HARTUIREA IN SCOALA

1. Prezentarea problemei
Hartuirea elevilor de catre alti elevi a devenit o problema din ce in ce mai grava in ultimii
ani. De la umilire si terorizare fizica si psihica, la amenintarea si santajarea unor copii
pentru foloase materiale, la construirea unor pozitii de forta, individual sau in grup,
hartuirea si abuzul in scoala pot lasa urme grave asupra sufletului victimelor pana la varsta
maturitatii. Cum ia nastere si de ce copiii abuzati nu gasesc o solutie sa scape de aceasta
problema? Sa vedem ce spune Ana.
Ana este eleva in clasa a VII-a. Este o adolescenta putin timida, modesta, care invata
bine, si educata din familie in spiritul respectului fata de ceilalti. Din pacate, este in clasa cu
cativa colegi certati cu bunul simt, violenti verbal si fizic, crora le face placere sa jigneasca
sau loveasca, sa ridiculizeze, sa-i umble in ghiozdan ca sa-i manance mancarea sau sa-i
distruga lucrurile. Fata a incercat de cateva ori sa riposteze la agresiuni singura, insa
colegii ei si-au intensificat hartuirea, incurajandu-se unul pe altul cu spirit de gasca. Anei i
s-a facut frica sa mai reactioneze si rusine sa spuna dirigintelui despre problema ei. De
atunci sta retrasa in pauze si plange cand este singura. Uneori are cosmaruri si ii vin
ganduri negre Parintii ei nu stiu nimic si nu inteleg de ce este trista si vrea sa se mute in
alta clasa.
1. Cauzele care au dus la aceasta problema
Expunerea copiilor la violenta in familie sau prin vizionarea de filme si emisiuni
nepotrivite. Lipsa atentiei, a dragostei si a incurajarii copiilor cu rezultate mai slabe
la invatatura de catre parinti. Acestea duc la acumulari de tensiuni, frustrari si
descarcari violente.
Lipsa educatiei din familie in spiritul respectului fata de cei din jur, a empatiei.
Nivelul scazut de incredere in propria persoana, al Anei
Necunoasterea de catre Ana a modului in care trebuie sa reactioneze la hartuire
Neimplicarea celorlalti colegi, a dirigintelui, a parintilor, a psihologului scolii.
2. Drepturile copilului incalcate prin acest mod de comportare
Copilul are dreptul de a fi protejat mpotriva violenei fizice sau psihice i
mpotriva maltratrii (Art. 19 din conventia ONU cu privire la drepturile
copilului)
Toti copiii au aceleasi drepturi. Ei nu trebuie sa fie victimele unei discriminari (Art. 2)
Orice copil are dreptul sa creasca intr-un mediu sigur
3. Prezentarea a doua solutii posibile de rezolvare a problemei

Ana trebuie sa vorbeasca cu parintii ei si cu dirigintele. Acestia o vor sfatui sa nu

raspunda la violenta cu violenta, sa-i ignore, astfel incat colegii ei sa nu obtina o
satisfactie in urma agresiunilor lor. Cu timpul, acestia vazand ca nu au succes, vor
1

renunta singuri. Dirigintele poate vorbi cu elevii-problema in particular altfel incat sa

nu-i inraiasca mai mult. In fond, acesti copii reactioneaza de obicei prin agresiune
din lipsa de atentie, educatie si chiar iubire in familiile lor.
Ana trebuie incurajata sa nu puna la suflet umilintele si jignirile colegilor. Ea are
toate calitatile si trebuie sa fie constienta de aceasta, astfel incat sa gaseasca
puterea din interior ca sa nu o mai intereseze violentele verbale si sa se fereasca de
violentele fizice ale colegilor. Daca este nevoie, poate fi ajutata de consilierul
psihologic al scolii.

4. Un plan concret de actiune care sa includa etape, actiuni,

persoane sau institutii cu care putem colabora pentru rezolvarea
problemei

Ana vorbeste cu parintii. Acestia o sfatuiesc sa isi caute prieteni cu aceleasi gusturi
si valori morale, in prezenta carora sa se simta bine, sa se concentreze asupra
lucrurilor frumoase din viata ei. De asemenea, o incurajeaza, o lauda, si ii spun sa
nu creada jignirile aduse de grupul puternicilor. O sfatuiesc sa discute si cu
dirigintele.
Ana vorbeste cu dirigintele. Acesta o asculta si apoi vorbeste si cu alti colegi pentru
confirmare. Discuta individual cu colegii-problema si provoaca niste dezbateri la ora
de dirigentie pe tema respectului celorlalti si al controlul maniei. Totodata dirigintele
incearca sa le dezvolte elevilor lui spiritul de echipa si lupta impotriva rautatilor si
violentelor de orice fel. Astfel, in viitor, colegii vor sari singuri in ajutorul oricui si ii vor
rusina pe agresori daca se va mai intampla vreun episod de hartuire.
Ana vorbeste cu psihologul scolii. Acesta o ajuta si el sa devina din ce in ce mai
puternica si sa depaseasca problema, care de fapt nu este a ei, ci a celorlalti.
Daca situatia nu se rezolva, parintii Anei vorbesc cu parintii colegilor respectivi si
apoi cu directorul scolii si politistul de proximitate. In final, desi nu isi doreste asta,
tatal Anei se pregateste sa aiba o discutie mai serioasa cu colegii respectivi.

5. Concluzie
Situatia Anei este chiar una destul de comuna. Exista insa si exemple mai grave, in
care unii adolescenti sunt santajati financiar, pusi sa vanda droguri sau sa fure, sau
chiar agresati sexual de colegi de-ai lor mai mari. In astfel de situatii copiii nu trebuie
sa sufere in tacere, pentru ca agresorii asta doresc: sa detina controlul fara stiinta
persoanelor care ar putea interveni. Ei trebuie sa apeleze la toti cei care ii pot ajuta:
parinti, profesori, politie, chiar media (TV si presa), astfel incat cei implicati sa fie
demascati si opriti.
Aceste abuzuri si experiente negative ale adolescentilor ii pot marca pe viata. Daca
insa sunt mai puternici ii pot invata in final sa faca fata rautatilor pe care, din pacate
le vor mai intalni in viata

Situatia de astfel de rautati devine din ce in ce mai frecventa si de o intensitate tot

mai mare in scolile romanesti. Copiii-problema sunt cei de care familia nu are timp
sa se ocupe, nu li se acorda atentia, educatia, afectiunea si incurajarea de care au
nevoie, mai ales la varsta adolescentei, cand poate iau o nota mai mica .... Si astfel,
frustrarile lor se acumuleaza in manie, descarcata violent pe ceilalti mai slabi,
facandu-si astfel curaj singuri. Copiii trebuie invatati din familie si din scoala despre
respectul pentru ceilalati si despre controlul maniei! Nu trebuie lasati sa vada filme
sau emisiuni violente, sau chiar sa fie martorii unor scene de violenta in familie! De
asemenea, cei mai slabi trebuie incurajati permanent si educati sa spuna parintilor,
profesorilor, politiei, daca sunt abuzati sau hartuiti, sa se apere unii pe altii in cazul
in care sunt martorii unor episoade de rautate, abuz sau hartuire, chiar asupra altui
coleg.