Tema 1 pag.

91
Redactează o compunere, de 6-10 rânduri, în care să transformi
secvența dialogată într-o secvență narativă.
De fiecare dată când își vizita nepotul, bunica îi făcea acestuia
câte o surpriză. Imediat ce deschidea poarta, nepotul îi sărea în față
blocându-i drumul. Ea își băga încetișor mâna în sân și-l punea pe
nepot să ghicească ce i-a adus. Nepotul se chinuia nevoie mare,
înșiruind toate fructele și dulciurile pe care și le dorea, începând cu
alunele, continuând cu stafidele, năutul, apoi cu turta dulce și câte și
mai câte … Până când nepotul nu ghicea ce cadou i s-a adus,
bunica nu scotea mâna din sân. Bunica îl iubea foarte mult pe nepot
și avea grijă, întotdeauna, să-i aducă mai multe daruri.
Tema 2 pag. 93
Redactează o compunere, de 6-10 rânduri, cu titlul: Dialog între
un calculator și un televizor.
În casa mea sunt două obiecte neprețuite. Un calculator, pe care
mami nu l-ar schimba cu nici un alt obiect din casă și un televizor,
care este preferatul tatei.
Într-o seară, cred că era seara de Crăciun, cum stăteam eu și mă
chinuiam să nu adorm pentru a-l surprinde pe Moșul cu sacul plin de
daruri, am auzit o conversație între cele două obiecte:
- Bună televizorule, ce faci, ai adormit ?
- Bună calculatorule, sunt treaz, adică în stand-by …
- Crezi că vine Moșul ?
- Sigur vine. Sper să-mi aducă și mie un modul care să-mi
permită să mă conectez la Internet, ca tine …
- Și eu sper să-mi aducă un tuner TV, care să-mi permită să
redau programele de televiziune, ca tine …
- Hei, de ce oare ne dorim noi să semănăm unul cu celălalt ?
- Nu știu, poate pentru a le face o surpriză părinților ?
Tema 3 pag. 95
Redactează un text, de 5-7 rânduri, în care să-ți imaginezi
următoarele momente ale călătoriei spre Constantinopol a
eroului narator.
După ce am făcut rost de pături, ne-am întors în sala mare plină de
bănci de lemn, unde ne-am găsit un colțișor ce părea mai liniștit.
A fost numai o impresie, pentru că nu mai puteai găsi un colțișor
liniștit atunci cănd motorul vaporului a fost pus în funcțiune. Pereții
duduiau, băncile trepidau și nu era chip de odihnă. De parcă
zgomotul nu era de ajuns, vaporul a început să tresalte vioi pe
valurile semețe ale mării. Zgomotul motorului, vuietul mării și
legănatul valurilor i-au făcut pe mulți dintre noi să cadă răpuși de
răul de mare.
Tema 4 pag. 98
Redactează o compunere, de 5-7 rânduri, în care să-ți exprimi
punctul de vedere despre negustorii de oameni.
Negustorii de oameni au existat din cele mai vechi timpuri, începând
din mileniul 4 î.Hr. în Mesopotamia, apoi în Egipt, continuând în
Grecia și în Imperiul Roman.
După ce au descoperit America, cuceritorii europeni (spanioli,
portughezi, englezi și francezi) au avut nevoie de mână de lucru
ieftină, fapt pentru care au importat sclavi din Africa. Așa a apărut
“comerțul negru”.
Negustorii de sclavi erau niște oameni foarte răi, fără onoare, cărora
nu le păsa decât de câștigul în bani. Ei nu aveau nici un fel de milă
de alți oameni. Negustorii de sclavi erau fie pirați sau jefuitori, fie
locuitori din Africa, oameni răi care-și înrobeau semenii mai slabi.
Tema 5 pag. 100 (testul nr. 46)
Redactează o compunere, de 6-10 rânduri, cu titlul: Luna,
prietena mea.
Luna este satelitul natural al Pământului. Este vizibilă seara,
noaptea și uneori, până dimineața târziu.
Dar să vă povestesc cum am ajuns eu și Luna să ne împrietenim …
Era o seară caldă de octombrie. Participasem la culesul viei
împreună cu bunicul meu. Soarele scăpătase dincolo de dealuri
aruncând o umbră albăstruie pe drumul de țară.
Ne întorceam acasă cu mașina cea veche a bunicului, ce părea mai
obosită decât noi. La un moment dat se auzi o pocnitură puternică și
mașina se scutură din toate încheieturie. Se spărsese un cauciuc.
Bunicul mă luă de mână și-mi spuse: “Nu te speria, vom merge
acasă pe jos. Avem noroc totuși,cerul e senin”.
Luna a fost cea care ne-a luminat drumul și parcă s-a îngrijit să
ajungem cu bine acasă. Din seara aceea a devenit prietena mea.
Tema 6 pag. 100 (testul nr. 47)
Redactează, în 10 rânduri, rezumatul textului dat, respectând
toate regulile acestui tip de compunere.
Fetița Casian Alexandra a început școala. Ea a intrat în clasă la
sunetul clopoțelului și s-a ridicat pe vârful picioarelor pentru a reuși
să se așeze în banca prea înaltă.
Este îmbrăcată în uniforma școlară. Cozile împletite prea trâns și
gulerul cam strâmt o deranjează puțin.
Doamna învățătoare strigă (la prezent !) catalogul. La auzul numelui
și prenumelui fetița a hotărăt să nu răspundă, pentru că nu a fost
strigată ca acasă, adică Luchi. Atunci când învățătoarea o întreabă
din nou cum o cheamă, fetița își dă seama că a ajuns școlăriță și
plânge pentru că și-a terminat copilăria.