile, care curge de Ia pronunfare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lips: b) incheierea prin care se admite se atac& odaté cu fondu; €) poate fi invocata in orice faz’ a procesului, find 0 problema de ordine publi 50. in cazul in care a cererea de recuzare a fost respinsd: a) incheierea de respingere se atacA separat, numai cu apel, b) daca instanga de apel va considera cd respingerea cererii de recuzare este gresiti, va trimite cauza spre rejudecare: ©) 0 noua cerere de reeuzare formulata impotriva aceluiasi judecdtor, pentru aceleasi motive, va putea fi judecatd chiar de judecdtorul recuzat 51. Daca in urma savarsirii unei fapte prevazute de legea penala se produce un alt rezultat decat eel urmarit, dar a cérei posibilitate de producere a fost acceptath de ctre fptuitor, forma de vinovatie este: a) intentia depasita; b) intentia directa: ¢) intentia indirect 52. in cazul carei forme si modalitati de vinovatie fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale? a) intentie indice b) culpa simpla: e) intengie direct ‘53. Elementul material al unei infractiuni il poate constitui: a) urmarea constind in vatémarea materiala a valorii sociale ‘ocrotite: b) inactiunea interzisa prin norma penala respectiva: e) instrumental cu ajutorul céruia este vatamati valoarca sociala ocrotita 54. in cazul in care se savargeste o tentativa la o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda, iar instanta opteazi pentru amenda, instanfa va stabili pedeapsa: a) intre limitele prevazute de lege privind numarul de zile-amenda reduse la jumatate; b) intre limitele prevazute de lege privind numarul de zile-amend’ reducdndu-se la jumatate doar limitele intre care se stabileste cuanturnul unei zile-amend; e) intre limitele prevazaite de lege privind numarul de zile-amenda reduse la jumatate, reducdndu-se la jumatate si limitele intre care se stabileste cuantumul unei zile-amendaExamen de licenpa 9 februarie 2016 Grita nz. $5. Contribufia complicelui la comiterea unei fapte prevazute de legea penald se realizeaza: a) prin determinarea cu intentie a autorului; b) prin promisiunea de favorizare a fAptuitorului facutd inainte de savarsirea faptei, chiar daca ulterior sAvarsirii faptei promisiunea nu este indeplinita: e) prin sprijinirea in orice mod, din culpa a autorului 56. Daci actele indeplinite pind in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune: a) se aplica pedeapsa pentru acea infractiune; b) se aplicé pedeapsa pentru acea infractiune, insa limitele speciale vor fi reduse cu o treime; ¢) se pedepsese ca tentativ la infracyiunea de la care s-a desistat autorul 57. Dacd pentru tre infracfiuni savargite in concurs s-au stabilit pedepse cu inchisoarea de: 2 ani, J an si 6 luni, 6 luni, pedeapsa rezultanta va fi de: a) 4 ani; b) 2 ani si 6 luni; e) 2 ani gi 8 luni ‘58, Primal termen al recidivei consta in existenta unei condammnari la: a) pedeapsa inchisorii de cel putin un an pronuntati pentru sivarsirea unei infractiuni intentionate; b) pedeapsa inchisorii mai mare de un an pronunfata pentru sAvargirea unei infractiuni intentionate: €) pedeapsa inchisorii mai mare de un an pronunfata pentru savarsirea unei infractiuni sAvarsite din culpa. 59, Masurile de sigurangé se iau: a) fafa de 0 persoand care a comis 0 fapta prevazuta de legea penal, justificata si imputabild; b) faya de o persoana care a comis o fapta prevzuta de legea penali, nejustificata; ¢) numai daca faptutorulu nu i se aplicd o pedeapsa 60. Savarsirea unei infractiuni continuate pentru care legea prevede pedeapsa amenzli se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea sAvarsii: a) ale cdrei limite se pot majora cu cel mult o treime; b) ale caret limite se pot majora cu cel mult jumatate; ¢) al cirei maxim se poate majora cu cel mult o treime 61. Dupa executarea a 8 luni de inchisoare dintr-o pedeapsi cu inchisoarea mai mare de un an, pronuntata pentru 0 infractiune intenfionat, se sivarseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchrisorii mai mare de un an si pentru care se stabileste 0 pedeapsi cu inchisoarea de 6 luni. In acest eaz pedeapsa rezultanta se va aplica: a) prin adaugarea Ia pedeapsa de 6 luni a restului neexecutat din pedeapsa anterioara:; b) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu intreaga pedeapsi anterioara potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni; e) prin contopirea pedepsei de 6 luni cu restul ramas neexecutat din pedeapsa anterioara potrivit dispozitillor de la concursul de infractiuni. 62, Daca infractorul condamnat definitiv pentru o infractiune continuatd este judecat ulterior si pentru alte actiuni ce intra in coninutul aceleiasi infractiuni, pedeapsa corespunzatoare pentru infractiunea sivarsité in intregul ei: a) poate fi mai uusoara decat cea pronunfata anterior; b) deoarece s-au descoperit acte de executare suplimentare, trebuie sé fie mai grea decat cea pronungata anterior; ¢) nu va putea fi mai usoara decat cea pronunfata anterior. 63. Fafa de minorul care a sivargit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 2 la 8 ani: a) se poate lua 0 masurd educativa neprivativa de libertate; b) se ia obligatoriu © masurd educativa privativa de libertate: e) se poate lua numai masura educativa a interndrii intr-un centru de detente. 64, in cazul sAvarsirii a dou infractiuni, dintre care una in timpul minoritaqii pentru care s-a luat © mésurd edueativa privativa de libertate, iar 0 altl infractiune sdvarsité dupa majorat pentru care s-a stabilit pedeapsa inchisorii, instanqa va dispune: a) aplicarea pedepsei inchisorii, care se majoreazi cu o duratd egal cu cel putin o patrime din durata masurii educative ori din restul rimas neexecutat din aceasta la data svarsiriiinfractiunii comise dup majorat; b) varianta a) dar majorarea respectiva este facultativa; ) aplicarea pedepsei inchisorii fad vreo majorare a aceste 65, Grafierea: a) are efect asupra masurilor educative privative de libertate; b) nu are efect asupra pedepsei cu amenda, in afar de cazul cfnd se dispune altfel prin actul de gratiere: €) are efect asupra masurilor de siguranta, in afard de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere. 66. Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se dispune, cu indeplinirea si aor conditii, daca: a) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a sivarsit o infractiune pentru care s-a pronunfat o condamnare la pedeapsa inchisorii; b) pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savarsit 0 infractiune pentru care s-a pronunfat o condamnare, indiferent de pedeapsd: e) pe parcursul termenului de supraveghere se descopert ci cel condamnat mai sivarsise 0 infractiune pind la ramanerea definitiva a hotdrrii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisoriExamen de tcempi~9 februarie 2016 Grita nt. F 67. in cazul sivargirii unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de la 1 la 6 ani, daca s-a comis 0 tentativa la acea infractiune cu refinerea @ doud circumstante atenuante, limitele intre care se va stabili pedeapsa vor fi: a) de la 4 luni la 3 ani: b) de la 4 luni la 2 ani: €) de la 6 luni la 4 ani 68. Pentru o condamnare la pedeapsa inchisorii de 2 ani pentru care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: a) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data implinirii termenului de supraveghere: b) reabilitarea este de drept, iar termenul de reabilitare va curge de la data rimanerii definitive a hotarari de condamnare: ¢) reabilitarea este de drept si intervine la implinirea termenului de supraveghere. 69. Omorul sAvarsit din interes material (art, 189 alin. (1) lit. b) C.pen.J: a) mu se poate retine in cazul erorii asupra identitii persoanei (error in personam); b) se poste retine si in cazul devierii actiunii (aberratio ictus); e) nu se poate retine cénd fptuitorul urmareste obfinerea unei sume de bani 70. Omorul savarsit pentru a comite sau a ascunde sAvarsirea unei tAlharii sau piraterii are ca forma de vinovatie: a) intentia depasité; b) intenfia directé sau indirecta ori preterintentia; e) intentia sub oricare din cele dou’ modalitati ale 71. Fapta de a aplica vietimei o lovitura cu piciorul in zona abdominald, fapta ce a pus in pericol viata vietimei si care a produs leziuni ce au necesitat 7 zile de ingrijiri medicale, reprezinta infractiunea de: a) tentativa de omor; b) lovire sau alte violente: €) vatimare corporala. 72, Daca s-a provocat vatmarea corporala din culpa mai multor persoane, incadrarea juridica va fi: a) o singura infractiune de vatimare corporali din culpa in varianta tip; b) o singura infractiune de vatémare corporala din culpa in variant agravaté; c) un concurs de infractiuni de vatmare corporala din culpa (atitea infractiuni céte persoane au fost vatamate), 73, Prin aplicarea de violente fizice, fiptuitorul constringe vietima (V) si-i dea o sum de bani. A doua zi, in timp ce se {ndrepta cu banii spre locuinfa faptuitorului, V este interceptata de organele de polite, care fusesera sesizate de un martor in sareina Paptuitorului se va retine: a) santaj: b)talharie; e) tentativa la santal 74, Prin constringere, A intrefine un raport sexual cu B. in urma violenfelor aplicate cu aceasta ocazie de caitre A, Ba suferit leziuni pentru vindecarea cirora au fost necesare 90 de zile de ingrijiri medicale. Calificarea covecti a fap este: a) art, 218 C.pen. (viol): b) art. 218 C.pen. (viol) in concurs cu art. 193 C.pen. (lovire sau alte violente); €) art. 218 C.pen, (viol) in concurs eu art. 194 C.pen. (vatamare corporal. 78. Rapirea unui nou-nascut: a) reprezinta infractiunea de lipsire de libertate in varianta tip: b) reprezintd infractiunea de lipsire de libertate in varianté agravati; e) nu reprezinté infractiune, intrucat lipsa consimfimantului nu se poate prezama in defavoarea inculpatului 76, Fapta soferului de taxi care, desi observa ci partea vatimati coboara din masina fard si-si recupereze un bun depus pe bancheta din spate, nu o atentioneaza, iar ulterior igi insuseste bunul respectiv, reprezinta infractiunea de: a) insusirea bbunului gasit fart. 243 alin, (1) C.pen.f; b) furt (art. 228 C.pen.); ) furt califieat [sivarsit intr-un mijloe de transport in comun art, 229 alin. (1) lit. a) C.pen.] 77. Fapta inculpatului de a pitrunde in locuinta vietimei, de a o imobiliza, de a © ameninta cu moartea pentru a spune unde tine banii ascunsi si pardsirea locuintei inainte de a-i gisi din cauza declansarii unei alarme, in cazul in care leziunile produse de imobilizare au necesitat 3 zile de ingrijiri medico-legale. reprezinta: a) infractiunea de lipsire de libertate infractiunea de amenintare, infractiunea de tentativi la furt, infractiunea de loviri sau alte violente aflate in concurs: b) infractiunea de lipsire de libertate in concurs cu infractiunea de tentativa la furt;e) infractiunea de tentativa la talhaie. 78, Situatia premisa la infractiunea de abuz de incredere este: a) existenta unui titlu in baza céruia Riptuitorul detine bunul; b) insusirea pe nedrept a unui bun de cdtre subiectul activ; ¢) existenta unui act translativ de proprietate. 79, Infractiunea de ingeliciune sivarsiti prin intrebuinfarea de nume sau calitéti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase: a) poate intra in concurs cu alte infractiuni (fals, uz de fals, falsul privind identitatea etc.); b) absoarbe in mod ratural infractiunile de fals, ir aceste elemente circumstantiale neputindu-se retine sivargirea infractiunii de inselaciune in varianta agravati previzuta la art, 244 alin. (2) C.pen; ¢) conferd infractiunii de ingelaciune caracter de infractiune “Sole . ckExamen de licenpa ~9 febraarie 2016 Grita nr. ‘80. Vanzarea dupa 3 zile a unui bun de cdtre cel care |-a gasit: a) intruneste elementele constitutive ale inftactiunit de abuz de incredere; b) intruneste clementele constitutive ale infractiunii de insusire a bunului gisit; e) nu poate reprezenta 0 infractiune. 81. Fapta persoanei care, in schimbul unei sume de bani, ascunde un bun despre care, in momentul primirii, a aflat cd provine din furt, reprezinta: a) complicitate la furt; b) tainuire; e) favorizarea fiptuitorului 82. La infractiunea de luare de mit& (art. 289 C.pen.) elementul material al faptei: a) se savargeste doar anterior efectuati say neefectuarii actului de serviciu; b) se sdvarseste doar ulterior efectuairii sau neefectuarii actului de servicius €) se poate siivarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau neefectuairii actului de serviciu. 83. Primirea de bani, cu promisiunea de a influenta ofiteri de politie spre a se obtine punerea in libertate a unui arestat sau pentru netrimiterea in judecata a inculpatului cercetat pentru infractiunea de furt: a) poate reprezenta infractiunea de trafic de influentd deoarece desi politistul nu are atributi directe in legiturd cu actele respective, poate efectua cercetarile in asa fol ineat si determine efectuarea unor astfel de acte; b) nu poate reprezenta infractiunea de trafic de influenta deoarece politistul nu are atributit directe in legaturdé cu actele respective; e) reprezinté infractiunea de inselaciune deoarece politistul nu are atributii direete in legatura cu actele respective. 84. La infractiunea de delapidare (art. 295 C.pen.): a) subiect activ poate fi doar un functionar public: b) coautoratul este posibil; ¢) complicele trebuie s8 aiba si el, in mod obligatoriu, atributii de gestionar sau administrator. 85. La infractiunea de fals intelectual (art. 321 C.pen.): a) este posibil coautoratul; b) elementul material nu se poate realiza prin omisiune: e) tentativa nu este pedepsita 86, Acordul de recunoastere a vinovatiei priveste: a) felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia; 'b) doar forma de executare a pedepsei: c) felul si cuantumul pedepsei, forma de executare a acesteia, cat yi modul revolvaritactiunii civile 87. Cauzele cu inculpati minori se judeca: a) potrivit regulilor de competent speciale, de judecdtori anume desemnati potrivit legii; b) potrivit regulilor de competent obisnuite, de judecatori anume desemnafi, potrivit legis e) de catre judecitori desemnati de presedintele instantei 88. Conform regulilor de competent, tribunalul judeca: a) in prima instanta, infractiunite date potrivit legit in competenta sa: b) apelurile impotriva hotararilor date in prima instanfa de judecdtorie; ¢) cererile de stramutare in cazurile prevazute de lege. 89, Sarcina probafiunii in ceea ce priveste actiunea penal, aparjine: a) in principal, procurorului, cat si persoanei ‘itamate; b) procurorului, instante, persoanei vatimate; e) in principal, procurorului 90. Au dreptul si refuze si dea declarajii in calitate de martor in cauzele penale: a) numai soqul, ascendentii si descendent in linie dreapta ai suspectului sau inculpatului: b) soqul, ascendenti si descendentii in Tinie dreapta, precum si frayi si surorile suspectului, inculpatului si persoanei vatimate; e) persoanele care au avut calitatea de Sot al suspectului sau inculpatului 91. Dezbaterile la judecata bb) dacd intervine unul din cazu prima instanfa pot fi intrerupte: a) pentru motive temeinice, dar nu mai le de suspendare a judecatii; ¢) dezbaterile nu pot fi intrerupte. mult de trei zile; 92. Rezultatul deliberarii membrilor completului de judecati, la judecata in prima instanta se consemneazit: a) intr-un proces verbal; b) intr-un referat; ) intr-0 minuta 93. Termenul de apel pentru parti este de = a) 10 zile in toate cazurile si curge de la comunicarca hotéririi; b) 10 zile si curge de la comunicare sau, dupa caz, de la pronuntarea hotirarii; €) 10 zile, daca legea nu dispune altfel, si curge de la comunicarea copiei de pe minut’. 94. Pot renunga la apel: a) partile si persoana vatimatd; b) numai partile:€) parle, persoana vatamata sau procurorul \Examen de lcenta 9 februarie 2016 Grita nr 9. Plingerea introdusd impotriva actelor sau masurilor de urmarire penald, luate de catre organele de cereetare penal ) suspenda aducerea la indeplinire a actului sau masurii care face obiectu pkingerii; b) nu suspenda aducerea la Indeplinire a actului sau masurii care face obiectul plangerii; e) intrucat legea nu cuprinde dispozitit exprese, organul Judiciar competent s& solutioneze plangerea va decide la primirea acesteia cu privire la suspendare. 96, Hotirdrea prin care instanga se dezinvesteste far a solutiona cauza, este 0: a) decizie; b) senting; c) incheiere. 97, Incalcarea dispozitiilor privind asistenfa juridicd a parti civile, cand asistenta este obligatorie potrivit legii, constituie ccaz de: a) nulitate absolut; b) nutitate relativa; e) amenda judiciar. 98, Plingerea prealabila trebuie introdusd in termen de 3 luni de zile de la data: a) comiterii infractiunii; b) cunoasterea identtagii infractorului; e) din ziua in care persoana vatimati a aflat despre sAvarsirea infractiuni 99, Organul judiciar poate dispune efectuarea prin comisia rogatorie: a) a unor acte procesuale sau procedurale; b) a unor acte si masuri procesuale: ¢) numai a unor acte procedurale, 100. Retinerea ca misurd preventiva poate fi dispusi de catre: a) organul de cercetare penala si procuror, in tot eursul procesului penal; b) organul de cercetare penala, procuror si judecdtorul de drepturi si libertati; ©) numai de catre organul de cercetare penalit si procuror si numai in cursul urmatririi penale.